analiza bazei normative

33
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE CATEDRA FINANTE SI BANCI Lucrul individual la disciplina Bazele activităţii investiţionale STUDIU DE CAZ Tema: Analiza bazei legislative şi normative privind activitatea investiţională în Republica Moldova. Conducător ştiinţific:Mihalachi Ruslan,dr.lect.univ Autori: Șevcenco Dionisie,FB 1304

Upload: radu-seremet

Post on 15-Feb-2016

274 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Analiza Bazei Normative

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

CATEDRA FINANTE SI BANCI

Lucrul individual la disciplina Bazele activităţii investiţionale

STUDIU DE CAZ

Tema: Analiza bazei legislative şi normative privind activitatea investiţională în Republica Moldova.

Conducător ştiinţific:Mihalachi Ruslan,dr.lect.univ

Autori:Șevcenco Dionisie,FB 1304

Șeremet Radu , FB 1304

Chişinău, 2015

Page 2: Analiza Bazei Normative

CUPRINS

Introducere ......................................................................................................................................3

Capitolul I. Baza legislativă şi normativă privind activitatea investiţională în Republica Moldova......................................................................................................................................4

Capitolul II. Analiza bazei legislative şi normative privind activitatea investiţională in RM.

2.1 Aspecte legale favorabile activitatii investitionale..................................................................9

2. 2 Aspecte legale nefavorabile activitatii investitionale............................................................13

Capitolul III. Recomandări practice: înlăturarea deficienţelor legislative.

BIBLIOGRAFIE .........................................................................................................................20

Introducere2

Page 3: Analiza Bazei Normative

Principalul factor care a stopat de-a lungul perioadei comuniste fluxul investitional privat în

economia nationala a RM l-a reprezentat incompatibilitatea de fond între substanta economica a

investitiilor si specificul mediului economic în care ele trebuiau sa functioneze.Astfel rolul si

necesitatea  investiţiilor a crescut semnificativ odata cu trecerea la o economie de piata si

initierea procesului de privatizare de catre sectorul privat in RM.

Rolul investiţiilor în economia unei ţări este incontestabil: lanţul de efecte pe care le generează

se repercutează atît asupra producţiei de bunuri şi servicii, cît şi asupra consumului, motivînd

simultan cererea şi oferta. Investiţiile reprezintă stimulentul ce generează noi activităţi

economice şi are ca finalitate obţinerea de bunuri şi servicii indispensabile unei economii

viabile. Mobilizarea resurselor investiţionale este unul din elementele de baza care favorizează şi

anticipează atingerea obiectivelor strategice de dezvoltare a oricărei ţări.

Pentru ţările sărace şi aflate în proces de tranziţie de la economia de comandă la cea de piaţă,ca

RMmonitorizarea mediului de investiţii este absolut necesara,intrucit este evident că eficienta

activitatii investitionale are legătură directă cu nivelul bunastarii economiei unei tari .

Republica Moldova,ca si alte tari in curs de dezvoltare concurează pentru atragerea unor fluxuri

de investiţii străine directe, care (spre deosebire de investiţiile de portofoliu) ar contribui direct la

dezvoltarea economică şi la atenuarea sărăciei, prin deschiderea unor locuri noi de muncă stabile,

promovarea mai intensă a exporturilor şi realizarea unui transfer de cunoştinţe şi tehnologii

performante.Experienţa străină demonstrează faptul că unul dintre cei mai importanţi factori

pentru atragerea capitalului străin este existenţa mediului juridic favorabil, a bazei legislative

stabile, care ar asigura protecţia eficientă maximă a intereselor investitorului.

Astfel ,pentru derularea eficientă a procesului investiţional este necesară in primul rind

asigurarea unui cadru legislativ şi normativ adecvat.

Capitolul I. Baza legislativă şi normativă privind activitatea investiţională în Republica Moldova

3

Page 4: Analiza Bazei Normative

Avînd în vedere importanţa deosebită a atragerii investiţiilor în Republica Moldova, necesitatea

promovării şi protejării lor prin crearea de condiţii juridice, sociale şi economice stabile şi

echitabile pentru activitatea investiţională, stabilirii de garanţii egale pentru investitorii autohtoni

şi străini, preîntîmpinării şi înlăturării impedimentelor ce  pot afecta investitorii şi investiţiile lor,

autoritatile publice au constituit urmatorul cadrul legal al intregii activitatii investitionale care

este reglementata de Constituţia Republicii Moldova, de legi şi acte normative, precum şi de

tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Generalizarea informaţiei cadrului

legislativ si normativ  privind activitatea de investiţii în Republica Moldova este prezentată în

tabelul ce urmează:

Baza legislativă şi normativă privind activitatea de investiţii în Republica Moldova

Actul legislativ Prevederi legislative

1 Constituţia Republicii Moldova

art.9 - manifestarea liberei iniţiative economice art.46, 126-127 dreptul la proprietatea privată, precum şi dreptul la moştenirea proprietăţii

art.46 - nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică stabilită conform legii şi cu oferirea unei drepte şi prealabile despăgubiri. Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar, care privează în mod direct sau indirect investitorii de titlul de proprietate sau de control asupra investiţiei.

art. 126 - statul asigură inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine şi ocroteşte proprietatea cetăţenilor Republicii Moldova, străini şi apatrizi.

2 Codul Civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din

6.06. 2002

Libertatea contractelor private

3 Codul fiscal al Republicii Moldova nr. 1163-XIII din

24.04.97

Facilităţi şi scutiri fiscale

4 Codul Vamal al Republicii Moldova nr. 1149-XIV din

20.07. 2000

Scutiri la plata taxelor vamale

5 Legea Republicii Moldova cu privire la investiţiile în

activitatea de întreprinzător

nr. 81- XV din 18.03.2004

Art. 5 - investitorii îşi pot plasa investiţiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova şi în toate domeniile activităţii de întreprinzător în condiţiile respectării legislaţiei antimonopol, ecologice, privind securitatea statului etc.; statul asigură un regim de securitate şi protecţie deplină şi permanentă tuturor investiţiilor indiferent de forma lor.

Art. 6 - investiţiile şi facilităţile acordate acestora nu pot fi supuse discriminării în funcţie de cetăţenie, domiciliu, loc de înregistrare etc.; tuturor investitorilor li se acordă drepturi

4

Page 5: Analiza Bazei Normative

egale.

Art 22 - drepturile investitorilor asupra bunurilor imobile,

art. 8, 9, 10, 11, 12, 13 - garanţiile oferite investitorilor şi obligaţiile acestora.

6 Legea Republicii Moldova cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845- XII

din 03.01.1992

art. 10 - întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.

7 Legea concurenţei Republicii Moldova nr. 183

din 11 iulie 2012

Stabileştecadrul juridic al protecţiei concurenţei, inclusiv al prevenirii şi al contracarării practicilor anticoncurenţiale şi a concurenţei neloiale, al realizării concentrărilor economice pe piaţă. Stabileşte pedepsele pentru încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei.

8 Legea nr.438-XVI privind dezvoltarea regională din

28.12.2006

Stabileşte obiectivele, cadrul instituţional, competenţele şi instrumentele specifice pentru realizarea politicii de dezvoltare regională în RM. Această lege corespunde aspiraţiilor RM de integrare europeană şi prevede crearea a două regiuni de nivel European NUTS II (Nord, Centru), precum şi a regiunilor mai mici de nivelul NUTS III (Sud, UTA Găgăuzia, regiunea transnistreană şi municipiul Chişinău), luându-se în consideraţie numărul locuitorilor din regiune.

9 Legea Republicii Moldova cu privire la zonele

economice libere nr.440-XV din 27.07.2001

Zonele economice libere administrează teritorii în care, pentru investitorii străini, sunt permise, în regim preferenţial anumite genuri de activităţi de întreprinzător. Oferă investitorilor terenuri şi spaţii de producere înzestrate cu infrastructura necesară pentru iniţierea activităţii de antreprenoriat cu posibilitatea de utilizare a facilităţilor fiscale şi vamale.

10 Legea cu privire la leasing nr.59-XVI din 28.04.2005

Stimularea leasingului şi protecţia drepturilor partilor implicate in operatiuni de leasing.

11 Legea cu privire la Piaţa Valorilor Mobiliare nr. 199- XIV din 18.11.98

Reglementează activitatea pe piaţa de capital, inclusiv activitatea investiţională pe această piaţă.

12 Legea Nr. 1555/1998 privind Banca pentru

Dezvoltare şi Investiţii a RM

Stabileşte statutul si principalele functii ale Bancii pentru Dezvoltare şi Investiţii (in realitatea neexistind o astfel de banca)

13 Acorduri privind colaborarea comercial-

economică

38 acorduri

14 Acorduri internaţionale cu privire la evitarea dublei

impuneri fiscale

13 acorduri

15 Acorduri bilaterale privind promovarea si protejarea

40 acorduri

5

Page 6: Analiza Bazei Normative

reciproca a investiţiilor

16 Strategii investiţionale şi programe naţionale de

dezvoltare

Includ un set de politici si programe nationale ce prevăd realizarea măsurilor ce vor contribui la creşterea economică si atragerea investitiilor straine in Republica Moldova.

Politica de stat în domeniul investiţiilor este efectuată în corespundere cu documentele

principale în vigoare enumerate mai sus. Pe parcursul perioadei de tranziţie noua legislaţie a

Moldovei a preluat foarte multe elemente din legislaţia franceză, română, rusă, germană,

întrunind în prezent toate caracteristicile unui sistem de drept continental.În linii generale,

comparând-o cu alte ţări, putem spune că legislaţia, ce reglementează activitate economică a

investitorilor în Republica Moldova, este una liberală, destul de favorabilă şi stimulatoare pentru

investitori.

Republica Moldova asigură, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu tratatele internaţionale

privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor la care Republica Moldova este parte,

un regim de securitate şi protecţie deplină şi permanentă a tuturor investiţiilor, indiferent de

forma lor.

1) Documentul de bază care reglementează activitatea investitionala în Republica Moldova este

Legea Republicii Moldova cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător nr. 81- XV din

18.03.2004. Aceasta stabileste principiile juridice, sociale şi economice de organizare şi

dezvoltare a activităţii investiţionale din Republica Moldova, drepturile şi obligaţiile

investitorilor, atribuţiile şi competenţa autorităţilor publice în domeniul activităţii investiţionale,

garanţiile pe care statul le acordă investitorilor autohtoni şi străini, modalitatea de soluţionare a

diferendelor investiţionale, precum şi reglementări referitoare la activitatea întreprinderilor cu

investiţii străine.

Legea cu privire la investiţii în activitatea de întreprinzător:

permite activitatea investiţională în toate sectoarele economiei, repatrierea totală a veniturilor;

asigură transparenţă între autorităţi publice şi investitori;

oferă un şir de garanţii privind exproprierea investiţiilor, întreruperea forţată a activităţii;

reprezintă un mecanism real pentru soluţionarea diferendelor investiţionale şi achitării despăgubirilor etc.

In conformitate cu aceasta lege, cele mai importante garantii pentru activitatea investitorilor

includ urmatoarele:

6

Page 7: Analiza Bazei Normative

Investitiile nu pot fi expropriate ori supuse unor masuri cu efect similar care priveaza, in

mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra

investitiei, cu exceptia cazurilor prevazute de legislatie.

Prejudiciul, inclusiv profitul ratat, suportat de investitor ca urmare a indeplinirii unei

dispozitii a autoritatii publice prin care i s-au incalcat drepturile sau ca urmare a

neindeplinirii ori a indeplinirii necorespunzatoare, de catre autoritate sau de o persoana

cu functie de raspundere, a obligatiilor fata de investitor, prevazute de legislatia in

vigoare a Republicii Moldova, va fi reparat din contul autoritatii publice vinovate.

Despagubirea se plateste investitorului in valuta in care a fost efectuata investitia sau in

orice alta valuta convertibila, daca investitia a fost efectuata in valuta convertibila.

Activitatea intreprinderii cu capital strain nu poate fi intrerupta fortat, doar prin Hotarirea

Guvernului Republicii Moldova sau a instantelor de judecata, in cazul in care aceasta a

comis incalcari ale legislatiei in vigoare.

Mijloacele banesti si bunurile obtinute din investitie straina, dupa onorarea obligatiilor

fiscale, sint utilizabile si transferabile pe teritoriul Republicii Moldova si peste hotarele

ei. Investitorii straini beneficiaza de dreptul de a converti liber moneda nationala a

Republicii Moldova in valuta straina si viceversa in conformitate cu legislatia Republicii

Moldova.

Investitorii straini au dreptul sa treaca peste hotarele Republicii Moldova veniturile lor

ramase dupa onorarea obligatiilor fiscale sau o parte din venituri sub forma de produse

achizitionate pe piata interna a Republicii Moldova daca aceasta nu contravine legislatiei

Republicii Moldova.

Republica Moldova recunoaste cesiunea, catre un alt stat sau persoana juridica straina, a

drepturilor investitorului strain asupra investitiilor acestuia efectuate pe teritoriul sau.

2) Cadrul legal al politicii şi dezvoltării regionale este asigurat, în principal, de Legea nr.438-

XVI din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională.Prezenta lege defineşte regiunile de dezvoltare

funcţionale pe teritoriul Republicii Moldova, modul de cooperare interregională, cadrul

instituţional, instrumentele specifice politicii pentru dezvoltare regională, mijloacele necesare

creării şi funcţionării regiunilor de dezvoltare. 

3) Legea cu privire la constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale are drept scop

promovarea politicii de constituire şi dezvoltare a parcurilor industriale intru asigurarea unui

climat investiţional favorabil şi încurajarea fluxului de investiţii în regiunile ţării. La elaborarea

acestui proiect de lege s-a ţinut cont de practica ţărilor dezvoltate şi celor cu economiile

emergente, în special Ungariei, Turciei şi Chinei.7

Page 8: Analiza Bazei Normative

Obiectivele legii respective constă în stimularea plasării investiţiilor private în teritoriile

speciale prin:

oferirea din contul statului infrastructurii tehnice pentru plasarea activităţilor de

producere (alimentare cu energie electrică, reţele de comunicaţii, reţea de alimentare cu

gaz, alimentare cu apă, canalizare, inclusiv pluvială, căile de transport, iluminat public);

valorificarea resurselor materiale existente (infrastructură, spaţiile şi capacităţile

întreprinderilor de stat sau societăţilor pe acţiuni, activele cărora nu se utilizează la

nivelul eficient);

favorizarea dezvoltării agenţilor economici din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii;

creşterea locurilor de muncă în regiuni;

4) Dezvoltarea procesului investiţional în R.Moldova este strîns legat de nivelul de dezvoltare şi

funcţionare a pieţei de capital, în cadrul căreia se efctuează importante investiţii în valori

mobiliare. Legea cu privire la Piaţa Valorilor Mobiliare nr. 199-XIV din 18.11.98

reglementează activitatea pe piaţa de capital, inclusiv activitatea investiţională pe această piaţă.

5) Un moment pozitiv pentru investitori constă în faptul, că Republica Moldova a

încheiat acorduri de comerţ liber cu ţările CSI, CEFTA şi Uniunii Europene, precum şi existenţa

preferinţelor comerciale autonome în comerţul cu Uniunea Europeană.Prin urmare, aceşti factori

au contribuit la majorarea semnificativă a fluxului investiţiilor străine în Republica Moldova.

Aşadar, volumul investiţiilor străine directe acumulat în economia naţională, la sfîrşitul anului

2008 a constituit 2604 mil. dolari SUA, majorîndu-se circa cu 2 mld. dolari SUA în comparaţie

cu sfîrşitul anului 2001.

6) Existenţa cadrului normativ bilateral este o premisă importantă pentru atragerea investiţilor

străine şi promovarea exporturilor. În prezent, R. Moldova este parte la 40 Acorduri bilaterale

privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, la 38 Acorduri bilaterale privind

colaborarea comercial-economică şi la 13 Acorduri internaţionale privind evitarea dublei

impuneri fiscale.

Capitolul II. Analiza bazei legislative şi normative privind activitatea investiţională in RM.

2.1 Aspecte legale favorabile activitatii investitionale

Sistemul legal al Republicii Moldova a cunoscut o dezvoltare relativ bună pe parcursul

ultimului deceniu. Moldova s-a apropiat de standardele ţărilor europene şi ale organizaţiilor

8

Page 9: Analiza Bazei Normative

internaţionale la care a aderat (cum ar fi Organizaţia Mondială a Comerţului).Deşi există

probleme complicate legate de implementarea practică a prevederilor legale, cel puţin din punct

de vedere conceptual, legislaţia Moldovei este favorabilă şi încurajatoare pentru investiţii.În cele

de mai jos sunt punctate cele mai importante aspecte pozitive ale legislaţiei moldoveneşti menite

să încurajeze investitorii atât locali, cât şi cei străini.

A. Protecţia proprietăţii private

Articolul 1 al Constituţiei Republicii Moldova stipulează supremaţia principiului statului de

drept. Constituţia prevede, de asemenea, că judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt

independenţi, imparţiali şi inamovibili, această caracteristică fiind indispensabilă pentru protecţia

eficientă a drepturilor de proprietate.

Statul garantează dreptul la proprietatea privată, precum şi dreptul la moştenirea proprietăţii

(art.46 al Constituţiei) şi ocroteşte proprietatea cetăţenilor Republicii Moldova, străini şi apatrizi

(art.126-127 ale Constituţiei). Constituţia asigură că proprietatea, atât materială, cât şi

intelectuală, acumulată licit nu poate fi confiscată, caracterul licit al proprietăţii fiind prezumat.

B. Manifestarea liberei iniţiative economice

Piaţa, iniţiativa economică şi concurenţa loială sunt identificaţi ca piloni de bază ai economiei

(art.9 al Constituţiei Republicii Moldova). Guvernul Republicii Moldova, autorităţile

administraţiei publice centrale şi locale pot da dispoziţii întreprinderilor numai în limitele

competenţelor lor stabilite de legislaţie (art. 8 al Legii cu privire la întreprinderi şi antreprenori).

Pagubele, inclusiv profitul ratat, suportate de întreprindere ca urmare a îndeplinirii unor

dispoziţii ilegale urmează a fi reparate din bugetul care finanţează respectivele autorităţi.

Iniţiativa economică nu poate fi limitată sub pretextul caracterului inoportun sau inutilităţii

acesteia. Contractele private se negociază în mod liber, urmând a fi înregistrate notarial pentru

autentificarea lor juridică.

C. Protejarea şi promovarea investiţiilor

În conformitate cu articolul 126 al Constituţiei, statul asigură inviolabilitatea investiţiilor

persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine. Articolul 5 al Legii cu privire la investiţiile în

activitatea de întreprinzător stabileşte, că investitorii îşi pot plasa investiţiile pe întreg teritoriul

9

Page 10: Analiza Bazei Normative

Republicii Moldova şi în toate domeniile activităţii de întreprinzător în condiţiile respectării

legislaţiei antimonopol, ecologice, privind securitatea statului etc.

Statul asigură un regim de securitate şi protecţie deplină şi permanentă tuturor investiţiilor

indiferent de forma lor. Investiţiile şi facilităţile acordate acestora nu pot fi supuse discriminării

în funcţie de cetăţenie, domiciliu, loc de înregistrare etc., tuturor investitorilor fiindu-le acordate

drepturi egale.

Guvernul Republicii Moldova oferă condiţii favorabile în procesul de privatizare a obiectivelor

productive, inclusiv posibilităţi de achitare în rate a preţului pentru obiectivul privatizat, această

facilitate fiind importantă pentru atragerea investitorilor. Dacă doreşte să lanseze o afacere total

nouă şi pentru aceasta doreşte să achiziţioneze loturi de pământ aflate în proprietate publică (cu

excepţia celor cu destinaţie agricolă şi silvică), investitorul trebuie să achite în primul an cel

puţin 25% din preţul terenului, iar restul plăţii poate fi eşalonat pe o perioadă de 10 ani. Ultima

prevedere este de 5 ani în cazul terenurilor aferente obiectivelor privatizate.

În Moldova, este elaborat un set standard de garanţii pentru capitalul străin: acesta prevede

interzicerea de a confisca capitalul străin, iar naţionalizarea este admisă doar cu compensarea

corespunzătoare, libertatea de a repatria profitul şi toată proprietatea în cazul lichidării

întreprinderii etc.La nivel internaţional, investiţiile străine în Moldova sunt protejate, de

asemenea, de către convenţiile bilaterale ale Republicii Moldova cu un şir de ţări.

D. Incurajarea investitorilor straini

Cu unele excepţii notabile, investitorii străini se bucură de drepturi egale cu cei naţionali.

Printre cele mai importante excepţii se numără imposibilitatea procurării de către străini a

loturilor de pământ cu destinaţie agricolă şi faptul că băncile străine nu pot presta servicii

bancare pe teritoriul ţării. Investitorii străini pe teritoriul Moldovei beneficiază de protecţie

juridică maximă, care este asigurată de către legislaţia Republicii Moldova. Regimul juridic al

investitorilor străini nu poate fi mai puţin favorabil, decât regimul de proprietate şi activitate

investiţională a persoanelor fizice şi juridice autohtone.

Actualmente, investiţiile străine beneficiază de drepturi analoge cu cele autohtone, valuta

naţională este liber conversibilă, investitorilor străini le este garantat atât dreptul de repatriere a

venitului obţinut de la investiţii, cât şi a înseşi investiţiilor, este simplificată considerabil

procedura de înregistrare a întreprinderilor mixte, de licenţiere şi de încheiere a contractelor etc.

Moldova a încheiat acorduri bilaterale asupra investiţiilor cu circa 25 ţări, inclusiv cu ţările care

sunt principalii ei parteneri comerciali sau cu ţări care au alocat importante investiţii în

10

Page 11: Analiza Bazei Normative

Republica Moldova. Ţara noastră de asemenea a încheiat 13 acorduri internaţionale cu privire la

evitarea dublei impuneri fiscale. Investitorii străini dispun de posibilitatea de investiţii şi control

a firmelor locale, sunt protejaţi prin acorduri internaţionale pentru protejarea şi asigurarea

investiţiilor. Guvernul urmează să aprobe programul naţional de promovare a investiţiilor.

E. Înregistrarea

Potrivit Legii cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător, procedurile pentru

înregistrarea, funcţionarea şi lichidarea întreprinderilor sunt identice în cazul investitorilor locali

şi străini (art. 18.1). În ultimii ani, regulile referitoare la înregistrare au fost semnificativ

simplificate. Parlamentul a adoptat o serie de amendamente la legislaţia aplicabilă, creând

regimul de ghişeu unic la Camera Înregistrării de Stat (CÎS) pentru înfiinţarea de noi

întreprinderi. Înainte de crearea regimului de ghişeu unic, întreprinderea nou creată era obligată

să se înregistreze individual la toate organele de resort (inclusiv Inspectoratul Fiscal de Stat,

Casa Naţională de Asigurări Sociale, Biroul Naţional de Statistică şi Inspecţia Muncii) şi să

obţină un număr de înregistrare de la fiecare din acestea. În prezent, CÎS şi nu întreprinderea

vizată informează celelalte autorităţi despre fondarea unei entităţi noi şi obţine în regim

electronic numere de înregistrare pentru întreprindere de la fiecare din aceste autorităţi.

De asemenea, la înregistrare nu se cere dovada depunerii capitalului social. Întreprinderile din

regiunea transnistreană se pot înregistra la Oficiul Chişinău al CÎS şi deschide conturi în băncile

moldoveneşti. În acest fel, acestea pot benefi cia de acces la pieţele internaţionale ca urmare a

acordurilor comerciale încheiate de Republica Moldova.

F. Stimulentele fiscale

Judecând după povara fiscală, care revine în mediu unei firme din Republica Moldova putem

considera, că politica fiscală implementată de guvern este relativ liberală comparativ cu

standardele regionale şi chiar cu cele ale Organizatiei pentru Cooperare şi Dezvoltare

Economică.

În vederea stimularii investiţiilor, Codul Fiscal al Republicii Moldova oferă o serie de facilităţi

fiscale:

Guvernul Moldovei urmăreşte implementarea unei politici încurajatoare pentru afaceri prin

reducerea treptată a ratelor impozitului pe venit şi a contribuţiei în fondul de asigurări sociale.

Rata impozitului pe profitul obţinut de persoane juridice a scăzut la 12% de la 22% în

2003.Categoriile speciale de contribuabili sunt impozitate după reguli aparte.

11

Page 12: Analiza Bazei Normative

Rezidenţii zonelor economice libere beneficiază de avantaje fiscale în ceea ce priveşte impozitul

pe venit, cît şi de cota zero a TVA pentru mărfurile, serviciile livrate în/din zona economică

liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.Mai mult, legea prevede că investiţiile

de peste 1 milioan de dolari sunt scutite 3 ani de impozit pe venit, iar cele de peste 5 milioane de

dolari sunt scutite pe parcursul a 5 ani.

În conformitate cu articolul 49 al Codului fiscal, întreprinderile agricole care comercializează

producţie proprie sau producţie obţinută pe baza materiilor prime proprii au dreptul la scutiri

anuale esenţiale ale ratelor impozitului pe venit. Investitorii în sectorul agricol beneficiază

de scutire de impozitul pe venit din activitatea de bază pe parcursul a 5 ani ,scutirea de plata

taxei în fondul rutier,facilităţi fiscale la achitarea taxelor locale.Aceste facilităţi se acordă cu

condiţia că 80% din suma economisită să fie ulterior reinvestită.

G. Autorităţile vamale şi politica comercială

Codul vamal al Republicii Moldova (art.11, pt. j) stabileşte, că una din atribuţiile de bază ale

organelor vamale constă în crearea condiţiilor pentru accelerarea traficului de mărfuri peste

frontiera vamală. Toate persoanele beneficiază de drepturi egale de a scoate şi introduce din ţară

mărfuri şi mijloace de transport. Termenul de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a

utilajului a fost prelungit la 3 ani. Organul vamal şi colaboratorii vamali răspund pentru

prejudiciul cauzat persoanelor şi patrimoniului lor prin decizii şi acţiuni ilegale sau prin

inacţiune.

Regimul comercial al Moldovei este unul foarte liberal, iar sistemul economic în ansamblu se

caracterizează printr-un grad foarte mare de deschidere faţă de comerţul internaţional. Moldovei

i-a fost atribuit calificativul „1” pe scara la de la 1 la 10 utilizată de FMI pentru evaluarea

constrângerilor comerciale (raitingul mai înalt corespunzând unui regim comercial mai opresiv).

Taxele vamale şi tarifele comerciale în vigoare în Republica Moldova sunt relativ reduse şi ca

valoare monetară nu reprezintă costuri prea mari pentru afaceri. Tariful comercial în vigoare

variază între 0 şi 25% din valoarea declarată a mărfii. Legislaţia prevede că exporturile şi

importurile sunt operate liber, licenţa fiind necesară în cazul unor mărfuri speciale.

2. 2 Aspecte legale nefavorabile activitatii investitionale

12

Page 13: Analiza Bazei Normative

În pofida faptului că cadrul legal din Republica Moldova este unul liberal ca concepţie, oferind

importate facilităţi pentru investitori, numărul celor care fac uz de aceste facilităţi este relativ

redus, iar intensitatea activităţii de investiţii este sub nivelul aşteptat.Oamenii de afaceri arată că

principale probleme care afectează climatul de afaceri sunt costurile înalte de obţinere a

permiselor, autorizărilor şi licenţelor, procedurile vamale complicate, coruptia legata de

inspecţiile şi controalele efectuate de instituţiile de stat etc.

Deşi în Republica Moldova are loc un proces continuu de perfecţionare a bazei normative,

documentul juridic principal rămâne a fi nu legea, ci actul sublegislativ. Documentele normative

nu întotdeauna sunt coordonate între ele, prevederile unora anulează prevederile altora. De multe

ori o structură de stat tinde să interpreteze conţinutul legilor şi al decretelor din punctul de vedere

al propriilor interese.

Discordanţa, lacunele şi instabilitatea bazei normativ-juridice rămâne a fi unele dintre cele mai

importante obstacole în calea atragerii investiţiilor străine în Moldova.Distorsiunea activităţii

investiţionale a prejudiciat grav imaginea R. Moldova în exterior, fapt care a condus spre

eliminarea ei din cursa cu statele vecine pentru atragerea investiţiilor în economia ţării şi la

diminuarea drastică a întrărilor de capital.

Situaţia creată a scos la iveală o mulţime de fisuri în legislaţia ce reglementează activitatea

investiţională:

A. Regulamente, standarde şi norme tehnice

Situaţia ideală pentru investitori este atunci, când sistemul de regulamente şi norme tehnice este

transparent, univoc şi prietenos faţă de afaceri. Într-un asemenea climat, firmele competitive pot

intra pe piaţă în mod liber, iar cele ineficiente fie că sunt eliminate, fie că sunt nevoite să se

restructureze.

În perioada 2001-2003, Guvernul Moldovei a adoptat importante decizii menite să înlesnească

intrarea firmelor noi pe piaţă, în particular prin simplificarea procedurilor de înregistrare,

licenţiere, autorizare şi certificare. Dar cu toate că formal sunt înlăturate barierele administrative

şi birocratice care complică aceste proceduri, mai rămân sau chiar se accentuează unele bariere

neformale.

Licenţierea genurilor de activitate rămâne o problemă majoră. În pofida îmbunătăţirilor aduse

legii, ea mai conţine deficienţe. Astfel, legea nu prevede un set univoc de documente, care

trebuie depuse pentru obţinerea licenţei, ci stipulează că „documentele suplimentare necesare

pentru acordarea licenţei sunt stabilite de Camera de Licenţiere împreună cu organele 13

Page 14: Analiza Bazei Normative

specializate ale administraţiei publice centrale şi în coordonare cu Ministerul Economiei” (art.7

(1, c) şi art.10 (3)). Astfel plăţile formale şi neformale, care sunt achitate pentru obţinerea

licenţelor în R. Moldova sunt cu mult mai mari decât în ţările vecine. Pe lângă aceasta, crearea

Camerei de Licenţiere nu a scutit firmele private de necesitatea de a colecta o listă lungă de

documente confirmătoare la ministere şi alte agenţii guvernamentale.

Standardizarea implică costuri mari pentru întreprinzători. Lista mărfurilor, serviciilor şi

proceselor care sunt verificate de Departamentul de Standardizare şi Metrologie include 368

poziţii. Majoritatea standardelor utilizate sunt cele ruse sau chiar sovietice. În mod cu totul

negativ procedurile de standardizare se răsfrâng asupra importurilor de tehnologii şi

echipamente. Durata de timp necesară pentru obţinerea certificatelor de conformitate de

asemenea a crescut esenţial.

Inspecţiile din partea instituţiilor de control de stat rămân o problemă extrem de acută. Ministerul

Economiei al Republicii Moldova a estimat că numărul agenţiilor, care practică variate forme de

control de stat este de peste 60. Cadrul instituţional este ambiguu şi complex, deoarece

competenţele agenţiilor de control de stat adesea se suprapun.

Actele normative, care stabilesc împuternicirile organelor de control din Republica Moldova

conţin mari deficienţe şi lacune. Actele juridice adoptate la nivelul agenţiilor executive

(ministere, inspectoratul fiscal, departamente) în unele cazuri contravin legislaţiei primare

(Constituţiei şi Codurilor Fiscal, Vamal şi Civil). În prezent sunt în vigoare peste 300 de „acte

normative departamentale”, care stabilesc condiţiile efectuării controalelor de stat şi mărimea

taxelor pe care agenţii privaţi trebuie să le plătească pentru servicii, multe dintre ele nefiind

publicate în Monitorul Oficial. Conform estimărilor, o întreprindere din Moldova este supusă

controalelor în mediu de 19,5 ori pe an.

B. Practicile din sistemul vamal

Procedurile vamale sunt percepute de reprezentanţii businessului ca fiind complicate. Pentru

deschiderea dosarului în vamă şi pentru efectuarea tranzacţiei comerciale externe, agenţii

economici prezintă un număr impunător de acte. Prin Ordinul Departamentului Vamal nr. 58 din

6.03.2003 cu privire la modificarea Ordinului Departamentului Vamal nr. 276-O din

24.10.2002 au fost operate unele schimbări, însă numărului de acte la vămuirea mărfurilor

provenite din operaţiile economice externe a rămas exagerat de mare. Cerinţele de documentaţie

in operaţiile comerciale de import - export in R. Moldova sunt prevăzute de prevederile Codului

Vamal si a actelor normative emise de Departamentul Controlului Vamal. În alte state din

14

Page 15: Analiza Bazei Normative

regiune , spre deosebire de R. Moldova, documentele necesare pentru efectuarea controlului

vamal şi a vămuirii sunt stabilite de prevederile codurilor vamale şi nu prin acte normative.

C. Justiţia

În pofida unui sistem de drept comercial relativ dezvoltat, justiţia în Moldova nu este

independentă şi nu este eficientă în asigurarea respectării clauzelor contractuale. Dependenţa

justiţiei de guvern implică şi accentuează capacitatea slabă a justiţiei de a apăra interesele

investitorului privat într-un eventual diferend investiţional cu guvernul Moldovei.

Durata procedurilor de judecată în Moldova este la fel ca şi în OCDE. În schimb, procedura de

implementarea a deciziilor judecătoreşti este evaluată la un nivel minim al eficacităţii. Tocmai

aceasta şi face justiţia din Moldova foarte ineficientă în impunerea normelor contractuale. De

asemenea, plăţile neoficiale în sistemul de justiţie sunt foarte mari.

Statul recunoaşte concurenţa loială drept unul dintre factorii fundamentali ai dezvoltării

economiei. Dar cu toate că legea corespunde standardelor internaţionale în domeniul protecţiei

concurenţei, aplicarea efectivă a prevederilor ei este dificilă din cauza dependenţei

guvernamentale şi slăbiciunii instituţionale a sistemului judecătoresc.Însuşi Guvernul este cel

care elaborează hotărâri şi decizii, care contravin principiului de liberă şi justă concurenţă,

împiedicând totodată Consiliul Concurenţei să-şi facă activitatea în conformitate cu legea in

vigoare.

Legislaţia în vigoare conţine prevederi care favorizează adoptarea unor decizii administrative ce

pot compromite libera şi justa concurenţă.

D. Lipsa de congruenţă între baza normativa şi politica de investiţii

a) Cadrul actelor regulatorii este extins şi complicat. El este compus dintr-o mulţime de

regulamente, dispoziţii, scrisori, informaţii, ordine etc. De exemplu, Ministerul Finanţelor

a elaborat în jurul a 360 de asemenea acte care sunt în vigoare, iar Inspectoratul Fiscal în

jurul a 330. Numai deducerile din venitul impozabil sunt reglementate de circa 60 de acte

regulatorii! La acestea pot fi adăugate sutele de regulamente şi instrucţiuni elaborate de

departamente şi organele specializate. În asemenea „junglă legislativă” se poate rătăci

chiar şi întreprinzătorul cel mai respectuos faţă de lege.

b) Multe dintre actele regulatorii ale organelor de control nu sunt publicate în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova şi nu au forţă juridică, dar oricum sunt impuse spre

executare agenţilor economici de către organele de stat. O bună parte din ele sunt

15

Page 16: Analiza Bazei Normative

adoptate în grabă, fără o analiză preliminară judicioasă a impactului pe care poate să-l

aibă respectivul act regulatoriu. In cazul cel mai bun aceste documente dublează

prevederile unor acte legislative, în cazul cel mai rău – le contrazic.

Sferele de reglementare ale multor acte legislative se suprapun, iar definiţiile utilizate de

multe acte nu coincid perfect şi lasă spaţiu pentru diferite interpretări.Un exemplu

elocvent de definire imprecisă este faptul, că definiţia antreprenoriatului în Legea cu

privire la antreprenoriat şi întreprinderi nu coincide cu cea din Codul Fiscal.

c) Legislaţia pune anumite limite persoanelor juridice străine. De exemplu persoanele

juridice străine sunt limitate în dreptul de a cumpăra terenuri cu destinaţie agricolă

conform art. 6 alin.(2) din Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare –

cumpărare a pământului.Conform acestor prevederi legislative, investitorii străini nu

dispun de dreptul de a procura bunuri funciare pentru a activa în agricultură şi în mod

sigur, numai din aceste considerente nu vor investi în această ramură.Astfel se primeste

ca în agricultură, ramură cu condiţii dintre cele mai favorabile pentru o activitate

profitabilă, investiţiile sunt nesemnificative.

d) Societăţile pe acţiuni din statele străine pot plasa acţiuni în R. Moldova numai cu

respectarea dispoziţiilor art. 29 din Legea cu privire la piaţa valorilor

mobiliare.Instituţiile financiare străine pot desfăşura activităţi pe teritoriul Republicii

Moldova numai prin filiale şi sucursale şi numai dacă au fost autorizate de Banca

Naţională a Moldovei, în conformitate cu art.6 şi 7 din Legea instituţiilor

financiare.Astfel piaţa serviciilor bancare din Republica Moldova nu este liberalizată,

accesul operatorilor bancari străini este interzis. Aceasta împiedică obţinerea unei

eficienţe mai înalte în activitatea băncilor locale şi ţine dobânzile bancare la un nivel

foarte mare.

E. Probleme legate de politica fiscală si financiara

Multe bariere administrative şi tehnice care izvorăsc din cadrul regulatoriu şi cu care se

confruntă investitorii apar ca urmare a unor probleme de ordin fiscal-bugetar.

O problemă tehnică de exemplu este legată de faptul, că conform art. 8 al Codului Fiscal,

contribuabilul are drepturi „să beneficieze de facilităţile fiscale stabilite, cu condiţia achitării

depline a obligaţiunilor fiscale la bugetul public naţional la momentul acordării facilităţilor şi pe

parcursul întregii perioade de beneficiere de acestea”. Problema însă constă în faptul că

contribuţiile obligatorii de asigurare socială achitate de angajatori în Fondul Social nu sunt

definite în nici un act legislativ ca impozit sau ca taxă şi nu pot fi calificate în mod expres ca

obligaţiune fiscală. În Codul Fiscal ar trebuie să fie introduse completările de rigoare. Altfel, 16

Page 17: Analiza Bazei Normative

organele fiscale nu ar trebui să invoce restanţele la Fondul Social în calitate de motiv pentru

neoferirea de facilităţi fiscale.

Pentru stabilirea corectă a obligaţiilor de plată a TVA, o importanţă deosebită o are definiţia

corectă a preţului. Codul fiscal defineşte preţul (valoarea) de piaţă, ca „preţ al mărfii, serviciului,

format prin interacţiunea cererii şi ofertei pe piaţa comerţului cu ridicata a mărfurilor, serviciilor

identice”. Dar, cu toate că preţul de piaţă se formează în urma interacţiunii cererii cu oferta,

Codul Fiscal enumără printre primele surse de informaţie asupra preţului de piaţă informaţia

organelor, care reglementează formarea preţurilor. Dar reglementarea preţurilor de organele de

stat exclude posibilitatea formării preţului ca urmare a interacţiunii cererii cu oferta. Mai mult ca

atât, codul prevede, că contribuabilul are dreptul să prezinte organelor fiscale informaţia, din alte

surse, despre preţurile de piaţă la momentul transmiterii (aici avem prima deficienţă deoarece în

conformitate cu standardele naţionale de contabilitate, marfa se consideră procurată în momentul

achitării, şi nu transmiterii efective a acesteia) mărfurilor, serviciilor. Organele fiscale au dreptul

(nu obligaţia) să folosească informaţia prezentată dacă există motive de a o considera veridică.

Din anul 2012 art. 492 din Codului Fiscal „Facilităţi fiscale pentru investiţii” a fost exclus astfel

nu mai au dreptul la scutire integrală de plata impozitului pe venit pe un termen de trei perioade

fiscale agenţii economici al căror număr mediu anual de salariaţi nu depăşeşte 19 persoane şi

suma anuală a vânzărilor nete de 3 milioane lei,adica majoritatea IMM noi deschise.Impozitul în

sine nu reprezintă o problemă pentru agenţii economici, ci mecanismul de administrare a afacerii

care, odată cu reintroducerea acestui impozit, a devenit şi mai complicat, în special pentru

sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii

Lichidarea afacerii este o problemă destul de serioasă care, în opinia întreprinderilor chestionate

poate dura mai mult de un an. Bariera de ieşire: limitează posibilitatea agentului economic de a

lichida întreprinderea care nu generează profit;creează bariere în iniţierea unei afaceri noi,

deoarece, dacă pe numele unei persoane au fost înregistrate anterior întreprinderi care nu

funcţionează şi care nu au fost lichidate în modul stabilit de lege sau care au datorii la bugetul

public naţional, persoanei în cauză i se refuză înregistrarea unei noi întreprinderi, până la

înlăturarea circumstanţelor menţionate.

Capitolul III. Recomandări practice: înlăturarea deficienţelor legislative.

Republica Moldova are în principiu format toate instrumentele și mecanismele de funcționare a

unui mediu de afaceri, însă, cu tot progresul realizat în ultimii ani în legislaţia Moldovei în

domeniul investiţilor străine, legislaţia respectivă necesită o îmbunătăţire în direcţia adaptării 17

Page 18: Analiza Bazei Normative

experienţei mondiale pozitive la condiţiile ţării, creării unui mediu investiţional concurenţial

favorabil.În ultimii ani în sensul deficientilor enumerate mai sus, se întreprind foarte multe

activități și măsuri, însă efectul lor până când rămâne doar pe hârtie.Reformele nu sint mereu

alicate in practica.

Sistemul legal al Republicii Moldova în partea în care reglementează activitatea de investiţii

necesită să fie revăzut pentru al simplifica şi pentru a înlătura elementele redundante.Reieșind

din problemele actuale, analiza situației investiționale din Moldova scoate în evidență o gamă

largă de acțiuni care trebuie grupate în mai multe tematici și realizate în viitorul apropiat:

Definiţiile utilizate în actele legislative, care reglementează domenii similare ar trebui să

coincidă perfect sau să se facă trimitere la actul de bază care defineşte un element sau o relaţie.

De asemenea, necesită a fi înlăturate suprapunerile de competenţe a organelor de stat, în primul

rând cele ale inspectoratului fiscal şi ale Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi

Corupţiei. În cadrul sistemului regulatoriu de stat este necesară separarea funcţiilor de formulare

a politicilor şi de implementare a politicilor, precum şi cea de control faţă de cea de evaluare a

conformităţii.

În pofida progreselor înregistrate de Moldova pe parcursul ultimilor ani în ceea ce priveşte

crearea unui mediu legal favorabil investiţiilor, numeroasele bariere administrative şi tehnice

continuă să creeze costuri adiţionale în procesul de intrare a firmelor noi pe piaţă. Guvernul

trebuie să simplifice în continuare legislaţia care reglementează procedurile de înregistrare de

stat şi licenţiere.

În Moldova, până în prezent, se menţine un sistem relativ complicat de impozitare.Actualmente,

gradul înalt de risc al investiţiilor în economia Moldovei trebuie să fie compensat prin acordarea

investitorilor străini a diferitelor tipuri de înlesniri impozitare şi vamale.Trebuie creat un sistemul

de stimulente şi înlesniri fiscale acordate investiţiilor străine directe (în primul rând, acordarea

„vacanţelor impozitare”), care ar creea condiţii care stimulează investitorii naţionali în special

businessul mic şi mijlociu.

Administrarea fiscală trebuie simplificată în continuare, mai ales în ceea ce priveşte evidenţa

TVA. Spre exemplu, rapoartele de TVA să fie prezentate trimestrial, nu lunar. Este raţională

reducerea continuă a cotelor TVA şi egalarea acestor cote. Actuala rată a TVA este mai mare

decât în alte ţări europene. Aceasta conduce la faptul că multe vânzări nu sunt înregistrate. Este

necesară şi posibilă simplificarea continuă a sistemului de taxe locale.

18

Page 19: Analiza Bazei Normative

Venitul din dobânda plătită pentru depozitele bancare necesită să fie eliminat din categoria

surselor de venit impozabil (articolul 18, punct g). În acest fel, importante sume de bani vor fi

atrase în sistemul bancar şi transformate în credite investiţionale. În acelaşi scop, trebuie de

renunţat la impozitarea dobânzii la creditele acordate pentru procurarea de echipamente pe

termen lung (mai mult de 5 ani). De asemenea, vărsămintele în fondurile de pensii nu ar trebui să

constituie facilităţi impozabile, deoarece în acest fel va fi stimulat procesul de constituire a

investitorilor instituţionali prin încurajarea apariţiei fondurilor private de pensii.

 Majoritatea ţărilor dezvoltate au o bancă de dezvoltare proprie. De aceea este absolut necesara

crearea unei Banci de Investitii proprii, care ar permite finanțarea unor sectoare strategice fără a

pune presiune pe deficitul bugetar si mobilizarea capitalului privat în finanțarea proiectelor

optime.

Pe lângă actele guvernului, este necesară elaborarea şi aprobarea de către Parlament a unei legi

care ar unifica toate procedurile de control, ar trece în revistă toate organele de control de stat şi

principiile care vor sta la baza prestării de către acestea a serviciilor comerciale. Trebuie

simplificată procedura de autorizare şi licenţiere. În cadrul regulatoriu una dintre cele mai

dificile proceduri este obţinerea permiselor de construcţie.

Lipsa informaţiilor despre noile acte legislative este cauza multor probleme cu care se confruntă

mai ales reprezentanţii businessului mic din Republica Moldova. Foarte mulţi agenţi economici

care activează în alte localităţi decât capitala şi care nu au acces la serviciile de consultanţă nici

nu ştiu că au dreptul la facilităţi fiscale în conformitate cu articolul 49 a Codului Fiscal sau că au

dreptul de a solicita organelor fiscale amânarea sau eşalonarea impozitelor (articolul 8). Este

necesară dotarea organelor de control cu capacităţi tehnice pentru recepţionarea rapoartelor

fiscale on-line şi pentru oferirea de acces on-line la informaţia relevantă pentru investitori.

Marii investitori internaţionali reacţionează la efectul conglomerării investiţiilor. Cu alte cuvinte, uneori un singur caz de succes investiţional poate să declanşeze o reacţie favorabilă din partea investiţiilor internaţionale. La rândul său, investiţiile noi vor intensifica efectul conglomerării etc. Prin urmare, este foarte important ca Moldova să ofere condiţiile ideale pentru apariţia unor adevărate cazuri de succes economic ale investitorilor internaţionali în Moldova.

BIBLIOGRAFIE

1. Constituţia Republicii Moldova, aprobată la 29.07.1994 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova. - 1994.- Nr.1.

2. Codul Fiscal Nr.1163–XIIIdin24.04.97//Monitorul Oficial al Republicii Moldova.-1997.

19

Page 20: Analiza Bazei Normative

3. Codul vamal al Republicii Moldova Nr.1149–XIV din 20.07.2000 //Monitor Oficial al RepubliciiMoldova. – 2000. – Nr. 160–162.

4. Legea Republicii Moldova cuprivire la investiţiile în activitatea de întreprinzător//MonitorulOficial al RepubliciiMoldova Nr. 64-66 din 23.04.2004.

5. Legea Republicii Moldova cu privire la zonele economicel ibere nr.440-XVdin27.07.2001// Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova nr.108 din 21.09.2000.

6. Legea privind societăţilepe acţiuni nr.1134-XIIIdin 02.04. 1997.– Nr. 38-38. 39 (iunie).

7. Legea insolvabilităţii nr.632-XVdin14.11.2001//Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova

Nr.139-140 din 15.11.2001.

8. Strategia Republicii Moldova de atragere a investiţiilor şi promovare a exporturilor pentru anii

2006-2015 //Monitorul Oficial nr.181-183 din 24noiembrie 2006, p.17.

9. Strategia de dezvoltare a industriei pe perioada pînă în anul 2015//MonitorulOficialnr.164-

167 din 20 octombrie 2006, p.10.

10. Strategia de susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii pentruanii2006-2008// Monitorul oficial nr. 83-86 din 02 iunie 2006.

11. Planul Naţional de dezvoltare pentru anii 2008-2011.

12. BîrlădeanuD. Politica investiţională şi rolul ei în realizarea creşterii economice a Republicii

Moldova. Chişinău: ed. Evrica, 2004

13. Caraganciu A.,Domenti O. Bazele activităţii investiţionale.Chişinău:Ed.ASEM,

2004. p. 265-281.

14. Notite de curs ,Bazele activităţii investiţionale.

20