analiza comparativa a paradisurilor fiscale

8/3/2019 Analiza Comparativa a Paradisurilor Fiscale

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-comparativa-a-paradisurilor-fiscale 1/11

ANALIZA COMPARATIVA A

PARADISURILOR FISCALE



Paradisul fiscal – zona geografica deseori insule sau state mici, cu un regim deimpozitare nesemnificativ sau aproape nul si un grad ridicat de discretie fiscala, un modprin care se realizează evaziunea fiscală internaţională.In lume există peste 73 de paradisuri fiscale cunoscute,utilizate de contribuabilii din alteţări din diverse motive ca :

• protecţia averii şi confidenţialitatea datelor

• -realizarea de profituri mari• -spălarea banilor obţinuţi în urma unor operaţiuni ilegale • -fuga din calea presiunii fiscale excesive din statul de origine• -rapiditatea derulării operaţiunilor economice şi bancare • -absenţa unui control asupra operaţiunilor comerciale de schimb • -posibilitatea de a opta sau nu asupra unor acorduri intre părţi.

Facilităţile acordate de statele considerate paradisuri fiscale : • -scutirea de la impozitul pe profit,pe plusvaloarea de capital sau avere

• -cote de impozitare foarte scăzute• -avantaje pentru anumite tipuri de societăţi:Holdinguri• -perceperea de impozite pe profiturile aferente unei baze teritoriale(dacă impozitele nu îşi

au sursa acolo,nu există impozit). • -cedarea investiţiilor realizate în cadrul unui paradis fiscal este scutită de impozit pe

plusvaloare• -existenţa specialiştilor din domeniul bancar, juridic, contabil extrem de competenţi.

Conform investigatiilor minutioase efectuate, rezulta ca un numar de 2.496.981 desocietati « bidon » sunt instalate (infintate cu « acte in regula !») in aceste regiuni alelumii astazi, care constituie « Paradisul fiscal » si care « gazduieste » cca. 68% dinfondurile alternative ale lumii (fonduri obtinute din tranzacţii speculative).

Mai mult, peste 53% din comertul mondial tranziteaza prin acest « Paradis fiscal», care in ultimii treizeci de ani si-a triplat « volumul », ajungand astazi sa reuneasca,mai mult sau mai putin legal 72 de state ale lumii, care impreuna nu contribuie in termenide PIB(PNB) decat cu 3,2% la productia mondială.

In acest « Paradis fiscal » sunt inregistrate 51% din împrumuturile bancare lanivel mondial si 32% din IDE (Investitii Directe in străinătate -adica, ceva mai mult de11.500 miliarde de $US ( de patru ori PNB-ul Franţei si SUA).



• Pot exista trei tipuri de societăţi instalate în paradisurile fiscale: • Societăţile holding : deţin un portofoliu de titluri de participare dar nu desfăşoară nici o

activitate economică. • Societăţile de bază : sunt societăţi înregistrate într-o ţară cu fiscalitate redusă dar care

nu desfăşo

ară activităţi economice aici ci doar gestionează beneficiile concentrate dela filialele grupului fondator ce sunt înregistrate în ţări cu fiscalitate ridicată.

• Societăţile fictive : se rezumă la o simplă cutie de scrisori existentă pe lângă uncontabil , avocat, notar, neavând sediul în oaza fiscală respectivă.• Dezvoltarea naţională, creşterea nivelului de trai, întărirea cooperării internaţionale,

grupurile multinaţionale îşi pot manipula obligaţiile fiscale la scară globală, evitândplata obligaţiilor fiscale din diverse jurisdicţii, fie plătind prea puţin, fie prea multpentru anumite bunuri sau servicii achiziţionate de la entităţi componente alegrupului.

• Preţurile de transfer şi paradisurile fiscale, considerate ca practici atât individuale, câtşi combinate care afectează în mod negativ posibilitatea unei ţări, de implementare a

politicii fiscale şi de ameliorare a capacităţii de colectare a veniturilor bugetare.• Problema este cu atât mai mare în cazul unor state precum România, ţări fostesocialiste, cu o economie fragilă, a căror dezvoltare este în mod vital legată deeliminarea practicilor de evaziune fiscală legală sau nelegală.

• În ultimii 5 ani, controversatul termen “paradis fiscal” s-a transformat în mult maipretenţiosul “ centru financiar offshore ”. Termenul “offshore” nu are o definiţie exactă,dar face referire la teritorii ce oferă

o suită de avantaje fiscale companiilor înregistrate în jurisdicţiile respective. Am putea defini astfel noţiunea de “centru financiar offshore” ca reprezentând “statele în care majoritatea tranzacţiilor financiare derulate de

instituţiile localizate pe teritoriul lor sunt conduse î

n beneficiul unor clienţi rezidenţi aialtor state.• Scopul îl constituie atragerea societăţilor în expansiune, atragerea de capital şi

stimularea apariţiei de activităţi necesare asigurării echilibrului economic şi social.



• Exista urmatoarele tipuri de companii offshore:• Companiile offshore propriu-zise, utilizate pentru a reduce la minimum profitul si deci si impozitul

pe profit.• Companiile offshore de investitii, care permit investitorului sa se concentreze la cele mai

avantajoase proiecte sau sa selecteze domeniile care ofera venituri potentiale ridicate.• Holdingul offshore, utilizat pentru finantarea activitatilor filialelor sale aflate sub diverse jurisdictii.

Profitul realizat astfel poate fi folosit pentru finantarea altor activitati efectuate de holding.• Societatile de asigurare offshore sunt constituite de catre o companie inregistrata intr-o tara cufiscalitate ridicata sau de catre un grup de asemenea companii. Pot fi folosite pentru asigurareariscurilor firmei-mama sau ale unui grup de firme-mama in conditii mai avantajoase decat cele oferite de obicei de societatile de asigurare.

• Societatile bancare offshore, cu autorizatie pe timp limitat sau nelimitat, pot fi infiintate de catrebanci cu scopul acumularii de profit in tari cu impozite reduse sau zero, precum si de catre grupuride companii cu scopul unificarii resurselor financiare si facilitarii circulatiei monetare. O bancaoffshore poate fi utilizata si pentru finantarea operatiunilor internationale efectuate de fondatoriibancii respective in scopul evitarii problemelor legate de limitari valutare.

Printre beneficiile ce pot fi accesate în zonele offshore, amintim:• eliminarea controlului schimbului valutar – de regulă, companiile offshore îşi pot derula tranzacţiilefinanciare în orice valută şi îşi pot păstra rezervele financiare în orice monedă, fără o permisiunespecială;

Lipsa obligativităţii ţinerii evidenţelor contabile; exploatarea posibilităţilor oferite de evoluţiasistemelor de tratate şi acorduri fiscale internaţionale (aşa-numitul “treaty shopping”);utilizarea facilităţilor fiscale oferite în vederea îndeplinirii scopului urmărit; acordurile fiscale în vederea evitării dublei impuneri a veniturilor cu țările industrializate;existenţa unui sistem bancar lipsit de reglementări şi constrângeri;absenţa/limitarea unui control financiar-contabil.

Transfer pricing este un termen utilizat pentru a descrie toate aspectele referitoare latranzacţiile de materie impozabilă între societăţile afiliate unui anumit grup. Companiilemultinaţionale evită impozitele supraevaluând importurile şi subevaluând exporturile, reuşind astfel să distribuie veniturile în diverse regiuni ale globului ce prezintă mari avantaje fiscale.



• Avantajele fiscale directe provin din faptul ca paradisurile fiscaleofera firmelor offshore o gama larga de avantaje fiscale, ce conducla economii substantiale la plata impozitului.

• Beneficiile suplimentare sunt independente de avantajele fiscaledirecte si tin de asigurarea anonimatului complet: in anumiteparadisuri fiscale legea asigura anonimat absolut deoarece datelede identificare ale directorilor si actionarilor nu fac parte dincategoria informatiilor publice. Beneficiile suplimentare tin si delipsa obligativitatii completarii registrelor contabile intr-un numarmare de paradisuri fiscale. Acest fapt conduce la economiisubstantiale, generate de lipsa costurilor respective.

• Scopul lor este transferul profiturilor către paradisul şisustragerea lor de la controlul fiscal asupra contabilităţii întreprinderilor din grup.

• În vederea sustragerii de la impozitare a unei părţi din profit ,o modalitate foarte utilizată de companiile transnaţionale, este înfiinţarea unor filiale în ţări unde fiscalitatea este mai redusă şiorganizarea unor relaţii artificiale de multe ori –scriptice – întreacestea şi unităţile producătoare aflate pe teritoriul altei ţări cufiscalitatea mai ridicată.



Asfel în funcţie de fiscalitate pot fi grupate în şase grupe mari: • Tări în care nu se impozitează venitul şi creşterea de capital ale persoanelor fizice : BAHAMAS,

BAHREIM, BERMUDE, PRINCIPATUL MONACO, INSULELE CAYMAN : • Ţări în care impozitul pe profit este stabilit pe o bază teritorială,contribuabilii beneficiind de o scutire

de impozit pentru profiturile obţinute din tranzacţii realizate în afara teritoriului: COSTA RICA, HONG KONG, MALAEZIA, PANAMA, FILIPINE, VENEZUELA .

• Ţări în care cotele de impozit sunt mici:LIECHTENSTEIN, ELVETIA , INSULELE VIRGINE BRITANICE, ANTILELE OLANDEZE.

• Ţări care oferă exonerări fiscale investiţiilor create în vederea creşterii exporturilor:IRLANDA pentrusocietăţile create înainte de 1981. • Ţări care oferă avantaje specifice societăţilor holding : LUXEMBURG, SINGAPORE, TARILE DE JOS: • Ţări care oferă alte avantaje specifice anumitor societăţi: ANTIOUA, AUGUILLA, GRENADA, JAMAICA,

BARBADOS: • Exemplu de regim fiscal în MONACO,INSULELE CAYMAN,LIECHTENSTEIN

MONACO • Este ţara în care vedetele din lumea sportului,cinematografiei,manechine etc.. au ales să-şi

stabilească rezidenţa deoarece nu se percepe impozit pe venituri, dobânzi, dividende, avere ,

plusvalori, donaţii sau succesiuni în

linie directă. Persoanelor juridice cu sediul pe teritoriul statuluiMonaco li se mai oferă

şi facilităţi precum: absenţa controlului asupra schimburilor sau excludereaprin contract a beneficiilor

• INSULELE CAYMAN ,una din zonele de paradis fiscal cele mai atractive,cu doar 20000 de locuitorideţin 10% din piaţa eurodolarilor. Aici sunt înregistrate 19000 companii ,500 de bănci şi peste 300de societăţi de asigurare şi reasigurare.Printre facilităţile oferite se numără : absenţa controluluibancar asupra operaţiunilor de cont ,asupra transferurilor de capital ,cotele foarte reduse, aproapenule, de impozitare a capitalului şi a venitului, secretul operaţiunilor.

• LIECHTENSTEIN este un stat foarte atractiv pentru înfiinţarea de holdinguri şi este recunoscut în întreaga lume pentru secretul bancar. În acest stat sunt înregistrate 40000 de sedii sociale defirme industriale şi comerciale,pe când totalul populaţiei sale este de 25000 de locuitori. Un

contribuabil care îşi are rezidenţa în acest stat beneficiază de scutirea de la plata, impozitului pe

beneficii, avere, creşterile de capital, dividende plusvaloare, succesiuni. Deasemenea întreprinderilestrăine

care şi-au stabilit sediul pe teritoriul acestui stat beneficiază de cote foarte reduse aleimpozitului pe profit.

• Pe lângă paradisurile fiscale principale ,există şi ţări care au sisteme fiscale relaxate sau acordăreduceri de impozite pentru atragerea investitorilor străini

sau creşterea exporturilor:INSULELE VIRGINE, JAMAICA, TAIWAN, ELVEŢIA, SUA, FRANŢA, BELGIA ....

•



Macedonia

• Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei - raiul platitorilor de

impozite

• În incercarea de a spori numarul de firme internationaledin Macedonia, guvernul acestei tari a lansat in 2007 ocampanie promotionala destinata investitorilor straini.Sloganul este „Investiti in Macedonia, un nou paradis fiscal”.

• Guvernul macedonean a sperat ca, prin reclame in 50 deziare si reviste importante din 35 de tari, dintre care 21 detari membre UE, sa ii sensibilizeze pe investitoriiinternationali in legatura cu avantajele fiscale dinMacedonia. Printre acestea se numara impozitele scazute,un sistem unic de inscriere a firmelor, accesul la o piata

infloritoare de consumatori, inflatia mica si promisiuneaaderarii la Uniunea Europeana.



• Mai mult decât atât, problema preţurilor de transfer este strâns legată de cea aconvenţiilor de evitare a dublei impozitări. În principiu, toate veniturile care traverseazăfrontierele internaţionale ar trebui impozitate de către ţara de origine (ţara sursă) sau decătre ţara de rezidenţă a beneficiarilor veniturilor (ţara destinaţie). Dacă însă cele douăţări vor dori să impoziteze acest venit, apare problema dublei impozitări.

• O trăsătură comună a cazurilor de practicare a preţurilor de transfer este diferenţadintre nivelul de impozitare a profitului obţinut î n ţara de rezidenţă a firmei-mamă şinivelurile de taxare existente în tările unde sunt înmatriculate celelalte firme membre alegrupului, profiturile migrând spre ţările unde sunt cel mai puţin impozitate. Odată cepreţurile de transfer şi paradisurile fiscale sunt combinate, beneficiile astfel obţinutecresc î n mod impresionant.

• Combaterea problemelor create de coroborarea preţurilor de transfer cu paradisurilefiscale ridică un obstacol şi mai mare: cel al cooperării dintre ţara-sursă şi cea derezidenţă.

În practică au fost puse în evidenţă o serie de metode de transfer ale profiturilor, utilizând atât paradisurile fiscale, cât şi preţurile de transfer:

• Împrumuturile intracompanie/grup;• Mecanismul(conversiei,datoriilor,în,acţiuni).

– firma-mamă acordă o finanţare aproape gratuită filialelor, dobânda fiind capitalizatăulterior;

• Mecanismul( ratei dobânzilor) – în această situaţie firma mamă acordă un credit filialelorla o rată a dobânzii foarte ridicată (fenomenul numit “capitalizare subţire”);

• Mecanismul (redevenţelor) – această strategie presupune ca entităţile unui grup ce deţindrepturi/ brevete, să acorde aceste active necorporale şi altor entităţi din cadrul grupului

contra unor sume diferite, depinzând de specificul fiscal al fiecărei jurisdicţii; • Mecanismul(dividendelor).• Mecanismul (prestării serviciilor)



• Se urmăreşte în acest fel combaterea fenomenului de “capitalizare subţire” (thincapitalization), caracterizat prin î ndatorarea excesivă a unei filiale cu scopul

înregistrării de pierderi contabile sau profituri foarte reduse însă legiuitorul a fostpreocupat de contracararea acestui fenomen atunci când a stabilit limitareadeductibilităţii cheltuielilor cu dobânda, în raport de gradul de îndatorare alcontribuabilului (dacă gradul de indatorare este sub 3, nu se pune problema

“capitalizării subţiri”, cheltuielile cu dobânzile fiind în acest caz integral deductibile). • Fiscalitatea ridicată din România împinge companiile autohtone la diferitetertipuri prin care să-şi ferească profiturile de impozitarea din ţară. Soluţia cea mai la

îndemână şi cu un grad ridicat de legalitate este înfiinţarea unei companii offshore într-unul din paradisurile fiscale din lume. Ideea este destul de simplă, profiturile obţinutede firmele din România sunt transferate în conturile companiilor offshore, fiindimpozitate cu o sumă modică sau chiar deloc. În cele mai multe cazuri, transferurile defonduri se fac în baza unor contracte-fantomă de prestări servicii, fiind aproapeimposibil pentru organele de control să dovedească faptul că respectivele servicii nu au

fost prestate în realitate. Profitul obţinut de companiile offshore se impozitează înstatul de rezidenţă, unde fie nu se aplică nici o formă de impozit pe profit, fie acestaeste foarte mic.

• Practica înfiinţării companiilor offshore a depăşit orice imaginaţie. Analiştii susţincă circa 70% din masa monetară mondială este rulată din umbra paradisurilor fiscale.O firmă offshore se poate livra la cheie şi în 48 de ore. Când se doreşte înfiinţarea uneiastfel de companii trebuie avut în vedere scopul urmărit, existenţa unui tratat deevitare a dublei impuneri şi compatibilitatea dintre legislaţia paradisului fiscal cunivelul veniturilor şi a profitului viitoarei companii pentru a se alege varianta optimă de

impozitare sau o taxă fixă anuală care nu depinde de nivelul veniturilor şi a profituluisau procentajul cel mai mic aplicat veniturilor sau profitului.



• STUDIU DE CAZ trucuri de evitare a impozitului pe venit • Luând ca exemplu, un salariat ( contribuabil), cu funcţia de director într-o bancă

străină din România, fără persoane în întreţinere, venitul său anual fiind de 60.000Euro(12 luni x 5.000 Euro). Dacă contribuabilul înfiinţează o companie offshore înSeychelles, poate asigura prin intermediul acestei entităţi juridice managementulbăncii, pe baza unui contract între compania offshore şi banca românească.Potrivit Codului fiscal şi a modificărilor ulterioare, venitul net din salariu se determinăprin scăderea din venitul brut a contribuţiilor reţinute:

• Contribuţia la Asigurările Sociale – CAS 9,5% 5.244• protecţia socială a şomerilor 1%; 600 • asigurările sociale de sănătate 6,5%; 3.900 • În ceea ce urmează este prezentată modalitatea de aflare a venitului net (s-au luat

în considerare veniturile anuale, pentru a se asigura comparabilitatea rezultatelor):Total venituri brute: 60.000

Total contribuţii de 9,744

Venit net în sumă de 50.256• Contribuabilul neavand persoane în întreţinere, salariul sau lunar depaşind 3.000

RON, nu are dreptul la deducerea personală. Astfel, baza de impozitare, care sedetermină ca diferenţă dintre venitul net şi deducerea personală, este egală cu venitulnet, adică 50.256 Euro. Impozitul său pe salariu se determină aplicând cota unică de16% bazei de impozitare, astfel, contribuabilul plătind un impozit de 8.041 Euro.

• În tabelul urmator se poate observa situaţia salariului net de care poate beneficiacontribuabilul: Tabelul 1 – Calculul salariului net şi a sumelor reţinute de statul român

• Venit brut Total contributii Impozit d datorat Total sume retinuteSalariu net 60.000 9.744 8 .041 17.785 42.215 Banca plăteşte cei60.000 Euro, companiei din paradisul fiscal ca obligaţie contractuală cătreaceasta, şi nu direct contribuabilului, acesta din urmă dispunând de o mai mare partedin aceşti bani în comparaţie cu situaţia iniţială.Costurile de constituire în Seychellessunt în total de 790 de USD, iar taxele anuale nu depăşesc 780 de USD, ceea ceconduce la un total pe primul an de funcţionare a companiei offshore de 1.570 de USD, în următorii ani urmând a se plăti doar taxele anuale. Aceste costuri, deşi mari la primavedere, se recuperează încă din primul an, prin sumele “salvate” de la impozitare în România.



Bibliografie

• C. Tulai & Serbu “Fiscalitate comparata si armonizari fiscale” 2005

• N. Hoanta “Evaziunea fiscala” Editura Tribuna economica Bucuresti 1997

• Revista de drept comercial nr. 3 2004

• Nicolae Craiul ” Revista de finante , credit, contabilitate “ nr. 3 2007

Apahidean Liliana

analiza comparativa a paradisurilor fiscale

Documents