Șana tova u’metuka!publicaŢie a federaŢiei comunitĂŢilor evreieŞti din romÂnia anul lxiii =...

24
PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI 5781 = 24 PAGINI – 3 LEI Comunități Instanța de judecată nu poate accepta cererea de reabilitare a gen. N. Macici DAVID SARANGA: Fiecare guvern trebuie să găsească echilibrul între combaterea virusului și libertățile cetățenești Iudaica Interviu cu E.S. ARTHUR MATTLI, ambasadorul Elveției la București Institutul „Elie Wiesel” la 15 ani de la înființare Interviu cu IOJI SACAGIU, președintele C.E. Dorohoi Keshet Q&A, „Despre familie și actorie la puterea a cinceaMatineu cu Maia Morgenstern și familia ei Despre Pogromul de la Iași Îngeri uciși și suflete zdrobite – Leonard Zăicescu 72 de ani de la înființarea Teatrului Evreiesc de Stat Congresul IV al FCER va avea loc la București, în zilele de 25-26 noiembrie. Regulamentul de organizare și desfășurare a Congresului, Programul-calendar și componența Comisiilor de Validare a Alegerilor și de Organizare și Desfășurare a Congresului pot fi citite la pag. 4-5 STIMAȚI CITITORI! Paginile de ebraică și engleză nu vor apărea în numerele 568-69 și 570-71 (septembrie și octombrie), pentru a crea spațiul necesar publicării documentelor Congresului al IV-lea al FCER-CM Vizita ministrului Bogdan Aurescu în Israel Ministrul Afacerilor Externe al Ro- mâniei, Bogdan Aurescu, a efectuat, în perioada 2-3 septembrie 2020, o vizită oficială în Statul Israel și în Palestina, după cum arată o serie de comunicate de presă pe acest subiect, publicate de MAE pe site-ul său. Ministrul român a fost primit de președintele Israelului, Reuven Riv- lin (foto), de premierul Benjamin Netanyahu, și au avut lor întâlniri cu prim-ministrul supleant și ministru al Apărării Benjamin Gantz și a avut în- trevederi cu ministrul de Externe Ga- briel Ashkenazi, cu ministrul Cooperă- rii Regionale, Ofir Akunis, și cu liderul opoziției și al formațiunii Yesh Atid- Telem din Knesset, Yair Lapid. Înainte de plecarea către Ierusa- lim, Bogdan Aurescu a declarat: „Sun- tem într-un moment extrem de dina- mic în ceea ce privește evoluțiile din Orientul Mijlociu. Am avut în ultimele luni un dialog deschis și aprofundat atât cu omologul meu israelian, Gabri- el Ashkenazi, precum și cu cel pales- tinian, Riad Malki, în concordanță cu poziția tradițională a României, care are relații de prietenie și încredere cu ambele părți”, arată MAE. Pe 3 septembrie, președintele Rivlin a avut o întâlnire de lucru cu Bogdan Aurescu, șeful statului isra- elian subliniind, conform unui comu- nicat primit de la Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusalim, „relațiile calde dintre cele două state și comu- nitatea românească din Israel, care este o punte solidă între cele două țări”. Președintele Rivlin a vorbit des- pre Acordul cu Emiratele Arabe Unite, pe care l-a descris ca pe un „moment istoric pentru întreaga regiune”. Reu- ven Rivlin a adăugat că „vecinii noștri palestinieni trebuie să înțeleagă că singura soluție pentru viitor este res- tabilirea încrederii și a cooperării”. Președintele israelian a declarat că speră să poată pune în practică pla- nurile sale de a vizita România, care au fost amânate din cauza pandemiei de coronavirus. Oaspetele a subliniat că România sprijină eforturile Israelului de normali- zare a relațiilor cu țările arabe și a mai menționat că anul trecut comerțul bi- lateral a crescut cu 20%, dar se poate face mai mult. „Întâlnirea dintre premierul Benja- min Netanyahu și ministrul român al Afacerilor Externe a fost una foarte bună”, a apreciat ambasadorul Isra- elului la București, David Saranga, prezent la Ierusalim. „Cei doi oficiali au discutat despre măsuri pentru con- solidarea relațiilor bilaterale dintre Is- rael și România, despre organizarea viitoarei întâlniri la nivel de guvern, anul viitor, la București, cât și despre evoluțiile de pe scena politică și de securitate regională”. „Miniștrii de Externe ai celor două state au convenit asupra înființării unui grup comun de lucru din care vor face parte oficiali din Israel și Româ- nia, precum și experți care vor colabo- ra în domeniul agriculturii (în special managementul apei), al sănătății, și în cel al tehnologiei (inclusiv cyber- tech)”, a mai afirmat David Saranga, care a precizat și că „prima întâlnire de lucru va avea loc la începutul lunii viitoare și va avea drept scop prezen- tarea planului de cooperare”, se arată într-un comunicat de presă primit de la Ambasada Israelului la București. În cadrul întrevederii cu ministrul israelian al Afacerilor Externe, Ga- briel Ashkenazi, au fost reconfirmate relațiile privilegiate, cu caracter strate- gic, între România și Statul Israel. Au fost convenite dinamizarea dialogului politic, intensificarea cooperării eco- nomice, precum și examinarea de noi oportunități de cooperare. Au fost tre- cute în revistă posibilitățile concrete de colaborare în domeniile de interes comun între cele două țări, precum cooperarea în domeniul apărării, teh- nologia, inovația și cercetarea. Bogdan Aurescu și Gabriel Ashkenazi au semnat Programul de colaborare în domeniile educației, științei, culturii, tineretului și sporturilor. „Consultările pe care le-am avut astăzi re- flectă nivelul excelent al relațiilor bilaterale, cu caracter strategic, și pri- etenia solidă și de lungă durată dintre România și Statul Israel. Anul acesta am sărbătorit 72 de ani de relații di- plomatice neîntrerupte. Interesul reciproc al celor două state îl reprezintă extinderea și apro- fundarea dialogului pe multiple as- pecte de interes”, a apreciat Bogdan Aurescu. De la Ierusalim, ministrul român de Externe a plecat la Ramallah, unde a avut consultări cu ministrul Afacerilor Externe și al Expatriaților, Riad Malki, și întrevederi cu prim-ministrul Mo- hammad Shtayyeh și cu Ahmed Maj- dalani, ministrul Muncii și Dezvoltării Sociale. ALX. MARINESCU Roș Hașana 5781 Șana Tova u’Metuka!

Upload: others

Post on 06-Oct-2020

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMAcircNIA

ANUL LXIII = NR 568-569 (1368-1369) = 1 ndash 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 ndash 12 TIȘREI 5781 = 24 PAGINI ndash 3 LEI

ComunitățiPAG 10-12

Instanța de judecată nu poate accepta

cererea de reabilitare a gen N Macici PAG 2

DAVID SARANGA Fiecare guvern trebuie să găsească echilibrul

icircntre combaterea virusului și libertățile cetățenești PAG 3

Iudaica PAG 8-9

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul

Elveției la București

PAG 3

Institutul bdquoElie Wieselrdquo

la 15 ani de la icircnființare

PAG 6

Interviu cu IOJI SACAGIU președintele

CE DorohoiPAG 19

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie

la puterea a cinceardquo Matineu cu Maia

Morgenstern și familia ei

PAG 21

Despre Pogromul de la IașiIcircngeri uciși

și suflete zdrobite ndash Leonard Zăicescu

PAG 14

72 de ani de la icircnființarea Teatrului

Evreiesc de Stat

PAG 21

Congresul IV al FCERva avea loc la București

icircn zilele de 25-26 noiembrieRegulamentul de organizare și desfășurare a Congresului

Programul-calendar și componența Comisiilor de Validare a Alegerilor

și de Organizare și Desfășurare a Congresului

pot fi citite la pag 4-5

STIMAȚI CITITORIPaginile de ebraică și engleză

nu vor apărea icircn numerele 568-69 și 570-71 (septembrie și octombrie)

pentru a crea spațiul necesar publicării documentelor Congresului

al IV-lea al FCER-CM

Vizita ministrului Bogdan Aurescu icircn IsraelMinistrul Afacerilor Externe al Ro-

macircniei Bogdan Aurescu a efectuat icircn perioada 2-3 septembrie 2020 o vizită oficială icircn Statul Israel și icircn Palestina după cum arată o serie de comunicate de presă pe acest subiect publicate de MAE pe site-ul său Ministrul romacircn a fost primit de președintele Israelului Reuven Riv-lin (foto) de premierul Benjamin Neta nyahu și au avut lor icircntacirclniri cu prim-ministrul supleant și ministru al Apărării Benjamin Gantz și a avut icircn-trevederi cu ministrul de Externe Ga-briel Ashkenazi cu ministrul Cooperă-rii Regionale Ofir Akunis și cu liderul opoziției și al formațiunii Yesh Atid- Telem din Knesset Yair Lapid

Icircnainte de plecarea către Ierusa-lim Bogdan Aurescu a declarat bdquoSun-tem icircntr-un moment extrem de dina-mic icircn ceea ce privește evoluțiile din Orientul Mijlociu Am avut icircn ultimele luni un dialog deschis și aprofundat atacirct cu omologul meu israelian Gabri-el Ashkenazi precum și cu cel pales-tinian Riad Malki icircn concordanță cu poziția tradițională a Romacircniei care are relații de prietenie și icircncredere cu ambele părțirdquo arată MAE

Pe 3 septembrie președintele Rivlin a avut o icircntacirclnire de lucru cu Bogdan Aurescu șeful statului isra-elian subliniind conform unui comu-nicat primit de la Biroul de Presă al Guvernului de la Ierusalim bdquorelațiile calde dintre cele două state și comu-nitatea romacircnească din Israel care este o punte solidă icircntre cele două țărirdquo Președintele Rivlin a vorbit des-pre Acordul cu Emiratele Arabe Unite pe care l-a descris ca pe un bdquomoment istoric pentru icircntreaga regiunerdquo Reu-ven Rivlin a adăugat că bdquovecinii noștri palestinieni trebuie să icircnțeleagă că singura soluție pentru viitor este res-tabilirea icircncrederii și a cooperăriirdquo Președintele israelian a declarat că

speră să poată pune icircn practică pla-nurile sale de a vizita Romacircnia care au fost amacircnate din cauza pandemiei de coronavirus

Oaspetele a subliniat că Romacircnia sprijină eforturile Israelului de normali-zare a relațiilor cu țările arabe și a mai menționat că anul trecut comerțul bi-lateral a crescut cu 20 dar se poate face mai mult

bdquoIcircntacirclnirea dintre premierul Benja-min Netanyahu și ministrul romacircn al Afacerilor Externe a fost una foarte bunărdquo a apreciat ambasadorul Isra-elului la București David Saranga prezent la Ierusalim bdquoCei doi oficiali au discutat despre măsuri pentru con-solidarea relațiilor bilaterale dintre Is-

rael și Romacircnia despre organizarea viitoarei icircntacirclniri la nivel de guvern anul viitor la București cacirct și despre evoluțiile de pe scena politică și de securitate regionalărdquo

bdquoMiniștrii de Externe ai celor două state au convenit asupra icircnființării unui grup comun de lucru din care vor face parte oficiali din Israel și Romacirc-nia precum și experți care vor colabo-ra icircn domeniul agriculturii (icircn special managementul apei) al sănătății și icircn cel al tehnologiei (inclusiv cyber- tech)rdquo a mai afirmat David Saranga care a precizat și că bdquoprima icircntacirclnire de lucru va avea loc la icircnceputul lunii

viitoare și va avea drept scop prezen-tarea planului de cooperarerdquo se arată icircntr-un comunicat de presă primit de la Ambasada Israelului la București

Icircn cadrul icircntrevederii cu ministrul israelian al Afacerilor Externe Ga-briel Ashkenazi au fost reconfirmate relațiile privilegiate cu caracter strate-gic icircntre Romacircnia și Statul Israel Au fost convenite dinamizarea dialogului politic intensificarea cooperării eco-nomice precum și examinarea de noi oportunități de cooperare Au fost tre-cute icircn revistă posibilitățile concrete de colaborare icircn domeniile de interes comun icircntre cele două țări precum cooperarea icircn domeniul apărării teh-nologia inovația și cercetarea

Bogdan Aurescu și Gabriel Ashke nazi au semnat Programul de colaborare icircn domeniile educației științei culturii tineretului și sporturilor

bdquoConsultările pe care le-am avut astăzi re-flectă nivelul excelent al relațiilor bilaterale cu caracter strategic și pri-etenia solidă și de lungă durată dintre Romacircnia și Statul Israel Anul acesta

am sărbătorit 72 de ani de relații di-plomatice neicircntrerupte

Interesul reciproc al celor două state icircl reprezintă extinderea și apro-fundarea dialogului pe multiple as-pecte de interesrdquo a apreciat Bogdan Aurescu

De la Ierusalim ministrul romacircn de Externe a plecat la Ramallah unde a avut consultări cu ministrul Afacerilor Externe și al Expatriaților Riad Malki și icircntrevederi cu prim-ministrul Mo-hammad Shtayyeh și cu Ahmed Maj-dalani ministrul Muncii și Dezvoltării Sociale

ALX MARINESCU

Roș Hașana 5781Șana Tova ursquoMetuka

2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

luniiseptembrie

bdquoIcircn pofida pandemiei avem o viață

comunitară intensărdquoInterviul lunii septembrie

cu dr AUREL VAINER președintele FCER-CM ndash Ne aflăm icircn preajma unor evenimente co-

munitare importante de aceea vă rog să icircncepeți prin a vorbi despre pregătirea acestora

ndash Pe plan religios vin sărbătorile de toamnă 5781 Pe plan organizațional Consiliul de Conducere al FCER va desemna prin-tr-o reuniune extraordinară candidatulcandidații la alegerile parla-mentare Dorim să ne prezentăm cu cacirct mai multe realizări la Con-gresul al IV-a al FCER pentru care am aprobat la recenta reuniune a Comitetului Director modificările datorate prevenției epidemiologi-ce din Regulamentul de organizare și desfășurare Celebrările de Roș Hașana și Iom Kipur vor avea loc la Templul Coral și Sinagoga Mare pentru respectarea distanțării sociale Pe 23 septembrie ac va fi reuniunea Consiliului de Conducere de alegere a candidatuluicandidaților pentru mandatul de deputat al FCER icircn Parlamentul Romacircniei A fost elaborat prin vot electronic la Adunarea Generală Regulamentul unde se specifică condițiile pe care candidații trebu-ie să le satisfacă documentele pe care să le depună organizarea alegerii candidaților desfășurarea campaniei electorale a reuniunii Consiliului de Conducere A fost stabilit calendarul și pregătirea ale-gerilor icircntre 8-22 septembrie ac Icircn onoarea Congresului dorim să reconfigurăm muzeul de istorie a Holocaustului icircn Romacircnia din Sinagoga Mare la care lucrează o echipă a CSIER Icircn locul orgii din Templul Coral să amenajăm un muzeu al cultului mozaic Co-laborăm cu Institutul bdquoWieselrdquo la viitorul Muzeu de Istorie a Evreilor și al Holocaustului Ne consultăm cu DSP pentru repornirea ultimei etape de modernizare a Căminului bdquoRosenrdquo

ndash Luna Elul amplifică grija FCER pentru patrimoniul sacru Ați putea da cacircteva exemple actuale

ndash Avem icircn vedere reabilitarea Sinagogii din Buzău Am cerut o expertiză tehnică a Sinagogii din Botoșani pentru consolidare Salu-tăm proiectul primarului ieșean Mihai Chirica Cimitirul Evreiesc din Păcurari să devină monument istoric La invitația responsabilului de obște din Sf Gheorghe Herman Rosner am vizitat cimitirul local icircmpreună cu primarul Agraverpad-Andraacutes Antal care a contribuit alături de donatori din afara țării la realizarea unui memorial pentru cei 52 de copii din oraș deportați și pieriți icircn lagărele morții La ceremonie 52 de copii romacircni au răspuns pentru fiecare din numele strigate ale copiilor evrei victime ale Holocaustului La icircntoarcere am partici-pat la un Oneg Șabat organizat la restaurantul ritual din Brașov de președintele comunității dr Dan Floroian Pentru Slihot am pregătit un eveniment online unde am vorbit despre bdquoIertare valoare funda-mentală icircn iudaismrdquo

ndash Icircn ce alte evenimente online din acest interval v-ați implicatndash Am avut o comunicare despre Bucureștiul evreiesc la Ziua Eu-

ropeană a Culturii Iudaice organizată icircmpreună cu BBR Comuni-care e poate impropriu spus A fost o retrăire anii interbelici icircn car-tierele evreiești perioada Holocaust și post-Holocaust La Bereshit 2020 ediția a II-a online organizat icircn parteneriat cu JCC și Joint am susținut un expozeu despre prezentul FCER Icircn pofida pandemi-ei avem o viață comunitară intensă

ndash Concretndash Continuarea demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor

din Bucovina reabilitarea Templului Cerealiștilor din Băcău cu aju-torul Fondului Ambasadorial implicarea icircn organizarea la MNAR a retrospectivei bdquoConstantin Daniel Rosenthal un artist icircn vremea Revoluției de la 1848rdquo la 200 de ani de la naștere prin icircmprumutarea tabloului bdquoPortret de femeierdquo aflat icircn muzeul nostru și stabilirea unui parteneriat icircntre Muzeul de Istorie și Cultură al Evreilor și Muzeul Național de Artă participarea la grupul de lucru al Comitetului inter-ministerial de elaborare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 măsuri pentru intrarea icircn conservare a CIR-urilor icircn perioada pandemiei concentrarea atenției asupra valorificării terenurilor libere de morminte din cimitirele noas-tre mai buna eficientizare a patrimoniului economic Toate au fost teme dezbătute la recenta reuniune a Comitetului Director

ndash Ați avut contacte cu autoritățile statuluindash La solicitarea prim-ministrului Ludovic Orban am fost icircn

audiență la Domnia Sa icircmpreună cu deputatul Silviu Vexler unde am prezentat situația actuală a comunității noastre Deputatul FCER a reiterat cererea de restituire a proprietăților evreiești confiscate icircn timpul celor două dictaturi

ndash Cum monitorizați limitarea efectelor pandemiei icircn căminele noastre pentru vacircrstnici

ndash Avem o veste bună toți cei 17 rezidenți ai Căminului bdquoRosenrdquo bolnavi de Covid s-au vindecat Urez tuturor membrilor comunității sănătate Șana Tova Gmar Hatima Tova

IULIA DELEANU

INTERVIUL

Acordul dintre Israel și EAU

Silviu Vexler a primit răspuns din partea Procurorului General al Romacircniei

Instanța de judecată nu poate accepta cererea de reabilitare a gen N Macici

Pe 13 august ac icircn cadrul unei con-ferințe de presă virtuale la Casa Albă președintele Donald Trump premierul Benjamin Netanyahu și prințul Mohammed ben Zayed moștenitorul tronului Emiratelor Arabe Unite au declarat că au ajuns la un acord de pace icircntre Israel și Emiratele Ara-be Unite Icircnțelegerea cuprinde printre al-tele deschiderea reciprocă de ambasade zboruri directe icircntre cele două țări cercetări comune pentru stăvilirea pandemiei de co-ronavirus și multe alte acorduri bilaterale

Este cel de-al treilea acord de pace convenit de Israel cu state arabe după cel din 1979 cu Egiptul realizat de Menachem Begin și cel din 1994 cu Iordania sem-nat de Yitzhak Rabin Icircn cadrul icircnțelegerii cu EAU premierul israelian a acceptat să suspende (să bdquoamacircnerdquo conform unei pre-cizări ulterioare făcute de premierul de la Ierusalim) programul de anexare a unor teritorii din Cisiordania prevăzute icircn planul de pace american și care urma să fie pus icircn aplicare la 1 iulie

Pentru a ajunge la acest acord efor-turile celor două părți și ale Statelor Uni-te au durat mai multe decenii Neoficial au existat o serie de relații bilaterale mai ales icircn domeniul economic și pe parcurs s-au purtat convorbiri mai ales la Washin-gton cu acceptul părții americane Apro-pierea s-a făcut pas cu pas cu suișuri și coboracircșuri iar ritmul s-a accelerat odată cu stabilirea dușmanului comun Iranul Cu mici excepții statele arabe din Golf și-au dat seama că Israelul trebuie considerat un partener de nădejde icircn eforturile de a contracara pericolul iranian

Analiștii au subliniat că părțile au avut mai puține probleme de soluționat decacirct icircn cazul celor două acorduri anterioare de-oarece Israelul nu are probleme teritoria-le sau de altă natură cu Emiratele nici nu s-a purtat vreun război direct icircntre Israel și EAU

Anunțacircnd acordul premierul Benja-min Netanyahu l-a calificat drept bdquocel mai mare progres spre pace icircntre Israel și lumea arabă icircn ultimii 26 de anirdquo și și-a

exprimat optimismul că acest pas va fi urmat de acorduri cu alte state arabe din regiune bdquoIcircntotdeauna am crezut că vom putea ajunge la pace cu lumea arabă și de decenii fac eforturi icircn acest sensrdquo a spus premierul israelian

Președintele Reuven Rivlin a apreciat la racircndul său că acordul dintre Israel și EAU bdquoeste o bornă strategică importantă către noi oportunități icircn regiunea noastră Eu sper din toată inima că acest pas va duce de asemenea la icircntărirea icircncrederii dintre noi și popoarele din regiune de care avem nevoie pentru a realiza o icircnțelegere extinsă și stabilă icircntre noirdquo

Numeroase state arabe și musulmane au salutat acordul subliniind icircn același timp necesitatea reluării negocierilor israeliano-palestiniene și adoptarea soluției celor două state Acordul a fost apreciat și de Uniunea Europeană care s-a situat la racircndul ei pe o poziție asemănătoare Autoritatea Pales-tiniană precum și alte cacircteva state arabe plus Turcia au criticat icircnțelegerea

EVA GALAMBOS

ULTIMA ORĂPe 11 septembrie icircntr-un Comuni-

cat Comun al șefului Casei Albe Donald Trump și al regelui Bahrainului Hamad bin Salman al-Khalifa s-a anunțat că sta-tul arab este de acord cu normalizarea relațiilor cu Israelul icircn acest sens avacircnd loc și o convorbire la telefon cu premierul Benjamin Netanyahu Părțile au convenit să icircși continue eforturile pentru o icircncheiere dreaptă și cuprinzătoare a conflictului isra-eliano-palestinian

Pe 13 septembrie prim-ministrul israeli-an și minstrul de externe al Bahrainului Ab-dullatif Al Zayani vor semna la Washington o bdquoDeclarație comună de pacerdquo icircn marja ce-remoniilor de semnare a Acordului cu EAU

Icircnțelegerea a fost primită cu bucurie icircn Israel și icircn alte state inclusiv de Uniunea Europeană care bdquoconsideră că aceste pro-grese reprezintă o contribuție la pacea și stabilitatea din Orientul Mijlociurdquo

După cum i-am informat pe cititorii noștri icircn numărul 562-563 al revistei Rea-litatea evreiască la Curtea Militară de Apel București au fost icircnregistrate acum cacircteva luni două dosare privind revizuirea sentinței și reabilitarea judecătorească a criminalului de război Nicolae Macici condamnat pen-tru masacrul de la Odessa La momentul comiterii masacrului de la Odessa Nicolae E Macici (1886-1950) era general de Divi-zie Comandantul Corpului 2 de Armată iar implicarea sa icircn coordonarea masacrului și responsabilitatea generalului Macici pen-tru asasinarea evreilor din Odessa a fost stabilită atacirct prin numeroase mărturii cacirct și prin documente de arhivă

Referitor la cererile formulate icircn aces-te dosare deputatul minorității evreiești Silviu Vexler Icircnalt Reprezentant al Par-lamentului Romacircniei pentru combaterea antisemitismului protejarea memoriei vic-timelor Holo caustului și dezvoltarea vieții evreiești a depus la Parlament la mo-mentul respectiv o interpelare adresată Ministrului Justiției Cătălin Predoiu și i-a solicitat și premierului Ludovic Orban bdquosă comunice poziția Guvernului Romacircniei față de cererile introduse de fiul lui Nicolae Macicirdquo

După cum aflăm de pe pagina de Face-book a deputatului Procurorul General al Romacircniei Gabriela Scutea a răspuns ofi-cial la icircntrebarea adresată de Silviu Vexler privind unele aspecte referitoare la cereri-le de reabilitare a criminalilor de război și de revizuire a sentințelor icircn baza cărora

aceștia au fost condamnați Din răspunsul pe mai multe pagini oferit de Procurorul General deputatul Silviu Vexler a sinteti-zat pe pagina sa de Facebook următoa-rele bdquoPe baza practicii instanțelor icircn ma-teria revizuirii și ținacircnd seama de opiniile exprimate icircn doctrină se poate susține că existența unor aspecte ulterioare ca de exemplu o pretinsă reabilitare milita-ră intervenită pentru persoana condam-nată nu constituie faptă sau icircmprejurare nouă () care să fie de natură să justifice desființarea soluției de condamnare prin admiterea cererii de revizuirerdquo

Procurorul General a explicat că bdquopen-tru a fi incident cazul prevăzut de art 453 alin (1) lit a) din Codul de Procedură Pe-nală este necesar ca faptele și icircmprejurări-le noi să fi preexistat hotăracircrii atacate doar că ele nu au putut fi cunoscute de instanță indiferent din care motiv Descoperirea lor ulterioară și invocarea pe calea revizuirii are drept scop evidențiarea unor erori de fapt produse icircn judecată inițială din cau-za necunoașterii respectivelor icircmprejurări astfel icircncacirct noua situație să conducă la anularea hotăracircrii contrare legii () Toto-dată este inadmisibil ca pe calea revizui-rii să se prelungească probațiunea pentru folosirea de noi mijloace de probă pentru fapte stabilite anteriorrdquo

Vom vedea ce pretenții va icircncerca să mai emită familia criminalului de război Ni-colae Macici icircn scopul tentativei de reabili-tare a acestuia

ALX MARINESCU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 3

ndash Sunteți de mai bine de un an ambasadorul Confederației Elve-țiene la București Ați mai fost icircn Romacircnia și icircnainte de a fi numit icircn această funcție

ndash Primele legături cu Romacircnia au fost sunetele muzicii icircn copilărie Le-gendarul producător elvețian de ra-dio Marcel Cellier a călătorit icircn acea vreme dincolo de Cortina de Fier și l-a ascultat pe faimosul cacircntăreț la nai Gheorghe Zamfir Icircmi amintesc și acum sunetul muzicii lui Zamfir pe discurile noastre de acasă Mai tacircrziu cacircnd am luat lecții de pian la Conservatorul de la Lucerna am avut privilegiul de a studia cu Heidi Harry al cărei soț fusese studentul lui Dinu Lipatti Icircn fiecare săptămacircnă vedeam portretul marelui pianist și compozitor Dinu Lipatti care a decedat icircn 1950 la Geneva Icircn sfacircrșit icircntre 2011-2015 am condus Serviciul Politic pentru Eu-ropa și Asia Centrală Consiliul Euro-pei și OSCE din cadrul Departamen-tului Federal pentru Afaceri Externe al Confederației Elvețiene Icircn această calitate am venit la București pentru consultări cu actualul ministru al Afa-cerilor Externe Bogdan Aurescu care atunci era secretar de stat la Ministe-rul romacircn al Afacerilor Externe

ndash Ce ne puteți spune despre relațiile romacircno-elvețiene icircn timpul crizei COVID

ndash Icircntotdeauna cacircnd vorbesc des-pre relațiile bilaterale mă gacircndesc la icircnceputul acestora icircntr-un moment istoric adesea ignorat dar important cacircnd Regele Carol I a pus piciorul pe pămacircnt romacircnesc la Turnu Severin a venit cu un pașaport elvețian elibe-rat pentru protecția sa la 8 mai 1866 Carol călătorea sub numele unui co-merciant elvețian Karl Hettingen Mai trebuie menționat că Regele Mihai I ale cărui proprietăți fuseseră confis-cate cetățenia sa fiind retrasă a venit icircn exil forțat icircn Elveția Icircn 1992 i s-a permis să viziteze Romacircnia și a fost icircntacircmpinat de circa un milion de oa-meni la București

De la icircnceputul relațiilor noastre acum 109 ani mii de elvețieni au ve-nit icircn Romacircnia ca ingineri comercianți medici profesori sau industriași Se es-timează că aproximativ 20 000 de ro-macircni trăiesc icircn Elveția Astăzi Elveția este al șaptelea mare investitor icircn Ro-macircnia peste 870 de societăți din Ro-macircnia beneficiază de investiții directe elvețiene Romacircnia și Elveția sunt par-teneri la un Fond Elvețian de Contribuții de 181 de milioane USD și au icircnceput convorbiri pregătitoare pentru un al doi-lea Fond Elvețian de Contribuții

Icircn timpul crizei Covid Ambasada Elveției la București a fost icircn contact cu Celula de Management al Crizei organizată de Guvernul Romacircniei care a desfășurat o activitate merito-rie Pe partea investițională cred că industria va reveni la modelul asiatic al liniilor de producție și Romacircnia va redeveni o posibilă destinație pentru organizarea de centre de producție pentru piața europeană

ndash Care este situația comunității evreiești icircn Elveția zilelor noastre icircn comparație cu perioada copilări-ei dvs

ndash Comunitatea evreiască elvețiană este foarte diversă și icircn ultimii ani a ră-mas mai mult sau mai puțin stabilă la 18 000 de persoane De la ratificarea icircn 1988 de către Elveția a Convenției-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale a Consiliului Europei mi-noritatea evreiască este recunoscută ca o minoritate națională icircn sensul Convenției-Cadru Elveția are un sis-

tem educațional descentralizat Este remarcabil faptul că icircn 2004 directorii cantonali responsabili cu educația au decis să instituie o bdquoZi de Comemo-rare a Holocaustului și de Prevenire a Crimelor icircmpotriva Umanitățiirdquo De atunci fiecare zi de 27 ianuarie este o zi comemorativă icircn școli Astăzi multe proiecte sunt dedicate luptei icircmpotri-va rasismului și antisemitismului prin educație interculturală De exemplu Organizația Comunităților Evreiești din Confederația Elvețiană (SIG) or-ganizează și coordonează Programul Likrat (ebraică apropiere reciprocă) care pregătește evreii de la 15-16 ani pacircnă la vacircrste mai mari pentru partici-parea icircn școli la ore privind iudaismul și Israelul Ei susțin conferințe și discută de la egal la egal cu tineri neevrei Pro-gramul Likrat este susținut icircntre alții de Oficiul Federal de Luptă Icircmpotriva Rasismului și se desfășoară deja de 12 ani și a permis organizarea a pes-te 700 de icircntacirclniri cu mai mult de 10 000 de elevi Icircn copilăria mea nu exista spațiu virtual Ceea ce văd eu azi este o necesitate de a lupta icircmpotriva anti-semitismului și icircn spațiul virtual

ndash Elveția are un sistem extrem de interesant al referendumurilor Ce legi au nevoie de aprobarea populară

ndash Majoritatea legilor adoptate de Parlamentul Federal Elvețian intră icircn vigoare fără a fi nevoie de votul popu-lar Referendumul poate fi obligatoriu sau opțional Amendamentele aduse Constituției Federale trebuie să aibă votul poporului și al cantoanelor (re-ferendum obligatoriu) ca și aderarea la comunități de securitate colectivă sau supranaționale Același lucru se icircntacircmplă și icircn cazul documentelor de urgență federale care nu sunt baza-te pe Constituție și al căror termen de aplicare depășește un an Un refe-rendum opțional se ține icircn termen de mai puțin de 100 de zile de la publica-rea oficială a unui document cerut de 50 000 de persoane cu drept de vot sau de opt cantoane Documentele pot fi unele federale unele de urgență federală și al căror termen de aplica-bilitate depășește un an decrete fe-derale icircn cazurile icircn care Constituția sau un document icircn vigoare impune acest lucru De asemenea un refe-

rendum opțional este organizat icircn ca-zul tratatelor internaționale cu termen nelimitat și care nu pot fi anulate care reglementează accesul icircn organizații internaționale sau care conțin preve-deri legislative importante sau a căror aplicare necesită o legislație federală

Un referendum nu se organizează numai la nivel federal Există astfel de

(Continuare icircn pag 22)

Interviu consemnat de ALX MARINESCU

DAVID SARANGA Fiecare guvern trebuie să găsească echilibrul icircntre combaterea virusului și libertățile cetățenești

Ceremonie icircn memoria militarilor israelieni căzuți icircn Munții Bucegi

bdquoMultor elvețieni le place să descopere comorile RomacircnieildquoInterviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

Icircn cadrul unui interviu acordat pe la icircnceputul lunii au-gust postului de televiziune Realitatea Plus ES David Saranga ambasadorul Statului Israel la București a vor-bit despre modalitatea de abordare a problemei epidemiei de coronavirus Icircn condițiile dificile icircn care guvernele sunt obligate să ia măsuri drastice este nevoie să se păstre-ze libertatea de exprimare să se mențină un echilibru icircn condițiile icircn care pe de-o parte se pune problema comba-terii virusului și pe de altă parte păstrarea democrației a libertății cetățenești Dilema fiecărui guvern este opțiunea icircntre deschiderea economiei și păstrarea unor reguli Dar fără economie nu pot fi luate măsurile de atenuare a efectelor bolii Unele măsuri au efecte contradictorii și icircn acest context D Saranga a dat exemplul deschiderii școlilor din Israel care a dus la creșterea numărului de icircmbolnăviri

Referindu-se la măsurile de combatere a pandemiei ambasadorul a amintit sprijinul acordat de Uniunea Euro-peană statelor membre bdquoFaptul că Uniunea Europeană a venit cu un plan și faptul că Romacircnia a reușit să obțină o

sumă imensă de 80 de miliarde de euro e un icircnceput bun Norocul pe care-l are Romacircnia Israelul nu-l are Noi nu am primit niciun ajutor din partea altcuiva Noi trebuie să facem față din sursele noastrerdquo a arătat el

Icircn continuare David Saranga a vorbit despre cercetări-le privind realizarea unui vaccin anti-covid icircn Israel și și-a exprimat speranța că va fi un succes Icircn Israel sute de cercetători sunt implicați icircn găsirea unui vaccin și a unei soluții de vindecare a bolii Israelul colaborează cu mai multe țări icircn această direcție precum și icircn căutarea unor tratamente eficiente pe care o realizează cu India El a precizat că pacircnă la apariția vaccinului se impune respecta-rea dispozițiilor legate de purtarea măștii spălatul pe macircini și distanțarea

Referindu-se la relațiile cu Romacircnia Domnia-Sa a ară-tat că țara noastră este un aliat de nădejde al Israelului care este gata să icircmpărtășească cu Romacircnia experiența sa El a apreciat drept excelentă cooperarea bilaterală atacirct la nivel guvernamental cacirct și cu sectorul particular inclusiv icircn domeniul turismului (EG)

La 26 iulie ac Ambasada Israelului din Romacircnia și Statul Major al Forțelor Aeriene Romacircne au organizat o ceremonie de comemorare pentru a marca un deceniu de la tragedia militarilor israelieni și romacircni căzuți la datorie icircn Munții Bucegi Atunci din cauza condițiilor meteorologi-ce nefavorabile un elicopter de tip CH-53 avacircnd la bord șase militari israelieni și unul romacircn s-a prăbușit icircn Munții Bucegi icircn cadrul unui exercițiu comun romacircno-israelian denumit Blue Sky 2010

La monumentul ridicat icircn memoria lor icircn satul Șimon a avut loc o ceremonie militară și religioasă iudaică și creștină Au participat ES David Saranga ambasadorul Statului Israel icircn Romacircnia general-maior dr Viorel Pană Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Romacircne soția și

fiul eroului romacircn Lt Cdr Ștefan Claudiu Dragnea Mihai Văsii prefectul Județului Brașov Rareș Rădăcină prima-rul comunei Bran

După ce a depus o coroană de flori și a rostit Kadișul ES David Saranga a spus bdquoColonel Daniel Shipenbauer locotenent colonel Avner Goldman maior Yahel Keshet maior Lior Shai locotenent Nir Lakrif sergent major Oren Cohen şi locotenent comandor Ştefan Claudiu Dragnea au fost militari de excepţie dar şi soţi taţi fii şi nepoţi Buni-ca lui Oren Cohen este o supravieţuitoare a Holocaustului originară din Romacircnia Poate că unii icircncă se icircntreabă de ce acest exerciţiu a avut loc aici icircn Romacircnia Israelul este o ţară mică ceea ce icircnseamnă că activităţile sale de pre-gătire sunt limitate Icircn 2003 Forţele Aeriene Israeliene au semnat acorduri de colaborare cu forţe aeriene din Europa pentru a le permite să se antreneze icircn spaţiul lor militar Acest lucru a oferit posibilitatea forţelor aeriene israeliene de a se antrena icircn zone dificile cu topografii care nu se regăsesc icircn Israel cum sunt şi Munţii Bucegi Statul Israel a ales să coopereze icircn acest domeniu cu Romacircnia un pri-eten apropiat şi un aliat special

Este greu de exprimat icircn cuvinte durerea pierderii cui-va drag Este o durere cu care cei rămași soți și soții fii și fiice părinții icircnvață să trăiască zi de zi A ne aminti cu adevărat și a onora cu adevărat toți acești eroi căzuți icircn-seamnă și să fim acolo pentru părinții soțiile și copiii lor Fie memoria lor binecuvacircntatăldquo a adăugat David Saran-ga El a mulțumit autorităților romacircne bdquopentru relația deo-sebită dintre cele două țări și pentru organizarea acestui impresio nant eveniment comemorativrdquo (EG)

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Cel de-al IV-lea Congres al FCER va avea loc la București icircn zilele de 25-26 noiembrie Publicăm mai jos extrase din Regulamentul de organizare și desfășurare a Congresului Programul-Calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și componența Comisi-ei de Validare a Congresului al IV-lea al FCER-CM și a celei pentru Organizarea și Desfășurarea Con-gresului al IV-lea al FCER-CM

Notă forma integrală a Regulamentului şi anexele pot fi consultate la adresa httpwwwjewishfedro

DISPOZIȚII GENERALEPrezentul Regulament are la bază prevederi-

le Statutului Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia ndash Cultul Mozaic recunoscut de Guvernul Romacircniei prin HG 99927082008 (denumit icircn con-tinuare Statut) (modificat și completat prin HG nr 6552010 și prin ORDINUL Secretarului de Stat pentru Culte nr 9518112014)

Conform Statutului Congresul este organul su-prem de conducere al Federației (art 20-1 din Sta-tut) și se icircntrunește o dată la 4 ani fiind convocat de Consiliul de Conducere icircn funcțiune care stabilește data și locul de desfășurare (art 20-2 din Statut)

Congresul este constituit din delegații aleși prin vot secret icircn Adunări Generale Extraordinare ale Comunităților conform Regulamentului-Cadru de Alegeri icircn Comunități cu respectarea principiului reprezentării proporționale dar cel puțin cacircte un re-prezentant pentru fiecare Comunitate (art 20-4 și art 62 (d) din Statut)

Reprezentarea proporțională se referă la numă-rul membrilor Comunității existenți la data de 31 iulie 2020 Icircn Anexele 1 și 2 sunt prezentate datele pri-vind numărul de delegați pentru al IV-lea Congres al FCER-CM și numărul membrilor Comunităților Evreiești din Romacircnia

Congresul este statutar constituit icircn prezența majorității delegaților aleși Icircn cazul icircn care nu se realizează cvorumul Congresul se amacircnă cu o zi cacircnd acesta se consideră valabil constituit indife-rent de numărul delegaților prezenți

Membrii Consiliului de Conducere icircn exercițiu precum și candidații la diverse funcții care nu au fost aleși ca delegați pot participa la lucrările Con-gresului fără drept de vot

Hotăracircrile Congresului se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate (art 20-6 din Statut)

Pe Agenda Congresului al IV-lea al FCER-CM potrivit art 21 și art 78-3 din Statut sunt icircnscrise următoarele

Dezbaterea și aprobarea Raportului de acti-vitate al Consiliului de Conducere icircn funcțiune pe perioada mandatului

Descărcarea de sarcini a Consiliului de Condu-cere căruia i-a expirat mandatul

Alegerea prin vot secret pe buletine de vot a Consiliului de Conducere al FCER-CM a preșe-dintelui a vicepreședintelui a secretarului ge-neral a Comisiei de Cenzori și a președintelui Comisiei de Etică și Mediere

Dezbaterea și adoptarea Programului de Acțiune pentru următorul mandat al organelor de conduce-re

Statutul FCER-CM ndash dezbateri de principiu

ORGANELE DE CONDUCERE ALE FCER-CM ndash NUMĂR ȘI COMPONENȚĂ

Consiliul de Conducere al FCER-CM este al-cătuit din 31 de membri (27 de membri titulari și 4 membri supleanți) după cum urmează

4 membri titulari de drept Președintele Vicepreședintele Secretarul General și Șef-Rabinul Cultului Mozaic din Romacircnia sau persoana desem-nată a-l icircnlocui

16 Președinți de comunități (14 membri titulari și 2 membri supleanți)

11 membri ai Comunităților (9 membri titulari și 2 membri supleanți)

Membrii supleanți se desemnează icircn ordinea descrescătoare a numărului de voturi la fiecare din cele două categorii Ei au dreptul de a participa la lucrările Consiliului de Conducere și ale Adunării Generale fără a avea drept de vot

Comisia de Cenzori este formată din 3 membri titulari și 2 membri supleanți Cel puțin unul dintre

membrii titulari trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil

Președintele Comisiei de Cenzori este ales de către membrii Comisiei

Membrii supleanți ai Consiliului de Conducere precum și cei ai Comisiei de Cenzori participă la ședințele organelor din care fac parte icircși pot expri-ma punctul de vedere asupra problemelor puse icircn discuție avacircnd vot consultativ

Membrii supleanți devin titulari icircn cazul vacantă-rii locurilor de membri titulari icircn ordinea numărului de voturi obținute la alegeri pe lista pe care s-a va-cantat locul

Consiliul de Conducere alege icircn prima sa reuni-une dintre membrii titulari 7 persoane dintre care cel mult 3 președinți de comunități Aceștia icircmpreu-nă cu președintele vicepreședintele secretarul ge-neral și Șef-Rabinul (sau persoana desemnată a-l icircnlocui) icircn total 11 persoane alcătuiesc Comitetul Director

CANDIDAȚII LA ORGANELE DE CONDUCERE ALE FCER-CMPentru funcțiile de președinte vicepreședinte

secretar general și președinte al Comisiei de Etică și Mediere poate candida orice persoană majoră care icircndeplinește cumulativ următoarele condiții

Este membru al unei Comunități evreiești din Romacircnia de cel puțin 5 ani

Este evreu conform halaha (condiție valabilă doar pentru funcția de președinte Pentru funcțiile de vicepreședinte secretar general și președinte al Comisiei de Etică și Mediere pot fi evrei atacirct con-form halaha cacirct și cu ascendență evreiască (tatăl sau un bunic evreu)

Are experiență managerială sau icircn conducerea unor instituții publice organizații nonguvernamen-tale de cel puțin 5 ani sau este persoană de noto-rietate icircn viața comunitară evreiască sau icircn cultură sau știință sau artă sau icircnvățămacircnt sau viața po-litică sau afaceri

Are susținerea (icircn scris) a cel puțin uneia din Comunitățile Evreiești din Romacircnia

Pentru calitatea de membru icircn Consiliul de Con-ducere poate candida orice persoană majoră evreu conform halaha sau cu ascendență evreiască (ta-tăl sau un bunic evreu) membru al unei Comunități evreiești din Romacircnia de cel puțin 5 ani Pentru Co-misia de Cenzori icircn cazul icircn care nu există membri ai comunității (halahici sau cu ascendență) care să corespundă cerințelor legale pentru funcția de cen-zor și care să dorească să candideze se acceptă și candidatura persoanelor fără ascendență evre-iască cunoscute pentru cinste și moralitate dacă corespund condițiilor profesionale icircn condițiile legii

Persoanele care doresc să ocupe o funcție de conducere icircn FCER-CM de membru icircn Comisia de Cenzori sau de președinte al Comisiei de Etică și Mediere icircși vor depune candidaturile icircn scris cu nu-măr de icircnregistrare conform Programului - calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM la Secretariatul Tehnic al Co-misiei de Organizare a Congresului icircn plic icircnchis cu mențiunea bdquoIcircn atenția Comisiei pentru Organiza-rea și Desfășurarea Congresuluirdquo

Fiecare candidat va prezenta o cerere-tip (Ane-xa 3) și un CV cu accentul pus pe activitatea le-gată de viața comunitară evreiască precum și o dovadă a apartenenței la comunitate (Anexa 4) De asemenea va depune o declarație pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică și că nu a comis fapte de natură penală civilă sau fiscală sau icircncălcări ale eticii și moralității iudaice care să-l facă nedemn de a candida precum și că au luat cunoștință și este de acord să respecte Codul de Conduită al Organelor de Conducere alese ale Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cul-tul Mozaic și ale Comunităților Evreiești adoptat de către Consiliul de Conducere al FCER-CM la data de 29042013

Persoanele care candidează pentru funcția de președinte vor depune și un program cuprinzacircnd obiectivele pe care icircși propun să le realizeze meto-dele de lucru resursele umane și financiare pe care le vor utiliza

Candidații la funcțiile de președinte vicepre-ședinte secretar general sau președinte al Comisi-ei de Etică și Mediere pot candida și pentru funcția de membru icircn Consiliul de Conducere Icircn cazul icircn

care sunt aleși icircn ambele funcții vor opta pentru una din ele

Persoanele care au fost alese icircn organele de conducere nu au dreptul să dețină funcții de condu-cere sau de reprezentare icircntr-un partid politic

ORGANIZAREA CONGRESULUI AL IV-LEA AL FCER-CM

Comisia de Validare are ca atribuții validarea candidaturilor și analiza contestațiilor la candida-turi (cf cap IV) validarea alegerilor și soluționarea contestațiilor referitoare la rezultatul alegerilor Ea este aleasă prin vot deschis de către Adunarea Ge-nerală fiind constituită din

Președinte ndash care trebuie să fie persoană inde-pendentă (nu este necesar să fie membru al unei comunități evreiești din Romacircnia) cu pregătire juri-dică de preferință profesor de drept (constituțional civil sau penal) sau fost judecător

3 membri personalități implicate icircn viața comu-nitară care nu candidează icircn alegerile din cadrul Congresului

Icircn faza de validare a candidaturilor și analiza contestațiilor privind candidaturile din comisie face parte și Rabinul FCER-CM pentru a analiza și a decide icircn problema aspectului halahic al candida-turilor

Comisia pentru Organizarea și Desfășurarea Congresului numită icircn continuare Comisia asigu-ră organizarea și desfășurarea lucrărilor Congresu-lui inclusiv a alegerii organelor de conducere

Comisia va fi aleasă prin vot deschis de către participanții la Adunarea Generală Extraordinară a FCER-CM anterioară Congresului

Comisia va fi compusă din președinte secretar și 2 membri

Membrii comisiei pot fi doar persoane care au o conduită morală conformă cu Codul de condui-tă al organelor de conducere alese ale Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia ndash Cultul Moza-ic la nivel teritorial și național

Activitățile Comisiei vor fi sprijinite de un Secre-tariat Tehnic compus din 5 persoane care nu can-didează și care au o conduită morală conformă cu Codul de conduită al organelor de conducere alese ale Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia ndash Cultul Mozaic la nivel teritorial și național Pen-tru membrii Secretariatului Tehnic condiția de a fi membru al unei comunități evreiești din Romacircnia nu este obligatorie

Comisia va avea următoarele atribuții Elaborarea calendarului activităților de organiza-

re a CongresuluiIcircntocmirea pe baza proceselor-verbale ale Adu-

nărilor Generale Extraordinare din Comunități a lis-tei delegaților la Congres

Expedierea scrisorilor de convocare a delegaților la Congres (Congres ce va fi convocat de Consiliul de Conducere al Federaţiei icircn funcţiune care sta-bileşte data şi locul său de desfăşurare ndash art 20 (2) din Statutul FCER-CM) a membrilor Consiliului de Conducere icircn funcție precum și a candidaților la diverse funcții care nu sunt delegați prin invitații scrise scrisori ce vor fi transmise cu cel puțin 10 zile icircnainte de data de desfășurare a Congresului revenind prin convorbiri telefonice acolo unde este posibil icircn zilele premergătoare Congresului

Predarea de către Secretariatul Tehnic către Co-misia de Validare a dosarelor de candidatură și a eventualelor contestații

Preluarea de la Comisia de Validare a docu-mentelor de atestare a candidaturilor și icircntocmirea după verificarea icircncadrării conform criteriilor de la Capitolul IV de către Comisia de Validare a listelor separate ale candidaților pentru funcțiile de

- Președinte- Vicepreședinte- Secretar General- Membru al Consiliului de Conducere ndash preșe-

dinte de Comunitate- Membru al Consiliului de Conducere- Membru al Comisiei de Cenzori- Președinte al Comisiei de Etică și MediereOrdinea candidaților pe fiecare listă va fi stabilită

prin tragere la sorțiOrganizarea de dezbateri publice icircntre candidații

la funcțiile de Președinte Vicepreședinte și Secre-tar General

Congresul al IV-lea al FCER-CM București 25-26 noiembrie 2020Regulament de organizare și desfășurare

(Continuare icircn pag 5)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 5

Asigurarea publicității lis-tei de candidaturi a CV-urilor

candidaților și a eventualelor materiale de promo-vare ale candidaților către delegații la Congres Icircn colaborare cu conducerile Comunităților revis-ta Realitatea Evreiască va fi asigurată difuzarea informațiilor privind Congresul și a listei de candida-turi către toți membrii comunităților evreiești din Ro-macircnia Difuzarea informațiilor privind Congresul și a listei de candidaturi va fi realizată și prin intermediul paginii de internet și a paginii oficiale de Facebook a FCER-CM

Asigurarea logisticii și desfășurării votării icircn condiții conforme cu normele impuse de starea excepțională cauzată de pandemie Va icircntocmi un ghid de desfășurare icircn siguranță icircn conformitate cu situația icircn București icircn perioada desfășurării Con-gresului Icircntocmirea buletinelor de vot a ștampilelor de vot pregătirea urnelor și a cabinelor de vot predă Comisiei de Numărare a Voturilor buletinele ștampilele și urnele

Verificarea și icircnaintarea spre validare a prezenței delegaților la Congres către Comisia de Validare

Icircntocmirea desfășurătorului lucrărilor Congre-sului și procedura detaliată conform căreia se vor efectua alegerile

Reuniunile Comisiei pentru Organizarea și Des-fă șurarea Congresului vor fi icircnregistrate audio icircn format digital și se păstrează icircn Arhiva FCER

DESFĂȘURAREA CONGRESULUI AL IV-LEA AL FCER-CM

Lucrările Congresului vor fi conduse de un Pre-zidiu format din 5 persoane după cum urmează președintele icircn funcție al FCER-CM președintele Comisiei de Validare președintele Comisiei de Or-ganizare a Congresului și icircncă doi membri aleși de către Congres din racircndul delegaților

Atribuțiile Prezidiului sunt următoareleConducerea lucrărilor CongresuluiDesemnarea Comisiei de Redactare a Proce-

sului-Verbal al desfășurării lucrărilor și a Hotăracircrilor Congresului

Plenul Congresului aprobă prin vot deschis Agenda de lucru propusă de Consiliul de Conduce-re al FCER-CM icircn funcțiune

Plenul Congresului alege Comisia de Numărare a Voturilor formată din 7 persoane (președinte și 6 membri) care nu fac parte dintre candidați și sunt delegați la Congres

Alegerea noilor Organe de Conducere ale FCER-CM se realizează prin vot secret Comisia punacircnd la dispoziție buletine de vot

Buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mărime aceleaşi caractere şi cu ace-eaşi cerneală icircn număr egal cu cel al delegaților la Congres și un supliment de 10 pentru situații deosebite Pe ştampilele de vot se va inscripţiona cuvacircntul bdquoFCER-CM VOTAT - 2020rdquo scris cu ma-juscule Comisia este responsabilă de tipărirea bu-letinelor de vot păstracircnd toate documentele referi-toare la acest proces Toate buletinele de vot sunt identice

Din momentul tipăririi atacirct buletinele de vot ordinare cacirct și buletinele de vot suplimentare vor fi sigilate icircn recipiente diferite icircn prezența tuturor membrilor Comisiei care este răspunzătoare de in-tegritatea acestora

Sigiliul recipientului care conține buletinele de vot ordinare va fi deschis icircn prezența tuturor mem-brilor Comisiei icircn momentul declanșării procedurii de votare

Sigiliul recipientului care conține buletinele de vot suplimentare rămacircne intact pacircnă icircn momentul prezentării unei solicitări motivate a unui delegat la Congres icircn timpul procedurii de votare pentru acordarea unui buletin de vot suplimentar Sigiliul poate fi deschis doar cu acordul tuturor membrilor Comisiei care vor icircnregistra icircntr-un tabel separat motivația acordării buletinului de vot suplimentar

Tabelul și raportul Comisiei devin parte integran-tă din raportul Comisiei de Validare

Inainte de a fi preluată ștampila de vot se dez-infectează Icircn cabina de votare fiecare delegat va aplica ștampila de vot pe numele candidatului (sau unde este cazul a candidaților) pentru care optea-ză

După votare buletinele de vot vor fi introduse icircn urne

La deschiderea urnelor și numărarea voturilor de către Comisia de Numărare a Voturilor pot asista și candidații fără a avea dreptul de a se implica icircn numărarea voturilor De asemenea la aceste pro-ceduri vor asista și membrii Comisiei de Validare La numărarea voturilor membrii comisiei vor purta pe lacircngă mască și mănuși

Activitatea Comisiei de Numărare a Voturilor va fi icircnregistrată video icircn format digital și se păstrează icircn Arhiva FCER

Pentru funcțiile de președinte vicepreședinte secretar general sau președinte al Comisiei de Etică și Mediere icircn cazul icircn care sunt doi candidați pen-tru funcția respectivă va fi desemnat cacircștigător cel care a obținut cel mai mare număr de voturi Icircn ca-zul icircn care sunt mai mult de doi candidați pe funcție dacă nici unul dintre candidați nu a obținut jumătate + 1 din numărul de voturi valabil exprimate atunci se va proceda la un al doilea tur de scrutin icircn ca-drul Congresului prin vot secret pe buletine de vot la care vor participa primii doi clasați pentru funcția respectivă și va fi desemnat cacircștigător cel care a obținut cel mai mare număr de voturi

După icircncheierea numărării voturilor buletinele de vot vor fi introduse pe categorii icircn plicuri sigila-te care vor fi păstrate pe masa Prezidiului pentru renumărarea voturilor icircn caz de contestații

Rezultatele alegerilor se vor consemna icircntr-un Proces-verbal icircntocmit de Comisia de Numărare a Voturilor Icircn Procesul-verbal se vor consemna data și locul desfășurării Congresului numărul delegaților din liste și numărul celor prezenți numă-rul buletinelor depuse numărul buletinelor anulate și al celor valabile pentru fiecare funcție icircn parte precum și numele candidaților aleși și nealeși nu-mărul de voturi obținut de fiecare candidat

Rezultatele alegerilor se validează de către Co-misia de Validare printr-un Proces-verbal de valida-re a alegerilor

După alegere Consiliul de Conducere se va icircn-truni icircn prima sa reuniune pentru a alege Comitetul Director al FCER-CM Alegerea se va face prin vot deschis la propunerea Președintelui FCER-CM Rezultatul se va consemna icircntr-un Proces-verbal semnat de Președintele și de Secretarul General aleși de către Congres care vor participa la aceas-tă reuniune

DISPOZIȚII FINALEDupă icircncheierea lucrărilor Congresului Comisia

va alcătui un dosar care va fi depus la cabinetul Secretarului General al FCER-CM ales care va conține următoarele

Scrisoarea de convocare la Congres a dele-gaților

Lista delegaților la Congres și a celor prezenți la lucrări

Raportul de activitate al Consiliului de Conduce-re icircn funcție

Procesul-verbal de alegere a Comisiei pentru Organizarea și Desfășurarea Congresului

Procesul-verbal al Congresului și Documentul privind Hotăracircrile adoptate

Procesul-verbal al Comisiei de Numărare a Vo-turilor

Procesul-verbal de validare a alegerilorProcesul-verbal de alegere a Comitetului Direc-

tor al FCER-CMBuletinele de vot icircn număr egal cu numărul

delegaților prezenți la CongresDocumentele depuse pentru icircnscrierea candi-

dațilorContestațiile și declarațiile de neacceptare a re-

zultatelor alegerilor se vor face icircn Plenul Congresu-lui către Comisia de Validare care se va pronunța icircn termen de o oră sau vor fi icircnaintate icircn scris icircn termen de 24 de ore către Comisia de Validare care va răspunde contestațiilor icircn termen de cel mult 48 de ore din momentul expirării termenului de depunere a contestațiilor

Rezultatul alegerilor va fi difuzat icircn comunități și va fi publicat icircn revista Realitatea Evreiască pre-cum și pe paginile de internet ale FCER-CM

Dosarul de alegeri se păstreză la cabinetul Se-cretarului General 3 luni după care va fi predat la Arhiva FCER-CM cu excepția Proceselor-verbale care se vor preda la Arhivă după următoarele ale-geri ale Organelor de Conducere ale FCER-CM

Prezentul regulament a fost adoptat de către Adunarea Generală a FCER-CM din data de 7 sep-tembrie 2020

I Comisia de Validare a Congresului al IV-lea al FCER-CM

D-na Margareta Teodorescu fost judecător la Icircnalta Curte de Casație și Justiție (președinte al Co-misiei)

Dl Ionel Schlesinger Președinte de Onoare al CE Arad

D-na Ruxandra Cacircrjan avocat membră CEBDl Matei Dimoftache avocat membru CEB

II Comisia pentru Organizarea și Desfășurarea Congresului al IV-lea al FCER-CM

D-na Camelia Icircntorsură - Moldoveanu (București) ndash președinte

Dl Dan Singer (București) ndash secretarDl Mihai Pope (București)D-na Andreea Varodin (București)

Stabilirea datei și a locului de desfășurare a Congresului de către Adunarea Generală a FCER-CM (vot electronic)- 10092020Publicarea icircn Realitatea Evreiască pe 20092020

și pe pagina de internet (11092020) a FCER-CM a datei Congresului a extrasului din Regulament pri-vind procedurile și condițiile de candidatură

Alegerea delegaților icircn Comunități pentru Con-gresul al IV-lea al FCER-CM pacircnă pe 09112020

Perioada de depunere a candidaturilor pentru Organele de Conducere ale FCER-CM ndash 2610 -0911 2020

Se depun la Secretariatul Tehnic al Comisi-ei de Organizare a Congresului (luni miercuri 900-1500 marți joi ndash 1100-1800) Str Sf Vi-neri 9-11 Sect 3 București tel 0746 549 008 e-mail congres4fcergmailcom

Publicarea pe internet și prin afișare la Comunități a Listei candidaților pentru Organele de Conducere ale FCER ndash 10112020

Depunerea contestațiilor la candidaturile pentru Organele de Conducere ale FCER-CM ndash 2710-12112020

Soluționarea eventualelor contestații de către Comisia de Validare ndash 12 -15112020

Publicarea pe internet icircn Realitatea Evreias-că și prin afișare la Comunități a Listei finale a candidaților pentru Organele de Conducere ale FCER-CM și delegaților ndash 16112020

Icircntacirclniri online de prezentare a candidaților ndash 17-22112020

CONGRESUL al IV-lea al FCER-CM ndash

25-26112020Prima reuniune a Consiliului de Conducere

și alegerea de către acesta a Comitetului Direc-tor

Publicarea rezultatului alegerilor pe internet și prin afișare la Comunități ndash 26112020

Perioada de depunere a contestațiilor ndash 26-27112020

Analiza și soluționarea eventualelor contestații de către Comisia de Validare ndash 29112020

Publicarea rezultatelor finale ale alegerilor ndash 29112020

Congresul al IV-lea al FCER-CM București 25-26 noiembrie 2020Regulament de organizare și desfășurare

Program-calendar de pregătire organizare şi derulare

a Congresului al IV-lea al FCER-CM

(Urmare din pag 4)

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Din ce icircn ce mai mulți romacircni știu că a existat și un Holocaust

romacircnescndash Icircn lumina celor 15 ani care au tre-

cut considerați activitatea și realizări-le Institutului o poveste de succes

ndash Am realizat lucruri importan-te Icircn primul racircnd faptul că am adus subiectul Holocaustului icircn spațiul pu-blic ori de cacircte ori existau derapaje icircn acest domeniu și icircn acești 15 ani s-a icircntacircmplat nu o dată De aseme-nea punerea icircn practică a scopului educativ care a depășit cu mult ceea ce s-a propus inițial acesta s-a ex-tins și icircn alte direcții de pildă la noua generație politică avem parteneri-ate cu partidele politice și cursuri cu membri ai formațiunilor politice care se află la icircnceput de carieră Avem parteneriate cu procurori cu polițiști avem cursuri la Academia Militară și ne ocupăm mai ales cu cei care au intrat icircn sistem care se icircntacirclnesc cu această problemă și trebuie să cu-noască elemente despre Holocaust și despre valorile democrației Ele sunt corelate și incluse icircn programe vaste Icircn ce măsură ne-am făcut trea-ba Asta nu noi trebuie să apreciem noi suntem mulțumiți că din ce icircn ce mai mulți romacircni știu că Holocaustul nu este numai Auschwitz și Hitler nu este numai bdquosoluția finalărdquo De-acum lumea a icircnceput să știe de mareșalul Antonescu de faptul că a existat un Holocaust și icircn Romacircnia Se orga-nizează evenimente comemorative care vizează Pogromul de la Iași de-portările la Auschwitz Ziua Holoca-ustului din Romacircnia Cu acest prilej profesorii organizează evenimente

cu elevii vizite la noi la Institut la comunități la Memorialul Holocaus-tului la Muzeul Evreilor Cumva icircn mentalul colectiv a icircnceput să ocupe un loc și Holo caustul din Romacircnia Cu tot ceea ce facem noi am vrut să se conștientizeze realitatea Holocaustu-lui romacircnesc Și icircn educație așa cum am menționat ne-am adresat unui nu-măr mare de segmente ale populației

Antisemitismul icircn Romacircnia nu este pe un trend descendent

ndash Cum apreciază Institutul situația antisemitismului din Romacircnia

ndash O icircntrebare la care e greu de răspuns Există numeroase derapaje icircn acest domeniu un exemplu conclu-dent fiind manifestările care și-au gă-sit loc icircn social media și icircn publicațiile online icircn campania prezidențială le-gate de prezentarea președintelui Io-hannis Pe de altă parte noi am avut un proiect de monitorizare a social media și ce am constatat acolo este o tragedie un pericol maxim scăpat de sub control Am avut numeroase etape icircn care și Institutul nostru a avut de suferit Astfel icircn 2015 după pro-mulgarea Legii 217 de condamnare a negării Holocaustului Institutul a fost amenințat cu bombă a fost un val de reacții antisemite de manifestări ale susținătorilor mișcărilor legionare Nu suntem pe un trend descendent sub nici o formă Faptul că la noi nu au avut loc manifestări ca icircn alte țări ndash Franța Marea Britanie ndash este o ches-tiune bdquoacum și aicirdquo temporară Nu putem ști ce ar putea declanșa acțiuni de felul celor care au avut loc icircn ulti-mii doi ani icircn Europa Să nu uităm că Institutul este cel care intervine atra-

ge atenția asupra derapajelor și cere măsuri

ndash Ce loc ocupă icircn acest context bdquoStrategia de combatere a antisemi-tismuluirdquo un proiect de lege inițiat de Ministerul de Externe romacircn

ndash bdquoStrategia de combatere a anti-semitismuluirdquo inițiat sub egida Minis-terului de Externe la elaborarea că-ruia participăm și noi va fi alături de legislația existentă un instrument icircn plus icircn combaterea antisemitismului mai ales pentru multe instituții care s-au implicat icircn acest demers și icircl vor putea folosi

Obiectivul nr1 ndash Muzeul de Istorie a Evreilor și Holocaustului

ndash Care sunt proiectele de viitor ale Institutului

ndash Obiectivul cel mai important este viitorul Muzeu de Istorie a Evreilor și al Holocaustului Icircn acest moment realizarea Muzeului este coordonată de noi un proiect ambițios care impli-că foarte multe resurse atacirct materi-ale cacirct și umane Proiectul va fi unul public-privat pe de-o parte bugetul de stat pe de altă parte donatorii respectiv marii donatori Am creat o fundație numită bdquoPrietenii Muzeului de Istorie a Evreilor și Holocaustuluirdquo atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn America Menționez că doi foști ambasadori ai SUA icircn Romacircnia se ocupă de fundație

108 ani de la nașterea lui Raoul Wallenberg

4 august este ziua de naștere a unuia dintre cei mai bravi salvatori ai evrei-lor din perioada Holocaustului Raoul Wallenberg Cu un curaj ieșit din comun tacircnărul suedez s-a confruntat cu naziștii germani și salașiștii unguri pentru a scăpa de la moarte mii de evrei din Ungaria oprind trenurile care urmau să-i ducă icircn lagăre sau dacircnd jos din tren zeci de familii

Raoul Wallenberg care făcea parte dintr-o familie suedeză creștină bo-gată a răspuns apelului WRB (Comisa Americană pentru Refugiații de Răz-boi) și guvernului suedez și icircn vara anului 1944 a sosit la Budapesta Cu excepția comunității evreiești din capitala Ungariei toți evreii din provincie au fost deportați la Auschwitz trei sferturi dintre ei fiind duși imediat icircn came-rele de gazare Fără a avea experiență diplomatică personalitatea lui ca-pacitatea lui organizatorică și nu icircn ultimul racircnd curajul său l-au ajutat să re-cruteze un mare număr de voluntari și parteneri care să-l sprijine icircn acțiunile sale A folosit diferite metode ndash de la farmecul personal la amenințări ndash ca să salveze oameni A redactat peste 20000 de permise de fapt fără nici o bază legală dar avacircnd tot felul de ștampile icircn culorile Suediei care garantau un fel de imunitate pentru deținători De asemenea a organizat 32 de case aflate sub protecția Legației suedeze și a altor state care adăposteau 30000 de persoane A icircncercat să-i elibereze pe evreii arestați de autoritățile fasciste și naziste afirmacircnd că sunt cetățeni suedezi Se apreciază că icircmpreună cu echipa sa ar fi salvat aproximativ 100000 de persoane icircn 184 de zile

Wallenberg a avut o soartă tristă După intrarea armatei sovietice icircn Un-garia Wallenberg a plecat la comandamentul rus din Debrețin pentru a dis-cuta cu mareșalul Malinovski soarta supraviețuitorilor evrei după război A fost arestat de ruși acuzat de spionaj și dus icircn URSS Se pare că ar fi fost icircnchis la icircnchisoarea KGB și dus apoi icircntr-un lagăr dar nici pacircnă azi nu se știe ce s-a icircntacircmplat cu el Cu toată deschiderea unor foste arhive sovietice nu s-a primit nici un răspuns legat de soarta acestei personalități caracterizate printr-un profund umanism

EVA GALAMBOS

Institutul bdquoElie Wieselrdquo la 15 ani de la icircnființareLa 5 octombrie se icircmplinesc 15 ani de la inaugurarea Institutului Național

pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo organism al Gu-vernului romacircn care a adus icircn conștiința publică subiectul Holocaustului ro-macircnesc

bdquoInstitutul s-a născut icircntr-un context bunrdquo ne-a declarat Elizabeth Ungu-reanu director de comunicare și de proiecte al Institutului Decizia de a crea Institutul a fost formulată icircn capitolul bdquoConcluzii și Recomandărirdquo al Rapor-tului final al Comisiei bdquoWieselrdquo Comisia prezidată de Elie Wiesel compusă din 33 de experți icircn istoria Holocaustului a lucrat un an de zile s-a reunit icircn SUA Romacircnia și Israel pentru a cerceta a confrunta documentele a con-stata și a concluziona ceea ce a fost Holocaustul din Romacircnia un subiect care pacircnă atunci practic nu a existat A fost un icircnceput un start pentru o nouă eră icircn cercetările istorice Icircn acest context Institutului i-au revenit două sarcini majore cercetarea problemei Holocaustului din Romacircnia și educația care a căpătat o altă valență comparativ cu ceea ce cunoaștem noi ca educație cla-sică Ea s-a adresat studenților profesorilor masteranzilor doctoranzilor și pe parcurs s-a extins la alte categorii de specialiști S-a cerut ca la Facultatea de Istorie să se acorde o mai mare atenție studierii acestui subiect ținacircnd cont de faptul că istoria Holocaustului este parte din istoria Romacircniei nu o istorie exclusiv a evreilor Aceasta a fost percepția pacircnă atunci consideracircndu-se că tot comunității evreiești icirci revine sarcina studierii acestui fenomen

icircn State Există de-acum mai mulți do-natori și aici și acolo nu și icircn alte țări deoarece am lansat cererea acolo unde există un potențial

Legat de lucrările de pregătire a Muzeului vreau să menționez că spațiul acestuia nu se află icircntr-o clă-dire de patrimoniu Aici pe Calea Victoriei e o clădire de 10000 m2 e mai convenabilă e a noastră și ne oferă o posibilitate de manevră mult mai mare decacirct dincolo icircn Lipscani Chiar ca preț proiectul este mai ieftin Icircn schimb cu această schimbare am pierdut și timp și bani Abia acum sun-tem din nou icircn faza de lansare a con-cursului de soluții Muzeul este un pro-iect al Guvernului și al Administrației Prezidențiale un proiect de țară iar Institutul icircl gestionează Acum cacircnd se cunoaște proiectul oamenii icircncep să se identifice și se gacircndesc că ar fi bine să ajungă aici obiecte persona-le amintiri de familie Lumea icircncepe să ne caute primim e-mailuri ni se cer informații și oamenii se gacircndesc să facă donații Ne bucură deoarece fiecare obiect are o poveste și nouă ne place să personalizăm să oferim povești de familie să empatizăm

ndash Alte planuri legate de viitorndash Căutăm să ne dezvoltăm icircn

direcția monitorizării antisemitismu-lui Aceasta se adaugă la obiectivul de bază ndash studierea Holocaustului prezervarea memoriei Holocaustului din Romacircnia Dar acum realitatea ne obligă Și acum după 15 ani pot spu-ne că icircn ultimii cinci ani am acordat o atenție deosebită zonei de monitori-zare a antisemitismului Reacționăm ori de cacircte ori există derapaje care tot icircn această zonă se icircncadrează și parcă sunt mai multe ca oricacircnd Am icircnceput aceste monitorizări icircn cadrul unui proiect care s-a icircntins pe un an am avut echipe care s-au ocupat de monitorizarea icircn mediul online Icircn ac-tivitatea noastră ne axăm și pe zona

Robert Singer preia din nou conducerea World ORT

Robert Singer fost CEO al Con-gresului Mondial Evreiesc cu o experiență de peste 30 de ani icircn con-ducerea organizațiilor evreiești a fost confirmat președinte al Consiliului de Administrație al World ORT rețeaua globală de educație pe care a mai condus-o anterior ca CEO și director general anunță bdquoJerusalem Postrdquo

La preluarea mandatului Robert Singer a spus bdquoAm vrut să revin la World ORT deoarece cred că edu-cația este cheia pentru toate icircn spe-cial transmiterea tradițiilor evre iești și supraviețuirea evreilor De aseme-nea este cheia pentru combaterea anti semitismului și a atacurilor asupra poporului evreu

Anul acesta se aniversează 140 de ani de la icircnființarea ORT una

dintre cele mai longevive organizații evreiești la acest nivel ORT este icircnsă mai relevant decacirct oricacircnd fiind un hub de idei noi inovație și adaptabi-litate pregătind tinerii pentru lumea muncii

World ORT transformă viețile prin educație și ajunge la 300000 de oa-meni icircn peste 30 de țări icircn fiecare an Acesta combină educația științifică și tehnologică la nivel icircnalt cu identitatea evreiască consolidată

Cea de-a 140-a aniversare a orga-nizației trebuia să fie marcată la Fo-rumul Mondial de la Ierusalim dar pandemia Covid-19 a icircnsemnat amacirc-narea acelor sărbători pacircnă la o dată ulterioară mai notează bdquoJerusalem Postrdquo

GEORGE GIcircLEA

(Continuare icircn pag 22)

Interviu realizat deEVA GALAMBOS

E Ungureanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 7

La 21 august s-au icircmplinit 130 de ani de la nașterea la Mihăileni a lui Iacob Ashel Groper considerat primul poet modern de limbă idiș din spațiul romacircnesc Părinții lui proveneau din tr-o dinastie rabinică A absolvit Școala elementară israelito-romacircnă a urmat Facultatea de Drept la Iași iar după Primul Război Mondial s-a mu-tat la București O perioadă a lucrat ca funcționar la Banca Moldovei

A icircnceput să scrie poezii icircncă din adolescență Icircn 1908 sub influența Conferinței idiș de la Cernăuți și a activității asociației culturale bdquoToynbeerdquo din Iași a ales să scrie numai icircn idiș deși cunoștea foarte bine romacircna și germana Haym Nahman Bialik poe-tul național al Israelului i-a comentat favorabil poeziile

Debutul literar a avut loc icircn 1914 icircn ziarul Di Idișe Velt din Vilnius Icircn același an Groper a devenit unul din-tre fondatorii grupării literare de ex-presie idiș bdquoLichtrdquo (Lumină) alături de Moti Rabinovici Efraim Waldman Matatia Friedman Un colaborator permanent era Iacob Botoșanski un

alt idișist important Grupul bdquoLichtrdquo a editat o revistă cu același titlu care a apărut trimestrial din 1914 pacircnă icircn 1916 Atacirct ca grupare literară cacirct și ca revistă care promova cultura idiș bdquoLichtrdquo a marcat icircnceputul literaturii idiș moderne icircn spațiul romacircnesc

Poemele lui Groper au circulat oral poetul a exercitat o mare influență asupra lui Benjamin Fondane S-au icircntacirclnit icircn 1915 Fondane pe atunci elev de liceu s-a oferit să traducă icircn romacircnă poeziile lui Groper Cu ajuto-rul poetului admirat Fondane va pu-blica icircn paginile revistelor Hatikva și Bar Kohba (semnacircnd F Benjamin sau B Wechsler) traduceri din idiș poezii originale și articole

Operele lui Iacob Groper erau cunoscute nu numai icircn comunitatea evreiască ci și icircn cercurile literare romacircnești Unele poezii au fost publi-cate icircn idiș cu transliterare după grafia limbii romacircne (icircn revistele Macircntuirea Lumea evree Hasmonaea Adam) al-tele au fost traduse icircn romacircnă de En-ric Furtună Barbu Nemțeanu Camil Baltazar Iosif Bercovici Groper a fost

c u n o s c u t și apreciat și de Tudor A r g h e z i Mihail Sa-d o v e a n u Gala Galac-tion Eugen Lovinescu

S i n g u -rul volum de poezii publicat de Groper icircn timpul vieții este In șotn fun a ștain (Icircn umbra unei lespezi 1934) care cuprinde teme biblice traduceri din psalmi versuri pentru copii Stilul său literar este influențat de Biblie dar și de romantism modernism și de fol-clorul romacircnesc Printre scriitorii care l-au inspirat se numără IL Peretz Heinrich Heine A scris și opere de tip umoristic despre viața icircn orășelele evreiești din Romacircnia De asemenea a tradus poeme romacircnești icircn idiș

Icircn perioada interbelică Groper era activ icircn cercurile literare După Holo-caust poezia lui s-a concentrat pe suferința evreilor din Romacircnia Abia icircn 1964 a făcut Alia A instituit bdquoFondul Groperrdquo destinat cercetării culturii și istoriei evreilor din Romacircnia A murit la 12 decembrie 1966 O stradă din Așkelon icirci poartă numele

CLAUDIA BOSOI

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquo

Evocare Iacob GroperDemnitatea

intelectualului icircntr-un sistem

opresiv Oscar Hoffman

Numitorul comun al cărților emi-nentului sociolog Oscar Hoffman ndash responsabilitatea intelectualilor față de societatea vremii lor perspectiva critică asupra unui sistem de valori ndash icircși are rădăcini icircn trăirile copilului marcat de pogromul legionar din ianuarie 1941 de la București N-a uitat clipele de coșmar nici gestul colonelului Amzărescu proprietarul casei unde locuia Oscar icircmpreună cu familia sa care i-a apărat pe toți riscacircndu-și viața A icircnvățat la Liceul Evreiesc bdquoMihail Sebastianrdquo și după 1949 la bdquoSf Savardquo unde și-a dat ba-calaureatul

Șefului de promoție al Facultății bucureștene de Filozofie absolvită icircn 1954 i se deschidea o certă ca-rieră universitară Devenise lector icircn 1956 cacircnd a izbucnit revoluția anti-comunistă din Ungaria și cei mai buni studenți ai săi au fost arestați fiind-că-i citiseră pe Kant și Hegel autori interziși A fost anchetat pentru asta bdquoCum permiteți studenților dumnea-voastră să vorbească despre ei la seminarerdquo bdquoNu poți să aprobi sau să combați ceva dacă nu te infor-mezi asupra problemei respectiverdquo a venit demn replica icircnsoțită de re-fuzul de a semna icircn alb o declarație icircmpotriva studenților săi Demnitatea l-a costat A fost dat afară din facul-tate Cacircnd s-a născut fiica sa era șomer Cu greu a reușit să obțină un post de vacircnzător icircntr-o librărie A stat ani de zile icircn triaj ndash triajul s-a numit SRSC ndash pacircnă icircn 1967 Era momen-tul emancipării fățișe a Romacircniei față de fosta URSS Abia atunci revine icircn mediul academic La Centrul de Cercetări Sociologice unde e numit cercetător științific gradul III coor-donează investigații asupra inovării și managementului noului sistem instituțional al economiei bazate pe cunoaștere filozofică

După 1990 icircși amplifică preocu-pările amintite icircn calitate de cerce-tător principal gradul I la Institutul de Sociologie al Academiei Romacircne O perioadă fructuoasă icircn plan auctori-al icircn care publică bdquoPsihologia mana-gerială rdquo ndash 1994 bdquoSociologia munciirdquo ndash 1996 bdquoManagement Fundamente socio-umanerdquo ndash 1999 bdquoSociologia muncii Probleme icircn dezbatererdquo ndash 2002 Este coautor al altor cacircteva volume avacircnd ca direcții analitice actori sociali ai promovării tehnolo-giei informatice și comunicării repe-re ale sociologiei rurale paradoxul instituțional IMM-urile și dezvoltarea durabilă Una din temele exprimacircn-du-i poate mai mult decacirct altele frămacircntările celui care cunoscuse marginalizarea perfecționistului icircn-do indu-se de sine ndash și-a dat sau nu măsura atacirct cacirct ar fi dorit s-o facă ndash a fost despre bdquomediocrație și meritocrațierdquo bdquosocietatea cunoașterii și noile eliterdquo Cartea scrisă icircmpre-ună cu Ion Glodeanu a apărut icircn 2007 Poate tocmai strădania inte-lectuală ndash muntele care se tot icircnalță pe măsură ce-l urci ndash l-a fortificat lă-untric

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (VI)

bdquoLa decenii de la Holocaust anti-semitismul continuă să atingă niveluri şocante şi icircn creştere icircn UErdquo afirmă directorul FRA (Fundamental Rights Agency) Michael OrsquoFlaherty icircntr-un raport publicat icircn decembrie 2018 bdquoStatele membre trebuie să ţină cont de această situaţie şi să-şi intensifice eforturile pentru a combate antisemi-tismul Evreii au dreptul de a trăi liber fără a se confrunta cu atitudinea de ură şi fără să se teamă pentru propria siguranţărdquo

Raportul FRA bdquoExperienţe şi per-cepţii legate de antisemitism Al doi-lea sondaj referitor la discriminare şi infracţiuni motivate de ură icircmpotriva evreilor din UErdquo subliniază concluziile sondajului Acestea indică niveluri de antisemitism icircn creştere Aproximativ 90 dintre respondenți cred că anti-semitismul este icircn creștere icircn țara lor acelaşi procent consideracircnd că pro-blema este foarte prezentă icircn mediul online icircn timp ce aproximativ 70 menționează spaţiile publice mass-

media şi politica drept surse frecven-te de antisemitism Aproximativ 30 dintre respondenți au fost hărţuiţi cei mai afectaţi fiind cei care sunt evident evrei Antisemitismul pare a fi atacirct de puternic icircnrădăcinat icircn societate icircn-cacirct hărţuirea regulată a devenit par-te din viaţa lor de zi cu zi Peste 80 nu declară incidentele grave la poliţie sau altă autoritate adesea pentru că au convingerea că nu se va schimba nimic icircn timp ce mai mult de o trei-me evită să participe la evenimente dedicate evreilor sau să viziteze lo-curi evreieşti deoarece se tem pentru siguranţa lor şi se simt icircn pericol Icircn acest sens statele membre trebuie să colaboreze stracircns cu un număr mare de actori icircn special comunitățile de evrei și organizaţii ale societăţii civile pentru a elabora măsuri mai eficiente de prevenire și combatere a antisemi-tismului Printre acestea se numără o mai bună educație referitoare la Holo-caust şi activităţi de creştere a conşti-entizării protejarea comunităţilor şi a

locurilor icircn care trăiesc evrei şi moni-torizarea periodică a infracţiunilor mo-tivate de ură icircmpotriva evreilor

Prezentul raport a fost publicat după ce CNN a făcut public propriul sondaj care a evidenţiat că bdquostereoti-purile antisemite sunt prezente și pu-ternice icircn Europa iar amintirea Holo-caustului icircncepe să disparărdquo

De aceea a vorbi despre Holo-caust este o datorie nu doar a istorici-lor ci şi o datorie morală a profesori-lor care pot modela educaţia tinerilor şi icirci pot sensibiliza cu privire la ce se icircntacircmplă icircn jurul lor tocmai ca eveni-mente de acest fel să nu se repete Deoarece pacircnă icircn 1989 acest subiect nu a fost studiat la orele de istorie din şcoala romacircnească prima urgenţă a constitui t-o completarea programei școlare Icircn 1998 Ministerul Educaţiei Naţionale a introdus icircn icircnvăţămacircntul preuniversitar reglementările necesa-re studierii Holocaustului şi a proiec-tat icircn noile programe

ILDIKO GALERU(Continuare icircn pag 21)

bdquoDocu-comentariurdquo Sigmund Weinberg

La 15 iulie 2020 Centrul de Studii Turce (CST) din cadrul Facultății de Istorie a Universității din București a organizat evenimentul on-line bdquoSig-mund Weinberg ndash pionier al cinemato-grafiei otomane și membru al coloniei romacircnești de la Constantinopolrdquo (foto) Formatul a inclus o vizionare de film și o dezbatere live Evenimentul a fost mo-derat de conf univ dr Silvana Rachi-eru coordonatoarea icircntacirclnirilor CST iar invitații au fost dr Savaș Arslan

regizor și critic de film conferențiar la Universitatea Bahccedileșehir din Istanbul și dr Marian Țuțui istoric de film cer-cetător la Institutul de Istoria Artei bdquoG Oprescurdquo din București

Evenimentul a debutat cu un film regizat de Savaș Arslan și icircncadrat de el icircn categoria bdquodocu-comentariu-luirdquo dedicat personalității lui Sigmund Wein berg Filmul a fost prezentat pe 2 iulie 2020 icircn premieră mondială la Mu-zeul de Artă Modernă din Istanbul Icircn cadrul dezbaterii au fost atinse nume-roase aspecte cu accent pe biografia și impactul icircn cinematografie ale lui Sigmund Weinberg Născut icircn 1868 icircn Romacircnia icircntr-o familie de evrei așkenazi el avea să devină fotograful și regizorul oficial al sultanilor Abdul Hamid al II-lea și Mehmed al V-lea Reșid Filmul ilustrează și viața socia-lă a Istanbulului de la icircnceputul seco-lului al XX-lea urmărind evoluțiile teh-nologice ale epocii de la aparatul de fotografiat la gramofon și de la cinema la automobile Totodată regizorul turc pornește pe urmele membrilor familiei lui Weinberg dispersați pe cinci conti-nente și prezintă deschiderea primu-lui cinematograf din Istanbul icircn 1908 Filmul cuprinde și interviuri cu istoricii de film Burccedilak Evren Giovanni Scog-namillo și Marian Țuțui

C GĂLĂȚEANU

Din poezia naivă a lumii

Apărută la Editura Saga culege-rea bdquoDin poezia naivă a lumiirdquo coor-donată de Adrian Grauenfels autor și traducător al unora dintre poeme se deschide și se icircnchide cu trăiri ale Sacrului Prima icircn interpretare teolo-gală aparține poetului paroh Dumitru Ichim stabilit icircn SUA poezie neoro-mantică unde mitologii proprii se icircn-tacirclnesc cu simboluri biblice Ultima este specifică modului icircn care Adrian Grauenfels privește lumea propen-siune spre sublim amendată de iro-nie uneori ndash sarcasm Pentru cititorii romacircni mai puțin familiarizați poezia afroamericană afrofranceză masiv prezentă icircn carte este o revelație cacircntec-rugăciune inocență mutilată de cruzime Poeți moderni israelieni romacircni lituanieni latino-americani conturează o certă frăție spirituală a slujitorilor de Frumos (ID)

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

și cei care l-au prezentat lumii sau au atras atenția asupra lui Nu avea importanță dacă era vorba despre evrei religioși sau laici naționali sau universali Această idee a apărut și icircn comentariile fostului șef-rabin al Ro-macircniei dr Jacob Isac Niemirower

De Sucot este obligația binecuvacircn-tării celor patru plante etrog (chitra care are atacirct gust cacirct și miros plăcut) lulav kapot tamarim (crenguțe cu pe-rechi de curmale preluat ca frunză tacircnără de palmier) care are gust dar nu și miros hadas (rămurele de mirt) care au miros plăcut dar nu au gust arav (crenguțe de salcie placircngătoare care crește pe malurile racircurilor) care nu au nici gust nici miros Un comen-tariu midrașic compară pe fiecare din-tre ele cu una din cele patru categorii ale poporului lui Israel cei care icircnvață Tora și icircndeplinesc poruncile ei cei care icircnvață Tora dar nu icircndeplinesc poruncile ei cei care nu icircnvață Tora dar icircndeplinesc poruncile ei cei care nici nu icircnvață Tora nici nu icircndeplinesc poruncile ei Dar toți sunt o unitate de aceea trebuie binecuvacircntați laolaltă

Cele patru feluri de plante sunt binecuvacircntate laolaltă este simbolul unității lui Israel și al egalității icircntre oa-meni Icircnvățații din Talmud au decis că această binecuvacircntare trebuie făcută icircn toate cele șapte zile ale sărbătorii Icircn acest cadru este recitată rugăciu-nea de salvare și macircntuire Ea diferă de la o zi la alta Icircn icircntregime ea este recitată icircn ziua de Hoșana Raba Ziua Marii Macircntuiri

Suntem obișnuiți să denumim această sărbătoare Vremea Bucuriei Noastre Sau datorită obligației de a ședea șapte zile icircn suca o numim Sărbătoarea Colibelor sau a Cor-turilor Acestor trei denumiri le pu-tem adăuga pe cea de a patra Hag HaȘalom (Sărbătoarea păcii) precum și ideea eliberării sociale a poporului lui Israel după cum Pesah simbo-lizează eliberarea sa națională iar Șavuot eliberarea sa spirituală Deci Sucot este una dintre cele trei săr-bători menționate icircn Tora care inclu-deau obligația pelerinajului evreiesc la Templul de la Ierusalim Faptul este atestat documentar pentru perioada celui de al Doilea Templu icircn epoca post-exilică Desigur că el avea loc și icircn perioada Primului Templu icircnaintea exilului babilonian

Sărbătoarea de Sucot icircncepe icircn cea de a cincisprezecea zi a lunii ebraice Tișrei și durează șapte zile Icircn aceste zile este obligația șederii icircn Suca menționată icircn Cartea bibli-că Vayqra Leviticul (XXII 34) După aceste șapte zile urmează ziua a opta adăugată sărbătorii dar care este o sărbătoare separată Șeminy Ațeret ziua a opta a Marii Adunări Icircn Israel ea este și Simhat Tora ziua Bucuriei Torei ziua icircn care se icircncheie un ciclu și icircncepe alt ciclu anual al stu-diului Torei pentru că studiul Torei nu icircncetează niciodată este ca un cerc fără margini ca un măr perfect sferic iar Lumina Torei strălucește tot tim-pul fără icircncetare Icircn afara Israelului aceasta este o sărbătoare separată o zi suplimentară Sucot include o zi de sărbătoare prima zi (icircn afara Is-raelului două zile) celelalte zile fiind considerate Hol HaMoed zile de se-mi-sărbătoare

Faptul că sărbătoarea de Sucot icircn-cepe la cinci zile după Iom Kipur are o semnificație specială După ziua pocăinței a postului cea mai profun-dă dintre cele zece zile icircnfricoșătoare icircn care se pecetluiește soarta fiecărui om precum și a fiecărei vietăți de pe pămacircnt urmează bucuria speranței a salvării Este interesantă legătura icircntre aceste sărbători La ieșirea din Iom Kipur seara după icircncheierea postului evreul tradiționalist caută să justifice ruga lui de iertare a păcatelor și promisiunea corijării viitoare Pe ce cale Icircndeplinind o mițva un coman-dament din Tora iar această mițva este construirea unei suca Deci con-struirea unei suca icircncepe la ieșirea din Iom Kipur Bucuria sărbătorii de Su-cot menționată icircn Tora crește de la o zi la alta icircn cursul sărbătorii Excepția este icircn ultima zi de Sucot Hoșana Raba ziua Marii Macircntuiri Icircn seara de ajun a acestei zile este repetat studiul Cărții Devarim Deuteronomul ultima carte a Torei Icircn această zi reapare speranța pecetluirii unui an bun icircn Cartea Vieții de data aceasta pentru păcătoși Dar nimeni nu știe cine este om drept om obișnuit sau păcătos de aceea toți se roagă pentru o pe-cetluire bună icircn cadrul rugăciunii de dimineață Este cea mai tristă și mai icircngrijorătoare clipă a anului care este urmată icircnsă de ziua celei mai mari bu-curii spirituale Bucuria Torei Este și bucuria speranței că fiecare a primit o pecetluire bună

Sucot este și sărbătoarea culesu-lui fructelor al roadelor toamnei Acest fapt ne amintește că sărbătoarea a apărut icircn cadrul unei culturi agricole

Ne putem gacircndi la o eventuală parale-lă cu sărbători de aceeași esență din alte culturi Nu numai poporul lui Isra-el ci toate popoarele aveau sărbători ale culesului icircnsoțite de serbări și de bucurie Sucot este importantă și ca sărbătoare a păcii Suca este numită Sucat Șalom respectiv Cortul Păcii Pacea este speranța poporului lui Is-rael Acesta este și aspectul universal general-uman al sărbătorii de Sucot Pe lacircngă aceasta este și speranța renașterii bdquoDumnezeu ne va reface suca (cortul) lui David care a căzutrdquo

Suca este o colibă construită din crengi de copac neacoperită decacirct parțial și aceasta cu frunziș Unele comunități (sau icircn Israel comunități de origine) o construiesc din plăci de lemn sau placaj Icircn prezent exis-tă schelete de suca din metal lucrate prin sudură acoperite cu o pacircnză anu-mită construcția fiind astfel ușurată Icircn toate comunitățile există obiceiul de a se decora suca icircn interior cu frun-ze flori fructe (de exemplu citrice sau curmale) tablouri arătacircnd vechi construcții din Ereț Israel precum Zi-dul de Apus al Templului de la Ieru-salim Mormintele Patriarhilor de la Hebron Mormacircntul lui Rahel de lacircngă Beit-Lehem Fiecare așteaptă șapte oaspeți icircn suca pe Avraham Ițhak Iacov Iosef Moșe David Șlomo Unii comentatori au vorbit chiar de șapte racircnduri de cacircte șapte vizitatori icircn suca aceștia fiind evreii celebri din diferite generații care au menținut iu-daismul de-a lungul istoriei precum

I U D A I C A

Sucot sărbătoarea bucuriei noastre

bdquoIcircntreabă-l pe rabinrdquoDirectorul ICR Tel Aviv dr Maacuterton Laacuteszlo Salamon icircn dialog online cu prim-rabinul FCER Rafael Shaffer

Evenimentul online organizat de ICR Tel Aviv moderat de directorul Institutului dr Marton Laszlo Salamon l-a avut invitat pe prim-rabinul FCER Rafael Shaffer Dialogul s-a coagulat icircntr-o demonstrație despre forța de regenera-re a comunității evreiești din Romacircnia icircntr-un prezent icircn care populația evreiască reprezintă aproximativ 1 față de anii interbelici Dialogul derulat sub genericul bdquoIcircntrea-bă-l pe rabinrdquo ar fi putut avea ca subtitlu nu vă pierdeți speranța și nu veți fi pierduți

Prim-rabinul Shaffer s-a axat asupra vieții religioase evreiești de azi Icircn comunitățile mari ndash din București Ora-dea Timișoara ndash minian-ul este asigurat zilnic sau de trei ori pe săptămacircnă Icircn majoritatea comunităților există minian numai de Șabat Vorbitorul a subliniat nevoia de icircnțelegere a rugăciunii pentru necunoscătorii de ebraică rugăciunea trebuie simțită nu doar recitată Exista problema urmăririi rugăciunilor rostite de oficiant S-a recurs atunci la tradu-cerea textului ebraic icircn romacircnă și transliterarea sa cu ca-ractere latine conform ortografiei romacircnești Așa a apărut Sidurul Lemaan Ahai reușită a unei echipe conduse de prim-rabinul Șlomo Sorin Rosen Dovadă a bunei receptări au fost și sunt cererile icircn creștere la comunități

O provocare deloc ușoară era lipsa oficianților de cult cauzată de cei 45 de ani de totalitarism Statul ateu tole-ra religia dar nu o icircncuraja Tinerii elevi de Talmud Tora se pregăteau pentru Alia ceea ce s-a și concretizat pacircnă icircn 1990 Cei rămași icircn țară care mai avuseseră parte de educație iudaică erau la vacircrste cacircnd le era din ce icircn ce mai greu să oficieze Astfel s-a conturat ideea unui curs de pregătire pentru oficianți de cult Inițiativa aprobată de conducerea FCER a fost pusă icircn practică La icircnceput erau cursuri de perfecționare pentru cei avacircnd un fond de cunoștințe Dar nu era suficient Existau comunități care solicitau prezența unui oficiant de cult din localitate Ofi-ciantul itinerant adus la mare nevoie nu rezolva proble-ma Atunci cursurile de perfecționare au căpătat caracterul unor cursuri de instruire Așa s-a ajuns ca icircn prezent să existe peste 30 de persoane capabile să conducă un ser-viciu religios mulți fiind absolvenți ai acestor cursuri orga-nizate la CIR bdquoBe Yahadrdquo ndash Cristian și continuate pe net

Icircn prezent folosirea internetului face ca din cauza izo-lării impuse de pandemie serviciul religios de la Templul

Coral din Capitală să poată fi urmărit de sute de enoriași care nu pot participa altfel

Primul lucru făcut de evrei icircn Galut oriunde s-au așezat a fost să-și ridice sinagogi știut fiind că sinagoga ndash loc de rugăciune adunare și icircnvățătură ndash este centrul vieții evreiești icircn consens cu una din poruncile divine date din primele momente ale peregrinării icircn pustiu a foștilor sclavi icircn drum spre Ereț Israel bdquoSă-Mi facă un lăcaș sfacircnt și Eu voi locui icircn mijlocul lorrdquo (Exod 25 ndash 7)

Pe teritoriul Romacircniei au fost mai mult de 1400 de sina-gogi și temple la o populație de circa 800 000 de evrei icircna-inte de război Din cauza demolărilor din epoca ceaușistă au fost salvate 86 dintre care unele sunt declarate mo-numente istorice prin valoare arhitectonică artistică Icircn condițiile actuale se poate vorbi de o acțiune concertată de restaurare a templelor și sinagogilor unele ndash obiecti-ve turistice spații culturale educaționale Au fost amintite spre exemplificare cacircteva Templul Coral Sinagoga Mare găzduind Muzeul Holocaustului din Romacircnia Templul Uni-rea Sfacircntă unde se află Muzeul de Istorie și Civilizație a Evreilor din Romacircnia toate icircn Capitală apoi Sinagogile din Alba Iulia Botoșani Brașov Templul Meseriașilor din Galați Sinagoga Baal Șem Tov din Piatra Neamț Sinago-ga Mare din Iași Sinagoga Gah din Suceava Sinagoga din Deva Sinagoga Mare Ortodoxă din Oradea Templul Israelit din Tulcea Sinagoga din Hacircrlău O apreciere spe-cială a fost făcută pentru obiectele de cult mozaic

Icircntrebat de moderator despre bdquofenomenul antisemit icircn Romacircniardquo prim-rabinul a declarat că bdquoicircn cei 9 ani de cacircnd și-a asumat misiunea rabinică icircn țară nu a resimțit per-sonal antisemitism fenomenul manifestacircndu-se mai ales icircn spațiul virtual bdquoCum ați găsit Romacircnia după 1990rdquo a venit icircntrebarea legată de un detaliu biografic invita-tul a făcut Alia icircmpreună cu familia icircn 1972 Prim-rabinul a pus icircn ecuație discrepanța icircntre aparență și realitate nediferențiere formală frică icircn totalitarism și starea de normalitate actuală cacircnd bdquopretutindeni unde a mers icircn port tradițional evreiesc din Darabani la Satu Mare a fost privit fără reticențeldquo bdquoPrevăd icircn viitor ndash a adăugat ndash o viață religi-oasă comunitară mai vie decacirct acum cacircteva decenii cacircnd comunitatea era mai numeroasărdquo

IULIA DELEANU

Icircn Șabatul din timpul sărbătorii de Sucot este citită Cartea biblică Kohe-let Ecleziastul Bucuria cea mai mare este icircn ziua a opta Șeminy Ațeret și Simhat Tora Este o bucurie superi-oară celei din Sărbătoarea Bucuriei Toate sulurile de Tora sunt scoase din chivotul sfacircnt și plimbate icircn sinago-gă (ba chiar și icircn afara ei) de șapte ori icircn cacircntec și dans cu voie bună Ultima pericopă a Torei Zot habraha (Aceasta este binecuvacircntarea) este citită integral și icircn mod repetat pentru ca toți cei prezenți chiar și copiii să fie chemați la Tora pentru a primi alya leTora a se icircnălța din punct de vedere spiritual Apoi este citit primul capitol din prima pericopă a Torei Bereșit (Facerea Geneza) Este recitată ru-găciunea pentru ploaie pentru un an mănos deosebit de importantă pen-tru agricultori Este recitată și rugă-ciunea pentru pomenirea decedaților Este amintirea marii adunări din ziua a opta atunci cacircnd Ezra Scribul a ci-tit Tora icircn fața icircntregului popor al lui Israel după revenirea din exilul babi-lonian

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 9

I U D A I C A

Icircn 29 și 30 iulie 2020 la Tempul Coral din București a fost marcat postul prilejuit de Tișa be-Av Evenimentul a fost moderat de Eduard Kupferberg secretar general al FCER și directorul Cancelariei Rabinice și transmis live pe Facebook Despre semnificațiile zilei au luat cuvacircntul dr Aurel Vainer președintele FCER-CM prim-rabinul Rafael Shaffer al FCER-CM și rabinul israelian Josef Wasserman al Evreilor Originari din Romacircnia

Eduard Kupferberg a precizat că unul dintre evenimen-tele de Tișa be-Av bdquos-a născut icircntr-un scurt pasaj din Tora momentul icircn care evreii ajung la granița Canaanului după Ieșirea din Egipt Icircnainte de a intra icircn țară trimit iscoade din partea fiecărui trib La icircntoarcere 10 dintre ele spun laquoEste o țară minunată dar foarte periculoasăraquo Evreii exclamă laquoDumnezeu ne-a scos din Egipt numai ca să ne dea pieirii icircn această țară bogatăraquo Li s-a răspuns laquoDa este foarte periculos dar trebuie să avem icircncredere icircn Cuvacircntul lui Dumnezeu care ne-a făgăduit această țară Trebuie să mergem mai departeraquo Conform unui Midraș Dumnezeu s-a supărat pe ei laquoAți placircns icircn fața Țării Făgăduinței fără motiv De-acum icircncolo o să vă dau motive să placircngețiraquo Se spune că acest eveniment s-a petrecut de Tișa be-Avrdquo Care este lecția acestei zile de doliu bdquoIcircn zilele noastre suntem icircntr-o situație icircn care oamenii se placircng Să fim atenți cacircnd ne placircngem de mici inconvenienterdquo

Icircntr-un mesaj icircnregistrat urmat de o completare de la pupitrul Templului Coral dr Aurel Vainer a făcut o incursi-une icircn istoria celor două Temple bdquoVorbim despre o mare zi de doliu a poporului evreu multimilenar ziua de 9 a lunii Av cacircnd a avut loc distrugerea Primului Templu de la Ie-rusalim de către potentatul babilonian al acelor vremuri Nabucodonosor al II-lea Acest Templu a fost primul centru de mare atracție al cultului mozaic din lume Acolo se icircn-tacircmplau marile evenimente acolo pe vremuri evreii adu-ceau și jertfe A fost distrus icircn 586 icircea Am avut o pauză istorică Al Doilea Templu de la Ierusalim s-a datorat rege-lui Irod Icircn anul 70 ea a fost distrus de romani ca să se șteargă urmele poporului evreu și ale cultului religios prac-ticat altfel decacirct restul lumii Distrugerea ambelor Temple a avut loc icircntr-o zi de 9 Av la distanță de aproximativ 600 de ani de aici caracterul ei memorabil este ziua icircn care făptașii au crezut că dau o lovitură de moarte credinței icircn Hașem A fost o lovitură grea dar iudaismul a continuat să

existe și să se dezvolterdquo a subliniat vorbitorul Rabinul Josef Wasserman a arătat că nu numai zilele de

sărbătoare ci și cele de doliu exprimă trăsăturile de carac-ter ale unui popor bdquo9 Av a devenit simbolul fundamental al speranței de macircntuire și al dorinței de restaurare a timpu-rilor trecute pe același pămacircnt cu al strămoșilor Practicile impuse icircn raport cu această zi stabilesc o legătură icircntre două aspecte durerea profundă și speranța puternicărdquo De la Zidul de Vest singurul care a rămas icircn picioare numit și Zidul Placircngerii va porni reclădirea celui de-al Treilea Tem-plu bdquoPostul va deveni zi de bucurie Conștiința doliului adu-ce macircntuirea Mesia este dorul de libertate și dreptate pe care nicio sabie oricacirct de ascuțită nu-l poate străpungerdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a afirmat bdquoTișa be-Av cea mai tristă zi din calendarul nostru O marcăm prin post Anul acesta s-au adunat pandemia canicula Numai cel care se simte foarte bine să icircndrăznească să postească Nu avem voie să ne spălăm nici măcar pe macircini ndash așa scrie icircn Carte Anul acesta din cauza pandemiei trebuie icircnde-plinită datoria de a ne igieniza macircinile ori de cacircte ori este nevoie Singura poruncă pe care o putem icircmplini cum tre-buie ține de icircncălțăminte Pe vremuri era dificil dar acum putem purta cu toții pantofi care nu sunt din pielerdquo

Revenind asupra episodului biblic icircn care iscoadele tri-mise icircn Țara Făgăduinței au adus deznădejdea icircn racircndurile evreilor care au placircns toată noaptea de teama primejdiilor vorbitorul a comentat bdquoMoșe Rabeinu știa că nu din cau-za locuitorilor celor puternici ai țării au placircns Ieșiseră din Egipt se obișnuiseră cu realitatea din deșert acum icircncă o dată să facă o schimbare Nu au dorit să se obișnuiască la ceva nou au fost dispuși să renunțe la o treaptă spirituală mai icircnaltă doar pentru a continua rutina viețiirdquo Icircn prezent ce deplacircngem noi bdquoNu o clădire ci faptul că icircn acele vre-muri icircnvățătura divină cobora prin intermediul Templului Legătura cu Hașem era deschisă astăzi e aproape icircnchi-să Am fost aproape de Hașem iar acum suntem departe Acesta este placircnsetul de Tișa be-Av ne amintim că am avut mai mult și ne dorim mai mult Prin placircnsetul nostru din fiecare an corectăm placircnsetul strămoșilor pentru care a avea mai mult era o amenințarerdquo

Rafael Shaffer regretatul oficiant de cult Yehuda Livnat și Eduard Kupferberg au rostit rugăciunile zilei

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Ari EnkinTișa be-Av ndash zi de doliu pentru

numeroasele tragedii ale poporului evreu

Pe 30 iulie ac icircn cadrul ciclului de prelegeri săptămacircnale transmise on-line de la Ierusalim rabinul Ari Enkin de la organizația United with Israel a explicat semnificația zilei de Tișa be-Av poate cea mai tristă din calendarul iudaic zi pe care evreii credincioși o marchează prin post Ari Enkin a ară-tat că icircn această zi nu se comemorea-ză numai distrugerea celor două tem-ple ci și multe alte evenimente tragice care au avut loc icircn luna Av Astfel el a menționat povestea celor 12 spioni trimiși de Moise icircn Canaan dintre care 10 s-au icircntors cu vești proaste speri-indu-i pe evrei și stacircrnind supărarea lui Dumnezeu Icircn luna Av a avut loc răscoala eșuată a lui Bar Kochba a fost arat de către romani locul templu-lui s-a organizat prima cruciadă s-a decis expulzarea evreilor din Anglia Franța Spania a izbucnit Primul Răz-boi Mondial Pe 2 august s-a hotăracirct bdquosoluția finalărdquo ndash asasinarea evreilor din Europa ndash s-a finalizat deportarea evreilor din ghetoul de la Varșovia și a avut loc atacul icircmpotriva comunității evreiești din Buenos Aires soldat cu peste 80 de morți

Rabinul Enkin a enumerat interdicțiile de Tișa be-Av și motivele acestora printre care postul de 24 de ore interdicția de a te spăla de a pur-ta obiecte de piele de a avea relații sexuale permisiunea de a citi numai lucruri triste Pe 9 Av se poartă doliu pentru distrugerea Templului de la Ie-

rusalim El a explicat că obiceiul de a sparge un pahar sau o farfurie la nun-tă este icircn memoria distrugerii Templu-lui din Ierusalim ca și cenușa care se pune pe fruntea mirelui De aseme-nea a sta Shiva acolo unde a avut loc un deces amintește de Templu ca și existența unui perete neterminat icircn multe case ale evreilor religioși

O altă problemă abordată de rabin a fost cea a reconstruirii celui de-al Treilea Templu Aici există mai mul-te teorii de exemplu condiția ca toți evreii sau cei mai mulți să trăiască icircn Israel să existe un rege sau un pro-fet evreu sau să se apropie vremuri mesianice Alte teorii susțin că Tem-plul nu poate fi reconstruit decacirct de Hașem sau de Mesia sau că cel de-al Treilea Templu va veni din ceruri

După prelegere au urmat nume-roase icircntrebări emisiunea online fiind urmărită de aproape 400 de persoane din toate colțurile lumii

Mesajul de Tișa be-Av al președintelui Israelului

Reuven Rivlin De șase ani cu prilejul zilei de

Tișa be-Av președintele Reuven Ri-vlin invită la reședința prezidențială la o sesiune de lectură reprezentanți ai tuturor curentelor din iudaism pen-tru a evoca Ziua Dăracircmării Templului de la Ierusalim Icircn acest an icircntacirclni-rea s-a desfășurat la 28 iulie7 Av și s-a intitulat bdquoSingurătatea națională și singurătatea individualărdquo Au par-ticipat Isaac Herzog președintele Agenției Evreiești Avinoam Bar Yo-sef președinte-director general al

Institutului Evreiesc pentru Politici Publice Adina bar Shalom fondatoa-rea Colegiului haredi din Ierusalim și laureată a Premiului Israel scriitorul Yochi Brandes rabinul Rick Jacobs președintele Uniunii Iudaismului Re-form și rabin Julie Schonfeld director general emeritus al Adunării Rabinice

Președintele Rivlin a vorbit despre singurătatea de care suferă la ora ac-tuală numeroși evrei cetățeni ai Israe-lului din cauza pandemiei de corona-virus bdquoEste momentul icircn care singu-răratea este copleșitoare Dificultatea de a ne cacircștiga traiul icircngrijorări legate de familie de cămin distanțarea so-cială din cauza căreia mulți au de-venit izolați incertitudinea legată de educația copiilor toate acestea ne fac mai icircnsingurați ca oricacircndrdquo Cu toate acestea Rivlin și-a exprimat icircncrede-rea icircn capacitatea Statului Israel de a depăși aceste momente dificile icircn devotamentul manifestat de bărbații și femeile din societatea israeliană pentru a-i ajuta pe alții și a menționat implicarea organizațiilor caritabile Chiar și icircn reședința prezidențială a spus el s-a instalat o linie telefonică de ajutorare a celor aflați icircn dificultate

Președintele Rivlin a transmis și un mesaj comunităților evreiești din Diaspora bdquoIcircmpărtășim aceeași soar-tă același destin Știm cacirct de greu ați fost loviți de criză și vă transmitem cel mai călduros mesaj de dragos-te și susținere Vom depăși crizardquo Președintele și-a icircncheiat discur-sul citacircnd dintr-o rugăciune care se rostește de Tișa be-Av bdquoNahamu mahamu ami Te rog să consolezi po-porul meurdquo (EG)

Moment istoric germano-israelian

Zbor comun deasupra

lagărului Dachau eliberat icircn urmă

cu 75 de aniForțele Aeriene israeliene și ger-

mane au efectuat icircn premieră un exercițiu militar comun icircn cadrul căruia avioane din cele două țări au zburat deasupra lagărului de con-centrare de la Dachau icircn apropiere de Muumlnchen la 75 de ani după eli-berarea lagărului

Icircntr-un mesaj postat pe Twitter Forțele Aeriene Israeliene au subli-niat că survolarea icircn comun a lagă-rului a fost efectuată icircn memoria vic-timelor Holocaustului de la Dachau și a celor 11 sportivi israelieni luați

ostatici și asasinați de teroriști pales-tinieni la Olimpiada de la Muumlnchen din 1972

Premierul Benjamin Netanyahu a menționat acest zbor bdquoPiloții Forțelor noastre Aeriene au zburat deasupra lagărului de concentrare de la Dac-hau unde au fost asasinați evrei Marea lecție a Holocaustului este că nimeni nu-i va proteja pe criminalirdquo a scris pe Twitter premierul israelian

Icircnaintea efectuării zborului ge-neral maior Maikam Norkin de la Forțele Aeriene Israeliene s-a icircntacircl-nit cu supraviețuitori ai Holocaustului și a primit o curea care a aparținut lui Pesach Smieleg un supraviețuitor al lagărului Contingentul israelian a mai dus cu el o replică a desenului executat de Hellmut Bachrach-Ba-

ree bdquoMarșul Morții de la Dachau la Toltzrdquo oferit de Muzeul Yad Vashem

Realizat icircn 1945 desenul prezin-tă mai mulți deținuți evrei duși icircntr-un marș al morții de gărzile naziste Yad Vashem le-a mai furnizat copiile a două scrisori trimise de ofițeri evrei din Armata SUA cea care a eliberat lagărul de la Dachau Semnatarii au descris imaginile icircnfiorătoare icircn-tacirclnite la fața locului care ilustrau atrocitățile germane comise icircmpotri-va evreilor

EVA GALAMBOS

Tișa be-Av la Templul Coral

T i ș a b e - A v 57 8 0

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

scepticism privind realizarea procesu-lui de convertiri icircn Romacircnia le-a adus asigurări că acest lucru este posibil icircn cele mai bune condiții De altfel este bine cunoscut faptul că la Oradea se va icircnființa o Școală Superioară pen-tru Studierea Iudaismului Concluzia exprimată de către președintele Kop-pelmann a fost bdquoRomacircnia are nevoie de evrei Israelul are nevoie de evrei și Dumnezeu are nevoie de evreirdquo Fiecare participant s-a prezentat și a spus cacircteva gacircnduri despre dorința de a deveni evreu

Comunitatea Evreilor invitată de onoare la redeschiderea

Palatului EpiscopalO mare bucurie pentru locuitorii

Municipiului Oradea a fost redes-chiderea pentru vizitatori a Palatului Episcopal Greco-Catolic Icircntr-o primă etapă acesta a fost prezentat publi-cului timp de trei zile Comunitatea Evreilor din Oradea s-a numărat prin-tre invitații de onoare fiind printre pri-mii donatori care au contribuit finan-ciar pentru reclădirea acestui obiectiv simbolic pentru orașul de pe Crișul Repede Acum doi ani imobilul a fost grav avariat de un incendiu Comuni-tatea Evreilor din Oradea a transmis atunci un mesaj de sprijin moral și de solidaritate Icircntr-un interval foarte scurt cu ajutorul autorităților locale al Bisericii Greco-Catolice dar și dato-rită donațiilor oferite de cetățeni sau de instituții (printre care Comunita-tea Evreilor din Oradea și Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia la inițiativa președintelui dr Aurel Vai-ner) s-a reușit refacerea integrală a fațadei a celorlalte părți exterioare și a acoperișului urmacircnd a se finaliza icircn curacircnd și lucrările din interior

Redeschiderea Muzeului Art Nouveau

Muzeul Art Nouveau al Orașului Oradea și-a redeschis porțile pentru public la 19 august 2020 fiind parte componentă a Muzeului de Istorie a Evreilor din Oradea sub egida Muze-ului Orașului Oradea Locația aleasă este una specială respectiv Casa Dar-vas-La Roche (foto) care a fost una dintre cele mai elegante şi mai moder-ne reşedinţe din Oradea Aceasta a fost construită icircntre anii 1909 şi 1912 la dorința omului de afa ceri evreu Dar-vas Imre și a asociatului său elvețian

Alfred La Roche fiind proiectată de fraţii Laacuteszloacute şi Joacutezsef Vaacutegoacute icircn stil Art Nouveau-Seacuteceacutession Muzeul Orașului Oradea a colaborat cu JCC și cu Co-munitatea Evreilor din Oradea pentru a reda cacirct mai autentic aspecte din viața unei familii evreiești La reinau-gurare reprezentacircnd Comunitatea Evreilor din Oradea și pe președintele Felix T Koppelmann au participat di-rectorul JCC Oradea Robert Schorr și prim-rabinul Shraya Kav

ROBERT SCHORR

ComunitAtiManifestările religioase și laice

continuă la Comunitatea EvreilorOradea

Icircn această perioadă dificilă chiar dacă manifestările religioase și laice trebuie să se deruleze cu respectarea

strictă a normelor sanitare icircn vigoa-re activitățile Comunității Evreilor din Oradea au fost numeroase și variate

Icircn fiecare zi se organizează ser-viciul religios (mai puțin de Șabat) Enoriașii participă la rugăciune prin

programul zoom (transmisiune din sediul JCC Oradea) Icircnainte de intra-rea icircn Șabat se desfășoară Kabalat

Șabat iar icircn curacircnd tot prin această modalitate vom celebra și Havda-la Icircncepacircnd cu 1 Elul icircn fiecare dimineață se aude șofarul icircn care su-flă președintele Felix T Koppelmann

De Tișa be-Av (5 Av 5780 29 iulie 2020) zi icircn care evreii jelesc dis-trugerea Templului din Ierusalim și postesc Co-munitatea Evreilor din Oradea și JCC Oradea au organizat un ceremo-nial special Participanții au asistat din Sinago-ga Mare din Oradea la transmisia icircn direct de la

Templul Coral din București Despre icircnsemnătatea zilei de Tișa be-Av au vorbit dipl ing Felix T Koppelmann președinte al Comunității Evreilor din Oradea și dl Shraya Kav prim-rabin al Oradei

Icircntacirclnire icircntre aspiranții la convertire și rabini israelieni

La data de 3 august 2020 din inițiativa prim-rabinului Shraya Kav a avut loc o icircntacirclnire (realizată de asemenea prin aplicația zoom) icircntre aspiranții la convertirea la iudaism și rabinii israelieni de la Ieșiva Gush Etzion judecători ai Tribunalului Ra-binic Shuki Reich (președinte) David Brovsky și Boaz Pash

Președintele Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Koppelmann inițiatorul și susținătorul programului de convertiri a subliniat importanța acestora menționacircnd contextul isto-ric după Holocaust foarte puțini evrei s-au icircntors din lagărele de extermina-re și au apărut căsătorii mixte Foarte mulți ani convertirea la iudaism nu a fost posibilă Totodată Felix Kop-pelmann și-a exprimat speranța că atunci cacircnd actuala criză pandemică va fi depășită vizita rabinilor din Israel icircn Romacircnia va putea fi mai lungă pen-tru ca să fie examinați toți candidații El a amintit și prima discuție pe care a avut-o cu membrii Beit Din și la al căror

Președintele Felix T Koppelmann suflacircnd icircn șofar Foto a mai apărut și icircn albumul bdquoEvreii din Romacircniardquo

Editura Euro Foto Art Oradea redactor Ștefan Toth AFIAP Foto Ene Cristian A FIAP

Icircn urmă cu un an se lansa la Timişoara icircn vremuri total diferite faţă de cele de acum o carte necesară şi aştep-tată icircn peisajul cultural al Timişoarei un ghid o poveste şi un mozaic al evreimii timişorene de-a lungul timpurilor La acea vreme consemnam cele trei lansări ale cărţii bdquoPe urmele Timişoarei evreieşti mai mult decacirct un ghidrdquo carte scrisă cu aplomb şi dăruire de Getta Neumann fiica mult regretatului prim-rabin dr Ernest Neumann zl şi publicată de Editura timişoreană Brumar După entuziasmul lansări-lor a urmat o importantă perioadă de efervescenţă icircn jurul apariţiei cărţii care a devenit rapid una dintre cele mai vacircn-dute cărţi din librăriile timişorene La primul Festival Evre-iesc ce a avut loc la Timişoara la debutul toamnei trecute mulţi au părăsit Parcul Botanic transformat icircntr-un orăşel evreiesc cu acest volum compact şi util icircn buzunar

Care este secretul fascinaţiei pe care o exercită aceas-tă carte Este dincolo de o poveste alertă şi captivantă a unei comunităţi care a creat enorm şi a contribuit la edifica-rea cetăţii Timişoarei o istorisire despre acest oraş atacirct de iubit de actualii şi foştii săi locuitori a parcurilor a clădirilor impozante a piaţetelor central-europene Este o carte care vorbeşte despre familii care au lăsat icircn urmă poveşti de viaţă şi clădiri expropriate sau pur şi simplu abandonate plecacircnd spre alte zări Cartea vorbeşte despre minunatele mari şi impozante sinagogi care cumva delimitează prin-cipalele cartiere istorice ale Timişoarei Cetate Fabric şi Iosefin Viaţa evreilor se desfăşura icircn preajma acestora sau ele au apărut acolo unde era viaţă evreiască devenind repere timişorene importante şi pentru cei ce nu sunt evrei

Remarcabil icircn succesul acestei cărţi este exact faptul că dintre cei interesaţi de ea covacircrşitoarea majoritate nu au rădăcini evreieşti Sunt oameni pasionaţi de istoria lo-cală şi de arhitectura specială a acestor locuri Icircn prefaţa cărţii autoarea Getta Neumann scrie bdquoAm fost călăuzită de principiul fundamental icircn iudaism de a transmite tradiţia şi memoria trecutului Vom păşi pe urmele acestei comuni-tăţi şi vom onora contribuţia imensă şi durabilă pentru a-i păstra amintirea inspiraţi de adagiul filozofului Emmanuel Leacutevinas Viaţa constă icircn a primi a celebra şi a transmiterdquo Parcurgacircnd cartierele trecacircndu-ţi degetele peste colţuri-le uneori prea icircmbătracircnite de zidărie admiracircnd sculpturi-le discrete dar remarcabile de pe clădiri cu volumul icircn macircnă nu cred că este posibil să nu te (re)icircndrăgosteşti de Timişoara

Sinagogile şi cartierele evocate cele care revin mereu icircn cuprinsul ghidului creionează un traseu ce poate fi stră-bătut la pas şi care te lasă să priveşti icircn sus spre motive arhitectonice ferestre detalii uşi inscripţii care sunt urma tangibilă a unor oameni ce au făcut istorie icircn aceste locuri Fiecare casă evreiască are propria sa poveste sunt marile familii ale căror nume revin adesea ca Bruck Csendes

Dornhelm Weisz Farber şi mulţi mulţi alţii Sunt apoi ar-hitecţii care şi-au lăsat o amprentă ce nu poate fi vreodată negată asupra edificării Timişoarei dintre care ca o stea regională apare Leopold Baumhorn constructorul atacirctor sinagogi şi clădiri impozante din Centrul şi Răsăritul Eu-ropei Sinagoga clădirea comunităţii evreilor Rectoratul Politehnicii Liceul bdquoCarmen Sylvardquo sunt doar cacircteva dintre marile repere arhitecturale pe care le-a oferit acesta Timi-şoarei

Este mai apoi cimitirul ndash bdquoo arhivă cioplită icircn piatrărdquo cum spune autoarea ndash un loc de odihnă pentru iluştrii ctitori ai acestei comunităţi pentru marile personalităţi ale căror nume le putem descoperi străbătacircnd aleile

Desigur atracţia aceea misterioasă a bdquoRabinului Minu-nerdquo Oppenhei mer este o legendă urbană dar şi icircn mod real un spaţiu parcă rupt din timp atunci cacircnd poposeşti icircn faţa sa punacircndu-ţi cele mai tainice dorinţe Mari rabini arhitecţi medici avocaţi filantropi constructori regăsim străbătacircnd la pas imensul spaţiu unde cel mai vechi dintre morminte aparţine medicului și rabinului sefard Azriel As-sael icircnhumat la 1636

Un loc special icircn carte ca de alt fel icircn evoluţia evreimii timişorene icircl ocupă Liceul Israelit clădire aflată icircn plin cen-trul Timişoarei care este un simbol al icircnvăţămacircntului evre-iesc din această parte a ţării icircnvăţămacircnt care se desfăşura icircn heidere şcoli gimnaziale şcoli religioase icircn toate carti-erele Acest liceu este icircntr-adevăr un simbol al orașului icircn care au predat profesori de marcă şi care a dat personali-tăţi ce s-au remarcat pe diverse meridiane

De la lansarea cărţii seria tururilor cu tematică evre-iască a cunoscut o adevărată icircnflorire Desigur icircn această perioadă turismul s-a redus aproape la zero dar timişorenii au continuat să icircşi exploreze cu aviditate propriul oraş Icircn era Internetului o companie de turism timişoreană bdquoTravel to liverdquo a facilitat chiar un tur virtual tuturor celor interesaţi şi a fost fascinant să vezi bdquoparticipanţirdquo din Statele Unite Israel Germania Elveţia Canada etc care au urmat paşii ghidului Ludovic Szatmari inspirat icircn modul de desfăşura-re a acestui tur chiar de cartea Gettei Neumann

Suntem convinşi că ediţia icircn limba engleză care din cacircte am icircnţeles va vedea lumina tiparului nu peste mult timp va icircnsemna o mare atracţie pentru turismul care spe-răm să aibă şansa să se revigoreze şi pe plaiuri bănăţene Pacircnă atunci lectura cărţii Gettei Neumann este o călătorie icircn timp un voiaj icircn compania unor colegi de drum iluştri care merită citită şi care ne aduce speranţă icircn aceste mo-mente Speranţă spun căci ne arată cum o comunitate liderii săi de odinioară au reuşit uneori să icircnfrunte cu dem-nitate şi curaj vremuri deosebit de grele lăsacircnd o moşteni-re demnă de onorat generaţiilor viitoare

LUCIANA FRIEDMANN

Un ghid al Timişoarei evreieşti devenit un real succes editorial

Timișoara

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 11

Am primit acest mesaj de la PETRU GANZ din Sighetu Marmației Deși ar-ticolul nu se icircnscrie icircn profilul rubricii noastre icircl publicăm ca atare cu mini-me intervenții pe text pentru că sub-scriem icircn totalitate la mesajul acestuia

SPER ca mesajul antisemit icircnscris pe casa profesorului Elie Wiesel din Sighetu Marmației Romacircnia icircntr-o zi de Șabat icircn timpul nopții de 3 spre 4 august 2018 să rămacircnă și ultimul de acest fel

SPER că icircn Romacircnia toti co-reli-gionarii mei evrei să poată trăi icircn con-tinuare icircn pace și securitate icircn aceas-tă minunată țară alături de toate cele-lalte grupuri etnice minoritare

SPER că toți cetățenii romacircni au fost la fel de oripilați față de ceea ce s-a icircntacircmplat și au reacționat icircn consecință

SPER că sufletul lui Elie să se odihnească icircn pace chiar dacă a murit icircntr-o zi de Șabat (2 iulie 2016) la sfacircrșitul unei săptămacircni teribile icircn

Israel unde o fetiță de 14 ani a fost icircnjunghiată mortal icircn timpul somnu-lui iar un cunoscut rabin a fost ucis de teroriști cu sălbăticie chiar icircn prezența numeroasei sale familii

Cacircnd asemenea lucruri se icircntacircm-plă cuiva care și-a pierdut aproape icircn-treaga familie icircmpreună cu alți aproxi-mativ 6 milioane de co-religionari tre-cacircnd prin iadul de la Auschwitz și prin grozăviile altor numeroase lagăre de exterminare cuiva care a luptat dece-nii icircn șir pentru a restarta și reconstrui Națiunea Evreiască icircntr-un Stat Evre-iesc nou icircnființat cuiva care și-a de-dicat icircntreaga viață pentru a-i icircnvăța pe oameni cum să evite ca asemenea tragedii să nu se mai repete niciodată apar cacircteva icircntrebări

DE CEOare oamenii uită chiar așa de re-

pedeOare chiar nu contează cele 70-80

de milioane de victime ale celui de-al

Doilea Război Mondial din care icircn jur de 500000 au fost cetățeni romacircni

Cu siguranță cifrele exacte nu se vor cunoaște niciodată icircn condițiile icircn care și icircn zilele noastre se descoperă gropi comune nemarcate și muniție neexplodată pe cuprinsul icircntregii Eu-rope

Se icircntacircmplă asemenea lucruri de-oarece aceste grozăvii s-au petrecut icircn urmă cu 75-80 de ani

Deoarece nu s-a icircnvățat nimic din acele tragedii ale istoriei

Deorece mai există oameni care icirci urăsc pe alți oameni

Deoarece omenirea icircncă nu a ajuns la un nivel acceptabil de toleranță

Deoarece unii oameni au nevoie de țapi ispășitori pentru propriile lor neicircmpliniri

Deoarece trebuie să se icircntacircmple ceva șocant din cacircnd icircn cacircnd pentru a distrage atenția de la nevoile cotidiene

DIN FERICIREDupă Holocaust s-a icircnființat Statul

IsraelRecent populația evreiască a icircn-

tregii lumi a ajuns și a depășit cifra de 14 milioane cifră estimată a icircntregii populații evreiești de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial

Poporul israelian a cacircștigat toate războaiele purtate pacircnă icircn prezent icircmpotriva dușmanilor Statului Israel și chiar și cei care nu icirci iubesc icirci respec-tă nu ca prieteni ci ca dușmani

Sperăm ca știința evreiască inteligența și finanțele evreilor vor contribui din plin la mersul icircnainte al omenirii pentru mult timp și de acum inainte

bdquoPrietenul nostru Dan Has preșe-dintele Comunității Evreilor din Zalău a ales icircmpreună cu familia să cele-breze Bat Mițva pentru fiica lor Hannah icircn sinagoga Comunității Evreilor din Satu Marerdquo ne-a scris Adrian Beșa președintele comunității sătmărene

Icircnțelepții au stabilit că la vacircrsta de 12 ani fetele icircncep să aibă obligații religioase fiindcă bdquoDumnezeu cel Bi-necuvacircntat a icircnzestrat-o pe femeie cu mai multă pricepere decacirct pe băr-batrdquo De la 12 ani fetele și de la 13 ani băieții trec icircn categoria adulților și prin urmare le revin drepturi și obligații ca oricărui evreu

Comunitatea Evreilor Satu Mare a fost gazda acestui important eveni-ment și alături de invitații din Zalău ne-am bucurat icircmpreună

Sinagoga Mare a fost animată de veselia copiilor prezenți iar părinții și bunicii au fost deosebit de bucuroși că tradiția evreiască continuă

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

ComunitAti

Bat Mițva Hannei Has la sinagoga sătmăreană

Speranțe

Șase ani de la reinaugurarea Templului Israelit

Satu Mare

Tulcea

Sighetu Marmației

Președintele Federației Comu ni-tăților Evreiești din Romacircnia dr Aurel Vainer a efectuat pe 18 august o vizi-tă la Parcul Memorial al Holocaustului situat icircn Cimitirul evreiesc din Sfacircntu Gheorghe Oaspetele a fost icircnsoțit de Antal Aacuterpaacuted primarul municipiului și de Herman Rosner liderul obștii evre-ilor din localitate

Parcul Memorial al Holocaustului din Sfacircntu Gheorghe a fost inaugurat icircn mai 2014 cu prilejul evenimentelor de comemorare a 70 de ani de la de-portarea evreilor din Transilvania de Nord respectiv din Sfacircntu Gheorghe Este un memorial impresionant icircn care un loc special este dedicat copi-ilor care au murit icircn deportare Parcul a fost construit icircn etape mai icircntacirci Zi-dul memorial al Holocaustului icircn ca-pela cimitirului pe care sunt marcate numele celor 611 evrei din judeţul Trei

Scaune ucişi la Auschwitz-Birkenau apoi icircn 2014 a fost ridicat un obelisc icircn memoria celor 52 de copii din Sfacircn-tu Gheorghe victime ale Holocaustu-lui Elevii şcolilor din oraș au plantat 52 de arbuşti tuia fiecare căpătacircnd numele unui copil mort icircn deportare De asemenea au fost plantate şase sălcii placircngătoare icircn memoria celor 611 evrei ucişi icircn timpul Holocaustului

Icircn timpul vizitei Herman Rosner a menționat că Parcul Memorial al Holo-caustului din Sfacircntu Gheorghe repre-

zintă un gest de asumare a istoriei şi de respect faţă de oamenii dispăruţi icircn condiţii dramatice dar şi un moment de referinţă icircn educaţie pentru a nu se mai permite repetarea unor astfel de atrocităţi icircmpotriva fiinţei umane indiferent de naţionalitate credin-ţă sau religie El a mai vorbit despre proiectele de dezvoltare icircn continua-re a Parcului Memorial și a subliniat

buna colaborare cu instituțiile din Sfacircntu Gheorghe icircn realizarea proiectelor Și primarul Antal Aacuterpaacuted a scos icircn evidență conlucrarea cu obștea evreiască și icircn context a menționat dorința de a atrage in-

vestitori israelieni icircn regiuneDr Aurel Vainer a mulțumit pen-

tru invitație și pentru prezența lui An-

Vizita președintelui FCER la Parcul Memorial al Holocaustului

Sf Gheorghe tal Aacuterpaacuted a apreciat cele văzute și a promis că finalizarea icircntregului proiect va fi mediatizată Președintele FCER și-a manifestat dorința de a sprijini dezvoltarea relațiilor economice ale municipiului cu operatori economici și firme din Israel Referitor la Parcul Memorial el a subliniat bdquoBineicircnțeles proiectăm evenimentul acesta al in-augurării Parcului Memorial al depor-tării evreilor ndash sau al istoriei evreilor pentru că aici e vorba de istorie ndash din Sfacircntu Gheorghe și dorim ca acesta să devină un eveniment național re-marcabil Icircn Romacircnia a mai spus Aurel Vainer memoria Holocaustului este pe macircini bune și se organizea-ză lucruri importante pentru a menține icircn memoria omenirii acea crimă fără margini și fără explicații făcută de pu-terile naziste și de țările care au cola-borat cu Germaniardquo

Primarul Antal Aacuterpaacuted a declarat ul-terior icircn cadrul unei conferinţe de pre-să bdquoNoi am mai avut cacircteva proiecte icircmpreună la 65 de ani de la deportare la 70 de ani şi anul acesta sunt 75 de ani Am făcut Parcul Memorial al Ho-locaustului icircmpreună şi eu icircmi doresc pe de o parte să ţinem oarecum vie memoria acelor concetăţeni ai noştri care au fost deportaţi şi care nu s-au mai icircntors icircn judeţul nostru la acea vreme numit judeţul Trei Scaune Sunt 52 de copii sub 14 ani care au mu-rit atunci icircn lagărele de concentrare şi eu icircmi doresc ca icircmpreună cu co-munitatea evreiască Primăria să facă investiţii icircn continuare icircn zona respec-tivă Terenul este al comunităţii evre-ieşti deci putem face icircn parteneriat aceste lucruri dar icircmi doresc ca acel cimitir acel parc ndash pentru că o mică parte e cimitir şi icircn rest vorbim despre un parc ndash să devină un loc care este frecventat de cetăţenii oraşului să or-ganizăm diferite evenimente mai ales pentru copii chiar să amenajăm un fel de teatru icircn aer liber icircn zona respec-tivă Deci am discutat despre proiec-te de viitor şi sunt convins că e foarte important să facem acest lucru pentru că sunt foarte puţini cetăţeni icircn oraşul nostru care au pe harta lor cognitivă acest cimitir acest spaţiu acest loc sunt foarte puţini care ştiu că icircn Sfacircntu Gheorghe a existat o sinagogă care a fost demolată şi eu cred că e impor-tant să ştie copiii noştri să ştie tinerii din acest oraş ce s-a icircntacircmplat atunci pentru că nu avem dreptul să uităm şi să considerăm că pe noi nu ne priveş-te ceea ce s-a icircntacircmplat atunci sau că nu avem o responsabilitate Respon-sabilitatea noastră icircn acest moment constă icircn asta să ducem acolo copi-ii şcolile să fie mai active icircn această zonă Sunt exemple pozitive De Ziua Holocaustului s-au organizat diferite evenimente dar se pot face mai multe lucruri şi eu cred că este responsabi-litatea noastră comună să le facemldquo (EG)

Au trecut șase ani de la reinaugurarea Templului Is-raelit din Tulcea eveniment organizat de FCER cu spri-jinul autorităților locale și implicarea directă a conducerii Comunității Evreilor din Tulcea icircmpreună cu constructorul SC Ladconstruct Tulcea

Dintre susținătorii morali ai acestei renovări care s-a efectuat icircntre anii 2010 și 2014 dorim să-i amintim pe prof eacutelise Leibowich din Franța și pe scriitorul și actorul israe-lian Carol Feldman zl originar din Tulcea

De la reinaugurarea Templului au fost organizate multe activități culturale comemorative și religioase printre care și Bereshit-XI A fost icircnființat Muzeul Istoriei Evreilor din Tulcea sub directa icircndrumare a Janinei Ilie care a pregătit cu mare atenție desfășurarea evenimentelor icircn zilele de 22 și 23 august 2014 Au participat și mulți evrei tulceni care

trăiesc icircn prezent icircn IsraelbdquoMulțumim conducerii FCER icircn special președintelui

Aurel Vainer pen-tru susținerea acestui proiect icircn prezent Templul Israelit din Tul-cea fiind singurul lăcaș de cult iudaic din Dobrogeardquo a ținut să sublinieze președintele CE Tulcea Faimblat Solomon autorul acestor racircnduri

Familia Has la Bat Mițva fiicei Hannah

A Vainer (stg) H Rosner și Antal Aacuterpaacuted

Aspect de la reinaugurarea Templului Israelit icircn 2014

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Evenimentul intitulat bdquoDobrogea ndash un model european de conviețuire etnicărdquo a reunit participanți de presti-giu care au scos icircn evidență modul exemplar icircn care conviețuiesc aici nu-meroase minorități naționale Au luat parte Ambasadorul SUA la București ES Adrian Zuckerman IPS Teo-dosie Arhiepiscopul Tomisului So-rin Lucian Ionescu președintele Comunității Evreiești din Constanța și Muftiul Cultului Musulman Iusuuf Murat alături de reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobrogea

precum și primarul Constanței Dece-bal Făgădău primarul Tulcei Cons-tantin Hogea și comandantul Bazei bdquoMihail Kogălniceanurdquo Larry Vaughn Au fost de față reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobro-gea Manifestarea a fost organizată de Navy League of the United States ndash Consiliul Romacircniei şi președintele Regiunii EU al US Navy League Teo-dor Patrichi susținut de Marina Eforie și Restaurant Sailors

Invitații și-au expus opiniile la icircn-ceputul evenimentului subliniind

modul armo-nios icircn care conviețuiesc icircn Dobrogea minorități di-verse din punct de ve-dere cultural și religios

D i v e r s i -tatea a fost exemplificată și prin varie-tatea bufetului la care au fost invitați icircn final oaspeții

ComunitAti

Dobrogea un model de conviețuire etnică

Constanța

Icircn acestă perioadă bdquovirusatăldquo şi deo sebit de grea ne străduim să men-ţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare contactele cu enoriaşii noştri şi starea de spirit a acestora

Continuăm serviciile religioase de Șaharit şi Musaf de Șabat icircn aer li-

ber şi trebuie să menţionăm că aces-tea se bucură de interes din partea enoriaşilor aceştia consideracircnd că așa se desfăşoară mai plăcut şi icircn condiţii de siguranţă sporite Avem cel puţin minianul şi sunt prezenţi la slujbe şi unii simpatizanţi ai noştri care nu fac parte din minian Cadrul natural minunat de la noul nostru se-diu completează ambianţa plăcută icircn care se desfăşoară aceste servicii din care nu lipseşte lectura pericopei săptămacircnale din Tora

Icircn fiecare dimineaţă de luni și joi președintele comunității și secreta-rul Vili Moscovici participă alături de prietenii de la CE Iaşi la servicii re-ligioase online de Șaharit minunat

oficiate de Albert Lozneanu și Rabin Yehoshua Aharonovitch Activităţile Centrului de asistenţă comunitară bdquoYad Be Yadldquo coordonat de Cori-na Irimia au căpătat o bdquogreutateldquo deosebită icircn aces te vremuri tulburi Baruh Hașem icircn cadrul comunităţii noastre nu au fost cazuri de infecta-re şi sperăm să se menţină această situaţie atacirct la noi cacirct şi icircn celelalte comunităţi

Amintim aici activităţile de pome-nire a părinţilor şi a fratelui prof Mos-covici Ionel care s-au desfăşurat la monumentele din cimitir ale celor pomeniţi O menţiune deosebită pen-tru participarea enoriaşilor noştri la serviciile religioase online organizate

Ne străduim să menţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare

Bacău

Bar Mițva la Hoihe Șil

Frumoasa sinagogă din Botoșani radia icircn ziua de 20 august 2020 icircm-podobită cu flori şi baloane albe și al-bastre O zi deosebită prin icircncărcătu-ra ei emoţională care i-a impresionat pe toţi Bar Mițva lui Avi fiul Mihaelei şi al lui Eugen Talpalariu

Cuvintele de laudă şi felicitările adresate familiei rostite de preşe-dintele CE Botoşani David Iosif au stacircrnit ropote de aplauze Sub atenta icircndrumare a oficiantu-lui de cult ing Gus-tav Finkel tacircnărul Avi vădit emo-ţionat a pus Tefilin

De la ultima Bar Mițva din Hoihe Șil aceea a lui Avi-Marc Finkel nu a mai fost atacircta bucurie icircn vechiul lăcaş de cult Privind icircn jur am văzut iubirea părinţilor pentru tacircnărul sărbătorit şi lacrimi icircn ochii bunicii prof Rebeca Talpalariu La bucuria evenimentului au participat oaspeţi din Constanţa Galaţi Bucureşti şi Israel prieteni dragi ai familiei

Sacircmbătă 22 august alte momen-te frumoase i-au impresionat pe cei prezenţi Avi Talpalariu a fost che-mat la Tora şi apoi a rostit cuvinte de mulțumire pentru părinţi şi pentru bu-nică fiinţele dragi care i-au dat o edu-caţie aleasă icircmpărtăşindu-i cele mai frumoase valori morale

A fost o zi bogată icircn trăiri deose-bite icircn care am privit cu admiraţie un tablou minunat de familie

Prof BEATRISA FINKEL

Din nou icircn sinagogă

Acum cacircnd scriu aceste racircnduri inima mi-e plină de tristeţe pentru că ne-am despărţit acum cacircteva luni de trei dintre enoriaşi Un om generos un bun evreu Avi Halevi zl a pără-sit această lume ca şi Talic Segal şi Gantz Aron Toţi au fost dedicaţi vieţii evreieşti aducacircndu-şi contribuţia la păstrarea tradiţiilor poporului nostru

La Botoşani la sfacircrşitul lunii iunie a fost reluat serviciul religios icircn Sina-goga Mare iar enoriaşii respectă rigo-rile impuse de pandemie Preşedinte-le CE Botoşani David Iosif icirci con-voacă pe participanţi şi are grijă să fie minian Se fac rugăciuni se respectă iurţait şi pentru aceasta vin şi evrei din judeţele icircnvecinate

Oficiantul de cult ing Gustav Fin-kel oficiază rugăciunile şi citeşte din Tora

Cu speranţa că vremurile bune vor reveni negreşit evreii din Botoşani vor ca iudaismul să dăinuie veşnic

Prof BEATRISA FINKEL

Botoșani

de FCER la cursurile minunate de iudaism ținute de prim-rabin Rafael Shaffer şi icircn general la activităţile on-line ale FCER şi JCC

Urăm multă sănătate tuturor fraţilor noştri şi puterea de a trece cu bine peste această perioadă atacirct de grea

BRIF HAINRICH

Gheorghe Schwartz ndash

Cetățean de Onoare al Aradului

Scriitorul arădean Gheorghe Schwartz membru al Comunității Evreilor a fost distins cu titlul de bdquoCetățean de Onoare al Municipiului Aradrdquo icircntr-o ședință solemnă a Con-siliului urbei Evenimentul a avut loc icircn seara de 21 august și s-a ținut pe platoul din fața Palatului Administrativ

Icircn elogiul care i s-a adus au fost subliniate atacirct activitatea de scriitor gazetar și om de cultură al orașului nostru cacirct și cea didactică la Școala Specială din Arad (profesor director) și icircn cele două universități arădene Scriitor cunoscut icircn țară și străinătate cu numeroase cărți și premii literare de-a lungul timpului a fost redactor-șef adjunct al revistei literare bdquoArcaldquo (1990-1992) consilier al Ambasadei

Romacircniei din G e r m a n i a (1992-1993) consilier-șef al Inspecto-ratului pen-tru Cultură al Județului Arad re dac-tor-șef apoi

director al studioului de televiziune INTER-SAT Arad (1994-1996)

Adăugăm că icircn anul 2019 Gheor-ghe Schwartz a publicat la Editura Hasefer volumul bdquoProblemardquo

Mulțumind pentru titlul acordat scriitorul Gheorghe Schwartz a decla-rat bdquoOamenii trebuie să fie sănătoși ca să trăiască icircntr-un oraș ca acesta Trebuie să aibă parte de confort Pen-tru sănătate avem medici pentru con-fort inginerii muncitorii economiștii dar asta icircncă nu icirci face să fie oameni icircn adevăratul sens al cuvacircntului Se poate trăi și fără Beethoven Enescu Bracircncuși dar ar fi o viață foarte tristă Felicit Consiliul Municipal pentru că a dat astăzi multe distincții oamenilor de cultură pentru că oamenii de cultură sunt cei care duc mai departe istoria unui oraș a unei națiunirdquo

MARGARETA SZEGŐ

Arad

Expoziție dedicată istoriei evreilor

Tg Neamț

Pasionat de istoria evreilor tacircnărul muzeograf Ionuț Stigleț a avut ideea organizării unei expoziții documenta-re cu titlul bdquoComunitatea evreiască din Județul Neamțrdquo la Muzeul de Istorie și Etnografie din Tacircrgu-Neamț unde lucrează După cacircteva luni de cerce-tare proiectul a fost finalizat icircn sala de expoziții temporare a instituției Expoziția (deschisă icircn perioada 22 iu-lie-15 septembrie ac) a reunit obiecte de cult o Tora fotografii documente cărți un parohet etc reflectacircnd viața

comunitară evreiască de pe icircntreg te-ritoriul actual al Județului Neamț sub aspect religios social cultural eco-nomic

La realizarea proiectului au co-laborat Complexul Muzeal Național Neamț comunitățile evreilor din Piatra-Neamț și Roman precum și Obștea Evreilor din Tacircrgu-Neamț Reprezentanții acestora (I Stigleț președinții I Wexler și Em Nadler și vicepreședintele M Grinberg) cărora li s-a alăturat prof Elena Preda in-spector de specialitate (icircn cadrul In-spectoratului Școlar al Jud Neamț) au susținut alocuțiuni la deschiderea expoziției (miercuri 22 iulie ac) icircn curtea muzeului (condiție impusă de actuala pandemie) Tot acolo ele-va Inge Mihaela Olaru (de la Liceul de Arte bdquoVictor Braunerrdquo din Piatra-Neamț) a improvizat un moment muzical interpretacircnd cacircteva melodii romacircnești și evreiești la vioară și flaut (RE)

Iusuuf Murat Sorin Lucian Ionescu și IPS Teodosie

Ambasadorul Adrian Zuckerman icircmpreună cu Yael Ionescu fiica

președintelui CE Constanța

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 13

Icircmpreună de sărbătoriRoș Hașana Mițva 5781 ndash Anul

Nou Evreiesc ndash Bunicii comunității nu sunt singuri de sărbători Pentru că sărbătorile evreiești sunt icircntotdeauna

mai frumoase icircn familie sau la comu-nitate și pentru că icircn acest an reco-mandările și măsurile de protecție ne țin la distanță de cei dragi te provo-căm să trimiți gacircndurile și urările tale de Roș Hașana chiar icircn casele bunici-lor comunității icircn 3 pași simpli

bull TU cu doar 5 lei cumperi online o felicitare (sau mai multe) și comple-tezi mesajul tău

bull NOI tipărim felicitarea lipim tim-brul și expediem prin poștă

bull EI primesc la cutia poștală feli-citarea cu urările și gacircndurile tale de Roș Hașana

Poți cumpăra o felicitare fie on-line cu cardul pe wwwmitzvajccro fie cu numerar la sediu Programul se derulează pe tot parcursul lunii sep-tembrie 2020 cu ocazia Roș Hașana ndash Anului Nou Evreiesc 5781 și este desfășurat icircn parteneriat cu Departa-mentul de Asistență Socială și Medi-cală al FCER Fiecare 5 lei icircnseamnă

icircncă un bunic care va primi gacircndurile tale de Roș Hașana și nu va fi singur

Din viitorul apropiatDin 12 octombrie 2020 reicircnce-

pem cursurile de limba ebraică pentru adulți și copii limba engleză adulți și activitățile sportive atacirct la sediul JCC București cacirct și online Info și icircnscri-eri wwwcursurijccro

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Icircn căutarea bdquogusturilor israelienerdquoDebut pentru programul online

bdquoGusturi israelienerdquo realizat de Liviu Gordea din echipa JCC Timişoara Primul invitat a fost un bucătar desă-vacircrşit meticulos dar şi inventiv Dany Farkash director al Parcului Național Qumran şi un foarte icircndrăgit voluntar al Joint icircn Romacircnia icircn urmă cu aproa-pe două decenii Ne-a primit icircn casa lui impresionantă din Kibutz Kalia de pe malul Mării Moarte De pe terasa casei sale cu arcade poţi surprinde atacirct albastrul ceţos al mării cacirct şi liniş-tea aparent infinită a deşertului Bucă-tăria sa dotată şi frigiderul bdquogenerosrdquo căci aşa se cere acolo unde ai patru

copii au fost un mediu ideal pentru a prepara cacircteva bucate uşoare şi rapi-de Prima alegere a fost shakshuka

Tehnica de preparare a fost de fapt marea atracţie iar o asemenea emi-siune icircţi dă ocazia să vezi exact paşii din bucătărie şi să adresezi icircntrebări chiar atunci cacircnd se desfăşoară timpii de preparare A venit apoi racircndul thi-nei pasta de susan care se transfor-mă icircntr-o delicioasă cremă prin adă-ugarea de apă foarte rece usturoi lămacircie sare şi alte mirodenii Salata uşor de preparat de roşii cherry soiul bdquoinventatrdquo icircn Israel şi cel mai popular azi icircn lume a completat un mic-dejun brunch sau chiar pracircnz tipic israelian Nu putea lipsi pacircinea proaspătă şi crocantă care se rupe nu se taie aşa cum zicea Dany și care se icircnmoaie icircn toate aceste delicii

Liviu a completat pe parcurs de-monstraţia practică a interlocutorului israelian cu numeroase informaţii despre bucătăria israeliană condi-mentele folosite şi bucatele consu-

mate cel mai adesea icircn ţara medite-raneană care prin faptul că a adunat oameni din atacirctea colţuri ale lumii are o bogăţie culinară fără asemănare

Programul va continua şi sperăm ca prietenii israelieni să ne primeas-că icircn casele şi bucătăriile lor cu ace-eaşi deschidere şi entuziasm pe care Dany le are mereu pentru comunita-tea evreilor din Romacircnia

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Activitățile continuă icircn mediul online

Icircn condițiile stării de alertă impuse de pandemie activitățile organizate de JCC Iași s-au desfășurat icircn conti-nuare doar icircn mediul virtual

Vineri 24 iulie JCC Iași icircn cola-borare cu Comunitatea Evreilor din Iași a organizat două evenimente de-osebite Primul dintre acestea a fost Kabalat Șabat-ul copiilor prezentat de copii pentru copii la care și cei mai mici membri ai JCC au arătat că știu

atacirct melodii tradiționale cacirct și rugă-ciuni specifice de Șabat

Cel de-al doilea eveniment a fost seara de Kabalat Șabat de la Sinago-ga Mare din Iași Evenimentul a debu-tat cu un tur virtual prezentat de Ben-jamina Ides Vladcovschi președinte interimar al CE Iași care a icircnceput icircn bdquoPiața Prieteniei Romacircno-Israelienerdquo loc icircn care se găsește obeliscul ridi-cat icircn memoria victimelor Pogromului din iunie 1941 și a continuat cu o pre-zentare a celei mai vechi Sinagogi din Romacircnia

Participanții au putut afla amă-nunte inedite despre Sinagoga Mare construită icircntre anii 1657-1671 și re-inaugurată cu prilejul sărbătorii de Hanuca icircn anul 2018 despre isto-ria prezenței evreilor pe meleagurile

ieșene precum și despre tradiții și obiceiuri evreiești specifice zonei

Serviciul religios a fost oficiat de directorul JCC Iași dl Albert Loz-

neanu care la finalul evenimentu-lui a transmis un mesaj emoționant bdquoIubiți prieteni sunt foarte bucuros să

vă mulțumesc tuturor celor care ați ales să sărbătorim icircmpreună chiar dacă virtual un Oneg Șabat special din superba Sinagogă Mare din Iași cea mai veche din Romacircnia Am avut plăcerea și marea onoare ca icircn sea-ra sfacircntă de Șabat să oficiez un Ka-balat Șabat special cu toate emoțiile și mai ales cu toată iubirea pe care am pus-o icircn fiecare cuvacircnt Icircn aceste zile dificile Dumnezeu ne-a lăsat din nou o portiță de scăpare și ajutați de tehnologie am putut fi măcar virtual icircmpreună Din nou Dumnezeu ne-a icircngăduit să ne cunoaștem limitele și icircn același timp să realizăm cacirct de im-portant este să fim icircmpreună și cacirct de plăcut este icircntr-adevăr să petrecem Șabatul icircn pace și să fim sănătoșirdquo

SILVIAN SEGAL

Motive de bucurie icircn pandemieCentrul Comunitar Evreiesc conti-

nuă să atragă participanți la activitățile sale devenite deja tradiționale Icircntre acestea cursurile online de ebraică pentru icircncepători și avansați suscită icircn continuare mult interes La ele iau parte nu doar evrei membri sau nu ai Comunității ci și creștini interesați să icircnvețe limba ivrit De asemenea icircn condiții de siguranță sanitară formația de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim repetă noi dansuri pentru vre-murile icircn care se vor putea organiza spectacole de acest fel

Special pentru copii JCC Ro-macircnia a organizat icircn data de 24 iu-lie un Kabalat Șabat online unde protagoniști au fost chiar cei mici care au povestit despre simbolurile și icircnțelesurile Șabatului au cacircntat și au spus poezii Oradea a fost reprezen-tată de Caroline și Estelle Bumbu și de Alexandra Nagy

O generoasă donație ne-a fost oferită de Departamentul pentru Asistență Socială al Consiliului Local al Municipiului Oradea icircmpreună cu firma Metalica SA Reprezentanții Comunității Evreilor și JCC Oradea au recepționat echipamentele casnice care vor fi de mare folos icircn bucătăria cantinei noastre

Am avut și alte motive de mare bu-curie le-am felicitat cu ocazia zilelor de naștere (chiar dacă de la distanță

icircn Germania respectiv icircn Israel) pe Sarah Rachel care a icircmplinit fru-moasa vacircrstă a Bat Mițva și pe Yael nepoatele președintelui Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Kop-pelmann

Tot icircn acest context fericit le-am spus bdquoMazel Tovrdquo prim-rabinului Ora-dei Shraya Kav și lui Iosif Blau Shi-mon Gil și Beni Rezmuves

Alți doi mem bri de bază ai Comu-nității Evreilor din Oradea care sunt pre-zenți zilnic la serviciile religi-oase George Hausmann și Laszlo Horva-th au fost căl-duros felicitați cu ocazia că-sătoriilor unor membri ai familiilor lor

L-am primit cu drag la revenirea icircn Romacircnia după o lungă perioadă pe prof Shaul Hachum rabin din Paris și prieten al Comunității noastre

ROBERT SCHORR

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

Alexandra Nagy

Caroline Estelle și Amos Bumbu

A Lozneanu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Mă icircntorsesem de curacircnd de la Podu Iloaiei după o călătorie icircn care ar fi pălit și chinurile iadului O călăto-rie de infern icircntr-un Tren al Morții

Era o zi de toamnă cu un cer de plumb din care cădea fără sfacircrșit o ploaie măruntă și rece Rătăceam pe străzile Iașilor icircmpovărat de tristețile mele și de traumele atacirct de vii icircncă și care mă icircnsoțeau ca niște boli de nevindecat Umblam ca un automat iar lacrimile icircmi spălau fața laolaltă cu stropii reci ce cădeau din icircnalt Oa-meni grăbiți și icircnfrigurați treceau pe lacircngă mine Unii se opreau o clipă clătinau din cap și-și continuau dru-mul fără o vorbă alții se furișau fără să mă bage icircn seamă Prea mulți copii icircși placircngeau icircn acele zile apocalipti-ce părinții ori frații ori prietenii uciși cu o bestială cruzime icircn sacircngerosul masacru antievreiesc din fosta capita-lă a Moldovei

Hoinăream prin ploaia icircnghețată pe care o simțeam pacircnă la oase ca și cum nu aș fi avut nicio țintă Dar ar fi fost suficient să fac cacircțiva pași pentru a ajunge la casa icircn care mă aștepta o mamă icircndoliată O casă modestă din apropierea sinagogii Catarski Un sin-gur gacircnd icircmi stăruia ca o obsesie mă tulbura și chiar mă icircnspăimacircnta tre-buia să-i fac o vizită mamei celui mai drag dintre prietenii copilăriei mele Aurel Șvarț Relu cum icirci spuneam cu toții cu un nume de alint

Cu Relu Șvarț am fost coleg icircncă din clasa icircntacirci a școlii primare bdquoRe-gele Carol Irdquo iar mai tacircrziu haver de cvuţa (coleg de grupă) al organizației sioniste bdquoDror Habonimrdquo Iar astăzi acum doamna Amalia Șvarț tante Amalia mă aștepta Icircmi formulasem și icircmi reformulasem ca pe un adevă-rat scenariu această cutremurătoare pentru mine reicircntacirclnire cu tante Ama-lia mama lui Reluțu O mamă care-și jelea pierderea unicului său fiu icircn zi-lele tragice ale Pogromului de la Iași Zile pe care eu am făcut jurămacircnt să nu le uit niciodată nici o clipă pacircnă la sfacircrşitul sfacircrşitului Aveam senzaţia sinistră că va trebui să intru icircn rolul nefast al unui mesager al morţii

Cu o astfel de senzaţie oribilă şi cu mintea cotropită de momentul fatal icircn care macircna prietenului meu s-a des-prins de macircna mea pentru a dispărea icircn neant şi icircn moarte am trecut pragul casei icircn care am trăit zilele cele mai fericite ale copilăriei mele alături de Reluţu Doamne Dumnezeule şi as-tăzi după o viaţă de om icircmi amintesc cu neştirbită prospeţime de acea cli-pă care avea să devină unul din cele mai blestemate coşmaruri ale vieţii mele Auziţi şi dumneavoastră icircn puţi-ne cuvinte ce i-am povestit ore şi ore icircn şir mamei lui Aurel Șvarţ

S-a icircntacircmplat icircn ziua icircn care tot creştinul icirci prăznuieşte pe Sfinţii Petru şi Pavel adică pe 29 iunie din vara lui 1941 Ne aflam icircn curtea Chesturii de Poliţie icircntr-unul din intervalele icircnşe-lătoare cacircnd armele ucigaşe tăceau Tatăl meu care pacircnă atunci mă ţinuse stracircns lipit de el mi-a dat un bracircnci puternic şi cu o voce plină de dispe-rare pe care nu i-o mai auzisem mi-a strigat bdquoFugi fugi acum şi nu uitardquo Şi am ţacircşnit ca aruncat de un resort Fugeam cu o iuţeală de care nici nu mă bănuiam icircn stare Mi se părea că icircmpotriva legii gravitaţiei nici nu atin-geam pămacircntul

Liniştea amăgitoare care a de-clanşat demenţa de mai tacircrziu a fost scurtă Au reicircnceput icircmpuşcăturile Se trăgea din toate direcţiile din toate armele Şi evreii captivi alergau bez-metici sub ploaia de gloanţe fără să ştie icircncotro icircşi pot salva viaţa

M-am avacircntat şi eu icircn acel iureş fără speranţă Cădeau oameni sece-raţi de gloanţe cădeau icircmpiedicacircn - du-se unii de alţii iar cei icircncă vii căl-cau peste cei morţi fugind de moarte Din mulţimea aceea dezumanizată care icircşi căuta la icircntacircmplare salva-rea s-a auzit un urlet cutremurător LA SIDOLI EVREI Şi gloata aceea dezlănţuită a pornit-o icircn acelaşi galop dement spre zidul icircnalt ca de cetate medievală care despărţea poliţia de vechiul cinematograf bdquoSidolirdquo

Era un zid de doi metri icircnălţime cu triunghiuri de sticlă groasă planta-te pe creastă Icircn acele clipe tragice cine mai avea puterea judecăţii Era desigur o nebunie dar atunci doar escaladarea acelui zid o consideram singura cale spre viaţă sau spre moarte Nu aveam de ales

Aşadar icircn ziua aceea rece şi tris-tă de sfacircrşit de toamnă icircn care Iaşiul părea un oraş mort tremuracircnd de frig sau vibracircnd de emoţie m-am trezit icircn casa al cărui prag l-am trecut de atacirc-tea ori Şi iată-mă acum icircn faţa ma-mei prietenului meu doamna Amalia tante Amalia cum icirci spuneam eu Se vedea că mă aştepta Stătea icircn mijlo-cul icircncăperii fără nici o expresie pe chipul icircnnegurat şi aşa icircnveşmacircntată icircn negru părea un monument dăltuit icircn durere şi suferinţă

Fiinţa aceea pe care o ştiam eu fusese o femeie frumoasă icircncă icircn pu-terea vacircrstei de pe chipul căreia nu se stingea niciodată lumina unui zacircm-bet Acum icircn faţa mea se afla o mamă ruinată de jale Trupul ei zvelt armo-nios altădată era acum gacircrbov părul ei de culoarea inului era acum cenu-şiu faţa brăzdată de riduri adacircnci ochii ei veseli cu privirea caldă pe care icirci ştiam erau acum marcaţi de tuşele vineţii ale cearcănelor Pă-reau nişte ochi morţi Iar eu priveam ca hipnotizat fără să-mi pot descleş-ta buzele Ce şi cum să-i spun unei mame atacirct de năpăstuite O mamă a idişe mame care a plătit un tribut atacirct de scump Pierderea unicului său fiu Există oare icircn vreo limbă cuvinte care să poată alina durerea unei ase-menea fiinţe

Eu tăceam şi o priveam uluit pe tante Amalia cacircnd m-am simţit icircm-brăţişat Tante Amalia mă stracircngea icircn braţele ei cu icircntreaga ei dragoste cu toată afecţiunea pe care ar fi tre-buit să le dăruiască propriului ei fiu Doamne mă stracircngea icircn braţele ei cu atacircta putere și eu simţeam cum inima icircmi bate cu atacircta forţă icircncacirct mă te-meam că icircmi va sparge pieptul şi se va rostogoli pe duşumeaua proaspăt spălată Tante Amalia placircngea icircn-cetişor şi printre suspine am auzit-o spunacircnd cuvinte pline de blacircndeţe și duioșie Le ţin minte şi azi aproape aşa cum le-am auzit

ndash Te-am aşteptat zănoc (diminutiv icircn limba idiş pentru substantivul bdquofiuldquo) Ai venit fără Relu fără icircngeraşul meu fără sufletul meu

Iar cuvintele ei mă ardeau ca un fier roşu Aş fi preferat atunci să se surpe pămacircntul sub mine decacirct să le fi auzit A urmat o tăcere grea apăsă-toare după care i-am auzit iar glasul sugrumat de durere

ndash Spune-mi tu cum şi de ce să mai trăiesc cacircnd ei mi-au ucis icircngerul şi mi-au zdrobit neşama (bdquosufletldquo icircn ebraică)

Iar eu tăceam şi mă minunam icircn-trebacircndu-mă icircn ce suflet mare poate icircncăpea atacircta jale şi atacircta deznădej-de

La Iaşi icircn acele zile care au icircnne-grit istoria Romacircniei icircn acel masacru ce a icircnsemnat cel mai devastator po-

grom antievreiesc din această ţară Relu nu a fost singurul bdquoicircngerrdquo ucis Au fost asasinaţi icircn cele mai diabolice atrocităţi un număr de trei sute cinci-zeci de copii evrei care nu apucaseră icircncă să-şi ia zborul spre viaţă O ade-vărată cruciadă icircmpotriva acestor ino-cenţi martiri care au căzut jertfă urii de moarte antisemite care durează de milenii

Cu ani icircn urmă regretatul critic li-terar Eugen Luca scria icircn bdquoDuminica neagrărdquo că icircn pogrom au fost ucişi cinci sute de copii

Ca o vrajă mistică mă atrăgea ca-mera lui Relu Uşa icirci era larg deschi-să iar eu am păşit icircn ea icircnfiorat şi cu sentimentul cu care aş fi trecut pragul unui templu Pe o policioară dreaptă cu o acoperitoare albastră brodată chiar de macircna doamnei Amalia ne zacircmbea chipul lui Relu Aşa cum icircl ştiam cu faţa lui veselă plină de can-doare cu ochii mari prietenoşi a că-ror privire te icircntrebau bdquoHei ce zicirdquo Un copil frumos ca un icircnger Sub raft cacircteva lucruri care i-au aparţinut ta-bla de şah pe care piesele albe şi cele negre păstrau ultimele poziţii ale unei partide neterminate o cutie alb-albas-tră KKL(Keren Kaiemeth Lʼ Israel) cu care am umblat icircmpreună pe stră-zile Iaşilor pentru o colectă de bani destinaţi realizării unui cămin naţional evreiesc pe pămacircnturile străbunilor bdquoamintirilerdquo hacirctrului Creangă un Jules Verne cu romanul bdquoDouăzeci de mii de leghe sub mărirdquo al cărui personaj principal Căpitanul Nemo icircl fermeca pur şi simplu pe Relu Mai era acolo un caiet bdquodictandordquo mai degrabă un jurnal cu observaţii aproape zilnice consemnacircnd icircntacircmplări uneori copi-lăreşti pline de haz alteori secvenţe de viaţă subliniate cu o icircnţelepciune matură şi pur şi simplu dramatice Rememorez ultima sa icircnsemnare da-tată 29 iunie 1941 bdquoToată noaptea n-a icircnchis nimeni ochii Aşteptăm Ce aşteptăm pe cine aşteptăm Acum zăresc o lumină prin geamul camuflat Se aud zgomote icircnfricoşătoare urlete de groază icircmpuşcături placircnsete de

copii Doamne ce ne mai aşteaptă pe noi evreiirdquo

Toate şi tabla de şah şi cărţile pe care le icircndrăgise Relu toate erau acolo făcacircnd atacirct de vie prezenţa prietenului meu Pe mine m-a impre-sionat icircnsă cea din urmă icircnsemnare din aşa-zisul lui jurnal Răspunsul la icircntrebarea cu care icircşi icircncheie icircnsem-nările şi pe care el icircl aştepta cu atacircta spaimă avea să-l capete icircn aceeaşi zi neaşteptat de sacircngeros icircn care au fost asasinaţi paisprezece mii de evrei ieşeni

Trecuseră ore bune icircn care eu şi tante Amalia povesteam fără să obo-sim şi fără să dorim să punem punct icircntacircmplărilor din scurta viaţă a celui care a fost şi nu va mai fi bdquoicircngeraşulrdquo şi bdquoneșamardquo doamnei Amalia Nici nu ne-am dat seama cacircnd s-a scurs tim-pul acelor amintiri răscolitoare Stropii de ploaie icircncetaseră să mai bată icircn fe-restre şi un amurg lăptos s-a coboracirct peste oraşul pustiit de o zi cacircinoasă de noiembrie

Venise timpul să plec Tante Ama-lia s-a apropiat de mine şi m-a cuprins de umeri Ochii ei stinşi pacircnă atunci mă priveau cu o intensitate tulbură-toare ca şi cum ar fi vrut să-mi dezvă-luie un gacircnd secret şi nerostit Şi par-că o şi auzeam bdquoZănoc spune tu cacirct o s-o mai duc fără icircngeraşul meu şi cu un suflet sufletul meu care a murit icircmpreună cu Reluţurdquo

Tante Amalia nu s-a icircnşelat Nu a trecut multă vreme după vizita pe care i-am făcut-o cacircnd durerea prea mare pentru o mamă a doboracirct-o Murise de inimă rea cum se spune icircn popor Boală fără leac

Cei peste trei sute de copii-martiri pieriţi asemeni lui Aurel Șvarţ icircn Po-gromul de la Iaşi care icircntregesc cifra cutremurătoare de un milion cinci sute de mii care au căzut jertfă icircn Holo-caust sunt victimele inocente ale unei uri apărute cu milenii icircn urmă icircntr-o

(Continuare icircn pag 22)

LEONARD ZĂICESCUWuppertal ianuarie 2020

Simfonia unor vieți bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon

La Editura Hasefer a apărut bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon scriitoare israeliană de limbă romacircnă icircn re-dactarea Ilenei Buculei Este un roman a cărui acțiune acoperă mai mult de o jumătate de secol din 1944 la Cernăuți pacircnă icircn anii 2000 la Tel Aviv Elementul bio-grafic autentic icircl constituie destinul tragic al savantului Albert Schwartz icircndepărtat prin forța statului sovietic de părinții săi cacircnd icircncă era minor (fără să-i revadă vreodată) Elev și student remarcabil icircn domeniul ma-tematicii și al fizicii nucleare solicitat pentru cercetări secrete icircn slujba statului cariera sa va cunoaște un declin brusc icircn locul unui binemeritat post universitar va primi unul de profesor de liceu pentru ca nu peste mult timp să fie trimis icircn războiul din Afganistan icircn prima linie unde va și muri Icircși lasă văduvă soția și orfană fiica de 11 ani Sonia Icircn scurtă vreme aceasta icircși pierde și mama după o icircncercare de a-și reface viața făcută cu disperarea bdquoicircnecatului care se agață de un pairdquo După cacircțiva ani crunți petrecuți la un orfelinat Sonia ne este icircnfățișată ca studentă bursieră la Stomatologie la Universitatea din No-vosibirsk iar icircn timpul liber este prim-violonista unui cvartet de fete care dau concerte de muzică simfonică icircn sala Muzeului Municipal din oraș

Icircn paralel cunoaștem povestea lui Alexander Segal student la Construcții la aceeași universitate Icircncearcă să păstreze distanța față de mama lui auto-ritară Alla care momentan se zbate să recacircștige la Chișinău o casă despre care afirmă că i se cuvine Alexander se icircndrăgostește de Sonia (bdquovioara icircntacircirdquo nu numai icircn cadrul cvartetului ci și icircn existența lui) iar sentimentele icirci sunt icircmpărtășite Se căsătoresc și au o viață icircmplinită pacircnă cacircnd dorința amacircndu-rora de a ști adevărul despre trecutul părinților lor care le afectează prezentul devine tot mai puternică Le rămacircne cititorilor să descopere cum s-au icircntrepă-truns viețile Allei și a lui Albert semnificația bdquosimfonieirdquo icircn evoluția personajelor precum și deznodămacircntul romanului Icircntreaga carte este scrisă agreabil cu alternarea vocilor (a lui Alexander și a Soniei) care preiau firul povestirii și icircl urmăresc cu tenacitate și curaj CLAUDIA BOSOI

Pogromul de la Iași icircngeri uciși și suflete zdrobite

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 2: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

luniiseptembrie

bdquoIcircn pofida pandemiei avem o viață

comunitară intensărdquoInterviul lunii septembrie

cu dr AUREL VAINER președintele FCER-CM ndash Ne aflăm icircn preajma unor evenimente co-

munitare importante de aceea vă rog să icircncepeți prin a vorbi despre pregătirea acestora

ndash Pe plan religios vin sărbătorile de toamnă 5781 Pe plan organizațional Consiliul de Conducere al FCER va desemna prin-tr-o reuniune extraordinară candidatulcandidații la alegerile parla-mentare Dorim să ne prezentăm cu cacirct mai multe realizări la Con-gresul al IV-a al FCER pentru care am aprobat la recenta reuniune a Comitetului Director modificările datorate prevenției epidemiologi-ce din Regulamentul de organizare și desfășurare Celebrările de Roș Hașana și Iom Kipur vor avea loc la Templul Coral și Sinagoga Mare pentru respectarea distanțării sociale Pe 23 septembrie ac va fi reuniunea Consiliului de Conducere de alegere a candidatuluicandidaților pentru mandatul de deputat al FCER icircn Parlamentul Romacircniei A fost elaborat prin vot electronic la Adunarea Generală Regulamentul unde se specifică condițiile pe care candidații trebu-ie să le satisfacă documentele pe care să le depună organizarea alegerii candidaților desfășurarea campaniei electorale a reuniunii Consiliului de Conducere A fost stabilit calendarul și pregătirea ale-gerilor icircntre 8-22 septembrie ac Icircn onoarea Congresului dorim să reconfigurăm muzeul de istorie a Holocaustului icircn Romacircnia din Sinagoga Mare la care lucrează o echipă a CSIER Icircn locul orgii din Templul Coral să amenajăm un muzeu al cultului mozaic Co-laborăm cu Institutul bdquoWieselrdquo la viitorul Muzeu de Istorie a Evreilor și al Holocaustului Ne consultăm cu DSP pentru repornirea ultimei etape de modernizare a Căminului bdquoRosenrdquo

ndash Luna Elul amplifică grija FCER pentru patrimoniul sacru Ați putea da cacircteva exemple actuale

ndash Avem icircn vedere reabilitarea Sinagogii din Buzău Am cerut o expertiză tehnică a Sinagogii din Botoșani pentru consolidare Salu-tăm proiectul primarului ieșean Mihai Chirica Cimitirul Evreiesc din Păcurari să devină monument istoric La invitația responsabilului de obște din Sf Gheorghe Herman Rosner am vizitat cimitirul local icircmpreună cu primarul Agraverpad-Andraacutes Antal care a contribuit alături de donatori din afara țării la realizarea unui memorial pentru cei 52 de copii din oraș deportați și pieriți icircn lagărele morții La ceremonie 52 de copii romacircni au răspuns pentru fiecare din numele strigate ale copiilor evrei victime ale Holocaustului La icircntoarcere am partici-pat la un Oneg Șabat organizat la restaurantul ritual din Brașov de președintele comunității dr Dan Floroian Pentru Slihot am pregătit un eveniment online unde am vorbit despre bdquoIertare valoare funda-mentală icircn iudaismrdquo

ndash Icircn ce alte evenimente online din acest interval v-ați implicatndash Am avut o comunicare despre Bucureștiul evreiesc la Ziua Eu-

ropeană a Culturii Iudaice organizată icircmpreună cu BBR Comuni-care e poate impropriu spus A fost o retrăire anii interbelici icircn car-tierele evreiești perioada Holocaust și post-Holocaust La Bereshit 2020 ediția a II-a online organizat icircn parteneriat cu JCC și Joint am susținut un expozeu despre prezentul FCER Icircn pofida pandemi-ei avem o viață comunitară intensă

ndash Concretndash Continuarea demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor

din Bucovina reabilitarea Templului Cerealiștilor din Băcău cu aju-torul Fondului Ambasadorial implicarea icircn organizarea la MNAR a retrospectivei bdquoConstantin Daniel Rosenthal un artist icircn vremea Revoluției de la 1848rdquo la 200 de ani de la naștere prin icircmprumutarea tabloului bdquoPortret de femeierdquo aflat icircn muzeul nostru și stabilirea unui parteneriat icircntre Muzeul de Istorie și Cultură al Evreilor și Muzeul Național de Artă participarea la grupul de lucru al Comitetului inter-ministerial de elaborare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 măsuri pentru intrarea icircn conservare a CIR-urilor icircn perioada pandemiei concentrarea atenției asupra valorificării terenurilor libere de morminte din cimitirele noas-tre mai buna eficientizare a patrimoniului economic Toate au fost teme dezbătute la recenta reuniune a Comitetului Director

ndash Ați avut contacte cu autoritățile statuluindash La solicitarea prim-ministrului Ludovic Orban am fost icircn

audiență la Domnia Sa icircmpreună cu deputatul Silviu Vexler unde am prezentat situația actuală a comunității noastre Deputatul FCER a reiterat cererea de restituire a proprietăților evreiești confiscate icircn timpul celor două dictaturi

ndash Cum monitorizați limitarea efectelor pandemiei icircn căminele noastre pentru vacircrstnici

ndash Avem o veste bună toți cei 17 rezidenți ai Căminului bdquoRosenrdquo bolnavi de Covid s-au vindecat Urez tuturor membrilor comunității sănătate Șana Tova Gmar Hatima Tova

IULIA DELEANU

INTERVIUL

Acordul dintre Israel și EAU

Silviu Vexler a primit răspuns din partea Procurorului General al Romacircniei

Instanța de judecată nu poate accepta cererea de reabilitare a gen N Macici

Pe 13 august ac icircn cadrul unei con-ferințe de presă virtuale la Casa Albă președintele Donald Trump premierul Benjamin Netanyahu și prințul Mohammed ben Zayed moștenitorul tronului Emiratelor Arabe Unite au declarat că au ajuns la un acord de pace icircntre Israel și Emiratele Ara-be Unite Icircnțelegerea cuprinde printre al-tele deschiderea reciprocă de ambasade zboruri directe icircntre cele două țări cercetări comune pentru stăvilirea pandemiei de co-ronavirus și multe alte acorduri bilaterale

Este cel de-al treilea acord de pace convenit de Israel cu state arabe după cel din 1979 cu Egiptul realizat de Menachem Begin și cel din 1994 cu Iordania sem-nat de Yitzhak Rabin Icircn cadrul icircnțelegerii cu EAU premierul israelian a acceptat să suspende (să bdquoamacircnerdquo conform unei pre-cizări ulterioare făcute de premierul de la Ierusalim) programul de anexare a unor teritorii din Cisiordania prevăzute icircn planul de pace american și care urma să fie pus icircn aplicare la 1 iulie

Pentru a ajunge la acest acord efor-turile celor două părți și ale Statelor Uni-te au durat mai multe decenii Neoficial au existat o serie de relații bilaterale mai ales icircn domeniul economic și pe parcurs s-au purtat convorbiri mai ales la Washin-gton cu acceptul părții americane Apro-pierea s-a făcut pas cu pas cu suișuri și coboracircșuri iar ritmul s-a accelerat odată cu stabilirea dușmanului comun Iranul Cu mici excepții statele arabe din Golf și-au dat seama că Israelul trebuie considerat un partener de nădejde icircn eforturile de a contracara pericolul iranian

Analiștii au subliniat că părțile au avut mai puține probleme de soluționat decacirct icircn cazul celor două acorduri anterioare de-oarece Israelul nu are probleme teritoria-le sau de altă natură cu Emiratele nici nu s-a purtat vreun război direct icircntre Israel și EAU

Anunțacircnd acordul premierul Benja-min Netanyahu l-a calificat drept bdquocel mai mare progres spre pace icircntre Israel și lumea arabă icircn ultimii 26 de anirdquo și și-a

exprimat optimismul că acest pas va fi urmat de acorduri cu alte state arabe din regiune bdquoIcircntotdeauna am crezut că vom putea ajunge la pace cu lumea arabă și de decenii fac eforturi icircn acest sensrdquo a spus premierul israelian

Președintele Reuven Rivlin a apreciat la racircndul său că acordul dintre Israel și EAU bdquoeste o bornă strategică importantă către noi oportunități icircn regiunea noastră Eu sper din toată inima că acest pas va duce de asemenea la icircntărirea icircncrederii dintre noi și popoarele din regiune de care avem nevoie pentru a realiza o icircnțelegere extinsă și stabilă icircntre noirdquo

Numeroase state arabe și musulmane au salutat acordul subliniind icircn același timp necesitatea reluării negocierilor israeliano-palestiniene și adoptarea soluției celor două state Acordul a fost apreciat și de Uniunea Europeană care s-a situat la racircndul ei pe o poziție asemănătoare Autoritatea Pales-tiniană precum și alte cacircteva state arabe plus Turcia au criticat icircnțelegerea

EVA GALAMBOS

ULTIMA ORĂPe 11 septembrie icircntr-un Comuni-

cat Comun al șefului Casei Albe Donald Trump și al regelui Bahrainului Hamad bin Salman al-Khalifa s-a anunțat că sta-tul arab este de acord cu normalizarea relațiilor cu Israelul icircn acest sens avacircnd loc și o convorbire la telefon cu premierul Benjamin Netanyahu Părțile au convenit să icircși continue eforturile pentru o icircncheiere dreaptă și cuprinzătoare a conflictului isra-eliano-palestinian

Pe 13 septembrie prim-ministrul israeli-an și minstrul de externe al Bahrainului Ab-dullatif Al Zayani vor semna la Washington o bdquoDeclarație comună de pacerdquo icircn marja ce-remoniilor de semnare a Acordului cu EAU

Icircnțelegerea a fost primită cu bucurie icircn Israel și icircn alte state inclusiv de Uniunea Europeană care bdquoconsideră că aceste pro-grese reprezintă o contribuție la pacea și stabilitatea din Orientul Mijlociurdquo

După cum i-am informat pe cititorii noștri icircn numărul 562-563 al revistei Rea-litatea evreiască la Curtea Militară de Apel București au fost icircnregistrate acum cacircteva luni două dosare privind revizuirea sentinței și reabilitarea judecătorească a criminalului de război Nicolae Macici condamnat pen-tru masacrul de la Odessa La momentul comiterii masacrului de la Odessa Nicolae E Macici (1886-1950) era general de Divi-zie Comandantul Corpului 2 de Armată iar implicarea sa icircn coordonarea masacrului și responsabilitatea generalului Macici pen-tru asasinarea evreilor din Odessa a fost stabilită atacirct prin numeroase mărturii cacirct și prin documente de arhivă

Referitor la cererile formulate icircn aces-te dosare deputatul minorității evreiești Silviu Vexler Icircnalt Reprezentant al Par-lamentului Romacircniei pentru combaterea antisemitismului protejarea memoriei vic-timelor Holo caustului și dezvoltarea vieții evreiești a depus la Parlament la mo-mentul respectiv o interpelare adresată Ministrului Justiției Cătălin Predoiu și i-a solicitat și premierului Ludovic Orban bdquosă comunice poziția Guvernului Romacircniei față de cererile introduse de fiul lui Nicolae Macicirdquo

După cum aflăm de pe pagina de Face-book a deputatului Procurorul General al Romacircniei Gabriela Scutea a răspuns ofi-cial la icircntrebarea adresată de Silviu Vexler privind unele aspecte referitoare la cereri-le de reabilitare a criminalilor de război și de revizuire a sentințelor icircn baza cărora

aceștia au fost condamnați Din răspunsul pe mai multe pagini oferit de Procurorul General deputatul Silviu Vexler a sinteti-zat pe pagina sa de Facebook următoa-rele bdquoPe baza practicii instanțelor icircn ma-teria revizuirii și ținacircnd seama de opiniile exprimate icircn doctrină se poate susține că existența unor aspecte ulterioare ca de exemplu o pretinsă reabilitare milita-ră intervenită pentru persoana condam-nată nu constituie faptă sau icircmprejurare nouă () care să fie de natură să justifice desființarea soluției de condamnare prin admiterea cererii de revizuirerdquo

Procurorul General a explicat că bdquopen-tru a fi incident cazul prevăzut de art 453 alin (1) lit a) din Codul de Procedură Pe-nală este necesar ca faptele și icircmprejurări-le noi să fi preexistat hotăracircrii atacate doar că ele nu au putut fi cunoscute de instanță indiferent din care motiv Descoperirea lor ulterioară și invocarea pe calea revizuirii are drept scop evidențiarea unor erori de fapt produse icircn judecată inițială din cau-za necunoașterii respectivelor icircmprejurări astfel icircncacirct noua situație să conducă la anularea hotăracircrii contrare legii () Toto-dată este inadmisibil ca pe calea revizui-rii să se prelungească probațiunea pentru folosirea de noi mijloace de probă pentru fapte stabilite anteriorrdquo

Vom vedea ce pretenții va icircncerca să mai emită familia criminalului de război Ni-colae Macici icircn scopul tentativei de reabili-tare a acestuia

ALX MARINESCU

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 3

ndash Sunteți de mai bine de un an ambasadorul Confederației Elve-țiene la București Ați mai fost icircn Romacircnia și icircnainte de a fi numit icircn această funcție

ndash Primele legături cu Romacircnia au fost sunetele muzicii icircn copilărie Le-gendarul producător elvețian de ra-dio Marcel Cellier a călătorit icircn acea vreme dincolo de Cortina de Fier și l-a ascultat pe faimosul cacircntăreț la nai Gheorghe Zamfir Icircmi amintesc și acum sunetul muzicii lui Zamfir pe discurile noastre de acasă Mai tacircrziu cacircnd am luat lecții de pian la Conservatorul de la Lucerna am avut privilegiul de a studia cu Heidi Harry al cărei soț fusese studentul lui Dinu Lipatti Icircn fiecare săptămacircnă vedeam portretul marelui pianist și compozitor Dinu Lipatti care a decedat icircn 1950 la Geneva Icircn sfacircrșit icircntre 2011-2015 am condus Serviciul Politic pentru Eu-ropa și Asia Centrală Consiliul Euro-pei și OSCE din cadrul Departamen-tului Federal pentru Afaceri Externe al Confederației Elvețiene Icircn această calitate am venit la București pentru consultări cu actualul ministru al Afa-cerilor Externe Bogdan Aurescu care atunci era secretar de stat la Ministe-rul romacircn al Afacerilor Externe

ndash Ce ne puteți spune despre relațiile romacircno-elvețiene icircn timpul crizei COVID

ndash Icircntotdeauna cacircnd vorbesc des-pre relațiile bilaterale mă gacircndesc la icircnceputul acestora icircntr-un moment istoric adesea ignorat dar important cacircnd Regele Carol I a pus piciorul pe pămacircnt romacircnesc la Turnu Severin a venit cu un pașaport elvețian elibe-rat pentru protecția sa la 8 mai 1866 Carol călătorea sub numele unui co-merciant elvețian Karl Hettingen Mai trebuie menționat că Regele Mihai I ale cărui proprietăți fuseseră confis-cate cetățenia sa fiind retrasă a venit icircn exil forțat icircn Elveția Icircn 1992 i s-a permis să viziteze Romacircnia și a fost icircntacircmpinat de circa un milion de oa-meni la București

De la icircnceputul relațiilor noastre acum 109 ani mii de elvețieni au ve-nit icircn Romacircnia ca ingineri comercianți medici profesori sau industriași Se es-timează că aproximativ 20 000 de ro-macircni trăiesc icircn Elveția Astăzi Elveția este al șaptelea mare investitor icircn Ro-macircnia peste 870 de societăți din Ro-macircnia beneficiază de investiții directe elvețiene Romacircnia și Elveția sunt par-teneri la un Fond Elvețian de Contribuții de 181 de milioane USD și au icircnceput convorbiri pregătitoare pentru un al doi-lea Fond Elvețian de Contribuții

Icircn timpul crizei Covid Ambasada Elveției la București a fost icircn contact cu Celula de Management al Crizei organizată de Guvernul Romacircniei care a desfășurat o activitate merito-rie Pe partea investițională cred că industria va reveni la modelul asiatic al liniilor de producție și Romacircnia va redeveni o posibilă destinație pentru organizarea de centre de producție pentru piața europeană

ndash Care este situația comunității evreiești icircn Elveția zilelor noastre icircn comparație cu perioada copilări-ei dvs

ndash Comunitatea evreiască elvețiană este foarte diversă și icircn ultimii ani a ră-mas mai mult sau mai puțin stabilă la 18 000 de persoane De la ratificarea icircn 1988 de către Elveția a Convenției-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale a Consiliului Europei mi-noritatea evreiască este recunoscută ca o minoritate națională icircn sensul Convenției-Cadru Elveția are un sis-

tem educațional descentralizat Este remarcabil faptul că icircn 2004 directorii cantonali responsabili cu educația au decis să instituie o bdquoZi de Comemo-rare a Holocaustului și de Prevenire a Crimelor icircmpotriva Umanitățiirdquo De atunci fiecare zi de 27 ianuarie este o zi comemorativă icircn școli Astăzi multe proiecte sunt dedicate luptei icircmpotri-va rasismului și antisemitismului prin educație interculturală De exemplu Organizația Comunităților Evreiești din Confederația Elvețiană (SIG) or-ganizează și coordonează Programul Likrat (ebraică apropiere reciprocă) care pregătește evreii de la 15-16 ani pacircnă la vacircrste mai mari pentru partici-parea icircn școli la ore privind iudaismul și Israelul Ei susțin conferințe și discută de la egal la egal cu tineri neevrei Pro-gramul Likrat este susținut icircntre alții de Oficiul Federal de Luptă Icircmpotriva Rasismului și se desfășoară deja de 12 ani și a permis organizarea a pes-te 700 de icircntacirclniri cu mai mult de 10 000 de elevi Icircn copilăria mea nu exista spațiu virtual Ceea ce văd eu azi este o necesitate de a lupta icircmpotriva anti-semitismului și icircn spațiul virtual

ndash Elveția are un sistem extrem de interesant al referendumurilor Ce legi au nevoie de aprobarea populară

ndash Majoritatea legilor adoptate de Parlamentul Federal Elvețian intră icircn vigoare fără a fi nevoie de votul popu-lar Referendumul poate fi obligatoriu sau opțional Amendamentele aduse Constituției Federale trebuie să aibă votul poporului și al cantoanelor (re-ferendum obligatoriu) ca și aderarea la comunități de securitate colectivă sau supranaționale Același lucru se icircntacircmplă și icircn cazul documentelor de urgență federale care nu sunt baza-te pe Constituție și al căror termen de aplicare depășește un an Un refe-rendum opțional se ține icircn termen de mai puțin de 100 de zile de la publica-rea oficială a unui document cerut de 50 000 de persoane cu drept de vot sau de opt cantoane Documentele pot fi unele federale unele de urgență federală și al căror termen de aplica-bilitate depășește un an decrete fe-derale icircn cazurile icircn care Constituția sau un document icircn vigoare impune acest lucru De asemenea un refe-

rendum opțional este organizat icircn ca-zul tratatelor internaționale cu termen nelimitat și care nu pot fi anulate care reglementează accesul icircn organizații internaționale sau care conțin preve-deri legislative importante sau a căror aplicare necesită o legislație federală

Un referendum nu se organizează numai la nivel federal Există astfel de

(Continuare icircn pag 22)

Interviu consemnat de ALX MARINESCU

DAVID SARANGA Fiecare guvern trebuie să găsească echilibrul icircntre combaterea virusului și libertățile cetățenești

Ceremonie icircn memoria militarilor israelieni căzuți icircn Munții Bucegi

bdquoMultor elvețieni le place să descopere comorile RomacircnieildquoInterviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

Icircn cadrul unui interviu acordat pe la icircnceputul lunii au-gust postului de televiziune Realitatea Plus ES David Saranga ambasadorul Statului Israel la București a vor-bit despre modalitatea de abordare a problemei epidemiei de coronavirus Icircn condițiile dificile icircn care guvernele sunt obligate să ia măsuri drastice este nevoie să se păstre-ze libertatea de exprimare să se mențină un echilibru icircn condițiile icircn care pe de-o parte se pune problema comba-terii virusului și pe de altă parte păstrarea democrației a libertății cetățenești Dilema fiecărui guvern este opțiunea icircntre deschiderea economiei și păstrarea unor reguli Dar fără economie nu pot fi luate măsurile de atenuare a efectelor bolii Unele măsuri au efecte contradictorii și icircn acest context D Saranga a dat exemplul deschiderii școlilor din Israel care a dus la creșterea numărului de icircmbolnăviri

Referindu-se la măsurile de combatere a pandemiei ambasadorul a amintit sprijinul acordat de Uniunea Euro-peană statelor membre bdquoFaptul că Uniunea Europeană a venit cu un plan și faptul că Romacircnia a reușit să obțină o

sumă imensă de 80 de miliarde de euro e un icircnceput bun Norocul pe care-l are Romacircnia Israelul nu-l are Noi nu am primit niciun ajutor din partea altcuiva Noi trebuie să facem față din sursele noastrerdquo a arătat el

Icircn continuare David Saranga a vorbit despre cercetări-le privind realizarea unui vaccin anti-covid icircn Israel și și-a exprimat speranța că va fi un succes Icircn Israel sute de cercetători sunt implicați icircn găsirea unui vaccin și a unei soluții de vindecare a bolii Israelul colaborează cu mai multe țări icircn această direcție precum și icircn căutarea unor tratamente eficiente pe care o realizează cu India El a precizat că pacircnă la apariția vaccinului se impune respecta-rea dispozițiilor legate de purtarea măștii spălatul pe macircini și distanțarea

Referindu-se la relațiile cu Romacircnia Domnia-Sa a ară-tat că țara noastră este un aliat de nădejde al Israelului care este gata să icircmpărtășească cu Romacircnia experiența sa El a apreciat drept excelentă cooperarea bilaterală atacirct la nivel guvernamental cacirct și cu sectorul particular inclusiv icircn domeniul turismului (EG)

La 26 iulie ac Ambasada Israelului din Romacircnia și Statul Major al Forțelor Aeriene Romacircne au organizat o ceremonie de comemorare pentru a marca un deceniu de la tragedia militarilor israelieni și romacircni căzuți la datorie icircn Munții Bucegi Atunci din cauza condițiilor meteorologi-ce nefavorabile un elicopter de tip CH-53 avacircnd la bord șase militari israelieni și unul romacircn s-a prăbușit icircn Munții Bucegi icircn cadrul unui exercițiu comun romacircno-israelian denumit Blue Sky 2010

La monumentul ridicat icircn memoria lor icircn satul Șimon a avut loc o ceremonie militară și religioasă iudaică și creștină Au participat ES David Saranga ambasadorul Statului Israel icircn Romacircnia general-maior dr Viorel Pană Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Romacircne soția și

fiul eroului romacircn Lt Cdr Ștefan Claudiu Dragnea Mihai Văsii prefectul Județului Brașov Rareș Rădăcină prima-rul comunei Bran

După ce a depus o coroană de flori și a rostit Kadișul ES David Saranga a spus bdquoColonel Daniel Shipenbauer locotenent colonel Avner Goldman maior Yahel Keshet maior Lior Shai locotenent Nir Lakrif sergent major Oren Cohen şi locotenent comandor Ştefan Claudiu Dragnea au fost militari de excepţie dar şi soţi taţi fii şi nepoţi Buni-ca lui Oren Cohen este o supravieţuitoare a Holocaustului originară din Romacircnia Poate că unii icircncă se icircntreabă de ce acest exerciţiu a avut loc aici icircn Romacircnia Israelul este o ţară mică ceea ce icircnseamnă că activităţile sale de pre-gătire sunt limitate Icircn 2003 Forţele Aeriene Israeliene au semnat acorduri de colaborare cu forţe aeriene din Europa pentru a le permite să se antreneze icircn spaţiul lor militar Acest lucru a oferit posibilitatea forţelor aeriene israeliene de a se antrena icircn zone dificile cu topografii care nu se regăsesc icircn Israel cum sunt şi Munţii Bucegi Statul Israel a ales să coopereze icircn acest domeniu cu Romacircnia un pri-eten apropiat şi un aliat special

Este greu de exprimat icircn cuvinte durerea pierderii cui-va drag Este o durere cu care cei rămași soți și soții fii și fiice părinții icircnvață să trăiască zi de zi A ne aminti cu adevărat și a onora cu adevărat toți acești eroi căzuți icircn-seamnă și să fim acolo pentru părinții soțiile și copiii lor Fie memoria lor binecuvacircntatăldquo a adăugat David Saran-ga El a mulțumit autorităților romacircne bdquopentru relația deo-sebită dintre cele două țări și pentru organizarea acestui impresio nant eveniment comemorativrdquo (EG)

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Cel de-al IV-lea Congres al FCER va avea loc la București icircn zilele de 25-26 noiembrie Publicăm mai jos extrase din Regulamentul de organizare și desfășurare a Congresului Programul-Calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și componența Comisi-ei de Validare a Congresului al IV-lea al FCER-CM și a celei pentru Organizarea și Desfășurarea Con-gresului al IV-lea al FCER-CM

Notă forma integrală a Regulamentului şi anexele pot fi consultate la adresa httpwwwjewishfedro

DISPOZIȚII GENERALEPrezentul Regulament are la bază prevederi-

le Statutului Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia ndash Cultul Mozaic recunoscut de Guvernul Romacircniei prin HG 99927082008 (denumit icircn con-tinuare Statut) (modificat și completat prin HG nr 6552010 și prin ORDINUL Secretarului de Stat pentru Culte nr 9518112014)

Conform Statutului Congresul este organul su-prem de conducere al Federației (art 20-1 din Sta-tut) și se icircntrunește o dată la 4 ani fiind convocat de Consiliul de Conducere icircn funcțiune care stabilește data și locul de desfășurare (art 20-2 din Statut)

Congresul este constituit din delegații aleși prin vot secret icircn Adunări Generale Extraordinare ale Comunităților conform Regulamentului-Cadru de Alegeri icircn Comunități cu respectarea principiului reprezentării proporționale dar cel puțin cacircte un re-prezentant pentru fiecare Comunitate (art 20-4 și art 62 (d) din Statut)

Reprezentarea proporțională se referă la numă-rul membrilor Comunității existenți la data de 31 iulie 2020 Icircn Anexele 1 și 2 sunt prezentate datele pri-vind numărul de delegați pentru al IV-lea Congres al FCER-CM și numărul membrilor Comunităților Evreiești din Romacircnia

Congresul este statutar constituit icircn prezența majorității delegaților aleși Icircn cazul icircn care nu se realizează cvorumul Congresul se amacircnă cu o zi cacircnd acesta se consideră valabil constituit indife-rent de numărul delegaților prezenți

Membrii Consiliului de Conducere icircn exercițiu precum și candidații la diverse funcții care nu au fost aleși ca delegați pot participa la lucrările Con-gresului fără drept de vot

Hotăracircrile Congresului se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate (art 20-6 din Statut)

Pe Agenda Congresului al IV-lea al FCER-CM potrivit art 21 și art 78-3 din Statut sunt icircnscrise următoarele

Dezbaterea și aprobarea Raportului de acti-vitate al Consiliului de Conducere icircn funcțiune pe perioada mandatului

Descărcarea de sarcini a Consiliului de Condu-cere căruia i-a expirat mandatul

Alegerea prin vot secret pe buletine de vot a Consiliului de Conducere al FCER-CM a preșe-dintelui a vicepreședintelui a secretarului ge-neral a Comisiei de Cenzori și a președintelui Comisiei de Etică și Mediere

Dezbaterea și adoptarea Programului de Acțiune pentru următorul mandat al organelor de conduce-re

Statutul FCER-CM ndash dezbateri de principiu

ORGANELE DE CONDUCERE ALE FCER-CM ndash NUMĂR ȘI COMPONENȚĂ

Consiliul de Conducere al FCER-CM este al-cătuit din 31 de membri (27 de membri titulari și 4 membri supleanți) după cum urmează

4 membri titulari de drept Președintele Vicepreședintele Secretarul General și Șef-Rabinul Cultului Mozaic din Romacircnia sau persoana desem-nată a-l icircnlocui

16 Președinți de comunități (14 membri titulari și 2 membri supleanți)

11 membri ai Comunităților (9 membri titulari și 2 membri supleanți)

Membrii supleanți se desemnează icircn ordinea descrescătoare a numărului de voturi la fiecare din cele două categorii Ei au dreptul de a participa la lucrările Consiliului de Conducere și ale Adunării Generale fără a avea drept de vot

Comisia de Cenzori este formată din 3 membri titulari și 2 membri supleanți Cel puțin unul dintre

membrii titulari trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil

Președintele Comisiei de Cenzori este ales de către membrii Comisiei

Membrii supleanți ai Consiliului de Conducere precum și cei ai Comisiei de Cenzori participă la ședințele organelor din care fac parte icircși pot expri-ma punctul de vedere asupra problemelor puse icircn discuție avacircnd vot consultativ

Membrii supleanți devin titulari icircn cazul vacantă-rii locurilor de membri titulari icircn ordinea numărului de voturi obținute la alegeri pe lista pe care s-a va-cantat locul

Consiliul de Conducere alege icircn prima sa reuni-une dintre membrii titulari 7 persoane dintre care cel mult 3 președinți de comunități Aceștia icircmpreu-nă cu președintele vicepreședintele secretarul ge-neral și Șef-Rabinul (sau persoana desemnată a-l icircnlocui) icircn total 11 persoane alcătuiesc Comitetul Director

CANDIDAȚII LA ORGANELE DE CONDUCERE ALE FCER-CMPentru funcțiile de președinte vicepreședinte

secretar general și președinte al Comisiei de Etică și Mediere poate candida orice persoană majoră care icircndeplinește cumulativ următoarele condiții

Este membru al unei Comunități evreiești din Romacircnia de cel puțin 5 ani

Este evreu conform halaha (condiție valabilă doar pentru funcția de președinte Pentru funcțiile de vicepreședinte secretar general și președinte al Comisiei de Etică și Mediere pot fi evrei atacirct con-form halaha cacirct și cu ascendență evreiască (tatăl sau un bunic evreu)

Are experiență managerială sau icircn conducerea unor instituții publice organizații nonguvernamen-tale de cel puțin 5 ani sau este persoană de noto-rietate icircn viața comunitară evreiască sau icircn cultură sau știință sau artă sau icircnvățămacircnt sau viața po-litică sau afaceri

Are susținerea (icircn scris) a cel puțin uneia din Comunitățile Evreiești din Romacircnia

Pentru calitatea de membru icircn Consiliul de Con-ducere poate candida orice persoană majoră evreu conform halaha sau cu ascendență evreiască (ta-tăl sau un bunic evreu) membru al unei Comunități evreiești din Romacircnia de cel puțin 5 ani Pentru Co-misia de Cenzori icircn cazul icircn care nu există membri ai comunității (halahici sau cu ascendență) care să corespundă cerințelor legale pentru funcția de cen-zor și care să dorească să candideze se acceptă și candidatura persoanelor fără ascendență evre-iască cunoscute pentru cinste și moralitate dacă corespund condițiilor profesionale icircn condițiile legii

Persoanele care doresc să ocupe o funcție de conducere icircn FCER-CM de membru icircn Comisia de Cenzori sau de președinte al Comisiei de Etică și Mediere icircși vor depune candidaturile icircn scris cu nu-măr de icircnregistrare conform Programului - calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM la Secretariatul Tehnic al Co-misiei de Organizare a Congresului icircn plic icircnchis cu mențiunea bdquoIcircn atenția Comisiei pentru Organiza-rea și Desfășurarea Congresuluirdquo

Fiecare candidat va prezenta o cerere-tip (Ane-xa 3) și un CV cu accentul pus pe activitatea le-gată de viața comunitară evreiască precum și o dovadă a apartenenței la comunitate (Anexa 4) De asemenea va depune o declarație pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică și că nu a comis fapte de natură penală civilă sau fiscală sau icircncălcări ale eticii și moralității iudaice care să-l facă nedemn de a candida precum și că au luat cunoștință și este de acord să respecte Codul de Conduită al Organelor de Conducere alese ale Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cul-tul Mozaic și ale Comunităților Evreiești adoptat de către Consiliul de Conducere al FCER-CM la data de 29042013

Persoanele care candidează pentru funcția de președinte vor depune și un program cuprinzacircnd obiectivele pe care icircși propun să le realizeze meto-dele de lucru resursele umane și financiare pe care le vor utiliza

Candidații la funcțiile de președinte vicepre-ședinte secretar general sau președinte al Comisi-ei de Etică și Mediere pot candida și pentru funcția de membru icircn Consiliul de Conducere Icircn cazul icircn

care sunt aleși icircn ambele funcții vor opta pentru una din ele

Persoanele care au fost alese icircn organele de conducere nu au dreptul să dețină funcții de condu-cere sau de reprezentare icircntr-un partid politic

ORGANIZAREA CONGRESULUI AL IV-LEA AL FCER-CM

Comisia de Validare are ca atribuții validarea candidaturilor și analiza contestațiilor la candida-turi (cf cap IV) validarea alegerilor și soluționarea contestațiilor referitoare la rezultatul alegerilor Ea este aleasă prin vot deschis de către Adunarea Ge-nerală fiind constituită din

Președinte ndash care trebuie să fie persoană inde-pendentă (nu este necesar să fie membru al unei comunități evreiești din Romacircnia) cu pregătire juri-dică de preferință profesor de drept (constituțional civil sau penal) sau fost judecător

3 membri personalități implicate icircn viața comu-nitară care nu candidează icircn alegerile din cadrul Congresului

Icircn faza de validare a candidaturilor și analiza contestațiilor privind candidaturile din comisie face parte și Rabinul FCER-CM pentru a analiza și a decide icircn problema aspectului halahic al candida-turilor

Comisia pentru Organizarea și Desfășurarea Congresului numită icircn continuare Comisia asigu-ră organizarea și desfășurarea lucrărilor Congresu-lui inclusiv a alegerii organelor de conducere

Comisia va fi aleasă prin vot deschis de către participanții la Adunarea Generală Extraordinară a FCER-CM anterioară Congresului

Comisia va fi compusă din președinte secretar și 2 membri

Membrii comisiei pot fi doar persoane care au o conduită morală conformă cu Codul de condui-tă al organelor de conducere alese ale Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia ndash Cultul Moza-ic la nivel teritorial și național

Activitățile Comisiei vor fi sprijinite de un Secre-tariat Tehnic compus din 5 persoane care nu can-didează și care au o conduită morală conformă cu Codul de conduită al organelor de conducere alese ale Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia ndash Cultul Mozaic la nivel teritorial și național Pen-tru membrii Secretariatului Tehnic condiția de a fi membru al unei comunități evreiești din Romacircnia nu este obligatorie

Comisia va avea următoarele atribuții Elaborarea calendarului activităților de organiza-

re a CongresuluiIcircntocmirea pe baza proceselor-verbale ale Adu-

nărilor Generale Extraordinare din Comunități a lis-tei delegaților la Congres

Expedierea scrisorilor de convocare a delegaților la Congres (Congres ce va fi convocat de Consiliul de Conducere al Federaţiei icircn funcţiune care sta-bileşte data şi locul său de desfăşurare ndash art 20 (2) din Statutul FCER-CM) a membrilor Consiliului de Conducere icircn funcție precum și a candidaților la diverse funcții care nu sunt delegați prin invitații scrise scrisori ce vor fi transmise cu cel puțin 10 zile icircnainte de data de desfășurare a Congresului revenind prin convorbiri telefonice acolo unde este posibil icircn zilele premergătoare Congresului

Predarea de către Secretariatul Tehnic către Co-misia de Validare a dosarelor de candidatură și a eventualelor contestații

Preluarea de la Comisia de Validare a docu-mentelor de atestare a candidaturilor și icircntocmirea după verificarea icircncadrării conform criteriilor de la Capitolul IV de către Comisia de Validare a listelor separate ale candidaților pentru funcțiile de

- Președinte- Vicepreședinte- Secretar General- Membru al Consiliului de Conducere ndash preșe-

dinte de Comunitate- Membru al Consiliului de Conducere- Membru al Comisiei de Cenzori- Președinte al Comisiei de Etică și MediereOrdinea candidaților pe fiecare listă va fi stabilită

prin tragere la sorțiOrganizarea de dezbateri publice icircntre candidații

la funcțiile de Președinte Vicepreședinte și Secre-tar General

Congresul al IV-lea al FCER-CM București 25-26 noiembrie 2020Regulament de organizare și desfășurare

(Continuare icircn pag 5)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 5

Asigurarea publicității lis-tei de candidaturi a CV-urilor

candidaților și a eventualelor materiale de promo-vare ale candidaților către delegații la Congres Icircn colaborare cu conducerile Comunităților revis-ta Realitatea Evreiască va fi asigurată difuzarea informațiilor privind Congresul și a listei de candida-turi către toți membrii comunităților evreiești din Ro-macircnia Difuzarea informațiilor privind Congresul și a listei de candidaturi va fi realizată și prin intermediul paginii de internet și a paginii oficiale de Facebook a FCER-CM

Asigurarea logisticii și desfășurării votării icircn condiții conforme cu normele impuse de starea excepțională cauzată de pandemie Va icircntocmi un ghid de desfășurare icircn siguranță icircn conformitate cu situația icircn București icircn perioada desfășurării Con-gresului Icircntocmirea buletinelor de vot a ștampilelor de vot pregătirea urnelor și a cabinelor de vot predă Comisiei de Numărare a Voturilor buletinele ștampilele și urnele

Verificarea și icircnaintarea spre validare a prezenței delegaților la Congres către Comisia de Validare

Icircntocmirea desfășurătorului lucrărilor Congre-sului și procedura detaliată conform căreia se vor efectua alegerile

Reuniunile Comisiei pentru Organizarea și Des-fă șurarea Congresului vor fi icircnregistrate audio icircn format digital și se păstrează icircn Arhiva FCER

DESFĂȘURAREA CONGRESULUI AL IV-LEA AL FCER-CM

Lucrările Congresului vor fi conduse de un Pre-zidiu format din 5 persoane după cum urmează președintele icircn funcție al FCER-CM președintele Comisiei de Validare președintele Comisiei de Or-ganizare a Congresului și icircncă doi membri aleși de către Congres din racircndul delegaților

Atribuțiile Prezidiului sunt următoareleConducerea lucrărilor CongresuluiDesemnarea Comisiei de Redactare a Proce-

sului-Verbal al desfășurării lucrărilor și a Hotăracircrilor Congresului

Plenul Congresului aprobă prin vot deschis Agenda de lucru propusă de Consiliul de Conduce-re al FCER-CM icircn funcțiune

Plenul Congresului alege Comisia de Numărare a Voturilor formată din 7 persoane (președinte și 6 membri) care nu fac parte dintre candidați și sunt delegați la Congres

Alegerea noilor Organe de Conducere ale FCER-CM se realizează prin vot secret Comisia punacircnd la dispoziție buletine de vot

Buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mărime aceleaşi caractere şi cu ace-eaşi cerneală icircn număr egal cu cel al delegaților la Congres și un supliment de 10 pentru situații deosebite Pe ştampilele de vot se va inscripţiona cuvacircntul bdquoFCER-CM VOTAT - 2020rdquo scris cu ma-juscule Comisia este responsabilă de tipărirea bu-letinelor de vot păstracircnd toate documentele referi-toare la acest proces Toate buletinele de vot sunt identice

Din momentul tipăririi atacirct buletinele de vot ordinare cacirct și buletinele de vot suplimentare vor fi sigilate icircn recipiente diferite icircn prezența tuturor membrilor Comisiei care este răspunzătoare de in-tegritatea acestora

Sigiliul recipientului care conține buletinele de vot ordinare va fi deschis icircn prezența tuturor mem-brilor Comisiei icircn momentul declanșării procedurii de votare

Sigiliul recipientului care conține buletinele de vot suplimentare rămacircne intact pacircnă icircn momentul prezentării unei solicitări motivate a unui delegat la Congres icircn timpul procedurii de votare pentru acordarea unui buletin de vot suplimentar Sigiliul poate fi deschis doar cu acordul tuturor membrilor Comisiei care vor icircnregistra icircntr-un tabel separat motivația acordării buletinului de vot suplimentar

Tabelul și raportul Comisiei devin parte integran-tă din raportul Comisiei de Validare

Inainte de a fi preluată ștampila de vot se dez-infectează Icircn cabina de votare fiecare delegat va aplica ștampila de vot pe numele candidatului (sau unde este cazul a candidaților) pentru care optea-ză

După votare buletinele de vot vor fi introduse icircn urne

La deschiderea urnelor și numărarea voturilor de către Comisia de Numărare a Voturilor pot asista și candidații fără a avea dreptul de a se implica icircn numărarea voturilor De asemenea la aceste pro-ceduri vor asista și membrii Comisiei de Validare La numărarea voturilor membrii comisiei vor purta pe lacircngă mască și mănuși

Activitatea Comisiei de Numărare a Voturilor va fi icircnregistrată video icircn format digital și se păstrează icircn Arhiva FCER

Pentru funcțiile de președinte vicepreședinte secretar general sau președinte al Comisiei de Etică și Mediere icircn cazul icircn care sunt doi candidați pen-tru funcția respectivă va fi desemnat cacircștigător cel care a obținut cel mai mare număr de voturi Icircn ca-zul icircn care sunt mai mult de doi candidați pe funcție dacă nici unul dintre candidați nu a obținut jumătate + 1 din numărul de voturi valabil exprimate atunci se va proceda la un al doilea tur de scrutin icircn ca-drul Congresului prin vot secret pe buletine de vot la care vor participa primii doi clasați pentru funcția respectivă și va fi desemnat cacircștigător cel care a obținut cel mai mare număr de voturi

După icircncheierea numărării voturilor buletinele de vot vor fi introduse pe categorii icircn plicuri sigila-te care vor fi păstrate pe masa Prezidiului pentru renumărarea voturilor icircn caz de contestații

Rezultatele alegerilor se vor consemna icircntr-un Proces-verbal icircntocmit de Comisia de Numărare a Voturilor Icircn Procesul-verbal se vor consemna data și locul desfășurării Congresului numărul delegaților din liste și numărul celor prezenți numă-rul buletinelor depuse numărul buletinelor anulate și al celor valabile pentru fiecare funcție icircn parte precum și numele candidaților aleși și nealeși nu-mărul de voturi obținut de fiecare candidat

Rezultatele alegerilor se validează de către Co-misia de Validare printr-un Proces-verbal de valida-re a alegerilor

După alegere Consiliul de Conducere se va icircn-truni icircn prima sa reuniune pentru a alege Comitetul Director al FCER-CM Alegerea se va face prin vot deschis la propunerea Președintelui FCER-CM Rezultatul se va consemna icircntr-un Proces-verbal semnat de Președintele și de Secretarul General aleși de către Congres care vor participa la aceas-tă reuniune

DISPOZIȚII FINALEDupă icircncheierea lucrărilor Congresului Comisia

va alcătui un dosar care va fi depus la cabinetul Secretarului General al FCER-CM ales care va conține următoarele

Scrisoarea de convocare la Congres a dele-gaților

Lista delegaților la Congres și a celor prezenți la lucrări

Raportul de activitate al Consiliului de Conduce-re icircn funcție

Procesul-verbal de alegere a Comisiei pentru Organizarea și Desfășurarea Congresului

Procesul-verbal al Congresului și Documentul privind Hotăracircrile adoptate

Procesul-verbal al Comisiei de Numărare a Vo-turilor

Procesul-verbal de validare a alegerilorProcesul-verbal de alegere a Comitetului Direc-

tor al FCER-CMBuletinele de vot icircn număr egal cu numărul

delegaților prezenți la CongresDocumentele depuse pentru icircnscrierea candi-

dațilorContestațiile și declarațiile de neacceptare a re-

zultatelor alegerilor se vor face icircn Plenul Congresu-lui către Comisia de Validare care se va pronunța icircn termen de o oră sau vor fi icircnaintate icircn scris icircn termen de 24 de ore către Comisia de Validare care va răspunde contestațiilor icircn termen de cel mult 48 de ore din momentul expirării termenului de depunere a contestațiilor

Rezultatul alegerilor va fi difuzat icircn comunități și va fi publicat icircn revista Realitatea Evreiască pre-cum și pe paginile de internet ale FCER-CM

Dosarul de alegeri se păstreză la cabinetul Se-cretarului General 3 luni după care va fi predat la Arhiva FCER-CM cu excepția Proceselor-verbale care se vor preda la Arhivă după următoarele ale-geri ale Organelor de Conducere ale FCER-CM

Prezentul regulament a fost adoptat de către Adunarea Generală a FCER-CM din data de 7 sep-tembrie 2020

I Comisia de Validare a Congresului al IV-lea al FCER-CM

D-na Margareta Teodorescu fost judecător la Icircnalta Curte de Casație și Justiție (președinte al Co-misiei)

Dl Ionel Schlesinger Președinte de Onoare al CE Arad

D-na Ruxandra Cacircrjan avocat membră CEBDl Matei Dimoftache avocat membru CEB

II Comisia pentru Organizarea și Desfășurarea Congresului al IV-lea al FCER-CM

D-na Camelia Icircntorsură - Moldoveanu (București) ndash președinte

Dl Dan Singer (București) ndash secretarDl Mihai Pope (București)D-na Andreea Varodin (București)

Stabilirea datei și a locului de desfășurare a Congresului de către Adunarea Generală a FCER-CM (vot electronic)- 10092020Publicarea icircn Realitatea Evreiască pe 20092020

și pe pagina de internet (11092020) a FCER-CM a datei Congresului a extrasului din Regulament pri-vind procedurile și condițiile de candidatură

Alegerea delegaților icircn Comunități pentru Con-gresul al IV-lea al FCER-CM pacircnă pe 09112020

Perioada de depunere a candidaturilor pentru Organele de Conducere ale FCER-CM ndash 2610 -0911 2020

Se depun la Secretariatul Tehnic al Comisi-ei de Organizare a Congresului (luni miercuri 900-1500 marți joi ndash 1100-1800) Str Sf Vi-neri 9-11 Sect 3 București tel 0746 549 008 e-mail congres4fcergmailcom

Publicarea pe internet și prin afișare la Comunități a Listei candidaților pentru Organele de Conducere ale FCER ndash 10112020

Depunerea contestațiilor la candidaturile pentru Organele de Conducere ale FCER-CM ndash 2710-12112020

Soluționarea eventualelor contestații de către Comisia de Validare ndash 12 -15112020

Publicarea pe internet icircn Realitatea Evreias-că și prin afișare la Comunități a Listei finale a candidaților pentru Organele de Conducere ale FCER-CM și delegaților ndash 16112020

Icircntacirclniri online de prezentare a candidaților ndash 17-22112020

CONGRESUL al IV-lea al FCER-CM ndash

25-26112020Prima reuniune a Consiliului de Conducere

și alegerea de către acesta a Comitetului Direc-tor

Publicarea rezultatului alegerilor pe internet și prin afișare la Comunități ndash 26112020

Perioada de depunere a contestațiilor ndash 26-27112020

Analiza și soluționarea eventualelor contestații de către Comisia de Validare ndash 29112020

Publicarea rezultatelor finale ale alegerilor ndash 29112020

Congresul al IV-lea al FCER-CM București 25-26 noiembrie 2020Regulament de organizare și desfășurare

Program-calendar de pregătire organizare şi derulare

a Congresului al IV-lea al FCER-CM

(Urmare din pag 4)

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Din ce icircn ce mai mulți romacircni știu că a existat și un Holocaust

romacircnescndash Icircn lumina celor 15 ani care au tre-

cut considerați activitatea și realizări-le Institutului o poveste de succes

ndash Am realizat lucruri importan-te Icircn primul racircnd faptul că am adus subiectul Holocaustului icircn spațiul pu-blic ori de cacircte ori existau derapaje icircn acest domeniu și icircn acești 15 ani s-a icircntacircmplat nu o dată De aseme-nea punerea icircn practică a scopului educativ care a depășit cu mult ceea ce s-a propus inițial acesta s-a ex-tins și icircn alte direcții de pildă la noua generație politică avem parteneri-ate cu partidele politice și cursuri cu membri ai formațiunilor politice care se află la icircnceput de carieră Avem parteneriate cu procurori cu polițiști avem cursuri la Academia Militară și ne ocupăm mai ales cu cei care au intrat icircn sistem care se icircntacirclnesc cu această problemă și trebuie să cu-noască elemente despre Holocaust și despre valorile democrației Ele sunt corelate și incluse icircn programe vaste Icircn ce măsură ne-am făcut trea-ba Asta nu noi trebuie să apreciem noi suntem mulțumiți că din ce icircn ce mai mulți romacircni știu că Holocaustul nu este numai Auschwitz și Hitler nu este numai bdquosoluția finalărdquo De-acum lumea a icircnceput să știe de mareșalul Antonescu de faptul că a existat un Holocaust și icircn Romacircnia Se orga-nizează evenimente comemorative care vizează Pogromul de la Iași de-portările la Auschwitz Ziua Holoca-ustului din Romacircnia Cu acest prilej profesorii organizează evenimente

cu elevii vizite la noi la Institut la comunități la Memorialul Holocaus-tului la Muzeul Evreilor Cumva icircn mentalul colectiv a icircnceput să ocupe un loc și Holo caustul din Romacircnia Cu tot ceea ce facem noi am vrut să se conștientizeze realitatea Holocaustu-lui romacircnesc Și icircn educație așa cum am menționat ne-am adresat unui nu-măr mare de segmente ale populației

Antisemitismul icircn Romacircnia nu este pe un trend descendent

ndash Cum apreciază Institutul situația antisemitismului din Romacircnia

ndash O icircntrebare la care e greu de răspuns Există numeroase derapaje icircn acest domeniu un exemplu conclu-dent fiind manifestările care și-au gă-sit loc icircn social media și icircn publicațiile online icircn campania prezidențială le-gate de prezentarea președintelui Io-hannis Pe de altă parte noi am avut un proiect de monitorizare a social media și ce am constatat acolo este o tragedie un pericol maxim scăpat de sub control Am avut numeroase etape icircn care și Institutul nostru a avut de suferit Astfel icircn 2015 după pro-mulgarea Legii 217 de condamnare a negării Holocaustului Institutul a fost amenințat cu bombă a fost un val de reacții antisemite de manifestări ale susținătorilor mișcărilor legionare Nu suntem pe un trend descendent sub nici o formă Faptul că la noi nu au avut loc manifestări ca icircn alte țări ndash Franța Marea Britanie ndash este o ches-tiune bdquoacum și aicirdquo temporară Nu putem ști ce ar putea declanșa acțiuni de felul celor care au avut loc icircn ulti-mii doi ani icircn Europa Să nu uităm că Institutul este cel care intervine atra-

ge atenția asupra derapajelor și cere măsuri

ndash Ce loc ocupă icircn acest context bdquoStrategia de combatere a antisemi-tismuluirdquo un proiect de lege inițiat de Ministerul de Externe romacircn

ndash bdquoStrategia de combatere a anti-semitismuluirdquo inițiat sub egida Minis-terului de Externe la elaborarea că-ruia participăm și noi va fi alături de legislația existentă un instrument icircn plus icircn combaterea antisemitismului mai ales pentru multe instituții care s-au implicat icircn acest demers și icircl vor putea folosi

Obiectivul nr1 ndash Muzeul de Istorie a Evreilor și Holocaustului

ndash Care sunt proiectele de viitor ale Institutului

ndash Obiectivul cel mai important este viitorul Muzeu de Istorie a Evreilor și al Holocaustului Icircn acest moment realizarea Muzeului este coordonată de noi un proiect ambițios care impli-că foarte multe resurse atacirct materi-ale cacirct și umane Proiectul va fi unul public-privat pe de-o parte bugetul de stat pe de altă parte donatorii respectiv marii donatori Am creat o fundație numită bdquoPrietenii Muzeului de Istorie a Evreilor și Holocaustuluirdquo atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn America Menționez că doi foști ambasadori ai SUA icircn Romacircnia se ocupă de fundație

108 ani de la nașterea lui Raoul Wallenberg

4 august este ziua de naștere a unuia dintre cei mai bravi salvatori ai evrei-lor din perioada Holocaustului Raoul Wallenberg Cu un curaj ieșit din comun tacircnărul suedez s-a confruntat cu naziștii germani și salașiștii unguri pentru a scăpa de la moarte mii de evrei din Ungaria oprind trenurile care urmau să-i ducă icircn lagăre sau dacircnd jos din tren zeci de familii

Raoul Wallenberg care făcea parte dintr-o familie suedeză creștină bo-gată a răspuns apelului WRB (Comisa Americană pentru Refugiații de Răz-boi) și guvernului suedez și icircn vara anului 1944 a sosit la Budapesta Cu excepția comunității evreiești din capitala Ungariei toți evreii din provincie au fost deportați la Auschwitz trei sferturi dintre ei fiind duși imediat icircn came-rele de gazare Fără a avea experiență diplomatică personalitatea lui ca-pacitatea lui organizatorică și nu icircn ultimul racircnd curajul său l-au ajutat să re-cruteze un mare număr de voluntari și parteneri care să-l sprijine icircn acțiunile sale A folosit diferite metode ndash de la farmecul personal la amenințări ndash ca să salveze oameni A redactat peste 20000 de permise de fapt fără nici o bază legală dar avacircnd tot felul de ștampile icircn culorile Suediei care garantau un fel de imunitate pentru deținători De asemenea a organizat 32 de case aflate sub protecția Legației suedeze și a altor state care adăposteau 30000 de persoane A icircncercat să-i elibereze pe evreii arestați de autoritățile fasciste și naziste afirmacircnd că sunt cetățeni suedezi Se apreciază că icircmpreună cu echipa sa ar fi salvat aproximativ 100000 de persoane icircn 184 de zile

Wallenberg a avut o soartă tristă După intrarea armatei sovietice icircn Un-garia Wallenberg a plecat la comandamentul rus din Debrețin pentru a dis-cuta cu mareșalul Malinovski soarta supraviețuitorilor evrei după război A fost arestat de ruși acuzat de spionaj și dus icircn URSS Se pare că ar fi fost icircnchis la icircnchisoarea KGB și dus apoi icircntr-un lagăr dar nici pacircnă azi nu se știe ce s-a icircntacircmplat cu el Cu toată deschiderea unor foste arhive sovietice nu s-a primit nici un răspuns legat de soarta acestei personalități caracterizate printr-un profund umanism

EVA GALAMBOS

Institutul bdquoElie Wieselrdquo la 15 ani de la icircnființareLa 5 octombrie se icircmplinesc 15 ani de la inaugurarea Institutului Național

pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo organism al Gu-vernului romacircn care a adus icircn conștiința publică subiectul Holocaustului ro-macircnesc

bdquoInstitutul s-a născut icircntr-un context bunrdquo ne-a declarat Elizabeth Ungu-reanu director de comunicare și de proiecte al Institutului Decizia de a crea Institutul a fost formulată icircn capitolul bdquoConcluzii și Recomandărirdquo al Rapor-tului final al Comisiei bdquoWieselrdquo Comisia prezidată de Elie Wiesel compusă din 33 de experți icircn istoria Holocaustului a lucrat un an de zile s-a reunit icircn SUA Romacircnia și Israel pentru a cerceta a confrunta documentele a con-stata și a concluziona ceea ce a fost Holocaustul din Romacircnia un subiect care pacircnă atunci practic nu a existat A fost un icircnceput un start pentru o nouă eră icircn cercetările istorice Icircn acest context Institutului i-au revenit două sarcini majore cercetarea problemei Holocaustului din Romacircnia și educația care a căpătat o altă valență comparativ cu ceea ce cunoaștem noi ca educație cla-sică Ea s-a adresat studenților profesorilor masteranzilor doctoranzilor și pe parcurs s-a extins la alte categorii de specialiști S-a cerut ca la Facultatea de Istorie să se acorde o mai mare atenție studierii acestui subiect ținacircnd cont de faptul că istoria Holocaustului este parte din istoria Romacircniei nu o istorie exclusiv a evreilor Aceasta a fost percepția pacircnă atunci consideracircndu-se că tot comunității evreiești icirci revine sarcina studierii acestui fenomen

icircn State Există de-acum mai mulți do-natori și aici și acolo nu și icircn alte țări deoarece am lansat cererea acolo unde există un potențial

Legat de lucrările de pregătire a Muzeului vreau să menționez că spațiul acestuia nu se află icircntr-o clă-dire de patrimoniu Aici pe Calea Victoriei e o clădire de 10000 m2 e mai convenabilă e a noastră și ne oferă o posibilitate de manevră mult mai mare decacirct dincolo icircn Lipscani Chiar ca preț proiectul este mai ieftin Icircn schimb cu această schimbare am pierdut și timp și bani Abia acum sun-tem din nou icircn faza de lansare a con-cursului de soluții Muzeul este un pro-iect al Guvernului și al Administrației Prezidențiale un proiect de țară iar Institutul icircl gestionează Acum cacircnd se cunoaște proiectul oamenii icircncep să se identifice și se gacircndesc că ar fi bine să ajungă aici obiecte persona-le amintiri de familie Lumea icircncepe să ne caute primim e-mailuri ni se cer informații și oamenii se gacircndesc să facă donații Ne bucură deoarece fiecare obiect are o poveste și nouă ne place să personalizăm să oferim povești de familie să empatizăm

ndash Alte planuri legate de viitorndash Căutăm să ne dezvoltăm icircn

direcția monitorizării antisemitismu-lui Aceasta se adaugă la obiectivul de bază ndash studierea Holocaustului prezervarea memoriei Holocaustului din Romacircnia Dar acum realitatea ne obligă Și acum după 15 ani pot spu-ne că icircn ultimii cinci ani am acordat o atenție deosebită zonei de monitori-zare a antisemitismului Reacționăm ori de cacircte ori există derapaje care tot icircn această zonă se icircncadrează și parcă sunt mai multe ca oricacircnd Am icircnceput aceste monitorizări icircn cadrul unui proiect care s-a icircntins pe un an am avut echipe care s-au ocupat de monitorizarea icircn mediul online Icircn ac-tivitatea noastră ne axăm și pe zona

Robert Singer preia din nou conducerea World ORT

Robert Singer fost CEO al Con-gresului Mondial Evreiesc cu o experiență de peste 30 de ani icircn con-ducerea organizațiilor evreiești a fost confirmat președinte al Consiliului de Administrație al World ORT rețeaua globală de educație pe care a mai condus-o anterior ca CEO și director general anunță bdquoJerusalem Postrdquo

La preluarea mandatului Robert Singer a spus bdquoAm vrut să revin la World ORT deoarece cred că edu-cația este cheia pentru toate icircn spe-cial transmiterea tradițiilor evre iești și supraviețuirea evreilor De aseme-nea este cheia pentru combaterea anti semitismului și a atacurilor asupra poporului evreu

Anul acesta se aniversează 140 de ani de la icircnființarea ORT una

dintre cele mai longevive organizații evreiești la acest nivel ORT este icircnsă mai relevant decacirct oricacircnd fiind un hub de idei noi inovație și adaptabi-litate pregătind tinerii pentru lumea muncii

World ORT transformă viețile prin educație și ajunge la 300000 de oa-meni icircn peste 30 de țări icircn fiecare an Acesta combină educația științifică și tehnologică la nivel icircnalt cu identitatea evreiască consolidată

Cea de-a 140-a aniversare a orga-nizației trebuia să fie marcată la Fo-rumul Mondial de la Ierusalim dar pandemia Covid-19 a icircnsemnat amacirc-narea acelor sărbători pacircnă la o dată ulterioară mai notează bdquoJerusalem Postrdquo

GEORGE GIcircLEA

(Continuare icircn pag 22)

Interviu realizat deEVA GALAMBOS

E Ungureanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 7

La 21 august s-au icircmplinit 130 de ani de la nașterea la Mihăileni a lui Iacob Ashel Groper considerat primul poet modern de limbă idiș din spațiul romacircnesc Părinții lui proveneau din tr-o dinastie rabinică A absolvit Școala elementară israelito-romacircnă a urmat Facultatea de Drept la Iași iar după Primul Război Mondial s-a mu-tat la București O perioadă a lucrat ca funcționar la Banca Moldovei

A icircnceput să scrie poezii icircncă din adolescență Icircn 1908 sub influența Conferinței idiș de la Cernăuți și a activității asociației culturale bdquoToynbeerdquo din Iași a ales să scrie numai icircn idiș deși cunoștea foarte bine romacircna și germana Haym Nahman Bialik poe-tul național al Israelului i-a comentat favorabil poeziile

Debutul literar a avut loc icircn 1914 icircn ziarul Di Idișe Velt din Vilnius Icircn același an Groper a devenit unul din-tre fondatorii grupării literare de ex-presie idiș bdquoLichtrdquo (Lumină) alături de Moti Rabinovici Efraim Waldman Matatia Friedman Un colaborator permanent era Iacob Botoșanski un

alt idișist important Grupul bdquoLichtrdquo a editat o revistă cu același titlu care a apărut trimestrial din 1914 pacircnă icircn 1916 Atacirct ca grupare literară cacirct și ca revistă care promova cultura idiș bdquoLichtrdquo a marcat icircnceputul literaturii idiș moderne icircn spațiul romacircnesc

Poemele lui Groper au circulat oral poetul a exercitat o mare influență asupra lui Benjamin Fondane S-au icircntacirclnit icircn 1915 Fondane pe atunci elev de liceu s-a oferit să traducă icircn romacircnă poeziile lui Groper Cu ajuto-rul poetului admirat Fondane va pu-blica icircn paginile revistelor Hatikva și Bar Kohba (semnacircnd F Benjamin sau B Wechsler) traduceri din idiș poezii originale și articole

Operele lui Iacob Groper erau cunoscute nu numai icircn comunitatea evreiască ci și icircn cercurile literare romacircnești Unele poezii au fost publi-cate icircn idiș cu transliterare după grafia limbii romacircne (icircn revistele Macircntuirea Lumea evree Hasmonaea Adam) al-tele au fost traduse icircn romacircnă de En-ric Furtună Barbu Nemțeanu Camil Baltazar Iosif Bercovici Groper a fost

c u n o s c u t și apreciat și de Tudor A r g h e z i Mihail Sa-d o v e a n u Gala Galac-tion Eugen Lovinescu

S i n g u -rul volum de poezii publicat de Groper icircn timpul vieții este In șotn fun a ștain (Icircn umbra unei lespezi 1934) care cuprinde teme biblice traduceri din psalmi versuri pentru copii Stilul său literar este influențat de Biblie dar și de romantism modernism și de fol-clorul romacircnesc Printre scriitorii care l-au inspirat se numără IL Peretz Heinrich Heine A scris și opere de tip umoristic despre viața icircn orășelele evreiești din Romacircnia De asemenea a tradus poeme romacircnești icircn idiș

Icircn perioada interbelică Groper era activ icircn cercurile literare După Holo-caust poezia lui s-a concentrat pe suferința evreilor din Romacircnia Abia icircn 1964 a făcut Alia A instituit bdquoFondul Groperrdquo destinat cercetării culturii și istoriei evreilor din Romacircnia A murit la 12 decembrie 1966 O stradă din Așkelon icirci poartă numele

CLAUDIA BOSOI

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquo

Evocare Iacob GroperDemnitatea

intelectualului icircntr-un sistem

opresiv Oscar Hoffman

Numitorul comun al cărților emi-nentului sociolog Oscar Hoffman ndash responsabilitatea intelectualilor față de societatea vremii lor perspectiva critică asupra unui sistem de valori ndash icircși are rădăcini icircn trăirile copilului marcat de pogromul legionar din ianuarie 1941 de la București N-a uitat clipele de coșmar nici gestul colonelului Amzărescu proprietarul casei unde locuia Oscar icircmpreună cu familia sa care i-a apărat pe toți riscacircndu-și viața A icircnvățat la Liceul Evreiesc bdquoMihail Sebastianrdquo și după 1949 la bdquoSf Savardquo unde și-a dat ba-calaureatul

Șefului de promoție al Facultății bucureștene de Filozofie absolvită icircn 1954 i se deschidea o certă ca-rieră universitară Devenise lector icircn 1956 cacircnd a izbucnit revoluția anti-comunistă din Ungaria și cei mai buni studenți ai săi au fost arestați fiind-că-i citiseră pe Kant și Hegel autori interziși A fost anchetat pentru asta bdquoCum permiteți studenților dumnea-voastră să vorbească despre ei la seminarerdquo bdquoNu poți să aprobi sau să combați ceva dacă nu te infor-mezi asupra problemei respectiverdquo a venit demn replica icircnsoțită de re-fuzul de a semna icircn alb o declarație icircmpotriva studenților săi Demnitatea l-a costat A fost dat afară din facul-tate Cacircnd s-a născut fiica sa era șomer Cu greu a reușit să obțină un post de vacircnzător icircntr-o librărie A stat ani de zile icircn triaj ndash triajul s-a numit SRSC ndash pacircnă icircn 1967 Era momen-tul emancipării fățișe a Romacircniei față de fosta URSS Abia atunci revine icircn mediul academic La Centrul de Cercetări Sociologice unde e numit cercetător științific gradul III coor-donează investigații asupra inovării și managementului noului sistem instituțional al economiei bazate pe cunoaștere filozofică

După 1990 icircși amplifică preocu-pările amintite icircn calitate de cerce-tător principal gradul I la Institutul de Sociologie al Academiei Romacircne O perioadă fructuoasă icircn plan auctori-al icircn care publică bdquoPsihologia mana-gerială rdquo ndash 1994 bdquoSociologia munciirdquo ndash 1996 bdquoManagement Fundamente socio-umanerdquo ndash 1999 bdquoSociologia muncii Probleme icircn dezbatererdquo ndash 2002 Este coautor al altor cacircteva volume avacircnd ca direcții analitice actori sociali ai promovării tehnolo-giei informatice și comunicării repe-re ale sociologiei rurale paradoxul instituțional IMM-urile și dezvoltarea durabilă Una din temele exprimacircn-du-i poate mai mult decacirct altele frămacircntările celui care cunoscuse marginalizarea perfecționistului icircn-do indu-se de sine ndash și-a dat sau nu măsura atacirct cacirct ar fi dorit s-o facă ndash a fost despre bdquomediocrație și meritocrațierdquo bdquosocietatea cunoașterii și noile eliterdquo Cartea scrisă icircmpre-ună cu Ion Glodeanu a apărut icircn 2007 Poate tocmai strădania inte-lectuală ndash muntele care se tot icircnalță pe măsură ce-l urci ndash l-a fortificat lă-untric

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (VI)

bdquoLa decenii de la Holocaust anti-semitismul continuă să atingă niveluri şocante şi icircn creştere icircn UErdquo afirmă directorul FRA (Fundamental Rights Agency) Michael OrsquoFlaherty icircntr-un raport publicat icircn decembrie 2018 bdquoStatele membre trebuie să ţină cont de această situaţie şi să-şi intensifice eforturile pentru a combate antisemi-tismul Evreii au dreptul de a trăi liber fără a se confrunta cu atitudinea de ură şi fără să se teamă pentru propria siguranţărdquo

Raportul FRA bdquoExperienţe şi per-cepţii legate de antisemitism Al doi-lea sondaj referitor la discriminare şi infracţiuni motivate de ură icircmpotriva evreilor din UErdquo subliniază concluziile sondajului Acestea indică niveluri de antisemitism icircn creştere Aproximativ 90 dintre respondenți cred că anti-semitismul este icircn creștere icircn țara lor acelaşi procent consideracircnd că pro-blema este foarte prezentă icircn mediul online icircn timp ce aproximativ 70 menționează spaţiile publice mass-

media şi politica drept surse frecven-te de antisemitism Aproximativ 30 dintre respondenți au fost hărţuiţi cei mai afectaţi fiind cei care sunt evident evrei Antisemitismul pare a fi atacirct de puternic icircnrădăcinat icircn societate icircn-cacirct hărţuirea regulată a devenit par-te din viaţa lor de zi cu zi Peste 80 nu declară incidentele grave la poliţie sau altă autoritate adesea pentru că au convingerea că nu se va schimba nimic icircn timp ce mai mult de o trei-me evită să participe la evenimente dedicate evreilor sau să viziteze lo-curi evreieşti deoarece se tem pentru siguranţa lor şi se simt icircn pericol Icircn acest sens statele membre trebuie să colaboreze stracircns cu un număr mare de actori icircn special comunitățile de evrei și organizaţii ale societăţii civile pentru a elabora măsuri mai eficiente de prevenire și combatere a antisemi-tismului Printre acestea se numără o mai bună educație referitoare la Holo-caust şi activităţi de creştere a conşti-entizării protejarea comunităţilor şi a

locurilor icircn care trăiesc evrei şi moni-torizarea periodică a infracţiunilor mo-tivate de ură icircmpotriva evreilor

Prezentul raport a fost publicat după ce CNN a făcut public propriul sondaj care a evidenţiat că bdquostereoti-purile antisemite sunt prezente și pu-ternice icircn Europa iar amintirea Holo-caustului icircncepe să disparărdquo

De aceea a vorbi despre Holo-caust este o datorie nu doar a istorici-lor ci şi o datorie morală a profesori-lor care pot modela educaţia tinerilor şi icirci pot sensibiliza cu privire la ce se icircntacircmplă icircn jurul lor tocmai ca eveni-mente de acest fel să nu se repete Deoarece pacircnă icircn 1989 acest subiect nu a fost studiat la orele de istorie din şcoala romacircnească prima urgenţă a constitui t-o completarea programei școlare Icircn 1998 Ministerul Educaţiei Naţionale a introdus icircn icircnvăţămacircntul preuniversitar reglementările necesa-re studierii Holocaustului şi a proiec-tat icircn noile programe

ILDIKO GALERU(Continuare icircn pag 21)

bdquoDocu-comentariurdquo Sigmund Weinberg

La 15 iulie 2020 Centrul de Studii Turce (CST) din cadrul Facultății de Istorie a Universității din București a organizat evenimentul on-line bdquoSig-mund Weinberg ndash pionier al cinemato-grafiei otomane și membru al coloniei romacircnești de la Constantinopolrdquo (foto) Formatul a inclus o vizionare de film și o dezbatere live Evenimentul a fost mo-derat de conf univ dr Silvana Rachi-eru coordonatoarea icircntacirclnirilor CST iar invitații au fost dr Savaș Arslan

regizor și critic de film conferențiar la Universitatea Bahccedileșehir din Istanbul și dr Marian Țuțui istoric de film cer-cetător la Institutul de Istoria Artei bdquoG Oprescurdquo din București

Evenimentul a debutat cu un film regizat de Savaș Arslan și icircncadrat de el icircn categoria bdquodocu-comentariu-luirdquo dedicat personalității lui Sigmund Wein berg Filmul a fost prezentat pe 2 iulie 2020 icircn premieră mondială la Mu-zeul de Artă Modernă din Istanbul Icircn cadrul dezbaterii au fost atinse nume-roase aspecte cu accent pe biografia și impactul icircn cinematografie ale lui Sigmund Weinberg Născut icircn 1868 icircn Romacircnia icircntr-o familie de evrei așkenazi el avea să devină fotograful și regizorul oficial al sultanilor Abdul Hamid al II-lea și Mehmed al V-lea Reșid Filmul ilustrează și viața socia-lă a Istanbulului de la icircnceputul seco-lului al XX-lea urmărind evoluțiile teh-nologice ale epocii de la aparatul de fotografiat la gramofon și de la cinema la automobile Totodată regizorul turc pornește pe urmele membrilor familiei lui Weinberg dispersați pe cinci conti-nente și prezintă deschiderea primu-lui cinematograf din Istanbul icircn 1908 Filmul cuprinde și interviuri cu istoricii de film Burccedilak Evren Giovanni Scog-namillo și Marian Țuțui

C GĂLĂȚEANU

Din poezia naivă a lumii

Apărută la Editura Saga culege-rea bdquoDin poezia naivă a lumiirdquo coor-donată de Adrian Grauenfels autor și traducător al unora dintre poeme se deschide și se icircnchide cu trăiri ale Sacrului Prima icircn interpretare teolo-gală aparține poetului paroh Dumitru Ichim stabilit icircn SUA poezie neoro-mantică unde mitologii proprii se icircn-tacirclnesc cu simboluri biblice Ultima este specifică modului icircn care Adrian Grauenfels privește lumea propen-siune spre sublim amendată de iro-nie uneori ndash sarcasm Pentru cititorii romacircni mai puțin familiarizați poezia afroamericană afrofranceză masiv prezentă icircn carte este o revelație cacircntec-rugăciune inocență mutilată de cruzime Poeți moderni israelieni romacircni lituanieni latino-americani conturează o certă frăție spirituală a slujitorilor de Frumos (ID)

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

și cei care l-au prezentat lumii sau au atras atenția asupra lui Nu avea importanță dacă era vorba despre evrei religioși sau laici naționali sau universali Această idee a apărut și icircn comentariile fostului șef-rabin al Ro-macircniei dr Jacob Isac Niemirower

De Sucot este obligația binecuvacircn-tării celor patru plante etrog (chitra care are atacirct gust cacirct și miros plăcut) lulav kapot tamarim (crenguțe cu pe-rechi de curmale preluat ca frunză tacircnără de palmier) care are gust dar nu și miros hadas (rămurele de mirt) care au miros plăcut dar nu au gust arav (crenguțe de salcie placircngătoare care crește pe malurile racircurilor) care nu au nici gust nici miros Un comen-tariu midrașic compară pe fiecare din-tre ele cu una din cele patru categorii ale poporului lui Israel cei care icircnvață Tora și icircndeplinesc poruncile ei cei care icircnvață Tora dar nu icircndeplinesc poruncile ei cei care nu icircnvață Tora dar icircndeplinesc poruncile ei cei care nici nu icircnvață Tora nici nu icircndeplinesc poruncile ei Dar toți sunt o unitate de aceea trebuie binecuvacircntați laolaltă

Cele patru feluri de plante sunt binecuvacircntate laolaltă este simbolul unității lui Israel și al egalității icircntre oa-meni Icircnvățații din Talmud au decis că această binecuvacircntare trebuie făcută icircn toate cele șapte zile ale sărbătorii Icircn acest cadru este recitată rugăciu-nea de salvare și macircntuire Ea diferă de la o zi la alta Icircn icircntregime ea este recitată icircn ziua de Hoșana Raba Ziua Marii Macircntuiri

Suntem obișnuiți să denumim această sărbătoare Vremea Bucuriei Noastre Sau datorită obligației de a ședea șapte zile icircn suca o numim Sărbătoarea Colibelor sau a Cor-turilor Acestor trei denumiri le pu-tem adăuga pe cea de a patra Hag HaȘalom (Sărbătoarea păcii) precum și ideea eliberării sociale a poporului lui Israel după cum Pesah simbo-lizează eliberarea sa națională iar Șavuot eliberarea sa spirituală Deci Sucot este una dintre cele trei săr-bători menționate icircn Tora care inclu-deau obligația pelerinajului evreiesc la Templul de la Ierusalim Faptul este atestat documentar pentru perioada celui de al Doilea Templu icircn epoca post-exilică Desigur că el avea loc și icircn perioada Primului Templu icircnaintea exilului babilonian

Sărbătoarea de Sucot icircncepe icircn cea de a cincisprezecea zi a lunii ebraice Tișrei și durează șapte zile Icircn aceste zile este obligația șederii icircn Suca menționată icircn Cartea bibli-că Vayqra Leviticul (XXII 34) După aceste șapte zile urmează ziua a opta adăugată sărbătorii dar care este o sărbătoare separată Șeminy Ațeret ziua a opta a Marii Adunări Icircn Israel ea este și Simhat Tora ziua Bucuriei Torei ziua icircn care se icircncheie un ciclu și icircncepe alt ciclu anual al stu-diului Torei pentru că studiul Torei nu icircncetează niciodată este ca un cerc fără margini ca un măr perfect sferic iar Lumina Torei strălucește tot tim-pul fără icircncetare Icircn afara Israelului aceasta este o sărbătoare separată o zi suplimentară Sucot include o zi de sărbătoare prima zi (icircn afara Is-raelului două zile) celelalte zile fiind considerate Hol HaMoed zile de se-mi-sărbătoare

Faptul că sărbătoarea de Sucot icircn-cepe la cinci zile după Iom Kipur are o semnificație specială După ziua pocăinței a postului cea mai profun-dă dintre cele zece zile icircnfricoșătoare icircn care se pecetluiește soarta fiecărui om precum și a fiecărei vietăți de pe pămacircnt urmează bucuria speranței a salvării Este interesantă legătura icircntre aceste sărbători La ieșirea din Iom Kipur seara după icircncheierea postului evreul tradiționalist caută să justifice ruga lui de iertare a păcatelor și promisiunea corijării viitoare Pe ce cale Icircndeplinind o mițva un coman-dament din Tora iar această mițva este construirea unei suca Deci con-struirea unei suca icircncepe la ieșirea din Iom Kipur Bucuria sărbătorii de Su-cot menționată icircn Tora crește de la o zi la alta icircn cursul sărbătorii Excepția este icircn ultima zi de Sucot Hoșana Raba ziua Marii Macircntuiri Icircn seara de ajun a acestei zile este repetat studiul Cărții Devarim Deuteronomul ultima carte a Torei Icircn această zi reapare speranța pecetluirii unui an bun icircn Cartea Vieții de data aceasta pentru păcătoși Dar nimeni nu știe cine este om drept om obișnuit sau păcătos de aceea toți se roagă pentru o pe-cetluire bună icircn cadrul rugăciunii de dimineață Este cea mai tristă și mai icircngrijorătoare clipă a anului care este urmată icircnsă de ziua celei mai mari bu-curii spirituale Bucuria Torei Este și bucuria speranței că fiecare a primit o pecetluire bună

Sucot este și sărbătoarea culesu-lui fructelor al roadelor toamnei Acest fapt ne amintește că sărbătoarea a apărut icircn cadrul unei culturi agricole

Ne putem gacircndi la o eventuală parale-lă cu sărbători de aceeași esență din alte culturi Nu numai poporul lui Isra-el ci toate popoarele aveau sărbători ale culesului icircnsoțite de serbări și de bucurie Sucot este importantă și ca sărbătoare a păcii Suca este numită Sucat Șalom respectiv Cortul Păcii Pacea este speranța poporului lui Is-rael Acesta este și aspectul universal general-uman al sărbătorii de Sucot Pe lacircngă aceasta este și speranța renașterii bdquoDumnezeu ne va reface suca (cortul) lui David care a căzutrdquo

Suca este o colibă construită din crengi de copac neacoperită decacirct parțial și aceasta cu frunziș Unele comunități (sau icircn Israel comunități de origine) o construiesc din plăci de lemn sau placaj Icircn prezent exis-tă schelete de suca din metal lucrate prin sudură acoperite cu o pacircnză anu-mită construcția fiind astfel ușurată Icircn toate comunitățile există obiceiul de a se decora suca icircn interior cu frun-ze flori fructe (de exemplu citrice sau curmale) tablouri arătacircnd vechi construcții din Ereț Israel precum Zi-dul de Apus al Templului de la Ieru-salim Mormintele Patriarhilor de la Hebron Mormacircntul lui Rahel de lacircngă Beit-Lehem Fiecare așteaptă șapte oaspeți icircn suca pe Avraham Ițhak Iacov Iosef Moșe David Șlomo Unii comentatori au vorbit chiar de șapte racircnduri de cacircte șapte vizitatori icircn suca aceștia fiind evreii celebri din diferite generații care au menținut iu-daismul de-a lungul istoriei precum

I U D A I C A

Sucot sărbătoarea bucuriei noastre

bdquoIcircntreabă-l pe rabinrdquoDirectorul ICR Tel Aviv dr Maacuterton Laacuteszlo Salamon icircn dialog online cu prim-rabinul FCER Rafael Shaffer

Evenimentul online organizat de ICR Tel Aviv moderat de directorul Institutului dr Marton Laszlo Salamon l-a avut invitat pe prim-rabinul FCER Rafael Shaffer Dialogul s-a coagulat icircntr-o demonstrație despre forța de regenera-re a comunității evreiești din Romacircnia icircntr-un prezent icircn care populația evreiască reprezintă aproximativ 1 față de anii interbelici Dialogul derulat sub genericul bdquoIcircntrea-bă-l pe rabinrdquo ar fi putut avea ca subtitlu nu vă pierdeți speranța și nu veți fi pierduți

Prim-rabinul Shaffer s-a axat asupra vieții religioase evreiești de azi Icircn comunitățile mari ndash din București Ora-dea Timișoara ndash minian-ul este asigurat zilnic sau de trei ori pe săptămacircnă Icircn majoritatea comunităților există minian numai de Șabat Vorbitorul a subliniat nevoia de icircnțelegere a rugăciunii pentru necunoscătorii de ebraică rugăciunea trebuie simțită nu doar recitată Exista problema urmăririi rugăciunilor rostite de oficiant S-a recurs atunci la tradu-cerea textului ebraic icircn romacircnă și transliterarea sa cu ca-ractere latine conform ortografiei romacircnești Așa a apărut Sidurul Lemaan Ahai reușită a unei echipe conduse de prim-rabinul Șlomo Sorin Rosen Dovadă a bunei receptări au fost și sunt cererile icircn creștere la comunități

O provocare deloc ușoară era lipsa oficianților de cult cauzată de cei 45 de ani de totalitarism Statul ateu tole-ra religia dar nu o icircncuraja Tinerii elevi de Talmud Tora se pregăteau pentru Alia ceea ce s-a și concretizat pacircnă icircn 1990 Cei rămași icircn țară care mai avuseseră parte de educație iudaică erau la vacircrste cacircnd le era din ce icircn ce mai greu să oficieze Astfel s-a conturat ideea unui curs de pregătire pentru oficianți de cult Inițiativa aprobată de conducerea FCER a fost pusă icircn practică La icircnceput erau cursuri de perfecționare pentru cei avacircnd un fond de cunoștințe Dar nu era suficient Existau comunități care solicitau prezența unui oficiant de cult din localitate Ofi-ciantul itinerant adus la mare nevoie nu rezolva proble-ma Atunci cursurile de perfecționare au căpătat caracterul unor cursuri de instruire Așa s-a ajuns ca icircn prezent să existe peste 30 de persoane capabile să conducă un ser-viciu religios mulți fiind absolvenți ai acestor cursuri orga-nizate la CIR bdquoBe Yahadrdquo ndash Cristian și continuate pe net

Icircn prezent folosirea internetului face ca din cauza izo-lării impuse de pandemie serviciul religios de la Templul

Coral din Capitală să poată fi urmărit de sute de enoriași care nu pot participa altfel

Primul lucru făcut de evrei icircn Galut oriunde s-au așezat a fost să-și ridice sinagogi știut fiind că sinagoga ndash loc de rugăciune adunare și icircnvățătură ndash este centrul vieții evreiești icircn consens cu una din poruncile divine date din primele momente ale peregrinării icircn pustiu a foștilor sclavi icircn drum spre Ereț Israel bdquoSă-Mi facă un lăcaș sfacircnt și Eu voi locui icircn mijlocul lorrdquo (Exod 25 ndash 7)

Pe teritoriul Romacircniei au fost mai mult de 1400 de sina-gogi și temple la o populație de circa 800 000 de evrei icircna-inte de război Din cauza demolărilor din epoca ceaușistă au fost salvate 86 dintre care unele sunt declarate mo-numente istorice prin valoare arhitectonică artistică Icircn condițiile actuale se poate vorbi de o acțiune concertată de restaurare a templelor și sinagogilor unele ndash obiecti-ve turistice spații culturale educaționale Au fost amintite spre exemplificare cacircteva Templul Coral Sinagoga Mare găzduind Muzeul Holocaustului din Romacircnia Templul Uni-rea Sfacircntă unde se află Muzeul de Istorie și Civilizație a Evreilor din Romacircnia toate icircn Capitală apoi Sinagogile din Alba Iulia Botoșani Brașov Templul Meseriașilor din Galați Sinagoga Baal Șem Tov din Piatra Neamț Sinago-ga Mare din Iași Sinagoga Gah din Suceava Sinagoga din Deva Sinagoga Mare Ortodoxă din Oradea Templul Israelit din Tulcea Sinagoga din Hacircrlău O apreciere spe-cială a fost făcută pentru obiectele de cult mozaic

Icircntrebat de moderator despre bdquofenomenul antisemit icircn Romacircniardquo prim-rabinul a declarat că bdquoicircn cei 9 ani de cacircnd și-a asumat misiunea rabinică icircn țară nu a resimțit per-sonal antisemitism fenomenul manifestacircndu-se mai ales icircn spațiul virtual bdquoCum ați găsit Romacircnia după 1990rdquo a venit icircntrebarea legată de un detaliu biografic invita-tul a făcut Alia icircmpreună cu familia icircn 1972 Prim-rabinul a pus icircn ecuație discrepanța icircntre aparență și realitate nediferențiere formală frică icircn totalitarism și starea de normalitate actuală cacircnd bdquopretutindeni unde a mers icircn port tradițional evreiesc din Darabani la Satu Mare a fost privit fără reticențeldquo bdquoPrevăd icircn viitor ndash a adăugat ndash o viață religi-oasă comunitară mai vie decacirct acum cacircteva decenii cacircnd comunitatea era mai numeroasărdquo

IULIA DELEANU

Icircn Șabatul din timpul sărbătorii de Sucot este citită Cartea biblică Kohe-let Ecleziastul Bucuria cea mai mare este icircn ziua a opta Șeminy Ațeret și Simhat Tora Este o bucurie superi-oară celei din Sărbătoarea Bucuriei Toate sulurile de Tora sunt scoase din chivotul sfacircnt și plimbate icircn sinago-gă (ba chiar și icircn afara ei) de șapte ori icircn cacircntec și dans cu voie bună Ultima pericopă a Torei Zot habraha (Aceasta este binecuvacircntarea) este citită integral și icircn mod repetat pentru ca toți cei prezenți chiar și copiii să fie chemați la Tora pentru a primi alya leTora a se icircnălța din punct de vedere spiritual Apoi este citit primul capitol din prima pericopă a Torei Bereșit (Facerea Geneza) Este recitată ru-găciunea pentru ploaie pentru un an mănos deosebit de importantă pen-tru agricultori Este recitată și rugă-ciunea pentru pomenirea decedaților Este amintirea marii adunări din ziua a opta atunci cacircnd Ezra Scribul a ci-tit Tora icircn fața icircntregului popor al lui Israel după revenirea din exilul babi-lonian

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 9

I U D A I C A

Icircn 29 și 30 iulie 2020 la Tempul Coral din București a fost marcat postul prilejuit de Tișa be-Av Evenimentul a fost moderat de Eduard Kupferberg secretar general al FCER și directorul Cancelariei Rabinice și transmis live pe Facebook Despre semnificațiile zilei au luat cuvacircntul dr Aurel Vainer președintele FCER-CM prim-rabinul Rafael Shaffer al FCER-CM și rabinul israelian Josef Wasserman al Evreilor Originari din Romacircnia

Eduard Kupferberg a precizat că unul dintre evenimen-tele de Tișa be-Av bdquos-a născut icircntr-un scurt pasaj din Tora momentul icircn care evreii ajung la granița Canaanului după Ieșirea din Egipt Icircnainte de a intra icircn țară trimit iscoade din partea fiecărui trib La icircntoarcere 10 dintre ele spun laquoEste o țară minunată dar foarte periculoasăraquo Evreii exclamă laquoDumnezeu ne-a scos din Egipt numai ca să ne dea pieirii icircn această țară bogatăraquo Li s-a răspuns laquoDa este foarte periculos dar trebuie să avem icircncredere icircn Cuvacircntul lui Dumnezeu care ne-a făgăduit această țară Trebuie să mergem mai departeraquo Conform unui Midraș Dumnezeu s-a supărat pe ei laquoAți placircns icircn fața Țării Făgăduinței fără motiv De-acum icircncolo o să vă dau motive să placircngețiraquo Se spune că acest eveniment s-a petrecut de Tișa be-Avrdquo Care este lecția acestei zile de doliu bdquoIcircn zilele noastre suntem icircntr-o situație icircn care oamenii se placircng Să fim atenți cacircnd ne placircngem de mici inconvenienterdquo

Icircntr-un mesaj icircnregistrat urmat de o completare de la pupitrul Templului Coral dr Aurel Vainer a făcut o incursi-une icircn istoria celor două Temple bdquoVorbim despre o mare zi de doliu a poporului evreu multimilenar ziua de 9 a lunii Av cacircnd a avut loc distrugerea Primului Templu de la Ie-rusalim de către potentatul babilonian al acelor vremuri Nabucodonosor al II-lea Acest Templu a fost primul centru de mare atracție al cultului mozaic din lume Acolo se icircn-tacircmplau marile evenimente acolo pe vremuri evreii adu-ceau și jertfe A fost distrus icircn 586 icircea Am avut o pauză istorică Al Doilea Templu de la Ierusalim s-a datorat rege-lui Irod Icircn anul 70 ea a fost distrus de romani ca să se șteargă urmele poporului evreu și ale cultului religios prac-ticat altfel decacirct restul lumii Distrugerea ambelor Temple a avut loc icircntr-o zi de 9 Av la distanță de aproximativ 600 de ani de aici caracterul ei memorabil este ziua icircn care făptașii au crezut că dau o lovitură de moarte credinței icircn Hașem A fost o lovitură grea dar iudaismul a continuat să

existe și să se dezvolterdquo a subliniat vorbitorul Rabinul Josef Wasserman a arătat că nu numai zilele de

sărbătoare ci și cele de doliu exprimă trăsăturile de carac-ter ale unui popor bdquo9 Av a devenit simbolul fundamental al speranței de macircntuire și al dorinței de restaurare a timpu-rilor trecute pe același pămacircnt cu al strămoșilor Practicile impuse icircn raport cu această zi stabilesc o legătură icircntre două aspecte durerea profundă și speranța puternicărdquo De la Zidul de Vest singurul care a rămas icircn picioare numit și Zidul Placircngerii va porni reclădirea celui de-al Treilea Tem-plu bdquoPostul va deveni zi de bucurie Conștiința doliului adu-ce macircntuirea Mesia este dorul de libertate și dreptate pe care nicio sabie oricacirct de ascuțită nu-l poate străpungerdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a afirmat bdquoTișa be-Av cea mai tristă zi din calendarul nostru O marcăm prin post Anul acesta s-au adunat pandemia canicula Numai cel care se simte foarte bine să icircndrăznească să postească Nu avem voie să ne spălăm nici măcar pe macircini ndash așa scrie icircn Carte Anul acesta din cauza pandemiei trebuie icircnde-plinită datoria de a ne igieniza macircinile ori de cacircte ori este nevoie Singura poruncă pe care o putem icircmplini cum tre-buie ține de icircncălțăminte Pe vremuri era dificil dar acum putem purta cu toții pantofi care nu sunt din pielerdquo

Revenind asupra episodului biblic icircn care iscoadele tri-mise icircn Țara Făgăduinței au adus deznădejdea icircn racircndurile evreilor care au placircns toată noaptea de teama primejdiilor vorbitorul a comentat bdquoMoșe Rabeinu știa că nu din cau-za locuitorilor celor puternici ai țării au placircns Ieșiseră din Egipt se obișnuiseră cu realitatea din deșert acum icircncă o dată să facă o schimbare Nu au dorit să se obișnuiască la ceva nou au fost dispuși să renunțe la o treaptă spirituală mai icircnaltă doar pentru a continua rutina viețiirdquo Icircn prezent ce deplacircngem noi bdquoNu o clădire ci faptul că icircn acele vre-muri icircnvățătura divină cobora prin intermediul Templului Legătura cu Hașem era deschisă astăzi e aproape icircnchi-să Am fost aproape de Hașem iar acum suntem departe Acesta este placircnsetul de Tișa be-Av ne amintim că am avut mai mult și ne dorim mai mult Prin placircnsetul nostru din fiecare an corectăm placircnsetul strămoșilor pentru care a avea mai mult era o amenințarerdquo

Rafael Shaffer regretatul oficiant de cult Yehuda Livnat și Eduard Kupferberg au rostit rugăciunile zilei

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Ari EnkinTișa be-Av ndash zi de doliu pentru

numeroasele tragedii ale poporului evreu

Pe 30 iulie ac icircn cadrul ciclului de prelegeri săptămacircnale transmise on-line de la Ierusalim rabinul Ari Enkin de la organizația United with Israel a explicat semnificația zilei de Tișa be-Av poate cea mai tristă din calendarul iudaic zi pe care evreii credincioși o marchează prin post Ari Enkin a ară-tat că icircn această zi nu se comemorea-ză numai distrugerea celor două tem-ple ci și multe alte evenimente tragice care au avut loc icircn luna Av Astfel el a menționat povestea celor 12 spioni trimiși de Moise icircn Canaan dintre care 10 s-au icircntors cu vești proaste speri-indu-i pe evrei și stacircrnind supărarea lui Dumnezeu Icircn luna Av a avut loc răscoala eșuată a lui Bar Kochba a fost arat de către romani locul templu-lui s-a organizat prima cruciadă s-a decis expulzarea evreilor din Anglia Franța Spania a izbucnit Primul Răz-boi Mondial Pe 2 august s-a hotăracirct bdquosoluția finalărdquo ndash asasinarea evreilor din Europa ndash s-a finalizat deportarea evreilor din ghetoul de la Varșovia și a avut loc atacul icircmpotriva comunității evreiești din Buenos Aires soldat cu peste 80 de morți

Rabinul Enkin a enumerat interdicțiile de Tișa be-Av și motivele acestora printre care postul de 24 de ore interdicția de a te spăla de a pur-ta obiecte de piele de a avea relații sexuale permisiunea de a citi numai lucruri triste Pe 9 Av se poartă doliu pentru distrugerea Templului de la Ie-

rusalim El a explicat că obiceiul de a sparge un pahar sau o farfurie la nun-tă este icircn memoria distrugerii Templu-lui din Ierusalim ca și cenușa care se pune pe fruntea mirelui De aseme-nea a sta Shiva acolo unde a avut loc un deces amintește de Templu ca și existența unui perete neterminat icircn multe case ale evreilor religioși

O altă problemă abordată de rabin a fost cea a reconstruirii celui de-al Treilea Templu Aici există mai mul-te teorii de exemplu condiția ca toți evreii sau cei mai mulți să trăiască icircn Israel să existe un rege sau un pro-fet evreu sau să se apropie vremuri mesianice Alte teorii susțin că Tem-plul nu poate fi reconstruit decacirct de Hașem sau de Mesia sau că cel de-al Treilea Templu va veni din ceruri

După prelegere au urmat nume-roase icircntrebări emisiunea online fiind urmărită de aproape 400 de persoane din toate colțurile lumii

Mesajul de Tișa be-Av al președintelui Israelului

Reuven Rivlin De șase ani cu prilejul zilei de

Tișa be-Av președintele Reuven Ri-vlin invită la reședința prezidențială la o sesiune de lectură reprezentanți ai tuturor curentelor din iudaism pen-tru a evoca Ziua Dăracircmării Templului de la Ierusalim Icircn acest an icircntacirclni-rea s-a desfășurat la 28 iulie7 Av și s-a intitulat bdquoSingurătatea națională și singurătatea individualărdquo Au par-ticipat Isaac Herzog președintele Agenției Evreiești Avinoam Bar Yo-sef președinte-director general al

Institutului Evreiesc pentru Politici Publice Adina bar Shalom fondatoa-rea Colegiului haredi din Ierusalim și laureată a Premiului Israel scriitorul Yochi Brandes rabinul Rick Jacobs președintele Uniunii Iudaismului Re-form și rabin Julie Schonfeld director general emeritus al Adunării Rabinice

Președintele Rivlin a vorbit despre singurătatea de care suferă la ora ac-tuală numeroși evrei cetățeni ai Israe-lului din cauza pandemiei de corona-virus bdquoEste momentul icircn care singu-răratea este copleșitoare Dificultatea de a ne cacircștiga traiul icircngrijorări legate de familie de cămin distanțarea so-cială din cauza căreia mulți au de-venit izolați incertitudinea legată de educația copiilor toate acestea ne fac mai icircnsingurați ca oricacircndrdquo Cu toate acestea Rivlin și-a exprimat icircncrede-rea icircn capacitatea Statului Israel de a depăși aceste momente dificile icircn devotamentul manifestat de bărbații și femeile din societatea israeliană pentru a-i ajuta pe alții și a menționat implicarea organizațiilor caritabile Chiar și icircn reședința prezidențială a spus el s-a instalat o linie telefonică de ajutorare a celor aflați icircn dificultate

Președintele Rivlin a transmis și un mesaj comunităților evreiești din Diaspora bdquoIcircmpărtășim aceeași soar-tă același destin Știm cacirct de greu ați fost loviți de criză și vă transmitem cel mai călduros mesaj de dragos-te și susținere Vom depăși crizardquo Președintele și-a icircncheiat discur-sul citacircnd dintr-o rugăciune care se rostește de Tișa be-Av bdquoNahamu mahamu ami Te rog să consolezi po-porul meurdquo (EG)

Moment istoric germano-israelian

Zbor comun deasupra

lagărului Dachau eliberat icircn urmă

cu 75 de aniForțele Aeriene israeliene și ger-

mane au efectuat icircn premieră un exercițiu militar comun icircn cadrul căruia avioane din cele două țări au zburat deasupra lagărului de con-centrare de la Dachau icircn apropiere de Muumlnchen la 75 de ani după eli-berarea lagărului

Icircntr-un mesaj postat pe Twitter Forțele Aeriene Israeliene au subli-niat că survolarea icircn comun a lagă-rului a fost efectuată icircn memoria vic-timelor Holocaustului de la Dachau și a celor 11 sportivi israelieni luați

ostatici și asasinați de teroriști pales-tinieni la Olimpiada de la Muumlnchen din 1972

Premierul Benjamin Netanyahu a menționat acest zbor bdquoPiloții Forțelor noastre Aeriene au zburat deasupra lagărului de concentrare de la Dac-hau unde au fost asasinați evrei Marea lecție a Holocaustului este că nimeni nu-i va proteja pe criminalirdquo a scris pe Twitter premierul israelian

Icircnaintea efectuării zborului ge-neral maior Maikam Norkin de la Forțele Aeriene Israeliene s-a icircntacircl-nit cu supraviețuitori ai Holocaustului și a primit o curea care a aparținut lui Pesach Smieleg un supraviețuitor al lagărului Contingentul israelian a mai dus cu el o replică a desenului executat de Hellmut Bachrach-Ba-

ree bdquoMarșul Morții de la Dachau la Toltzrdquo oferit de Muzeul Yad Vashem

Realizat icircn 1945 desenul prezin-tă mai mulți deținuți evrei duși icircntr-un marș al morții de gărzile naziste Yad Vashem le-a mai furnizat copiile a două scrisori trimise de ofițeri evrei din Armata SUA cea care a eliberat lagărul de la Dachau Semnatarii au descris imaginile icircnfiorătoare icircn-tacirclnite la fața locului care ilustrau atrocitățile germane comise icircmpotri-va evreilor

EVA GALAMBOS

Tișa be-Av la Templul Coral

T i ș a b e - A v 57 8 0

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

scepticism privind realizarea procesu-lui de convertiri icircn Romacircnia le-a adus asigurări că acest lucru este posibil icircn cele mai bune condiții De altfel este bine cunoscut faptul că la Oradea se va icircnființa o Școală Superioară pen-tru Studierea Iudaismului Concluzia exprimată de către președintele Kop-pelmann a fost bdquoRomacircnia are nevoie de evrei Israelul are nevoie de evrei și Dumnezeu are nevoie de evreirdquo Fiecare participant s-a prezentat și a spus cacircteva gacircnduri despre dorința de a deveni evreu

Comunitatea Evreilor invitată de onoare la redeschiderea

Palatului EpiscopalO mare bucurie pentru locuitorii

Municipiului Oradea a fost redes-chiderea pentru vizitatori a Palatului Episcopal Greco-Catolic Icircntr-o primă etapă acesta a fost prezentat publi-cului timp de trei zile Comunitatea Evreilor din Oradea s-a numărat prin-tre invitații de onoare fiind printre pri-mii donatori care au contribuit finan-ciar pentru reclădirea acestui obiectiv simbolic pentru orașul de pe Crișul Repede Acum doi ani imobilul a fost grav avariat de un incendiu Comuni-tatea Evreilor din Oradea a transmis atunci un mesaj de sprijin moral și de solidaritate Icircntr-un interval foarte scurt cu ajutorul autorităților locale al Bisericii Greco-Catolice dar și dato-rită donațiilor oferite de cetățeni sau de instituții (printre care Comunita-tea Evreilor din Oradea și Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia la inițiativa președintelui dr Aurel Vai-ner) s-a reușit refacerea integrală a fațadei a celorlalte părți exterioare și a acoperișului urmacircnd a se finaliza icircn curacircnd și lucrările din interior

Redeschiderea Muzeului Art Nouveau

Muzeul Art Nouveau al Orașului Oradea și-a redeschis porțile pentru public la 19 august 2020 fiind parte componentă a Muzeului de Istorie a Evreilor din Oradea sub egida Muze-ului Orașului Oradea Locația aleasă este una specială respectiv Casa Dar-vas-La Roche (foto) care a fost una dintre cele mai elegante şi mai moder-ne reşedinţe din Oradea Aceasta a fost construită icircntre anii 1909 şi 1912 la dorința omului de afa ceri evreu Dar-vas Imre și a asociatului său elvețian

Alfred La Roche fiind proiectată de fraţii Laacuteszloacute şi Joacutezsef Vaacutegoacute icircn stil Art Nouveau-Seacuteceacutession Muzeul Orașului Oradea a colaborat cu JCC și cu Co-munitatea Evreilor din Oradea pentru a reda cacirct mai autentic aspecte din viața unei familii evreiești La reinau-gurare reprezentacircnd Comunitatea Evreilor din Oradea și pe președintele Felix T Koppelmann au participat di-rectorul JCC Oradea Robert Schorr și prim-rabinul Shraya Kav

ROBERT SCHORR

ComunitAtiManifestările religioase și laice

continuă la Comunitatea EvreilorOradea

Icircn această perioadă dificilă chiar dacă manifestările religioase și laice trebuie să se deruleze cu respectarea

strictă a normelor sanitare icircn vigoa-re activitățile Comunității Evreilor din Oradea au fost numeroase și variate

Icircn fiecare zi se organizează ser-viciul religios (mai puțin de Șabat) Enoriașii participă la rugăciune prin

programul zoom (transmisiune din sediul JCC Oradea) Icircnainte de intra-rea icircn Șabat se desfășoară Kabalat

Șabat iar icircn curacircnd tot prin această modalitate vom celebra și Havda-la Icircncepacircnd cu 1 Elul icircn fiecare dimineață se aude șofarul icircn care su-flă președintele Felix T Koppelmann

De Tișa be-Av (5 Av 5780 29 iulie 2020) zi icircn care evreii jelesc dis-trugerea Templului din Ierusalim și postesc Co-munitatea Evreilor din Oradea și JCC Oradea au organizat un ceremo-nial special Participanții au asistat din Sinago-ga Mare din Oradea la transmisia icircn direct de la

Templul Coral din București Despre icircnsemnătatea zilei de Tișa be-Av au vorbit dipl ing Felix T Koppelmann președinte al Comunității Evreilor din Oradea și dl Shraya Kav prim-rabin al Oradei

Icircntacirclnire icircntre aspiranții la convertire și rabini israelieni

La data de 3 august 2020 din inițiativa prim-rabinului Shraya Kav a avut loc o icircntacirclnire (realizată de asemenea prin aplicația zoom) icircntre aspiranții la convertirea la iudaism și rabinii israelieni de la Ieșiva Gush Etzion judecători ai Tribunalului Ra-binic Shuki Reich (președinte) David Brovsky și Boaz Pash

Președintele Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Koppelmann inițiatorul și susținătorul programului de convertiri a subliniat importanța acestora menționacircnd contextul isto-ric după Holocaust foarte puțini evrei s-au icircntors din lagărele de extermina-re și au apărut căsătorii mixte Foarte mulți ani convertirea la iudaism nu a fost posibilă Totodată Felix Kop-pelmann și-a exprimat speranța că atunci cacircnd actuala criză pandemică va fi depășită vizita rabinilor din Israel icircn Romacircnia va putea fi mai lungă pen-tru ca să fie examinați toți candidații El a amintit și prima discuție pe care a avut-o cu membrii Beit Din și la al căror

Președintele Felix T Koppelmann suflacircnd icircn șofar Foto a mai apărut și icircn albumul bdquoEvreii din Romacircniardquo

Editura Euro Foto Art Oradea redactor Ștefan Toth AFIAP Foto Ene Cristian A FIAP

Icircn urmă cu un an se lansa la Timişoara icircn vremuri total diferite faţă de cele de acum o carte necesară şi aştep-tată icircn peisajul cultural al Timişoarei un ghid o poveste şi un mozaic al evreimii timişorene de-a lungul timpurilor La acea vreme consemnam cele trei lansări ale cărţii bdquoPe urmele Timişoarei evreieşti mai mult decacirct un ghidrdquo carte scrisă cu aplomb şi dăruire de Getta Neumann fiica mult regretatului prim-rabin dr Ernest Neumann zl şi publicată de Editura timişoreană Brumar După entuziasmul lansări-lor a urmat o importantă perioadă de efervescenţă icircn jurul apariţiei cărţii care a devenit rapid una dintre cele mai vacircn-dute cărţi din librăriile timişorene La primul Festival Evre-iesc ce a avut loc la Timişoara la debutul toamnei trecute mulţi au părăsit Parcul Botanic transformat icircntr-un orăşel evreiesc cu acest volum compact şi util icircn buzunar

Care este secretul fascinaţiei pe care o exercită aceas-tă carte Este dincolo de o poveste alertă şi captivantă a unei comunităţi care a creat enorm şi a contribuit la edifica-rea cetăţii Timişoarei o istorisire despre acest oraş atacirct de iubit de actualii şi foştii săi locuitori a parcurilor a clădirilor impozante a piaţetelor central-europene Este o carte care vorbeşte despre familii care au lăsat icircn urmă poveşti de viaţă şi clădiri expropriate sau pur şi simplu abandonate plecacircnd spre alte zări Cartea vorbeşte despre minunatele mari şi impozante sinagogi care cumva delimitează prin-cipalele cartiere istorice ale Timişoarei Cetate Fabric şi Iosefin Viaţa evreilor se desfăşura icircn preajma acestora sau ele au apărut acolo unde era viaţă evreiască devenind repere timişorene importante şi pentru cei ce nu sunt evrei

Remarcabil icircn succesul acestei cărţi este exact faptul că dintre cei interesaţi de ea covacircrşitoarea majoritate nu au rădăcini evreieşti Sunt oameni pasionaţi de istoria lo-cală şi de arhitectura specială a acestor locuri Icircn prefaţa cărţii autoarea Getta Neumann scrie bdquoAm fost călăuzită de principiul fundamental icircn iudaism de a transmite tradiţia şi memoria trecutului Vom păşi pe urmele acestei comuni-tăţi şi vom onora contribuţia imensă şi durabilă pentru a-i păstra amintirea inspiraţi de adagiul filozofului Emmanuel Leacutevinas Viaţa constă icircn a primi a celebra şi a transmiterdquo Parcurgacircnd cartierele trecacircndu-ţi degetele peste colţuri-le uneori prea icircmbătracircnite de zidărie admiracircnd sculpturi-le discrete dar remarcabile de pe clădiri cu volumul icircn macircnă nu cred că este posibil să nu te (re)icircndrăgosteşti de Timişoara

Sinagogile şi cartierele evocate cele care revin mereu icircn cuprinsul ghidului creionează un traseu ce poate fi stră-bătut la pas şi care te lasă să priveşti icircn sus spre motive arhitectonice ferestre detalii uşi inscripţii care sunt urma tangibilă a unor oameni ce au făcut istorie icircn aceste locuri Fiecare casă evreiască are propria sa poveste sunt marile familii ale căror nume revin adesea ca Bruck Csendes

Dornhelm Weisz Farber şi mulţi mulţi alţii Sunt apoi ar-hitecţii care şi-au lăsat o amprentă ce nu poate fi vreodată negată asupra edificării Timişoarei dintre care ca o stea regională apare Leopold Baumhorn constructorul atacirctor sinagogi şi clădiri impozante din Centrul şi Răsăritul Eu-ropei Sinagoga clădirea comunităţii evreilor Rectoratul Politehnicii Liceul bdquoCarmen Sylvardquo sunt doar cacircteva dintre marile repere arhitecturale pe care le-a oferit acesta Timi-şoarei

Este mai apoi cimitirul ndash bdquoo arhivă cioplită icircn piatrărdquo cum spune autoarea ndash un loc de odihnă pentru iluştrii ctitori ai acestei comunităţi pentru marile personalităţi ale căror nume le putem descoperi străbătacircnd aleile

Desigur atracţia aceea misterioasă a bdquoRabinului Minu-nerdquo Oppenhei mer este o legendă urbană dar şi icircn mod real un spaţiu parcă rupt din timp atunci cacircnd poposeşti icircn faţa sa punacircndu-ţi cele mai tainice dorinţe Mari rabini arhitecţi medici avocaţi filantropi constructori regăsim străbătacircnd la pas imensul spaţiu unde cel mai vechi dintre morminte aparţine medicului și rabinului sefard Azriel As-sael icircnhumat la 1636

Un loc special icircn carte ca de alt fel icircn evoluţia evreimii timişorene icircl ocupă Liceul Israelit clădire aflată icircn plin cen-trul Timişoarei care este un simbol al icircnvăţămacircntului evre-iesc din această parte a ţării icircnvăţămacircnt care se desfăşura icircn heidere şcoli gimnaziale şcoli religioase icircn toate carti-erele Acest liceu este icircntr-adevăr un simbol al orașului icircn care au predat profesori de marcă şi care a dat personali-tăţi ce s-au remarcat pe diverse meridiane

De la lansarea cărţii seria tururilor cu tematică evre-iască a cunoscut o adevărată icircnflorire Desigur icircn această perioadă turismul s-a redus aproape la zero dar timişorenii au continuat să icircşi exploreze cu aviditate propriul oraş Icircn era Internetului o companie de turism timişoreană bdquoTravel to liverdquo a facilitat chiar un tur virtual tuturor celor interesaţi şi a fost fascinant să vezi bdquoparticipanţirdquo din Statele Unite Israel Germania Elveţia Canada etc care au urmat paşii ghidului Ludovic Szatmari inspirat icircn modul de desfăşura-re a acestui tur chiar de cartea Gettei Neumann

Suntem convinşi că ediţia icircn limba engleză care din cacircte am icircnţeles va vedea lumina tiparului nu peste mult timp va icircnsemna o mare atracţie pentru turismul care spe-răm să aibă şansa să se revigoreze şi pe plaiuri bănăţene Pacircnă atunci lectura cărţii Gettei Neumann este o călătorie icircn timp un voiaj icircn compania unor colegi de drum iluştri care merită citită şi care ne aduce speranţă icircn aceste mo-mente Speranţă spun căci ne arată cum o comunitate liderii săi de odinioară au reuşit uneori să icircnfrunte cu dem-nitate şi curaj vremuri deosebit de grele lăsacircnd o moşteni-re demnă de onorat generaţiilor viitoare

LUCIANA FRIEDMANN

Un ghid al Timişoarei evreieşti devenit un real succes editorial

Timișoara

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 11

Am primit acest mesaj de la PETRU GANZ din Sighetu Marmației Deși ar-ticolul nu se icircnscrie icircn profilul rubricii noastre icircl publicăm ca atare cu mini-me intervenții pe text pentru că sub-scriem icircn totalitate la mesajul acestuia

SPER ca mesajul antisemit icircnscris pe casa profesorului Elie Wiesel din Sighetu Marmației Romacircnia icircntr-o zi de Șabat icircn timpul nopții de 3 spre 4 august 2018 să rămacircnă și ultimul de acest fel

SPER că icircn Romacircnia toti co-reli-gionarii mei evrei să poată trăi icircn con-tinuare icircn pace și securitate icircn aceas-tă minunată țară alături de toate cele-lalte grupuri etnice minoritare

SPER că toți cetățenii romacircni au fost la fel de oripilați față de ceea ce s-a icircntacircmplat și au reacționat icircn consecință

SPER că sufletul lui Elie să se odihnească icircn pace chiar dacă a murit icircntr-o zi de Șabat (2 iulie 2016) la sfacircrșitul unei săptămacircni teribile icircn

Israel unde o fetiță de 14 ani a fost icircnjunghiată mortal icircn timpul somnu-lui iar un cunoscut rabin a fost ucis de teroriști cu sălbăticie chiar icircn prezența numeroasei sale familii

Cacircnd asemenea lucruri se icircntacircm-plă cuiva care și-a pierdut aproape icircn-treaga familie icircmpreună cu alți aproxi-mativ 6 milioane de co-religionari tre-cacircnd prin iadul de la Auschwitz și prin grozăviile altor numeroase lagăre de exterminare cuiva care a luptat dece-nii icircn șir pentru a restarta și reconstrui Națiunea Evreiască icircntr-un Stat Evre-iesc nou icircnființat cuiva care și-a de-dicat icircntreaga viață pentru a-i icircnvăța pe oameni cum să evite ca asemenea tragedii să nu se mai repete niciodată apar cacircteva icircntrebări

DE CEOare oamenii uită chiar așa de re-

pedeOare chiar nu contează cele 70-80

de milioane de victime ale celui de-al

Doilea Război Mondial din care icircn jur de 500000 au fost cetățeni romacircni

Cu siguranță cifrele exacte nu se vor cunoaște niciodată icircn condițiile icircn care și icircn zilele noastre se descoperă gropi comune nemarcate și muniție neexplodată pe cuprinsul icircntregii Eu-rope

Se icircntacircmplă asemenea lucruri de-oarece aceste grozăvii s-au petrecut icircn urmă cu 75-80 de ani

Deoarece nu s-a icircnvățat nimic din acele tragedii ale istoriei

Deorece mai există oameni care icirci urăsc pe alți oameni

Deoarece omenirea icircncă nu a ajuns la un nivel acceptabil de toleranță

Deoarece unii oameni au nevoie de țapi ispășitori pentru propriile lor neicircmpliniri

Deoarece trebuie să se icircntacircmple ceva șocant din cacircnd icircn cacircnd pentru a distrage atenția de la nevoile cotidiene

DIN FERICIREDupă Holocaust s-a icircnființat Statul

IsraelRecent populația evreiască a icircn-

tregii lumi a ajuns și a depășit cifra de 14 milioane cifră estimată a icircntregii populații evreiești de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial

Poporul israelian a cacircștigat toate războaiele purtate pacircnă icircn prezent icircmpotriva dușmanilor Statului Israel și chiar și cei care nu icirci iubesc icirci respec-tă nu ca prieteni ci ca dușmani

Sperăm ca știința evreiască inteligența și finanțele evreilor vor contribui din plin la mersul icircnainte al omenirii pentru mult timp și de acum inainte

bdquoPrietenul nostru Dan Has preșe-dintele Comunității Evreilor din Zalău a ales icircmpreună cu familia să cele-breze Bat Mițva pentru fiica lor Hannah icircn sinagoga Comunității Evreilor din Satu Marerdquo ne-a scris Adrian Beșa președintele comunității sătmărene

Icircnțelepții au stabilit că la vacircrsta de 12 ani fetele icircncep să aibă obligații religioase fiindcă bdquoDumnezeu cel Bi-necuvacircntat a icircnzestrat-o pe femeie cu mai multă pricepere decacirct pe băr-batrdquo De la 12 ani fetele și de la 13 ani băieții trec icircn categoria adulților și prin urmare le revin drepturi și obligații ca oricărui evreu

Comunitatea Evreilor Satu Mare a fost gazda acestui important eveni-ment și alături de invitații din Zalău ne-am bucurat icircmpreună

Sinagoga Mare a fost animată de veselia copiilor prezenți iar părinții și bunicii au fost deosebit de bucuroși că tradiția evreiască continuă

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

ComunitAti

Bat Mițva Hannei Has la sinagoga sătmăreană

Speranțe

Șase ani de la reinaugurarea Templului Israelit

Satu Mare

Tulcea

Sighetu Marmației

Președintele Federației Comu ni-tăților Evreiești din Romacircnia dr Aurel Vainer a efectuat pe 18 august o vizi-tă la Parcul Memorial al Holocaustului situat icircn Cimitirul evreiesc din Sfacircntu Gheorghe Oaspetele a fost icircnsoțit de Antal Aacuterpaacuted primarul municipiului și de Herman Rosner liderul obștii evre-ilor din localitate

Parcul Memorial al Holocaustului din Sfacircntu Gheorghe a fost inaugurat icircn mai 2014 cu prilejul evenimentelor de comemorare a 70 de ani de la de-portarea evreilor din Transilvania de Nord respectiv din Sfacircntu Gheorghe Este un memorial impresionant icircn care un loc special este dedicat copi-ilor care au murit icircn deportare Parcul a fost construit icircn etape mai icircntacirci Zi-dul memorial al Holocaustului icircn ca-pela cimitirului pe care sunt marcate numele celor 611 evrei din judeţul Trei

Scaune ucişi la Auschwitz-Birkenau apoi icircn 2014 a fost ridicat un obelisc icircn memoria celor 52 de copii din Sfacircn-tu Gheorghe victime ale Holocaustu-lui Elevii şcolilor din oraș au plantat 52 de arbuşti tuia fiecare căpătacircnd numele unui copil mort icircn deportare De asemenea au fost plantate şase sălcii placircngătoare icircn memoria celor 611 evrei ucişi icircn timpul Holocaustului

Icircn timpul vizitei Herman Rosner a menționat că Parcul Memorial al Holo-caustului din Sfacircntu Gheorghe repre-

zintă un gest de asumare a istoriei şi de respect faţă de oamenii dispăruţi icircn condiţii dramatice dar şi un moment de referinţă icircn educaţie pentru a nu se mai permite repetarea unor astfel de atrocităţi icircmpotriva fiinţei umane indiferent de naţionalitate credin-ţă sau religie El a mai vorbit despre proiectele de dezvoltare icircn continua-re a Parcului Memorial și a subliniat

buna colaborare cu instituțiile din Sfacircntu Gheorghe icircn realizarea proiectelor Și primarul Antal Aacuterpaacuted a scos icircn evidență conlucrarea cu obștea evreiască și icircn context a menționat dorința de a atrage in-

vestitori israelieni icircn regiuneDr Aurel Vainer a mulțumit pen-

tru invitație și pentru prezența lui An-

Vizita președintelui FCER la Parcul Memorial al Holocaustului

Sf Gheorghe tal Aacuterpaacuted a apreciat cele văzute și a promis că finalizarea icircntregului proiect va fi mediatizată Președintele FCER și-a manifestat dorința de a sprijini dezvoltarea relațiilor economice ale municipiului cu operatori economici și firme din Israel Referitor la Parcul Memorial el a subliniat bdquoBineicircnțeles proiectăm evenimentul acesta al in-augurării Parcului Memorial al depor-tării evreilor ndash sau al istoriei evreilor pentru că aici e vorba de istorie ndash din Sfacircntu Gheorghe și dorim ca acesta să devină un eveniment național re-marcabil Icircn Romacircnia a mai spus Aurel Vainer memoria Holocaustului este pe macircini bune și se organizea-ză lucruri importante pentru a menține icircn memoria omenirii acea crimă fără margini și fără explicații făcută de pu-terile naziste și de țările care au cola-borat cu Germaniardquo

Primarul Antal Aacuterpaacuted a declarat ul-terior icircn cadrul unei conferinţe de pre-să bdquoNoi am mai avut cacircteva proiecte icircmpreună la 65 de ani de la deportare la 70 de ani şi anul acesta sunt 75 de ani Am făcut Parcul Memorial al Ho-locaustului icircmpreună şi eu icircmi doresc pe de o parte să ţinem oarecum vie memoria acelor concetăţeni ai noştri care au fost deportaţi şi care nu s-au mai icircntors icircn judeţul nostru la acea vreme numit judeţul Trei Scaune Sunt 52 de copii sub 14 ani care au mu-rit atunci icircn lagărele de concentrare şi eu icircmi doresc ca icircmpreună cu co-munitatea evreiască Primăria să facă investiţii icircn continuare icircn zona respec-tivă Terenul este al comunităţii evre-ieşti deci putem face icircn parteneriat aceste lucruri dar icircmi doresc ca acel cimitir acel parc ndash pentru că o mică parte e cimitir şi icircn rest vorbim despre un parc ndash să devină un loc care este frecventat de cetăţenii oraşului să or-ganizăm diferite evenimente mai ales pentru copii chiar să amenajăm un fel de teatru icircn aer liber icircn zona respec-tivă Deci am discutat despre proiec-te de viitor şi sunt convins că e foarte important să facem acest lucru pentru că sunt foarte puţini cetăţeni icircn oraşul nostru care au pe harta lor cognitivă acest cimitir acest spaţiu acest loc sunt foarte puţini care ştiu că icircn Sfacircntu Gheorghe a existat o sinagogă care a fost demolată şi eu cred că e impor-tant să ştie copiii noştri să ştie tinerii din acest oraş ce s-a icircntacircmplat atunci pentru că nu avem dreptul să uităm şi să considerăm că pe noi nu ne priveş-te ceea ce s-a icircntacircmplat atunci sau că nu avem o responsabilitate Respon-sabilitatea noastră icircn acest moment constă icircn asta să ducem acolo copi-ii şcolile să fie mai active icircn această zonă Sunt exemple pozitive De Ziua Holocaustului s-au organizat diferite evenimente dar se pot face mai multe lucruri şi eu cred că este responsabi-litatea noastră comună să le facemldquo (EG)

Au trecut șase ani de la reinaugurarea Templului Is-raelit din Tulcea eveniment organizat de FCER cu spri-jinul autorităților locale și implicarea directă a conducerii Comunității Evreilor din Tulcea icircmpreună cu constructorul SC Ladconstruct Tulcea

Dintre susținătorii morali ai acestei renovări care s-a efectuat icircntre anii 2010 și 2014 dorim să-i amintim pe prof eacutelise Leibowich din Franța și pe scriitorul și actorul israe-lian Carol Feldman zl originar din Tulcea

De la reinaugurarea Templului au fost organizate multe activități culturale comemorative și religioase printre care și Bereshit-XI A fost icircnființat Muzeul Istoriei Evreilor din Tulcea sub directa icircndrumare a Janinei Ilie care a pregătit cu mare atenție desfășurarea evenimentelor icircn zilele de 22 și 23 august 2014 Au participat și mulți evrei tulceni care

trăiesc icircn prezent icircn IsraelbdquoMulțumim conducerii FCER icircn special președintelui

Aurel Vainer pen-tru susținerea acestui proiect icircn prezent Templul Israelit din Tul-cea fiind singurul lăcaș de cult iudaic din Dobrogeardquo a ținut să sublinieze președintele CE Tulcea Faimblat Solomon autorul acestor racircnduri

Familia Has la Bat Mițva fiicei Hannah

A Vainer (stg) H Rosner și Antal Aacuterpaacuted

Aspect de la reinaugurarea Templului Israelit icircn 2014

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Evenimentul intitulat bdquoDobrogea ndash un model european de conviețuire etnicărdquo a reunit participanți de presti-giu care au scos icircn evidență modul exemplar icircn care conviețuiesc aici nu-meroase minorități naționale Au luat parte Ambasadorul SUA la București ES Adrian Zuckerman IPS Teo-dosie Arhiepiscopul Tomisului So-rin Lucian Ionescu președintele Comunității Evreiești din Constanța și Muftiul Cultului Musulman Iusuuf Murat alături de reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobrogea

precum și primarul Constanței Dece-bal Făgădău primarul Tulcei Cons-tantin Hogea și comandantul Bazei bdquoMihail Kogălniceanurdquo Larry Vaughn Au fost de față reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobro-gea Manifestarea a fost organizată de Navy League of the United States ndash Consiliul Romacircniei şi președintele Regiunii EU al US Navy League Teo-dor Patrichi susținut de Marina Eforie și Restaurant Sailors

Invitații și-au expus opiniile la icircn-ceputul evenimentului subliniind

modul armo-nios icircn care conviețuiesc icircn Dobrogea minorități di-verse din punct de ve-dere cultural și religios

D i v e r s i -tatea a fost exemplificată și prin varie-tatea bufetului la care au fost invitați icircn final oaspeții

ComunitAti

Dobrogea un model de conviețuire etnică

Constanța

Icircn acestă perioadă bdquovirusatăldquo şi deo sebit de grea ne străduim să men-ţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare contactele cu enoriaşii noştri şi starea de spirit a acestora

Continuăm serviciile religioase de Șaharit şi Musaf de Șabat icircn aer li-

ber şi trebuie să menţionăm că aces-tea se bucură de interes din partea enoriaşilor aceştia consideracircnd că așa se desfăşoară mai plăcut şi icircn condiţii de siguranţă sporite Avem cel puţin minianul şi sunt prezenţi la slujbe şi unii simpatizanţi ai noştri care nu fac parte din minian Cadrul natural minunat de la noul nostru se-diu completează ambianţa plăcută icircn care se desfăşoară aceste servicii din care nu lipseşte lectura pericopei săptămacircnale din Tora

Icircn fiecare dimineaţă de luni și joi președintele comunității și secreta-rul Vili Moscovici participă alături de prietenii de la CE Iaşi la servicii re-ligioase online de Șaharit minunat

oficiate de Albert Lozneanu și Rabin Yehoshua Aharonovitch Activităţile Centrului de asistenţă comunitară bdquoYad Be Yadldquo coordonat de Cori-na Irimia au căpătat o bdquogreutateldquo deosebită icircn aces te vremuri tulburi Baruh Hașem icircn cadrul comunităţii noastre nu au fost cazuri de infecta-re şi sperăm să se menţină această situaţie atacirct la noi cacirct şi icircn celelalte comunităţi

Amintim aici activităţile de pome-nire a părinţilor şi a fratelui prof Mos-covici Ionel care s-au desfăşurat la monumentele din cimitir ale celor pomeniţi O menţiune deosebită pen-tru participarea enoriaşilor noştri la serviciile religioase online organizate

Ne străduim să menţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare

Bacău

Bar Mițva la Hoihe Șil

Frumoasa sinagogă din Botoșani radia icircn ziua de 20 august 2020 icircm-podobită cu flori şi baloane albe și al-bastre O zi deosebită prin icircncărcătu-ra ei emoţională care i-a impresionat pe toţi Bar Mițva lui Avi fiul Mihaelei şi al lui Eugen Talpalariu

Cuvintele de laudă şi felicitările adresate familiei rostite de preşe-dintele CE Botoşani David Iosif au stacircrnit ropote de aplauze Sub atenta icircndrumare a oficiantu-lui de cult ing Gus-tav Finkel tacircnărul Avi vădit emo-ţionat a pus Tefilin

De la ultima Bar Mițva din Hoihe Șil aceea a lui Avi-Marc Finkel nu a mai fost atacircta bucurie icircn vechiul lăcaş de cult Privind icircn jur am văzut iubirea părinţilor pentru tacircnărul sărbătorit şi lacrimi icircn ochii bunicii prof Rebeca Talpalariu La bucuria evenimentului au participat oaspeţi din Constanţa Galaţi Bucureşti şi Israel prieteni dragi ai familiei

Sacircmbătă 22 august alte momen-te frumoase i-au impresionat pe cei prezenţi Avi Talpalariu a fost che-mat la Tora şi apoi a rostit cuvinte de mulțumire pentru părinţi şi pentru bu-nică fiinţele dragi care i-au dat o edu-caţie aleasă icircmpărtăşindu-i cele mai frumoase valori morale

A fost o zi bogată icircn trăiri deose-bite icircn care am privit cu admiraţie un tablou minunat de familie

Prof BEATRISA FINKEL

Din nou icircn sinagogă

Acum cacircnd scriu aceste racircnduri inima mi-e plină de tristeţe pentru că ne-am despărţit acum cacircteva luni de trei dintre enoriaşi Un om generos un bun evreu Avi Halevi zl a pără-sit această lume ca şi Talic Segal şi Gantz Aron Toţi au fost dedicaţi vieţii evreieşti aducacircndu-şi contribuţia la păstrarea tradiţiilor poporului nostru

La Botoşani la sfacircrşitul lunii iunie a fost reluat serviciul religios icircn Sina-goga Mare iar enoriaşii respectă rigo-rile impuse de pandemie Preşedinte-le CE Botoşani David Iosif icirci con-voacă pe participanţi şi are grijă să fie minian Se fac rugăciuni se respectă iurţait şi pentru aceasta vin şi evrei din judeţele icircnvecinate

Oficiantul de cult ing Gustav Fin-kel oficiază rugăciunile şi citeşte din Tora

Cu speranţa că vremurile bune vor reveni negreşit evreii din Botoşani vor ca iudaismul să dăinuie veşnic

Prof BEATRISA FINKEL

Botoșani

de FCER la cursurile minunate de iudaism ținute de prim-rabin Rafael Shaffer şi icircn general la activităţile on-line ale FCER şi JCC

Urăm multă sănătate tuturor fraţilor noştri şi puterea de a trece cu bine peste această perioadă atacirct de grea

BRIF HAINRICH

Gheorghe Schwartz ndash

Cetățean de Onoare al Aradului

Scriitorul arădean Gheorghe Schwartz membru al Comunității Evreilor a fost distins cu titlul de bdquoCetățean de Onoare al Municipiului Aradrdquo icircntr-o ședință solemnă a Con-siliului urbei Evenimentul a avut loc icircn seara de 21 august și s-a ținut pe platoul din fața Palatului Administrativ

Icircn elogiul care i s-a adus au fost subliniate atacirct activitatea de scriitor gazetar și om de cultură al orașului nostru cacirct și cea didactică la Școala Specială din Arad (profesor director) și icircn cele două universități arădene Scriitor cunoscut icircn țară și străinătate cu numeroase cărți și premii literare de-a lungul timpului a fost redactor-șef adjunct al revistei literare bdquoArcaldquo (1990-1992) consilier al Ambasadei

Romacircniei din G e r m a n i a (1992-1993) consilier-șef al Inspecto-ratului pen-tru Cultură al Județului Arad re dac-tor-șef apoi

director al studioului de televiziune INTER-SAT Arad (1994-1996)

Adăugăm că icircn anul 2019 Gheor-ghe Schwartz a publicat la Editura Hasefer volumul bdquoProblemardquo

Mulțumind pentru titlul acordat scriitorul Gheorghe Schwartz a decla-rat bdquoOamenii trebuie să fie sănătoși ca să trăiască icircntr-un oraș ca acesta Trebuie să aibă parte de confort Pen-tru sănătate avem medici pentru con-fort inginerii muncitorii economiștii dar asta icircncă nu icirci face să fie oameni icircn adevăratul sens al cuvacircntului Se poate trăi și fără Beethoven Enescu Bracircncuși dar ar fi o viață foarte tristă Felicit Consiliul Municipal pentru că a dat astăzi multe distincții oamenilor de cultură pentru că oamenii de cultură sunt cei care duc mai departe istoria unui oraș a unei națiunirdquo

MARGARETA SZEGŐ

Arad

Expoziție dedicată istoriei evreilor

Tg Neamț

Pasionat de istoria evreilor tacircnărul muzeograf Ionuț Stigleț a avut ideea organizării unei expoziții documenta-re cu titlul bdquoComunitatea evreiască din Județul Neamțrdquo la Muzeul de Istorie și Etnografie din Tacircrgu-Neamț unde lucrează După cacircteva luni de cerce-tare proiectul a fost finalizat icircn sala de expoziții temporare a instituției Expoziția (deschisă icircn perioada 22 iu-lie-15 septembrie ac) a reunit obiecte de cult o Tora fotografii documente cărți un parohet etc reflectacircnd viața

comunitară evreiască de pe icircntreg te-ritoriul actual al Județului Neamț sub aspect religios social cultural eco-nomic

La realizarea proiectului au co-laborat Complexul Muzeal Național Neamț comunitățile evreilor din Piatra-Neamț și Roman precum și Obștea Evreilor din Tacircrgu-Neamț Reprezentanții acestora (I Stigleț președinții I Wexler și Em Nadler și vicepreședintele M Grinberg) cărora li s-a alăturat prof Elena Preda in-spector de specialitate (icircn cadrul In-spectoratului Școlar al Jud Neamț) au susținut alocuțiuni la deschiderea expoziției (miercuri 22 iulie ac) icircn curtea muzeului (condiție impusă de actuala pandemie) Tot acolo ele-va Inge Mihaela Olaru (de la Liceul de Arte bdquoVictor Braunerrdquo din Piatra-Neamț) a improvizat un moment muzical interpretacircnd cacircteva melodii romacircnești și evreiești la vioară și flaut (RE)

Iusuuf Murat Sorin Lucian Ionescu și IPS Teodosie

Ambasadorul Adrian Zuckerman icircmpreună cu Yael Ionescu fiica

președintelui CE Constanța

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 13

Icircmpreună de sărbătoriRoș Hașana Mițva 5781 ndash Anul

Nou Evreiesc ndash Bunicii comunității nu sunt singuri de sărbători Pentru că sărbătorile evreiești sunt icircntotdeauna

mai frumoase icircn familie sau la comu-nitate și pentru că icircn acest an reco-mandările și măsurile de protecție ne țin la distanță de cei dragi te provo-căm să trimiți gacircndurile și urările tale de Roș Hașana chiar icircn casele bunici-lor comunității icircn 3 pași simpli

bull TU cu doar 5 lei cumperi online o felicitare (sau mai multe) și comple-tezi mesajul tău

bull NOI tipărim felicitarea lipim tim-brul și expediem prin poștă

bull EI primesc la cutia poștală feli-citarea cu urările și gacircndurile tale de Roș Hașana

Poți cumpăra o felicitare fie on-line cu cardul pe wwwmitzvajccro fie cu numerar la sediu Programul se derulează pe tot parcursul lunii sep-tembrie 2020 cu ocazia Roș Hașana ndash Anului Nou Evreiesc 5781 și este desfășurat icircn parteneriat cu Departa-mentul de Asistență Socială și Medi-cală al FCER Fiecare 5 lei icircnseamnă

icircncă un bunic care va primi gacircndurile tale de Roș Hașana și nu va fi singur

Din viitorul apropiatDin 12 octombrie 2020 reicircnce-

pem cursurile de limba ebraică pentru adulți și copii limba engleză adulți și activitățile sportive atacirct la sediul JCC București cacirct și online Info și icircnscri-eri wwwcursurijccro

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Icircn căutarea bdquogusturilor israelienerdquoDebut pentru programul online

bdquoGusturi israelienerdquo realizat de Liviu Gordea din echipa JCC Timişoara Primul invitat a fost un bucătar desă-vacircrşit meticulos dar şi inventiv Dany Farkash director al Parcului Național Qumran şi un foarte icircndrăgit voluntar al Joint icircn Romacircnia icircn urmă cu aproa-pe două decenii Ne-a primit icircn casa lui impresionantă din Kibutz Kalia de pe malul Mării Moarte De pe terasa casei sale cu arcade poţi surprinde atacirct albastrul ceţos al mării cacirct şi liniş-tea aparent infinită a deşertului Bucă-tăria sa dotată şi frigiderul bdquogenerosrdquo căci aşa se cere acolo unde ai patru

copii au fost un mediu ideal pentru a prepara cacircteva bucate uşoare şi rapi-de Prima alegere a fost shakshuka

Tehnica de preparare a fost de fapt marea atracţie iar o asemenea emi-siune icircţi dă ocazia să vezi exact paşii din bucătărie şi să adresezi icircntrebări chiar atunci cacircnd se desfăşoară timpii de preparare A venit apoi racircndul thi-nei pasta de susan care se transfor-mă icircntr-o delicioasă cremă prin adă-ugarea de apă foarte rece usturoi lămacircie sare şi alte mirodenii Salata uşor de preparat de roşii cherry soiul bdquoinventatrdquo icircn Israel şi cel mai popular azi icircn lume a completat un mic-dejun brunch sau chiar pracircnz tipic israelian Nu putea lipsi pacircinea proaspătă şi crocantă care se rupe nu se taie aşa cum zicea Dany și care se icircnmoaie icircn toate aceste delicii

Liviu a completat pe parcurs de-monstraţia practică a interlocutorului israelian cu numeroase informaţii despre bucătăria israeliană condi-mentele folosite şi bucatele consu-

mate cel mai adesea icircn ţara medite-raneană care prin faptul că a adunat oameni din atacirctea colţuri ale lumii are o bogăţie culinară fără asemănare

Programul va continua şi sperăm ca prietenii israelieni să ne primeas-că icircn casele şi bucătăriile lor cu ace-eaşi deschidere şi entuziasm pe care Dany le are mereu pentru comunita-tea evreilor din Romacircnia

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Activitățile continuă icircn mediul online

Icircn condițiile stării de alertă impuse de pandemie activitățile organizate de JCC Iași s-au desfășurat icircn conti-nuare doar icircn mediul virtual

Vineri 24 iulie JCC Iași icircn cola-borare cu Comunitatea Evreilor din Iași a organizat două evenimente de-osebite Primul dintre acestea a fost Kabalat Șabat-ul copiilor prezentat de copii pentru copii la care și cei mai mici membri ai JCC au arătat că știu

atacirct melodii tradiționale cacirct și rugă-ciuni specifice de Șabat

Cel de-al doilea eveniment a fost seara de Kabalat Șabat de la Sinago-ga Mare din Iași Evenimentul a debu-tat cu un tur virtual prezentat de Ben-jamina Ides Vladcovschi președinte interimar al CE Iași care a icircnceput icircn bdquoPiața Prieteniei Romacircno-Israelienerdquo loc icircn care se găsește obeliscul ridi-cat icircn memoria victimelor Pogromului din iunie 1941 și a continuat cu o pre-zentare a celei mai vechi Sinagogi din Romacircnia

Participanții au putut afla amă-nunte inedite despre Sinagoga Mare construită icircntre anii 1657-1671 și re-inaugurată cu prilejul sărbătorii de Hanuca icircn anul 2018 despre isto-ria prezenței evreilor pe meleagurile

ieșene precum și despre tradiții și obiceiuri evreiești specifice zonei

Serviciul religios a fost oficiat de directorul JCC Iași dl Albert Loz-

neanu care la finalul evenimentu-lui a transmis un mesaj emoționant bdquoIubiți prieteni sunt foarte bucuros să

vă mulțumesc tuturor celor care ați ales să sărbătorim icircmpreună chiar dacă virtual un Oneg Șabat special din superba Sinagogă Mare din Iași cea mai veche din Romacircnia Am avut plăcerea și marea onoare ca icircn sea-ra sfacircntă de Șabat să oficiez un Ka-balat Șabat special cu toate emoțiile și mai ales cu toată iubirea pe care am pus-o icircn fiecare cuvacircnt Icircn aceste zile dificile Dumnezeu ne-a lăsat din nou o portiță de scăpare și ajutați de tehnologie am putut fi măcar virtual icircmpreună Din nou Dumnezeu ne-a icircngăduit să ne cunoaștem limitele și icircn același timp să realizăm cacirct de im-portant este să fim icircmpreună și cacirct de plăcut este icircntr-adevăr să petrecem Șabatul icircn pace și să fim sănătoșirdquo

SILVIAN SEGAL

Motive de bucurie icircn pandemieCentrul Comunitar Evreiesc conti-

nuă să atragă participanți la activitățile sale devenite deja tradiționale Icircntre acestea cursurile online de ebraică pentru icircncepători și avansați suscită icircn continuare mult interes La ele iau parte nu doar evrei membri sau nu ai Comunității ci și creștini interesați să icircnvețe limba ivrit De asemenea icircn condiții de siguranță sanitară formația de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim repetă noi dansuri pentru vre-murile icircn care se vor putea organiza spectacole de acest fel

Special pentru copii JCC Ro-macircnia a organizat icircn data de 24 iu-lie un Kabalat Șabat online unde protagoniști au fost chiar cei mici care au povestit despre simbolurile și icircnțelesurile Șabatului au cacircntat și au spus poezii Oradea a fost reprezen-tată de Caroline și Estelle Bumbu și de Alexandra Nagy

O generoasă donație ne-a fost oferită de Departamentul pentru Asistență Socială al Consiliului Local al Municipiului Oradea icircmpreună cu firma Metalica SA Reprezentanții Comunității Evreilor și JCC Oradea au recepționat echipamentele casnice care vor fi de mare folos icircn bucătăria cantinei noastre

Am avut și alte motive de mare bu-curie le-am felicitat cu ocazia zilelor de naștere (chiar dacă de la distanță

icircn Germania respectiv icircn Israel) pe Sarah Rachel care a icircmplinit fru-moasa vacircrstă a Bat Mițva și pe Yael nepoatele președintelui Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Kop-pelmann

Tot icircn acest context fericit le-am spus bdquoMazel Tovrdquo prim-rabinului Ora-dei Shraya Kav și lui Iosif Blau Shi-mon Gil și Beni Rezmuves

Alți doi mem bri de bază ai Comu-nității Evreilor din Oradea care sunt pre-zenți zilnic la serviciile religi-oase George Hausmann și Laszlo Horva-th au fost căl-duros felicitați cu ocazia că-sătoriilor unor membri ai familiilor lor

L-am primit cu drag la revenirea icircn Romacircnia după o lungă perioadă pe prof Shaul Hachum rabin din Paris și prieten al Comunității noastre

ROBERT SCHORR

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

Alexandra Nagy

Caroline Estelle și Amos Bumbu

A Lozneanu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Mă icircntorsesem de curacircnd de la Podu Iloaiei după o călătorie icircn care ar fi pălit și chinurile iadului O călăto-rie de infern icircntr-un Tren al Morții

Era o zi de toamnă cu un cer de plumb din care cădea fără sfacircrșit o ploaie măruntă și rece Rătăceam pe străzile Iașilor icircmpovărat de tristețile mele și de traumele atacirct de vii icircncă și care mă icircnsoțeau ca niște boli de nevindecat Umblam ca un automat iar lacrimile icircmi spălau fața laolaltă cu stropii reci ce cădeau din icircnalt Oa-meni grăbiți și icircnfrigurați treceau pe lacircngă mine Unii se opreau o clipă clătinau din cap și-și continuau dru-mul fără o vorbă alții se furișau fără să mă bage icircn seamă Prea mulți copii icircși placircngeau icircn acele zile apocalipti-ce părinții ori frații ori prietenii uciși cu o bestială cruzime icircn sacircngerosul masacru antievreiesc din fosta capita-lă a Moldovei

Hoinăream prin ploaia icircnghețată pe care o simțeam pacircnă la oase ca și cum nu aș fi avut nicio țintă Dar ar fi fost suficient să fac cacircțiva pași pentru a ajunge la casa icircn care mă aștepta o mamă icircndoliată O casă modestă din apropierea sinagogii Catarski Un sin-gur gacircnd icircmi stăruia ca o obsesie mă tulbura și chiar mă icircnspăimacircnta tre-buia să-i fac o vizită mamei celui mai drag dintre prietenii copilăriei mele Aurel Șvarț Relu cum icirci spuneam cu toții cu un nume de alint

Cu Relu Șvarț am fost coleg icircncă din clasa icircntacirci a școlii primare bdquoRe-gele Carol Irdquo iar mai tacircrziu haver de cvuţa (coleg de grupă) al organizației sioniste bdquoDror Habonimrdquo Iar astăzi acum doamna Amalia Șvarț tante Amalia mă aștepta Icircmi formulasem și icircmi reformulasem ca pe un adevă-rat scenariu această cutremurătoare pentru mine reicircntacirclnire cu tante Ama-lia mama lui Reluțu O mamă care-și jelea pierderea unicului său fiu icircn zi-lele tragice ale Pogromului de la Iași Zile pe care eu am făcut jurămacircnt să nu le uit niciodată nici o clipă pacircnă la sfacircrşitul sfacircrşitului Aveam senzaţia sinistră că va trebui să intru icircn rolul nefast al unui mesager al morţii

Cu o astfel de senzaţie oribilă şi cu mintea cotropită de momentul fatal icircn care macircna prietenului meu s-a des-prins de macircna mea pentru a dispărea icircn neant şi icircn moarte am trecut pragul casei icircn care am trăit zilele cele mai fericite ale copilăriei mele alături de Reluţu Doamne Dumnezeule şi as-tăzi după o viaţă de om icircmi amintesc cu neştirbită prospeţime de acea cli-pă care avea să devină unul din cele mai blestemate coşmaruri ale vieţii mele Auziţi şi dumneavoastră icircn puţi-ne cuvinte ce i-am povestit ore şi ore icircn şir mamei lui Aurel Șvarţ

S-a icircntacircmplat icircn ziua icircn care tot creştinul icirci prăznuieşte pe Sfinţii Petru şi Pavel adică pe 29 iunie din vara lui 1941 Ne aflam icircn curtea Chesturii de Poliţie icircntr-unul din intervalele icircnşe-lătoare cacircnd armele ucigaşe tăceau Tatăl meu care pacircnă atunci mă ţinuse stracircns lipit de el mi-a dat un bracircnci puternic şi cu o voce plină de dispe-rare pe care nu i-o mai auzisem mi-a strigat bdquoFugi fugi acum şi nu uitardquo Şi am ţacircşnit ca aruncat de un resort Fugeam cu o iuţeală de care nici nu mă bănuiam icircn stare Mi se părea că icircmpotriva legii gravitaţiei nici nu atin-geam pămacircntul

Liniştea amăgitoare care a de-clanşat demenţa de mai tacircrziu a fost scurtă Au reicircnceput icircmpuşcăturile Se trăgea din toate direcţiile din toate armele Şi evreii captivi alergau bez-metici sub ploaia de gloanţe fără să ştie icircncotro icircşi pot salva viaţa

M-am avacircntat şi eu icircn acel iureş fără speranţă Cădeau oameni sece-raţi de gloanţe cădeau icircmpiedicacircn - du-se unii de alţii iar cei icircncă vii căl-cau peste cei morţi fugind de moarte Din mulţimea aceea dezumanizată care icircşi căuta la icircntacircmplare salva-rea s-a auzit un urlet cutremurător LA SIDOLI EVREI Şi gloata aceea dezlănţuită a pornit-o icircn acelaşi galop dement spre zidul icircnalt ca de cetate medievală care despărţea poliţia de vechiul cinematograf bdquoSidolirdquo

Era un zid de doi metri icircnălţime cu triunghiuri de sticlă groasă planta-te pe creastă Icircn acele clipe tragice cine mai avea puterea judecăţii Era desigur o nebunie dar atunci doar escaladarea acelui zid o consideram singura cale spre viaţă sau spre moarte Nu aveam de ales

Aşadar icircn ziua aceea rece şi tris-tă de sfacircrşit de toamnă icircn care Iaşiul părea un oraş mort tremuracircnd de frig sau vibracircnd de emoţie m-am trezit icircn casa al cărui prag l-am trecut de atacirc-tea ori Şi iată-mă acum icircn faţa ma-mei prietenului meu doamna Amalia tante Amalia cum icirci spuneam eu Se vedea că mă aştepta Stătea icircn mijlo-cul icircncăperii fără nici o expresie pe chipul icircnnegurat şi aşa icircnveşmacircntată icircn negru părea un monument dăltuit icircn durere şi suferinţă

Fiinţa aceea pe care o ştiam eu fusese o femeie frumoasă icircncă icircn pu-terea vacircrstei de pe chipul căreia nu se stingea niciodată lumina unui zacircm-bet Acum icircn faţa mea se afla o mamă ruinată de jale Trupul ei zvelt armo-nios altădată era acum gacircrbov părul ei de culoarea inului era acum cenu-şiu faţa brăzdată de riduri adacircnci ochii ei veseli cu privirea caldă pe care icirci ştiam erau acum marcaţi de tuşele vineţii ale cearcănelor Pă-reau nişte ochi morţi Iar eu priveam ca hipnotizat fără să-mi pot descleş-ta buzele Ce şi cum să-i spun unei mame atacirct de năpăstuite O mamă a idişe mame care a plătit un tribut atacirct de scump Pierderea unicului său fiu Există oare icircn vreo limbă cuvinte care să poată alina durerea unei ase-menea fiinţe

Eu tăceam şi o priveam uluit pe tante Amalia cacircnd m-am simţit icircm-brăţişat Tante Amalia mă stracircngea icircn braţele ei cu icircntreaga ei dragoste cu toată afecţiunea pe care ar fi tre-buit să le dăruiască propriului ei fiu Doamne mă stracircngea icircn braţele ei cu atacircta putere și eu simţeam cum inima icircmi bate cu atacircta forţă icircncacirct mă te-meam că icircmi va sparge pieptul şi se va rostogoli pe duşumeaua proaspăt spălată Tante Amalia placircngea icircn-cetişor şi printre suspine am auzit-o spunacircnd cuvinte pline de blacircndeţe și duioșie Le ţin minte şi azi aproape aşa cum le-am auzit

ndash Te-am aşteptat zănoc (diminutiv icircn limba idiş pentru substantivul bdquofiuldquo) Ai venit fără Relu fără icircngeraşul meu fără sufletul meu

Iar cuvintele ei mă ardeau ca un fier roşu Aş fi preferat atunci să se surpe pămacircntul sub mine decacirct să le fi auzit A urmat o tăcere grea apăsă-toare după care i-am auzit iar glasul sugrumat de durere

ndash Spune-mi tu cum şi de ce să mai trăiesc cacircnd ei mi-au ucis icircngerul şi mi-au zdrobit neşama (bdquosufletldquo icircn ebraică)

Iar eu tăceam şi mă minunam icircn-trebacircndu-mă icircn ce suflet mare poate icircncăpea atacircta jale şi atacircta deznădej-de

La Iaşi icircn acele zile care au icircnne-grit istoria Romacircniei icircn acel masacru ce a icircnsemnat cel mai devastator po-

grom antievreiesc din această ţară Relu nu a fost singurul bdquoicircngerrdquo ucis Au fost asasinaţi icircn cele mai diabolice atrocităţi un număr de trei sute cinci-zeci de copii evrei care nu apucaseră icircncă să-şi ia zborul spre viaţă O ade-vărată cruciadă icircmpotriva acestor ino-cenţi martiri care au căzut jertfă urii de moarte antisemite care durează de milenii

Cu ani icircn urmă regretatul critic li-terar Eugen Luca scria icircn bdquoDuminica neagrărdquo că icircn pogrom au fost ucişi cinci sute de copii

Ca o vrajă mistică mă atrăgea ca-mera lui Relu Uşa icirci era larg deschi-să iar eu am păşit icircn ea icircnfiorat şi cu sentimentul cu care aş fi trecut pragul unui templu Pe o policioară dreaptă cu o acoperitoare albastră brodată chiar de macircna doamnei Amalia ne zacircmbea chipul lui Relu Aşa cum icircl ştiam cu faţa lui veselă plină de can-doare cu ochii mari prietenoşi a că-ror privire te icircntrebau bdquoHei ce zicirdquo Un copil frumos ca un icircnger Sub raft cacircteva lucruri care i-au aparţinut ta-bla de şah pe care piesele albe şi cele negre păstrau ultimele poziţii ale unei partide neterminate o cutie alb-albas-tră KKL(Keren Kaiemeth Lʼ Israel) cu care am umblat icircmpreună pe stră-zile Iaşilor pentru o colectă de bani destinaţi realizării unui cămin naţional evreiesc pe pămacircnturile străbunilor bdquoamintirilerdquo hacirctrului Creangă un Jules Verne cu romanul bdquoDouăzeci de mii de leghe sub mărirdquo al cărui personaj principal Căpitanul Nemo icircl fermeca pur şi simplu pe Relu Mai era acolo un caiet bdquodictandordquo mai degrabă un jurnal cu observaţii aproape zilnice consemnacircnd icircntacircmplări uneori copi-lăreşti pline de haz alteori secvenţe de viaţă subliniate cu o icircnţelepciune matură şi pur şi simplu dramatice Rememorez ultima sa icircnsemnare da-tată 29 iunie 1941 bdquoToată noaptea n-a icircnchis nimeni ochii Aşteptăm Ce aşteptăm pe cine aşteptăm Acum zăresc o lumină prin geamul camuflat Se aud zgomote icircnfricoşătoare urlete de groază icircmpuşcături placircnsete de

copii Doamne ce ne mai aşteaptă pe noi evreiirdquo

Toate şi tabla de şah şi cărţile pe care le icircndrăgise Relu toate erau acolo făcacircnd atacirct de vie prezenţa prietenului meu Pe mine m-a impre-sionat icircnsă cea din urmă icircnsemnare din aşa-zisul lui jurnal Răspunsul la icircntrebarea cu care icircşi icircncheie icircnsem-nările şi pe care el icircl aştepta cu atacircta spaimă avea să-l capete icircn aceeaşi zi neaşteptat de sacircngeros icircn care au fost asasinaţi paisprezece mii de evrei ieşeni

Trecuseră ore bune icircn care eu şi tante Amalia povesteam fără să obo-sim şi fără să dorim să punem punct icircntacircmplărilor din scurta viaţă a celui care a fost şi nu va mai fi bdquoicircngeraşulrdquo şi bdquoneșamardquo doamnei Amalia Nici nu ne-am dat seama cacircnd s-a scurs tim-pul acelor amintiri răscolitoare Stropii de ploaie icircncetaseră să mai bată icircn fe-restre şi un amurg lăptos s-a coboracirct peste oraşul pustiit de o zi cacircinoasă de noiembrie

Venise timpul să plec Tante Ama-lia s-a apropiat de mine şi m-a cuprins de umeri Ochii ei stinşi pacircnă atunci mă priveau cu o intensitate tulbură-toare ca şi cum ar fi vrut să-mi dezvă-luie un gacircnd secret şi nerostit Şi par-că o şi auzeam bdquoZănoc spune tu cacirct o s-o mai duc fără icircngeraşul meu şi cu un suflet sufletul meu care a murit icircmpreună cu Reluţurdquo

Tante Amalia nu s-a icircnşelat Nu a trecut multă vreme după vizita pe care i-am făcut-o cacircnd durerea prea mare pentru o mamă a doboracirct-o Murise de inimă rea cum se spune icircn popor Boală fără leac

Cei peste trei sute de copii-martiri pieriţi asemeni lui Aurel Șvarţ icircn Po-gromul de la Iaşi care icircntregesc cifra cutremurătoare de un milion cinci sute de mii care au căzut jertfă icircn Holo-caust sunt victimele inocente ale unei uri apărute cu milenii icircn urmă icircntr-o

(Continuare icircn pag 22)

LEONARD ZĂICESCUWuppertal ianuarie 2020

Simfonia unor vieți bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon

La Editura Hasefer a apărut bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon scriitoare israeliană de limbă romacircnă icircn re-dactarea Ilenei Buculei Este un roman a cărui acțiune acoperă mai mult de o jumătate de secol din 1944 la Cernăuți pacircnă icircn anii 2000 la Tel Aviv Elementul bio-grafic autentic icircl constituie destinul tragic al savantului Albert Schwartz icircndepărtat prin forța statului sovietic de părinții săi cacircnd icircncă era minor (fără să-i revadă vreodată) Elev și student remarcabil icircn domeniul ma-tematicii și al fizicii nucleare solicitat pentru cercetări secrete icircn slujba statului cariera sa va cunoaște un declin brusc icircn locul unui binemeritat post universitar va primi unul de profesor de liceu pentru ca nu peste mult timp să fie trimis icircn războiul din Afganistan icircn prima linie unde va și muri Icircși lasă văduvă soția și orfană fiica de 11 ani Sonia Icircn scurtă vreme aceasta icircși pierde și mama după o icircncercare de a-și reface viața făcută cu disperarea bdquoicircnecatului care se agață de un pairdquo După cacircțiva ani crunți petrecuți la un orfelinat Sonia ne este icircnfățișată ca studentă bursieră la Stomatologie la Universitatea din No-vosibirsk iar icircn timpul liber este prim-violonista unui cvartet de fete care dau concerte de muzică simfonică icircn sala Muzeului Municipal din oraș

Icircn paralel cunoaștem povestea lui Alexander Segal student la Construcții la aceeași universitate Icircncearcă să păstreze distanța față de mama lui auto-ritară Alla care momentan se zbate să recacircștige la Chișinău o casă despre care afirmă că i se cuvine Alexander se icircndrăgostește de Sonia (bdquovioara icircntacircirdquo nu numai icircn cadrul cvartetului ci și icircn existența lui) iar sentimentele icirci sunt icircmpărtășite Se căsătoresc și au o viață icircmplinită pacircnă cacircnd dorința amacircndu-rora de a ști adevărul despre trecutul părinților lor care le afectează prezentul devine tot mai puternică Le rămacircne cititorilor să descopere cum s-au icircntrepă-truns viețile Allei și a lui Albert semnificația bdquosimfonieirdquo icircn evoluția personajelor precum și deznodămacircntul romanului Icircntreaga carte este scrisă agreabil cu alternarea vocilor (a lui Alexander și a Soniei) care preiau firul povestirii și icircl urmăresc cu tenacitate și curaj CLAUDIA BOSOI

Pogromul de la Iași icircngeri uciși și suflete zdrobite

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 3: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 3

ndash Sunteți de mai bine de un an ambasadorul Confederației Elve-țiene la București Ați mai fost icircn Romacircnia și icircnainte de a fi numit icircn această funcție

ndash Primele legături cu Romacircnia au fost sunetele muzicii icircn copilărie Le-gendarul producător elvețian de ra-dio Marcel Cellier a călătorit icircn acea vreme dincolo de Cortina de Fier și l-a ascultat pe faimosul cacircntăreț la nai Gheorghe Zamfir Icircmi amintesc și acum sunetul muzicii lui Zamfir pe discurile noastre de acasă Mai tacircrziu cacircnd am luat lecții de pian la Conservatorul de la Lucerna am avut privilegiul de a studia cu Heidi Harry al cărei soț fusese studentul lui Dinu Lipatti Icircn fiecare săptămacircnă vedeam portretul marelui pianist și compozitor Dinu Lipatti care a decedat icircn 1950 la Geneva Icircn sfacircrșit icircntre 2011-2015 am condus Serviciul Politic pentru Eu-ropa și Asia Centrală Consiliul Euro-pei și OSCE din cadrul Departamen-tului Federal pentru Afaceri Externe al Confederației Elvețiene Icircn această calitate am venit la București pentru consultări cu actualul ministru al Afa-cerilor Externe Bogdan Aurescu care atunci era secretar de stat la Ministe-rul romacircn al Afacerilor Externe

ndash Ce ne puteți spune despre relațiile romacircno-elvețiene icircn timpul crizei COVID

ndash Icircntotdeauna cacircnd vorbesc des-pre relațiile bilaterale mă gacircndesc la icircnceputul acestora icircntr-un moment istoric adesea ignorat dar important cacircnd Regele Carol I a pus piciorul pe pămacircnt romacircnesc la Turnu Severin a venit cu un pașaport elvețian elibe-rat pentru protecția sa la 8 mai 1866 Carol călătorea sub numele unui co-merciant elvețian Karl Hettingen Mai trebuie menționat că Regele Mihai I ale cărui proprietăți fuseseră confis-cate cetățenia sa fiind retrasă a venit icircn exil forțat icircn Elveția Icircn 1992 i s-a permis să viziteze Romacircnia și a fost icircntacircmpinat de circa un milion de oa-meni la București

De la icircnceputul relațiilor noastre acum 109 ani mii de elvețieni au ve-nit icircn Romacircnia ca ingineri comercianți medici profesori sau industriași Se es-timează că aproximativ 20 000 de ro-macircni trăiesc icircn Elveția Astăzi Elveția este al șaptelea mare investitor icircn Ro-macircnia peste 870 de societăți din Ro-macircnia beneficiază de investiții directe elvețiene Romacircnia și Elveția sunt par-teneri la un Fond Elvețian de Contribuții de 181 de milioane USD și au icircnceput convorbiri pregătitoare pentru un al doi-lea Fond Elvețian de Contribuții

Icircn timpul crizei Covid Ambasada Elveției la București a fost icircn contact cu Celula de Management al Crizei organizată de Guvernul Romacircniei care a desfășurat o activitate merito-rie Pe partea investițională cred că industria va reveni la modelul asiatic al liniilor de producție și Romacircnia va redeveni o posibilă destinație pentru organizarea de centre de producție pentru piața europeană

ndash Care este situația comunității evreiești icircn Elveția zilelor noastre icircn comparație cu perioada copilări-ei dvs

ndash Comunitatea evreiască elvețiană este foarte diversă și icircn ultimii ani a ră-mas mai mult sau mai puțin stabilă la 18 000 de persoane De la ratificarea icircn 1988 de către Elveția a Convenției-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale a Consiliului Europei mi-noritatea evreiască este recunoscută ca o minoritate națională icircn sensul Convenției-Cadru Elveția are un sis-

tem educațional descentralizat Este remarcabil faptul că icircn 2004 directorii cantonali responsabili cu educația au decis să instituie o bdquoZi de Comemo-rare a Holocaustului și de Prevenire a Crimelor icircmpotriva Umanitățiirdquo De atunci fiecare zi de 27 ianuarie este o zi comemorativă icircn școli Astăzi multe proiecte sunt dedicate luptei icircmpotri-va rasismului și antisemitismului prin educație interculturală De exemplu Organizația Comunităților Evreiești din Confederația Elvețiană (SIG) or-ganizează și coordonează Programul Likrat (ebraică apropiere reciprocă) care pregătește evreii de la 15-16 ani pacircnă la vacircrste mai mari pentru partici-parea icircn școli la ore privind iudaismul și Israelul Ei susțin conferințe și discută de la egal la egal cu tineri neevrei Pro-gramul Likrat este susținut icircntre alții de Oficiul Federal de Luptă Icircmpotriva Rasismului și se desfășoară deja de 12 ani și a permis organizarea a pes-te 700 de icircntacirclniri cu mai mult de 10 000 de elevi Icircn copilăria mea nu exista spațiu virtual Ceea ce văd eu azi este o necesitate de a lupta icircmpotriva anti-semitismului și icircn spațiul virtual

ndash Elveția are un sistem extrem de interesant al referendumurilor Ce legi au nevoie de aprobarea populară

ndash Majoritatea legilor adoptate de Parlamentul Federal Elvețian intră icircn vigoare fără a fi nevoie de votul popu-lar Referendumul poate fi obligatoriu sau opțional Amendamentele aduse Constituției Federale trebuie să aibă votul poporului și al cantoanelor (re-ferendum obligatoriu) ca și aderarea la comunități de securitate colectivă sau supranaționale Același lucru se icircntacircmplă și icircn cazul documentelor de urgență federale care nu sunt baza-te pe Constituție și al căror termen de aplicare depășește un an Un refe-rendum opțional se ține icircn termen de mai puțin de 100 de zile de la publica-rea oficială a unui document cerut de 50 000 de persoane cu drept de vot sau de opt cantoane Documentele pot fi unele federale unele de urgență federală și al căror termen de aplica-bilitate depășește un an decrete fe-derale icircn cazurile icircn care Constituția sau un document icircn vigoare impune acest lucru De asemenea un refe-

rendum opțional este organizat icircn ca-zul tratatelor internaționale cu termen nelimitat și care nu pot fi anulate care reglementează accesul icircn organizații internaționale sau care conțin preve-deri legislative importante sau a căror aplicare necesită o legislație federală

Un referendum nu se organizează numai la nivel federal Există astfel de

(Continuare icircn pag 22)

Interviu consemnat de ALX MARINESCU

DAVID SARANGA Fiecare guvern trebuie să găsească echilibrul icircntre combaterea virusului și libertățile cetățenești

Ceremonie icircn memoria militarilor israelieni căzuți icircn Munții Bucegi

bdquoMultor elvețieni le place să descopere comorile RomacircnieildquoInterviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

Icircn cadrul unui interviu acordat pe la icircnceputul lunii au-gust postului de televiziune Realitatea Plus ES David Saranga ambasadorul Statului Israel la București a vor-bit despre modalitatea de abordare a problemei epidemiei de coronavirus Icircn condițiile dificile icircn care guvernele sunt obligate să ia măsuri drastice este nevoie să se păstre-ze libertatea de exprimare să se mențină un echilibru icircn condițiile icircn care pe de-o parte se pune problema comba-terii virusului și pe de altă parte păstrarea democrației a libertății cetățenești Dilema fiecărui guvern este opțiunea icircntre deschiderea economiei și păstrarea unor reguli Dar fără economie nu pot fi luate măsurile de atenuare a efectelor bolii Unele măsuri au efecte contradictorii și icircn acest context D Saranga a dat exemplul deschiderii școlilor din Israel care a dus la creșterea numărului de icircmbolnăviri

Referindu-se la măsurile de combatere a pandemiei ambasadorul a amintit sprijinul acordat de Uniunea Euro-peană statelor membre bdquoFaptul că Uniunea Europeană a venit cu un plan și faptul că Romacircnia a reușit să obțină o

sumă imensă de 80 de miliarde de euro e un icircnceput bun Norocul pe care-l are Romacircnia Israelul nu-l are Noi nu am primit niciun ajutor din partea altcuiva Noi trebuie să facem față din sursele noastrerdquo a arătat el

Icircn continuare David Saranga a vorbit despre cercetări-le privind realizarea unui vaccin anti-covid icircn Israel și și-a exprimat speranța că va fi un succes Icircn Israel sute de cercetători sunt implicați icircn găsirea unui vaccin și a unei soluții de vindecare a bolii Israelul colaborează cu mai multe țări icircn această direcție precum și icircn căutarea unor tratamente eficiente pe care o realizează cu India El a precizat că pacircnă la apariția vaccinului se impune respecta-rea dispozițiilor legate de purtarea măștii spălatul pe macircini și distanțarea

Referindu-se la relațiile cu Romacircnia Domnia-Sa a ară-tat că țara noastră este un aliat de nădejde al Israelului care este gata să icircmpărtășească cu Romacircnia experiența sa El a apreciat drept excelentă cooperarea bilaterală atacirct la nivel guvernamental cacirct și cu sectorul particular inclusiv icircn domeniul turismului (EG)

La 26 iulie ac Ambasada Israelului din Romacircnia și Statul Major al Forțelor Aeriene Romacircne au organizat o ceremonie de comemorare pentru a marca un deceniu de la tragedia militarilor israelieni și romacircni căzuți la datorie icircn Munții Bucegi Atunci din cauza condițiilor meteorologi-ce nefavorabile un elicopter de tip CH-53 avacircnd la bord șase militari israelieni și unul romacircn s-a prăbușit icircn Munții Bucegi icircn cadrul unui exercițiu comun romacircno-israelian denumit Blue Sky 2010

La monumentul ridicat icircn memoria lor icircn satul Șimon a avut loc o ceremonie militară și religioasă iudaică și creștină Au participat ES David Saranga ambasadorul Statului Israel icircn Romacircnia general-maior dr Viorel Pană Șeful Statului Major al Forțelor Aeriene Romacircne soția și

fiul eroului romacircn Lt Cdr Ștefan Claudiu Dragnea Mihai Văsii prefectul Județului Brașov Rareș Rădăcină prima-rul comunei Bran

După ce a depus o coroană de flori și a rostit Kadișul ES David Saranga a spus bdquoColonel Daniel Shipenbauer locotenent colonel Avner Goldman maior Yahel Keshet maior Lior Shai locotenent Nir Lakrif sergent major Oren Cohen şi locotenent comandor Ştefan Claudiu Dragnea au fost militari de excepţie dar şi soţi taţi fii şi nepoţi Buni-ca lui Oren Cohen este o supravieţuitoare a Holocaustului originară din Romacircnia Poate că unii icircncă se icircntreabă de ce acest exerciţiu a avut loc aici icircn Romacircnia Israelul este o ţară mică ceea ce icircnseamnă că activităţile sale de pre-gătire sunt limitate Icircn 2003 Forţele Aeriene Israeliene au semnat acorduri de colaborare cu forţe aeriene din Europa pentru a le permite să se antreneze icircn spaţiul lor militar Acest lucru a oferit posibilitatea forţelor aeriene israeliene de a se antrena icircn zone dificile cu topografii care nu se regăsesc icircn Israel cum sunt şi Munţii Bucegi Statul Israel a ales să coopereze icircn acest domeniu cu Romacircnia un pri-eten apropiat şi un aliat special

Este greu de exprimat icircn cuvinte durerea pierderii cui-va drag Este o durere cu care cei rămași soți și soții fii și fiice părinții icircnvață să trăiască zi de zi A ne aminti cu adevărat și a onora cu adevărat toți acești eroi căzuți icircn-seamnă și să fim acolo pentru părinții soțiile și copiii lor Fie memoria lor binecuvacircntatăldquo a adăugat David Saran-ga El a mulțumit autorităților romacircne bdquopentru relația deo-sebită dintre cele două țări și pentru organizarea acestui impresio nant eveniment comemorativrdquo (EG)

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Cel de-al IV-lea Congres al FCER va avea loc la București icircn zilele de 25-26 noiembrie Publicăm mai jos extrase din Regulamentul de organizare și desfășurare a Congresului Programul-Calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și componența Comisi-ei de Validare a Congresului al IV-lea al FCER-CM și a celei pentru Organizarea și Desfășurarea Con-gresului al IV-lea al FCER-CM

Notă forma integrală a Regulamentului şi anexele pot fi consultate la adresa httpwwwjewishfedro

DISPOZIȚII GENERALEPrezentul Regulament are la bază prevederi-

le Statutului Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia ndash Cultul Mozaic recunoscut de Guvernul Romacircniei prin HG 99927082008 (denumit icircn con-tinuare Statut) (modificat și completat prin HG nr 6552010 și prin ORDINUL Secretarului de Stat pentru Culte nr 9518112014)

Conform Statutului Congresul este organul su-prem de conducere al Federației (art 20-1 din Sta-tut) și se icircntrunește o dată la 4 ani fiind convocat de Consiliul de Conducere icircn funcțiune care stabilește data și locul de desfășurare (art 20-2 din Statut)

Congresul este constituit din delegații aleși prin vot secret icircn Adunări Generale Extraordinare ale Comunităților conform Regulamentului-Cadru de Alegeri icircn Comunități cu respectarea principiului reprezentării proporționale dar cel puțin cacircte un re-prezentant pentru fiecare Comunitate (art 20-4 și art 62 (d) din Statut)

Reprezentarea proporțională se referă la numă-rul membrilor Comunității existenți la data de 31 iulie 2020 Icircn Anexele 1 și 2 sunt prezentate datele pri-vind numărul de delegați pentru al IV-lea Congres al FCER-CM și numărul membrilor Comunităților Evreiești din Romacircnia

Congresul este statutar constituit icircn prezența majorității delegaților aleși Icircn cazul icircn care nu se realizează cvorumul Congresul se amacircnă cu o zi cacircnd acesta se consideră valabil constituit indife-rent de numărul delegaților prezenți

Membrii Consiliului de Conducere icircn exercițiu precum și candidații la diverse funcții care nu au fost aleși ca delegați pot participa la lucrările Con-gresului fără drept de vot

Hotăracircrile Congresului se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate (art 20-6 din Statut)

Pe Agenda Congresului al IV-lea al FCER-CM potrivit art 21 și art 78-3 din Statut sunt icircnscrise următoarele

Dezbaterea și aprobarea Raportului de acti-vitate al Consiliului de Conducere icircn funcțiune pe perioada mandatului

Descărcarea de sarcini a Consiliului de Condu-cere căruia i-a expirat mandatul

Alegerea prin vot secret pe buletine de vot a Consiliului de Conducere al FCER-CM a preșe-dintelui a vicepreședintelui a secretarului ge-neral a Comisiei de Cenzori și a președintelui Comisiei de Etică și Mediere

Dezbaterea și adoptarea Programului de Acțiune pentru următorul mandat al organelor de conduce-re

Statutul FCER-CM ndash dezbateri de principiu

ORGANELE DE CONDUCERE ALE FCER-CM ndash NUMĂR ȘI COMPONENȚĂ

Consiliul de Conducere al FCER-CM este al-cătuit din 31 de membri (27 de membri titulari și 4 membri supleanți) după cum urmează

4 membri titulari de drept Președintele Vicepreședintele Secretarul General și Șef-Rabinul Cultului Mozaic din Romacircnia sau persoana desem-nată a-l icircnlocui

16 Președinți de comunități (14 membri titulari și 2 membri supleanți)

11 membri ai Comunităților (9 membri titulari și 2 membri supleanți)

Membrii supleanți se desemnează icircn ordinea descrescătoare a numărului de voturi la fiecare din cele două categorii Ei au dreptul de a participa la lucrările Consiliului de Conducere și ale Adunării Generale fără a avea drept de vot

Comisia de Cenzori este formată din 3 membri titulari și 2 membri supleanți Cel puțin unul dintre

membrii titulari trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil

Președintele Comisiei de Cenzori este ales de către membrii Comisiei

Membrii supleanți ai Consiliului de Conducere precum și cei ai Comisiei de Cenzori participă la ședințele organelor din care fac parte icircși pot expri-ma punctul de vedere asupra problemelor puse icircn discuție avacircnd vot consultativ

Membrii supleanți devin titulari icircn cazul vacantă-rii locurilor de membri titulari icircn ordinea numărului de voturi obținute la alegeri pe lista pe care s-a va-cantat locul

Consiliul de Conducere alege icircn prima sa reuni-une dintre membrii titulari 7 persoane dintre care cel mult 3 președinți de comunități Aceștia icircmpreu-nă cu președintele vicepreședintele secretarul ge-neral și Șef-Rabinul (sau persoana desemnată a-l icircnlocui) icircn total 11 persoane alcătuiesc Comitetul Director

CANDIDAȚII LA ORGANELE DE CONDUCERE ALE FCER-CMPentru funcțiile de președinte vicepreședinte

secretar general și președinte al Comisiei de Etică și Mediere poate candida orice persoană majoră care icircndeplinește cumulativ următoarele condiții

Este membru al unei Comunități evreiești din Romacircnia de cel puțin 5 ani

Este evreu conform halaha (condiție valabilă doar pentru funcția de președinte Pentru funcțiile de vicepreședinte secretar general și președinte al Comisiei de Etică și Mediere pot fi evrei atacirct con-form halaha cacirct și cu ascendență evreiască (tatăl sau un bunic evreu)

Are experiență managerială sau icircn conducerea unor instituții publice organizații nonguvernamen-tale de cel puțin 5 ani sau este persoană de noto-rietate icircn viața comunitară evreiască sau icircn cultură sau știință sau artă sau icircnvățămacircnt sau viața po-litică sau afaceri

Are susținerea (icircn scris) a cel puțin uneia din Comunitățile Evreiești din Romacircnia

Pentru calitatea de membru icircn Consiliul de Con-ducere poate candida orice persoană majoră evreu conform halaha sau cu ascendență evreiască (ta-tăl sau un bunic evreu) membru al unei Comunități evreiești din Romacircnia de cel puțin 5 ani Pentru Co-misia de Cenzori icircn cazul icircn care nu există membri ai comunității (halahici sau cu ascendență) care să corespundă cerințelor legale pentru funcția de cen-zor și care să dorească să candideze se acceptă și candidatura persoanelor fără ascendență evre-iască cunoscute pentru cinste și moralitate dacă corespund condițiilor profesionale icircn condițiile legii

Persoanele care doresc să ocupe o funcție de conducere icircn FCER-CM de membru icircn Comisia de Cenzori sau de președinte al Comisiei de Etică și Mediere icircși vor depune candidaturile icircn scris cu nu-măr de icircnregistrare conform Programului - calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM la Secretariatul Tehnic al Co-misiei de Organizare a Congresului icircn plic icircnchis cu mențiunea bdquoIcircn atenția Comisiei pentru Organiza-rea și Desfășurarea Congresuluirdquo

Fiecare candidat va prezenta o cerere-tip (Ane-xa 3) și un CV cu accentul pus pe activitatea le-gată de viața comunitară evreiască precum și o dovadă a apartenenței la comunitate (Anexa 4) De asemenea va depune o declarație pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică și că nu a comis fapte de natură penală civilă sau fiscală sau icircncălcări ale eticii și moralității iudaice care să-l facă nedemn de a candida precum și că au luat cunoștință și este de acord să respecte Codul de Conduită al Organelor de Conducere alese ale Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cul-tul Mozaic și ale Comunităților Evreiești adoptat de către Consiliul de Conducere al FCER-CM la data de 29042013

Persoanele care candidează pentru funcția de președinte vor depune și un program cuprinzacircnd obiectivele pe care icircși propun să le realizeze meto-dele de lucru resursele umane și financiare pe care le vor utiliza

Candidații la funcțiile de președinte vicepre-ședinte secretar general sau președinte al Comisi-ei de Etică și Mediere pot candida și pentru funcția de membru icircn Consiliul de Conducere Icircn cazul icircn

care sunt aleși icircn ambele funcții vor opta pentru una din ele

Persoanele care au fost alese icircn organele de conducere nu au dreptul să dețină funcții de condu-cere sau de reprezentare icircntr-un partid politic

ORGANIZAREA CONGRESULUI AL IV-LEA AL FCER-CM

Comisia de Validare are ca atribuții validarea candidaturilor și analiza contestațiilor la candida-turi (cf cap IV) validarea alegerilor și soluționarea contestațiilor referitoare la rezultatul alegerilor Ea este aleasă prin vot deschis de către Adunarea Ge-nerală fiind constituită din

Președinte ndash care trebuie să fie persoană inde-pendentă (nu este necesar să fie membru al unei comunități evreiești din Romacircnia) cu pregătire juri-dică de preferință profesor de drept (constituțional civil sau penal) sau fost judecător

3 membri personalități implicate icircn viața comu-nitară care nu candidează icircn alegerile din cadrul Congresului

Icircn faza de validare a candidaturilor și analiza contestațiilor privind candidaturile din comisie face parte și Rabinul FCER-CM pentru a analiza și a decide icircn problema aspectului halahic al candida-turilor

Comisia pentru Organizarea și Desfășurarea Congresului numită icircn continuare Comisia asigu-ră organizarea și desfășurarea lucrărilor Congresu-lui inclusiv a alegerii organelor de conducere

Comisia va fi aleasă prin vot deschis de către participanții la Adunarea Generală Extraordinară a FCER-CM anterioară Congresului

Comisia va fi compusă din președinte secretar și 2 membri

Membrii comisiei pot fi doar persoane care au o conduită morală conformă cu Codul de condui-tă al organelor de conducere alese ale Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia ndash Cultul Moza-ic la nivel teritorial și național

Activitățile Comisiei vor fi sprijinite de un Secre-tariat Tehnic compus din 5 persoane care nu can-didează și care au o conduită morală conformă cu Codul de conduită al organelor de conducere alese ale Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia ndash Cultul Mozaic la nivel teritorial și național Pen-tru membrii Secretariatului Tehnic condiția de a fi membru al unei comunități evreiești din Romacircnia nu este obligatorie

Comisia va avea următoarele atribuții Elaborarea calendarului activităților de organiza-

re a CongresuluiIcircntocmirea pe baza proceselor-verbale ale Adu-

nărilor Generale Extraordinare din Comunități a lis-tei delegaților la Congres

Expedierea scrisorilor de convocare a delegaților la Congres (Congres ce va fi convocat de Consiliul de Conducere al Federaţiei icircn funcţiune care sta-bileşte data şi locul său de desfăşurare ndash art 20 (2) din Statutul FCER-CM) a membrilor Consiliului de Conducere icircn funcție precum și a candidaților la diverse funcții care nu sunt delegați prin invitații scrise scrisori ce vor fi transmise cu cel puțin 10 zile icircnainte de data de desfășurare a Congresului revenind prin convorbiri telefonice acolo unde este posibil icircn zilele premergătoare Congresului

Predarea de către Secretariatul Tehnic către Co-misia de Validare a dosarelor de candidatură și a eventualelor contestații

Preluarea de la Comisia de Validare a docu-mentelor de atestare a candidaturilor și icircntocmirea după verificarea icircncadrării conform criteriilor de la Capitolul IV de către Comisia de Validare a listelor separate ale candidaților pentru funcțiile de

- Președinte- Vicepreședinte- Secretar General- Membru al Consiliului de Conducere ndash preșe-

dinte de Comunitate- Membru al Consiliului de Conducere- Membru al Comisiei de Cenzori- Președinte al Comisiei de Etică și MediereOrdinea candidaților pe fiecare listă va fi stabilită

prin tragere la sorțiOrganizarea de dezbateri publice icircntre candidații

la funcțiile de Președinte Vicepreședinte și Secre-tar General

Congresul al IV-lea al FCER-CM București 25-26 noiembrie 2020Regulament de organizare și desfășurare

(Continuare icircn pag 5)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 5

Asigurarea publicității lis-tei de candidaturi a CV-urilor

candidaților și a eventualelor materiale de promo-vare ale candidaților către delegații la Congres Icircn colaborare cu conducerile Comunităților revis-ta Realitatea Evreiască va fi asigurată difuzarea informațiilor privind Congresul și a listei de candida-turi către toți membrii comunităților evreiești din Ro-macircnia Difuzarea informațiilor privind Congresul și a listei de candidaturi va fi realizată și prin intermediul paginii de internet și a paginii oficiale de Facebook a FCER-CM

Asigurarea logisticii și desfășurării votării icircn condiții conforme cu normele impuse de starea excepțională cauzată de pandemie Va icircntocmi un ghid de desfășurare icircn siguranță icircn conformitate cu situația icircn București icircn perioada desfășurării Con-gresului Icircntocmirea buletinelor de vot a ștampilelor de vot pregătirea urnelor și a cabinelor de vot predă Comisiei de Numărare a Voturilor buletinele ștampilele și urnele

Verificarea și icircnaintarea spre validare a prezenței delegaților la Congres către Comisia de Validare

Icircntocmirea desfășurătorului lucrărilor Congre-sului și procedura detaliată conform căreia se vor efectua alegerile

Reuniunile Comisiei pentru Organizarea și Des-fă șurarea Congresului vor fi icircnregistrate audio icircn format digital și se păstrează icircn Arhiva FCER

DESFĂȘURAREA CONGRESULUI AL IV-LEA AL FCER-CM

Lucrările Congresului vor fi conduse de un Pre-zidiu format din 5 persoane după cum urmează președintele icircn funcție al FCER-CM președintele Comisiei de Validare președintele Comisiei de Or-ganizare a Congresului și icircncă doi membri aleși de către Congres din racircndul delegaților

Atribuțiile Prezidiului sunt următoareleConducerea lucrărilor CongresuluiDesemnarea Comisiei de Redactare a Proce-

sului-Verbal al desfășurării lucrărilor și a Hotăracircrilor Congresului

Plenul Congresului aprobă prin vot deschis Agenda de lucru propusă de Consiliul de Conduce-re al FCER-CM icircn funcțiune

Plenul Congresului alege Comisia de Numărare a Voturilor formată din 7 persoane (președinte și 6 membri) care nu fac parte dintre candidați și sunt delegați la Congres

Alegerea noilor Organe de Conducere ale FCER-CM se realizează prin vot secret Comisia punacircnd la dispoziție buletine de vot

Buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mărime aceleaşi caractere şi cu ace-eaşi cerneală icircn număr egal cu cel al delegaților la Congres și un supliment de 10 pentru situații deosebite Pe ştampilele de vot se va inscripţiona cuvacircntul bdquoFCER-CM VOTAT - 2020rdquo scris cu ma-juscule Comisia este responsabilă de tipărirea bu-letinelor de vot păstracircnd toate documentele referi-toare la acest proces Toate buletinele de vot sunt identice

Din momentul tipăririi atacirct buletinele de vot ordinare cacirct și buletinele de vot suplimentare vor fi sigilate icircn recipiente diferite icircn prezența tuturor membrilor Comisiei care este răspunzătoare de in-tegritatea acestora

Sigiliul recipientului care conține buletinele de vot ordinare va fi deschis icircn prezența tuturor mem-brilor Comisiei icircn momentul declanșării procedurii de votare

Sigiliul recipientului care conține buletinele de vot suplimentare rămacircne intact pacircnă icircn momentul prezentării unei solicitări motivate a unui delegat la Congres icircn timpul procedurii de votare pentru acordarea unui buletin de vot suplimentar Sigiliul poate fi deschis doar cu acordul tuturor membrilor Comisiei care vor icircnregistra icircntr-un tabel separat motivația acordării buletinului de vot suplimentar

Tabelul și raportul Comisiei devin parte integran-tă din raportul Comisiei de Validare

Inainte de a fi preluată ștampila de vot se dez-infectează Icircn cabina de votare fiecare delegat va aplica ștampila de vot pe numele candidatului (sau unde este cazul a candidaților) pentru care optea-ză

După votare buletinele de vot vor fi introduse icircn urne

La deschiderea urnelor și numărarea voturilor de către Comisia de Numărare a Voturilor pot asista și candidații fără a avea dreptul de a se implica icircn numărarea voturilor De asemenea la aceste pro-ceduri vor asista și membrii Comisiei de Validare La numărarea voturilor membrii comisiei vor purta pe lacircngă mască și mănuși

Activitatea Comisiei de Numărare a Voturilor va fi icircnregistrată video icircn format digital și se păstrează icircn Arhiva FCER

Pentru funcțiile de președinte vicepreședinte secretar general sau președinte al Comisiei de Etică și Mediere icircn cazul icircn care sunt doi candidați pen-tru funcția respectivă va fi desemnat cacircștigător cel care a obținut cel mai mare număr de voturi Icircn ca-zul icircn care sunt mai mult de doi candidați pe funcție dacă nici unul dintre candidați nu a obținut jumătate + 1 din numărul de voturi valabil exprimate atunci se va proceda la un al doilea tur de scrutin icircn ca-drul Congresului prin vot secret pe buletine de vot la care vor participa primii doi clasați pentru funcția respectivă și va fi desemnat cacircștigător cel care a obținut cel mai mare număr de voturi

După icircncheierea numărării voturilor buletinele de vot vor fi introduse pe categorii icircn plicuri sigila-te care vor fi păstrate pe masa Prezidiului pentru renumărarea voturilor icircn caz de contestații

Rezultatele alegerilor se vor consemna icircntr-un Proces-verbal icircntocmit de Comisia de Numărare a Voturilor Icircn Procesul-verbal se vor consemna data și locul desfășurării Congresului numărul delegaților din liste și numărul celor prezenți numă-rul buletinelor depuse numărul buletinelor anulate și al celor valabile pentru fiecare funcție icircn parte precum și numele candidaților aleși și nealeși nu-mărul de voturi obținut de fiecare candidat

Rezultatele alegerilor se validează de către Co-misia de Validare printr-un Proces-verbal de valida-re a alegerilor

După alegere Consiliul de Conducere se va icircn-truni icircn prima sa reuniune pentru a alege Comitetul Director al FCER-CM Alegerea se va face prin vot deschis la propunerea Președintelui FCER-CM Rezultatul se va consemna icircntr-un Proces-verbal semnat de Președintele și de Secretarul General aleși de către Congres care vor participa la aceas-tă reuniune

DISPOZIȚII FINALEDupă icircncheierea lucrărilor Congresului Comisia

va alcătui un dosar care va fi depus la cabinetul Secretarului General al FCER-CM ales care va conține următoarele

Scrisoarea de convocare la Congres a dele-gaților

Lista delegaților la Congres și a celor prezenți la lucrări

Raportul de activitate al Consiliului de Conduce-re icircn funcție

Procesul-verbal de alegere a Comisiei pentru Organizarea și Desfășurarea Congresului

Procesul-verbal al Congresului și Documentul privind Hotăracircrile adoptate

Procesul-verbal al Comisiei de Numărare a Vo-turilor

Procesul-verbal de validare a alegerilorProcesul-verbal de alegere a Comitetului Direc-

tor al FCER-CMBuletinele de vot icircn număr egal cu numărul

delegaților prezenți la CongresDocumentele depuse pentru icircnscrierea candi-

dațilorContestațiile și declarațiile de neacceptare a re-

zultatelor alegerilor se vor face icircn Plenul Congresu-lui către Comisia de Validare care se va pronunța icircn termen de o oră sau vor fi icircnaintate icircn scris icircn termen de 24 de ore către Comisia de Validare care va răspunde contestațiilor icircn termen de cel mult 48 de ore din momentul expirării termenului de depunere a contestațiilor

Rezultatul alegerilor va fi difuzat icircn comunități și va fi publicat icircn revista Realitatea Evreiască pre-cum și pe paginile de internet ale FCER-CM

Dosarul de alegeri se păstreză la cabinetul Se-cretarului General 3 luni după care va fi predat la Arhiva FCER-CM cu excepția Proceselor-verbale care se vor preda la Arhivă după următoarele ale-geri ale Organelor de Conducere ale FCER-CM

Prezentul regulament a fost adoptat de către Adunarea Generală a FCER-CM din data de 7 sep-tembrie 2020

I Comisia de Validare a Congresului al IV-lea al FCER-CM

D-na Margareta Teodorescu fost judecător la Icircnalta Curte de Casație și Justiție (președinte al Co-misiei)

Dl Ionel Schlesinger Președinte de Onoare al CE Arad

D-na Ruxandra Cacircrjan avocat membră CEBDl Matei Dimoftache avocat membru CEB

II Comisia pentru Organizarea și Desfășurarea Congresului al IV-lea al FCER-CM

D-na Camelia Icircntorsură - Moldoveanu (București) ndash președinte

Dl Dan Singer (București) ndash secretarDl Mihai Pope (București)D-na Andreea Varodin (București)

Stabilirea datei și a locului de desfășurare a Congresului de către Adunarea Generală a FCER-CM (vot electronic)- 10092020Publicarea icircn Realitatea Evreiască pe 20092020

și pe pagina de internet (11092020) a FCER-CM a datei Congresului a extrasului din Regulament pri-vind procedurile și condițiile de candidatură

Alegerea delegaților icircn Comunități pentru Con-gresul al IV-lea al FCER-CM pacircnă pe 09112020

Perioada de depunere a candidaturilor pentru Organele de Conducere ale FCER-CM ndash 2610 -0911 2020

Se depun la Secretariatul Tehnic al Comisi-ei de Organizare a Congresului (luni miercuri 900-1500 marți joi ndash 1100-1800) Str Sf Vi-neri 9-11 Sect 3 București tel 0746 549 008 e-mail congres4fcergmailcom

Publicarea pe internet și prin afișare la Comunități a Listei candidaților pentru Organele de Conducere ale FCER ndash 10112020

Depunerea contestațiilor la candidaturile pentru Organele de Conducere ale FCER-CM ndash 2710-12112020

Soluționarea eventualelor contestații de către Comisia de Validare ndash 12 -15112020

Publicarea pe internet icircn Realitatea Evreias-că și prin afișare la Comunități a Listei finale a candidaților pentru Organele de Conducere ale FCER-CM și delegaților ndash 16112020

Icircntacirclniri online de prezentare a candidaților ndash 17-22112020

CONGRESUL al IV-lea al FCER-CM ndash

25-26112020Prima reuniune a Consiliului de Conducere

și alegerea de către acesta a Comitetului Direc-tor

Publicarea rezultatului alegerilor pe internet și prin afișare la Comunități ndash 26112020

Perioada de depunere a contestațiilor ndash 26-27112020

Analiza și soluționarea eventualelor contestații de către Comisia de Validare ndash 29112020

Publicarea rezultatelor finale ale alegerilor ndash 29112020

Congresul al IV-lea al FCER-CM București 25-26 noiembrie 2020Regulament de organizare și desfășurare

Program-calendar de pregătire organizare şi derulare

a Congresului al IV-lea al FCER-CM

(Urmare din pag 4)

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Din ce icircn ce mai mulți romacircni știu că a existat și un Holocaust

romacircnescndash Icircn lumina celor 15 ani care au tre-

cut considerați activitatea și realizări-le Institutului o poveste de succes

ndash Am realizat lucruri importan-te Icircn primul racircnd faptul că am adus subiectul Holocaustului icircn spațiul pu-blic ori de cacircte ori existau derapaje icircn acest domeniu și icircn acești 15 ani s-a icircntacircmplat nu o dată De aseme-nea punerea icircn practică a scopului educativ care a depășit cu mult ceea ce s-a propus inițial acesta s-a ex-tins și icircn alte direcții de pildă la noua generație politică avem parteneri-ate cu partidele politice și cursuri cu membri ai formațiunilor politice care se află la icircnceput de carieră Avem parteneriate cu procurori cu polițiști avem cursuri la Academia Militară și ne ocupăm mai ales cu cei care au intrat icircn sistem care se icircntacirclnesc cu această problemă și trebuie să cu-noască elemente despre Holocaust și despre valorile democrației Ele sunt corelate și incluse icircn programe vaste Icircn ce măsură ne-am făcut trea-ba Asta nu noi trebuie să apreciem noi suntem mulțumiți că din ce icircn ce mai mulți romacircni știu că Holocaustul nu este numai Auschwitz și Hitler nu este numai bdquosoluția finalărdquo De-acum lumea a icircnceput să știe de mareșalul Antonescu de faptul că a existat un Holocaust și icircn Romacircnia Se orga-nizează evenimente comemorative care vizează Pogromul de la Iași de-portările la Auschwitz Ziua Holoca-ustului din Romacircnia Cu acest prilej profesorii organizează evenimente

cu elevii vizite la noi la Institut la comunități la Memorialul Holocaus-tului la Muzeul Evreilor Cumva icircn mentalul colectiv a icircnceput să ocupe un loc și Holo caustul din Romacircnia Cu tot ceea ce facem noi am vrut să se conștientizeze realitatea Holocaustu-lui romacircnesc Și icircn educație așa cum am menționat ne-am adresat unui nu-măr mare de segmente ale populației

Antisemitismul icircn Romacircnia nu este pe un trend descendent

ndash Cum apreciază Institutul situația antisemitismului din Romacircnia

ndash O icircntrebare la care e greu de răspuns Există numeroase derapaje icircn acest domeniu un exemplu conclu-dent fiind manifestările care și-au gă-sit loc icircn social media și icircn publicațiile online icircn campania prezidențială le-gate de prezentarea președintelui Io-hannis Pe de altă parte noi am avut un proiect de monitorizare a social media și ce am constatat acolo este o tragedie un pericol maxim scăpat de sub control Am avut numeroase etape icircn care și Institutul nostru a avut de suferit Astfel icircn 2015 după pro-mulgarea Legii 217 de condamnare a negării Holocaustului Institutul a fost amenințat cu bombă a fost un val de reacții antisemite de manifestări ale susținătorilor mișcărilor legionare Nu suntem pe un trend descendent sub nici o formă Faptul că la noi nu au avut loc manifestări ca icircn alte țări ndash Franța Marea Britanie ndash este o ches-tiune bdquoacum și aicirdquo temporară Nu putem ști ce ar putea declanșa acțiuni de felul celor care au avut loc icircn ulti-mii doi ani icircn Europa Să nu uităm că Institutul este cel care intervine atra-

ge atenția asupra derapajelor și cere măsuri

ndash Ce loc ocupă icircn acest context bdquoStrategia de combatere a antisemi-tismuluirdquo un proiect de lege inițiat de Ministerul de Externe romacircn

ndash bdquoStrategia de combatere a anti-semitismuluirdquo inițiat sub egida Minis-terului de Externe la elaborarea că-ruia participăm și noi va fi alături de legislația existentă un instrument icircn plus icircn combaterea antisemitismului mai ales pentru multe instituții care s-au implicat icircn acest demers și icircl vor putea folosi

Obiectivul nr1 ndash Muzeul de Istorie a Evreilor și Holocaustului

ndash Care sunt proiectele de viitor ale Institutului

ndash Obiectivul cel mai important este viitorul Muzeu de Istorie a Evreilor și al Holocaustului Icircn acest moment realizarea Muzeului este coordonată de noi un proiect ambițios care impli-că foarte multe resurse atacirct materi-ale cacirct și umane Proiectul va fi unul public-privat pe de-o parte bugetul de stat pe de altă parte donatorii respectiv marii donatori Am creat o fundație numită bdquoPrietenii Muzeului de Istorie a Evreilor și Holocaustuluirdquo atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn America Menționez că doi foști ambasadori ai SUA icircn Romacircnia se ocupă de fundație

108 ani de la nașterea lui Raoul Wallenberg

4 august este ziua de naștere a unuia dintre cei mai bravi salvatori ai evrei-lor din perioada Holocaustului Raoul Wallenberg Cu un curaj ieșit din comun tacircnărul suedez s-a confruntat cu naziștii germani și salașiștii unguri pentru a scăpa de la moarte mii de evrei din Ungaria oprind trenurile care urmau să-i ducă icircn lagăre sau dacircnd jos din tren zeci de familii

Raoul Wallenberg care făcea parte dintr-o familie suedeză creștină bo-gată a răspuns apelului WRB (Comisa Americană pentru Refugiații de Răz-boi) și guvernului suedez și icircn vara anului 1944 a sosit la Budapesta Cu excepția comunității evreiești din capitala Ungariei toți evreii din provincie au fost deportați la Auschwitz trei sferturi dintre ei fiind duși imediat icircn came-rele de gazare Fără a avea experiență diplomatică personalitatea lui ca-pacitatea lui organizatorică și nu icircn ultimul racircnd curajul său l-au ajutat să re-cruteze un mare număr de voluntari și parteneri care să-l sprijine icircn acțiunile sale A folosit diferite metode ndash de la farmecul personal la amenințări ndash ca să salveze oameni A redactat peste 20000 de permise de fapt fără nici o bază legală dar avacircnd tot felul de ștampile icircn culorile Suediei care garantau un fel de imunitate pentru deținători De asemenea a organizat 32 de case aflate sub protecția Legației suedeze și a altor state care adăposteau 30000 de persoane A icircncercat să-i elibereze pe evreii arestați de autoritățile fasciste și naziste afirmacircnd că sunt cetățeni suedezi Se apreciază că icircmpreună cu echipa sa ar fi salvat aproximativ 100000 de persoane icircn 184 de zile

Wallenberg a avut o soartă tristă După intrarea armatei sovietice icircn Un-garia Wallenberg a plecat la comandamentul rus din Debrețin pentru a dis-cuta cu mareșalul Malinovski soarta supraviețuitorilor evrei după război A fost arestat de ruși acuzat de spionaj și dus icircn URSS Se pare că ar fi fost icircnchis la icircnchisoarea KGB și dus apoi icircntr-un lagăr dar nici pacircnă azi nu se știe ce s-a icircntacircmplat cu el Cu toată deschiderea unor foste arhive sovietice nu s-a primit nici un răspuns legat de soarta acestei personalități caracterizate printr-un profund umanism

EVA GALAMBOS

Institutul bdquoElie Wieselrdquo la 15 ani de la icircnființareLa 5 octombrie se icircmplinesc 15 ani de la inaugurarea Institutului Național

pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo organism al Gu-vernului romacircn care a adus icircn conștiința publică subiectul Holocaustului ro-macircnesc

bdquoInstitutul s-a născut icircntr-un context bunrdquo ne-a declarat Elizabeth Ungu-reanu director de comunicare și de proiecte al Institutului Decizia de a crea Institutul a fost formulată icircn capitolul bdquoConcluzii și Recomandărirdquo al Rapor-tului final al Comisiei bdquoWieselrdquo Comisia prezidată de Elie Wiesel compusă din 33 de experți icircn istoria Holocaustului a lucrat un an de zile s-a reunit icircn SUA Romacircnia și Israel pentru a cerceta a confrunta documentele a con-stata și a concluziona ceea ce a fost Holocaustul din Romacircnia un subiect care pacircnă atunci practic nu a existat A fost un icircnceput un start pentru o nouă eră icircn cercetările istorice Icircn acest context Institutului i-au revenit două sarcini majore cercetarea problemei Holocaustului din Romacircnia și educația care a căpătat o altă valență comparativ cu ceea ce cunoaștem noi ca educație cla-sică Ea s-a adresat studenților profesorilor masteranzilor doctoranzilor și pe parcurs s-a extins la alte categorii de specialiști S-a cerut ca la Facultatea de Istorie să se acorde o mai mare atenție studierii acestui subiect ținacircnd cont de faptul că istoria Holocaustului este parte din istoria Romacircniei nu o istorie exclusiv a evreilor Aceasta a fost percepția pacircnă atunci consideracircndu-se că tot comunității evreiești icirci revine sarcina studierii acestui fenomen

icircn State Există de-acum mai mulți do-natori și aici și acolo nu și icircn alte țări deoarece am lansat cererea acolo unde există un potențial

Legat de lucrările de pregătire a Muzeului vreau să menționez că spațiul acestuia nu se află icircntr-o clă-dire de patrimoniu Aici pe Calea Victoriei e o clădire de 10000 m2 e mai convenabilă e a noastră și ne oferă o posibilitate de manevră mult mai mare decacirct dincolo icircn Lipscani Chiar ca preț proiectul este mai ieftin Icircn schimb cu această schimbare am pierdut și timp și bani Abia acum sun-tem din nou icircn faza de lansare a con-cursului de soluții Muzeul este un pro-iect al Guvernului și al Administrației Prezidențiale un proiect de țară iar Institutul icircl gestionează Acum cacircnd se cunoaște proiectul oamenii icircncep să se identifice și se gacircndesc că ar fi bine să ajungă aici obiecte persona-le amintiri de familie Lumea icircncepe să ne caute primim e-mailuri ni se cer informații și oamenii se gacircndesc să facă donații Ne bucură deoarece fiecare obiect are o poveste și nouă ne place să personalizăm să oferim povești de familie să empatizăm

ndash Alte planuri legate de viitorndash Căutăm să ne dezvoltăm icircn

direcția monitorizării antisemitismu-lui Aceasta se adaugă la obiectivul de bază ndash studierea Holocaustului prezervarea memoriei Holocaustului din Romacircnia Dar acum realitatea ne obligă Și acum după 15 ani pot spu-ne că icircn ultimii cinci ani am acordat o atenție deosebită zonei de monitori-zare a antisemitismului Reacționăm ori de cacircte ori există derapaje care tot icircn această zonă se icircncadrează și parcă sunt mai multe ca oricacircnd Am icircnceput aceste monitorizări icircn cadrul unui proiect care s-a icircntins pe un an am avut echipe care s-au ocupat de monitorizarea icircn mediul online Icircn ac-tivitatea noastră ne axăm și pe zona

Robert Singer preia din nou conducerea World ORT

Robert Singer fost CEO al Con-gresului Mondial Evreiesc cu o experiență de peste 30 de ani icircn con-ducerea organizațiilor evreiești a fost confirmat președinte al Consiliului de Administrație al World ORT rețeaua globală de educație pe care a mai condus-o anterior ca CEO și director general anunță bdquoJerusalem Postrdquo

La preluarea mandatului Robert Singer a spus bdquoAm vrut să revin la World ORT deoarece cred că edu-cația este cheia pentru toate icircn spe-cial transmiterea tradițiilor evre iești și supraviețuirea evreilor De aseme-nea este cheia pentru combaterea anti semitismului și a atacurilor asupra poporului evreu

Anul acesta se aniversează 140 de ani de la icircnființarea ORT una

dintre cele mai longevive organizații evreiești la acest nivel ORT este icircnsă mai relevant decacirct oricacircnd fiind un hub de idei noi inovație și adaptabi-litate pregătind tinerii pentru lumea muncii

World ORT transformă viețile prin educație și ajunge la 300000 de oa-meni icircn peste 30 de țări icircn fiecare an Acesta combină educația științifică și tehnologică la nivel icircnalt cu identitatea evreiască consolidată

Cea de-a 140-a aniversare a orga-nizației trebuia să fie marcată la Fo-rumul Mondial de la Ierusalim dar pandemia Covid-19 a icircnsemnat amacirc-narea acelor sărbători pacircnă la o dată ulterioară mai notează bdquoJerusalem Postrdquo

GEORGE GIcircLEA

(Continuare icircn pag 22)

Interviu realizat deEVA GALAMBOS

E Ungureanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 7

La 21 august s-au icircmplinit 130 de ani de la nașterea la Mihăileni a lui Iacob Ashel Groper considerat primul poet modern de limbă idiș din spațiul romacircnesc Părinții lui proveneau din tr-o dinastie rabinică A absolvit Școala elementară israelito-romacircnă a urmat Facultatea de Drept la Iași iar după Primul Război Mondial s-a mu-tat la București O perioadă a lucrat ca funcționar la Banca Moldovei

A icircnceput să scrie poezii icircncă din adolescență Icircn 1908 sub influența Conferinței idiș de la Cernăuți și a activității asociației culturale bdquoToynbeerdquo din Iași a ales să scrie numai icircn idiș deși cunoștea foarte bine romacircna și germana Haym Nahman Bialik poe-tul național al Israelului i-a comentat favorabil poeziile

Debutul literar a avut loc icircn 1914 icircn ziarul Di Idișe Velt din Vilnius Icircn același an Groper a devenit unul din-tre fondatorii grupării literare de ex-presie idiș bdquoLichtrdquo (Lumină) alături de Moti Rabinovici Efraim Waldman Matatia Friedman Un colaborator permanent era Iacob Botoșanski un

alt idișist important Grupul bdquoLichtrdquo a editat o revistă cu același titlu care a apărut trimestrial din 1914 pacircnă icircn 1916 Atacirct ca grupare literară cacirct și ca revistă care promova cultura idiș bdquoLichtrdquo a marcat icircnceputul literaturii idiș moderne icircn spațiul romacircnesc

Poemele lui Groper au circulat oral poetul a exercitat o mare influență asupra lui Benjamin Fondane S-au icircntacirclnit icircn 1915 Fondane pe atunci elev de liceu s-a oferit să traducă icircn romacircnă poeziile lui Groper Cu ajuto-rul poetului admirat Fondane va pu-blica icircn paginile revistelor Hatikva și Bar Kohba (semnacircnd F Benjamin sau B Wechsler) traduceri din idiș poezii originale și articole

Operele lui Iacob Groper erau cunoscute nu numai icircn comunitatea evreiască ci și icircn cercurile literare romacircnești Unele poezii au fost publi-cate icircn idiș cu transliterare după grafia limbii romacircne (icircn revistele Macircntuirea Lumea evree Hasmonaea Adam) al-tele au fost traduse icircn romacircnă de En-ric Furtună Barbu Nemțeanu Camil Baltazar Iosif Bercovici Groper a fost

c u n o s c u t și apreciat și de Tudor A r g h e z i Mihail Sa-d o v e a n u Gala Galac-tion Eugen Lovinescu

S i n g u -rul volum de poezii publicat de Groper icircn timpul vieții este In șotn fun a ștain (Icircn umbra unei lespezi 1934) care cuprinde teme biblice traduceri din psalmi versuri pentru copii Stilul său literar este influențat de Biblie dar și de romantism modernism și de fol-clorul romacircnesc Printre scriitorii care l-au inspirat se numără IL Peretz Heinrich Heine A scris și opere de tip umoristic despre viața icircn orășelele evreiești din Romacircnia De asemenea a tradus poeme romacircnești icircn idiș

Icircn perioada interbelică Groper era activ icircn cercurile literare După Holo-caust poezia lui s-a concentrat pe suferința evreilor din Romacircnia Abia icircn 1964 a făcut Alia A instituit bdquoFondul Groperrdquo destinat cercetării culturii și istoriei evreilor din Romacircnia A murit la 12 decembrie 1966 O stradă din Așkelon icirci poartă numele

CLAUDIA BOSOI

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquo

Evocare Iacob GroperDemnitatea

intelectualului icircntr-un sistem

opresiv Oscar Hoffman

Numitorul comun al cărților emi-nentului sociolog Oscar Hoffman ndash responsabilitatea intelectualilor față de societatea vremii lor perspectiva critică asupra unui sistem de valori ndash icircși are rădăcini icircn trăirile copilului marcat de pogromul legionar din ianuarie 1941 de la București N-a uitat clipele de coșmar nici gestul colonelului Amzărescu proprietarul casei unde locuia Oscar icircmpreună cu familia sa care i-a apărat pe toți riscacircndu-și viața A icircnvățat la Liceul Evreiesc bdquoMihail Sebastianrdquo și după 1949 la bdquoSf Savardquo unde și-a dat ba-calaureatul

Șefului de promoție al Facultății bucureștene de Filozofie absolvită icircn 1954 i se deschidea o certă ca-rieră universitară Devenise lector icircn 1956 cacircnd a izbucnit revoluția anti-comunistă din Ungaria și cei mai buni studenți ai săi au fost arestați fiind-că-i citiseră pe Kant și Hegel autori interziși A fost anchetat pentru asta bdquoCum permiteți studenților dumnea-voastră să vorbească despre ei la seminarerdquo bdquoNu poți să aprobi sau să combați ceva dacă nu te infor-mezi asupra problemei respectiverdquo a venit demn replica icircnsoțită de re-fuzul de a semna icircn alb o declarație icircmpotriva studenților săi Demnitatea l-a costat A fost dat afară din facul-tate Cacircnd s-a născut fiica sa era șomer Cu greu a reușit să obțină un post de vacircnzător icircntr-o librărie A stat ani de zile icircn triaj ndash triajul s-a numit SRSC ndash pacircnă icircn 1967 Era momen-tul emancipării fățișe a Romacircniei față de fosta URSS Abia atunci revine icircn mediul academic La Centrul de Cercetări Sociologice unde e numit cercetător științific gradul III coor-donează investigații asupra inovării și managementului noului sistem instituțional al economiei bazate pe cunoaștere filozofică

După 1990 icircși amplifică preocu-pările amintite icircn calitate de cerce-tător principal gradul I la Institutul de Sociologie al Academiei Romacircne O perioadă fructuoasă icircn plan auctori-al icircn care publică bdquoPsihologia mana-gerială rdquo ndash 1994 bdquoSociologia munciirdquo ndash 1996 bdquoManagement Fundamente socio-umanerdquo ndash 1999 bdquoSociologia muncii Probleme icircn dezbatererdquo ndash 2002 Este coautor al altor cacircteva volume avacircnd ca direcții analitice actori sociali ai promovării tehnolo-giei informatice și comunicării repe-re ale sociologiei rurale paradoxul instituțional IMM-urile și dezvoltarea durabilă Una din temele exprimacircn-du-i poate mai mult decacirct altele frămacircntările celui care cunoscuse marginalizarea perfecționistului icircn-do indu-se de sine ndash și-a dat sau nu măsura atacirct cacirct ar fi dorit s-o facă ndash a fost despre bdquomediocrație și meritocrațierdquo bdquosocietatea cunoașterii și noile eliterdquo Cartea scrisă icircmpre-ună cu Ion Glodeanu a apărut icircn 2007 Poate tocmai strădania inte-lectuală ndash muntele care se tot icircnalță pe măsură ce-l urci ndash l-a fortificat lă-untric

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (VI)

bdquoLa decenii de la Holocaust anti-semitismul continuă să atingă niveluri şocante şi icircn creştere icircn UErdquo afirmă directorul FRA (Fundamental Rights Agency) Michael OrsquoFlaherty icircntr-un raport publicat icircn decembrie 2018 bdquoStatele membre trebuie să ţină cont de această situaţie şi să-şi intensifice eforturile pentru a combate antisemi-tismul Evreii au dreptul de a trăi liber fără a se confrunta cu atitudinea de ură şi fără să se teamă pentru propria siguranţărdquo

Raportul FRA bdquoExperienţe şi per-cepţii legate de antisemitism Al doi-lea sondaj referitor la discriminare şi infracţiuni motivate de ură icircmpotriva evreilor din UErdquo subliniază concluziile sondajului Acestea indică niveluri de antisemitism icircn creştere Aproximativ 90 dintre respondenți cred că anti-semitismul este icircn creștere icircn țara lor acelaşi procent consideracircnd că pro-blema este foarte prezentă icircn mediul online icircn timp ce aproximativ 70 menționează spaţiile publice mass-

media şi politica drept surse frecven-te de antisemitism Aproximativ 30 dintre respondenți au fost hărţuiţi cei mai afectaţi fiind cei care sunt evident evrei Antisemitismul pare a fi atacirct de puternic icircnrădăcinat icircn societate icircn-cacirct hărţuirea regulată a devenit par-te din viaţa lor de zi cu zi Peste 80 nu declară incidentele grave la poliţie sau altă autoritate adesea pentru că au convingerea că nu se va schimba nimic icircn timp ce mai mult de o trei-me evită să participe la evenimente dedicate evreilor sau să viziteze lo-curi evreieşti deoarece se tem pentru siguranţa lor şi se simt icircn pericol Icircn acest sens statele membre trebuie să colaboreze stracircns cu un număr mare de actori icircn special comunitățile de evrei și organizaţii ale societăţii civile pentru a elabora măsuri mai eficiente de prevenire și combatere a antisemi-tismului Printre acestea se numără o mai bună educație referitoare la Holo-caust şi activităţi de creştere a conşti-entizării protejarea comunităţilor şi a

locurilor icircn care trăiesc evrei şi moni-torizarea periodică a infracţiunilor mo-tivate de ură icircmpotriva evreilor

Prezentul raport a fost publicat după ce CNN a făcut public propriul sondaj care a evidenţiat că bdquostereoti-purile antisemite sunt prezente și pu-ternice icircn Europa iar amintirea Holo-caustului icircncepe să disparărdquo

De aceea a vorbi despre Holo-caust este o datorie nu doar a istorici-lor ci şi o datorie morală a profesori-lor care pot modela educaţia tinerilor şi icirci pot sensibiliza cu privire la ce se icircntacircmplă icircn jurul lor tocmai ca eveni-mente de acest fel să nu se repete Deoarece pacircnă icircn 1989 acest subiect nu a fost studiat la orele de istorie din şcoala romacircnească prima urgenţă a constitui t-o completarea programei școlare Icircn 1998 Ministerul Educaţiei Naţionale a introdus icircn icircnvăţămacircntul preuniversitar reglementările necesa-re studierii Holocaustului şi a proiec-tat icircn noile programe

ILDIKO GALERU(Continuare icircn pag 21)

bdquoDocu-comentariurdquo Sigmund Weinberg

La 15 iulie 2020 Centrul de Studii Turce (CST) din cadrul Facultății de Istorie a Universității din București a organizat evenimentul on-line bdquoSig-mund Weinberg ndash pionier al cinemato-grafiei otomane și membru al coloniei romacircnești de la Constantinopolrdquo (foto) Formatul a inclus o vizionare de film și o dezbatere live Evenimentul a fost mo-derat de conf univ dr Silvana Rachi-eru coordonatoarea icircntacirclnirilor CST iar invitații au fost dr Savaș Arslan

regizor și critic de film conferențiar la Universitatea Bahccedileșehir din Istanbul și dr Marian Țuțui istoric de film cer-cetător la Institutul de Istoria Artei bdquoG Oprescurdquo din București

Evenimentul a debutat cu un film regizat de Savaș Arslan și icircncadrat de el icircn categoria bdquodocu-comentariu-luirdquo dedicat personalității lui Sigmund Wein berg Filmul a fost prezentat pe 2 iulie 2020 icircn premieră mondială la Mu-zeul de Artă Modernă din Istanbul Icircn cadrul dezbaterii au fost atinse nume-roase aspecte cu accent pe biografia și impactul icircn cinematografie ale lui Sigmund Weinberg Născut icircn 1868 icircn Romacircnia icircntr-o familie de evrei așkenazi el avea să devină fotograful și regizorul oficial al sultanilor Abdul Hamid al II-lea și Mehmed al V-lea Reșid Filmul ilustrează și viața socia-lă a Istanbulului de la icircnceputul seco-lului al XX-lea urmărind evoluțiile teh-nologice ale epocii de la aparatul de fotografiat la gramofon și de la cinema la automobile Totodată regizorul turc pornește pe urmele membrilor familiei lui Weinberg dispersați pe cinci conti-nente și prezintă deschiderea primu-lui cinematograf din Istanbul icircn 1908 Filmul cuprinde și interviuri cu istoricii de film Burccedilak Evren Giovanni Scog-namillo și Marian Țuțui

C GĂLĂȚEANU

Din poezia naivă a lumii

Apărută la Editura Saga culege-rea bdquoDin poezia naivă a lumiirdquo coor-donată de Adrian Grauenfels autor și traducător al unora dintre poeme se deschide și se icircnchide cu trăiri ale Sacrului Prima icircn interpretare teolo-gală aparține poetului paroh Dumitru Ichim stabilit icircn SUA poezie neoro-mantică unde mitologii proprii se icircn-tacirclnesc cu simboluri biblice Ultima este specifică modului icircn care Adrian Grauenfels privește lumea propen-siune spre sublim amendată de iro-nie uneori ndash sarcasm Pentru cititorii romacircni mai puțin familiarizați poezia afroamericană afrofranceză masiv prezentă icircn carte este o revelație cacircntec-rugăciune inocență mutilată de cruzime Poeți moderni israelieni romacircni lituanieni latino-americani conturează o certă frăție spirituală a slujitorilor de Frumos (ID)

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

și cei care l-au prezentat lumii sau au atras atenția asupra lui Nu avea importanță dacă era vorba despre evrei religioși sau laici naționali sau universali Această idee a apărut și icircn comentariile fostului șef-rabin al Ro-macircniei dr Jacob Isac Niemirower

De Sucot este obligația binecuvacircn-tării celor patru plante etrog (chitra care are atacirct gust cacirct și miros plăcut) lulav kapot tamarim (crenguțe cu pe-rechi de curmale preluat ca frunză tacircnără de palmier) care are gust dar nu și miros hadas (rămurele de mirt) care au miros plăcut dar nu au gust arav (crenguțe de salcie placircngătoare care crește pe malurile racircurilor) care nu au nici gust nici miros Un comen-tariu midrașic compară pe fiecare din-tre ele cu una din cele patru categorii ale poporului lui Israel cei care icircnvață Tora și icircndeplinesc poruncile ei cei care icircnvață Tora dar nu icircndeplinesc poruncile ei cei care nu icircnvață Tora dar icircndeplinesc poruncile ei cei care nici nu icircnvață Tora nici nu icircndeplinesc poruncile ei Dar toți sunt o unitate de aceea trebuie binecuvacircntați laolaltă

Cele patru feluri de plante sunt binecuvacircntate laolaltă este simbolul unității lui Israel și al egalității icircntre oa-meni Icircnvățații din Talmud au decis că această binecuvacircntare trebuie făcută icircn toate cele șapte zile ale sărbătorii Icircn acest cadru este recitată rugăciu-nea de salvare și macircntuire Ea diferă de la o zi la alta Icircn icircntregime ea este recitată icircn ziua de Hoșana Raba Ziua Marii Macircntuiri

Suntem obișnuiți să denumim această sărbătoare Vremea Bucuriei Noastre Sau datorită obligației de a ședea șapte zile icircn suca o numim Sărbătoarea Colibelor sau a Cor-turilor Acestor trei denumiri le pu-tem adăuga pe cea de a patra Hag HaȘalom (Sărbătoarea păcii) precum și ideea eliberării sociale a poporului lui Israel după cum Pesah simbo-lizează eliberarea sa națională iar Șavuot eliberarea sa spirituală Deci Sucot este una dintre cele trei săr-bători menționate icircn Tora care inclu-deau obligația pelerinajului evreiesc la Templul de la Ierusalim Faptul este atestat documentar pentru perioada celui de al Doilea Templu icircn epoca post-exilică Desigur că el avea loc și icircn perioada Primului Templu icircnaintea exilului babilonian

Sărbătoarea de Sucot icircncepe icircn cea de a cincisprezecea zi a lunii ebraice Tișrei și durează șapte zile Icircn aceste zile este obligația șederii icircn Suca menționată icircn Cartea bibli-că Vayqra Leviticul (XXII 34) După aceste șapte zile urmează ziua a opta adăugată sărbătorii dar care este o sărbătoare separată Șeminy Ațeret ziua a opta a Marii Adunări Icircn Israel ea este și Simhat Tora ziua Bucuriei Torei ziua icircn care se icircncheie un ciclu și icircncepe alt ciclu anual al stu-diului Torei pentru că studiul Torei nu icircncetează niciodată este ca un cerc fără margini ca un măr perfect sferic iar Lumina Torei strălucește tot tim-pul fără icircncetare Icircn afara Israelului aceasta este o sărbătoare separată o zi suplimentară Sucot include o zi de sărbătoare prima zi (icircn afara Is-raelului două zile) celelalte zile fiind considerate Hol HaMoed zile de se-mi-sărbătoare

Faptul că sărbătoarea de Sucot icircn-cepe la cinci zile după Iom Kipur are o semnificație specială După ziua pocăinței a postului cea mai profun-dă dintre cele zece zile icircnfricoșătoare icircn care se pecetluiește soarta fiecărui om precum și a fiecărei vietăți de pe pămacircnt urmează bucuria speranței a salvării Este interesantă legătura icircntre aceste sărbători La ieșirea din Iom Kipur seara după icircncheierea postului evreul tradiționalist caută să justifice ruga lui de iertare a păcatelor și promisiunea corijării viitoare Pe ce cale Icircndeplinind o mițva un coman-dament din Tora iar această mițva este construirea unei suca Deci con-struirea unei suca icircncepe la ieșirea din Iom Kipur Bucuria sărbătorii de Su-cot menționată icircn Tora crește de la o zi la alta icircn cursul sărbătorii Excepția este icircn ultima zi de Sucot Hoșana Raba ziua Marii Macircntuiri Icircn seara de ajun a acestei zile este repetat studiul Cărții Devarim Deuteronomul ultima carte a Torei Icircn această zi reapare speranța pecetluirii unui an bun icircn Cartea Vieții de data aceasta pentru păcătoși Dar nimeni nu știe cine este om drept om obișnuit sau păcătos de aceea toți se roagă pentru o pe-cetluire bună icircn cadrul rugăciunii de dimineață Este cea mai tristă și mai icircngrijorătoare clipă a anului care este urmată icircnsă de ziua celei mai mari bu-curii spirituale Bucuria Torei Este și bucuria speranței că fiecare a primit o pecetluire bună

Sucot este și sărbătoarea culesu-lui fructelor al roadelor toamnei Acest fapt ne amintește că sărbătoarea a apărut icircn cadrul unei culturi agricole

Ne putem gacircndi la o eventuală parale-lă cu sărbători de aceeași esență din alte culturi Nu numai poporul lui Isra-el ci toate popoarele aveau sărbători ale culesului icircnsoțite de serbări și de bucurie Sucot este importantă și ca sărbătoare a păcii Suca este numită Sucat Șalom respectiv Cortul Păcii Pacea este speranța poporului lui Is-rael Acesta este și aspectul universal general-uman al sărbătorii de Sucot Pe lacircngă aceasta este și speranța renașterii bdquoDumnezeu ne va reface suca (cortul) lui David care a căzutrdquo

Suca este o colibă construită din crengi de copac neacoperită decacirct parțial și aceasta cu frunziș Unele comunități (sau icircn Israel comunități de origine) o construiesc din plăci de lemn sau placaj Icircn prezent exis-tă schelete de suca din metal lucrate prin sudură acoperite cu o pacircnză anu-mită construcția fiind astfel ușurată Icircn toate comunitățile există obiceiul de a se decora suca icircn interior cu frun-ze flori fructe (de exemplu citrice sau curmale) tablouri arătacircnd vechi construcții din Ereț Israel precum Zi-dul de Apus al Templului de la Ieru-salim Mormintele Patriarhilor de la Hebron Mormacircntul lui Rahel de lacircngă Beit-Lehem Fiecare așteaptă șapte oaspeți icircn suca pe Avraham Ițhak Iacov Iosef Moșe David Șlomo Unii comentatori au vorbit chiar de șapte racircnduri de cacircte șapte vizitatori icircn suca aceștia fiind evreii celebri din diferite generații care au menținut iu-daismul de-a lungul istoriei precum

I U D A I C A

Sucot sărbătoarea bucuriei noastre

bdquoIcircntreabă-l pe rabinrdquoDirectorul ICR Tel Aviv dr Maacuterton Laacuteszlo Salamon icircn dialog online cu prim-rabinul FCER Rafael Shaffer

Evenimentul online organizat de ICR Tel Aviv moderat de directorul Institutului dr Marton Laszlo Salamon l-a avut invitat pe prim-rabinul FCER Rafael Shaffer Dialogul s-a coagulat icircntr-o demonstrație despre forța de regenera-re a comunității evreiești din Romacircnia icircntr-un prezent icircn care populația evreiască reprezintă aproximativ 1 față de anii interbelici Dialogul derulat sub genericul bdquoIcircntrea-bă-l pe rabinrdquo ar fi putut avea ca subtitlu nu vă pierdeți speranța și nu veți fi pierduți

Prim-rabinul Shaffer s-a axat asupra vieții religioase evreiești de azi Icircn comunitățile mari ndash din București Ora-dea Timișoara ndash minian-ul este asigurat zilnic sau de trei ori pe săptămacircnă Icircn majoritatea comunităților există minian numai de Șabat Vorbitorul a subliniat nevoia de icircnțelegere a rugăciunii pentru necunoscătorii de ebraică rugăciunea trebuie simțită nu doar recitată Exista problema urmăririi rugăciunilor rostite de oficiant S-a recurs atunci la tradu-cerea textului ebraic icircn romacircnă și transliterarea sa cu ca-ractere latine conform ortografiei romacircnești Așa a apărut Sidurul Lemaan Ahai reușită a unei echipe conduse de prim-rabinul Șlomo Sorin Rosen Dovadă a bunei receptări au fost și sunt cererile icircn creștere la comunități

O provocare deloc ușoară era lipsa oficianților de cult cauzată de cei 45 de ani de totalitarism Statul ateu tole-ra religia dar nu o icircncuraja Tinerii elevi de Talmud Tora se pregăteau pentru Alia ceea ce s-a și concretizat pacircnă icircn 1990 Cei rămași icircn țară care mai avuseseră parte de educație iudaică erau la vacircrste cacircnd le era din ce icircn ce mai greu să oficieze Astfel s-a conturat ideea unui curs de pregătire pentru oficianți de cult Inițiativa aprobată de conducerea FCER a fost pusă icircn practică La icircnceput erau cursuri de perfecționare pentru cei avacircnd un fond de cunoștințe Dar nu era suficient Existau comunități care solicitau prezența unui oficiant de cult din localitate Ofi-ciantul itinerant adus la mare nevoie nu rezolva proble-ma Atunci cursurile de perfecționare au căpătat caracterul unor cursuri de instruire Așa s-a ajuns ca icircn prezent să existe peste 30 de persoane capabile să conducă un ser-viciu religios mulți fiind absolvenți ai acestor cursuri orga-nizate la CIR bdquoBe Yahadrdquo ndash Cristian și continuate pe net

Icircn prezent folosirea internetului face ca din cauza izo-lării impuse de pandemie serviciul religios de la Templul

Coral din Capitală să poată fi urmărit de sute de enoriași care nu pot participa altfel

Primul lucru făcut de evrei icircn Galut oriunde s-au așezat a fost să-și ridice sinagogi știut fiind că sinagoga ndash loc de rugăciune adunare și icircnvățătură ndash este centrul vieții evreiești icircn consens cu una din poruncile divine date din primele momente ale peregrinării icircn pustiu a foștilor sclavi icircn drum spre Ereț Israel bdquoSă-Mi facă un lăcaș sfacircnt și Eu voi locui icircn mijlocul lorrdquo (Exod 25 ndash 7)

Pe teritoriul Romacircniei au fost mai mult de 1400 de sina-gogi și temple la o populație de circa 800 000 de evrei icircna-inte de război Din cauza demolărilor din epoca ceaușistă au fost salvate 86 dintre care unele sunt declarate mo-numente istorice prin valoare arhitectonică artistică Icircn condițiile actuale se poate vorbi de o acțiune concertată de restaurare a templelor și sinagogilor unele ndash obiecti-ve turistice spații culturale educaționale Au fost amintite spre exemplificare cacircteva Templul Coral Sinagoga Mare găzduind Muzeul Holocaustului din Romacircnia Templul Uni-rea Sfacircntă unde se află Muzeul de Istorie și Civilizație a Evreilor din Romacircnia toate icircn Capitală apoi Sinagogile din Alba Iulia Botoșani Brașov Templul Meseriașilor din Galați Sinagoga Baal Șem Tov din Piatra Neamț Sinago-ga Mare din Iași Sinagoga Gah din Suceava Sinagoga din Deva Sinagoga Mare Ortodoxă din Oradea Templul Israelit din Tulcea Sinagoga din Hacircrlău O apreciere spe-cială a fost făcută pentru obiectele de cult mozaic

Icircntrebat de moderator despre bdquofenomenul antisemit icircn Romacircniardquo prim-rabinul a declarat că bdquoicircn cei 9 ani de cacircnd și-a asumat misiunea rabinică icircn țară nu a resimțit per-sonal antisemitism fenomenul manifestacircndu-se mai ales icircn spațiul virtual bdquoCum ați găsit Romacircnia după 1990rdquo a venit icircntrebarea legată de un detaliu biografic invita-tul a făcut Alia icircmpreună cu familia icircn 1972 Prim-rabinul a pus icircn ecuație discrepanța icircntre aparență și realitate nediferențiere formală frică icircn totalitarism și starea de normalitate actuală cacircnd bdquopretutindeni unde a mers icircn port tradițional evreiesc din Darabani la Satu Mare a fost privit fără reticențeldquo bdquoPrevăd icircn viitor ndash a adăugat ndash o viață religi-oasă comunitară mai vie decacirct acum cacircteva decenii cacircnd comunitatea era mai numeroasărdquo

IULIA DELEANU

Icircn Șabatul din timpul sărbătorii de Sucot este citită Cartea biblică Kohe-let Ecleziastul Bucuria cea mai mare este icircn ziua a opta Șeminy Ațeret și Simhat Tora Este o bucurie superi-oară celei din Sărbătoarea Bucuriei Toate sulurile de Tora sunt scoase din chivotul sfacircnt și plimbate icircn sinago-gă (ba chiar și icircn afara ei) de șapte ori icircn cacircntec și dans cu voie bună Ultima pericopă a Torei Zot habraha (Aceasta este binecuvacircntarea) este citită integral și icircn mod repetat pentru ca toți cei prezenți chiar și copiii să fie chemați la Tora pentru a primi alya leTora a se icircnălța din punct de vedere spiritual Apoi este citit primul capitol din prima pericopă a Torei Bereșit (Facerea Geneza) Este recitată ru-găciunea pentru ploaie pentru un an mănos deosebit de importantă pen-tru agricultori Este recitată și rugă-ciunea pentru pomenirea decedaților Este amintirea marii adunări din ziua a opta atunci cacircnd Ezra Scribul a ci-tit Tora icircn fața icircntregului popor al lui Israel după revenirea din exilul babi-lonian

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 9

I U D A I C A

Icircn 29 și 30 iulie 2020 la Tempul Coral din București a fost marcat postul prilejuit de Tișa be-Av Evenimentul a fost moderat de Eduard Kupferberg secretar general al FCER și directorul Cancelariei Rabinice și transmis live pe Facebook Despre semnificațiile zilei au luat cuvacircntul dr Aurel Vainer președintele FCER-CM prim-rabinul Rafael Shaffer al FCER-CM și rabinul israelian Josef Wasserman al Evreilor Originari din Romacircnia

Eduard Kupferberg a precizat că unul dintre evenimen-tele de Tișa be-Av bdquos-a născut icircntr-un scurt pasaj din Tora momentul icircn care evreii ajung la granița Canaanului după Ieșirea din Egipt Icircnainte de a intra icircn țară trimit iscoade din partea fiecărui trib La icircntoarcere 10 dintre ele spun laquoEste o țară minunată dar foarte periculoasăraquo Evreii exclamă laquoDumnezeu ne-a scos din Egipt numai ca să ne dea pieirii icircn această țară bogatăraquo Li s-a răspuns laquoDa este foarte periculos dar trebuie să avem icircncredere icircn Cuvacircntul lui Dumnezeu care ne-a făgăduit această țară Trebuie să mergem mai departeraquo Conform unui Midraș Dumnezeu s-a supărat pe ei laquoAți placircns icircn fața Țării Făgăduinței fără motiv De-acum icircncolo o să vă dau motive să placircngețiraquo Se spune că acest eveniment s-a petrecut de Tișa be-Avrdquo Care este lecția acestei zile de doliu bdquoIcircn zilele noastre suntem icircntr-o situație icircn care oamenii se placircng Să fim atenți cacircnd ne placircngem de mici inconvenienterdquo

Icircntr-un mesaj icircnregistrat urmat de o completare de la pupitrul Templului Coral dr Aurel Vainer a făcut o incursi-une icircn istoria celor două Temple bdquoVorbim despre o mare zi de doliu a poporului evreu multimilenar ziua de 9 a lunii Av cacircnd a avut loc distrugerea Primului Templu de la Ie-rusalim de către potentatul babilonian al acelor vremuri Nabucodonosor al II-lea Acest Templu a fost primul centru de mare atracție al cultului mozaic din lume Acolo se icircn-tacircmplau marile evenimente acolo pe vremuri evreii adu-ceau și jertfe A fost distrus icircn 586 icircea Am avut o pauză istorică Al Doilea Templu de la Ierusalim s-a datorat rege-lui Irod Icircn anul 70 ea a fost distrus de romani ca să se șteargă urmele poporului evreu și ale cultului religios prac-ticat altfel decacirct restul lumii Distrugerea ambelor Temple a avut loc icircntr-o zi de 9 Av la distanță de aproximativ 600 de ani de aici caracterul ei memorabil este ziua icircn care făptașii au crezut că dau o lovitură de moarte credinței icircn Hașem A fost o lovitură grea dar iudaismul a continuat să

existe și să se dezvolterdquo a subliniat vorbitorul Rabinul Josef Wasserman a arătat că nu numai zilele de

sărbătoare ci și cele de doliu exprimă trăsăturile de carac-ter ale unui popor bdquo9 Av a devenit simbolul fundamental al speranței de macircntuire și al dorinței de restaurare a timpu-rilor trecute pe același pămacircnt cu al strămoșilor Practicile impuse icircn raport cu această zi stabilesc o legătură icircntre două aspecte durerea profundă și speranța puternicărdquo De la Zidul de Vest singurul care a rămas icircn picioare numit și Zidul Placircngerii va porni reclădirea celui de-al Treilea Tem-plu bdquoPostul va deveni zi de bucurie Conștiința doliului adu-ce macircntuirea Mesia este dorul de libertate și dreptate pe care nicio sabie oricacirct de ascuțită nu-l poate străpungerdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a afirmat bdquoTișa be-Av cea mai tristă zi din calendarul nostru O marcăm prin post Anul acesta s-au adunat pandemia canicula Numai cel care se simte foarte bine să icircndrăznească să postească Nu avem voie să ne spălăm nici măcar pe macircini ndash așa scrie icircn Carte Anul acesta din cauza pandemiei trebuie icircnde-plinită datoria de a ne igieniza macircinile ori de cacircte ori este nevoie Singura poruncă pe care o putem icircmplini cum tre-buie ține de icircncălțăminte Pe vremuri era dificil dar acum putem purta cu toții pantofi care nu sunt din pielerdquo

Revenind asupra episodului biblic icircn care iscoadele tri-mise icircn Țara Făgăduinței au adus deznădejdea icircn racircndurile evreilor care au placircns toată noaptea de teama primejdiilor vorbitorul a comentat bdquoMoșe Rabeinu știa că nu din cau-za locuitorilor celor puternici ai țării au placircns Ieșiseră din Egipt se obișnuiseră cu realitatea din deșert acum icircncă o dată să facă o schimbare Nu au dorit să se obișnuiască la ceva nou au fost dispuși să renunțe la o treaptă spirituală mai icircnaltă doar pentru a continua rutina viețiirdquo Icircn prezent ce deplacircngem noi bdquoNu o clădire ci faptul că icircn acele vre-muri icircnvățătura divină cobora prin intermediul Templului Legătura cu Hașem era deschisă astăzi e aproape icircnchi-să Am fost aproape de Hașem iar acum suntem departe Acesta este placircnsetul de Tișa be-Av ne amintim că am avut mai mult și ne dorim mai mult Prin placircnsetul nostru din fiecare an corectăm placircnsetul strămoșilor pentru care a avea mai mult era o amenințarerdquo

Rafael Shaffer regretatul oficiant de cult Yehuda Livnat și Eduard Kupferberg au rostit rugăciunile zilei

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Ari EnkinTișa be-Av ndash zi de doliu pentru

numeroasele tragedii ale poporului evreu

Pe 30 iulie ac icircn cadrul ciclului de prelegeri săptămacircnale transmise on-line de la Ierusalim rabinul Ari Enkin de la organizația United with Israel a explicat semnificația zilei de Tișa be-Av poate cea mai tristă din calendarul iudaic zi pe care evreii credincioși o marchează prin post Ari Enkin a ară-tat că icircn această zi nu se comemorea-ză numai distrugerea celor două tem-ple ci și multe alte evenimente tragice care au avut loc icircn luna Av Astfel el a menționat povestea celor 12 spioni trimiși de Moise icircn Canaan dintre care 10 s-au icircntors cu vești proaste speri-indu-i pe evrei și stacircrnind supărarea lui Dumnezeu Icircn luna Av a avut loc răscoala eșuată a lui Bar Kochba a fost arat de către romani locul templu-lui s-a organizat prima cruciadă s-a decis expulzarea evreilor din Anglia Franța Spania a izbucnit Primul Răz-boi Mondial Pe 2 august s-a hotăracirct bdquosoluția finalărdquo ndash asasinarea evreilor din Europa ndash s-a finalizat deportarea evreilor din ghetoul de la Varșovia și a avut loc atacul icircmpotriva comunității evreiești din Buenos Aires soldat cu peste 80 de morți

Rabinul Enkin a enumerat interdicțiile de Tișa be-Av și motivele acestora printre care postul de 24 de ore interdicția de a te spăla de a pur-ta obiecte de piele de a avea relații sexuale permisiunea de a citi numai lucruri triste Pe 9 Av se poartă doliu pentru distrugerea Templului de la Ie-

rusalim El a explicat că obiceiul de a sparge un pahar sau o farfurie la nun-tă este icircn memoria distrugerii Templu-lui din Ierusalim ca și cenușa care se pune pe fruntea mirelui De aseme-nea a sta Shiva acolo unde a avut loc un deces amintește de Templu ca și existența unui perete neterminat icircn multe case ale evreilor religioși

O altă problemă abordată de rabin a fost cea a reconstruirii celui de-al Treilea Templu Aici există mai mul-te teorii de exemplu condiția ca toți evreii sau cei mai mulți să trăiască icircn Israel să existe un rege sau un pro-fet evreu sau să se apropie vremuri mesianice Alte teorii susțin că Tem-plul nu poate fi reconstruit decacirct de Hașem sau de Mesia sau că cel de-al Treilea Templu va veni din ceruri

După prelegere au urmat nume-roase icircntrebări emisiunea online fiind urmărită de aproape 400 de persoane din toate colțurile lumii

Mesajul de Tișa be-Av al președintelui Israelului

Reuven Rivlin De șase ani cu prilejul zilei de

Tișa be-Av președintele Reuven Ri-vlin invită la reședința prezidențială la o sesiune de lectură reprezentanți ai tuturor curentelor din iudaism pen-tru a evoca Ziua Dăracircmării Templului de la Ierusalim Icircn acest an icircntacirclni-rea s-a desfășurat la 28 iulie7 Av și s-a intitulat bdquoSingurătatea națională și singurătatea individualărdquo Au par-ticipat Isaac Herzog președintele Agenției Evreiești Avinoam Bar Yo-sef președinte-director general al

Institutului Evreiesc pentru Politici Publice Adina bar Shalom fondatoa-rea Colegiului haredi din Ierusalim și laureată a Premiului Israel scriitorul Yochi Brandes rabinul Rick Jacobs președintele Uniunii Iudaismului Re-form și rabin Julie Schonfeld director general emeritus al Adunării Rabinice

Președintele Rivlin a vorbit despre singurătatea de care suferă la ora ac-tuală numeroși evrei cetățeni ai Israe-lului din cauza pandemiei de corona-virus bdquoEste momentul icircn care singu-răratea este copleșitoare Dificultatea de a ne cacircștiga traiul icircngrijorări legate de familie de cămin distanțarea so-cială din cauza căreia mulți au de-venit izolați incertitudinea legată de educația copiilor toate acestea ne fac mai icircnsingurați ca oricacircndrdquo Cu toate acestea Rivlin și-a exprimat icircncrede-rea icircn capacitatea Statului Israel de a depăși aceste momente dificile icircn devotamentul manifestat de bărbații și femeile din societatea israeliană pentru a-i ajuta pe alții și a menționat implicarea organizațiilor caritabile Chiar și icircn reședința prezidențială a spus el s-a instalat o linie telefonică de ajutorare a celor aflați icircn dificultate

Președintele Rivlin a transmis și un mesaj comunităților evreiești din Diaspora bdquoIcircmpărtășim aceeași soar-tă același destin Știm cacirct de greu ați fost loviți de criză și vă transmitem cel mai călduros mesaj de dragos-te și susținere Vom depăși crizardquo Președintele și-a icircncheiat discur-sul citacircnd dintr-o rugăciune care se rostește de Tișa be-Av bdquoNahamu mahamu ami Te rog să consolezi po-porul meurdquo (EG)

Moment istoric germano-israelian

Zbor comun deasupra

lagărului Dachau eliberat icircn urmă

cu 75 de aniForțele Aeriene israeliene și ger-

mane au efectuat icircn premieră un exercițiu militar comun icircn cadrul căruia avioane din cele două țări au zburat deasupra lagărului de con-centrare de la Dachau icircn apropiere de Muumlnchen la 75 de ani după eli-berarea lagărului

Icircntr-un mesaj postat pe Twitter Forțele Aeriene Israeliene au subli-niat că survolarea icircn comun a lagă-rului a fost efectuată icircn memoria vic-timelor Holocaustului de la Dachau și a celor 11 sportivi israelieni luați

ostatici și asasinați de teroriști pales-tinieni la Olimpiada de la Muumlnchen din 1972

Premierul Benjamin Netanyahu a menționat acest zbor bdquoPiloții Forțelor noastre Aeriene au zburat deasupra lagărului de concentrare de la Dac-hau unde au fost asasinați evrei Marea lecție a Holocaustului este că nimeni nu-i va proteja pe criminalirdquo a scris pe Twitter premierul israelian

Icircnaintea efectuării zborului ge-neral maior Maikam Norkin de la Forțele Aeriene Israeliene s-a icircntacircl-nit cu supraviețuitori ai Holocaustului și a primit o curea care a aparținut lui Pesach Smieleg un supraviețuitor al lagărului Contingentul israelian a mai dus cu el o replică a desenului executat de Hellmut Bachrach-Ba-

ree bdquoMarșul Morții de la Dachau la Toltzrdquo oferit de Muzeul Yad Vashem

Realizat icircn 1945 desenul prezin-tă mai mulți deținuți evrei duși icircntr-un marș al morții de gărzile naziste Yad Vashem le-a mai furnizat copiile a două scrisori trimise de ofițeri evrei din Armata SUA cea care a eliberat lagărul de la Dachau Semnatarii au descris imaginile icircnfiorătoare icircn-tacirclnite la fața locului care ilustrau atrocitățile germane comise icircmpotri-va evreilor

EVA GALAMBOS

Tișa be-Av la Templul Coral

T i ș a b e - A v 57 8 0

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

scepticism privind realizarea procesu-lui de convertiri icircn Romacircnia le-a adus asigurări că acest lucru este posibil icircn cele mai bune condiții De altfel este bine cunoscut faptul că la Oradea se va icircnființa o Școală Superioară pen-tru Studierea Iudaismului Concluzia exprimată de către președintele Kop-pelmann a fost bdquoRomacircnia are nevoie de evrei Israelul are nevoie de evrei și Dumnezeu are nevoie de evreirdquo Fiecare participant s-a prezentat și a spus cacircteva gacircnduri despre dorința de a deveni evreu

Comunitatea Evreilor invitată de onoare la redeschiderea

Palatului EpiscopalO mare bucurie pentru locuitorii

Municipiului Oradea a fost redes-chiderea pentru vizitatori a Palatului Episcopal Greco-Catolic Icircntr-o primă etapă acesta a fost prezentat publi-cului timp de trei zile Comunitatea Evreilor din Oradea s-a numărat prin-tre invitații de onoare fiind printre pri-mii donatori care au contribuit finan-ciar pentru reclădirea acestui obiectiv simbolic pentru orașul de pe Crișul Repede Acum doi ani imobilul a fost grav avariat de un incendiu Comuni-tatea Evreilor din Oradea a transmis atunci un mesaj de sprijin moral și de solidaritate Icircntr-un interval foarte scurt cu ajutorul autorităților locale al Bisericii Greco-Catolice dar și dato-rită donațiilor oferite de cetățeni sau de instituții (printre care Comunita-tea Evreilor din Oradea și Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia la inițiativa președintelui dr Aurel Vai-ner) s-a reușit refacerea integrală a fațadei a celorlalte părți exterioare și a acoperișului urmacircnd a se finaliza icircn curacircnd și lucrările din interior

Redeschiderea Muzeului Art Nouveau

Muzeul Art Nouveau al Orașului Oradea și-a redeschis porțile pentru public la 19 august 2020 fiind parte componentă a Muzeului de Istorie a Evreilor din Oradea sub egida Muze-ului Orașului Oradea Locația aleasă este una specială respectiv Casa Dar-vas-La Roche (foto) care a fost una dintre cele mai elegante şi mai moder-ne reşedinţe din Oradea Aceasta a fost construită icircntre anii 1909 şi 1912 la dorința omului de afa ceri evreu Dar-vas Imre și a asociatului său elvețian

Alfred La Roche fiind proiectată de fraţii Laacuteszloacute şi Joacutezsef Vaacutegoacute icircn stil Art Nouveau-Seacuteceacutession Muzeul Orașului Oradea a colaborat cu JCC și cu Co-munitatea Evreilor din Oradea pentru a reda cacirct mai autentic aspecte din viața unei familii evreiești La reinau-gurare reprezentacircnd Comunitatea Evreilor din Oradea și pe președintele Felix T Koppelmann au participat di-rectorul JCC Oradea Robert Schorr și prim-rabinul Shraya Kav

ROBERT SCHORR

ComunitAtiManifestările religioase și laice

continuă la Comunitatea EvreilorOradea

Icircn această perioadă dificilă chiar dacă manifestările religioase și laice trebuie să se deruleze cu respectarea

strictă a normelor sanitare icircn vigoa-re activitățile Comunității Evreilor din Oradea au fost numeroase și variate

Icircn fiecare zi se organizează ser-viciul religios (mai puțin de Șabat) Enoriașii participă la rugăciune prin

programul zoom (transmisiune din sediul JCC Oradea) Icircnainte de intra-rea icircn Șabat se desfășoară Kabalat

Șabat iar icircn curacircnd tot prin această modalitate vom celebra și Havda-la Icircncepacircnd cu 1 Elul icircn fiecare dimineață se aude șofarul icircn care su-flă președintele Felix T Koppelmann

De Tișa be-Av (5 Av 5780 29 iulie 2020) zi icircn care evreii jelesc dis-trugerea Templului din Ierusalim și postesc Co-munitatea Evreilor din Oradea și JCC Oradea au organizat un ceremo-nial special Participanții au asistat din Sinago-ga Mare din Oradea la transmisia icircn direct de la

Templul Coral din București Despre icircnsemnătatea zilei de Tișa be-Av au vorbit dipl ing Felix T Koppelmann președinte al Comunității Evreilor din Oradea și dl Shraya Kav prim-rabin al Oradei

Icircntacirclnire icircntre aspiranții la convertire și rabini israelieni

La data de 3 august 2020 din inițiativa prim-rabinului Shraya Kav a avut loc o icircntacirclnire (realizată de asemenea prin aplicația zoom) icircntre aspiranții la convertirea la iudaism și rabinii israelieni de la Ieșiva Gush Etzion judecători ai Tribunalului Ra-binic Shuki Reich (președinte) David Brovsky și Boaz Pash

Președintele Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Koppelmann inițiatorul și susținătorul programului de convertiri a subliniat importanța acestora menționacircnd contextul isto-ric după Holocaust foarte puțini evrei s-au icircntors din lagărele de extermina-re și au apărut căsătorii mixte Foarte mulți ani convertirea la iudaism nu a fost posibilă Totodată Felix Kop-pelmann și-a exprimat speranța că atunci cacircnd actuala criză pandemică va fi depășită vizita rabinilor din Israel icircn Romacircnia va putea fi mai lungă pen-tru ca să fie examinați toți candidații El a amintit și prima discuție pe care a avut-o cu membrii Beit Din și la al căror

Președintele Felix T Koppelmann suflacircnd icircn șofar Foto a mai apărut și icircn albumul bdquoEvreii din Romacircniardquo

Editura Euro Foto Art Oradea redactor Ștefan Toth AFIAP Foto Ene Cristian A FIAP

Icircn urmă cu un an se lansa la Timişoara icircn vremuri total diferite faţă de cele de acum o carte necesară şi aştep-tată icircn peisajul cultural al Timişoarei un ghid o poveste şi un mozaic al evreimii timişorene de-a lungul timpurilor La acea vreme consemnam cele trei lansări ale cărţii bdquoPe urmele Timişoarei evreieşti mai mult decacirct un ghidrdquo carte scrisă cu aplomb şi dăruire de Getta Neumann fiica mult regretatului prim-rabin dr Ernest Neumann zl şi publicată de Editura timişoreană Brumar După entuziasmul lansări-lor a urmat o importantă perioadă de efervescenţă icircn jurul apariţiei cărţii care a devenit rapid una dintre cele mai vacircn-dute cărţi din librăriile timişorene La primul Festival Evre-iesc ce a avut loc la Timişoara la debutul toamnei trecute mulţi au părăsit Parcul Botanic transformat icircntr-un orăşel evreiesc cu acest volum compact şi util icircn buzunar

Care este secretul fascinaţiei pe care o exercită aceas-tă carte Este dincolo de o poveste alertă şi captivantă a unei comunităţi care a creat enorm şi a contribuit la edifica-rea cetăţii Timişoarei o istorisire despre acest oraş atacirct de iubit de actualii şi foştii săi locuitori a parcurilor a clădirilor impozante a piaţetelor central-europene Este o carte care vorbeşte despre familii care au lăsat icircn urmă poveşti de viaţă şi clădiri expropriate sau pur şi simplu abandonate plecacircnd spre alte zări Cartea vorbeşte despre minunatele mari şi impozante sinagogi care cumva delimitează prin-cipalele cartiere istorice ale Timişoarei Cetate Fabric şi Iosefin Viaţa evreilor se desfăşura icircn preajma acestora sau ele au apărut acolo unde era viaţă evreiască devenind repere timişorene importante şi pentru cei ce nu sunt evrei

Remarcabil icircn succesul acestei cărţi este exact faptul că dintre cei interesaţi de ea covacircrşitoarea majoritate nu au rădăcini evreieşti Sunt oameni pasionaţi de istoria lo-cală şi de arhitectura specială a acestor locuri Icircn prefaţa cărţii autoarea Getta Neumann scrie bdquoAm fost călăuzită de principiul fundamental icircn iudaism de a transmite tradiţia şi memoria trecutului Vom păşi pe urmele acestei comuni-tăţi şi vom onora contribuţia imensă şi durabilă pentru a-i păstra amintirea inspiraţi de adagiul filozofului Emmanuel Leacutevinas Viaţa constă icircn a primi a celebra şi a transmiterdquo Parcurgacircnd cartierele trecacircndu-ţi degetele peste colţuri-le uneori prea icircmbătracircnite de zidărie admiracircnd sculpturi-le discrete dar remarcabile de pe clădiri cu volumul icircn macircnă nu cred că este posibil să nu te (re)icircndrăgosteşti de Timişoara

Sinagogile şi cartierele evocate cele care revin mereu icircn cuprinsul ghidului creionează un traseu ce poate fi stră-bătut la pas şi care te lasă să priveşti icircn sus spre motive arhitectonice ferestre detalii uşi inscripţii care sunt urma tangibilă a unor oameni ce au făcut istorie icircn aceste locuri Fiecare casă evreiască are propria sa poveste sunt marile familii ale căror nume revin adesea ca Bruck Csendes

Dornhelm Weisz Farber şi mulţi mulţi alţii Sunt apoi ar-hitecţii care şi-au lăsat o amprentă ce nu poate fi vreodată negată asupra edificării Timişoarei dintre care ca o stea regională apare Leopold Baumhorn constructorul atacirctor sinagogi şi clădiri impozante din Centrul şi Răsăritul Eu-ropei Sinagoga clădirea comunităţii evreilor Rectoratul Politehnicii Liceul bdquoCarmen Sylvardquo sunt doar cacircteva dintre marile repere arhitecturale pe care le-a oferit acesta Timi-şoarei

Este mai apoi cimitirul ndash bdquoo arhivă cioplită icircn piatrărdquo cum spune autoarea ndash un loc de odihnă pentru iluştrii ctitori ai acestei comunităţi pentru marile personalităţi ale căror nume le putem descoperi străbătacircnd aleile

Desigur atracţia aceea misterioasă a bdquoRabinului Minu-nerdquo Oppenhei mer este o legendă urbană dar şi icircn mod real un spaţiu parcă rupt din timp atunci cacircnd poposeşti icircn faţa sa punacircndu-ţi cele mai tainice dorinţe Mari rabini arhitecţi medici avocaţi filantropi constructori regăsim străbătacircnd la pas imensul spaţiu unde cel mai vechi dintre morminte aparţine medicului și rabinului sefard Azriel As-sael icircnhumat la 1636

Un loc special icircn carte ca de alt fel icircn evoluţia evreimii timişorene icircl ocupă Liceul Israelit clădire aflată icircn plin cen-trul Timişoarei care este un simbol al icircnvăţămacircntului evre-iesc din această parte a ţării icircnvăţămacircnt care se desfăşura icircn heidere şcoli gimnaziale şcoli religioase icircn toate carti-erele Acest liceu este icircntr-adevăr un simbol al orașului icircn care au predat profesori de marcă şi care a dat personali-tăţi ce s-au remarcat pe diverse meridiane

De la lansarea cărţii seria tururilor cu tematică evre-iască a cunoscut o adevărată icircnflorire Desigur icircn această perioadă turismul s-a redus aproape la zero dar timişorenii au continuat să icircşi exploreze cu aviditate propriul oraş Icircn era Internetului o companie de turism timişoreană bdquoTravel to liverdquo a facilitat chiar un tur virtual tuturor celor interesaţi şi a fost fascinant să vezi bdquoparticipanţirdquo din Statele Unite Israel Germania Elveţia Canada etc care au urmat paşii ghidului Ludovic Szatmari inspirat icircn modul de desfăşura-re a acestui tur chiar de cartea Gettei Neumann

Suntem convinşi că ediţia icircn limba engleză care din cacircte am icircnţeles va vedea lumina tiparului nu peste mult timp va icircnsemna o mare atracţie pentru turismul care spe-răm să aibă şansa să se revigoreze şi pe plaiuri bănăţene Pacircnă atunci lectura cărţii Gettei Neumann este o călătorie icircn timp un voiaj icircn compania unor colegi de drum iluştri care merită citită şi care ne aduce speranţă icircn aceste mo-mente Speranţă spun căci ne arată cum o comunitate liderii săi de odinioară au reuşit uneori să icircnfrunte cu dem-nitate şi curaj vremuri deosebit de grele lăsacircnd o moşteni-re demnă de onorat generaţiilor viitoare

LUCIANA FRIEDMANN

Un ghid al Timişoarei evreieşti devenit un real succes editorial

Timișoara

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 11

Am primit acest mesaj de la PETRU GANZ din Sighetu Marmației Deși ar-ticolul nu se icircnscrie icircn profilul rubricii noastre icircl publicăm ca atare cu mini-me intervenții pe text pentru că sub-scriem icircn totalitate la mesajul acestuia

SPER ca mesajul antisemit icircnscris pe casa profesorului Elie Wiesel din Sighetu Marmației Romacircnia icircntr-o zi de Șabat icircn timpul nopții de 3 spre 4 august 2018 să rămacircnă și ultimul de acest fel

SPER că icircn Romacircnia toti co-reli-gionarii mei evrei să poată trăi icircn con-tinuare icircn pace și securitate icircn aceas-tă minunată țară alături de toate cele-lalte grupuri etnice minoritare

SPER că toți cetățenii romacircni au fost la fel de oripilați față de ceea ce s-a icircntacircmplat și au reacționat icircn consecință

SPER că sufletul lui Elie să se odihnească icircn pace chiar dacă a murit icircntr-o zi de Șabat (2 iulie 2016) la sfacircrșitul unei săptămacircni teribile icircn

Israel unde o fetiță de 14 ani a fost icircnjunghiată mortal icircn timpul somnu-lui iar un cunoscut rabin a fost ucis de teroriști cu sălbăticie chiar icircn prezența numeroasei sale familii

Cacircnd asemenea lucruri se icircntacircm-plă cuiva care și-a pierdut aproape icircn-treaga familie icircmpreună cu alți aproxi-mativ 6 milioane de co-religionari tre-cacircnd prin iadul de la Auschwitz și prin grozăviile altor numeroase lagăre de exterminare cuiva care a luptat dece-nii icircn șir pentru a restarta și reconstrui Națiunea Evreiască icircntr-un Stat Evre-iesc nou icircnființat cuiva care și-a de-dicat icircntreaga viață pentru a-i icircnvăța pe oameni cum să evite ca asemenea tragedii să nu se mai repete niciodată apar cacircteva icircntrebări

DE CEOare oamenii uită chiar așa de re-

pedeOare chiar nu contează cele 70-80

de milioane de victime ale celui de-al

Doilea Război Mondial din care icircn jur de 500000 au fost cetățeni romacircni

Cu siguranță cifrele exacte nu se vor cunoaște niciodată icircn condițiile icircn care și icircn zilele noastre se descoperă gropi comune nemarcate și muniție neexplodată pe cuprinsul icircntregii Eu-rope

Se icircntacircmplă asemenea lucruri de-oarece aceste grozăvii s-au petrecut icircn urmă cu 75-80 de ani

Deoarece nu s-a icircnvățat nimic din acele tragedii ale istoriei

Deorece mai există oameni care icirci urăsc pe alți oameni

Deoarece omenirea icircncă nu a ajuns la un nivel acceptabil de toleranță

Deoarece unii oameni au nevoie de țapi ispășitori pentru propriile lor neicircmpliniri

Deoarece trebuie să se icircntacircmple ceva șocant din cacircnd icircn cacircnd pentru a distrage atenția de la nevoile cotidiene

DIN FERICIREDupă Holocaust s-a icircnființat Statul

IsraelRecent populația evreiască a icircn-

tregii lumi a ajuns și a depășit cifra de 14 milioane cifră estimată a icircntregii populații evreiești de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial

Poporul israelian a cacircștigat toate războaiele purtate pacircnă icircn prezent icircmpotriva dușmanilor Statului Israel și chiar și cei care nu icirci iubesc icirci respec-tă nu ca prieteni ci ca dușmani

Sperăm ca știința evreiască inteligența și finanțele evreilor vor contribui din plin la mersul icircnainte al omenirii pentru mult timp și de acum inainte

bdquoPrietenul nostru Dan Has preșe-dintele Comunității Evreilor din Zalău a ales icircmpreună cu familia să cele-breze Bat Mițva pentru fiica lor Hannah icircn sinagoga Comunității Evreilor din Satu Marerdquo ne-a scris Adrian Beșa președintele comunității sătmărene

Icircnțelepții au stabilit că la vacircrsta de 12 ani fetele icircncep să aibă obligații religioase fiindcă bdquoDumnezeu cel Bi-necuvacircntat a icircnzestrat-o pe femeie cu mai multă pricepere decacirct pe băr-batrdquo De la 12 ani fetele și de la 13 ani băieții trec icircn categoria adulților și prin urmare le revin drepturi și obligații ca oricărui evreu

Comunitatea Evreilor Satu Mare a fost gazda acestui important eveni-ment și alături de invitații din Zalău ne-am bucurat icircmpreună

Sinagoga Mare a fost animată de veselia copiilor prezenți iar părinții și bunicii au fost deosebit de bucuroși că tradiția evreiască continuă

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

ComunitAti

Bat Mițva Hannei Has la sinagoga sătmăreană

Speranțe

Șase ani de la reinaugurarea Templului Israelit

Satu Mare

Tulcea

Sighetu Marmației

Președintele Federației Comu ni-tăților Evreiești din Romacircnia dr Aurel Vainer a efectuat pe 18 august o vizi-tă la Parcul Memorial al Holocaustului situat icircn Cimitirul evreiesc din Sfacircntu Gheorghe Oaspetele a fost icircnsoțit de Antal Aacuterpaacuted primarul municipiului și de Herman Rosner liderul obștii evre-ilor din localitate

Parcul Memorial al Holocaustului din Sfacircntu Gheorghe a fost inaugurat icircn mai 2014 cu prilejul evenimentelor de comemorare a 70 de ani de la de-portarea evreilor din Transilvania de Nord respectiv din Sfacircntu Gheorghe Este un memorial impresionant icircn care un loc special este dedicat copi-ilor care au murit icircn deportare Parcul a fost construit icircn etape mai icircntacirci Zi-dul memorial al Holocaustului icircn ca-pela cimitirului pe care sunt marcate numele celor 611 evrei din judeţul Trei

Scaune ucişi la Auschwitz-Birkenau apoi icircn 2014 a fost ridicat un obelisc icircn memoria celor 52 de copii din Sfacircn-tu Gheorghe victime ale Holocaustu-lui Elevii şcolilor din oraș au plantat 52 de arbuşti tuia fiecare căpătacircnd numele unui copil mort icircn deportare De asemenea au fost plantate şase sălcii placircngătoare icircn memoria celor 611 evrei ucişi icircn timpul Holocaustului

Icircn timpul vizitei Herman Rosner a menționat că Parcul Memorial al Holo-caustului din Sfacircntu Gheorghe repre-

zintă un gest de asumare a istoriei şi de respect faţă de oamenii dispăruţi icircn condiţii dramatice dar şi un moment de referinţă icircn educaţie pentru a nu se mai permite repetarea unor astfel de atrocităţi icircmpotriva fiinţei umane indiferent de naţionalitate credin-ţă sau religie El a mai vorbit despre proiectele de dezvoltare icircn continua-re a Parcului Memorial și a subliniat

buna colaborare cu instituțiile din Sfacircntu Gheorghe icircn realizarea proiectelor Și primarul Antal Aacuterpaacuted a scos icircn evidență conlucrarea cu obștea evreiască și icircn context a menționat dorința de a atrage in-

vestitori israelieni icircn regiuneDr Aurel Vainer a mulțumit pen-

tru invitație și pentru prezența lui An-

Vizita președintelui FCER la Parcul Memorial al Holocaustului

Sf Gheorghe tal Aacuterpaacuted a apreciat cele văzute și a promis că finalizarea icircntregului proiect va fi mediatizată Președintele FCER și-a manifestat dorința de a sprijini dezvoltarea relațiilor economice ale municipiului cu operatori economici și firme din Israel Referitor la Parcul Memorial el a subliniat bdquoBineicircnțeles proiectăm evenimentul acesta al in-augurării Parcului Memorial al depor-tării evreilor ndash sau al istoriei evreilor pentru că aici e vorba de istorie ndash din Sfacircntu Gheorghe și dorim ca acesta să devină un eveniment național re-marcabil Icircn Romacircnia a mai spus Aurel Vainer memoria Holocaustului este pe macircini bune și se organizea-ză lucruri importante pentru a menține icircn memoria omenirii acea crimă fără margini și fără explicații făcută de pu-terile naziste și de țările care au cola-borat cu Germaniardquo

Primarul Antal Aacuterpaacuted a declarat ul-terior icircn cadrul unei conferinţe de pre-să bdquoNoi am mai avut cacircteva proiecte icircmpreună la 65 de ani de la deportare la 70 de ani şi anul acesta sunt 75 de ani Am făcut Parcul Memorial al Ho-locaustului icircmpreună şi eu icircmi doresc pe de o parte să ţinem oarecum vie memoria acelor concetăţeni ai noştri care au fost deportaţi şi care nu s-au mai icircntors icircn judeţul nostru la acea vreme numit judeţul Trei Scaune Sunt 52 de copii sub 14 ani care au mu-rit atunci icircn lagărele de concentrare şi eu icircmi doresc ca icircmpreună cu co-munitatea evreiască Primăria să facă investiţii icircn continuare icircn zona respec-tivă Terenul este al comunităţii evre-ieşti deci putem face icircn parteneriat aceste lucruri dar icircmi doresc ca acel cimitir acel parc ndash pentru că o mică parte e cimitir şi icircn rest vorbim despre un parc ndash să devină un loc care este frecventat de cetăţenii oraşului să or-ganizăm diferite evenimente mai ales pentru copii chiar să amenajăm un fel de teatru icircn aer liber icircn zona respec-tivă Deci am discutat despre proiec-te de viitor şi sunt convins că e foarte important să facem acest lucru pentru că sunt foarte puţini cetăţeni icircn oraşul nostru care au pe harta lor cognitivă acest cimitir acest spaţiu acest loc sunt foarte puţini care ştiu că icircn Sfacircntu Gheorghe a existat o sinagogă care a fost demolată şi eu cred că e impor-tant să ştie copiii noştri să ştie tinerii din acest oraş ce s-a icircntacircmplat atunci pentru că nu avem dreptul să uităm şi să considerăm că pe noi nu ne priveş-te ceea ce s-a icircntacircmplat atunci sau că nu avem o responsabilitate Respon-sabilitatea noastră icircn acest moment constă icircn asta să ducem acolo copi-ii şcolile să fie mai active icircn această zonă Sunt exemple pozitive De Ziua Holocaustului s-au organizat diferite evenimente dar se pot face mai multe lucruri şi eu cred că este responsabi-litatea noastră comună să le facemldquo (EG)

Au trecut șase ani de la reinaugurarea Templului Is-raelit din Tulcea eveniment organizat de FCER cu spri-jinul autorităților locale și implicarea directă a conducerii Comunității Evreilor din Tulcea icircmpreună cu constructorul SC Ladconstruct Tulcea

Dintre susținătorii morali ai acestei renovări care s-a efectuat icircntre anii 2010 și 2014 dorim să-i amintim pe prof eacutelise Leibowich din Franța și pe scriitorul și actorul israe-lian Carol Feldman zl originar din Tulcea

De la reinaugurarea Templului au fost organizate multe activități culturale comemorative și religioase printre care și Bereshit-XI A fost icircnființat Muzeul Istoriei Evreilor din Tulcea sub directa icircndrumare a Janinei Ilie care a pregătit cu mare atenție desfășurarea evenimentelor icircn zilele de 22 și 23 august 2014 Au participat și mulți evrei tulceni care

trăiesc icircn prezent icircn IsraelbdquoMulțumim conducerii FCER icircn special președintelui

Aurel Vainer pen-tru susținerea acestui proiect icircn prezent Templul Israelit din Tul-cea fiind singurul lăcaș de cult iudaic din Dobrogeardquo a ținut să sublinieze președintele CE Tulcea Faimblat Solomon autorul acestor racircnduri

Familia Has la Bat Mițva fiicei Hannah

A Vainer (stg) H Rosner și Antal Aacuterpaacuted

Aspect de la reinaugurarea Templului Israelit icircn 2014

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Evenimentul intitulat bdquoDobrogea ndash un model european de conviețuire etnicărdquo a reunit participanți de presti-giu care au scos icircn evidență modul exemplar icircn care conviețuiesc aici nu-meroase minorități naționale Au luat parte Ambasadorul SUA la București ES Adrian Zuckerman IPS Teo-dosie Arhiepiscopul Tomisului So-rin Lucian Ionescu președintele Comunității Evreiești din Constanța și Muftiul Cultului Musulman Iusuuf Murat alături de reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobrogea

precum și primarul Constanței Dece-bal Făgădău primarul Tulcei Cons-tantin Hogea și comandantul Bazei bdquoMihail Kogălniceanurdquo Larry Vaughn Au fost de față reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobro-gea Manifestarea a fost organizată de Navy League of the United States ndash Consiliul Romacircniei şi președintele Regiunii EU al US Navy League Teo-dor Patrichi susținut de Marina Eforie și Restaurant Sailors

Invitații și-au expus opiniile la icircn-ceputul evenimentului subliniind

modul armo-nios icircn care conviețuiesc icircn Dobrogea minorități di-verse din punct de ve-dere cultural și religios

D i v e r s i -tatea a fost exemplificată și prin varie-tatea bufetului la care au fost invitați icircn final oaspeții

ComunitAti

Dobrogea un model de conviețuire etnică

Constanța

Icircn acestă perioadă bdquovirusatăldquo şi deo sebit de grea ne străduim să men-ţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare contactele cu enoriaşii noştri şi starea de spirit a acestora

Continuăm serviciile religioase de Șaharit şi Musaf de Șabat icircn aer li-

ber şi trebuie să menţionăm că aces-tea se bucură de interes din partea enoriaşilor aceştia consideracircnd că așa se desfăşoară mai plăcut şi icircn condiţii de siguranţă sporite Avem cel puţin minianul şi sunt prezenţi la slujbe şi unii simpatizanţi ai noştri care nu fac parte din minian Cadrul natural minunat de la noul nostru se-diu completează ambianţa plăcută icircn care se desfăşoară aceste servicii din care nu lipseşte lectura pericopei săptămacircnale din Tora

Icircn fiecare dimineaţă de luni și joi președintele comunității și secreta-rul Vili Moscovici participă alături de prietenii de la CE Iaşi la servicii re-ligioase online de Șaharit minunat

oficiate de Albert Lozneanu și Rabin Yehoshua Aharonovitch Activităţile Centrului de asistenţă comunitară bdquoYad Be Yadldquo coordonat de Cori-na Irimia au căpătat o bdquogreutateldquo deosebită icircn aces te vremuri tulburi Baruh Hașem icircn cadrul comunităţii noastre nu au fost cazuri de infecta-re şi sperăm să se menţină această situaţie atacirct la noi cacirct şi icircn celelalte comunităţi

Amintim aici activităţile de pome-nire a părinţilor şi a fratelui prof Mos-covici Ionel care s-au desfăşurat la monumentele din cimitir ale celor pomeniţi O menţiune deosebită pen-tru participarea enoriaşilor noştri la serviciile religioase online organizate

Ne străduim să menţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare

Bacău

Bar Mițva la Hoihe Șil

Frumoasa sinagogă din Botoșani radia icircn ziua de 20 august 2020 icircm-podobită cu flori şi baloane albe și al-bastre O zi deosebită prin icircncărcătu-ra ei emoţională care i-a impresionat pe toţi Bar Mițva lui Avi fiul Mihaelei şi al lui Eugen Talpalariu

Cuvintele de laudă şi felicitările adresate familiei rostite de preşe-dintele CE Botoşani David Iosif au stacircrnit ropote de aplauze Sub atenta icircndrumare a oficiantu-lui de cult ing Gus-tav Finkel tacircnărul Avi vădit emo-ţionat a pus Tefilin

De la ultima Bar Mițva din Hoihe Șil aceea a lui Avi-Marc Finkel nu a mai fost atacircta bucurie icircn vechiul lăcaş de cult Privind icircn jur am văzut iubirea părinţilor pentru tacircnărul sărbătorit şi lacrimi icircn ochii bunicii prof Rebeca Talpalariu La bucuria evenimentului au participat oaspeţi din Constanţa Galaţi Bucureşti şi Israel prieteni dragi ai familiei

Sacircmbătă 22 august alte momen-te frumoase i-au impresionat pe cei prezenţi Avi Talpalariu a fost che-mat la Tora şi apoi a rostit cuvinte de mulțumire pentru părinţi şi pentru bu-nică fiinţele dragi care i-au dat o edu-caţie aleasă icircmpărtăşindu-i cele mai frumoase valori morale

A fost o zi bogată icircn trăiri deose-bite icircn care am privit cu admiraţie un tablou minunat de familie

Prof BEATRISA FINKEL

Din nou icircn sinagogă

Acum cacircnd scriu aceste racircnduri inima mi-e plină de tristeţe pentru că ne-am despărţit acum cacircteva luni de trei dintre enoriaşi Un om generos un bun evreu Avi Halevi zl a pără-sit această lume ca şi Talic Segal şi Gantz Aron Toţi au fost dedicaţi vieţii evreieşti aducacircndu-şi contribuţia la păstrarea tradiţiilor poporului nostru

La Botoşani la sfacircrşitul lunii iunie a fost reluat serviciul religios icircn Sina-goga Mare iar enoriaşii respectă rigo-rile impuse de pandemie Preşedinte-le CE Botoşani David Iosif icirci con-voacă pe participanţi şi are grijă să fie minian Se fac rugăciuni se respectă iurţait şi pentru aceasta vin şi evrei din judeţele icircnvecinate

Oficiantul de cult ing Gustav Fin-kel oficiază rugăciunile şi citeşte din Tora

Cu speranţa că vremurile bune vor reveni negreşit evreii din Botoşani vor ca iudaismul să dăinuie veşnic

Prof BEATRISA FINKEL

Botoșani

de FCER la cursurile minunate de iudaism ținute de prim-rabin Rafael Shaffer şi icircn general la activităţile on-line ale FCER şi JCC

Urăm multă sănătate tuturor fraţilor noştri şi puterea de a trece cu bine peste această perioadă atacirct de grea

BRIF HAINRICH

Gheorghe Schwartz ndash

Cetățean de Onoare al Aradului

Scriitorul arădean Gheorghe Schwartz membru al Comunității Evreilor a fost distins cu titlul de bdquoCetățean de Onoare al Municipiului Aradrdquo icircntr-o ședință solemnă a Con-siliului urbei Evenimentul a avut loc icircn seara de 21 august și s-a ținut pe platoul din fața Palatului Administrativ

Icircn elogiul care i s-a adus au fost subliniate atacirct activitatea de scriitor gazetar și om de cultură al orașului nostru cacirct și cea didactică la Școala Specială din Arad (profesor director) și icircn cele două universități arădene Scriitor cunoscut icircn țară și străinătate cu numeroase cărți și premii literare de-a lungul timpului a fost redactor-șef adjunct al revistei literare bdquoArcaldquo (1990-1992) consilier al Ambasadei

Romacircniei din G e r m a n i a (1992-1993) consilier-șef al Inspecto-ratului pen-tru Cultură al Județului Arad re dac-tor-șef apoi

director al studioului de televiziune INTER-SAT Arad (1994-1996)

Adăugăm că icircn anul 2019 Gheor-ghe Schwartz a publicat la Editura Hasefer volumul bdquoProblemardquo

Mulțumind pentru titlul acordat scriitorul Gheorghe Schwartz a decla-rat bdquoOamenii trebuie să fie sănătoși ca să trăiască icircntr-un oraș ca acesta Trebuie să aibă parte de confort Pen-tru sănătate avem medici pentru con-fort inginerii muncitorii economiștii dar asta icircncă nu icirci face să fie oameni icircn adevăratul sens al cuvacircntului Se poate trăi și fără Beethoven Enescu Bracircncuși dar ar fi o viață foarte tristă Felicit Consiliul Municipal pentru că a dat astăzi multe distincții oamenilor de cultură pentru că oamenii de cultură sunt cei care duc mai departe istoria unui oraș a unei națiunirdquo

MARGARETA SZEGŐ

Arad

Expoziție dedicată istoriei evreilor

Tg Neamț

Pasionat de istoria evreilor tacircnărul muzeograf Ionuț Stigleț a avut ideea organizării unei expoziții documenta-re cu titlul bdquoComunitatea evreiască din Județul Neamțrdquo la Muzeul de Istorie și Etnografie din Tacircrgu-Neamț unde lucrează După cacircteva luni de cerce-tare proiectul a fost finalizat icircn sala de expoziții temporare a instituției Expoziția (deschisă icircn perioada 22 iu-lie-15 septembrie ac) a reunit obiecte de cult o Tora fotografii documente cărți un parohet etc reflectacircnd viața

comunitară evreiască de pe icircntreg te-ritoriul actual al Județului Neamț sub aspect religios social cultural eco-nomic

La realizarea proiectului au co-laborat Complexul Muzeal Național Neamț comunitățile evreilor din Piatra-Neamț și Roman precum și Obștea Evreilor din Tacircrgu-Neamț Reprezentanții acestora (I Stigleț președinții I Wexler și Em Nadler și vicepreședintele M Grinberg) cărora li s-a alăturat prof Elena Preda in-spector de specialitate (icircn cadrul In-spectoratului Școlar al Jud Neamț) au susținut alocuțiuni la deschiderea expoziției (miercuri 22 iulie ac) icircn curtea muzeului (condiție impusă de actuala pandemie) Tot acolo ele-va Inge Mihaela Olaru (de la Liceul de Arte bdquoVictor Braunerrdquo din Piatra-Neamț) a improvizat un moment muzical interpretacircnd cacircteva melodii romacircnești și evreiești la vioară și flaut (RE)

Iusuuf Murat Sorin Lucian Ionescu și IPS Teodosie

Ambasadorul Adrian Zuckerman icircmpreună cu Yael Ionescu fiica

președintelui CE Constanța

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 13

Icircmpreună de sărbătoriRoș Hașana Mițva 5781 ndash Anul

Nou Evreiesc ndash Bunicii comunității nu sunt singuri de sărbători Pentru că sărbătorile evreiești sunt icircntotdeauna

mai frumoase icircn familie sau la comu-nitate și pentru că icircn acest an reco-mandările și măsurile de protecție ne țin la distanță de cei dragi te provo-căm să trimiți gacircndurile și urările tale de Roș Hașana chiar icircn casele bunici-lor comunității icircn 3 pași simpli

bull TU cu doar 5 lei cumperi online o felicitare (sau mai multe) și comple-tezi mesajul tău

bull NOI tipărim felicitarea lipim tim-brul și expediem prin poștă

bull EI primesc la cutia poștală feli-citarea cu urările și gacircndurile tale de Roș Hașana

Poți cumpăra o felicitare fie on-line cu cardul pe wwwmitzvajccro fie cu numerar la sediu Programul se derulează pe tot parcursul lunii sep-tembrie 2020 cu ocazia Roș Hașana ndash Anului Nou Evreiesc 5781 și este desfășurat icircn parteneriat cu Departa-mentul de Asistență Socială și Medi-cală al FCER Fiecare 5 lei icircnseamnă

icircncă un bunic care va primi gacircndurile tale de Roș Hașana și nu va fi singur

Din viitorul apropiatDin 12 octombrie 2020 reicircnce-

pem cursurile de limba ebraică pentru adulți și copii limba engleză adulți și activitățile sportive atacirct la sediul JCC București cacirct și online Info și icircnscri-eri wwwcursurijccro

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Icircn căutarea bdquogusturilor israelienerdquoDebut pentru programul online

bdquoGusturi israelienerdquo realizat de Liviu Gordea din echipa JCC Timişoara Primul invitat a fost un bucătar desă-vacircrşit meticulos dar şi inventiv Dany Farkash director al Parcului Național Qumran şi un foarte icircndrăgit voluntar al Joint icircn Romacircnia icircn urmă cu aproa-pe două decenii Ne-a primit icircn casa lui impresionantă din Kibutz Kalia de pe malul Mării Moarte De pe terasa casei sale cu arcade poţi surprinde atacirct albastrul ceţos al mării cacirct şi liniş-tea aparent infinită a deşertului Bucă-tăria sa dotată şi frigiderul bdquogenerosrdquo căci aşa se cere acolo unde ai patru

copii au fost un mediu ideal pentru a prepara cacircteva bucate uşoare şi rapi-de Prima alegere a fost shakshuka

Tehnica de preparare a fost de fapt marea atracţie iar o asemenea emi-siune icircţi dă ocazia să vezi exact paşii din bucătărie şi să adresezi icircntrebări chiar atunci cacircnd se desfăşoară timpii de preparare A venit apoi racircndul thi-nei pasta de susan care se transfor-mă icircntr-o delicioasă cremă prin adă-ugarea de apă foarte rece usturoi lămacircie sare şi alte mirodenii Salata uşor de preparat de roşii cherry soiul bdquoinventatrdquo icircn Israel şi cel mai popular azi icircn lume a completat un mic-dejun brunch sau chiar pracircnz tipic israelian Nu putea lipsi pacircinea proaspătă şi crocantă care se rupe nu se taie aşa cum zicea Dany și care se icircnmoaie icircn toate aceste delicii

Liviu a completat pe parcurs de-monstraţia practică a interlocutorului israelian cu numeroase informaţii despre bucătăria israeliană condi-mentele folosite şi bucatele consu-

mate cel mai adesea icircn ţara medite-raneană care prin faptul că a adunat oameni din atacirctea colţuri ale lumii are o bogăţie culinară fără asemănare

Programul va continua şi sperăm ca prietenii israelieni să ne primeas-că icircn casele şi bucătăriile lor cu ace-eaşi deschidere şi entuziasm pe care Dany le are mereu pentru comunita-tea evreilor din Romacircnia

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Activitățile continuă icircn mediul online

Icircn condițiile stării de alertă impuse de pandemie activitățile organizate de JCC Iași s-au desfășurat icircn conti-nuare doar icircn mediul virtual

Vineri 24 iulie JCC Iași icircn cola-borare cu Comunitatea Evreilor din Iași a organizat două evenimente de-osebite Primul dintre acestea a fost Kabalat Șabat-ul copiilor prezentat de copii pentru copii la care și cei mai mici membri ai JCC au arătat că știu

atacirct melodii tradiționale cacirct și rugă-ciuni specifice de Șabat

Cel de-al doilea eveniment a fost seara de Kabalat Șabat de la Sinago-ga Mare din Iași Evenimentul a debu-tat cu un tur virtual prezentat de Ben-jamina Ides Vladcovschi președinte interimar al CE Iași care a icircnceput icircn bdquoPiața Prieteniei Romacircno-Israelienerdquo loc icircn care se găsește obeliscul ridi-cat icircn memoria victimelor Pogromului din iunie 1941 și a continuat cu o pre-zentare a celei mai vechi Sinagogi din Romacircnia

Participanții au putut afla amă-nunte inedite despre Sinagoga Mare construită icircntre anii 1657-1671 și re-inaugurată cu prilejul sărbătorii de Hanuca icircn anul 2018 despre isto-ria prezenței evreilor pe meleagurile

ieșene precum și despre tradiții și obiceiuri evreiești specifice zonei

Serviciul religios a fost oficiat de directorul JCC Iași dl Albert Loz-

neanu care la finalul evenimentu-lui a transmis un mesaj emoționant bdquoIubiți prieteni sunt foarte bucuros să

vă mulțumesc tuturor celor care ați ales să sărbătorim icircmpreună chiar dacă virtual un Oneg Șabat special din superba Sinagogă Mare din Iași cea mai veche din Romacircnia Am avut plăcerea și marea onoare ca icircn sea-ra sfacircntă de Șabat să oficiez un Ka-balat Șabat special cu toate emoțiile și mai ales cu toată iubirea pe care am pus-o icircn fiecare cuvacircnt Icircn aceste zile dificile Dumnezeu ne-a lăsat din nou o portiță de scăpare și ajutați de tehnologie am putut fi măcar virtual icircmpreună Din nou Dumnezeu ne-a icircngăduit să ne cunoaștem limitele și icircn același timp să realizăm cacirct de im-portant este să fim icircmpreună și cacirct de plăcut este icircntr-adevăr să petrecem Șabatul icircn pace și să fim sănătoșirdquo

SILVIAN SEGAL

Motive de bucurie icircn pandemieCentrul Comunitar Evreiesc conti-

nuă să atragă participanți la activitățile sale devenite deja tradiționale Icircntre acestea cursurile online de ebraică pentru icircncepători și avansați suscită icircn continuare mult interes La ele iau parte nu doar evrei membri sau nu ai Comunității ci și creștini interesați să icircnvețe limba ivrit De asemenea icircn condiții de siguranță sanitară formația de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim repetă noi dansuri pentru vre-murile icircn care se vor putea organiza spectacole de acest fel

Special pentru copii JCC Ro-macircnia a organizat icircn data de 24 iu-lie un Kabalat Șabat online unde protagoniști au fost chiar cei mici care au povestit despre simbolurile și icircnțelesurile Șabatului au cacircntat și au spus poezii Oradea a fost reprezen-tată de Caroline și Estelle Bumbu și de Alexandra Nagy

O generoasă donație ne-a fost oferită de Departamentul pentru Asistență Socială al Consiliului Local al Municipiului Oradea icircmpreună cu firma Metalica SA Reprezentanții Comunității Evreilor și JCC Oradea au recepționat echipamentele casnice care vor fi de mare folos icircn bucătăria cantinei noastre

Am avut și alte motive de mare bu-curie le-am felicitat cu ocazia zilelor de naștere (chiar dacă de la distanță

icircn Germania respectiv icircn Israel) pe Sarah Rachel care a icircmplinit fru-moasa vacircrstă a Bat Mițva și pe Yael nepoatele președintelui Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Kop-pelmann

Tot icircn acest context fericit le-am spus bdquoMazel Tovrdquo prim-rabinului Ora-dei Shraya Kav și lui Iosif Blau Shi-mon Gil și Beni Rezmuves

Alți doi mem bri de bază ai Comu-nității Evreilor din Oradea care sunt pre-zenți zilnic la serviciile religi-oase George Hausmann și Laszlo Horva-th au fost căl-duros felicitați cu ocazia că-sătoriilor unor membri ai familiilor lor

L-am primit cu drag la revenirea icircn Romacircnia după o lungă perioadă pe prof Shaul Hachum rabin din Paris și prieten al Comunității noastre

ROBERT SCHORR

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

Alexandra Nagy

Caroline Estelle și Amos Bumbu

A Lozneanu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Mă icircntorsesem de curacircnd de la Podu Iloaiei după o călătorie icircn care ar fi pălit și chinurile iadului O călăto-rie de infern icircntr-un Tren al Morții

Era o zi de toamnă cu un cer de plumb din care cădea fără sfacircrșit o ploaie măruntă și rece Rătăceam pe străzile Iașilor icircmpovărat de tristețile mele și de traumele atacirct de vii icircncă și care mă icircnsoțeau ca niște boli de nevindecat Umblam ca un automat iar lacrimile icircmi spălau fața laolaltă cu stropii reci ce cădeau din icircnalt Oa-meni grăbiți și icircnfrigurați treceau pe lacircngă mine Unii se opreau o clipă clătinau din cap și-și continuau dru-mul fără o vorbă alții se furișau fără să mă bage icircn seamă Prea mulți copii icircși placircngeau icircn acele zile apocalipti-ce părinții ori frații ori prietenii uciși cu o bestială cruzime icircn sacircngerosul masacru antievreiesc din fosta capita-lă a Moldovei

Hoinăream prin ploaia icircnghețată pe care o simțeam pacircnă la oase ca și cum nu aș fi avut nicio țintă Dar ar fi fost suficient să fac cacircțiva pași pentru a ajunge la casa icircn care mă aștepta o mamă icircndoliată O casă modestă din apropierea sinagogii Catarski Un sin-gur gacircnd icircmi stăruia ca o obsesie mă tulbura și chiar mă icircnspăimacircnta tre-buia să-i fac o vizită mamei celui mai drag dintre prietenii copilăriei mele Aurel Șvarț Relu cum icirci spuneam cu toții cu un nume de alint

Cu Relu Șvarț am fost coleg icircncă din clasa icircntacirci a școlii primare bdquoRe-gele Carol Irdquo iar mai tacircrziu haver de cvuţa (coleg de grupă) al organizației sioniste bdquoDror Habonimrdquo Iar astăzi acum doamna Amalia Șvarț tante Amalia mă aștepta Icircmi formulasem și icircmi reformulasem ca pe un adevă-rat scenariu această cutremurătoare pentru mine reicircntacirclnire cu tante Ama-lia mama lui Reluțu O mamă care-și jelea pierderea unicului său fiu icircn zi-lele tragice ale Pogromului de la Iași Zile pe care eu am făcut jurămacircnt să nu le uit niciodată nici o clipă pacircnă la sfacircrşitul sfacircrşitului Aveam senzaţia sinistră că va trebui să intru icircn rolul nefast al unui mesager al morţii

Cu o astfel de senzaţie oribilă şi cu mintea cotropită de momentul fatal icircn care macircna prietenului meu s-a des-prins de macircna mea pentru a dispărea icircn neant şi icircn moarte am trecut pragul casei icircn care am trăit zilele cele mai fericite ale copilăriei mele alături de Reluţu Doamne Dumnezeule şi as-tăzi după o viaţă de om icircmi amintesc cu neştirbită prospeţime de acea cli-pă care avea să devină unul din cele mai blestemate coşmaruri ale vieţii mele Auziţi şi dumneavoastră icircn puţi-ne cuvinte ce i-am povestit ore şi ore icircn şir mamei lui Aurel Șvarţ

S-a icircntacircmplat icircn ziua icircn care tot creştinul icirci prăznuieşte pe Sfinţii Petru şi Pavel adică pe 29 iunie din vara lui 1941 Ne aflam icircn curtea Chesturii de Poliţie icircntr-unul din intervalele icircnşe-lătoare cacircnd armele ucigaşe tăceau Tatăl meu care pacircnă atunci mă ţinuse stracircns lipit de el mi-a dat un bracircnci puternic şi cu o voce plină de dispe-rare pe care nu i-o mai auzisem mi-a strigat bdquoFugi fugi acum şi nu uitardquo Şi am ţacircşnit ca aruncat de un resort Fugeam cu o iuţeală de care nici nu mă bănuiam icircn stare Mi se părea că icircmpotriva legii gravitaţiei nici nu atin-geam pămacircntul

Liniştea amăgitoare care a de-clanşat demenţa de mai tacircrziu a fost scurtă Au reicircnceput icircmpuşcăturile Se trăgea din toate direcţiile din toate armele Şi evreii captivi alergau bez-metici sub ploaia de gloanţe fără să ştie icircncotro icircşi pot salva viaţa

M-am avacircntat şi eu icircn acel iureş fără speranţă Cădeau oameni sece-raţi de gloanţe cădeau icircmpiedicacircn - du-se unii de alţii iar cei icircncă vii căl-cau peste cei morţi fugind de moarte Din mulţimea aceea dezumanizată care icircşi căuta la icircntacircmplare salva-rea s-a auzit un urlet cutremurător LA SIDOLI EVREI Şi gloata aceea dezlănţuită a pornit-o icircn acelaşi galop dement spre zidul icircnalt ca de cetate medievală care despărţea poliţia de vechiul cinematograf bdquoSidolirdquo

Era un zid de doi metri icircnălţime cu triunghiuri de sticlă groasă planta-te pe creastă Icircn acele clipe tragice cine mai avea puterea judecăţii Era desigur o nebunie dar atunci doar escaladarea acelui zid o consideram singura cale spre viaţă sau spre moarte Nu aveam de ales

Aşadar icircn ziua aceea rece şi tris-tă de sfacircrşit de toamnă icircn care Iaşiul părea un oraş mort tremuracircnd de frig sau vibracircnd de emoţie m-am trezit icircn casa al cărui prag l-am trecut de atacirc-tea ori Şi iată-mă acum icircn faţa ma-mei prietenului meu doamna Amalia tante Amalia cum icirci spuneam eu Se vedea că mă aştepta Stătea icircn mijlo-cul icircncăperii fără nici o expresie pe chipul icircnnegurat şi aşa icircnveşmacircntată icircn negru părea un monument dăltuit icircn durere şi suferinţă

Fiinţa aceea pe care o ştiam eu fusese o femeie frumoasă icircncă icircn pu-terea vacircrstei de pe chipul căreia nu se stingea niciodată lumina unui zacircm-bet Acum icircn faţa mea se afla o mamă ruinată de jale Trupul ei zvelt armo-nios altădată era acum gacircrbov părul ei de culoarea inului era acum cenu-şiu faţa brăzdată de riduri adacircnci ochii ei veseli cu privirea caldă pe care icirci ştiam erau acum marcaţi de tuşele vineţii ale cearcănelor Pă-reau nişte ochi morţi Iar eu priveam ca hipnotizat fără să-mi pot descleş-ta buzele Ce şi cum să-i spun unei mame atacirct de năpăstuite O mamă a idişe mame care a plătit un tribut atacirct de scump Pierderea unicului său fiu Există oare icircn vreo limbă cuvinte care să poată alina durerea unei ase-menea fiinţe

Eu tăceam şi o priveam uluit pe tante Amalia cacircnd m-am simţit icircm-brăţişat Tante Amalia mă stracircngea icircn braţele ei cu icircntreaga ei dragoste cu toată afecţiunea pe care ar fi tre-buit să le dăruiască propriului ei fiu Doamne mă stracircngea icircn braţele ei cu atacircta putere și eu simţeam cum inima icircmi bate cu atacircta forţă icircncacirct mă te-meam că icircmi va sparge pieptul şi se va rostogoli pe duşumeaua proaspăt spălată Tante Amalia placircngea icircn-cetişor şi printre suspine am auzit-o spunacircnd cuvinte pline de blacircndeţe și duioșie Le ţin minte şi azi aproape aşa cum le-am auzit

ndash Te-am aşteptat zănoc (diminutiv icircn limba idiş pentru substantivul bdquofiuldquo) Ai venit fără Relu fără icircngeraşul meu fără sufletul meu

Iar cuvintele ei mă ardeau ca un fier roşu Aş fi preferat atunci să se surpe pămacircntul sub mine decacirct să le fi auzit A urmat o tăcere grea apăsă-toare după care i-am auzit iar glasul sugrumat de durere

ndash Spune-mi tu cum şi de ce să mai trăiesc cacircnd ei mi-au ucis icircngerul şi mi-au zdrobit neşama (bdquosufletldquo icircn ebraică)

Iar eu tăceam şi mă minunam icircn-trebacircndu-mă icircn ce suflet mare poate icircncăpea atacircta jale şi atacircta deznădej-de

La Iaşi icircn acele zile care au icircnne-grit istoria Romacircniei icircn acel masacru ce a icircnsemnat cel mai devastator po-

grom antievreiesc din această ţară Relu nu a fost singurul bdquoicircngerrdquo ucis Au fost asasinaţi icircn cele mai diabolice atrocităţi un număr de trei sute cinci-zeci de copii evrei care nu apucaseră icircncă să-şi ia zborul spre viaţă O ade-vărată cruciadă icircmpotriva acestor ino-cenţi martiri care au căzut jertfă urii de moarte antisemite care durează de milenii

Cu ani icircn urmă regretatul critic li-terar Eugen Luca scria icircn bdquoDuminica neagrărdquo că icircn pogrom au fost ucişi cinci sute de copii

Ca o vrajă mistică mă atrăgea ca-mera lui Relu Uşa icirci era larg deschi-să iar eu am păşit icircn ea icircnfiorat şi cu sentimentul cu care aş fi trecut pragul unui templu Pe o policioară dreaptă cu o acoperitoare albastră brodată chiar de macircna doamnei Amalia ne zacircmbea chipul lui Relu Aşa cum icircl ştiam cu faţa lui veselă plină de can-doare cu ochii mari prietenoşi a că-ror privire te icircntrebau bdquoHei ce zicirdquo Un copil frumos ca un icircnger Sub raft cacircteva lucruri care i-au aparţinut ta-bla de şah pe care piesele albe şi cele negre păstrau ultimele poziţii ale unei partide neterminate o cutie alb-albas-tră KKL(Keren Kaiemeth Lʼ Israel) cu care am umblat icircmpreună pe stră-zile Iaşilor pentru o colectă de bani destinaţi realizării unui cămin naţional evreiesc pe pămacircnturile străbunilor bdquoamintirilerdquo hacirctrului Creangă un Jules Verne cu romanul bdquoDouăzeci de mii de leghe sub mărirdquo al cărui personaj principal Căpitanul Nemo icircl fermeca pur şi simplu pe Relu Mai era acolo un caiet bdquodictandordquo mai degrabă un jurnal cu observaţii aproape zilnice consemnacircnd icircntacircmplări uneori copi-lăreşti pline de haz alteori secvenţe de viaţă subliniate cu o icircnţelepciune matură şi pur şi simplu dramatice Rememorez ultima sa icircnsemnare da-tată 29 iunie 1941 bdquoToată noaptea n-a icircnchis nimeni ochii Aşteptăm Ce aşteptăm pe cine aşteptăm Acum zăresc o lumină prin geamul camuflat Se aud zgomote icircnfricoşătoare urlete de groază icircmpuşcături placircnsete de

copii Doamne ce ne mai aşteaptă pe noi evreiirdquo

Toate şi tabla de şah şi cărţile pe care le icircndrăgise Relu toate erau acolo făcacircnd atacirct de vie prezenţa prietenului meu Pe mine m-a impre-sionat icircnsă cea din urmă icircnsemnare din aşa-zisul lui jurnal Răspunsul la icircntrebarea cu care icircşi icircncheie icircnsem-nările şi pe care el icircl aştepta cu atacircta spaimă avea să-l capete icircn aceeaşi zi neaşteptat de sacircngeros icircn care au fost asasinaţi paisprezece mii de evrei ieşeni

Trecuseră ore bune icircn care eu şi tante Amalia povesteam fără să obo-sim şi fără să dorim să punem punct icircntacircmplărilor din scurta viaţă a celui care a fost şi nu va mai fi bdquoicircngeraşulrdquo şi bdquoneșamardquo doamnei Amalia Nici nu ne-am dat seama cacircnd s-a scurs tim-pul acelor amintiri răscolitoare Stropii de ploaie icircncetaseră să mai bată icircn fe-restre şi un amurg lăptos s-a coboracirct peste oraşul pustiit de o zi cacircinoasă de noiembrie

Venise timpul să plec Tante Ama-lia s-a apropiat de mine şi m-a cuprins de umeri Ochii ei stinşi pacircnă atunci mă priveau cu o intensitate tulbură-toare ca şi cum ar fi vrut să-mi dezvă-luie un gacircnd secret şi nerostit Şi par-că o şi auzeam bdquoZănoc spune tu cacirct o s-o mai duc fără icircngeraşul meu şi cu un suflet sufletul meu care a murit icircmpreună cu Reluţurdquo

Tante Amalia nu s-a icircnşelat Nu a trecut multă vreme după vizita pe care i-am făcut-o cacircnd durerea prea mare pentru o mamă a doboracirct-o Murise de inimă rea cum se spune icircn popor Boală fără leac

Cei peste trei sute de copii-martiri pieriţi asemeni lui Aurel Șvarţ icircn Po-gromul de la Iaşi care icircntregesc cifra cutremurătoare de un milion cinci sute de mii care au căzut jertfă icircn Holo-caust sunt victimele inocente ale unei uri apărute cu milenii icircn urmă icircntr-o

(Continuare icircn pag 22)

LEONARD ZĂICESCUWuppertal ianuarie 2020

Simfonia unor vieți bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon

La Editura Hasefer a apărut bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon scriitoare israeliană de limbă romacircnă icircn re-dactarea Ilenei Buculei Este un roman a cărui acțiune acoperă mai mult de o jumătate de secol din 1944 la Cernăuți pacircnă icircn anii 2000 la Tel Aviv Elementul bio-grafic autentic icircl constituie destinul tragic al savantului Albert Schwartz icircndepărtat prin forța statului sovietic de părinții săi cacircnd icircncă era minor (fără să-i revadă vreodată) Elev și student remarcabil icircn domeniul ma-tematicii și al fizicii nucleare solicitat pentru cercetări secrete icircn slujba statului cariera sa va cunoaște un declin brusc icircn locul unui binemeritat post universitar va primi unul de profesor de liceu pentru ca nu peste mult timp să fie trimis icircn războiul din Afganistan icircn prima linie unde va și muri Icircși lasă văduvă soția și orfană fiica de 11 ani Sonia Icircn scurtă vreme aceasta icircși pierde și mama după o icircncercare de a-și reface viața făcută cu disperarea bdquoicircnecatului care se agață de un pairdquo După cacircțiva ani crunți petrecuți la un orfelinat Sonia ne este icircnfățișată ca studentă bursieră la Stomatologie la Universitatea din No-vosibirsk iar icircn timpul liber este prim-violonista unui cvartet de fete care dau concerte de muzică simfonică icircn sala Muzeului Municipal din oraș

Icircn paralel cunoaștem povestea lui Alexander Segal student la Construcții la aceeași universitate Icircncearcă să păstreze distanța față de mama lui auto-ritară Alla care momentan se zbate să recacircștige la Chișinău o casă despre care afirmă că i se cuvine Alexander se icircndrăgostește de Sonia (bdquovioara icircntacircirdquo nu numai icircn cadrul cvartetului ci și icircn existența lui) iar sentimentele icirci sunt icircmpărtășite Se căsătoresc și au o viață icircmplinită pacircnă cacircnd dorința amacircndu-rora de a ști adevărul despre trecutul părinților lor care le afectează prezentul devine tot mai puternică Le rămacircne cititorilor să descopere cum s-au icircntrepă-truns viețile Allei și a lui Albert semnificația bdquosimfonieirdquo icircn evoluția personajelor precum și deznodămacircntul romanului Icircntreaga carte este scrisă agreabil cu alternarea vocilor (a lui Alexander și a Soniei) care preiau firul povestirii și icircl urmăresc cu tenacitate și curaj CLAUDIA BOSOI

Pogromul de la Iași icircngeri uciși și suflete zdrobite

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 4: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Cel de-al IV-lea Congres al FCER va avea loc la București icircn zilele de 25-26 noiembrie Publicăm mai jos extrase din Regulamentul de organizare și desfășurare a Congresului Programul-Calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și componența Comisi-ei de Validare a Congresului al IV-lea al FCER-CM și a celei pentru Organizarea și Desfășurarea Con-gresului al IV-lea al FCER-CM

Notă forma integrală a Regulamentului şi anexele pot fi consultate la adresa httpwwwjewishfedro

DISPOZIȚII GENERALEPrezentul Regulament are la bază prevederi-

le Statutului Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia ndash Cultul Mozaic recunoscut de Guvernul Romacircniei prin HG 99927082008 (denumit icircn con-tinuare Statut) (modificat și completat prin HG nr 6552010 și prin ORDINUL Secretarului de Stat pentru Culte nr 9518112014)

Conform Statutului Congresul este organul su-prem de conducere al Federației (art 20-1 din Sta-tut) și se icircntrunește o dată la 4 ani fiind convocat de Consiliul de Conducere icircn funcțiune care stabilește data și locul de desfășurare (art 20-2 din Statut)

Congresul este constituit din delegații aleși prin vot secret icircn Adunări Generale Extraordinare ale Comunităților conform Regulamentului-Cadru de Alegeri icircn Comunități cu respectarea principiului reprezentării proporționale dar cel puțin cacircte un re-prezentant pentru fiecare Comunitate (art 20-4 și art 62 (d) din Statut)

Reprezentarea proporțională se referă la numă-rul membrilor Comunității existenți la data de 31 iulie 2020 Icircn Anexele 1 și 2 sunt prezentate datele pri-vind numărul de delegați pentru al IV-lea Congres al FCER-CM și numărul membrilor Comunităților Evreiești din Romacircnia

Congresul este statutar constituit icircn prezența majorității delegaților aleși Icircn cazul icircn care nu se realizează cvorumul Congresul se amacircnă cu o zi cacircnd acesta se consideră valabil constituit indife-rent de numărul delegaților prezenți

Membrii Consiliului de Conducere icircn exercițiu precum și candidații la diverse funcții care nu au fost aleși ca delegați pot participa la lucrările Con-gresului fără drept de vot

Hotăracircrile Congresului se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate (art 20-6 din Statut)

Pe Agenda Congresului al IV-lea al FCER-CM potrivit art 21 și art 78-3 din Statut sunt icircnscrise următoarele

Dezbaterea și aprobarea Raportului de acti-vitate al Consiliului de Conducere icircn funcțiune pe perioada mandatului

Descărcarea de sarcini a Consiliului de Condu-cere căruia i-a expirat mandatul

Alegerea prin vot secret pe buletine de vot a Consiliului de Conducere al FCER-CM a preșe-dintelui a vicepreședintelui a secretarului ge-neral a Comisiei de Cenzori și a președintelui Comisiei de Etică și Mediere

Dezbaterea și adoptarea Programului de Acțiune pentru următorul mandat al organelor de conduce-re

Statutul FCER-CM ndash dezbateri de principiu

ORGANELE DE CONDUCERE ALE FCER-CM ndash NUMĂR ȘI COMPONENȚĂ

Consiliul de Conducere al FCER-CM este al-cătuit din 31 de membri (27 de membri titulari și 4 membri supleanți) după cum urmează

4 membri titulari de drept Președintele Vicepreședintele Secretarul General și Șef-Rabinul Cultului Mozaic din Romacircnia sau persoana desem-nată a-l icircnlocui

16 Președinți de comunități (14 membri titulari și 2 membri supleanți)

11 membri ai Comunităților (9 membri titulari și 2 membri supleanți)

Membrii supleanți se desemnează icircn ordinea descrescătoare a numărului de voturi la fiecare din cele două categorii Ei au dreptul de a participa la lucrările Consiliului de Conducere și ale Adunării Generale fără a avea drept de vot

Comisia de Cenzori este formată din 3 membri titulari și 2 membri supleanți Cel puțin unul dintre

membrii titulari trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil

Președintele Comisiei de Cenzori este ales de către membrii Comisiei

Membrii supleanți ai Consiliului de Conducere precum și cei ai Comisiei de Cenzori participă la ședințele organelor din care fac parte icircși pot expri-ma punctul de vedere asupra problemelor puse icircn discuție avacircnd vot consultativ

Membrii supleanți devin titulari icircn cazul vacantă-rii locurilor de membri titulari icircn ordinea numărului de voturi obținute la alegeri pe lista pe care s-a va-cantat locul

Consiliul de Conducere alege icircn prima sa reuni-une dintre membrii titulari 7 persoane dintre care cel mult 3 președinți de comunități Aceștia icircmpreu-nă cu președintele vicepreședintele secretarul ge-neral și Șef-Rabinul (sau persoana desemnată a-l icircnlocui) icircn total 11 persoane alcătuiesc Comitetul Director

CANDIDAȚII LA ORGANELE DE CONDUCERE ALE FCER-CMPentru funcțiile de președinte vicepreședinte

secretar general și președinte al Comisiei de Etică și Mediere poate candida orice persoană majoră care icircndeplinește cumulativ următoarele condiții

Este membru al unei Comunități evreiești din Romacircnia de cel puțin 5 ani

Este evreu conform halaha (condiție valabilă doar pentru funcția de președinte Pentru funcțiile de vicepreședinte secretar general și președinte al Comisiei de Etică și Mediere pot fi evrei atacirct con-form halaha cacirct și cu ascendență evreiască (tatăl sau un bunic evreu)

Are experiență managerială sau icircn conducerea unor instituții publice organizații nonguvernamen-tale de cel puțin 5 ani sau este persoană de noto-rietate icircn viața comunitară evreiască sau icircn cultură sau știință sau artă sau icircnvățămacircnt sau viața po-litică sau afaceri

Are susținerea (icircn scris) a cel puțin uneia din Comunitățile Evreiești din Romacircnia

Pentru calitatea de membru icircn Consiliul de Con-ducere poate candida orice persoană majoră evreu conform halaha sau cu ascendență evreiască (ta-tăl sau un bunic evreu) membru al unei Comunități evreiești din Romacircnia de cel puțin 5 ani Pentru Co-misia de Cenzori icircn cazul icircn care nu există membri ai comunității (halahici sau cu ascendență) care să corespundă cerințelor legale pentru funcția de cen-zor și care să dorească să candideze se acceptă și candidatura persoanelor fără ascendență evre-iască cunoscute pentru cinste și moralitate dacă corespund condițiilor profesionale icircn condițiile legii

Persoanele care doresc să ocupe o funcție de conducere icircn FCER-CM de membru icircn Comisia de Cenzori sau de președinte al Comisiei de Etică și Mediere icircși vor depune candidaturile icircn scris cu nu-măr de icircnregistrare conform Programului - calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM la Secretariatul Tehnic al Co-misiei de Organizare a Congresului icircn plic icircnchis cu mențiunea bdquoIcircn atenția Comisiei pentru Organiza-rea și Desfășurarea Congresuluirdquo

Fiecare candidat va prezenta o cerere-tip (Ane-xa 3) și un CV cu accentul pus pe activitatea le-gată de viața comunitară evreiască precum și o dovadă a apartenenței la comunitate (Anexa 4) De asemenea va depune o declarație pe proprie răspundere că nu a făcut poliție politică și că nu a comis fapte de natură penală civilă sau fiscală sau icircncălcări ale eticii și moralității iudaice care să-l facă nedemn de a candida precum și că au luat cunoștință și este de acord să respecte Codul de Conduită al Organelor de Conducere alese ale Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cul-tul Mozaic și ale Comunităților Evreiești adoptat de către Consiliul de Conducere al FCER-CM la data de 29042013

Persoanele care candidează pentru funcția de președinte vor depune și un program cuprinzacircnd obiectivele pe care icircși propun să le realizeze meto-dele de lucru resursele umane și financiare pe care le vor utiliza

Candidații la funcțiile de președinte vicepre-ședinte secretar general sau președinte al Comisi-ei de Etică și Mediere pot candida și pentru funcția de membru icircn Consiliul de Conducere Icircn cazul icircn

care sunt aleși icircn ambele funcții vor opta pentru una din ele

Persoanele care au fost alese icircn organele de conducere nu au dreptul să dețină funcții de condu-cere sau de reprezentare icircntr-un partid politic

ORGANIZAREA CONGRESULUI AL IV-LEA AL FCER-CM

Comisia de Validare are ca atribuții validarea candidaturilor și analiza contestațiilor la candida-turi (cf cap IV) validarea alegerilor și soluționarea contestațiilor referitoare la rezultatul alegerilor Ea este aleasă prin vot deschis de către Adunarea Ge-nerală fiind constituită din

Președinte ndash care trebuie să fie persoană inde-pendentă (nu este necesar să fie membru al unei comunități evreiești din Romacircnia) cu pregătire juri-dică de preferință profesor de drept (constituțional civil sau penal) sau fost judecător

3 membri personalități implicate icircn viața comu-nitară care nu candidează icircn alegerile din cadrul Congresului

Icircn faza de validare a candidaturilor și analiza contestațiilor privind candidaturile din comisie face parte și Rabinul FCER-CM pentru a analiza și a decide icircn problema aspectului halahic al candida-turilor

Comisia pentru Organizarea și Desfășurarea Congresului numită icircn continuare Comisia asigu-ră organizarea și desfășurarea lucrărilor Congresu-lui inclusiv a alegerii organelor de conducere

Comisia va fi aleasă prin vot deschis de către participanții la Adunarea Generală Extraordinară a FCER-CM anterioară Congresului

Comisia va fi compusă din președinte secretar și 2 membri

Membrii comisiei pot fi doar persoane care au o conduită morală conformă cu Codul de condui-tă al organelor de conducere alese ale Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia ndash Cultul Moza-ic la nivel teritorial și național

Activitățile Comisiei vor fi sprijinite de un Secre-tariat Tehnic compus din 5 persoane care nu can-didează și care au o conduită morală conformă cu Codul de conduită al organelor de conducere alese ale Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia ndash Cultul Mozaic la nivel teritorial și național Pen-tru membrii Secretariatului Tehnic condiția de a fi membru al unei comunități evreiești din Romacircnia nu este obligatorie

Comisia va avea următoarele atribuții Elaborarea calendarului activităților de organiza-

re a CongresuluiIcircntocmirea pe baza proceselor-verbale ale Adu-

nărilor Generale Extraordinare din Comunități a lis-tei delegaților la Congres

Expedierea scrisorilor de convocare a delegaților la Congres (Congres ce va fi convocat de Consiliul de Conducere al Federaţiei icircn funcţiune care sta-bileşte data şi locul său de desfăşurare ndash art 20 (2) din Statutul FCER-CM) a membrilor Consiliului de Conducere icircn funcție precum și a candidaților la diverse funcții care nu sunt delegați prin invitații scrise scrisori ce vor fi transmise cu cel puțin 10 zile icircnainte de data de desfășurare a Congresului revenind prin convorbiri telefonice acolo unde este posibil icircn zilele premergătoare Congresului

Predarea de către Secretariatul Tehnic către Co-misia de Validare a dosarelor de candidatură și a eventualelor contestații

Preluarea de la Comisia de Validare a docu-mentelor de atestare a candidaturilor și icircntocmirea după verificarea icircncadrării conform criteriilor de la Capitolul IV de către Comisia de Validare a listelor separate ale candidaților pentru funcțiile de

- Președinte- Vicepreședinte- Secretar General- Membru al Consiliului de Conducere ndash preșe-

dinte de Comunitate- Membru al Consiliului de Conducere- Membru al Comisiei de Cenzori- Președinte al Comisiei de Etică și MediereOrdinea candidaților pe fiecare listă va fi stabilită

prin tragere la sorțiOrganizarea de dezbateri publice icircntre candidații

la funcțiile de Președinte Vicepreședinte și Secre-tar General

Congresul al IV-lea al FCER-CM București 25-26 noiembrie 2020Regulament de organizare și desfășurare

(Continuare icircn pag 5)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 5

Asigurarea publicității lis-tei de candidaturi a CV-urilor

candidaților și a eventualelor materiale de promo-vare ale candidaților către delegații la Congres Icircn colaborare cu conducerile Comunităților revis-ta Realitatea Evreiască va fi asigurată difuzarea informațiilor privind Congresul și a listei de candida-turi către toți membrii comunităților evreiești din Ro-macircnia Difuzarea informațiilor privind Congresul și a listei de candidaturi va fi realizată și prin intermediul paginii de internet și a paginii oficiale de Facebook a FCER-CM

Asigurarea logisticii și desfășurării votării icircn condiții conforme cu normele impuse de starea excepțională cauzată de pandemie Va icircntocmi un ghid de desfășurare icircn siguranță icircn conformitate cu situația icircn București icircn perioada desfășurării Con-gresului Icircntocmirea buletinelor de vot a ștampilelor de vot pregătirea urnelor și a cabinelor de vot predă Comisiei de Numărare a Voturilor buletinele ștampilele și urnele

Verificarea și icircnaintarea spre validare a prezenței delegaților la Congres către Comisia de Validare

Icircntocmirea desfășurătorului lucrărilor Congre-sului și procedura detaliată conform căreia se vor efectua alegerile

Reuniunile Comisiei pentru Organizarea și Des-fă șurarea Congresului vor fi icircnregistrate audio icircn format digital și se păstrează icircn Arhiva FCER

DESFĂȘURAREA CONGRESULUI AL IV-LEA AL FCER-CM

Lucrările Congresului vor fi conduse de un Pre-zidiu format din 5 persoane după cum urmează președintele icircn funcție al FCER-CM președintele Comisiei de Validare președintele Comisiei de Or-ganizare a Congresului și icircncă doi membri aleși de către Congres din racircndul delegaților

Atribuțiile Prezidiului sunt următoareleConducerea lucrărilor CongresuluiDesemnarea Comisiei de Redactare a Proce-

sului-Verbal al desfășurării lucrărilor și a Hotăracircrilor Congresului

Plenul Congresului aprobă prin vot deschis Agenda de lucru propusă de Consiliul de Conduce-re al FCER-CM icircn funcțiune

Plenul Congresului alege Comisia de Numărare a Voturilor formată din 7 persoane (președinte și 6 membri) care nu fac parte dintre candidați și sunt delegați la Congres

Alegerea noilor Organe de Conducere ale FCER-CM se realizează prin vot secret Comisia punacircnd la dispoziție buletine de vot

Buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mărime aceleaşi caractere şi cu ace-eaşi cerneală icircn număr egal cu cel al delegaților la Congres și un supliment de 10 pentru situații deosebite Pe ştampilele de vot se va inscripţiona cuvacircntul bdquoFCER-CM VOTAT - 2020rdquo scris cu ma-juscule Comisia este responsabilă de tipărirea bu-letinelor de vot păstracircnd toate documentele referi-toare la acest proces Toate buletinele de vot sunt identice

Din momentul tipăririi atacirct buletinele de vot ordinare cacirct și buletinele de vot suplimentare vor fi sigilate icircn recipiente diferite icircn prezența tuturor membrilor Comisiei care este răspunzătoare de in-tegritatea acestora

Sigiliul recipientului care conține buletinele de vot ordinare va fi deschis icircn prezența tuturor mem-brilor Comisiei icircn momentul declanșării procedurii de votare

Sigiliul recipientului care conține buletinele de vot suplimentare rămacircne intact pacircnă icircn momentul prezentării unei solicitări motivate a unui delegat la Congres icircn timpul procedurii de votare pentru acordarea unui buletin de vot suplimentar Sigiliul poate fi deschis doar cu acordul tuturor membrilor Comisiei care vor icircnregistra icircntr-un tabel separat motivația acordării buletinului de vot suplimentar

Tabelul și raportul Comisiei devin parte integran-tă din raportul Comisiei de Validare

Inainte de a fi preluată ștampila de vot se dez-infectează Icircn cabina de votare fiecare delegat va aplica ștampila de vot pe numele candidatului (sau unde este cazul a candidaților) pentru care optea-ză

După votare buletinele de vot vor fi introduse icircn urne

La deschiderea urnelor și numărarea voturilor de către Comisia de Numărare a Voturilor pot asista și candidații fără a avea dreptul de a se implica icircn numărarea voturilor De asemenea la aceste pro-ceduri vor asista și membrii Comisiei de Validare La numărarea voturilor membrii comisiei vor purta pe lacircngă mască și mănuși

Activitatea Comisiei de Numărare a Voturilor va fi icircnregistrată video icircn format digital și se păstrează icircn Arhiva FCER

Pentru funcțiile de președinte vicepreședinte secretar general sau președinte al Comisiei de Etică și Mediere icircn cazul icircn care sunt doi candidați pen-tru funcția respectivă va fi desemnat cacircștigător cel care a obținut cel mai mare număr de voturi Icircn ca-zul icircn care sunt mai mult de doi candidați pe funcție dacă nici unul dintre candidați nu a obținut jumătate + 1 din numărul de voturi valabil exprimate atunci se va proceda la un al doilea tur de scrutin icircn ca-drul Congresului prin vot secret pe buletine de vot la care vor participa primii doi clasați pentru funcția respectivă și va fi desemnat cacircștigător cel care a obținut cel mai mare număr de voturi

După icircncheierea numărării voturilor buletinele de vot vor fi introduse pe categorii icircn plicuri sigila-te care vor fi păstrate pe masa Prezidiului pentru renumărarea voturilor icircn caz de contestații

Rezultatele alegerilor se vor consemna icircntr-un Proces-verbal icircntocmit de Comisia de Numărare a Voturilor Icircn Procesul-verbal se vor consemna data și locul desfășurării Congresului numărul delegaților din liste și numărul celor prezenți numă-rul buletinelor depuse numărul buletinelor anulate și al celor valabile pentru fiecare funcție icircn parte precum și numele candidaților aleși și nealeși nu-mărul de voturi obținut de fiecare candidat

Rezultatele alegerilor se validează de către Co-misia de Validare printr-un Proces-verbal de valida-re a alegerilor

După alegere Consiliul de Conducere se va icircn-truni icircn prima sa reuniune pentru a alege Comitetul Director al FCER-CM Alegerea se va face prin vot deschis la propunerea Președintelui FCER-CM Rezultatul se va consemna icircntr-un Proces-verbal semnat de Președintele și de Secretarul General aleși de către Congres care vor participa la aceas-tă reuniune

DISPOZIȚII FINALEDupă icircncheierea lucrărilor Congresului Comisia

va alcătui un dosar care va fi depus la cabinetul Secretarului General al FCER-CM ales care va conține următoarele

Scrisoarea de convocare la Congres a dele-gaților

Lista delegaților la Congres și a celor prezenți la lucrări

Raportul de activitate al Consiliului de Conduce-re icircn funcție

Procesul-verbal de alegere a Comisiei pentru Organizarea și Desfășurarea Congresului

Procesul-verbal al Congresului și Documentul privind Hotăracircrile adoptate

Procesul-verbal al Comisiei de Numărare a Vo-turilor

Procesul-verbal de validare a alegerilorProcesul-verbal de alegere a Comitetului Direc-

tor al FCER-CMBuletinele de vot icircn număr egal cu numărul

delegaților prezenți la CongresDocumentele depuse pentru icircnscrierea candi-

dațilorContestațiile și declarațiile de neacceptare a re-

zultatelor alegerilor se vor face icircn Plenul Congresu-lui către Comisia de Validare care se va pronunța icircn termen de o oră sau vor fi icircnaintate icircn scris icircn termen de 24 de ore către Comisia de Validare care va răspunde contestațiilor icircn termen de cel mult 48 de ore din momentul expirării termenului de depunere a contestațiilor

Rezultatul alegerilor va fi difuzat icircn comunități și va fi publicat icircn revista Realitatea Evreiască pre-cum și pe paginile de internet ale FCER-CM

Dosarul de alegeri se păstreză la cabinetul Se-cretarului General 3 luni după care va fi predat la Arhiva FCER-CM cu excepția Proceselor-verbale care se vor preda la Arhivă după următoarele ale-geri ale Organelor de Conducere ale FCER-CM

Prezentul regulament a fost adoptat de către Adunarea Generală a FCER-CM din data de 7 sep-tembrie 2020

I Comisia de Validare a Congresului al IV-lea al FCER-CM

D-na Margareta Teodorescu fost judecător la Icircnalta Curte de Casație și Justiție (președinte al Co-misiei)

Dl Ionel Schlesinger Președinte de Onoare al CE Arad

D-na Ruxandra Cacircrjan avocat membră CEBDl Matei Dimoftache avocat membru CEB

II Comisia pentru Organizarea și Desfășurarea Congresului al IV-lea al FCER-CM

D-na Camelia Icircntorsură - Moldoveanu (București) ndash președinte

Dl Dan Singer (București) ndash secretarDl Mihai Pope (București)D-na Andreea Varodin (București)

Stabilirea datei și a locului de desfășurare a Congresului de către Adunarea Generală a FCER-CM (vot electronic)- 10092020Publicarea icircn Realitatea Evreiască pe 20092020

și pe pagina de internet (11092020) a FCER-CM a datei Congresului a extrasului din Regulament pri-vind procedurile și condițiile de candidatură

Alegerea delegaților icircn Comunități pentru Con-gresul al IV-lea al FCER-CM pacircnă pe 09112020

Perioada de depunere a candidaturilor pentru Organele de Conducere ale FCER-CM ndash 2610 -0911 2020

Se depun la Secretariatul Tehnic al Comisi-ei de Organizare a Congresului (luni miercuri 900-1500 marți joi ndash 1100-1800) Str Sf Vi-neri 9-11 Sect 3 București tel 0746 549 008 e-mail congres4fcergmailcom

Publicarea pe internet și prin afișare la Comunități a Listei candidaților pentru Organele de Conducere ale FCER ndash 10112020

Depunerea contestațiilor la candidaturile pentru Organele de Conducere ale FCER-CM ndash 2710-12112020

Soluționarea eventualelor contestații de către Comisia de Validare ndash 12 -15112020

Publicarea pe internet icircn Realitatea Evreias-că și prin afișare la Comunități a Listei finale a candidaților pentru Organele de Conducere ale FCER-CM și delegaților ndash 16112020

Icircntacirclniri online de prezentare a candidaților ndash 17-22112020

CONGRESUL al IV-lea al FCER-CM ndash

25-26112020Prima reuniune a Consiliului de Conducere

și alegerea de către acesta a Comitetului Direc-tor

Publicarea rezultatului alegerilor pe internet și prin afișare la Comunități ndash 26112020

Perioada de depunere a contestațiilor ndash 26-27112020

Analiza și soluționarea eventualelor contestații de către Comisia de Validare ndash 29112020

Publicarea rezultatelor finale ale alegerilor ndash 29112020

Congresul al IV-lea al FCER-CM București 25-26 noiembrie 2020Regulament de organizare și desfășurare

Program-calendar de pregătire organizare şi derulare

a Congresului al IV-lea al FCER-CM

(Urmare din pag 4)

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Din ce icircn ce mai mulți romacircni știu că a existat și un Holocaust

romacircnescndash Icircn lumina celor 15 ani care au tre-

cut considerați activitatea și realizări-le Institutului o poveste de succes

ndash Am realizat lucruri importan-te Icircn primul racircnd faptul că am adus subiectul Holocaustului icircn spațiul pu-blic ori de cacircte ori existau derapaje icircn acest domeniu și icircn acești 15 ani s-a icircntacircmplat nu o dată De aseme-nea punerea icircn practică a scopului educativ care a depășit cu mult ceea ce s-a propus inițial acesta s-a ex-tins și icircn alte direcții de pildă la noua generație politică avem parteneri-ate cu partidele politice și cursuri cu membri ai formațiunilor politice care se află la icircnceput de carieră Avem parteneriate cu procurori cu polițiști avem cursuri la Academia Militară și ne ocupăm mai ales cu cei care au intrat icircn sistem care se icircntacirclnesc cu această problemă și trebuie să cu-noască elemente despre Holocaust și despre valorile democrației Ele sunt corelate și incluse icircn programe vaste Icircn ce măsură ne-am făcut trea-ba Asta nu noi trebuie să apreciem noi suntem mulțumiți că din ce icircn ce mai mulți romacircni știu că Holocaustul nu este numai Auschwitz și Hitler nu este numai bdquosoluția finalărdquo De-acum lumea a icircnceput să știe de mareșalul Antonescu de faptul că a existat un Holocaust și icircn Romacircnia Se orga-nizează evenimente comemorative care vizează Pogromul de la Iași de-portările la Auschwitz Ziua Holoca-ustului din Romacircnia Cu acest prilej profesorii organizează evenimente

cu elevii vizite la noi la Institut la comunități la Memorialul Holocaus-tului la Muzeul Evreilor Cumva icircn mentalul colectiv a icircnceput să ocupe un loc și Holo caustul din Romacircnia Cu tot ceea ce facem noi am vrut să se conștientizeze realitatea Holocaustu-lui romacircnesc Și icircn educație așa cum am menționat ne-am adresat unui nu-măr mare de segmente ale populației

Antisemitismul icircn Romacircnia nu este pe un trend descendent

ndash Cum apreciază Institutul situația antisemitismului din Romacircnia

ndash O icircntrebare la care e greu de răspuns Există numeroase derapaje icircn acest domeniu un exemplu conclu-dent fiind manifestările care și-au gă-sit loc icircn social media și icircn publicațiile online icircn campania prezidențială le-gate de prezentarea președintelui Io-hannis Pe de altă parte noi am avut un proiect de monitorizare a social media și ce am constatat acolo este o tragedie un pericol maxim scăpat de sub control Am avut numeroase etape icircn care și Institutul nostru a avut de suferit Astfel icircn 2015 după pro-mulgarea Legii 217 de condamnare a negării Holocaustului Institutul a fost amenințat cu bombă a fost un val de reacții antisemite de manifestări ale susținătorilor mișcărilor legionare Nu suntem pe un trend descendent sub nici o formă Faptul că la noi nu au avut loc manifestări ca icircn alte țări ndash Franța Marea Britanie ndash este o ches-tiune bdquoacum și aicirdquo temporară Nu putem ști ce ar putea declanșa acțiuni de felul celor care au avut loc icircn ulti-mii doi ani icircn Europa Să nu uităm că Institutul este cel care intervine atra-

ge atenția asupra derapajelor și cere măsuri

ndash Ce loc ocupă icircn acest context bdquoStrategia de combatere a antisemi-tismuluirdquo un proiect de lege inițiat de Ministerul de Externe romacircn

ndash bdquoStrategia de combatere a anti-semitismuluirdquo inițiat sub egida Minis-terului de Externe la elaborarea că-ruia participăm și noi va fi alături de legislația existentă un instrument icircn plus icircn combaterea antisemitismului mai ales pentru multe instituții care s-au implicat icircn acest demers și icircl vor putea folosi

Obiectivul nr1 ndash Muzeul de Istorie a Evreilor și Holocaustului

ndash Care sunt proiectele de viitor ale Institutului

ndash Obiectivul cel mai important este viitorul Muzeu de Istorie a Evreilor și al Holocaustului Icircn acest moment realizarea Muzeului este coordonată de noi un proiect ambițios care impli-că foarte multe resurse atacirct materi-ale cacirct și umane Proiectul va fi unul public-privat pe de-o parte bugetul de stat pe de altă parte donatorii respectiv marii donatori Am creat o fundație numită bdquoPrietenii Muzeului de Istorie a Evreilor și Holocaustuluirdquo atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn America Menționez că doi foști ambasadori ai SUA icircn Romacircnia se ocupă de fundație

108 ani de la nașterea lui Raoul Wallenberg

4 august este ziua de naștere a unuia dintre cei mai bravi salvatori ai evrei-lor din perioada Holocaustului Raoul Wallenberg Cu un curaj ieșit din comun tacircnărul suedez s-a confruntat cu naziștii germani și salașiștii unguri pentru a scăpa de la moarte mii de evrei din Ungaria oprind trenurile care urmau să-i ducă icircn lagăre sau dacircnd jos din tren zeci de familii

Raoul Wallenberg care făcea parte dintr-o familie suedeză creștină bo-gată a răspuns apelului WRB (Comisa Americană pentru Refugiații de Răz-boi) și guvernului suedez și icircn vara anului 1944 a sosit la Budapesta Cu excepția comunității evreiești din capitala Ungariei toți evreii din provincie au fost deportați la Auschwitz trei sferturi dintre ei fiind duși imediat icircn came-rele de gazare Fără a avea experiență diplomatică personalitatea lui ca-pacitatea lui organizatorică și nu icircn ultimul racircnd curajul său l-au ajutat să re-cruteze un mare număr de voluntari și parteneri care să-l sprijine icircn acțiunile sale A folosit diferite metode ndash de la farmecul personal la amenințări ndash ca să salveze oameni A redactat peste 20000 de permise de fapt fără nici o bază legală dar avacircnd tot felul de ștampile icircn culorile Suediei care garantau un fel de imunitate pentru deținători De asemenea a organizat 32 de case aflate sub protecția Legației suedeze și a altor state care adăposteau 30000 de persoane A icircncercat să-i elibereze pe evreii arestați de autoritățile fasciste și naziste afirmacircnd că sunt cetățeni suedezi Se apreciază că icircmpreună cu echipa sa ar fi salvat aproximativ 100000 de persoane icircn 184 de zile

Wallenberg a avut o soartă tristă După intrarea armatei sovietice icircn Un-garia Wallenberg a plecat la comandamentul rus din Debrețin pentru a dis-cuta cu mareșalul Malinovski soarta supraviețuitorilor evrei după război A fost arestat de ruși acuzat de spionaj și dus icircn URSS Se pare că ar fi fost icircnchis la icircnchisoarea KGB și dus apoi icircntr-un lagăr dar nici pacircnă azi nu se știe ce s-a icircntacircmplat cu el Cu toată deschiderea unor foste arhive sovietice nu s-a primit nici un răspuns legat de soarta acestei personalități caracterizate printr-un profund umanism

EVA GALAMBOS

Institutul bdquoElie Wieselrdquo la 15 ani de la icircnființareLa 5 octombrie se icircmplinesc 15 ani de la inaugurarea Institutului Național

pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo organism al Gu-vernului romacircn care a adus icircn conștiința publică subiectul Holocaustului ro-macircnesc

bdquoInstitutul s-a născut icircntr-un context bunrdquo ne-a declarat Elizabeth Ungu-reanu director de comunicare și de proiecte al Institutului Decizia de a crea Institutul a fost formulată icircn capitolul bdquoConcluzii și Recomandărirdquo al Rapor-tului final al Comisiei bdquoWieselrdquo Comisia prezidată de Elie Wiesel compusă din 33 de experți icircn istoria Holocaustului a lucrat un an de zile s-a reunit icircn SUA Romacircnia și Israel pentru a cerceta a confrunta documentele a con-stata și a concluziona ceea ce a fost Holocaustul din Romacircnia un subiect care pacircnă atunci practic nu a existat A fost un icircnceput un start pentru o nouă eră icircn cercetările istorice Icircn acest context Institutului i-au revenit două sarcini majore cercetarea problemei Holocaustului din Romacircnia și educația care a căpătat o altă valență comparativ cu ceea ce cunoaștem noi ca educație cla-sică Ea s-a adresat studenților profesorilor masteranzilor doctoranzilor și pe parcurs s-a extins la alte categorii de specialiști S-a cerut ca la Facultatea de Istorie să se acorde o mai mare atenție studierii acestui subiect ținacircnd cont de faptul că istoria Holocaustului este parte din istoria Romacircniei nu o istorie exclusiv a evreilor Aceasta a fost percepția pacircnă atunci consideracircndu-se că tot comunității evreiești icirci revine sarcina studierii acestui fenomen

icircn State Există de-acum mai mulți do-natori și aici și acolo nu și icircn alte țări deoarece am lansat cererea acolo unde există un potențial

Legat de lucrările de pregătire a Muzeului vreau să menționez că spațiul acestuia nu se află icircntr-o clă-dire de patrimoniu Aici pe Calea Victoriei e o clădire de 10000 m2 e mai convenabilă e a noastră și ne oferă o posibilitate de manevră mult mai mare decacirct dincolo icircn Lipscani Chiar ca preț proiectul este mai ieftin Icircn schimb cu această schimbare am pierdut și timp și bani Abia acum sun-tem din nou icircn faza de lansare a con-cursului de soluții Muzeul este un pro-iect al Guvernului și al Administrației Prezidențiale un proiect de țară iar Institutul icircl gestionează Acum cacircnd se cunoaște proiectul oamenii icircncep să se identifice și se gacircndesc că ar fi bine să ajungă aici obiecte persona-le amintiri de familie Lumea icircncepe să ne caute primim e-mailuri ni se cer informații și oamenii se gacircndesc să facă donații Ne bucură deoarece fiecare obiect are o poveste și nouă ne place să personalizăm să oferim povești de familie să empatizăm

ndash Alte planuri legate de viitorndash Căutăm să ne dezvoltăm icircn

direcția monitorizării antisemitismu-lui Aceasta se adaugă la obiectivul de bază ndash studierea Holocaustului prezervarea memoriei Holocaustului din Romacircnia Dar acum realitatea ne obligă Și acum după 15 ani pot spu-ne că icircn ultimii cinci ani am acordat o atenție deosebită zonei de monitori-zare a antisemitismului Reacționăm ori de cacircte ori există derapaje care tot icircn această zonă se icircncadrează și parcă sunt mai multe ca oricacircnd Am icircnceput aceste monitorizări icircn cadrul unui proiect care s-a icircntins pe un an am avut echipe care s-au ocupat de monitorizarea icircn mediul online Icircn ac-tivitatea noastră ne axăm și pe zona

Robert Singer preia din nou conducerea World ORT

Robert Singer fost CEO al Con-gresului Mondial Evreiesc cu o experiență de peste 30 de ani icircn con-ducerea organizațiilor evreiești a fost confirmat președinte al Consiliului de Administrație al World ORT rețeaua globală de educație pe care a mai condus-o anterior ca CEO și director general anunță bdquoJerusalem Postrdquo

La preluarea mandatului Robert Singer a spus bdquoAm vrut să revin la World ORT deoarece cred că edu-cația este cheia pentru toate icircn spe-cial transmiterea tradițiilor evre iești și supraviețuirea evreilor De aseme-nea este cheia pentru combaterea anti semitismului și a atacurilor asupra poporului evreu

Anul acesta se aniversează 140 de ani de la icircnființarea ORT una

dintre cele mai longevive organizații evreiești la acest nivel ORT este icircnsă mai relevant decacirct oricacircnd fiind un hub de idei noi inovație și adaptabi-litate pregătind tinerii pentru lumea muncii

World ORT transformă viețile prin educație și ajunge la 300000 de oa-meni icircn peste 30 de țări icircn fiecare an Acesta combină educația științifică și tehnologică la nivel icircnalt cu identitatea evreiască consolidată

Cea de-a 140-a aniversare a orga-nizației trebuia să fie marcată la Fo-rumul Mondial de la Ierusalim dar pandemia Covid-19 a icircnsemnat amacirc-narea acelor sărbători pacircnă la o dată ulterioară mai notează bdquoJerusalem Postrdquo

GEORGE GIcircLEA

(Continuare icircn pag 22)

Interviu realizat deEVA GALAMBOS

E Ungureanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 7

La 21 august s-au icircmplinit 130 de ani de la nașterea la Mihăileni a lui Iacob Ashel Groper considerat primul poet modern de limbă idiș din spațiul romacircnesc Părinții lui proveneau din tr-o dinastie rabinică A absolvit Școala elementară israelito-romacircnă a urmat Facultatea de Drept la Iași iar după Primul Război Mondial s-a mu-tat la București O perioadă a lucrat ca funcționar la Banca Moldovei

A icircnceput să scrie poezii icircncă din adolescență Icircn 1908 sub influența Conferinței idiș de la Cernăuți și a activității asociației culturale bdquoToynbeerdquo din Iași a ales să scrie numai icircn idiș deși cunoștea foarte bine romacircna și germana Haym Nahman Bialik poe-tul național al Israelului i-a comentat favorabil poeziile

Debutul literar a avut loc icircn 1914 icircn ziarul Di Idișe Velt din Vilnius Icircn același an Groper a devenit unul din-tre fondatorii grupării literare de ex-presie idiș bdquoLichtrdquo (Lumină) alături de Moti Rabinovici Efraim Waldman Matatia Friedman Un colaborator permanent era Iacob Botoșanski un

alt idișist important Grupul bdquoLichtrdquo a editat o revistă cu același titlu care a apărut trimestrial din 1914 pacircnă icircn 1916 Atacirct ca grupare literară cacirct și ca revistă care promova cultura idiș bdquoLichtrdquo a marcat icircnceputul literaturii idiș moderne icircn spațiul romacircnesc

Poemele lui Groper au circulat oral poetul a exercitat o mare influență asupra lui Benjamin Fondane S-au icircntacirclnit icircn 1915 Fondane pe atunci elev de liceu s-a oferit să traducă icircn romacircnă poeziile lui Groper Cu ajuto-rul poetului admirat Fondane va pu-blica icircn paginile revistelor Hatikva și Bar Kohba (semnacircnd F Benjamin sau B Wechsler) traduceri din idiș poezii originale și articole

Operele lui Iacob Groper erau cunoscute nu numai icircn comunitatea evreiască ci și icircn cercurile literare romacircnești Unele poezii au fost publi-cate icircn idiș cu transliterare după grafia limbii romacircne (icircn revistele Macircntuirea Lumea evree Hasmonaea Adam) al-tele au fost traduse icircn romacircnă de En-ric Furtună Barbu Nemțeanu Camil Baltazar Iosif Bercovici Groper a fost

c u n o s c u t și apreciat și de Tudor A r g h e z i Mihail Sa-d o v e a n u Gala Galac-tion Eugen Lovinescu

S i n g u -rul volum de poezii publicat de Groper icircn timpul vieții este In șotn fun a ștain (Icircn umbra unei lespezi 1934) care cuprinde teme biblice traduceri din psalmi versuri pentru copii Stilul său literar este influențat de Biblie dar și de romantism modernism și de fol-clorul romacircnesc Printre scriitorii care l-au inspirat se numără IL Peretz Heinrich Heine A scris și opere de tip umoristic despre viața icircn orășelele evreiești din Romacircnia De asemenea a tradus poeme romacircnești icircn idiș

Icircn perioada interbelică Groper era activ icircn cercurile literare După Holo-caust poezia lui s-a concentrat pe suferința evreilor din Romacircnia Abia icircn 1964 a făcut Alia A instituit bdquoFondul Groperrdquo destinat cercetării culturii și istoriei evreilor din Romacircnia A murit la 12 decembrie 1966 O stradă din Așkelon icirci poartă numele

CLAUDIA BOSOI

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquo

Evocare Iacob GroperDemnitatea

intelectualului icircntr-un sistem

opresiv Oscar Hoffman

Numitorul comun al cărților emi-nentului sociolog Oscar Hoffman ndash responsabilitatea intelectualilor față de societatea vremii lor perspectiva critică asupra unui sistem de valori ndash icircși are rădăcini icircn trăirile copilului marcat de pogromul legionar din ianuarie 1941 de la București N-a uitat clipele de coșmar nici gestul colonelului Amzărescu proprietarul casei unde locuia Oscar icircmpreună cu familia sa care i-a apărat pe toți riscacircndu-și viața A icircnvățat la Liceul Evreiesc bdquoMihail Sebastianrdquo și după 1949 la bdquoSf Savardquo unde și-a dat ba-calaureatul

Șefului de promoție al Facultății bucureștene de Filozofie absolvită icircn 1954 i se deschidea o certă ca-rieră universitară Devenise lector icircn 1956 cacircnd a izbucnit revoluția anti-comunistă din Ungaria și cei mai buni studenți ai săi au fost arestați fiind-că-i citiseră pe Kant și Hegel autori interziși A fost anchetat pentru asta bdquoCum permiteți studenților dumnea-voastră să vorbească despre ei la seminarerdquo bdquoNu poți să aprobi sau să combați ceva dacă nu te infor-mezi asupra problemei respectiverdquo a venit demn replica icircnsoțită de re-fuzul de a semna icircn alb o declarație icircmpotriva studenților săi Demnitatea l-a costat A fost dat afară din facul-tate Cacircnd s-a născut fiica sa era șomer Cu greu a reușit să obțină un post de vacircnzător icircntr-o librărie A stat ani de zile icircn triaj ndash triajul s-a numit SRSC ndash pacircnă icircn 1967 Era momen-tul emancipării fățișe a Romacircniei față de fosta URSS Abia atunci revine icircn mediul academic La Centrul de Cercetări Sociologice unde e numit cercetător științific gradul III coor-donează investigații asupra inovării și managementului noului sistem instituțional al economiei bazate pe cunoaștere filozofică

După 1990 icircși amplifică preocu-pările amintite icircn calitate de cerce-tător principal gradul I la Institutul de Sociologie al Academiei Romacircne O perioadă fructuoasă icircn plan auctori-al icircn care publică bdquoPsihologia mana-gerială rdquo ndash 1994 bdquoSociologia munciirdquo ndash 1996 bdquoManagement Fundamente socio-umanerdquo ndash 1999 bdquoSociologia muncii Probleme icircn dezbatererdquo ndash 2002 Este coautor al altor cacircteva volume avacircnd ca direcții analitice actori sociali ai promovării tehnolo-giei informatice și comunicării repe-re ale sociologiei rurale paradoxul instituțional IMM-urile și dezvoltarea durabilă Una din temele exprimacircn-du-i poate mai mult decacirct altele frămacircntările celui care cunoscuse marginalizarea perfecționistului icircn-do indu-se de sine ndash și-a dat sau nu măsura atacirct cacirct ar fi dorit s-o facă ndash a fost despre bdquomediocrație și meritocrațierdquo bdquosocietatea cunoașterii și noile eliterdquo Cartea scrisă icircmpre-ună cu Ion Glodeanu a apărut icircn 2007 Poate tocmai strădania inte-lectuală ndash muntele care se tot icircnalță pe măsură ce-l urci ndash l-a fortificat lă-untric

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (VI)

bdquoLa decenii de la Holocaust anti-semitismul continuă să atingă niveluri şocante şi icircn creştere icircn UErdquo afirmă directorul FRA (Fundamental Rights Agency) Michael OrsquoFlaherty icircntr-un raport publicat icircn decembrie 2018 bdquoStatele membre trebuie să ţină cont de această situaţie şi să-şi intensifice eforturile pentru a combate antisemi-tismul Evreii au dreptul de a trăi liber fără a se confrunta cu atitudinea de ură şi fără să se teamă pentru propria siguranţărdquo

Raportul FRA bdquoExperienţe şi per-cepţii legate de antisemitism Al doi-lea sondaj referitor la discriminare şi infracţiuni motivate de ură icircmpotriva evreilor din UErdquo subliniază concluziile sondajului Acestea indică niveluri de antisemitism icircn creştere Aproximativ 90 dintre respondenți cred că anti-semitismul este icircn creștere icircn țara lor acelaşi procent consideracircnd că pro-blema este foarte prezentă icircn mediul online icircn timp ce aproximativ 70 menționează spaţiile publice mass-

media şi politica drept surse frecven-te de antisemitism Aproximativ 30 dintre respondenți au fost hărţuiţi cei mai afectaţi fiind cei care sunt evident evrei Antisemitismul pare a fi atacirct de puternic icircnrădăcinat icircn societate icircn-cacirct hărţuirea regulată a devenit par-te din viaţa lor de zi cu zi Peste 80 nu declară incidentele grave la poliţie sau altă autoritate adesea pentru că au convingerea că nu se va schimba nimic icircn timp ce mai mult de o trei-me evită să participe la evenimente dedicate evreilor sau să viziteze lo-curi evreieşti deoarece se tem pentru siguranţa lor şi se simt icircn pericol Icircn acest sens statele membre trebuie să colaboreze stracircns cu un număr mare de actori icircn special comunitățile de evrei și organizaţii ale societăţii civile pentru a elabora măsuri mai eficiente de prevenire și combatere a antisemi-tismului Printre acestea se numără o mai bună educație referitoare la Holo-caust şi activităţi de creştere a conşti-entizării protejarea comunităţilor şi a

locurilor icircn care trăiesc evrei şi moni-torizarea periodică a infracţiunilor mo-tivate de ură icircmpotriva evreilor

Prezentul raport a fost publicat după ce CNN a făcut public propriul sondaj care a evidenţiat că bdquostereoti-purile antisemite sunt prezente și pu-ternice icircn Europa iar amintirea Holo-caustului icircncepe să disparărdquo

De aceea a vorbi despre Holo-caust este o datorie nu doar a istorici-lor ci şi o datorie morală a profesori-lor care pot modela educaţia tinerilor şi icirci pot sensibiliza cu privire la ce se icircntacircmplă icircn jurul lor tocmai ca eveni-mente de acest fel să nu se repete Deoarece pacircnă icircn 1989 acest subiect nu a fost studiat la orele de istorie din şcoala romacircnească prima urgenţă a constitui t-o completarea programei școlare Icircn 1998 Ministerul Educaţiei Naţionale a introdus icircn icircnvăţămacircntul preuniversitar reglementările necesa-re studierii Holocaustului şi a proiec-tat icircn noile programe

ILDIKO GALERU(Continuare icircn pag 21)

bdquoDocu-comentariurdquo Sigmund Weinberg

La 15 iulie 2020 Centrul de Studii Turce (CST) din cadrul Facultății de Istorie a Universității din București a organizat evenimentul on-line bdquoSig-mund Weinberg ndash pionier al cinemato-grafiei otomane și membru al coloniei romacircnești de la Constantinopolrdquo (foto) Formatul a inclus o vizionare de film și o dezbatere live Evenimentul a fost mo-derat de conf univ dr Silvana Rachi-eru coordonatoarea icircntacirclnirilor CST iar invitații au fost dr Savaș Arslan

regizor și critic de film conferențiar la Universitatea Bahccedileșehir din Istanbul și dr Marian Țuțui istoric de film cer-cetător la Institutul de Istoria Artei bdquoG Oprescurdquo din București

Evenimentul a debutat cu un film regizat de Savaș Arslan și icircncadrat de el icircn categoria bdquodocu-comentariu-luirdquo dedicat personalității lui Sigmund Wein berg Filmul a fost prezentat pe 2 iulie 2020 icircn premieră mondială la Mu-zeul de Artă Modernă din Istanbul Icircn cadrul dezbaterii au fost atinse nume-roase aspecte cu accent pe biografia și impactul icircn cinematografie ale lui Sigmund Weinberg Născut icircn 1868 icircn Romacircnia icircntr-o familie de evrei așkenazi el avea să devină fotograful și regizorul oficial al sultanilor Abdul Hamid al II-lea și Mehmed al V-lea Reșid Filmul ilustrează și viața socia-lă a Istanbulului de la icircnceputul seco-lului al XX-lea urmărind evoluțiile teh-nologice ale epocii de la aparatul de fotografiat la gramofon și de la cinema la automobile Totodată regizorul turc pornește pe urmele membrilor familiei lui Weinberg dispersați pe cinci conti-nente și prezintă deschiderea primu-lui cinematograf din Istanbul icircn 1908 Filmul cuprinde și interviuri cu istoricii de film Burccedilak Evren Giovanni Scog-namillo și Marian Țuțui

C GĂLĂȚEANU

Din poezia naivă a lumii

Apărută la Editura Saga culege-rea bdquoDin poezia naivă a lumiirdquo coor-donată de Adrian Grauenfels autor și traducător al unora dintre poeme se deschide și se icircnchide cu trăiri ale Sacrului Prima icircn interpretare teolo-gală aparține poetului paroh Dumitru Ichim stabilit icircn SUA poezie neoro-mantică unde mitologii proprii se icircn-tacirclnesc cu simboluri biblice Ultima este specifică modului icircn care Adrian Grauenfels privește lumea propen-siune spre sublim amendată de iro-nie uneori ndash sarcasm Pentru cititorii romacircni mai puțin familiarizați poezia afroamericană afrofranceză masiv prezentă icircn carte este o revelație cacircntec-rugăciune inocență mutilată de cruzime Poeți moderni israelieni romacircni lituanieni latino-americani conturează o certă frăție spirituală a slujitorilor de Frumos (ID)

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

și cei care l-au prezentat lumii sau au atras atenția asupra lui Nu avea importanță dacă era vorba despre evrei religioși sau laici naționali sau universali Această idee a apărut și icircn comentariile fostului șef-rabin al Ro-macircniei dr Jacob Isac Niemirower

De Sucot este obligația binecuvacircn-tării celor patru plante etrog (chitra care are atacirct gust cacirct și miros plăcut) lulav kapot tamarim (crenguțe cu pe-rechi de curmale preluat ca frunză tacircnără de palmier) care are gust dar nu și miros hadas (rămurele de mirt) care au miros plăcut dar nu au gust arav (crenguțe de salcie placircngătoare care crește pe malurile racircurilor) care nu au nici gust nici miros Un comen-tariu midrașic compară pe fiecare din-tre ele cu una din cele patru categorii ale poporului lui Israel cei care icircnvață Tora și icircndeplinesc poruncile ei cei care icircnvață Tora dar nu icircndeplinesc poruncile ei cei care nu icircnvață Tora dar icircndeplinesc poruncile ei cei care nici nu icircnvață Tora nici nu icircndeplinesc poruncile ei Dar toți sunt o unitate de aceea trebuie binecuvacircntați laolaltă

Cele patru feluri de plante sunt binecuvacircntate laolaltă este simbolul unității lui Israel și al egalității icircntre oa-meni Icircnvățații din Talmud au decis că această binecuvacircntare trebuie făcută icircn toate cele șapte zile ale sărbătorii Icircn acest cadru este recitată rugăciu-nea de salvare și macircntuire Ea diferă de la o zi la alta Icircn icircntregime ea este recitată icircn ziua de Hoșana Raba Ziua Marii Macircntuiri

Suntem obișnuiți să denumim această sărbătoare Vremea Bucuriei Noastre Sau datorită obligației de a ședea șapte zile icircn suca o numim Sărbătoarea Colibelor sau a Cor-turilor Acestor trei denumiri le pu-tem adăuga pe cea de a patra Hag HaȘalom (Sărbătoarea păcii) precum și ideea eliberării sociale a poporului lui Israel după cum Pesah simbo-lizează eliberarea sa națională iar Șavuot eliberarea sa spirituală Deci Sucot este una dintre cele trei săr-bători menționate icircn Tora care inclu-deau obligația pelerinajului evreiesc la Templul de la Ierusalim Faptul este atestat documentar pentru perioada celui de al Doilea Templu icircn epoca post-exilică Desigur că el avea loc și icircn perioada Primului Templu icircnaintea exilului babilonian

Sărbătoarea de Sucot icircncepe icircn cea de a cincisprezecea zi a lunii ebraice Tișrei și durează șapte zile Icircn aceste zile este obligația șederii icircn Suca menționată icircn Cartea bibli-că Vayqra Leviticul (XXII 34) După aceste șapte zile urmează ziua a opta adăugată sărbătorii dar care este o sărbătoare separată Șeminy Ațeret ziua a opta a Marii Adunări Icircn Israel ea este și Simhat Tora ziua Bucuriei Torei ziua icircn care se icircncheie un ciclu și icircncepe alt ciclu anual al stu-diului Torei pentru că studiul Torei nu icircncetează niciodată este ca un cerc fără margini ca un măr perfect sferic iar Lumina Torei strălucește tot tim-pul fără icircncetare Icircn afara Israelului aceasta este o sărbătoare separată o zi suplimentară Sucot include o zi de sărbătoare prima zi (icircn afara Is-raelului două zile) celelalte zile fiind considerate Hol HaMoed zile de se-mi-sărbătoare

Faptul că sărbătoarea de Sucot icircn-cepe la cinci zile după Iom Kipur are o semnificație specială După ziua pocăinței a postului cea mai profun-dă dintre cele zece zile icircnfricoșătoare icircn care se pecetluiește soarta fiecărui om precum și a fiecărei vietăți de pe pămacircnt urmează bucuria speranței a salvării Este interesantă legătura icircntre aceste sărbători La ieșirea din Iom Kipur seara după icircncheierea postului evreul tradiționalist caută să justifice ruga lui de iertare a păcatelor și promisiunea corijării viitoare Pe ce cale Icircndeplinind o mițva un coman-dament din Tora iar această mițva este construirea unei suca Deci con-struirea unei suca icircncepe la ieșirea din Iom Kipur Bucuria sărbătorii de Su-cot menționată icircn Tora crește de la o zi la alta icircn cursul sărbătorii Excepția este icircn ultima zi de Sucot Hoșana Raba ziua Marii Macircntuiri Icircn seara de ajun a acestei zile este repetat studiul Cărții Devarim Deuteronomul ultima carte a Torei Icircn această zi reapare speranța pecetluirii unui an bun icircn Cartea Vieții de data aceasta pentru păcătoși Dar nimeni nu știe cine este om drept om obișnuit sau păcătos de aceea toți se roagă pentru o pe-cetluire bună icircn cadrul rugăciunii de dimineață Este cea mai tristă și mai icircngrijorătoare clipă a anului care este urmată icircnsă de ziua celei mai mari bu-curii spirituale Bucuria Torei Este și bucuria speranței că fiecare a primit o pecetluire bună

Sucot este și sărbătoarea culesu-lui fructelor al roadelor toamnei Acest fapt ne amintește că sărbătoarea a apărut icircn cadrul unei culturi agricole

Ne putem gacircndi la o eventuală parale-lă cu sărbători de aceeași esență din alte culturi Nu numai poporul lui Isra-el ci toate popoarele aveau sărbători ale culesului icircnsoțite de serbări și de bucurie Sucot este importantă și ca sărbătoare a păcii Suca este numită Sucat Șalom respectiv Cortul Păcii Pacea este speranța poporului lui Is-rael Acesta este și aspectul universal general-uman al sărbătorii de Sucot Pe lacircngă aceasta este și speranța renașterii bdquoDumnezeu ne va reface suca (cortul) lui David care a căzutrdquo

Suca este o colibă construită din crengi de copac neacoperită decacirct parțial și aceasta cu frunziș Unele comunități (sau icircn Israel comunități de origine) o construiesc din plăci de lemn sau placaj Icircn prezent exis-tă schelete de suca din metal lucrate prin sudură acoperite cu o pacircnză anu-mită construcția fiind astfel ușurată Icircn toate comunitățile există obiceiul de a se decora suca icircn interior cu frun-ze flori fructe (de exemplu citrice sau curmale) tablouri arătacircnd vechi construcții din Ereț Israel precum Zi-dul de Apus al Templului de la Ieru-salim Mormintele Patriarhilor de la Hebron Mormacircntul lui Rahel de lacircngă Beit-Lehem Fiecare așteaptă șapte oaspeți icircn suca pe Avraham Ițhak Iacov Iosef Moșe David Șlomo Unii comentatori au vorbit chiar de șapte racircnduri de cacircte șapte vizitatori icircn suca aceștia fiind evreii celebri din diferite generații care au menținut iu-daismul de-a lungul istoriei precum

I U D A I C A

Sucot sărbătoarea bucuriei noastre

bdquoIcircntreabă-l pe rabinrdquoDirectorul ICR Tel Aviv dr Maacuterton Laacuteszlo Salamon icircn dialog online cu prim-rabinul FCER Rafael Shaffer

Evenimentul online organizat de ICR Tel Aviv moderat de directorul Institutului dr Marton Laszlo Salamon l-a avut invitat pe prim-rabinul FCER Rafael Shaffer Dialogul s-a coagulat icircntr-o demonstrație despre forța de regenera-re a comunității evreiești din Romacircnia icircntr-un prezent icircn care populația evreiască reprezintă aproximativ 1 față de anii interbelici Dialogul derulat sub genericul bdquoIcircntrea-bă-l pe rabinrdquo ar fi putut avea ca subtitlu nu vă pierdeți speranța și nu veți fi pierduți

Prim-rabinul Shaffer s-a axat asupra vieții religioase evreiești de azi Icircn comunitățile mari ndash din București Ora-dea Timișoara ndash minian-ul este asigurat zilnic sau de trei ori pe săptămacircnă Icircn majoritatea comunităților există minian numai de Șabat Vorbitorul a subliniat nevoia de icircnțelegere a rugăciunii pentru necunoscătorii de ebraică rugăciunea trebuie simțită nu doar recitată Exista problema urmăririi rugăciunilor rostite de oficiant S-a recurs atunci la tradu-cerea textului ebraic icircn romacircnă și transliterarea sa cu ca-ractere latine conform ortografiei romacircnești Așa a apărut Sidurul Lemaan Ahai reușită a unei echipe conduse de prim-rabinul Șlomo Sorin Rosen Dovadă a bunei receptări au fost și sunt cererile icircn creștere la comunități

O provocare deloc ușoară era lipsa oficianților de cult cauzată de cei 45 de ani de totalitarism Statul ateu tole-ra religia dar nu o icircncuraja Tinerii elevi de Talmud Tora se pregăteau pentru Alia ceea ce s-a și concretizat pacircnă icircn 1990 Cei rămași icircn țară care mai avuseseră parte de educație iudaică erau la vacircrste cacircnd le era din ce icircn ce mai greu să oficieze Astfel s-a conturat ideea unui curs de pregătire pentru oficianți de cult Inițiativa aprobată de conducerea FCER a fost pusă icircn practică La icircnceput erau cursuri de perfecționare pentru cei avacircnd un fond de cunoștințe Dar nu era suficient Existau comunități care solicitau prezența unui oficiant de cult din localitate Ofi-ciantul itinerant adus la mare nevoie nu rezolva proble-ma Atunci cursurile de perfecționare au căpătat caracterul unor cursuri de instruire Așa s-a ajuns ca icircn prezent să existe peste 30 de persoane capabile să conducă un ser-viciu religios mulți fiind absolvenți ai acestor cursuri orga-nizate la CIR bdquoBe Yahadrdquo ndash Cristian și continuate pe net

Icircn prezent folosirea internetului face ca din cauza izo-lării impuse de pandemie serviciul religios de la Templul

Coral din Capitală să poată fi urmărit de sute de enoriași care nu pot participa altfel

Primul lucru făcut de evrei icircn Galut oriunde s-au așezat a fost să-și ridice sinagogi știut fiind că sinagoga ndash loc de rugăciune adunare și icircnvățătură ndash este centrul vieții evreiești icircn consens cu una din poruncile divine date din primele momente ale peregrinării icircn pustiu a foștilor sclavi icircn drum spre Ereț Israel bdquoSă-Mi facă un lăcaș sfacircnt și Eu voi locui icircn mijlocul lorrdquo (Exod 25 ndash 7)

Pe teritoriul Romacircniei au fost mai mult de 1400 de sina-gogi și temple la o populație de circa 800 000 de evrei icircna-inte de război Din cauza demolărilor din epoca ceaușistă au fost salvate 86 dintre care unele sunt declarate mo-numente istorice prin valoare arhitectonică artistică Icircn condițiile actuale se poate vorbi de o acțiune concertată de restaurare a templelor și sinagogilor unele ndash obiecti-ve turistice spații culturale educaționale Au fost amintite spre exemplificare cacircteva Templul Coral Sinagoga Mare găzduind Muzeul Holocaustului din Romacircnia Templul Uni-rea Sfacircntă unde se află Muzeul de Istorie și Civilizație a Evreilor din Romacircnia toate icircn Capitală apoi Sinagogile din Alba Iulia Botoșani Brașov Templul Meseriașilor din Galați Sinagoga Baal Șem Tov din Piatra Neamț Sinago-ga Mare din Iași Sinagoga Gah din Suceava Sinagoga din Deva Sinagoga Mare Ortodoxă din Oradea Templul Israelit din Tulcea Sinagoga din Hacircrlău O apreciere spe-cială a fost făcută pentru obiectele de cult mozaic

Icircntrebat de moderator despre bdquofenomenul antisemit icircn Romacircniardquo prim-rabinul a declarat că bdquoicircn cei 9 ani de cacircnd și-a asumat misiunea rabinică icircn țară nu a resimțit per-sonal antisemitism fenomenul manifestacircndu-se mai ales icircn spațiul virtual bdquoCum ați găsit Romacircnia după 1990rdquo a venit icircntrebarea legată de un detaliu biografic invita-tul a făcut Alia icircmpreună cu familia icircn 1972 Prim-rabinul a pus icircn ecuație discrepanța icircntre aparență și realitate nediferențiere formală frică icircn totalitarism și starea de normalitate actuală cacircnd bdquopretutindeni unde a mers icircn port tradițional evreiesc din Darabani la Satu Mare a fost privit fără reticențeldquo bdquoPrevăd icircn viitor ndash a adăugat ndash o viață religi-oasă comunitară mai vie decacirct acum cacircteva decenii cacircnd comunitatea era mai numeroasărdquo

IULIA DELEANU

Icircn Șabatul din timpul sărbătorii de Sucot este citită Cartea biblică Kohe-let Ecleziastul Bucuria cea mai mare este icircn ziua a opta Șeminy Ațeret și Simhat Tora Este o bucurie superi-oară celei din Sărbătoarea Bucuriei Toate sulurile de Tora sunt scoase din chivotul sfacircnt și plimbate icircn sinago-gă (ba chiar și icircn afara ei) de șapte ori icircn cacircntec și dans cu voie bună Ultima pericopă a Torei Zot habraha (Aceasta este binecuvacircntarea) este citită integral și icircn mod repetat pentru ca toți cei prezenți chiar și copiii să fie chemați la Tora pentru a primi alya leTora a se icircnălța din punct de vedere spiritual Apoi este citit primul capitol din prima pericopă a Torei Bereșit (Facerea Geneza) Este recitată ru-găciunea pentru ploaie pentru un an mănos deosebit de importantă pen-tru agricultori Este recitată și rugă-ciunea pentru pomenirea decedaților Este amintirea marii adunări din ziua a opta atunci cacircnd Ezra Scribul a ci-tit Tora icircn fața icircntregului popor al lui Israel după revenirea din exilul babi-lonian

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 9

I U D A I C A

Icircn 29 și 30 iulie 2020 la Tempul Coral din București a fost marcat postul prilejuit de Tișa be-Av Evenimentul a fost moderat de Eduard Kupferberg secretar general al FCER și directorul Cancelariei Rabinice și transmis live pe Facebook Despre semnificațiile zilei au luat cuvacircntul dr Aurel Vainer președintele FCER-CM prim-rabinul Rafael Shaffer al FCER-CM și rabinul israelian Josef Wasserman al Evreilor Originari din Romacircnia

Eduard Kupferberg a precizat că unul dintre evenimen-tele de Tișa be-Av bdquos-a născut icircntr-un scurt pasaj din Tora momentul icircn care evreii ajung la granița Canaanului după Ieșirea din Egipt Icircnainte de a intra icircn țară trimit iscoade din partea fiecărui trib La icircntoarcere 10 dintre ele spun laquoEste o țară minunată dar foarte periculoasăraquo Evreii exclamă laquoDumnezeu ne-a scos din Egipt numai ca să ne dea pieirii icircn această țară bogatăraquo Li s-a răspuns laquoDa este foarte periculos dar trebuie să avem icircncredere icircn Cuvacircntul lui Dumnezeu care ne-a făgăduit această țară Trebuie să mergem mai departeraquo Conform unui Midraș Dumnezeu s-a supărat pe ei laquoAți placircns icircn fața Țării Făgăduinței fără motiv De-acum icircncolo o să vă dau motive să placircngețiraquo Se spune că acest eveniment s-a petrecut de Tișa be-Avrdquo Care este lecția acestei zile de doliu bdquoIcircn zilele noastre suntem icircntr-o situație icircn care oamenii se placircng Să fim atenți cacircnd ne placircngem de mici inconvenienterdquo

Icircntr-un mesaj icircnregistrat urmat de o completare de la pupitrul Templului Coral dr Aurel Vainer a făcut o incursi-une icircn istoria celor două Temple bdquoVorbim despre o mare zi de doliu a poporului evreu multimilenar ziua de 9 a lunii Av cacircnd a avut loc distrugerea Primului Templu de la Ie-rusalim de către potentatul babilonian al acelor vremuri Nabucodonosor al II-lea Acest Templu a fost primul centru de mare atracție al cultului mozaic din lume Acolo se icircn-tacircmplau marile evenimente acolo pe vremuri evreii adu-ceau și jertfe A fost distrus icircn 586 icircea Am avut o pauză istorică Al Doilea Templu de la Ierusalim s-a datorat rege-lui Irod Icircn anul 70 ea a fost distrus de romani ca să se șteargă urmele poporului evreu și ale cultului religios prac-ticat altfel decacirct restul lumii Distrugerea ambelor Temple a avut loc icircntr-o zi de 9 Av la distanță de aproximativ 600 de ani de aici caracterul ei memorabil este ziua icircn care făptașii au crezut că dau o lovitură de moarte credinței icircn Hașem A fost o lovitură grea dar iudaismul a continuat să

existe și să se dezvolterdquo a subliniat vorbitorul Rabinul Josef Wasserman a arătat că nu numai zilele de

sărbătoare ci și cele de doliu exprimă trăsăturile de carac-ter ale unui popor bdquo9 Av a devenit simbolul fundamental al speranței de macircntuire și al dorinței de restaurare a timpu-rilor trecute pe același pămacircnt cu al strămoșilor Practicile impuse icircn raport cu această zi stabilesc o legătură icircntre două aspecte durerea profundă și speranța puternicărdquo De la Zidul de Vest singurul care a rămas icircn picioare numit și Zidul Placircngerii va porni reclădirea celui de-al Treilea Tem-plu bdquoPostul va deveni zi de bucurie Conștiința doliului adu-ce macircntuirea Mesia este dorul de libertate și dreptate pe care nicio sabie oricacirct de ascuțită nu-l poate străpungerdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a afirmat bdquoTișa be-Av cea mai tristă zi din calendarul nostru O marcăm prin post Anul acesta s-au adunat pandemia canicula Numai cel care se simte foarte bine să icircndrăznească să postească Nu avem voie să ne spălăm nici măcar pe macircini ndash așa scrie icircn Carte Anul acesta din cauza pandemiei trebuie icircnde-plinită datoria de a ne igieniza macircinile ori de cacircte ori este nevoie Singura poruncă pe care o putem icircmplini cum tre-buie ține de icircncălțăminte Pe vremuri era dificil dar acum putem purta cu toții pantofi care nu sunt din pielerdquo

Revenind asupra episodului biblic icircn care iscoadele tri-mise icircn Țara Făgăduinței au adus deznădejdea icircn racircndurile evreilor care au placircns toată noaptea de teama primejdiilor vorbitorul a comentat bdquoMoșe Rabeinu știa că nu din cau-za locuitorilor celor puternici ai țării au placircns Ieșiseră din Egipt se obișnuiseră cu realitatea din deșert acum icircncă o dată să facă o schimbare Nu au dorit să se obișnuiască la ceva nou au fost dispuși să renunțe la o treaptă spirituală mai icircnaltă doar pentru a continua rutina viețiirdquo Icircn prezent ce deplacircngem noi bdquoNu o clădire ci faptul că icircn acele vre-muri icircnvățătura divină cobora prin intermediul Templului Legătura cu Hașem era deschisă astăzi e aproape icircnchi-să Am fost aproape de Hașem iar acum suntem departe Acesta este placircnsetul de Tișa be-Av ne amintim că am avut mai mult și ne dorim mai mult Prin placircnsetul nostru din fiecare an corectăm placircnsetul strămoșilor pentru care a avea mai mult era o amenințarerdquo

Rafael Shaffer regretatul oficiant de cult Yehuda Livnat și Eduard Kupferberg au rostit rugăciunile zilei

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Ari EnkinTișa be-Av ndash zi de doliu pentru

numeroasele tragedii ale poporului evreu

Pe 30 iulie ac icircn cadrul ciclului de prelegeri săptămacircnale transmise on-line de la Ierusalim rabinul Ari Enkin de la organizația United with Israel a explicat semnificația zilei de Tișa be-Av poate cea mai tristă din calendarul iudaic zi pe care evreii credincioși o marchează prin post Ari Enkin a ară-tat că icircn această zi nu se comemorea-ză numai distrugerea celor două tem-ple ci și multe alte evenimente tragice care au avut loc icircn luna Av Astfel el a menționat povestea celor 12 spioni trimiși de Moise icircn Canaan dintre care 10 s-au icircntors cu vești proaste speri-indu-i pe evrei și stacircrnind supărarea lui Dumnezeu Icircn luna Av a avut loc răscoala eșuată a lui Bar Kochba a fost arat de către romani locul templu-lui s-a organizat prima cruciadă s-a decis expulzarea evreilor din Anglia Franța Spania a izbucnit Primul Răz-boi Mondial Pe 2 august s-a hotăracirct bdquosoluția finalărdquo ndash asasinarea evreilor din Europa ndash s-a finalizat deportarea evreilor din ghetoul de la Varșovia și a avut loc atacul icircmpotriva comunității evreiești din Buenos Aires soldat cu peste 80 de morți

Rabinul Enkin a enumerat interdicțiile de Tișa be-Av și motivele acestora printre care postul de 24 de ore interdicția de a te spăla de a pur-ta obiecte de piele de a avea relații sexuale permisiunea de a citi numai lucruri triste Pe 9 Av se poartă doliu pentru distrugerea Templului de la Ie-

rusalim El a explicat că obiceiul de a sparge un pahar sau o farfurie la nun-tă este icircn memoria distrugerii Templu-lui din Ierusalim ca și cenușa care se pune pe fruntea mirelui De aseme-nea a sta Shiva acolo unde a avut loc un deces amintește de Templu ca și existența unui perete neterminat icircn multe case ale evreilor religioși

O altă problemă abordată de rabin a fost cea a reconstruirii celui de-al Treilea Templu Aici există mai mul-te teorii de exemplu condiția ca toți evreii sau cei mai mulți să trăiască icircn Israel să existe un rege sau un pro-fet evreu sau să se apropie vremuri mesianice Alte teorii susțin că Tem-plul nu poate fi reconstruit decacirct de Hașem sau de Mesia sau că cel de-al Treilea Templu va veni din ceruri

După prelegere au urmat nume-roase icircntrebări emisiunea online fiind urmărită de aproape 400 de persoane din toate colțurile lumii

Mesajul de Tișa be-Av al președintelui Israelului

Reuven Rivlin De șase ani cu prilejul zilei de

Tișa be-Av președintele Reuven Ri-vlin invită la reședința prezidențială la o sesiune de lectură reprezentanți ai tuturor curentelor din iudaism pen-tru a evoca Ziua Dăracircmării Templului de la Ierusalim Icircn acest an icircntacirclni-rea s-a desfășurat la 28 iulie7 Av și s-a intitulat bdquoSingurătatea națională și singurătatea individualărdquo Au par-ticipat Isaac Herzog președintele Agenției Evreiești Avinoam Bar Yo-sef președinte-director general al

Institutului Evreiesc pentru Politici Publice Adina bar Shalom fondatoa-rea Colegiului haredi din Ierusalim și laureată a Premiului Israel scriitorul Yochi Brandes rabinul Rick Jacobs președintele Uniunii Iudaismului Re-form și rabin Julie Schonfeld director general emeritus al Adunării Rabinice

Președintele Rivlin a vorbit despre singurătatea de care suferă la ora ac-tuală numeroși evrei cetățeni ai Israe-lului din cauza pandemiei de corona-virus bdquoEste momentul icircn care singu-răratea este copleșitoare Dificultatea de a ne cacircștiga traiul icircngrijorări legate de familie de cămin distanțarea so-cială din cauza căreia mulți au de-venit izolați incertitudinea legată de educația copiilor toate acestea ne fac mai icircnsingurați ca oricacircndrdquo Cu toate acestea Rivlin și-a exprimat icircncrede-rea icircn capacitatea Statului Israel de a depăși aceste momente dificile icircn devotamentul manifestat de bărbații și femeile din societatea israeliană pentru a-i ajuta pe alții și a menționat implicarea organizațiilor caritabile Chiar și icircn reședința prezidențială a spus el s-a instalat o linie telefonică de ajutorare a celor aflați icircn dificultate

Președintele Rivlin a transmis și un mesaj comunităților evreiești din Diaspora bdquoIcircmpărtășim aceeași soar-tă același destin Știm cacirct de greu ați fost loviți de criză și vă transmitem cel mai călduros mesaj de dragos-te și susținere Vom depăși crizardquo Președintele și-a icircncheiat discur-sul citacircnd dintr-o rugăciune care se rostește de Tișa be-Av bdquoNahamu mahamu ami Te rog să consolezi po-porul meurdquo (EG)

Moment istoric germano-israelian

Zbor comun deasupra

lagărului Dachau eliberat icircn urmă

cu 75 de aniForțele Aeriene israeliene și ger-

mane au efectuat icircn premieră un exercițiu militar comun icircn cadrul căruia avioane din cele două țări au zburat deasupra lagărului de con-centrare de la Dachau icircn apropiere de Muumlnchen la 75 de ani după eli-berarea lagărului

Icircntr-un mesaj postat pe Twitter Forțele Aeriene Israeliene au subli-niat că survolarea icircn comun a lagă-rului a fost efectuată icircn memoria vic-timelor Holocaustului de la Dachau și a celor 11 sportivi israelieni luați

ostatici și asasinați de teroriști pales-tinieni la Olimpiada de la Muumlnchen din 1972

Premierul Benjamin Netanyahu a menționat acest zbor bdquoPiloții Forțelor noastre Aeriene au zburat deasupra lagărului de concentrare de la Dac-hau unde au fost asasinați evrei Marea lecție a Holocaustului este că nimeni nu-i va proteja pe criminalirdquo a scris pe Twitter premierul israelian

Icircnaintea efectuării zborului ge-neral maior Maikam Norkin de la Forțele Aeriene Israeliene s-a icircntacircl-nit cu supraviețuitori ai Holocaustului și a primit o curea care a aparținut lui Pesach Smieleg un supraviețuitor al lagărului Contingentul israelian a mai dus cu el o replică a desenului executat de Hellmut Bachrach-Ba-

ree bdquoMarșul Morții de la Dachau la Toltzrdquo oferit de Muzeul Yad Vashem

Realizat icircn 1945 desenul prezin-tă mai mulți deținuți evrei duși icircntr-un marș al morții de gărzile naziste Yad Vashem le-a mai furnizat copiile a două scrisori trimise de ofițeri evrei din Armata SUA cea care a eliberat lagărul de la Dachau Semnatarii au descris imaginile icircnfiorătoare icircn-tacirclnite la fața locului care ilustrau atrocitățile germane comise icircmpotri-va evreilor

EVA GALAMBOS

Tișa be-Av la Templul Coral

T i ș a b e - A v 57 8 0

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

scepticism privind realizarea procesu-lui de convertiri icircn Romacircnia le-a adus asigurări că acest lucru este posibil icircn cele mai bune condiții De altfel este bine cunoscut faptul că la Oradea se va icircnființa o Școală Superioară pen-tru Studierea Iudaismului Concluzia exprimată de către președintele Kop-pelmann a fost bdquoRomacircnia are nevoie de evrei Israelul are nevoie de evrei și Dumnezeu are nevoie de evreirdquo Fiecare participant s-a prezentat și a spus cacircteva gacircnduri despre dorința de a deveni evreu

Comunitatea Evreilor invitată de onoare la redeschiderea

Palatului EpiscopalO mare bucurie pentru locuitorii

Municipiului Oradea a fost redes-chiderea pentru vizitatori a Palatului Episcopal Greco-Catolic Icircntr-o primă etapă acesta a fost prezentat publi-cului timp de trei zile Comunitatea Evreilor din Oradea s-a numărat prin-tre invitații de onoare fiind printre pri-mii donatori care au contribuit finan-ciar pentru reclădirea acestui obiectiv simbolic pentru orașul de pe Crișul Repede Acum doi ani imobilul a fost grav avariat de un incendiu Comuni-tatea Evreilor din Oradea a transmis atunci un mesaj de sprijin moral și de solidaritate Icircntr-un interval foarte scurt cu ajutorul autorităților locale al Bisericii Greco-Catolice dar și dato-rită donațiilor oferite de cetățeni sau de instituții (printre care Comunita-tea Evreilor din Oradea și Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia la inițiativa președintelui dr Aurel Vai-ner) s-a reușit refacerea integrală a fațadei a celorlalte părți exterioare și a acoperișului urmacircnd a se finaliza icircn curacircnd și lucrările din interior

Redeschiderea Muzeului Art Nouveau

Muzeul Art Nouveau al Orașului Oradea și-a redeschis porțile pentru public la 19 august 2020 fiind parte componentă a Muzeului de Istorie a Evreilor din Oradea sub egida Muze-ului Orașului Oradea Locația aleasă este una specială respectiv Casa Dar-vas-La Roche (foto) care a fost una dintre cele mai elegante şi mai moder-ne reşedinţe din Oradea Aceasta a fost construită icircntre anii 1909 şi 1912 la dorința omului de afa ceri evreu Dar-vas Imre și a asociatului său elvețian

Alfred La Roche fiind proiectată de fraţii Laacuteszloacute şi Joacutezsef Vaacutegoacute icircn stil Art Nouveau-Seacuteceacutession Muzeul Orașului Oradea a colaborat cu JCC și cu Co-munitatea Evreilor din Oradea pentru a reda cacirct mai autentic aspecte din viața unei familii evreiești La reinau-gurare reprezentacircnd Comunitatea Evreilor din Oradea și pe președintele Felix T Koppelmann au participat di-rectorul JCC Oradea Robert Schorr și prim-rabinul Shraya Kav

ROBERT SCHORR

ComunitAtiManifestările religioase și laice

continuă la Comunitatea EvreilorOradea

Icircn această perioadă dificilă chiar dacă manifestările religioase și laice trebuie să se deruleze cu respectarea

strictă a normelor sanitare icircn vigoa-re activitățile Comunității Evreilor din Oradea au fost numeroase și variate

Icircn fiecare zi se organizează ser-viciul religios (mai puțin de Șabat) Enoriașii participă la rugăciune prin

programul zoom (transmisiune din sediul JCC Oradea) Icircnainte de intra-rea icircn Șabat se desfășoară Kabalat

Șabat iar icircn curacircnd tot prin această modalitate vom celebra și Havda-la Icircncepacircnd cu 1 Elul icircn fiecare dimineață se aude șofarul icircn care su-flă președintele Felix T Koppelmann

De Tișa be-Av (5 Av 5780 29 iulie 2020) zi icircn care evreii jelesc dis-trugerea Templului din Ierusalim și postesc Co-munitatea Evreilor din Oradea și JCC Oradea au organizat un ceremo-nial special Participanții au asistat din Sinago-ga Mare din Oradea la transmisia icircn direct de la

Templul Coral din București Despre icircnsemnătatea zilei de Tișa be-Av au vorbit dipl ing Felix T Koppelmann președinte al Comunității Evreilor din Oradea și dl Shraya Kav prim-rabin al Oradei

Icircntacirclnire icircntre aspiranții la convertire și rabini israelieni

La data de 3 august 2020 din inițiativa prim-rabinului Shraya Kav a avut loc o icircntacirclnire (realizată de asemenea prin aplicația zoom) icircntre aspiranții la convertirea la iudaism și rabinii israelieni de la Ieșiva Gush Etzion judecători ai Tribunalului Ra-binic Shuki Reich (președinte) David Brovsky și Boaz Pash

Președintele Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Koppelmann inițiatorul și susținătorul programului de convertiri a subliniat importanța acestora menționacircnd contextul isto-ric după Holocaust foarte puțini evrei s-au icircntors din lagărele de extermina-re și au apărut căsătorii mixte Foarte mulți ani convertirea la iudaism nu a fost posibilă Totodată Felix Kop-pelmann și-a exprimat speranța că atunci cacircnd actuala criză pandemică va fi depășită vizita rabinilor din Israel icircn Romacircnia va putea fi mai lungă pen-tru ca să fie examinați toți candidații El a amintit și prima discuție pe care a avut-o cu membrii Beit Din și la al căror

Președintele Felix T Koppelmann suflacircnd icircn șofar Foto a mai apărut și icircn albumul bdquoEvreii din Romacircniardquo

Editura Euro Foto Art Oradea redactor Ștefan Toth AFIAP Foto Ene Cristian A FIAP

Icircn urmă cu un an se lansa la Timişoara icircn vremuri total diferite faţă de cele de acum o carte necesară şi aştep-tată icircn peisajul cultural al Timişoarei un ghid o poveste şi un mozaic al evreimii timişorene de-a lungul timpurilor La acea vreme consemnam cele trei lansări ale cărţii bdquoPe urmele Timişoarei evreieşti mai mult decacirct un ghidrdquo carte scrisă cu aplomb şi dăruire de Getta Neumann fiica mult regretatului prim-rabin dr Ernest Neumann zl şi publicată de Editura timişoreană Brumar După entuziasmul lansări-lor a urmat o importantă perioadă de efervescenţă icircn jurul apariţiei cărţii care a devenit rapid una dintre cele mai vacircn-dute cărţi din librăriile timişorene La primul Festival Evre-iesc ce a avut loc la Timişoara la debutul toamnei trecute mulţi au părăsit Parcul Botanic transformat icircntr-un orăşel evreiesc cu acest volum compact şi util icircn buzunar

Care este secretul fascinaţiei pe care o exercită aceas-tă carte Este dincolo de o poveste alertă şi captivantă a unei comunităţi care a creat enorm şi a contribuit la edifica-rea cetăţii Timişoarei o istorisire despre acest oraş atacirct de iubit de actualii şi foştii săi locuitori a parcurilor a clădirilor impozante a piaţetelor central-europene Este o carte care vorbeşte despre familii care au lăsat icircn urmă poveşti de viaţă şi clădiri expropriate sau pur şi simplu abandonate plecacircnd spre alte zări Cartea vorbeşte despre minunatele mari şi impozante sinagogi care cumva delimitează prin-cipalele cartiere istorice ale Timişoarei Cetate Fabric şi Iosefin Viaţa evreilor se desfăşura icircn preajma acestora sau ele au apărut acolo unde era viaţă evreiască devenind repere timişorene importante şi pentru cei ce nu sunt evrei

Remarcabil icircn succesul acestei cărţi este exact faptul că dintre cei interesaţi de ea covacircrşitoarea majoritate nu au rădăcini evreieşti Sunt oameni pasionaţi de istoria lo-cală şi de arhitectura specială a acestor locuri Icircn prefaţa cărţii autoarea Getta Neumann scrie bdquoAm fost călăuzită de principiul fundamental icircn iudaism de a transmite tradiţia şi memoria trecutului Vom păşi pe urmele acestei comuni-tăţi şi vom onora contribuţia imensă şi durabilă pentru a-i păstra amintirea inspiraţi de adagiul filozofului Emmanuel Leacutevinas Viaţa constă icircn a primi a celebra şi a transmiterdquo Parcurgacircnd cartierele trecacircndu-ţi degetele peste colţuri-le uneori prea icircmbătracircnite de zidărie admiracircnd sculpturi-le discrete dar remarcabile de pe clădiri cu volumul icircn macircnă nu cred că este posibil să nu te (re)icircndrăgosteşti de Timişoara

Sinagogile şi cartierele evocate cele care revin mereu icircn cuprinsul ghidului creionează un traseu ce poate fi stră-bătut la pas şi care te lasă să priveşti icircn sus spre motive arhitectonice ferestre detalii uşi inscripţii care sunt urma tangibilă a unor oameni ce au făcut istorie icircn aceste locuri Fiecare casă evreiască are propria sa poveste sunt marile familii ale căror nume revin adesea ca Bruck Csendes

Dornhelm Weisz Farber şi mulţi mulţi alţii Sunt apoi ar-hitecţii care şi-au lăsat o amprentă ce nu poate fi vreodată negată asupra edificării Timişoarei dintre care ca o stea regională apare Leopold Baumhorn constructorul atacirctor sinagogi şi clădiri impozante din Centrul şi Răsăritul Eu-ropei Sinagoga clădirea comunităţii evreilor Rectoratul Politehnicii Liceul bdquoCarmen Sylvardquo sunt doar cacircteva dintre marile repere arhitecturale pe care le-a oferit acesta Timi-şoarei

Este mai apoi cimitirul ndash bdquoo arhivă cioplită icircn piatrărdquo cum spune autoarea ndash un loc de odihnă pentru iluştrii ctitori ai acestei comunităţi pentru marile personalităţi ale căror nume le putem descoperi străbătacircnd aleile

Desigur atracţia aceea misterioasă a bdquoRabinului Minu-nerdquo Oppenhei mer este o legendă urbană dar şi icircn mod real un spaţiu parcă rupt din timp atunci cacircnd poposeşti icircn faţa sa punacircndu-ţi cele mai tainice dorinţe Mari rabini arhitecţi medici avocaţi filantropi constructori regăsim străbătacircnd la pas imensul spaţiu unde cel mai vechi dintre morminte aparţine medicului și rabinului sefard Azriel As-sael icircnhumat la 1636

Un loc special icircn carte ca de alt fel icircn evoluţia evreimii timişorene icircl ocupă Liceul Israelit clădire aflată icircn plin cen-trul Timişoarei care este un simbol al icircnvăţămacircntului evre-iesc din această parte a ţării icircnvăţămacircnt care se desfăşura icircn heidere şcoli gimnaziale şcoli religioase icircn toate carti-erele Acest liceu este icircntr-adevăr un simbol al orașului icircn care au predat profesori de marcă şi care a dat personali-tăţi ce s-au remarcat pe diverse meridiane

De la lansarea cărţii seria tururilor cu tematică evre-iască a cunoscut o adevărată icircnflorire Desigur icircn această perioadă turismul s-a redus aproape la zero dar timişorenii au continuat să icircşi exploreze cu aviditate propriul oraş Icircn era Internetului o companie de turism timişoreană bdquoTravel to liverdquo a facilitat chiar un tur virtual tuturor celor interesaţi şi a fost fascinant să vezi bdquoparticipanţirdquo din Statele Unite Israel Germania Elveţia Canada etc care au urmat paşii ghidului Ludovic Szatmari inspirat icircn modul de desfăşura-re a acestui tur chiar de cartea Gettei Neumann

Suntem convinşi că ediţia icircn limba engleză care din cacircte am icircnţeles va vedea lumina tiparului nu peste mult timp va icircnsemna o mare atracţie pentru turismul care spe-răm să aibă şansa să se revigoreze şi pe plaiuri bănăţene Pacircnă atunci lectura cărţii Gettei Neumann este o călătorie icircn timp un voiaj icircn compania unor colegi de drum iluştri care merită citită şi care ne aduce speranţă icircn aceste mo-mente Speranţă spun căci ne arată cum o comunitate liderii săi de odinioară au reuşit uneori să icircnfrunte cu dem-nitate şi curaj vremuri deosebit de grele lăsacircnd o moşteni-re demnă de onorat generaţiilor viitoare

LUCIANA FRIEDMANN

Un ghid al Timişoarei evreieşti devenit un real succes editorial

Timișoara

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 11

Am primit acest mesaj de la PETRU GANZ din Sighetu Marmației Deși ar-ticolul nu se icircnscrie icircn profilul rubricii noastre icircl publicăm ca atare cu mini-me intervenții pe text pentru că sub-scriem icircn totalitate la mesajul acestuia

SPER ca mesajul antisemit icircnscris pe casa profesorului Elie Wiesel din Sighetu Marmației Romacircnia icircntr-o zi de Șabat icircn timpul nopții de 3 spre 4 august 2018 să rămacircnă și ultimul de acest fel

SPER că icircn Romacircnia toti co-reli-gionarii mei evrei să poată trăi icircn con-tinuare icircn pace și securitate icircn aceas-tă minunată țară alături de toate cele-lalte grupuri etnice minoritare

SPER că toți cetățenii romacircni au fost la fel de oripilați față de ceea ce s-a icircntacircmplat și au reacționat icircn consecință

SPER că sufletul lui Elie să se odihnească icircn pace chiar dacă a murit icircntr-o zi de Șabat (2 iulie 2016) la sfacircrșitul unei săptămacircni teribile icircn

Israel unde o fetiță de 14 ani a fost icircnjunghiată mortal icircn timpul somnu-lui iar un cunoscut rabin a fost ucis de teroriști cu sălbăticie chiar icircn prezența numeroasei sale familii

Cacircnd asemenea lucruri se icircntacircm-plă cuiva care și-a pierdut aproape icircn-treaga familie icircmpreună cu alți aproxi-mativ 6 milioane de co-religionari tre-cacircnd prin iadul de la Auschwitz și prin grozăviile altor numeroase lagăre de exterminare cuiva care a luptat dece-nii icircn șir pentru a restarta și reconstrui Națiunea Evreiască icircntr-un Stat Evre-iesc nou icircnființat cuiva care și-a de-dicat icircntreaga viață pentru a-i icircnvăța pe oameni cum să evite ca asemenea tragedii să nu se mai repete niciodată apar cacircteva icircntrebări

DE CEOare oamenii uită chiar așa de re-

pedeOare chiar nu contează cele 70-80

de milioane de victime ale celui de-al

Doilea Război Mondial din care icircn jur de 500000 au fost cetățeni romacircni

Cu siguranță cifrele exacte nu se vor cunoaște niciodată icircn condițiile icircn care și icircn zilele noastre se descoperă gropi comune nemarcate și muniție neexplodată pe cuprinsul icircntregii Eu-rope

Se icircntacircmplă asemenea lucruri de-oarece aceste grozăvii s-au petrecut icircn urmă cu 75-80 de ani

Deoarece nu s-a icircnvățat nimic din acele tragedii ale istoriei

Deorece mai există oameni care icirci urăsc pe alți oameni

Deoarece omenirea icircncă nu a ajuns la un nivel acceptabil de toleranță

Deoarece unii oameni au nevoie de țapi ispășitori pentru propriile lor neicircmpliniri

Deoarece trebuie să se icircntacircmple ceva șocant din cacircnd icircn cacircnd pentru a distrage atenția de la nevoile cotidiene

DIN FERICIREDupă Holocaust s-a icircnființat Statul

IsraelRecent populația evreiască a icircn-

tregii lumi a ajuns și a depășit cifra de 14 milioane cifră estimată a icircntregii populații evreiești de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial

Poporul israelian a cacircștigat toate războaiele purtate pacircnă icircn prezent icircmpotriva dușmanilor Statului Israel și chiar și cei care nu icirci iubesc icirci respec-tă nu ca prieteni ci ca dușmani

Sperăm ca știința evreiască inteligența și finanțele evreilor vor contribui din plin la mersul icircnainte al omenirii pentru mult timp și de acum inainte

bdquoPrietenul nostru Dan Has preșe-dintele Comunității Evreilor din Zalău a ales icircmpreună cu familia să cele-breze Bat Mițva pentru fiica lor Hannah icircn sinagoga Comunității Evreilor din Satu Marerdquo ne-a scris Adrian Beșa președintele comunității sătmărene

Icircnțelepții au stabilit că la vacircrsta de 12 ani fetele icircncep să aibă obligații religioase fiindcă bdquoDumnezeu cel Bi-necuvacircntat a icircnzestrat-o pe femeie cu mai multă pricepere decacirct pe băr-batrdquo De la 12 ani fetele și de la 13 ani băieții trec icircn categoria adulților și prin urmare le revin drepturi și obligații ca oricărui evreu

Comunitatea Evreilor Satu Mare a fost gazda acestui important eveni-ment și alături de invitații din Zalău ne-am bucurat icircmpreună

Sinagoga Mare a fost animată de veselia copiilor prezenți iar părinții și bunicii au fost deosebit de bucuroși că tradiția evreiască continuă

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

ComunitAti

Bat Mițva Hannei Has la sinagoga sătmăreană

Speranțe

Șase ani de la reinaugurarea Templului Israelit

Satu Mare

Tulcea

Sighetu Marmației

Președintele Federației Comu ni-tăților Evreiești din Romacircnia dr Aurel Vainer a efectuat pe 18 august o vizi-tă la Parcul Memorial al Holocaustului situat icircn Cimitirul evreiesc din Sfacircntu Gheorghe Oaspetele a fost icircnsoțit de Antal Aacuterpaacuted primarul municipiului și de Herman Rosner liderul obștii evre-ilor din localitate

Parcul Memorial al Holocaustului din Sfacircntu Gheorghe a fost inaugurat icircn mai 2014 cu prilejul evenimentelor de comemorare a 70 de ani de la de-portarea evreilor din Transilvania de Nord respectiv din Sfacircntu Gheorghe Este un memorial impresionant icircn care un loc special este dedicat copi-ilor care au murit icircn deportare Parcul a fost construit icircn etape mai icircntacirci Zi-dul memorial al Holocaustului icircn ca-pela cimitirului pe care sunt marcate numele celor 611 evrei din judeţul Trei

Scaune ucişi la Auschwitz-Birkenau apoi icircn 2014 a fost ridicat un obelisc icircn memoria celor 52 de copii din Sfacircn-tu Gheorghe victime ale Holocaustu-lui Elevii şcolilor din oraș au plantat 52 de arbuşti tuia fiecare căpătacircnd numele unui copil mort icircn deportare De asemenea au fost plantate şase sălcii placircngătoare icircn memoria celor 611 evrei ucişi icircn timpul Holocaustului

Icircn timpul vizitei Herman Rosner a menționat că Parcul Memorial al Holo-caustului din Sfacircntu Gheorghe repre-

zintă un gest de asumare a istoriei şi de respect faţă de oamenii dispăruţi icircn condiţii dramatice dar şi un moment de referinţă icircn educaţie pentru a nu se mai permite repetarea unor astfel de atrocităţi icircmpotriva fiinţei umane indiferent de naţionalitate credin-ţă sau religie El a mai vorbit despre proiectele de dezvoltare icircn continua-re a Parcului Memorial și a subliniat

buna colaborare cu instituțiile din Sfacircntu Gheorghe icircn realizarea proiectelor Și primarul Antal Aacuterpaacuted a scos icircn evidență conlucrarea cu obștea evreiască și icircn context a menționat dorința de a atrage in-

vestitori israelieni icircn regiuneDr Aurel Vainer a mulțumit pen-

tru invitație și pentru prezența lui An-

Vizita președintelui FCER la Parcul Memorial al Holocaustului

Sf Gheorghe tal Aacuterpaacuted a apreciat cele văzute și a promis că finalizarea icircntregului proiect va fi mediatizată Președintele FCER și-a manifestat dorința de a sprijini dezvoltarea relațiilor economice ale municipiului cu operatori economici și firme din Israel Referitor la Parcul Memorial el a subliniat bdquoBineicircnțeles proiectăm evenimentul acesta al in-augurării Parcului Memorial al depor-tării evreilor ndash sau al istoriei evreilor pentru că aici e vorba de istorie ndash din Sfacircntu Gheorghe și dorim ca acesta să devină un eveniment național re-marcabil Icircn Romacircnia a mai spus Aurel Vainer memoria Holocaustului este pe macircini bune și se organizea-ză lucruri importante pentru a menține icircn memoria omenirii acea crimă fără margini și fără explicații făcută de pu-terile naziste și de țările care au cola-borat cu Germaniardquo

Primarul Antal Aacuterpaacuted a declarat ul-terior icircn cadrul unei conferinţe de pre-să bdquoNoi am mai avut cacircteva proiecte icircmpreună la 65 de ani de la deportare la 70 de ani şi anul acesta sunt 75 de ani Am făcut Parcul Memorial al Ho-locaustului icircmpreună şi eu icircmi doresc pe de o parte să ţinem oarecum vie memoria acelor concetăţeni ai noştri care au fost deportaţi şi care nu s-au mai icircntors icircn judeţul nostru la acea vreme numit judeţul Trei Scaune Sunt 52 de copii sub 14 ani care au mu-rit atunci icircn lagărele de concentrare şi eu icircmi doresc ca icircmpreună cu co-munitatea evreiască Primăria să facă investiţii icircn continuare icircn zona respec-tivă Terenul este al comunităţii evre-ieşti deci putem face icircn parteneriat aceste lucruri dar icircmi doresc ca acel cimitir acel parc ndash pentru că o mică parte e cimitir şi icircn rest vorbim despre un parc ndash să devină un loc care este frecventat de cetăţenii oraşului să or-ganizăm diferite evenimente mai ales pentru copii chiar să amenajăm un fel de teatru icircn aer liber icircn zona respec-tivă Deci am discutat despre proiec-te de viitor şi sunt convins că e foarte important să facem acest lucru pentru că sunt foarte puţini cetăţeni icircn oraşul nostru care au pe harta lor cognitivă acest cimitir acest spaţiu acest loc sunt foarte puţini care ştiu că icircn Sfacircntu Gheorghe a existat o sinagogă care a fost demolată şi eu cred că e impor-tant să ştie copiii noştri să ştie tinerii din acest oraş ce s-a icircntacircmplat atunci pentru că nu avem dreptul să uităm şi să considerăm că pe noi nu ne priveş-te ceea ce s-a icircntacircmplat atunci sau că nu avem o responsabilitate Respon-sabilitatea noastră icircn acest moment constă icircn asta să ducem acolo copi-ii şcolile să fie mai active icircn această zonă Sunt exemple pozitive De Ziua Holocaustului s-au organizat diferite evenimente dar se pot face mai multe lucruri şi eu cred că este responsabi-litatea noastră comună să le facemldquo (EG)

Au trecut șase ani de la reinaugurarea Templului Is-raelit din Tulcea eveniment organizat de FCER cu spri-jinul autorităților locale și implicarea directă a conducerii Comunității Evreilor din Tulcea icircmpreună cu constructorul SC Ladconstruct Tulcea

Dintre susținătorii morali ai acestei renovări care s-a efectuat icircntre anii 2010 și 2014 dorim să-i amintim pe prof eacutelise Leibowich din Franța și pe scriitorul și actorul israe-lian Carol Feldman zl originar din Tulcea

De la reinaugurarea Templului au fost organizate multe activități culturale comemorative și religioase printre care și Bereshit-XI A fost icircnființat Muzeul Istoriei Evreilor din Tulcea sub directa icircndrumare a Janinei Ilie care a pregătit cu mare atenție desfășurarea evenimentelor icircn zilele de 22 și 23 august 2014 Au participat și mulți evrei tulceni care

trăiesc icircn prezent icircn IsraelbdquoMulțumim conducerii FCER icircn special președintelui

Aurel Vainer pen-tru susținerea acestui proiect icircn prezent Templul Israelit din Tul-cea fiind singurul lăcaș de cult iudaic din Dobrogeardquo a ținut să sublinieze președintele CE Tulcea Faimblat Solomon autorul acestor racircnduri

Familia Has la Bat Mițva fiicei Hannah

A Vainer (stg) H Rosner și Antal Aacuterpaacuted

Aspect de la reinaugurarea Templului Israelit icircn 2014

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Evenimentul intitulat bdquoDobrogea ndash un model european de conviețuire etnicărdquo a reunit participanți de presti-giu care au scos icircn evidență modul exemplar icircn care conviețuiesc aici nu-meroase minorități naționale Au luat parte Ambasadorul SUA la București ES Adrian Zuckerman IPS Teo-dosie Arhiepiscopul Tomisului So-rin Lucian Ionescu președintele Comunității Evreiești din Constanța și Muftiul Cultului Musulman Iusuuf Murat alături de reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobrogea

precum și primarul Constanței Dece-bal Făgădău primarul Tulcei Cons-tantin Hogea și comandantul Bazei bdquoMihail Kogălniceanurdquo Larry Vaughn Au fost de față reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobro-gea Manifestarea a fost organizată de Navy League of the United States ndash Consiliul Romacircniei şi președintele Regiunii EU al US Navy League Teo-dor Patrichi susținut de Marina Eforie și Restaurant Sailors

Invitații și-au expus opiniile la icircn-ceputul evenimentului subliniind

modul armo-nios icircn care conviețuiesc icircn Dobrogea minorități di-verse din punct de ve-dere cultural și religios

D i v e r s i -tatea a fost exemplificată și prin varie-tatea bufetului la care au fost invitați icircn final oaspeții

ComunitAti

Dobrogea un model de conviețuire etnică

Constanța

Icircn acestă perioadă bdquovirusatăldquo şi deo sebit de grea ne străduim să men-ţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare contactele cu enoriaşii noştri şi starea de spirit a acestora

Continuăm serviciile religioase de Șaharit şi Musaf de Șabat icircn aer li-

ber şi trebuie să menţionăm că aces-tea se bucură de interes din partea enoriaşilor aceştia consideracircnd că așa se desfăşoară mai plăcut şi icircn condiţii de siguranţă sporite Avem cel puţin minianul şi sunt prezenţi la slujbe şi unii simpatizanţi ai noştri care nu fac parte din minian Cadrul natural minunat de la noul nostru se-diu completează ambianţa plăcută icircn care se desfăşoară aceste servicii din care nu lipseşte lectura pericopei săptămacircnale din Tora

Icircn fiecare dimineaţă de luni și joi președintele comunității și secreta-rul Vili Moscovici participă alături de prietenii de la CE Iaşi la servicii re-ligioase online de Șaharit minunat

oficiate de Albert Lozneanu și Rabin Yehoshua Aharonovitch Activităţile Centrului de asistenţă comunitară bdquoYad Be Yadldquo coordonat de Cori-na Irimia au căpătat o bdquogreutateldquo deosebită icircn aces te vremuri tulburi Baruh Hașem icircn cadrul comunităţii noastre nu au fost cazuri de infecta-re şi sperăm să se menţină această situaţie atacirct la noi cacirct şi icircn celelalte comunităţi

Amintim aici activităţile de pome-nire a părinţilor şi a fratelui prof Mos-covici Ionel care s-au desfăşurat la monumentele din cimitir ale celor pomeniţi O menţiune deosebită pen-tru participarea enoriaşilor noştri la serviciile religioase online organizate

Ne străduim să menţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare

Bacău

Bar Mițva la Hoihe Șil

Frumoasa sinagogă din Botoșani radia icircn ziua de 20 august 2020 icircm-podobită cu flori şi baloane albe și al-bastre O zi deosebită prin icircncărcătu-ra ei emoţională care i-a impresionat pe toţi Bar Mițva lui Avi fiul Mihaelei şi al lui Eugen Talpalariu

Cuvintele de laudă şi felicitările adresate familiei rostite de preşe-dintele CE Botoşani David Iosif au stacircrnit ropote de aplauze Sub atenta icircndrumare a oficiantu-lui de cult ing Gus-tav Finkel tacircnărul Avi vădit emo-ţionat a pus Tefilin

De la ultima Bar Mițva din Hoihe Șil aceea a lui Avi-Marc Finkel nu a mai fost atacircta bucurie icircn vechiul lăcaş de cult Privind icircn jur am văzut iubirea părinţilor pentru tacircnărul sărbătorit şi lacrimi icircn ochii bunicii prof Rebeca Talpalariu La bucuria evenimentului au participat oaspeţi din Constanţa Galaţi Bucureşti şi Israel prieteni dragi ai familiei

Sacircmbătă 22 august alte momen-te frumoase i-au impresionat pe cei prezenţi Avi Talpalariu a fost che-mat la Tora şi apoi a rostit cuvinte de mulțumire pentru părinţi şi pentru bu-nică fiinţele dragi care i-au dat o edu-caţie aleasă icircmpărtăşindu-i cele mai frumoase valori morale

A fost o zi bogată icircn trăiri deose-bite icircn care am privit cu admiraţie un tablou minunat de familie

Prof BEATRISA FINKEL

Din nou icircn sinagogă

Acum cacircnd scriu aceste racircnduri inima mi-e plină de tristeţe pentru că ne-am despărţit acum cacircteva luni de trei dintre enoriaşi Un om generos un bun evreu Avi Halevi zl a pără-sit această lume ca şi Talic Segal şi Gantz Aron Toţi au fost dedicaţi vieţii evreieşti aducacircndu-şi contribuţia la păstrarea tradiţiilor poporului nostru

La Botoşani la sfacircrşitul lunii iunie a fost reluat serviciul religios icircn Sina-goga Mare iar enoriaşii respectă rigo-rile impuse de pandemie Preşedinte-le CE Botoşani David Iosif icirci con-voacă pe participanţi şi are grijă să fie minian Se fac rugăciuni se respectă iurţait şi pentru aceasta vin şi evrei din judeţele icircnvecinate

Oficiantul de cult ing Gustav Fin-kel oficiază rugăciunile şi citeşte din Tora

Cu speranţa că vremurile bune vor reveni negreşit evreii din Botoşani vor ca iudaismul să dăinuie veşnic

Prof BEATRISA FINKEL

Botoșani

de FCER la cursurile minunate de iudaism ținute de prim-rabin Rafael Shaffer şi icircn general la activităţile on-line ale FCER şi JCC

Urăm multă sănătate tuturor fraţilor noştri şi puterea de a trece cu bine peste această perioadă atacirct de grea

BRIF HAINRICH

Gheorghe Schwartz ndash

Cetățean de Onoare al Aradului

Scriitorul arădean Gheorghe Schwartz membru al Comunității Evreilor a fost distins cu titlul de bdquoCetățean de Onoare al Municipiului Aradrdquo icircntr-o ședință solemnă a Con-siliului urbei Evenimentul a avut loc icircn seara de 21 august și s-a ținut pe platoul din fața Palatului Administrativ

Icircn elogiul care i s-a adus au fost subliniate atacirct activitatea de scriitor gazetar și om de cultură al orașului nostru cacirct și cea didactică la Școala Specială din Arad (profesor director) și icircn cele două universități arădene Scriitor cunoscut icircn țară și străinătate cu numeroase cărți și premii literare de-a lungul timpului a fost redactor-șef adjunct al revistei literare bdquoArcaldquo (1990-1992) consilier al Ambasadei

Romacircniei din G e r m a n i a (1992-1993) consilier-șef al Inspecto-ratului pen-tru Cultură al Județului Arad re dac-tor-șef apoi

director al studioului de televiziune INTER-SAT Arad (1994-1996)

Adăugăm că icircn anul 2019 Gheor-ghe Schwartz a publicat la Editura Hasefer volumul bdquoProblemardquo

Mulțumind pentru titlul acordat scriitorul Gheorghe Schwartz a decla-rat bdquoOamenii trebuie să fie sănătoși ca să trăiască icircntr-un oraș ca acesta Trebuie să aibă parte de confort Pen-tru sănătate avem medici pentru con-fort inginerii muncitorii economiștii dar asta icircncă nu icirci face să fie oameni icircn adevăratul sens al cuvacircntului Se poate trăi și fără Beethoven Enescu Bracircncuși dar ar fi o viață foarte tristă Felicit Consiliul Municipal pentru că a dat astăzi multe distincții oamenilor de cultură pentru că oamenii de cultură sunt cei care duc mai departe istoria unui oraș a unei națiunirdquo

MARGARETA SZEGŐ

Arad

Expoziție dedicată istoriei evreilor

Tg Neamț

Pasionat de istoria evreilor tacircnărul muzeograf Ionuț Stigleț a avut ideea organizării unei expoziții documenta-re cu titlul bdquoComunitatea evreiască din Județul Neamțrdquo la Muzeul de Istorie și Etnografie din Tacircrgu-Neamț unde lucrează După cacircteva luni de cerce-tare proiectul a fost finalizat icircn sala de expoziții temporare a instituției Expoziția (deschisă icircn perioada 22 iu-lie-15 septembrie ac) a reunit obiecte de cult o Tora fotografii documente cărți un parohet etc reflectacircnd viața

comunitară evreiască de pe icircntreg te-ritoriul actual al Județului Neamț sub aspect religios social cultural eco-nomic

La realizarea proiectului au co-laborat Complexul Muzeal Național Neamț comunitățile evreilor din Piatra-Neamț și Roman precum și Obștea Evreilor din Tacircrgu-Neamț Reprezentanții acestora (I Stigleț președinții I Wexler și Em Nadler și vicepreședintele M Grinberg) cărora li s-a alăturat prof Elena Preda in-spector de specialitate (icircn cadrul In-spectoratului Școlar al Jud Neamț) au susținut alocuțiuni la deschiderea expoziției (miercuri 22 iulie ac) icircn curtea muzeului (condiție impusă de actuala pandemie) Tot acolo ele-va Inge Mihaela Olaru (de la Liceul de Arte bdquoVictor Braunerrdquo din Piatra-Neamț) a improvizat un moment muzical interpretacircnd cacircteva melodii romacircnești și evreiești la vioară și flaut (RE)

Iusuuf Murat Sorin Lucian Ionescu și IPS Teodosie

Ambasadorul Adrian Zuckerman icircmpreună cu Yael Ionescu fiica

președintelui CE Constanța

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 13

Icircmpreună de sărbătoriRoș Hașana Mițva 5781 ndash Anul

Nou Evreiesc ndash Bunicii comunității nu sunt singuri de sărbători Pentru că sărbătorile evreiești sunt icircntotdeauna

mai frumoase icircn familie sau la comu-nitate și pentru că icircn acest an reco-mandările și măsurile de protecție ne țin la distanță de cei dragi te provo-căm să trimiți gacircndurile și urările tale de Roș Hașana chiar icircn casele bunici-lor comunității icircn 3 pași simpli

bull TU cu doar 5 lei cumperi online o felicitare (sau mai multe) și comple-tezi mesajul tău

bull NOI tipărim felicitarea lipim tim-brul și expediem prin poștă

bull EI primesc la cutia poștală feli-citarea cu urările și gacircndurile tale de Roș Hașana

Poți cumpăra o felicitare fie on-line cu cardul pe wwwmitzvajccro fie cu numerar la sediu Programul se derulează pe tot parcursul lunii sep-tembrie 2020 cu ocazia Roș Hașana ndash Anului Nou Evreiesc 5781 și este desfășurat icircn parteneriat cu Departa-mentul de Asistență Socială și Medi-cală al FCER Fiecare 5 lei icircnseamnă

icircncă un bunic care va primi gacircndurile tale de Roș Hașana și nu va fi singur

Din viitorul apropiatDin 12 octombrie 2020 reicircnce-

pem cursurile de limba ebraică pentru adulți și copii limba engleză adulți și activitățile sportive atacirct la sediul JCC București cacirct și online Info și icircnscri-eri wwwcursurijccro

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Icircn căutarea bdquogusturilor israelienerdquoDebut pentru programul online

bdquoGusturi israelienerdquo realizat de Liviu Gordea din echipa JCC Timişoara Primul invitat a fost un bucătar desă-vacircrşit meticulos dar şi inventiv Dany Farkash director al Parcului Național Qumran şi un foarte icircndrăgit voluntar al Joint icircn Romacircnia icircn urmă cu aproa-pe două decenii Ne-a primit icircn casa lui impresionantă din Kibutz Kalia de pe malul Mării Moarte De pe terasa casei sale cu arcade poţi surprinde atacirct albastrul ceţos al mării cacirct şi liniş-tea aparent infinită a deşertului Bucă-tăria sa dotată şi frigiderul bdquogenerosrdquo căci aşa se cere acolo unde ai patru

copii au fost un mediu ideal pentru a prepara cacircteva bucate uşoare şi rapi-de Prima alegere a fost shakshuka

Tehnica de preparare a fost de fapt marea atracţie iar o asemenea emi-siune icircţi dă ocazia să vezi exact paşii din bucătărie şi să adresezi icircntrebări chiar atunci cacircnd se desfăşoară timpii de preparare A venit apoi racircndul thi-nei pasta de susan care se transfor-mă icircntr-o delicioasă cremă prin adă-ugarea de apă foarte rece usturoi lămacircie sare şi alte mirodenii Salata uşor de preparat de roşii cherry soiul bdquoinventatrdquo icircn Israel şi cel mai popular azi icircn lume a completat un mic-dejun brunch sau chiar pracircnz tipic israelian Nu putea lipsi pacircinea proaspătă şi crocantă care se rupe nu se taie aşa cum zicea Dany și care se icircnmoaie icircn toate aceste delicii

Liviu a completat pe parcurs de-monstraţia practică a interlocutorului israelian cu numeroase informaţii despre bucătăria israeliană condi-mentele folosite şi bucatele consu-

mate cel mai adesea icircn ţara medite-raneană care prin faptul că a adunat oameni din atacirctea colţuri ale lumii are o bogăţie culinară fără asemănare

Programul va continua şi sperăm ca prietenii israelieni să ne primeas-că icircn casele şi bucătăriile lor cu ace-eaşi deschidere şi entuziasm pe care Dany le are mereu pentru comunita-tea evreilor din Romacircnia

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Activitățile continuă icircn mediul online

Icircn condițiile stării de alertă impuse de pandemie activitățile organizate de JCC Iași s-au desfășurat icircn conti-nuare doar icircn mediul virtual

Vineri 24 iulie JCC Iași icircn cola-borare cu Comunitatea Evreilor din Iași a organizat două evenimente de-osebite Primul dintre acestea a fost Kabalat Șabat-ul copiilor prezentat de copii pentru copii la care și cei mai mici membri ai JCC au arătat că știu

atacirct melodii tradiționale cacirct și rugă-ciuni specifice de Șabat

Cel de-al doilea eveniment a fost seara de Kabalat Șabat de la Sinago-ga Mare din Iași Evenimentul a debu-tat cu un tur virtual prezentat de Ben-jamina Ides Vladcovschi președinte interimar al CE Iași care a icircnceput icircn bdquoPiața Prieteniei Romacircno-Israelienerdquo loc icircn care se găsește obeliscul ridi-cat icircn memoria victimelor Pogromului din iunie 1941 și a continuat cu o pre-zentare a celei mai vechi Sinagogi din Romacircnia

Participanții au putut afla amă-nunte inedite despre Sinagoga Mare construită icircntre anii 1657-1671 și re-inaugurată cu prilejul sărbătorii de Hanuca icircn anul 2018 despre isto-ria prezenței evreilor pe meleagurile

ieșene precum și despre tradiții și obiceiuri evreiești specifice zonei

Serviciul religios a fost oficiat de directorul JCC Iași dl Albert Loz-

neanu care la finalul evenimentu-lui a transmis un mesaj emoționant bdquoIubiți prieteni sunt foarte bucuros să

vă mulțumesc tuturor celor care ați ales să sărbătorim icircmpreună chiar dacă virtual un Oneg Șabat special din superba Sinagogă Mare din Iași cea mai veche din Romacircnia Am avut plăcerea și marea onoare ca icircn sea-ra sfacircntă de Șabat să oficiez un Ka-balat Șabat special cu toate emoțiile și mai ales cu toată iubirea pe care am pus-o icircn fiecare cuvacircnt Icircn aceste zile dificile Dumnezeu ne-a lăsat din nou o portiță de scăpare și ajutați de tehnologie am putut fi măcar virtual icircmpreună Din nou Dumnezeu ne-a icircngăduit să ne cunoaștem limitele și icircn același timp să realizăm cacirct de im-portant este să fim icircmpreună și cacirct de plăcut este icircntr-adevăr să petrecem Șabatul icircn pace și să fim sănătoșirdquo

SILVIAN SEGAL

Motive de bucurie icircn pandemieCentrul Comunitar Evreiesc conti-

nuă să atragă participanți la activitățile sale devenite deja tradiționale Icircntre acestea cursurile online de ebraică pentru icircncepători și avansați suscită icircn continuare mult interes La ele iau parte nu doar evrei membri sau nu ai Comunității ci și creștini interesați să icircnvețe limba ivrit De asemenea icircn condiții de siguranță sanitară formația de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim repetă noi dansuri pentru vre-murile icircn care se vor putea organiza spectacole de acest fel

Special pentru copii JCC Ro-macircnia a organizat icircn data de 24 iu-lie un Kabalat Șabat online unde protagoniști au fost chiar cei mici care au povestit despre simbolurile și icircnțelesurile Șabatului au cacircntat și au spus poezii Oradea a fost reprezen-tată de Caroline și Estelle Bumbu și de Alexandra Nagy

O generoasă donație ne-a fost oferită de Departamentul pentru Asistență Socială al Consiliului Local al Municipiului Oradea icircmpreună cu firma Metalica SA Reprezentanții Comunității Evreilor și JCC Oradea au recepționat echipamentele casnice care vor fi de mare folos icircn bucătăria cantinei noastre

Am avut și alte motive de mare bu-curie le-am felicitat cu ocazia zilelor de naștere (chiar dacă de la distanță

icircn Germania respectiv icircn Israel) pe Sarah Rachel care a icircmplinit fru-moasa vacircrstă a Bat Mițva și pe Yael nepoatele președintelui Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Kop-pelmann

Tot icircn acest context fericit le-am spus bdquoMazel Tovrdquo prim-rabinului Ora-dei Shraya Kav și lui Iosif Blau Shi-mon Gil și Beni Rezmuves

Alți doi mem bri de bază ai Comu-nității Evreilor din Oradea care sunt pre-zenți zilnic la serviciile religi-oase George Hausmann și Laszlo Horva-th au fost căl-duros felicitați cu ocazia că-sătoriilor unor membri ai familiilor lor

L-am primit cu drag la revenirea icircn Romacircnia după o lungă perioadă pe prof Shaul Hachum rabin din Paris și prieten al Comunității noastre

ROBERT SCHORR

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

Alexandra Nagy

Caroline Estelle și Amos Bumbu

A Lozneanu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Mă icircntorsesem de curacircnd de la Podu Iloaiei după o călătorie icircn care ar fi pălit și chinurile iadului O călăto-rie de infern icircntr-un Tren al Morții

Era o zi de toamnă cu un cer de plumb din care cădea fără sfacircrșit o ploaie măruntă și rece Rătăceam pe străzile Iașilor icircmpovărat de tristețile mele și de traumele atacirct de vii icircncă și care mă icircnsoțeau ca niște boli de nevindecat Umblam ca un automat iar lacrimile icircmi spălau fața laolaltă cu stropii reci ce cădeau din icircnalt Oa-meni grăbiți și icircnfrigurați treceau pe lacircngă mine Unii se opreau o clipă clătinau din cap și-și continuau dru-mul fără o vorbă alții se furișau fără să mă bage icircn seamă Prea mulți copii icircși placircngeau icircn acele zile apocalipti-ce părinții ori frații ori prietenii uciși cu o bestială cruzime icircn sacircngerosul masacru antievreiesc din fosta capita-lă a Moldovei

Hoinăream prin ploaia icircnghețată pe care o simțeam pacircnă la oase ca și cum nu aș fi avut nicio țintă Dar ar fi fost suficient să fac cacircțiva pași pentru a ajunge la casa icircn care mă aștepta o mamă icircndoliată O casă modestă din apropierea sinagogii Catarski Un sin-gur gacircnd icircmi stăruia ca o obsesie mă tulbura și chiar mă icircnspăimacircnta tre-buia să-i fac o vizită mamei celui mai drag dintre prietenii copilăriei mele Aurel Șvarț Relu cum icirci spuneam cu toții cu un nume de alint

Cu Relu Șvarț am fost coleg icircncă din clasa icircntacirci a școlii primare bdquoRe-gele Carol Irdquo iar mai tacircrziu haver de cvuţa (coleg de grupă) al organizației sioniste bdquoDror Habonimrdquo Iar astăzi acum doamna Amalia Șvarț tante Amalia mă aștepta Icircmi formulasem și icircmi reformulasem ca pe un adevă-rat scenariu această cutremurătoare pentru mine reicircntacirclnire cu tante Ama-lia mama lui Reluțu O mamă care-și jelea pierderea unicului său fiu icircn zi-lele tragice ale Pogromului de la Iași Zile pe care eu am făcut jurămacircnt să nu le uit niciodată nici o clipă pacircnă la sfacircrşitul sfacircrşitului Aveam senzaţia sinistră că va trebui să intru icircn rolul nefast al unui mesager al morţii

Cu o astfel de senzaţie oribilă şi cu mintea cotropită de momentul fatal icircn care macircna prietenului meu s-a des-prins de macircna mea pentru a dispărea icircn neant şi icircn moarte am trecut pragul casei icircn care am trăit zilele cele mai fericite ale copilăriei mele alături de Reluţu Doamne Dumnezeule şi as-tăzi după o viaţă de om icircmi amintesc cu neştirbită prospeţime de acea cli-pă care avea să devină unul din cele mai blestemate coşmaruri ale vieţii mele Auziţi şi dumneavoastră icircn puţi-ne cuvinte ce i-am povestit ore şi ore icircn şir mamei lui Aurel Șvarţ

S-a icircntacircmplat icircn ziua icircn care tot creştinul icirci prăznuieşte pe Sfinţii Petru şi Pavel adică pe 29 iunie din vara lui 1941 Ne aflam icircn curtea Chesturii de Poliţie icircntr-unul din intervalele icircnşe-lătoare cacircnd armele ucigaşe tăceau Tatăl meu care pacircnă atunci mă ţinuse stracircns lipit de el mi-a dat un bracircnci puternic şi cu o voce plină de dispe-rare pe care nu i-o mai auzisem mi-a strigat bdquoFugi fugi acum şi nu uitardquo Şi am ţacircşnit ca aruncat de un resort Fugeam cu o iuţeală de care nici nu mă bănuiam icircn stare Mi se părea că icircmpotriva legii gravitaţiei nici nu atin-geam pămacircntul

Liniştea amăgitoare care a de-clanşat demenţa de mai tacircrziu a fost scurtă Au reicircnceput icircmpuşcăturile Se trăgea din toate direcţiile din toate armele Şi evreii captivi alergau bez-metici sub ploaia de gloanţe fără să ştie icircncotro icircşi pot salva viaţa

M-am avacircntat şi eu icircn acel iureş fără speranţă Cădeau oameni sece-raţi de gloanţe cădeau icircmpiedicacircn - du-se unii de alţii iar cei icircncă vii căl-cau peste cei morţi fugind de moarte Din mulţimea aceea dezumanizată care icircşi căuta la icircntacircmplare salva-rea s-a auzit un urlet cutremurător LA SIDOLI EVREI Şi gloata aceea dezlănţuită a pornit-o icircn acelaşi galop dement spre zidul icircnalt ca de cetate medievală care despărţea poliţia de vechiul cinematograf bdquoSidolirdquo

Era un zid de doi metri icircnălţime cu triunghiuri de sticlă groasă planta-te pe creastă Icircn acele clipe tragice cine mai avea puterea judecăţii Era desigur o nebunie dar atunci doar escaladarea acelui zid o consideram singura cale spre viaţă sau spre moarte Nu aveam de ales

Aşadar icircn ziua aceea rece şi tris-tă de sfacircrşit de toamnă icircn care Iaşiul părea un oraş mort tremuracircnd de frig sau vibracircnd de emoţie m-am trezit icircn casa al cărui prag l-am trecut de atacirc-tea ori Şi iată-mă acum icircn faţa ma-mei prietenului meu doamna Amalia tante Amalia cum icirci spuneam eu Se vedea că mă aştepta Stătea icircn mijlo-cul icircncăperii fără nici o expresie pe chipul icircnnegurat şi aşa icircnveşmacircntată icircn negru părea un monument dăltuit icircn durere şi suferinţă

Fiinţa aceea pe care o ştiam eu fusese o femeie frumoasă icircncă icircn pu-terea vacircrstei de pe chipul căreia nu se stingea niciodată lumina unui zacircm-bet Acum icircn faţa mea se afla o mamă ruinată de jale Trupul ei zvelt armo-nios altădată era acum gacircrbov părul ei de culoarea inului era acum cenu-şiu faţa brăzdată de riduri adacircnci ochii ei veseli cu privirea caldă pe care icirci ştiam erau acum marcaţi de tuşele vineţii ale cearcănelor Pă-reau nişte ochi morţi Iar eu priveam ca hipnotizat fără să-mi pot descleş-ta buzele Ce şi cum să-i spun unei mame atacirct de năpăstuite O mamă a idişe mame care a plătit un tribut atacirct de scump Pierderea unicului său fiu Există oare icircn vreo limbă cuvinte care să poată alina durerea unei ase-menea fiinţe

Eu tăceam şi o priveam uluit pe tante Amalia cacircnd m-am simţit icircm-brăţişat Tante Amalia mă stracircngea icircn braţele ei cu icircntreaga ei dragoste cu toată afecţiunea pe care ar fi tre-buit să le dăruiască propriului ei fiu Doamne mă stracircngea icircn braţele ei cu atacircta putere și eu simţeam cum inima icircmi bate cu atacircta forţă icircncacirct mă te-meam că icircmi va sparge pieptul şi se va rostogoli pe duşumeaua proaspăt spălată Tante Amalia placircngea icircn-cetişor şi printre suspine am auzit-o spunacircnd cuvinte pline de blacircndeţe și duioșie Le ţin minte şi azi aproape aşa cum le-am auzit

ndash Te-am aşteptat zănoc (diminutiv icircn limba idiş pentru substantivul bdquofiuldquo) Ai venit fără Relu fără icircngeraşul meu fără sufletul meu

Iar cuvintele ei mă ardeau ca un fier roşu Aş fi preferat atunci să se surpe pămacircntul sub mine decacirct să le fi auzit A urmat o tăcere grea apăsă-toare după care i-am auzit iar glasul sugrumat de durere

ndash Spune-mi tu cum şi de ce să mai trăiesc cacircnd ei mi-au ucis icircngerul şi mi-au zdrobit neşama (bdquosufletldquo icircn ebraică)

Iar eu tăceam şi mă minunam icircn-trebacircndu-mă icircn ce suflet mare poate icircncăpea atacircta jale şi atacircta deznădej-de

La Iaşi icircn acele zile care au icircnne-grit istoria Romacircniei icircn acel masacru ce a icircnsemnat cel mai devastator po-

grom antievreiesc din această ţară Relu nu a fost singurul bdquoicircngerrdquo ucis Au fost asasinaţi icircn cele mai diabolice atrocităţi un număr de trei sute cinci-zeci de copii evrei care nu apucaseră icircncă să-şi ia zborul spre viaţă O ade-vărată cruciadă icircmpotriva acestor ino-cenţi martiri care au căzut jertfă urii de moarte antisemite care durează de milenii

Cu ani icircn urmă regretatul critic li-terar Eugen Luca scria icircn bdquoDuminica neagrărdquo că icircn pogrom au fost ucişi cinci sute de copii

Ca o vrajă mistică mă atrăgea ca-mera lui Relu Uşa icirci era larg deschi-să iar eu am păşit icircn ea icircnfiorat şi cu sentimentul cu care aş fi trecut pragul unui templu Pe o policioară dreaptă cu o acoperitoare albastră brodată chiar de macircna doamnei Amalia ne zacircmbea chipul lui Relu Aşa cum icircl ştiam cu faţa lui veselă plină de can-doare cu ochii mari prietenoşi a că-ror privire te icircntrebau bdquoHei ce zicirdquo Un copil frumos ca un icircnger Sub raft cacircteva lucruri care i-au aparţinut ta-bla de şah pe care piesele albe şi cele negre păstrau ultimele poziţii ale unei partide neterminate o cutie alb-albas-tră KKL(Keren Kaiemeth Lʼ Israel) cu care am umblat icircmpreună pe stră-zile Iaşilor pentru o colectă de bani destinaţi realizării unui cămin naţional evreiesc pe pămacircnturile străbunilor bdquoamintirilerdquo hacirctrului Creangă un Jules Verne cu romanul bdquoDouăzeci de mii de leghe sub mărirdquo al cărui personaj principal Căpitanul Nemo icircl fermeca pur şi simplu pe Relu Mai era acolo un caiet bdquodictandordquo mai degrabă un jurnal cu observaţii aproape zilnice consemnacircnd icircntacircmplări uneori copi-lăreşti pline de haz alteori secvenţe de viaţă subliniate cu o icircnţelepciune matură şi pur şi simplu dramatice Rememorez ultima sa icircnsemnare da-tată 29 iunie 1941 bdquoToată noaptea n-a icircnchis nimeni ochii Aşteptăm Ce aşteptăm pe cine aşteptăm Acum zăresc o lumină prin geamul camuflat Se aud zgomote icircnfricoşătoare urlete de groază icircmpuşcături placircnsete de

copii Doamne ce ne mai aşteaptă pe noi evreiirdquo

Toate şi tabla de şah şi cărţile pe care le icircndrăgise Relu toate erau acolo făcacircnd atacirct de vie prezenţa prietenului meu Pe mine m-a impre-sionat icircnsă cea din urmă icircnsemnare din aşa-zisul lui jurnal Răspunsul la icircntrebarea cu care icircşi icircncheie icircnsem-nările şi pe care el icircl aştepta cu atacircta spaimă avea să-l capete icircn aceeaşi zi neaşteptat de sacircngeros icircn care au fost asasinaţi paisprezece mii de evrei ieşeni

Trecuseră ore bune icircn care eu şi tante Amalia povesteam fără să obo-sim şi fără să dorim să punem punct icircntacircmplărilor din scurta viaţă a celui care a fost şi nu va mai fi bdquoicircngeraşulrdquo şi bdquoneșamardquo doamnei Amalia Nici nu ne-am dat seama cacircnd s-a scurs tim-pul acelor amintiri răscolitoare Stropii de ploaie icircncetaseră să mai bată icircn fe-restre şi un amurg lăptos s-a coboracirct peste oraşul pustiit de o zi cacircinoasă de noiembrie

Venise timpul să plec Tante Ama-lia s-a apropiat de mine şi m-a cuprins de umeri Ochii ei stinşi pacircnă atunci mă priveau cu o intensitate tulbură-toare ca şi cum ar fi vrut să-mi dezvă-luie un gacircnd secret şi nerostit Şi par-că o şi auzeam bdquoZănoc spune tu cacirct o s-o mai duc fără icircngeraşul meu şi cu un suflet sufletul meu care a murit icircmpreună cu Reluţurdquo

Tante Amalia nu s-a icircnşelat Nu a trecut multă vreme după vizita pe care i-am făcut-o cacircnd durerea prea mare pentru o mamă a doboracirct-o Murise de inimă rea cum se spune icircn popor Boală fără leac

Cei peste trei sute de copii-martiri pieriţi asemeni lui Aurel Șvarţ icircn Po-gromul de la Iaşi care icircntregesc cifra cutremurătoare de un milion cinci sute de mii care au căzut jertfă icircn Holo-caust sunt victimele inocente ale unei uri apărute cu milenii icircn urmă icircntr-o

(Continuare icircn pag 22)

LEONARD ZĂICESCUWuppertal ianuarie 2020

Simfonia unor vieți bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon

La Editura Hasefer a apărut bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon scriitoare israeliană de limbă romacircnă icircn re-dactarea Ilenei Buculei Este un roman a cărui acțiune acoperă mai mult de o jumătate de secol din 1944 la Cernăuți pacircnă icircn anii 2000 la Tel Aviv Elementul bio-grafic autentic icircl constituie destinul tragic al savantului Albert Schwartz icircndepărtat prin forța statului sovietic de părinții săi cacircnd icircncă era minor (fără să-i revadă vreodată) Elev și student remarcabil icircn domeniul ma-tematicii și al fizicii nucleare solicitat pentru cercetări secrete icircn slujba statului cariera sa va cunoaște un declin brusc icircn locul unui binemeritat post universitar va primi unul de profesor de liceu pentru ca nu peste mult timp să fie trimis icircn războiul din Afganistan icircn prima linie unde va și muri Icircși lasă văduvă soția și orfană fiica de 11 ani Sonia Icircn scurtă vreme aceasta icircși pierde și mama după o icircncercare de a-și reface viața făcută cu disperarea bdquoicircnecatului care se agață de un pairdquo După cacircțiva ani crunți petrecuți la un orfelinat Sonia ne este icircnfățișată ca studentă bursieră la Stomatologie la Universitatea din No-vosibirsk iar icircn timpul liber este prim-violonista unui cvartet de fete care dau concerte de muzică simfonică icircn sala Muzeului Municipal din oraș

Icircn paralel cunoaștem povestea lui Alexander Segal student la Construcții la aceeași universitate Icircncearcă să păstreze distanța față de mama lui auto-ritară Alla care momentan se zbate să recacircștige la Chișinău o casă despre care afirmă că i se cuvine Alexander se icircndrăgostește de Sonia (bdquovioara icircntacircirdquo nu numai icircn cadrul cvartetului ci și icircn existența lui) iar sentimentele icirci sunt icircmpărtășite Se căsătoresc și au o viață icircmplinită pacircnă cacircnd dorința amacircndu-rora de a ști adevărul despre trecutul părinților lor care le afectează prezentul devine tot mai puternică Le rămacircne cititorilor să descopere cum s-au icircntrepă-truns viețile Allei și a lui Albert semnificația bdquosimfonieirdquo icircn evoluția personajelor precum și deznodămacircntul romanului Icircntreaga carte este scrisă agreabil cu alternarea vocilor (a lui Alexander și a Soniei) care preiau firul povestirii și icircl urmăresc cu tenacitate și curaj CLAUDIA BOSOI

Pogromul de la Iași icircngeri uciși și suflete zdrobite

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 5: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 5

Asigurarea publicității lis-tei de candidaturi a CV-urilor

candidaților și a eventualelor materiale de promo-vare ale candidaților către delegații la Congres Icircn colaborare cu conducerile Comunităților revis-ta Realitatea Evreiască va fi asigurată difuzarea informațiilor privind Congresul și a listei de candida-turi către toți membrii comunităților evreiești din Ro-macircnia Difuzarea informațiilor privind Congresul și a listei de candidaturi va fi realizată și prin intermediul paginii de internet și a paginii oficiale de Facebook a FCER-CM

Asigurarea logisticii și desfășurării votării icircn condiții conforme cu normele impuse de starea excepțională cauzată de pandemie Va icircntocmi un ghid de desfășurare icircn siguranță icircn conformitate cu situația icircn București icircn perioada desfășurării Con-gresului Icircntocmirea buletinelor de vot a ștampilelor de vot pregătirea urnelor și a cabinelor de vot predă Comisiei de Numărare a Voturilor buletinele ștampilele și urnele

Verificarea și icircnaintarea spre validare a prezenței delegaților la Congres către Comisia de Validare

Icircntocmirea desfășurătorului lucrărilor Congre-sului și procedura detaliată conform căreia se vor efectua alegerile

Reuniunile Comisiei pentru Organizarea și Des-fă șurarea Congresului vor fi icircnregistrate audio icircn format digital și se păstrează icircn Arhiva FCER

DESFĂȘURAREA CONGRESULUI AL IV-LEA AL FCER-CM

Lucrările Congresului vor fi conduse de un Pre-zidiu format din 5 persoane după cum urmează președintele icircn funcție al FCER-CM președintele Comisiei de Validare președintele Comisiei de Or-ganizare a Congresului și icircncă doi membri aleși de către Congres din racircndul delegaților

Atribuțiile Prezidiului sunt următoareleConducerea lucrărilor CongresuluiDesemnarea Comisiei de Redactare a Proce-

sului-Verbal al desfășurării lucrărilor și a Hotăracircrilor Congresului

Plenul Congresului aprobă prin vot deschis Agenda de lucru propusă de Consiliul de Conduce-re al FCER-CM icircn funcțiune

Plenul Congresului alege Comisia de Numărare a Voturilor formată din 7 persoane (președinte și 6 membri) care nu fac parte dintre candidați și sunt delegați la Congres

Alegerea noilor Organe de Conducere ale FCER-CM se realizează prin vot secret Comisia punacircnd la dispoziție buletine de vot

Buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeaşi mărime aceleaşi caractere şi cu ace-eaşi cerneală icircn număr egal cu cel al delegaților la Congres și un supliment de 10 pentru situații deosebite Pe ştampilele de vot se va inscripţiona cuvacircntul bdquoFCER-CM VOTAT - 2020rdquo scris cu ma-juscule Comisia este responsabilă de tipărirea bu-letinelor de vot păstracircnd toate documentele referi-toare la acest proces Toate buletinele de vot sunt identice

Din momentul tipăririi atacirct buletinele de vot ordinare cacirct și buletinele de vot suplimentare vor fi sigilate icircn recipiente diferite icircn prezența tuturor membrilor Comisiei care este răspunzătoare de in-tegritatea acestora

Sigiliul recipientului care conține buletinele de vot ordinare va fi deschis icircn prezența tuturor mem-brilor Comisiei icircn momentul declanșării procedurii de votare

Sigiliul recipientului care conține buletinele de vot suplimentare rămacircne intact pacircnă icircn momentul prezentării unei solicitări motivate a unui delegat la Congres icircn timpul procedurii de votare pentru acordarea unui buletin de vot suplimentar Sigiliul poate fi deschis doar cu acordul tuturor membrilor Comisiei care vor icircnregistra icircntr-un tabel separat motivația acordării buletinului de vot suplimentar

Tabelul și raportul Comisiei devin parte integran-tă din raportul Comisiei de Validare

Inainte de a fi preluată ștampila de vot se dez-infectează Icircn cabina de votare fiecare delegat va aplica ștampila de vot pe numele candidatului (sau unde este cazul a candidaților) pentru care optea-ză

După votare buletinele de vot vor fi introduse icircn urne

La deschiderea urnelor și numărarea voturilor de către Comisia de Numărare a Voturilor pot asista și candidații fără a avea dreptul de a se implica icircn numărarea voturilor De asemenea la aceste pro-ceduri vor asista și membrii Comisiei de Validare La numărarea voturilor membrii comisiei vor purta pe lacircngă mască și mănuși

Activitatea Comisiei de Numărare a Voturilor va fi icircnregistrată video icircn format digital și se păstrează icircn Arhiva FCER

Pentru funcțiile de președinte vicepreședinte secretar general sau președinte al Comisiei de Etică și Mediere icircn cazul icircn care sunt doi candidați pen-tru funcția respectivă va fi desemnat cacircștigător cel care a obținut cel mai mare număr de voturi Icircn ca-zul icircn care sunt mai mult de doi candidați pe funcție dacă nici unul dintre candidați nu a obținut jumătate + 1 din numărul de voturi valabil exprimate atunci se va proceda la un al doilea tur de scrutin icircn ca-drul Congresului prin vot secret pe buletine de vot la care vor participa primii doi clasați pentru funcția respectivă și va fi desemnat cacircștigător cel care a obținut cel mai mare număr de voturi

După icircncheierea numărării voturilor buletinele de vot vor fi introduse pe categorii icircn plicuri sigila-te care vor fi păstrate pe masa Prezidiului pentru renumărarea voturilor icircn caz de contestații

Rezultatele alegerilor se vor consemna icircntr-un Proces-verbal icircntocmit de Comisia de Numărare a Voturilor Icircn Procesul-verbal se vor consemna data și locul desfășurării Congresului numărul delegaților din liste și numărul celor prezenți numă-rul buletinelor depuse numărul buletinelor anulate și al celor valabile pentru fiecare funcție icircn parte precum și numele candidaților aleși și nealeși nu-mărul de voturi obținut de fiecare candidat

Rezultatele alegerilor se validează de către Co-misia de Validare printr-un Proces-verbal de valida-re a alegerilor

După alegere Consiliul de Conducere se va icircn-truni icircn prima sa reuniune pentru a alege Comitetul Director al FCER-CM Alegerea se va face prin vot deschis la propunerea Președintelui FCER-CM Rezultatul se va consemna icircntr-un Proces-verbal semnat de Președintele și de Secretarul General aleși de către Congres care vor participa la aceas-tă reuniune

DISPOZIȚII FINALEDupă icircncheierea lucrărilor Congresului Comisia

va alcătui un dosar care va fi depus la cabinetul Secretarului General al FCER-CM ales care va conține următoarele

Scrisoarea de convocare la Congres a dele-gaților

Lista delegaților la Congres și a celor prezenți la lucrări

Raportul de activitate al Consiliului de Conduce-re icircn funcție

Procesul-verbal de alegere a Comisiei pentru Organizarea și Desfășurarea Congresului

Procesul-verbal al Congresului și Documentul privind Hotăracircrile adoptate

Procesul-verbal al Comisiei de Numărare a Vo-turilor

Procesul-verbal de validare a alegerilorProcesul-verbal de alegere a Comitetului Direc-

tor al FCER-CMBuletinele de vot icircn număr egal cu numărul

delegaților prezenți la CongresDocumentele depuse pentru icircnscrierea candi-

dațilorContestațiile și declarațiile de neacceptare a re-

zultatelor alegerilor se vor face icircn Plenul Congresu-lui către Comisia de Validare care se va pronunța icircn termen de o oră sau vor fi icircnaintate icircn scris icircn termen de 24 de ore către Comisia de Validare care va răspunde contestațiilor icircn termen de cel mult 48 de ore din momentul expirării termenului de depunere a contestațiilor

Rezultatul alegerilor va fi difuzat icircn comunități și va fi publicat icircn revista Realitatea Evreiască pre-cum și pe paginile de internet ale FCER-CM

Dosarul de alegeri se păstreză la cabinetul Se-cretarului General 3 luni după care va fi predat la Arhiva FCER-CM cu excepția Proceselor-verbale care se vor preda la Arhivă după următoarele ale-geri ale Organelor de Conducere ale FCER-CM

Prezentul regulament a fost adoptat de către Adunarea Generală a FCER-CM din data de 7 sep-tembrie 2020

I Comisia de Validare a Congresului al IV-lea al FCER-CM

D-na Margareta Teodorescu fost judecător la Icircnalta Curte de Casație și Justiție (președinte al Co-misiei)

Dl Ionel Schlesinger Președinte de Onoare al CE Arad

D-na Ruxandra Cacircrjan avocat membră CEBDl Matei Dimoftache avocat membru CEB

II Comisia pentru Organizarea și Desfășurarea Congresului al IV-lea al FCER-CM

D-na Camelia Icircntorsură - Moldoveanu (București) ndash președinte

Dl Dan Singer (București) ndash secretarDl Mihai Pope (București)D-na Andreea Varodin (București)

Stabilirea datei și a locului de desfășurare a Congresului de către Adunarea Generală a FCER-CM (vot electronic)- 10092020Publicarea icircn Realitatea Evreiască pe 20092020

și pe pagina de internet (11092020) a FCER-CM a datei Congresului a extrasului din Regulament pri-vind procedurile și condițiile de candidatură

Alegerea delegaților icircn Comunități pentru Con-gresul al IV-lea al FCER-CM pacircnă pe 09112020

Perioada de depunere a candidaturilor pentru Organele de Conducere ale FCER-CM ndash 2610 -0911 2020

Se depun la Secretariatul Tehnic al Comisi-ei de Organizare a Congresului (luni miercuri 900-1500 marți joi ndash 1100-1800) Str Sf Vi-neri 9-11 Sect 3 București tel 0746 549 008 e-mail congres4fcergmailcom

Publicarea pe internet și prin afișare la Comunități a Listei candidaților pentru Organele de Conducere ale FCER ndash 10112020

Depunerea contestațiilor la candidaturile pentru Organele de Conducere ale FCER-CM ndash 2710-12112020

Soluționarea eventualelor contestații de către Comisia de Validare ndash 12 -15112020

Publicarea pe internet icircn Realitatea Evreias-că și prin afișare la Comunități a Listei finale a candidaților pentru Organele de Conducere ale FCER-CM și delegaților ndash 16112020

Icircntacirclniri online de prezentare a candidaților ndash 17-22112020

CONGRESUL al IV-lea al FCER-CM ndash

25-26112020Prima reuniune a Consiliului de Conducere

și alegerea de către acesta a Comitetului Direc-tor

Publicarea rezultatului alegerilor pe internet și prin afișare la Comunități ndash 26112020

Perioada de depunere a contestațiilor ndash 26-27112020

Analiza și soluționarea eventualelor contestații de către Comisia de Validare ndash 29112020

Publicarea rezultatelor finale ale alegerilor ndash 29112020

Congresul al IV-lea al FCER-CM București 25-26 noiembrie 2020Regulament de organizare și desfășurare

Program-calendar de pregătire organizare şi derulare

a Congresului al IV-lea al FCER-CM

(Urmare din pag 4)

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Din ce icircn ce mai mulți romacircni știu că a existat și un Holocaust

romacircnescndash Icircn lumina celor 15 ani care au tre-

cut considerați activitatea și realizări-le Institutului o poveste de succes

ndash Am realizat lucruri importan-te Icircn primul racircnd faptul că am adus subiectul Holocaustului icircn spațiul pu-blic ori de cacircte ori existau derapaje icircn acest domeniu și icircn acești 15 ani s-a icircntacircmplat nu o dată De aseme-nea punerea icircn practică a scopului educativ care a depășit cu mult ceea ce s-a propus inițial acesta s-a ex-tins și icircn alte direcții de pildă la noua generație politică avem parteneri-ate cu partidele politice și cursuri cu membri ai formațiunilor politice care se află la icircnceput de carieră Avem parteneriate cu procurori cu polițiști avem cursuri la Academia Militară și ne ocupăm mai ales cu cei care au intrat icircn sistem care se icircntacirclnesc cu această problemă și trebuie să cu-noască elemente despre Holocaust și despre valorile democrației Ele sunt corelate și incluse icircn programe vaste Icircn ce măsură ne-am făcut trea-ba Asta nu noi trebuie să apreciem noi suntem mulțumiți că din ce icircn ce mai mulți romacircni știu că Holocaustul nu este numai Auschwitz și Hitler nu este numai bdquosoluția finalărdquo De-acum lumea a icircnceput să știe de mareșalul Antonescu de faptul că a existat un Holocaust și icircn Romacircnia Se orga-nizează evenimente comemorative care vizează Pogromul de la Iași de-portările la Auschwitz Ziua Holoca-ustului din Romacircnia Cu acest prilej profesorii organizează evenimente

cu elevii vizite la noi la Institut la comunități la Memorialul Holocaus-tului la Muzeul Evreilor Cumva icircn mentalul colectiv a icircnceput să ocupe un loc și Holo caustul din Romacircnia Cu tot ceea ce facem noi am vrut să se conștientizeze realitatea Holocaustu-lui romacircnesc Și icircn educație așa cum am menționat ne-am adresat unui nu-măr mare de segmente ale populației

Antisemitismul icircn Romacircnia nu este pe un trend descendent

ndash Cum apreciază Institutul situația antisemitismului din Romacircnia

ndash O icircntrebare la care e greu de răspuns Există numeroase derapaje icircn acest domeniu un exemplu conclu-dent fiind manifestările care și-au gă-sit loc icircn social media și icircn publicațiile online icircn campania prezidențială le-gate de prezentarea președintelui Io-hannis Pe de altă parte noi am avut un proiect de monitorizare a social media și ce am constatat acolo este o tragedie un pericol maxim scăpat de sub control Am avut numeroase etape icircn care și Institutul nostru a avut de suferit Astfel icircn 2015 după pro-mulgarea Legii 217 de condamnare a negării Holocaustului Institutul a fost amenințat cu bombă a fost un val de reacții antisemite de manifestări ale susținătorilor mișcărilor legionare Nu suntem pe un trend descendent sub nici o formă Faptul că la noi nu au avut loc manifestări ca icircn alte țări ndash Franța Marea Britanie ndash este o ches-tiune bdquoacum și aicirdquo temporară Nu putem ști ce ar putea declanșa acțiuni de felul celor care au avut loc icircn ulti-mii doi ani icircn Europa Să nu uităm că Institutul este cel care intervine atra-

ge atenția asupra derapajelor și cere măsuri

ndash Ce loc ocupă icircn acest context bdquoStrategia de combatere a antisemi-tismuluirdquo un proiect de lege inițiat de Ministerul de Externe romacircn

ndash bdquoStrategia de combatere a anti-semitismuluirdquo inițiat sub egida Minis-terului de Externe la elaborarea că-ruia participăm și noi va fi alături de legislația existentă un instrument icircn plus icircn combaterea antisemitismului mai ales pentru multe instituții care s-au implicat icircn acest demers și icircl vor putea folosi

Obiectivul nr1 ndash Muzeul de Istorie a Evreilor și Holocaustului

ndash Care sunt proiectele de viitor ale Institutului

ndash Obiectivul cel mai important este viitorul Muzeu de Istorie a Evreilor și al Holocaustului Icircn acest moment realizarea Muzeului este coordonată de noi un proiect ambițios care impli-că foarte multe resurse atacirct materi-ale cacirct și umane Proiectul va fi unul public-privat pe de-o parte bugetul de stat pe de altă parte donatorii respectiv marii donatori Am creat o fundație numită bdquoPrietenii Muzeului de Istorie a Evreilor și Holocaustuluirdquo atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn America Menționez că doi foști ambasadori ai SUA icircn Romacircnia se ocupă de fundație

108 ani de la nașterea lui Raoul Wallenberg

4 august este ziua de naștere a unuia dintre cei mai bravi salvatori ai evrei-lor din perioada Holocaustului Raoul Wallenberg Cu un curaj ieșit din comun tacircnărul suedez s-a confruntat cu naziștii germani și salașiștii unguri pentru a scăpa de la moarte mii de evrei din Ungaria oprind trenurile care urmau să-i ducă icircn lagăre sau dacircnd jos din tren zeci de familii

Raoul Wallenberg care făcea parte dintr-o familie suedeză creștină bo-gată a răspuns apelului WRB (Comisa Americană pentru Refugiații de Răz-boi) și guvernului suedez și icircn vara anului 1944 a sosit la Budapesta Cu excepția comunității evreiești din capitala Ungariei toți evreii din provincie au fost deportați la Auschwitz trei sferturi dintre ei fiind duși imediat icircn came-rele de gazare Fără a avea experiență diplomatică personalitatea lui ca-pacitatea lui organizatorică și nu icircn ultimul racircnd curajul său l-au ajutat să re-cruteze un mare număr de voluntari și parteneri care să-l sprijine icircn acțiunile sale A folosit diferite metode ndash de la farmecul personal la amenințări ndash ca să salveze oameni A redactat peste 20000 de permise de fapt fără nici o bază legală dar avacircnd tot felul de ștampile icircn culorile Suediei care garantau un fel de imunitate pentru deținători De asemenea a organizat 32 de case aflate sub protecția Legației suedeze și a altor state care adăposteau 30000 de persoane A icircncercat să-i elibereze pe evreii arestați de autoritățile fasciste și naziste afirmacircnd că sunt cetățeni suedezi Se apreciază că icircmpreună cu echipa sa ar fi salvat aproximativ 100000 de persoane icircn 184 de zile

Wallenberg a avut o soartă tristă După intrarea armatei sovietice icircn Un-garia Wallenberg a plecat la comandamentul rus din Debrețin pentru a dis-cuta cu mareșalul Malinovski soarta supraviețuitorilor evrei după război A fost arestat de ruși acuzat de spionaj și dus icircn URSS Se pare că ar fi fost icircnchis la icircnchisoarea KGB și dus apoi icircntr-un lagăr dar nici pacircnă azi nu se știe ce s-a icircntacircmplat cu el Cu toată deschiderea unor foste arhive sovietice nu s-a primit nici un răspuns legat de soarta acestei personalități caracterizate printr-un profund umanism

EVA GALAMBOS

Institutul bdquoElie Wieselrdquo la 15 ani de la icircnființareLa 5 octombrie se icircmplinesc 15 ani de la inaugurarea Institutului Național

pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo organism al Gu-vernului romacircn care a adus icircn conștiința publică subiectul Holocaustului ro-macircnesc

bdquoInstitutul s-a născut icircntr-un context bunrdquo ne-a declarat Elizabeth Ungu-reanu director de comunicare și de proiecte al Institutului Decizia de a crea Institutul a fost formulată icircn capitolul bdquoConcluzii și Recomandărirdquo al Rapor-tului final al Comisiei bdquoWieselrdquo Comisia prezidată de Elie Wiesel compusă din 33 de experți icircn istoria Holocaustului a lucrat un an de zile s-a reunit icircn SUA Romacircnia și Israel pentru a cerceta a confrunta documentele a con-stata și a concluziona ceea ce a fost Holocaustul din Romacircnia un subiect care pacircnă atunci practic nu a existat A fost un icircnceput un start pentru o nouă eră icircn cercetările istorice Icircn acest context Institutului i-au revenit două sarcini majore cercetarea problemei Holocaustului din Romacircnia și educația care a căpătat o altă valență comparativ cu ceea ce cunoaștem noi ca educație cla-sică Ea s-a adresat studenților profesorilor masteranzilor doctoranzilor și pe parcurs s-a extins la alte categorii de specialiști S-a cerut ca la Facultatea de Istorie să se acorde o mai mare atenție studierii acestui subiect ținacircnd cont de faptul că istoria Holocaustului este parte din istoria Romacircniei nu o istorie exclusiv a evreilor Aceasta a fost percepția pacircnă atunci consideracircndu-se că tot comunității evreiești icirci revine sarcina studierii acestui fenomen

icircn State Există de-acum mai mulți do-natori și aici și acolo nu și icircn alte țări deoarece am lansat cererea acolo unde există un potențial

Legat de lucrările de pregătire a Muzeului vreau să menționez că spațiul acestuia nu se află icircntr-o clă-dire de patrimoniu Aici pe Calea Victoriei e o clădire de 10000 m2 e mai convenabilă e a noastră și ne oferă o posibilitate de manevră mult mai mare decacirct dincolo icircn Lipscani Chiar ca preț proiectul este mai ieftin Icircn schimb cu această schimbare am pierdut și timp și bani Abia acum sun-tem din nou icircn faza de lansare a con-cursului de soluții Muzeul este un pro-iect al Guvernului și al Administrației Prezidențiale un proiect de țară iar Institutul icircl gestionează Acum cacircnd se cunoaște proiectul oamenii icircncep să se identifice și se gacircndesc că ar fi bine să ajungă aici obiecte persona-le amintiri de familie Lumea icircncepe să ne caute primim e-mailuri ni se cer informații și oamenii se gacircndesc să facă donații Ne bucură deoarece fiecare obiect are o poveste și nouă ne place să personalizăm să oferim povești de familie să empatizăm

ndash Alte planuri legate de viitorndash Căutăm să ne dezvoltăm icircn

direcția monitorizării antisemitismu-lui Aceasta se adaugă la obiectivul de bază ndash studierea Holocaustului prezervarea memoriei Holocaustului din Romacircnia Dar acum realitatea ne obligă Și acum după 15 ani pot spu-ne că icircn ultimii cinci ani am acordat o atenție deosebită zonei de monitori-zare a antisemitismului Reacționăm ori de cacircte ori există derapaje care tot icircn această zonă se icircncadrează și parcă sunt mai multe ca oricacircnd Am icircnceput aceste monitorizări icircn cadrul unui proiect care s-a icircntins pe un an am avut echipe care s-au ocupat de monitorizarea icircn mediul online Icircn ac-tivitatea noastră ne axăm și pe zona

Robert Singer preia din nou conducerea World ORT

Robert Singer fost CEO al Con-gresului Mondial Evreiesc cu o experiență de peste 30 de ani icircn con-ducerea organizațiilor evreiești a fost confirmat președinte al Consiliului de Administrație al World ORT rețeaua globală de educație pe care a mai condus-o anterior ca CEO și director general anunță bdquoJerusalem Postrdquo

La preluarea mandatului Robert Singer a spus bdquoAm vrut să revin la World ORT deoarece cred că edu-cația este cheia pentru toate icircn spe-cial transmiterea tradițiilor evre iești și supraviețuirea evreilor De aseme-nea este cheia pentru combaterea anti semitismului și a atacurilor asupra poporului evreu

Anul acesta se aniversează 140 de ani de la icircnființarea ORT una

dintre cele mai longevive organizații evreiești la acest nivel ORT este icircnsă mai relevant decacirct oricacircnd fiind un hub de idei noi inovație și adaptabi-litate pregătind tinerii pentru lumea muncii

World ORT transformă viețile prin educație și ajunge la 300000 de oa-meni icircn peste 30 de țări icircn fiecare an Acesta combină educația științifică și tehnologică la nivel icircnalt cu identitatea evreiască consolidată

Cea de-a 140-a aniversare a orga-nizației trebuia să fie marcată la Fo-rumul Mondial de la Ierusalim dar pandemia Covid-19 a icircnsemnat amacirc-narea acelor sărbători pacircnă la o dată ulterioară mai notează bdquoJerusalem Postrdquo

GEORGE GIcircLEA

(Continuare icircn pag 22)

Interviu realizat deEVA GALAMBOS

E Ungureanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 7

La 21 august s-au icircmplinit 130 de ani de la nașterea la Mihăileni a lui Iacob Ashel Groper considerat primul poet modern de limbă idiș din spațiul romacircnesc Părinții lui proveneau din tr-o dinastie rabinică A absolvit Școala elementară israelito-romacircnă a urmat Facultatea de Drept la Iași iar după Primul Război Mondial s-a mu-tat la București O perioadă a lucrat ca funcționar la Banca Moldovei

A icircnceput să scrie poezii icircncă din adolescență Icircn 1908 sub influența Conferinței idiș de la Cernăuți și a activității asociației culturale bdquoToynbeerdquo din Iași a ales să scrie numai icircn idiș deși cunoștea foarte bine romacircna și germana Haym Nahman Bialik poe-tul național al Israelului i-a comentat favorabil poeziile

Debutul literar a avut loc icircn 1914 icircn ziarul Di Idișe Velt din Vilnius Icircn același an Groper a devenit unul din-tre fondatorii grupării literare de ex-presie idiș bdquoLichtrdquo (Lumină) alături de Moti Rabinovici Efraim Waldman Matatia Friedman Un colaborator permanent era Iacob Botoșanski un

alt idișist important Grupul bdquoLichtrdquo a editat o revistă cu același titlu care a apărut trimestrial din 1914 pacircnă icircn 1916 Atacirct ca grupare literară cacirct și ca revistă care promova cultura idiș bdquoLichtrdquo a marcat icircnceputul literaturii idiș moderne icircn spațiul romacircnesc

Poemele lui Groper au circulat oral poetul a exercitat o mare influență asupra lui Benjamin Fondane S-au icircntacirclnit icircn 1915 Fondane pe atunci elev de liceu s-a oferit să traducă icircn romacircnă poeziile lui Groper Cu ajuto-rul poetului admirat Fondane va pu-blica icircn paginile revistelor Hatikva și Bar Kohba (semnacircnd F Benjamin sau B Wechsler) traduceri din idiș poezii originale și articole

Operele lui Iacob Groper erau cunoscute nu numai icircn comunitatea evreiască ci și icircn cercurile literare romacircnești Unele poezii au fost publi-cate icircn idiș cu transliterare după grafia limbii romacircne (icircn revistele Macircntuirea Lumea evree Hasmonaea Adam) al-tele au fost traduse icircn romacircnă de En-ric Furtună Barbu Nemțeanu Camil Baltazar Iosif Bercovici Groper a fost

c u n o s c u t și apreciat și de Tudor A r g h e z i Mihail Sa-d o v e a n u Gala Galac-tion Eugen Lovinescu

S i n g u -rul volum de poezii publicat de Groper icircn timpul vieții este In șotn fun a ștain (Icircn umbra unei lespezi 1934) care cuprinde teme biblice traduceri din psalmi versuri pentru copii Stilul său literar este influențat de Biblie dar și de romantism modernism și de fol-clorul romacircnesc Printre scriitorii care l-au inspirat se numără IL Peretz Heinrich Heine A scris și opere de tip umoristic despre viața icircn orășelele evreiești din Romacircnia De asemenea a tradus poeme romacircnești icircn idiș

Icircn perioada interbelică Groper era activ icircn cercurile literare După Holo-caust poezia lui s-a concentrat pe suferința evreilor din Romacircnia Abia icircn 1964 a făcut Alia A instituit bdquoFondul Groperrdquo destinat cercetării culturii și istoriei evreilor din Romacircnia A murit la 12 decembrie 1966 O stradă din Așkelon icirci poartă numele

CLAUDIA BOSOI

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquo

Evocare Iacob GroperDemnitatea

intelectualului icircntr-un sistem

opresiv Oscar Hoffman

Numitorul comun al cărților emi-nentului sociolog Oscar Hoffman ndash responsabilitatea intelectualilor față de societatea vremii lor perspectiva critică asupra unui sistem de valori ndash icircși are rădăcini icircn trăirile copilului marcat de pogromul legionar din ianuarie 1941 de la București N-a uitat clipele de coșmar nici gestul colonelului Amzărescu proprietarul casei unde locuia Oscar icircmpreună cu familia sa care i-a apărat pe toți riscacircndu-și viața A icircnvățat la Liceul Evreiesc bdquoMihail Sebastianrdquo și după 1949 la bdquoSf Savardquo unde și-a dat ba-calaureatul

Șefului de promoție al Facultății bucureștene de Filozofie absolvită icircn 1954 i se deschidea o certă ca-rieră universitară Devenise lector icircn 1956 cacircnd a izbucnit revoluția anti-comunistă din Ungaria și cei mai buni studenți ai săi au fost arestați fiind-că-i citiseră pe Kant și Hegel autori interziși A fost anchetat pentru asta bdquoCum permiteți studenților dumnea-voastră să vorbească despre ei la seminarerdquo bdquoNu poți să aprobi sau să combați ceva dacă nu te infor-mezi asupra problemei respectiverdquo a venit demn replica icircnsoțită de re-fuzul de a semna icircn alb o declarație icircmpotriva studenților săi Demnitatea l-a costat A fost dat afară din facul-tate Cacircnd s-a născut fiica sa era șomer Cu greu a reușit să obțină un post de vacircnzător icircntr-o librărie A stat ani de zile icircn triaj ndash triajul s-a numit SRSC ndash pacircnă icircn 1967 Era momen-tul emancipării fățișe a Romacircniei față de fosta URSS Abia atunci revine icircn mediul academic La Centrul de Cercetări Sociologice unde e numit cercetător științific gradul III coor-donează investigații asupra inovării și managementului noului sistem instituțional al economiei bazate pe cunoaștere filozofică

După 1990 icircși amplifică preocu-pările amintite icircn calitate de cerce-tător principal gradul I la Institutul de Sociologie al Academiei Romacircne O perioadă fructuoasă icircn plan auctori-al icircn care publică bdquoPsihologia mana-gerială rdquo ndash 1994 bdquoSociologia munciirdquo ndash 1996 bdquoManagement Fundamente socio-umanerdquo ndash 1999 bdquoSociologia muncii Probleme icircn dezbatererdquo ndash 2002 Este coautor al altor cacircteva volume avacircnd ca direcții analitice actori sociali ai promovării tehnolo-giei informatice și comunicării repe-re ale sociologiei rurale paradoxul instituțional IMM-urile și dezvoltarea durabilă Una din temele exprimacircn-du-i poate mai mult decacirct altele frămacircntările celui care cunoscuse marginalizarea perfecționistului icircn-do indu-se de sine ndash și-a dat sau nu măsura atacirct cacirct ar fi dorit s-o facă ndash a fost despre bdquomediocrație și meritocrațierdquo bdquosocietatea cunoașterii și noile eliterdquo Cartea scrisă icircmpre-ună cu Ion Glodeanu a apărut icircn 2007 Poate tocmai strădania inte-lectuală ndash muntele care se tot icircnalță pe măsură ce-l urci ndash l-a fortificat lă-untric

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (VI)

bdquoLa decenii de la Holocaust anti-semitismul continuă să atingă niveluri şocante şi icircn creştere icircn UErdquo afirmă directorul FRA (Fundamental Rights Agency) Michael OrsquoFlaherty icircntr-un raport publicat icircn decembrie 2018 bdquoStatele membre trebuie să ţină cont de această situaţie şi să-şi intensifice eforturile pentru a combate antisemi-tismul Evreii au dreptul de a trăi liber fără a se confrunta cu atitudinea de ură şi fără să se teamă pentru propria siguranţărdquo

Raportul FRA bdquoExperienţe şi per-cepţii legate de antisemitism Al doi-lea sondaj referitor la discriminare şi infracţiuni motivate de ură icircmpotriva evreilor din UErdquo subliniază concluziile sondajului Acestea indică niveluri de antisemitism icircn creştere Aproximativ 90 dintre respondenți cred că anti-semitismul este icircn creștere icircn țara lor acelaşi procent consideracircnd că pro-blema este foarte prezentă icircn mediul online icircn timp ce aproximativ 70 menționează spaţiile publice mass-

media şi politica drept surse frecven-te de antisemitism Aproximativ 30 dintre respondenți au fost hărţuiţi cei mai afectaţi fiind cei care sunt evident evrei Antisemitismul pare a fi atacirct de puternic icircnrădăcinat icircn societate icircn-cacirct hărţuirea regulată a devenit par-te din viaţa lor de zi cu zi Peste 80 nu declară incidentele grave la poliţie sau altă autoritate adesea pentru că au convingerea că nu se va schimba nimic icircn timp ce mai mult de o trei-me evită să participe la evenimente dedicate evreilor sau să viziteze lo-curi evreieşti deoarece se tem pentru siguranţa lor şi se simt icircn pericol Icircn acest sens statele membre trebuie să colaboreze stracircns cu un număr mare de actori icircn special comunitățile de evrei și organizaţii ale societăţii civile pentru a elabora măsuri mai eficiente de prevenire și combatere a antisemi-tismului Printre acestea se numără o mai bună educație referitoare la Holo-caust şi activităţi de creştere a conşti-entizării protejarea comunităţilor şi a

locurilor icircn care trăiesc evrei şi moni-torizarea periodică a infracţiunilor mo-tivate de ură icircmpotriva evreilor

Prezentul raport a fost publicat după ce CNN a făcut public propriul sondaj care a evidenţiat că bdquostereoti-purile antisemite sunt prezente și pu-ternice icircn Europa iar amintirea Holo-caustului icircncepe să disparărdquo

De aceea a vorbi despre Holo-caust este o datorie nu doar a istorici-lor ci şi o datorie morală a profesori-lor care pot modela educaţia tinerilor şi icirci pot sensibiliza cu privire la ce se icircntacircmplă icircn jurul lor tocmai ca eveni-mente de acest fel să nu se repete Deoarece pacircnă icircn 1989 acest subiect nu a fost studiat la orele de istorie din şcoala romacircnească prima urgenţă a constitui t-o completarea programei școlare Icircn 1998 Ministerul Educaţiei Naţionale a introdus icircn icircnvăţămacircntul preuniversitar reglementările necesa-re studierii Holocaustului şi a proiec-tat icircn noile programe

ILDIKO GALERU(Continuare icircn pag 21)

bdquoDocu-comentariurdquo Sigmund Weinberg

La 15 iulie 2020 Centrul de Studii Turce (CST) din cadrul Facultății de Istorie a Universității din București a organizat evenimentul on-line bdquoSig-mund Weinberg ndash pionier al cinemato-grafiei otomane și membru al coloniei romacircnești de la Constantinopolrdquo (foto) Formatul a inclus o vizionare de film și o dezbatere live Evenimentul a fost mo-derat de conf univ dr Silvana Rachi-eru coordonatoarea icircntacirclnirilor CST iar invitații au fost dr Savaș Arslan

regizor și critic de film conferențiar la Universitatea Bahccedileșehir din Istanbul și dr Marian Țuțui istoric de film cer-cetător la Institutul de Istoria Artei bdquoG Oprescurdquo din București

Evenimentul a debutat cu un film regizat de Savaș Arslan și icircncadrat de el icircn categoria bdquodocu-comentariu-luirdquo dedicat personalității lui Sigmund Wein berg Filmul a fost prezentat pe 2 iulie 2020 icircn premieră mondială la Mu-zeul de Artă Modernă din Istanbul Icircn cadrul dezbaterii au fost atinse nume-roase aspecte cu accent pe biografia și impactul icircn cinematografie ale lui Sigmund Weinberg Născut icircn 1868 icircn Romacircnia icircntr-o familie de evrei așkenazi el avea să devină fotograful și regizorul oficial al sultanilor Abdul Hamid al II-lea și Mehmed al V-lea Reșid Filmul ilustrează și viața socia-lă a Istanbulului de la icircnceputul seco-lului al XX-lea urmărind evoluțiile teh-nologice ale epocii de la aparatul de fotografiat la gramofon și de la cinema la automobile Totodată regizorul turc pornește pe urmele membrilor familiei lui Weinberg dispersați pe cinci conti-nente și prezintă deschiderea primu-lui cinematograf din Istanbul icircn 1908 Filmul cuprinde și interviuri cu istoricii de film Burccedilak Evren Giovanni Scog-namillo și Marian Țuțui

C GĂLĂȚEANU

Din poezia naivă a lumii

Apărută la Editura Saga culege-rea bdquoDin poezia naivă a lumiirdquo coor-donată de Adrian Grauenfels autor și traducător al unora dintre poeme se deschide și se icircnchide cu trăiri ale Sacrului Prima icircn interpretare teolo-gală aparține poetului paroh Dumitru Ichim stabilit icircn SUA poezie neoro-mantică unde mitologii proprii se icircn-tacirclnesc cu simboluri biblice Ultima este specifică modului icircn care Adrian Grauenfels privește lumea propen-siune spre sublim amendată de iro-nie uneori ndash sarcasm Pentru cititorii romacircni mai puțin familiarizați poezia afroamericană afrofranceză masiv prezentă icircn carte este o revelație cacircntec-rugăciune inocență mutilată de cruzime Poeți moderni israelieni romacircni lituanieni latino-americani conturează o certă frăție spirituală a slujitorilor de Frumos (ID)

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

și cei care l-au prezentat lumii sau au atras atenția asupra lui Nu avea importanță dacă era vorba despre evrei religioși sau laici naționali sau universali Această idee a apărut și icircn comentariile fostului șef-rabin al Ro-macircniei dr Jacob Isac Niemirower

De Sucot este obligația binecuvacircn-tării celor patru plante etrog (chitra care are atacirct gust cacirct și miros plăcut) lulav kapot tamarim (crenguțe cu pe-rechi de curmale preluat ca frunză tacircnără de palmier) care are gust dar nu și miros hadas (rămurele de mirt) care au miros plăcut dar nu au gust arav (crenguțe de salcie placircngătoare care crește pe malurile racircurilor) care nu au nici gust nici miros Un comen-tariu midrașic compară pe fiecare din-tre ele cu una din cele patru categorii ale poporului lui Israel cei care icircnvață Tora și icircndeplinesc poruncile ei cei care icircnvață Tora dar nu icircndeplinesc poruncile ei cei care nu icircnvață Tora dar icircndeplinesc poruncile ei cei care nici nu icircnvață Tora nici nu icircndeplinesc poruncile ei Dar toți sunt o unitate de aceea trebuie binecuvacircntați laolaltă

Cele patru feluri de plante sunt binecuvacircntate laolaltă este simbolul unității lui Israel și al egalității icircntre oa-meni Icircnvățații din Talmud au decis că această binecuvacircntare trebuie făcută icircn toate cele șapte zile ale sărbătorii Icircn acest cadru este recitată rugăciu-nea de salvare și macircntuire Ea diferă de la o zi la alta Icircn icircntregime ea este recitată icircn ziua de Hoșana Raba Ziua Marii Macircntuiri

Suntem obișnuiți să denumim această sărbătoare Vremea Bucuriei Noastre Sau datorită obligației de a ședea șapte zile icircn suca o numim Sărbătoarea Colibelor sau a Cor-turilor Acestor trei denumiri le pu-tem adăuga pe cea de a patra Hag HaȘalom (Sărbătoarea păcii) precum și ideea eliberării sociale a poporului lui Israel după cum Pesah simbo-lizează eliberarea sa națională iar Șavuot eliberarea sa spirituală Deci Sucot este una dintre cele trei săr-bători menționate icircn Tora care inclu-deau obligația pelerinajului evreiesc la Templul de la Ierusalim Faptul este atestat documentar pentru perioada celui de al Doilea Templu icircn epoca post-exilică Desigur că el avea loc și icircn perioada Primului Templu icircnaintea exilului babilonian

Sărbătoarea de Sucot icircncepe icircn cea de a cincisprezecea zi a lunii ebraice Tișrei și durează șapte zile Icircn aceste zile este obligația șederii icircn Suca menționată icircn Cartea bibli-că Vayqra Leviticul (XXII 34) După aceste șapte zile urmează ziua a opta adăugată sărbătorii dar care este o sărbătoare separată Șeminy Ațeret ziua a opta a Marii Adunări Icircn Israel ea este și Simhat Tora ziua Bucuriei Torei ziua icircn care se icircncheie un ciclu și icircncepe alt ciclu anual al stu-diului Torei pentru că studiul Torei nu icircncetează niciodată este ca un cerc fără margini ca un măr perfect sferic iar Lumina Torei strălucește tot tim-pul fără icircncetare Icircn afara Israelului aceasta este o sărbătoare separată o zi suplimentară Sucot include o zi de sărbătoare prima zi (icircn afara Is-raelului două zile) celelalte zile fiind considerate Hol HaMoed zile de se-mi-sărbătoare

Faptul că sărbătoarea de Sucot icircn-cepe la cinci zile după Iom Kipur are o semnificație specială După ziua pocăinței a postului cea mai profun-dă dintre cele zece zile icircnfricoșătoare icircn care se pecetluiește soarta fiecărui om precum și a fiecărei vietăți de pe pămacircnt urmează bucuria speranței a salvării Este interesantă legătura icircntre aceste sărbători La ieșirea din Iom Kipur seara după icircncheierea postului evreul tradiționalist caută să justifice ruga lui de iertare a păcatelor și promisiunea corijării viitoare Pe ce cale Icircndeplinind o mițva un coman-dament din Tora iar această mițva este construirea unei suca Deci con-struirea unei suca icircncepe la ieșirea din Iom Kipur Bucuria sărbătorii de Su-cot menționată icircn Tora crește de la o zi la alta icircn cursul sărbătorii Excepția este icircn ultima zi de Sucot Hoșana Raba ziua Marii Macircntuiri Icircn seara de ajun a acestei zile este repetat studiul Cărții Devarim Deuteronomul ultima carte a Torei Icircn această zi reapare speranța pecetluirii unui an bun icircn Cartea Vieții de data aceasta pentru păcătoși Dar nimeni nu știe cine este om drept om obișnuit sau păcătos de aceea toți se roagă pentru o pe-cetluire bună icircn cadrul rugăciunii de dimineață Este cea mai tristă și mai icircngrijorătoare clipă a anului care este urmată icircnsă de ziua celei mai mari bu-curii spirituale Bucuria Torei Este și bucuria speranței că fiecare a primit o pecetluire bună

Sucot este și sărbătoarea culesu-lui fructelor al roadelor toamnei Acest fapt ne amintește că sărbătoarea a apărut icircn cadrul unei culturi agricole

Ne putem gacircndi la o eventuală parale-lă cu sărbători de aceeași esență din alte culturi Nu numai poporul lui Isra-el ci toate popoarele aveau sărbători ale culesului icircnsoțite de serbări și de bucurie Sucot este importantă și ca sărbătoare a păcii Suca este numită Sucat Șalom respectiv Cortul Păcii Pacea este speranța poporului lui Is-rael Acesta este și aspectul universal general-uman al sărbătorii de Sucot Pe lacircngă aceasta este și speranța renașterii bdquoDumnezeu ne va reface suca (cortul) lui David care a căzutrdquo

Suca este o colibă construită din crengi de copac neacoperită decacirct parțial și aceasta cu frunziș Unele comunități (sau icircn Israel comunități de origine) o construiesc din plăci de lemn sau placaj Icircn prezent exis-tă schelete de suca din metal lucrate prin sudură acoperite cu o pacircnză anu-mită construcția fiind astfel ușurată Icircn toate comunitățile există obiceiul de a se decora suca icircn interior cu frun-ze flori fructe (de exemplu citrice sau curmale) tablouri arătacircnd vechi construcții din Ereț Israel precum Zi-dul de Apus al Templului de la Ieru-salim Mormintele Patriarhilor de la Hebron Mormacircntul lui Rahel de lacircngă Beit-Lehem Fiecare așteaptă șapte oaspeți icircn suca pe Avraham Ițhak Iacov Iosef Moșe David Șlomo Unii comentatori au vorbit chiar de șapte racircnduri de cacircte șapte vizitatori icircn suca aceștia fiind evreii celebri din diferite generații care au menținut iu-daismul de-a lungul istoriei precum

I U D A I C A

Sucot sărbătoarea bucuriei noastre

bdquoIcircntreabă-l pe rabinrdquoDirectorul ICR Tel Aviv dr Maacuterton Laacuteszlo Salamon icircn dialog online cu prim-rabinul FCER Rafael Shaffer

Evenimentul online organizat de ICR Tel Aviv moderat de directorul Institutului dr Marton Laszlo Salamon l-a avut invitat pe prim-rabinul FCER Rafael Shaffer Dialogul s-a coagulat icircntr-o demonstrație despre forța de regenera-re a comunității evreiești din Romacircnia icircntr-un prezent icircn care populația evreiască reprezintă aproximativ 1 față de anii interbelici Dialogul derulat sub genericul bdquoIcircntrea-bă-l pe rabinrdquo ar fi putut avea ca subtitlu nu vă pierdeți speranța și nu veți fi pierduți

Prim-rabinul Shaffer s-a axat asupra vieții religioase evreiești de azi Icircn comunitățile mari ndash din București Ora-dea Timișoara ndash minian-ul este asigurat zilnic sau de trei ori pe săptămacircnă Icircn majoritatea comunităților există minian numai de Șabat Vorbitorul a subliniat nevoia de icircnțelegere a rugăciunii pentru necunoscătorii de ebraică rugăciunea trebuie simțită nu doar recitată Exista problema urmăririi rugăciunilor rostite de oficiant S-a recurs atunci la tradu-cerea textului ebraic icircn romacircnă și transliterarea sa cu ca-ractere latine conform ortografiei romacircnești Așa a apărut Sidurul Lemaan Ahai reușită a unei echipe conduse de prim-rabinul Șlomo Sorin Rosen Dovadă a bunei receptări au fost și sunt cererile icircn creștere la comunități

O provocare deloc ușoară era lipsa oficianților de cult cauzată de cei 45 de ani de totalitarism Statul ateu tole-ra religia dar nu o icircncuraja Tinerii elevi de Talmud Tora se pregăteau pentru Alia ceea ce s-a și concretizat pacircnă icircn 1990 Cei rămași icircn țară care mai avuseseră parte de educație iudaică erau la vacircrste cacircnd le era din ce icircn ce mai greu să oficieze Astfel s-a conturat ideea unui curs de pregătire pentru oficianți de cult Inițiativa aprobată de conducerea FCER a fost pusă icircn practică La icircnceput erau cursuri de perfecționare pentru cei avacircnd un fond de cunoștințe Dar nu era suficient Existau comunități care solicitau prezența unui oficiant de cult din localitate Ofi-ciantul itinerant adus la mare nevoie nu rezolva proble-ma Atunci cursurile de perfecționare au căpătat caracterul unor cursuri de instruire Așa s-a ajuns ca icircn prezent să existe peste 30 de persoane capabile să conducă un ser-viciu religios mulți fiind absolvenți ai acestor cursuri orga-nizate la CIR bdquoBe Yahadrdquo ndash Cristian și continuate pe net

Icircn prezent folosirea internetului face ca din cauza izo-lării impuse de pandemie serviciul religios de la Templul

Coral din Capitală să poată fi urmărit de sute de enoriași care nu pot participa altfel

Primul lucru făcut de evrei icircn Galut oriunde s-au așezat a fost să-și ridice sinagogi știut fiind că sinagoga ndash loc de rugăciune adunare și icircnvățătură ndash este centrul vieții evreiești icircn consens cu una din poruncile divine date din primele momente ale peregrinării icircn pustiu a foștilor sclavi icircn drum spre Ereț Israel bdquoSă-Mi facă un lăcaș sfacircnt și Eu voi locui icircn mijlocul lorrdquo (Exod 25 ndash 7)

Pe teritoriul Romacircniei au fost mai mult de 1400 de sina-gogi și temple la o populație de circa 800 000 de evrei icircna-inte de război Din cauza demolărilor din epoca ceaușistă au fost salvate 86 dintre care unele sunt declarate mo-numente istorice prin valoare arhitectonică artistică Icircn condițiile actuale se poate vorbi de o acțiune concertată de restaurare a templelor și sinagogilor unele ndash obiecti-ve turistice spații culturale educaționale Au fost amintite spre exemplificare cacircteva Templul Coral Sinagoga Mare găzduind Muzeul Holocaustului din Romacircnia Templul Uni-rea Sfacircntă unde se află Muzeul de Istorie și Civilizație a Evreilor din Romacircnia toate icircn Capitală apoi Sinagogile din Alba Iulia Botoșani Brașov Templul Meseriașilor din Galați Sinagoga Baal Șem Tov din Piatra Neamț Sinago-ga Mare din Iași Sinagoga Gah din Suceava Sinagoga din Deva Sinagoga Mare Ortodoxă din Oradea Templul Israelit din Tulcea Sinagoga din Hacircrlău O apreciere spe-cială a fost făcută pentru obiectele de cult mozaic

Icircntrebat de moderator despre bdquofenomenul antisemit icircn Romacircniardquo prim-rabinul a declarat că bdquoicircn cei 9 ani de cacircnd și-a asumat misiunea rabinică icircn țară nu a resimțit per-sonal antisemitism fenomenul manifestacircndu-se mai ales icircn spațiul virtual bdquoCum ați găsit Romacircnia după 1990rdquo a venit icircntrebarea legată de un detaliu biografic invita-tul a făcut Alia icircmpreună cu familia icircn 1972 Prim-rabinul a pus icircn ecuație discrepanța icircntre aparență și realitate nediferențiere formală frică icircn totalitarism și starea de normalitate actuală cacircnd bdquopretutindeni unde a mers icircn port tradițional evreiesc din Darabani la Satu Mare a fost privit fără reticențeldquo bdquoPrevăd icircn viitor ndash a adăugat ndash o viață religi-oasă comunitară mai vie decacirct acum cacircteva decenii cacircnd comunitatea era mai numeroasărdquo

IULIA DELEANU

Icircn Șabatul din timpul sărbătorii de Sucot este citită Cartea biblică Kohe-let Ecleziastul Bucuria cea mai mare este icircn ziua a opta Șeminy Ațeret și Simhat Tora Este o bucurie superi-oară celei din Sărbătoarea Bucuriei Toate sulurile de Tora sunt scoase din chivotul sfacircnt și plimbate icircn sinago-gă (ba chiar și icircn afara ei) de șapte ori icircn cacircntec și dans cu voie bună Ultima pericopă a Torei Zot habraha (Aceasta este binecuvacircntarea) este citită integral și icircn mod repetat pentru ca toți cei prezenți chiar și copiii să fie chemați la Tora pentru a primi alya leTora a se icircnălța din punct de vedere spiritual Apoi este citit primul capitol din prima pericopă a Torei Bereșit (Facerea Geneza) Este recitată ru-găciunea pentru ploaie pentru un an mănos deosebit de importantă pen-tru agricultori Este recitată și rugă-ciunea pentru pomenirea decedaților Este amintirea marii adunări din ziua a opta atunci cacircnd Ezra Scribul a ci-tit Tora icircn fața icircntregului popor al lui Israel după revenirea din exilul babi-lonian

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 9

I U D A I C A

Icircn 29 și 30 iulie 2020 la Tempul Coral din București a fost marcat postul prilejuit de Tișa be-Av Evenimentul a fost moderat de Eduard Kupferberg secretar general al FCER și directorul Cancelariei Rabinice și transmis live pe Facebook Despre semnificațiile zilei au luat cuvacircntul dr Aurel Vainer președintele FCER-CM prim-rabinul Rafael Shaffer al FCER-CM și rabinul israelian Josef Wasserman al Evreilor Originari din Romacircnia

Eduard Kupferberg a precizat că unul dintre evenimen-tele de Tișa be-Av bdquos-a născut icircntr-un scurt pasaj din Tora momentul icircn care evreii ajung la granița Canaanului după Ieșirea din Egipt Icircnainte de a intra icircn țară trimit iscoade din partea fiecărui trib La icircntoarcere 10 dintre ele spun laquoEste o țară minunată dar foarte periculoasăraquo Evreii exclamă laquoDumnezeu ne-a scos din Egipt numai ca să ne dea pieirii icircn această țară bogatăraquo Li s-a răspuns laquoDa este foarte periculos dar trebuie să avem icircncredere icircn Cuvacircntul lui Dumnezeu care ne-a făgăduit această țară Trebuie să mergem mai departeraquo Conform unui Midraș Dumnezeu s-a supărat pe ei laquoAți placircns icircn fața Țării Făgăduinței fără motiv De-acum icircncolo o să vă dau motive să placircngețiraquo Se spune că acest eveniment s-a petrecut de Tișa be-Avrdquo Care este lecția acestei zile de doliu bdquoIcircn zilele noastre suntem icircntr-o situație icircn care oamenii se placircng Să fim atenți cacircnd ne placircngem de mici inconvenienterdquo

Icircntr-un mesaj icircnregistrat urmat de o completare de la pupitrul Templului Coral dr Aurel Vainer a făcut o incursi-une icircn istoria celor două Temple bdquoVorbim despre o mare zi de doliu a poporului evreu multimilenar ziua de 9 a lunii Av cacircnd a avut loc distrugerea Primului Templu de la Ie-rusalim de către potentatul babilonian al acelor vremuri Nabucodonosor al II-lea Acest Templu a fost primul centru de mare atracție al cultului mozaic din lume Acolo se icircn-tacircmplau marile evenimente acolo pe vremuri evreii adu-ceau și jertfe A fost distrus icircn 586 icircea Am avut o pauză istorică Al Doilea Templu de la Ierusalim s-a datorat rege-lui Irod Icircn anul 70 ea a fost distrus de romani ca să se șteargă urmele poporului evreu și ale cultului religios prac-ticat altfel decacirct restul lumii Distrugerea ambelor Temple a avut loc icircntr-o zi de 9 Av la distanță de aproximativ 600 de ani de aici caracterul ei memorabil este ziua icircn care făptașii au crezut că dau o lovitură de moarte credinței icircn Hașem A fost o lovitură grea dar iudaismul a continuat să

existe și să se dezvolterdquo a subliniat vorbitorul Rabinul Josef Wasserman a arătat că nu numai zilele de

sărbătoare ci și cele de doliu exprimă trăsăturile de carac-ter ale unui popor bdquo9 Av a devenit simbolul fundamental al speranței de macircntuire și al dorinței de restaurare a timpu-rilor trecute pe același pămacircnt cu al strămoșilor Practicile impuse icircn raport cu această zi stabilesc o legătură icircntre două aspecte durerea profundă și speranța puternicărdquo De la Zidul de Vest singurul care a rămas icircn picioare numit și Zidul Placircngerii va porni reclădirea celui de-al Treilea Tem-plu bdquoPostul va deveni zi de bucurie Conștiința doliului adu-ce macircntuirea Mesia este dorul de libertate și dreptate pe care nicio sabie oricacirct de ascuțită nu-l poate străpungerdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a afirmat bdquoTișa be-Av cea mai tristă zi din calendarul nostru O marcăm prin post Anul acesta s-au adunat pandemia canicula Numai cel care se simte foarte bine să icircndrăznească să postească Nu avem voie să ne spălăm nici măcar pe macircini ndash așa scrie icircn Carte Anul acesta din cauza pandemiei trebuie icircnde-plinită datoria de a ne igieniza macircinile ori de cacircte ori este nevoie Singura poruncă pe care o putem icircmplini cum tre-buie ține de icircncălțăminte Pe vremuri era dificil dar acum putem purta cu toții pantofi care nu sunt din pielerdquo

Revenind asupra episodului biblic icircn care iscoadele tri-mise icircn Țara Făgăduinței au adus deznădejdea icircn racircndurile evreilor care au placircns toată noaptea de teama primejdiilor vorbitorul a comentat bdquoMoșe Rabeinu știa că nu din cau-za locuitorilor celor puternici ai țării au placircns Ieșiseră din Egipt se obișnuiseră cu realitatea din deșert acum icircncă o dată să facă o schimbare Nu au dorit să se obișnuiască la ceva nou au fost dispuși să renunțe la o treaptă spirituală mai icircnaltă doar pentru a continua rutina viețiirdquo Icircn prezent ce deplacircngem noi bdquoNu o clădire ci faptul că icircn acele vre-muri icircnvățătura divină cobora prin intermediul Templului Legătura cu Hașem era deschisă astăzi e aproape icircnchi-să Am fost aproape de Hașem iar acum suntem departe Acesta este placircnsetul de Tișa be-Av ne amintim că am avut mai mult și ne dorim mai mult Prin placircnsetul nostru din fiecare an corectăm placircnsetul strămoșilor pentru care a avea mai mult era o amenințarerdquo

Rafael Shaffer regretatul oficiant de cult Yehuda Livnat și Eduard Kupferberg au rostit rugăciunile zilei

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Ari EnkinTișa be-Av ndash zi de doliu pentru

numeroasele tragedii ale poporului evreu

Pe 30 iulie ac icircn cadrul ciclului de prelegeri săptămacircnale transmise on-line de la Ierusalim rabinul Ari Enkin de la organizația United with Israel a explicat semnificația zilei de Tișa be-Av poate cea mai tristă din calendarul iudaic zi pe care evreii credincioși o marchează prin post Ari Enkin a ară-tat că icircn această zi nu se comemorea-ză numai distrugerea celor două tem-ple ci și multe alte evenimente tragice care au avut loc icircn luna Av Astfel el a menționat povestea celor 12 spioni trimiși de Moise icircn Canaan dintre care 10 s-au icircntors cu vești proaste speri-indu-i pe evrei și stacircrnind supărarea lui Dumnezeu Icircn luna Av a avut loc răscoala eșuată a lui Bar Kochba a fost arat de către romani locul templu-lui s-a organizat prima cruciadă s-a decis expulzarea evreilor din Anglia Franța Spania a izbucnit Primul Răz-boi Mondial Pe 2 august s-a hotăracirct bdquosoluția finalărdquo ndash asasinarea evreilor din Europa ndash s-a finalizat deportarea evreilor din ghetoul de la Varșovia și a avut loc atacul icircmpotriva comunității evreiești din Buenos Aires soldat cu peste 80 de morți

Rabinul Enkin a enumerat interdicțiile de Tișa be-Av și motivele acestora printre care postul de 24 de ore interdicția de a te spăla de a pur-ta obiecte de piele de a avea relații sexuale permisiunea de a citi numai lucruri triste Pe 9 Av se poartă doliu pentru distrugerea Templului de la Ie-

rusalim El a explicat că obiceiul de a sparge un pahar sau o farfurie la nun-tă este icircn memoria distrugerii Templu-lui din Ierusalim ca și cenușa care se pune pe fruntea mirelui De aseme-nea a sta Shiva acolo unde a avut loc un deces amintește de Templu ca și existența unui perete neterminat icircn multe case ale evreilor religioși

O altă problemă abordată de rabin a fost cea a reconstruirii celui de-al Treilea Templu Aici există mai mul-te teorii de exemplu condiția ca toți evreii sau cei mai mulți să trăiască icircn Israel să existe un rege sau un pro-fet evreu sau să se apropie vremuri mesianice Alte teorii susțin că Tem-plul nu poate fi reconstruit decacirct de Hașem sau de Mesia sau că cel de-al Treilea Templu va veni din ceruri

După prelegere au urmat nume-roase icircntrebări emisiunea online fiind urmărită de aproape 400 de persoane din toate colțurile lumii

Mesajul de Tișa be-Av al președintelui Israelului

Reuven Rivlin De șase ani cu prilejul zilei de

Tișa be-Av președintele Reuven Ri-vlin invită la reședința prezidențială la o sesiune de lectură reprezentanți ai tuturor curentelor din iudaism pen-tru a evoca Ziua Dăracircmării Templului de la Ierusalim Icircn acest an icircntacirclni-rea s-a desfășurat la 28 iulie7 Av și s-a intitulat bdquoSingurătatea națională și singurătatea individualărdquo Au par-ticipat Isaac Herzog președintele Agenției Evreiești Avinoam Bar Yo-sef președinte-director general al

Institutului Evreiesc pentru Politici Publice Adina bar Shalom fondatoa-rea Colegiului haredi din Ierusalim și laureată a Premiului Israel scriitorul Yochi Brandes rabinul Rick Jacobs președintele Uniunii Iudaismului Re-form și rabin Julie Schonfeld director general emeritus al Adunării Rabinice

Președintele Rivlin a vorbit despre singurătatea de care suferă la ora ac-tuală numeroși evrei cetățeni ai Israe-lului din cauza pandemiei de corona-virus bdquoEste momentul icircn care singu-răratea este copleșitoare Dificultatea de a ne cacircștiga traiul icircngrijorări legate de familie de cămin distanțarea so-cială din cauza căreia mulți au de-venit izolați incertitudinea legată de educația copiilor toate acestea ne fac mai icircnsingurați ca oricacircndrdquo Cu toate acestea Rivlin și-a exprimat icircncrede-rea icircn capacitatea Statului Israel de a depăși aceste momente dificile icircn devotamentul manifestat de bărbații și femeile din societatea israeliană pentru a-i ajuta pe alții și a menționat implicarea organizațiilor caritabile Chiar și icircn reședința prezidențială a spus el s-a instalat o linie telefonică de ajutorare a celor aflați icircn dificultate

Președintele Rivlin a transmis și un mesaj comunităților evreiești din Diaspora bdquoIcircmpărtășim aceeași soar-tă același destin Știm cacirct de greu ați fost loviți de criză și vă transmitem cel mai călduros mesaj de dragos-te și susținere Vom depăși crizardquo Președintele și-a icircncheiat discur-sul citacircnd dintr-o rugăciune care se rostește de Tișa be-Av bdquoNahamu mahamu ami Te rog să consolezi po-porul meurdquo (EG)

Moment istoric germano-israelian

Zbor comun deasupra

lagărului Dachau eliberat icircn urmă

cu 75 de aniForțele Aeriene israeliene și ger-

mane au efectuat icircn premieră un exercițiu militar comun icircn cadrul căruia avioane din cele două țări au zburat deasupra lagărului de con-centrare de la Dachau icircn apropiere de Muumlnchen la 75 de ani după eli-berarea lagărului

Icircntr-un mesaj postat pe Twitter Forțele Aeriene Israeliene au subli-niat că survolarea icircn comun a lagă-rului a fost efectuată icircn memoria vic-timelor Holocaustului de la Dachau și a celor 11 sportivi israelieni luați

ostatici și asasinați de teroriști pales-tinieni la Olimpiada de la Muumlnchen din 1972

Premierul Benjamin Netanyahu a menționat acest zbor bdquoPiloții Forțelor noastre Aeriene au zburat deasupra lagărului de concentrare de la Dac-hau unde au fost asasinați evrei Marea lecție a Holocaustului este că nimeni nu-i va proteja pe criminalirdquo a scris pe Twitter premierul israelian

Icircnaintea efectuării zborului ge-neral maior Maikam Norkin de la Forțele Aeriene Israeliene s-a icircntacircl-nit cu supraviețuitori ai Holocaustului și a primit o curea care a aparținut lui Pesach Smieleg un supraviețuitor al lagărului Contingentul israelian a mai dus cu el o replică a desenului executat de Hellmut Bachrach-Ba-

ree bdquoMarșul Morții de la Dachau la Toltzrdquo oferit de Muzeul Yad Vashem

Realizat icircn 1945 desenul prezin-tă mai mulți deținuți evrei duși icircntr-un marș al morții de gărzile naziste Yad Vashem le-a mai furnizat copiile a două scrisori trimise de ofițeri evrei din Armata SUA cea care a eliberat lagărul de la Dachau Semnatarii au descris imaginile icircnfiorătoare icircn-tacirclnite la fața locului care ilustrau atrocitățile germane comise icircmpotri-va evreilor

EVA GALAMBOS

Tișa be-Av la Templul Coral

T i ș a b e - A v 57 8 0

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

scepticism privind realizarea procesu-lui de convertiri icircn Romacircnia le-a adus asigurări că acest lucru este posibil icircn cele mai bune condiții De altfel este bine cunoscut faptul că la Oradea se va icircnființa o Școală Superioară pen-tru Studierea Iudaismului Concluzia exprimată de către președintele Kop-pelmann a fost bdquoRomacircnia are nevoie de evrei Israelul are nevoie de evrei și Dumnezeu are nevoie de evreirdquo Fiecare participant s-a prezentat și a spus cacircteva gacircnduri despre dorința de a deveni evreu

Comunitatea Evreilor invitată de onoare la redeschiderea

Palatului EpiscopalO mare bucurie pentru locuitorii

Municipiului Oradea a fost redes-chiderea pentru vizitatori a Palatului Episcopal Greco-Catolic Icircntr-o primă etapă acesta a fost prezentat publi-cului timp de trei zile Comunitatea Evreilor din Oradea s-a numărat prin-tre invitații de onoare fiind printre pri-mii donatori care au contribuit finan-ciar pentru reclădirea acestui obiectiv simbolic pentru orașul de pe Crișul Repede Acum doi ani imobilul a fost grav avariat de un incendiu Comuni-tatea Evreilor din Oradea a transmis atunci un mesaj de sprijin moral și de solidaritate Icircntr-un interval foarte scurt cu ajutorul autorităților locale al Bisericii Greco-Catolice dar și dato-rită donațiilor oferite de cetățeni sau de instituții (printre care Comunita-tea Evreilor din Oradea și Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia la inițiativa președintelui dr Aurel Vai-ner) s-a reușit refacerea integrală a fațadei a celorlalte părți exterioare și a acoperișului urmacircnd a se finaliza icircn curacircnd și lucrările din interior

Redeschiderea Muzeului Art Nouveau

Muzeul Art Nouveau al Orașului Oradea și-a redeschis porțile pentru public la 19 august 2020 fiind parte componentă a Muzeului de Istorie a Evreilor din Oradea sub egida Muze-ului Orașului Oradea Locația aleasă este una specială respectiv Casa Dar-vas-La Roche (foto) care a fost una dintre cele mai elegante şi mai moder-ne reşedinţe din Oradea Aceasta a fost construită icircntre anii 1909 şi 1912 la dorința omului de afa ceri evreu Dar-vas Imre și a asociatului său elvețian

Alfred La Roche fiind proiectată de fraţii Laacuteszloacute şi Joacutezsef Vaacutegoacute icircn stil Art Nouveau-Seacuteceacutession Muzeul Orașului Oradea a colaborat cu JCC și cu Co-munitatea Evreilor din Oradea pentru a reda cacirct mai autentic aspecte din viața unei familii evreiești La reinau-gurare reprezentacircnd Comunitatea Evreilor din Oradea și pe președintele Felix T Koppelmann au participat di-rectorul JCC Oradea Robert Schorr și prim-rabinul Shraya Kav

ROBERT SCHORR

ComunitAtiManifestările religioase și laice

continuă la Comunitatea EvreilorOradea

Icircn această perioadă dificilă chiar dacă manifestările religioase și laice trebuie să se deruleze cu respectarea

strictă a normelor sanitare icircn vigoa-re activitățile Comunității Evreilor din Oradea au fost numeroase și variate

Icircn fiecare zi se organizează ser-viciul religios (mai puțin de Șabat) Enoriașii participă la rugăciune prin

programul zoom (transmisiune din sediul JCC Oradea) Icircnainte de intra-rea icircn Șabat se desfășoară Kabalat

Șabat iar icircn curacircnd tot prin această modalitate vom celebra și Havda-la Icircncepacircnd cu 1 Elul icircn fiecare dimineață se aude șofarul icircn care su-flă președintele Felix T Koppelmann

De Tișa be-Av (5 Av 5780 29 iulie 2020) zi icircn care evreii jelesc dis-trugerea Templului din Ierusalim și postesc Co-munitatea Evreilor din Oradea și JCC Oradea au organizat un ceremo-nial special Participanții au asistat din Sinago-ga Mare din Oradea la transmisia icircn direct de la

Templul Coral din București Despre icircnsemnătatea zilei de Tișa be-Av au vorbit dipl ing Felix T Koppelmann președinte al Comunității Evreilor din Oradea și dl Shraya Kav prim-rabin al Oradei

Icircntacirclnire icircntre aspiranții la convertire și rabini israelieni

La data de 3 august 2020 din inițiativa prim-rabinului Shraya Kav a avut loc o icircntacirclnire (realizată de asemenea prin aplicația zoom) icircntre aspiranții la convertirea la iudaism și rabinii israelieni de la Ieșiva Gush Etzion judecători ai Tribunalului Ra-binic Shuki Reich (președinte) David Brovsky și Boaz Pash

Președintele Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Koppelmann inițiatorul și susținătorul programului de convertiri a subliniat importanța acestora menționacircnd contextul isto-ric după Holocaust foarte puțini evrei s-au icircntors din lagărele de extermina-re și au apărut căsătorii mixte Foarte mulți ani convertirea la iudaism nu a fost posibilă Totodată Felix Kop-pelmann și-a exprimat speranța că atunci cacircnd actuala criză pandemică va fi depășită vizita rabinilor din Israel icircn Romacircnia va putea fi mai lungă pen-tru ca să fie examinați toți candidații El a amintit și prima discuție pe care a avut-o cu membrii Beit Din și la al căror

Președintele Felix T Koppelmann suflacircnd icircn șofar Foto a mai apărut și icircn albumul bdquoEvreii din Romacircniardquo

Editura Euro Foto Art Oradea redactor Ștefan Toth AFIAP Foto Ene Cristian A FIAP

Icircn urmă cu un an se lansa la Timişoara icircn vremuri total diferite faţă de cele de acum o carte necesară şi aştep-tată icircn peisajul cultural al Timişoarei un ghid o poveste şi un mozaic al evreimii timişorene de-a lungul timpurilor La acea vreme consemnam cele trei lansări ale cărţii bdquoPe urmele Timişoarei evreieşti mai mult decacirct un ghidrdquo carte scrisă cu aplomb şi dăruire de Getta Neumann fiica mult regretatului prim-rabin dr Ernest Neumann zl şi publicată de Editura timişoreană Brumar După entuziasmul lansări-lor a urmat o importantă perioadă de efervescenţă icircn jurul apariţiei cărţii care a devenit rapid una dintre cele mai vacircn-dute cărţi din librăriile timişorene La primul Festival Evre-iesc ce a avut loc la Timişoara la debutul toamnei trecute mulţi au părăsit Parcul Botanic transformat icircntr-un orăşel evreiesc cu acest volum compact şi util icircn buzunar

Care este secretul fascinaţiei pe care o exercită aceas-tă carte Este dincolo de o poveste alertă şi captivantă a unei comunităţi care a creat enorm şi a contribuit la edifica-rea cetăţii Timişoarei o istorisire despre acest oraş atacirct de iubit de actualii şi foştii săi locuitori a parcurilor a clădirilor impozante a piaţetelor central-europene Este o carte care vorbeşte despre familii care au lăsat icircn urmă poveşti de viaţă şi clădiri expropriate sau pur şi simplu abandonate plecacircnd spre alte zări Cartea vorbeşte despre minunatele mari şi impozante sinagogi care cumva delimitează prin-cipalele cartiere istorice ale Timişoarei Cetate Fabric şi Iosefin Viaţa evreilor se desfăşura icircn preajma acestora sau ele au apărut acolo unde era viaţă evreiască devenind repere timişorene importante şi pentru cei ce nu sunt evrei

Remarcabil icircn succesul acestei cărţi este exact faptul că dintre cei interesaţi de ea covacircrşitoarea majoritate nu au rădăcini evreieşti Sunt oameni pasionaţi de istoria lo-cală şi de arhitectura specială a acestor locuri Icircn prefaţa cărţii autoarea Getta Neumann scrie bdquoAm fost călăuzită de principiul fundamental icircn iudaism de a transmite tradiţia şi memoria trecutului Vom păşi pe urmele acestei comuni-tăţi şi vom onora contribuţia imensă şi durabilă pentru a-i păstra amintirea inspiraţi de adagiul filozofului Emmanuel Leacutevinas Viaţa constă icircn a primi a celebra şi a transmiterdquo Parcurgacircnd cartierele trecacircndu-ţi degetele peste colţuri-le uneori prea icircmbătracircnite de zidărie admiracircnd sculpturi-le discrete dar remarcabile de pe clădiri cu volumul icircn macircnă nu cred că este posibil să nu te (re)icircndrăgosteşti de Timişoara

Sinagogile şi cartierele evocate cele care revin mereu icircn cuprinsul ghidului creionează un traseu ce poate fi stră-bătut la pas şi care te lasă să priveşti icircn sus spre motive arhitectonice ferestre detalii uşi inscripţii care sunt urma tangibilă a unor oameni ce au făcut istorie icircn aceste locuri Fiecare casă evreiască are propria sa poveste sunt marile familii ale căror nume revin adesea ca Bruck Csendes

Dornhelm Weisz Farber şi mulţi mulţi alţii Sunt apoi ar-hitecţii care şi-au lăsat o amprentă ce nu poate fi vreodată negată asupra edificării Timişoarei dintre care ca o stea regională apare Leopold Baumhorn constructorul atacirctor sinagogi şi clădiri impozante din Centrul şi Răsăritul Eu-ropei Sinagoga clădirea comunităţii evreilor Rectoratul Politehnicii Liceul bdquoCarmen Sylvardquo sunt doar cacircteva dintre marile repere arhitecturale pe care le-a oferit acesta Timi-şoarei

Este mai apoi cimitirul ndash bdquoo arhivă cioplită icircn piatrărdquo cum spune autoarea ndash un loc de odihnă pentru iluştrii ctitori ai acestei comunităţi pentru marile personalităţi ale căror nume le putem descoperi străbătacircnd aleile

Desigur atracţia aceea misterioasă a bdquoRabinului Minu-nerdquo Oppenhei mer este o legendă urbană dar şi icircn mod real un spaţiu parcă rupt din timp atunci cacircnd poposeşti icircn faţa sa punacircndu-ţi cele mai tainice dorinţe Mari rabini arhitecţi medici avocaţi filantropi constructori regăsim străbătacircnd la pas imensul spaţiu unde cel mai vechi dintre morminte aparţine medicului și rabinului sefard Azriel As-sael icircnhumat la 1636

Un loc special icircn carte ca de alt fel icircn evoluţia evreimii timişorene icircl ocupă Liceul Israelit clădire aflată icircn plin cen-trul Timişoarei care este un simbol al icircnvăţămacircntului evre-iesc din această parte a ţării icircnvăţămacircnt care se desfăşura icircn heidere şcoli gimnaziale şcoli religioase icircn toate carti-erele Acest liceu este icircntr-adevăr un simbol al orașului icircn care au predat profesori de marcă şi care a dat personali-tăţi ce s-au remarcat pe diverse meridiane

De la lansarea cărţii seria tururilor cu tematică evre-iască a cunoscut o adevărată icircnflorire Desigur icircn această perioadă turismul s-a redus aproape la zero dar timişorenii au continuat să icircşi exploreze cu aviditate propriul oraş Icircn era Internetului o companie de turism timişoreană bdquoTravel to liverdquo a facilitat chiar un tur virtual tuturor celor interesaţi şi a fost fascinant să vezi bdquoparticipanţirdquo din Statele Unite Israel Germania Elveţia Canada etc care au urmat paşii ghidului Ludovic Szatmari inspirat icircn modul de desfăşura-re a acestui tur chiar de cartea Gettei Neumann

Suntem convinşi că ediţia icircn limba engleză care din cacircte am icircnţeles va vedea lumina tiparului nu peste mult timp va icircnsemna o mare atracţie pentru turismul care spe-răm să aibă şansa să se revigoreze şi pe plaiuri bănăţene Pacircnă atunci lectura cărţii Gettei Neumann este o călătorie icircn timp un voiaj icircn compania unor colegi de drum iluştri care merită citită şi care ne aduce speranţă icircn aceste mo-mente Speranţă spun căci ne arată cum o comunitate liderii săi de odinioară au reuşit uneori să icircnfrunte cu dem-nitate şi curaj vremuri deosebit de grele lăsacircnd o moşteni-re demnă de onorat generaţiilor viitoare

LUCIANA FRIEDMANN

Un ghid al Timişoarei evreieşti devenit un real succes editorial

Timișoara

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 11

Am primit acest mesaj de la PETRU GANZ din Sighetu Marmației Deși ar-ticolul nu se icircnscrie icircn profilul rubricii noastre icircl publicăm ca atare cu mini-me intervenții pe text pentru că sub-scriem icircn totalitate la mesajul acestuia

SPER ca mesajul antisemit icircnscris pe casa profesorului Elie Wiesel din Sighetu Marmației Romacircnia icircntr-o zi de Șabat icircn timpul nopții de 3 spre 4 august 2018 să rămacircnă și ultimul de acest fel

SPER că icircn Romacircnia toti co-reli-gionarii mei evrei să poată trăi icircn con-tinuare icircn pace și securitate icircn aceas-tă minunată țară alături de toate cele-lalte grupuri etnice minoritare

SPER că toți cetățenii romacircni au fost la fel de oripilați față de ceea ce s-a icircntacircmplat și au reacționat icircn consecință

SPER că sufletul lui Elie să se odihnească icircn pace chiar dacă a murit icircntr-o zi de Șabat (2 iulie 2016) la sfacircrșitul unei săptămacircni teribile icircn

Israel unde o fetiță de 14 ani a fost icircnjunghiată mortal icircn timpul somnu-lui iar un cunoscut rabin a fost ucis de teroriști cu sălbăticie chiar icircn prezența numeroasei sale familii

Cacircnd asemenea lucruri se icircntacircm-plă cuiva care și-a pierdut aproape icircn-treaga familie icircmpreună cu alți aproxi-mativ 6 milioane de co-religionari tre-cacircnd prin iadul de la Auschwitz și prin grozăviile altor numeroase lagăre de exterminare cuiva care a luptat dece-nii icircn șir pentru a restarta și reconstrui Națiunea Evreiască icircntr-un Stat Evre-iesc nou icircnființat cuiva care și-a de-dicat icircntreaga viață pentru a-i icircnvăța pe oameni cum să evite ca asemenea tragedii să nu se mai repete niciodată apar cacircteva icircntrebări

DE CEOare oamenii uită chiar așa de re-

pedeOare chiar nu contează cele 70-80

de milioane de victime ale celui de-al

Doilea Război Mondial din care icircn jur de 500000 au fost cetățeni romacircni

Cu siguranță cifrele exacte nu se vor cunoaște niciodată icircn condițiile icircn care și icircn zilele noastre se descoperă gropi comune nemarcate și muniție neexplodată pe cuprinsul icircntregii Eu-rope

Se icircntacircmplă asemenea lucruri de-oarece aceste grozăvii s-au petrecut icircn urmă cu 75-80 de ani

Deoarece nu s-a icircnvățat nimic din acele tragedii ale istoriei

Deorece mai există oameni care icirci urăsc pe alți oameni

Deoarece omenirea icircncă nu a ajuns la un nivel acceptabil de toleranță

Deoarece unii oameni au nevoie de țapi ispășitori pentru propriile lor neicircmpliniri

Deoarece trebuie să se icircntacircmple ceva șocant din cacircnd icircn cacircnd pentru a distrage atenția de la nevoile cotidiene

DIN FERICIREDupă Holocaust s-a icircnființat Statul

IsraelRecent populația evreiască a icircn-

tregii lumi a ajuns și a depășit cifra de 14 milioane cifră estimată a icircntregii populații evreiești de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial

Poporul israelian a cacircștigat toate războaiele purtate pacircnă icircn prezent icircmpotriva dușmanilor Statului Israel și chiar și cei care nu icirci iubesc icirci respec-tă nu ca prieteni ci ca dușmani

Sperăm ca știința evreiască inteligența și finanțele evreilor vor contribui din plin la mersul icircnainte al omenirii pentru mult timp și de acum inainte

bdquoPrietenul nostru Dan Has preșe-dintele Comunității Evreilor din Zalău a ales icircmpreună cu familia să cele-breze Bat Mițva pentru fiica lor Hannah icircn sinagoga Comunității Evreilor din Satu Marerdquo ne-a scris Adrian Beșa președintele comunității sătmărene

Icircnțelepții au stabilit că la vacircrsta de 12 ani fetele icircncep să aibă obligații religioase fiindcă bdquoDumnezeu cel Bi-necuvacircntat a icircnzestrat-o pe femeie cu mai multă pricepere decacirct pe băr-batrdquo De la 12 ani fetele și de la 13 ani băieții trec icircn categoria adulților și prin urmare le revin drepturi și obligații ca oricărui evreu

Comunitatea Evreilor Satu Mare a fost gazda acestui important eveni-ment și alături de invitații din Zalău ne-am bucurat icircmpreună

Sinagoga Mare a fost animată de veselia copiilor prezenți iar părinții și bunicii au fost deosebit de bucuroși că tradiția evreiască continuă

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

ComunitAti

Bat Mițva Hannei Has la sinagoga sătmăreană

Speranțe

Șase ani de la reinaugurarea Templului Israelit

Satu Mare

Tulcea

Sighetu Marmației

Președintele Federației Comu ni-tăților Evreiești din Romacircnia dr Aurel Vainer a efectuat pe 18 august o vizi-tă la Parcul Memorial al Holocaustului situat icircn Cimitirul evreiesc din Sfacircntu Gheorghe Oaspetele a fost icircnsoțit de Antal Aacuterpaacuted primarul municipiului și de Herman Rosner liderul obștii evre-ilor din localitate

Parcul Memorial al Holocaustului din Sfacircntu Gheorghe a fost inaugurat icircn mai 2014 cu prilejul evenimentelor de comemorare a 70 de ani de la de-portarea evreilor din Transilvania de Nord respectiv din Sfacircntu Gheorghe Este un memorial impresionant icircn care un loc special este dedicat copi-ilor care au murit icircn deportare Parcul a fost construit icircn etape mai icircntacirci Zi-dul memorial al Holocaustului icircn ca-pela cimitirului pe care sunt marcate numele celor 611 evrei din judeţul Trei

Scaune ucişi la Auschwitz-Birkenau apoi icircn 2014 a fost ridicat un obelisc icircn memoria celor 52 de copii din Sfacircn-tu Gheorghe victime ale Holocaustu-lui Elevii şcolilor din oraș au plantat 52 de arbuşti tuia fiecare căpătacircnd numele unui copil mort icircn deportare De asemenea au fost plantate şase sălcii placircngătoare icircn memoria celor 611 evrei ucişi icircn timpul Holocaustului

Icircn timpul vizitei Herman Rosner a menționat că Parcul Memorial al Holo-caustului din Sfacircntu Gheorghe repre-

zintă un gest de asumare a istoriei şi de respect faţă de oamenii dispăruţi icircn condiţii dramatice dar şi un moment de referinţă icircn educaţie pentru a nu se mai permite repetarea unor astfel de atrocităţi icircmpotriva fiinţei umane indiferent de naţionalitate credin-ţă sau religie El a mai vorbit despre proiectele de dezvoltare icircn continua-re a Parcului Memorial și a subliniat

buna colaborare cu instituțiile din Sfacircntu Gheorghe icircn realizarea proiectelor Și primarul Antal Aacuterpaacuted a scos icircn evidență conlucrarea cu obștea evreiască și icircn context a menționat dorința de a atrage in-

vestitori israelieni icircn regiuneDr Aurel Vainer a mulțumit pen-

tru invitație și pentru prezența lui An-

Vizita președintelui FCER la Parcul Memorial al Holocaustului

Sf Gheorghe tal Aacuterpaacuted a apreciat cele văzute și a promis că finalizarea icircntregului proiect va fi mediatizată Președintele FCER și-a manifestat dorința de a sprijini dezvoltarea relațiilor economice ale municipiului cu operatori economici și firme din Israel Referitor la Parcul Memorial el a subliniat bdquoBineicircnțeles proiectăm evenimentul acesta al in-augurării Parcului Memorial al depor-tării evreilor ndash sau al istoriei evreilor pentru că aici e vorba de istorie ndash din Sfacircntu Gheorghe și dorim ca acesta să devină un eveniment național re-marcabil Icircn Romacircnia a mai spus Aurel Vainer memoria Holocaustului este pe macircini bune și se organizea-ză lucruri importante pentru a menține icircn memoria omenirii acea crimă fără margini și fără explicații făcută de pu-terile naziste și de țările care au cola-borat cu Germaniardquo

Primarul Antal Aacuterpaacuted a declarat ul-terior icircn cadrul unei conferinţe de pre-să bdquoNoi am mai avut cacircteva proiecte icircmpreună la 65 de ani de la deportare la 70 de ani şi anul acesta sunt 75 de ani Am făcut Parcul Memorial al Ho-locaustului icircmpreună şi eu icircmi doresc pe de o parte să ţinem oarecum vie memoria acelor concetăţeni ai noştri care au fost deportaţi şi care nu s-au mai icircntors icircn judeţul nostru la acea vreme numit judeţul Trei Scaune Sunt 52 de copii sub 14 ani care au mu-rit atunci icircn lagărele de concentrare şi eu icircmi doresc ca icircmpreună cu co-munitatea evreiască Primăria să facă investiţii icircn continuare icircn zona respec-tivă Terenul este al comunităţii evre-ieşti deci putem face icircn parteneriat aceste lucruri dar icircmi doresc ca acel cimitir acel parc ndash pentru că o mică parte e cimitir şi icircn rest vorbim despre un parc ndash să devină un loc care este frecventat de cetăţenii oraşului să or-ganizăm diferite evenimente mai ales pentru copii chiar să amenajăm un fel de teatru icircn aer liber icircn zona respec-tivă Deci am discutat despre proiec-te de viitor şi sunt convins că e foarte important să facem acest lucru pentru că sunt foarte puţini cetăţeni icircn oraşul nostru care au pe harta lor cognitivă acest cimitir acest spaţiu acest loc sunt foarte puţini care ştiu că icircn Sfacircntu Gheorghe a existat o sinagogă care a fost demolată şi eu cred că e impor-tant să ştie copiii noştri să ştie tinerii din acest oraş ce s-a icircntacircmplat atunci pentru că nu avem dreptul să uităm şi să considerăm că pe noi nu ne priveş-te ceea ce s-a icircntacircmplat atunci sau că nu avem o responsabilitate Respon-sabilitatea noastră icircn acest moment constă icircn asta să ducem acolo copi-ii şcolile să fie mai active icircn această zonă Sunt exemple pozitive De Ziua Holocaustului s-au organizat diferite evenimente dar se pot face mai multe lucruri şi eu cred că este responsabi-litatea noastră comună să le facemldquo (EG)

Au trecut șase ani de la reinaugurarea Templului Is-raelit din Tulcea eveniment organizat de FCER cu spri-jinul autorităților locale și implicarea directă a conducerii Comunității Evreilor din Tulcea icircmpreună cu constructorul SC Ladconstruct Tulcea

Dintre susținătorii morali ai acestei renovări care s-a efectuat icircntre anii 2010 și 2014 dorim să-i amintim pe prof eacutelise Leibowich din Franța și pe scriitorul și actorul israe-lian Carol Feldman zl originar din Tulcea

De la reinaugurarea Templului au fost organizate multe activități culturale comemorative și religioase printre care și Bereshit-XI A fost icircnființat Muzeul Istoriei Evreilor din Tulcea sub directa icircndrumare a Janinei Ilie care a pregătit cu mare atenție desfășurarea evenimentelor icircn zilele de 22 și 23 august 2014 Au participat și mulți evrei tulceni care

trăiesc icircn prezent icircn IsraelbdquoMulțumim conducerii FCER icircn special președintelui

Aurel Vainer pen-tru susținerea acestui proiect icircn prezent Templul Israelit din Tul-cea fiind singurul lăcaș de cult iudaic din Dobrogeardquo a ținut să sublinieze președintele CE Tulcea Faimblat Solomon autorul acestor racircnduri

Familia Has la Bat Mițva fiicei Hannah

A Vainer (stg) H Rosner și Antal Aacuterpaacuted

Aspect de la reinaugurarea Templului Israelit icircn 2014

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Evenimentul intitulat bdquoDobrogea ndash un model european de conviețuire etnicărdquo a reunit participanți de presti-giu care au scos icircn evidență modul exemplar icircn care conviețuiesc aici nu-meroase minorități naționale Au luat parte Ambasadorul SUA la București ES Adrian Zuckerman IPS Teo-dosie Arhiepiscopul Tomisului So-rin Lucian Ionescu președintele Comunității Evreiești din Constanța și Muftiul Cultului Musulman Iusuuf Murat alături de reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobrogea

precum și primarul Constanței Dece-bal Făgădău primarul Tulcei Cons-tantin Hogea și comandantul Bazei bdquoMihail Kogălniceanurdquo Larry Vaughn Au fost de față reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobro-gea Manifestarea a fost organizată de Navy League of the United States ndash Consiliul Romacircniei şi președintele Regiunii EU al US Navy League Teo-dor Patrichi susținut de Marina Eforie și Restaurant Sailors

Invitații și-au expus opiniile la icircn-ceputul evenimentului subliniind

modul armo-nios icircn care conviețuiesc icircn Dobrogea minorități di-verse din punct de ve-dere cultural și religios

D i v e r s i -tatea a fost exemplificată și prin varie-tatea bufetului la care au fost invitați icircn final oaspeții

ComunitAti

Dobrogea un model de conviețuire etnică

Constanța

Icircn acestă perioadă bdquovirusatăldquo şi deo sebit de grea ne străduim să men-ţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare contactele cu enoriaşii noştri şi starea de spirit a acestora

Continuăm serviciile religioase de Șaharit şi Musaf de Șabat icircn aer li-

ber şi trebuie să menţionăm că aces-tea se bucură de interes din partea enoriaşilor aceştia consideracircnd că așa se desfăşoară mai plăcut şi icircn condiţii de siguranţă sporite Avem cel puţin minianul şi sunt prezenţi la slujbe şi unii simpatizanţi ai noştri care nu fac parte din minian Cadrul natural minunat de la noul nostru se-diu completează ambianţa plăcută icircn care se desfăşoară aceste servicii din care nu lipseşte lectura pericopei săptămacircnale din Tora

Icircn fiecare dimineaţă de luni și joi președintele comunității și secreta-rul Vili Moscovici participă alături de prietenii de la CE Iaşi la servicii re-ligioase online de Șaharit minunat

oficiate de Albert Lozneanu și Rabin Yehoshua Aharonovitch Activităţile Centrului de asistenţă comunitară bdquoYad Be Yadldquo coordonat de Cori-na Irimia au căpătat o bdquogreutateldquo deosebită icircn aces te vremuri tulburi Baruh Hașem icircn cadrul comunităţii noastre nu au fost cazuri de infecta-re şi sperăm să se menţină această situaţie atacirct la noi cacirct şi icircn celelalte comunităţi

Amintim aici activităţile de pome-nire a părinţilor şi a fratelui prof Mos-covici Ionel care s-au desfăşurat la monumentele din cimitir ale celor pomeniţi O menţiune deosebită pen-tru participarea enoriaşilor noştri la serviciile religioase online organizate

Ne străduim să menţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare

Bacău

Bar Mițva la Hoihe Șil

Frumoasa sinagogă din Botoșani radia icircn ziua de 20 august 2020 icircm-podobită cu flori şi baloane albe și al-bastre O zi deosebită prin icircncărcătu-ra ei emoţională care i-a impresionat pe toţi Bar Mițva lui Avi fiul Mihaelei şi al lui Eugen Talpalariu

Cuvintele de laudă şi felicitările adresate familiei rostite de preşe-dintele CE Botoşani David Iosif au stacircrnit ropote de aplauze Sub atenta icircndrumare a oficiantu-lui de cult ing Gus-tav Finkel tacircnărul Avi vădit emo-ţionat a pus Tefilin

De la ultima Bar Mițva din Hoihe Șil aceea a lui Avi-Marc Finkel nu a mai fost atacircta bucurie icircn vechiul lăcaş de cult Privind icircn jur am văzut iubirea părinţilor pentru tacircnărul sărbătorit şi lacrimi icircn ochii bunicii prof Rebeca Talpalariu La bucuria evenimentului au participat oaspeţi din Constanţa Galaţi Bucureşti şi Israel prieteni dragi ai familiei

Sacircmbătă 22 august alte momen-te frumoase i-au impresionat pe cei prezenţi Avi Talpalariu a fost che-mat la Tora şi apoi a rostit cuvinte de mulțumire pentru părinţi şi pentru bu-nică fiinţele dragi care i-au dat o edu-caţie aleasă icircmpărtăşindu-i cele mai frumoase valori morale

A fost o zi bogată icircn trăiri deose-bite icircn care am privit cu admiraţie un tablou minunat de familie

Prof BEATRISA FINKEL

Din nou icircn sinagogă

Acum cacircnd scriu aceste racircnduri inima mi-e plină de tristeţe pentru că ne-am despărţit acum cacircteva luni de trei dintre enoriaşi Un om generos un bun evreu Avi Halevi zl a pără-sit această lume ca şi Talic Segal şi Gantz Aron Toţi au fost dedicaţi vieţii evreieşti aducacircndu-şi contribuţia la păstrarea tradiţiilor poporului nostru

La Botoşani la sfacircrşitul lunii iunie a fost reluat serviciul religios icircn Sina-goga Mare iar enoriaşii respectă rigo-rile impuse de pandemie Preşedinte-le CE Botoşani David Iosif icirci con-voacă pe participanţi şi are grijă să fie minian Se fac rugăciuni se respectă iurţait şi pentru aceasta vin şi evrei din judeţele icircnvecinate

Oficiantul de cult ing Gustav Fin-kel oficiază rugăciunile şi citeşte din Tora

Cu speranţa că vremurile bune vor reveni negreşit evreii din Botoşani vor ca iudaismul să dăinuie veşnic

Prof BEATRISA FINKEL

Botoșani

de FCER la cursurile minunate de iudaism ținute de prim-rabin Rafael Shaffer şi icircn general la activităţile on-line ale FCER şi JCC

Urăm multă sănătate tuturor fraţilor noştri şi puterea de a trece cu bine peste această perioadă atacirct de grea

BRIF HAINRICH

Gheorghe Schwartz ndash

Cetățean de Onoare al Aradului

Scriitorul arădean Gheorghe Schwartz membru al Comunității Evreilor a fost distins cu titlul de bdquoCetățean de Onoare al Municipiului Aradrdquo icircntr-o ședință solemnă a Con-siliului urbei Evenimentul a avut loc icircn seara de 21 august și s-a ținut pe platoul din fața Palatului Administrativ

Icircn elogiul care i s-a adus au fost subliniate atacirct activitatea de scriitor gazetar și om de cultură al orașului nostru cacirct și cea didactică la Școala Specială din Arad (profesor director) și icircn cele două universități arădene Scriitor cunoscut icircn țară și străinătate cu numeroase cărți și premii literare de-a lungul timpului a fost redactor-șef adjunct al revistei literare bdquoArcaldquo (1990-1992) consilier al Ambasadei

Romacircniei din G e r m a n i a (1992-1993) consilier-șef al Inspecto-ratului pen-tru Cultură al Județului Arad re dac-tor-șef apoi

director al studioului de televiziune INTER-SAT Arad (1994-1996)

Adăugăm că icircn anul 2019 Gheor-ghe Schwartz a publicat la Editura Hasefer volumul bdquoProblemardquo

Mulțumind pentru titlul acordat scriitorul Gheorghe Schwartz a decla-rat bdquoOamenii trebuie să fie sănătoși ca să trăiască icircntr-un oraș ca acesta Trebuie să aibă parte de confort Pen-tru sănătate avem medici pentru con-fort inginerii muncitorii economiștii dar asta icircncă nu icirci face să fie oameni icircn adevăratul sens al cuvacircntului Se poate trăi și fără Beethoven Enescu Bracircncuși dar ar fi o viață foarte tristă Felicit Consiliul Municipal pentru că a dat astăzi multe distincții oamenilor de cultură pentru că oamenii de cultură sunt cei care duc mai departe istoria unui oraș a unei națiunirdquo

MARGARETA SZEGŐ

Arad

Expoziție dedicată istoriei evreilor

Tg Neamț

Pasionat de istoria evreilor tacircnărul muzeograf Ionuț Stigleț a avut ideea organizării unei expoziții documenta-re cu titlul bdquoComunitatea evreiască din Județul Neamțrdquo la Muzeul de Istorie și Etnografie din Tacircrgu-Neamț unde lucrează După cacircteva luni de cerce-tare proiectul a fost finalizat icircn sala de expoziții temporare a instituției Expoziția (deschisă icircn perioada 22 iu-lie-15 septembrie ac) a reunit obiecte de cult o Tora fotografii documente cărți un parohet etc reflectacircnd viața

comunitară evreiască de pe icircntreg te-ritoriul actual al Județului Neamț sub aspect religios social cultural eco-nomic

La realizarea proiectului au co-laborat Complexul Muzeal Național Neamț comunitățile evreilor din Piatra-Neamț și Roman precum și Obștea Evreilor din Tacircrgu-Neamț Reprezentanții acestora (I Stigleț președinții I Wexler și Em Nadler și vicepreședintele M Grinberg) cărora li s-a alăturat prof Elena Preda in-spector de specialitate (icircn cadrul In-spectoratului Școlar al Jud Neamț) au susținut alocuțiuni la deschiderea expoziției (miercuri 22 iulie ac) icircn curtea muzeului (condiție impusă de actuala pandemie) Tot acolo ele-va Inge Mihaela Olaru (de la Liceul de Arte bdquoVictor Braunerrdquo din Piatra-Neamț) a improvizat un moment muzical interpretacircnd cacircteva melodii romacircnești și evreiești la vioară și flaut (RE)

Iusuuf Murat Sorin Lucian Ionescu și IPS Teodosie

Ambasadorul Adrian Zuckerman icircmpreună cu Yael Ionescu fiica

președintelui CE Constanța

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 13

Icircmpreună de sărbătoriRoș Hașana Mițva 5781 ndash Anul

Nou Evreiesc ndash Bunicii comunității nu sunt singuri de sărbători Pentru că sărbătorile evreiești sunt icircntotdeauna

mai frumoase icircn familie sau la comu-nitate și pentru că icircn acest an reco-mandările și măsurile de protecție ne țin la distanță de cei dragi te provo-căm să trimiți gacircndurile și urările tale de Roș Hașana chiar icircn casele bunici-lor comunității icircn 3 pași simpli

bull TU cu doar 5 lei cumperi online o felicitare (sau mai multe) și comple-tezi mesajul tău

bull NOI tipărim felicitarea lipim tim-brul și expediem prin poștă

bull EI primesc la cutia poștală feli-citarea cu urările și gacircndurile tale de Roș Hașana

Poți cumpăra o felicitare fie on-line cu cardul pe wwwmitzvajccro fie cu numerar la sediu Programul se derulează pe tot parcursul lunii sep-tembrie 2020 cu ocazia Roș Hașana ndash Anului Nou Evreiesc 5781 și este desfășurat icircn parteneriat cu Departa-mentul de Asistență Socială și Medi-cală al FCER Fiecare 5 lei icircnseamnă

icircncă un bunic care va primi gacircndurile tale de Roș Hașana și nu va fi singur

Din viitorul apropiatDin 12 octombrie 2020 reicircnce-

pem cursurile de limba ebraică pentru adulți și copii limba engleză adulți și activitățile sportive atacirct la sediul JCC București cacirct și online Info și icircnscri-eri wwwcursurijccro

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Icircn căutarea bdquogusturilor israelienerdquoDebut pentru programul online

bdquoGusturi israelienerdquo realizat de Liviu Gordea din echipa JCC Timişoara Primul invitat a fost un bucătar desă-vacircrşit meticulos dar şi inventiv Dany Farkash director al Parcului Național Qumran şi un foarte icircndrăgit voluntar al Joint icircn Romacircnia icircn urmă cu aproa-pe două decenii Ne-a primit icircn casa lui impresionantă din Kibutz Kalia de pe malul Mării Moarte De pe terasa casei sale cu arcade poţi surprinde atacirct albastrul ceţos al mării cacirct şi liniş-tea aparent infinită a deşertului Bucă-tăria sa dotată şi frigiderul bdquogenerosrdquo căci aşa se cere acolo unde ai patru

copii au fost un mediu ideal pentru a prepara cacircteva bucate uşoare şi rapi-de Prima alegere a fost shakshuka

Tehnica de preparare a fost de fapt marea atracţie iar o asemenea emi-siune icircţi dă ocazia să vezi exact paşii din bucătărie şi să adresezi icircntrebări chiar atunci cacircnd se desfăşoară timpii de preparare A venit apoi racircndul thi-nei pasta de susan care se transfor-mă icircntr-o delicioasă cremă prin adă-ugarea de apă foarte rece usturoi lămacircie sare şi alte mirodenii Salata uşor de preparat de roşii cherry soiul bdquoinventatrdquo icircn Israel şi cel mai popular azi icircn lume a completat un mic-dejun brunch sau chiar pracircnz tipic israelian Nu putea lipsi pacircinea proaspătă şi crocantă care se rupe nu se taie aşa cum zicea Dany și care se icircnmoaie icircn toate aceste delicii

Liviu a completat pe parcurs de-monstraţia practică a interlocutorului israelian cu numeroase informaţii despre bucătăria israeliană condi-mentele folosite şi bucatele consu-

mate cel mai adesea icircn ţara medite-raneană care prin faptul că a adunat oameni din atacirctea colţuri ale lumii are o bogăţie culinară fără asemănare

Programul va continua şi sperăm ca prietenii israelieni să ne primeas-că icircn casele şi bucătăriile lor cu ace-eaşi deschidere şi entuziasm pe care Dany le are mereu pentru comunita-tea evreilor din Romacircnia

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Activitățile continuă icircn mediul online

Icircn condițiile stării de alertă impuse de pandemie activitățile organizate de JCC Iași s-au desfășurat icircn conti-nuare doar icircn mediul virtual

Vineri 24 iulie JCC Iași icircn cola-borare cu Comunitatea Evreilor din Iași a organizat două evenimente de-osebite Primul dintre acestea a fost Kabalat Șabat-ul copiilor prezentat de copii pentru copii la care și cei mai mici membri ai JCC au arătat că știu

atacirct melodii tradiționale cacirct și rugă-ciuni specifice de Șabat

Cel de-al doilea eveniment a fost seara de Kabalat Șabat de la Sinago-ga Mare din Iași Evenimentul a debu-tat cu un tur virtual prezentat de Ben-jamina Ides Vladcovschi președinte interimar al CE Iași care a icircnceput icircn bdquoPiața Prieteniei Romacircno-Israelienerdquo loc icircn care se găsește obeliscul ridi-cat icircn memoria victimelor Pogromului din iunie 1941 și a continuat cu o pre-zentare a celei mai vechi Sinagogi din Romacircnia

Participanții au putut afla amă-nunte inedite despre Sinagoga Mare construită icircntre anii 1657-1671 și re-inaugurată cu prilejul sărbătorii de Hanuca icircn anul 2018 despre isto-ria prezenței evreilor pe meleagurile

ieșene precum și despre tradiții și obiceiuri evreiești specifice zonei

Serviciul religios a fost oficiat de directorul JCC Iași dl Albert Loz-

neanu care la finalul evenimentu-lui a transmis un mesaj emoționant bdquoIubiți prieteni sunt foarte bucuros să

vă mulțumesc tuturor celor care ați ales să sărbătorim icircmpreună chiar dacă virtual un Oneg Șabat special din superba Sinagogă Mare din Iași cea mai veche din Romacircnia Am avut plăcerea și marea onoare ca icircn sea-ra sfacircntă de Șabat să oficiez un Ka-balat Șabat special cu toate emoțiile și mai ales cu toată iubirea pe care am pus-o icircn fiecare cuvacircnt Icircn aceste zile dificile Dumnezeu ne-a lăsat din nou o portiță de scăpare și ajutați de tehnologie am putut fi măcar virtual icircmpreună Din nou Dumnezeu ne-a icircngăduit să ne cunoaștem limitele și icircn același timp să realizăm cacirct de im-portant este să fim icircmpreună și cacirct de plăcut este icircntr-adevăr să petrecem Șabatul icircn pace și să fim sănătoșirdquo

SILVIAN SEGAL

Motive de bucurie icircn pandemieCentrul Comunitar Evreiesc conti-

nuă să atragă participanți la activitățile sale devenite deja tradiționale Icircntre acestea cursurile online de ebraică pentru icircncepători și avansați suscită icircn continuare mult interes La ele iau parte nu doar evrei membri sau nu ai Comunității ci și creștini interesați să icircnvețe limba ivrit De asemenea icircn condiții de siguranță sanitară formația de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim repetă noi dansuri pentru vre-murile icircn care se vor putea organiza spectacole de acest fel

Special pentru copii JCC Ro-macircnia a organizat icircn data de 24 iu-lie un Kabalat Șabat online unde protagoniști au fost chiar cei mici care au povestit despre simbolurile și icircnțelesurile Șabatului au cacircntat și au spus poezii Oradea a fost reprezen-tată de Caroline și Estelle Bumbu și de Alexandra Nagy

O generoasă donație ne-a fost oferită de Departamentul pentru Asistență Socială al Consiliului Local al Municipiului Oradea icircmpreună cu firma Metalica SA Reprezentanții Comunității Evreilor și JCC Oradea au recepționat echipamentele casnice care vor fi de mare folos icircn bucătăria cantinei noastre

Am avut și alte motive de mare bu-curie le-am felicitat cu ocazia zilelor de naștere (chiar dacă de la distanță

icircn Germania respectiv icircn Israel) pe Sarah Rachel care a icircmplinit fru-moasa vacircrstă a Bat Mițva și pe Yael nepoatele președintelui Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Kop-pelmann

Tot icircn acest context fericit le-am spus bdquoMazel Tovrdquo prim-rabinului Ora-dei Shraya Kav și lui Iosif Blau Shi-mon Gil și Beni Rezmuves

Alți doi mem bri de bază ai Comu-nității Evreilor din Oradea care sunt pre-zenți zilnic la serviciile religi-oase George Hausmann și Laszlo Horva-th au fost căl-duros felicitați cu ocazia că-sătoriilor unor membri ai familiilor lor

L-am primit cu drag la revenirea icircn Romacircnia după o lungă perioadă pe prof Shaul Hachum rabin din Paris și prieten al Comunității noastre

ROBERT SCHORR

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

Alexandra Nagy

Caroline Estelle și Amos Bumbu

A Lozneanu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Mă icircntorsesem de curacircnd de la Podu Iloaiei după o călătorie icircn care ar fi pălit și chinurile iadului O călăto-rie de infern icircntr-un Tren al Morții

Era o zi de toamnă cu un cer de plumb din care cădea fără sfacircrșit o ploaie măruntă și rece Rătăceam pe străzile Iașilor icircmpovărat de tristețile mele și de traumele atacirct de vii icircncă și care mă icircnsoțeau ca niște boli de nevindecat Umblam ca un automat iar lacrimile icircmi spălau fața laolaltă cu stropii reci ce cădeau din icircnalt Oa-meni grăbiți și icircnfrigurați treceau pe lacircngă mine Unii se opreau o clipă clătinau din cap și-și continuau dru-mul fără o vorbă alții se furișau fără să mă bage icircn seamă Prea mulți copii icircși placircngeau icircn acele zile apocalipti-ce părinții ori frații ori prietenii uciși cu o bestială cruzime icircn sacircngerosul masacru antievreiesc din fosta capita-lă a Moldovei

Hoinăream prin ploaia icircnghețată pe care o simțeam pacircnă la oase ca și cum nu aș fi avut nicio țintă Dar ar fi fost suficient să fac cacircțiva pași pentru a ajunge la casa icircn care mă aștepta o mamă icircndoliată O casă modestă din apropierea sinagogii Catarski Un sin-gur gacircnd icircmi stăruia ca o obsesie mă tulbura și chiar mă icircnspăimacircnta tre-buia să-i fac o vizită mamei celui mai drag dintre prietenii copilăriei mele Aurel Șvarț Relu cum icirci spuneam cu toții cu un nume de alint

Cu Relu Șvarț am fost coleg icircncă din clasa icircntacirci a școlii primare bdquoRe-gele Carol Irdquo iar mai tacircrziu haver de cvuţa (coleg de grupă) al organizației sioniste bdquoDror Habonimrdquo Iar astăzi acum doamna Amalia Șvarț tante Amalia mă aștepta Icircmi formulasem și icircmi reformulasem ca pe un adevă-rat scenariu această cutremurătoare pentru mine reicircntacirclnire cu tante Ama-lia mama lui Reluțu O mamă care-și jelea pierderea unicului său fiu icircn zi-lele tragice ale Pogromului de la Iași Zile pe care eu am făcut jurămacircnt să nu le uit niciodată nici o clipă pacircnă la sfacircrşitul sfacircrşitului Aveam senzaţia sinistră că va trebui să intru icircn rolul nefast al unui mesager al morţii

Cu o astfel de senzaţie oribilă şi cu mintea cotropită de momentul fatal icircn care macircna prietenului meu s-a des-prins de macircna mea pentru a dispărea icircn neant şi icircn moarte am trecut pragul casei icircn care am trăit zilele cele mai fericite ale copilăriei mele alături de Reluţu Doamne Dumnezeule şi as-tăzi după o viaţă de om icircmi amintesc cu neştirbită prospeţime de acea cli-pă care avea să devină unul din cele mai blestemate coşmaruri ale vieţii mele Auziţi şi dumneavoastră icircn puţi-ne cuvinte ce i-am povestit ore şi ore icircn şir mamei lui Aurel Șvarţ

S-a icircntacircmplat icircn ziua icircn care tot creştinul icirci prăznuieşte pe Sfinţii Petru şi Pavel adică pe 29 iunie din vara lui 1941 Ne aflam icircn curtea Chesturii de Poliţie icircntr-unul din intervalele icircnşe-lătoare cacircnd armele ucigaşe tăceau Tatăl meu care pacircnă atunci mă ţinuse stracircns lipit de el mi-a dat un bracircnci puternic şi cu o voce plină de dispe-rare pe care nu i-o mai auzisem mi-a strigat bdquoFugi fugi acum şi nu uitardquo Şi am ţacircşnit ca aruncat de un resort Fugeam cu o iuţeală de care nici nu mă bănuiam icircn stare Mi se părea că icircmpotriva legii gravitaţiei nici nu atin-geam pămacircntul

Liniştea amăgitoare care a de-clanşat demenţa de mai tacircrziu a fost scurtă Au reicircnceput icircmpuşcăturile Se trăgea din toate direcţiile din toate armele Şi evreii captivi alergau bez-metici sub ploaia de gloanţe fără să ştie icircncotro icircşi pot salva viaţa

M-am avacircntat şi eu icircn acel iureş fără speranţă Cădeau oameni sece-raţi de gloanţe cădeau icircmpiedicacircn - du-se unii de alţii iar cei icircncă vii căl-cau peste cei morţi fugind de moarte Din mulţimea aceea dezumanizată care icircşi căuta la icircntacircmplare salva-rea s-a auzit un urlet cutremurător LA SIDOLI EVREI Şi gloata aceea dezlănţuită a pornit-o icircn acelaşi galop dement spre zidul icircnalt ca de cetate medievală care despărţea poliţia de vechiul cinematograf bdquoSidolirdquo

Era un zid de doi metri icircnălţime cu triunghiuri de sticlă groasă planta-te pe creastă Icircn acele clipe tragice cine mai avea puterea judecăţii Era desigur o nebunie dar atunci doar escaladarea acelui zid o consideram singura cale spre viaţă sau spre moarte Nu aveam de ales

Aşadar icircn ziua aceea rece şi tris-tă de sfacircrşit de toamnă icircn care Iaşiul părea un oraş mort tremuracircnd de frig sau vibracircnd de emoţie m-am trezit icircn casa al cărui prag l-am trecut de atacirc-tea ori Şi iată-mă acum icircn faţa ma-mei prietenului meu doamna Amalia tante Amalia cum icirci spuneam eu Se vedea că mă aştepta Stătea icircn mijlo-cul icircncăperii fără nici o expresie pe chipul icircnnegurat şi aşa icircnveşmacircntată icircn negru părea un monument dăltuit icircn durere şi suferinţă

Fiinţa aceea pe care o ştiam eu fusese o femeie frumoasă icircncă icircn pu-terea vacircrstei de pe chipul căreia nu se stingea niciodată lumina unui zacircm-bet Acum icircn faţa mea se afla o mamă ruinată de jale Trupul ei zvelt armo-nios altădată era acum gacircrbov părul ei de culoarea inului era acum cenu-şiu faţa brăzdată de riduri adacircnci ochii ei veseli cu privirea caldă pe care icirci ştiam erau acum marcaţi de tuşele vineţii ale cearcănelor Pă-reau nişte ochi morţi Iar eu priveam ca hipnotizat fără să-mi pot descleş-ta buzele Ce şi cum să-i spun unei mame atacirct de năpăstuite O mamă a idişe mame care a plătit un tribut atacirct de scump Pierderea unicului său fiu Există oare icircn vreo limbă cuvinte care să poată alina durerea unei ase-menea fiinţe

Eu tăceam şi o priveam uluit pe tante Amalia cacircnd m-am simţit icircm-brăţişat Tante Amalia mă stracircngea icircn braţele ei cu icircntreaga ei dragoste cu toată afecţiunea pe care ar fi tre-buit să le dăruiască propriului ei fiu Doamne mă stracircngea icircn braţele ei cu atacircta putere și eu simţeam cum inima icircmi bate cu atacircta forţă icircncacirct mă te-meam că icircmi va sparge pieptul şi se va rostogoli pe duşumeaua proaspăt spălată Tante Amalia placircngea icircn-cetişor şi printre suspine am auzit-o spunacircnd cuvinte pline de blacircndeţe și duioșie Le ţin minte şi azi aproape aşa cum le-am auzit

ndash Te-am aşteptat zănoc (diminutiv icircn limba idiş pentru substantivul bdquofiuldquo) Ai venit fără Relu fără icircngeraşul meu fără sufletul meu

Iar cuvintele ei mă ardeau ca un fier roşu Aş fi preferat atunci să se surpe pămacircntul sub mine decacirct să le fi auzit A urmat o tăcere grea apăsă-toare după care i-am auzit iar glasul sugrumat de durere

ndash Spune-mi tu cum şi de ce să mai trăiesc cacircnd ei mi-au ucis icircngerul şi mi-au zdrobit neşama (bdquosufletldquo icircn ebraică)

Iar eu tăceam şi mă minunam icircn-trebacircndu-mă icircn ce suflet mare poate icircncăpea atacircta jale şi atacircta deznădej-de

La Iaşi icircn acele zile care au icircnne-grit istoria Romacircniei icircn acel masacru ce a icircnsemnat cel mai devastator po-

grom antievreiesc din această ţară Relu nu a fost singurul bdquoicircngerrdquo ucis Au fost asasinaţi icircn cele mai diabolice atrocităţi un număr de trei sute cinci-zeci de copii evrei care nu apucaseră icircncă să-şi ia zborul spre viaţă O ade-vărată cruciadă icircmpotriva acestor ino-cenţi martiri care au căzut jertfă urii de moarte antisemite care durează de milenii

Cu ani icircn urmă regretatul critic li-terar Eugen Luca scria icircn bdquoDuminica neagrărdquo că icircn pogrom au fost ucişi cinci sute de copii

Ca o vrajă mistică mă atrăgea ca-mera lui Relu Uşa icirci era larg deschi-să iar eu am păşit icircn ea icircnfiorat şi cu sentimentul cu care aş fi trecut pragul unui templu Pe o policioară dreaptă cu o acoperitoare albastră brodată chiar de macircna doamnei Amalia ne zacircmbea chipul lui Relu Aşa cum icircl ştiam cu faţa lui veselă plină de can-doare cu ochii mari prietenoşi a că-ror privire te icircntrebau bdquoHei ce zicirdquo Un copil frumos ca un icircnger Sub raft cacircteva lucruri care i-au aparţinut ta-bla de şah pe care piesele albe şi cele negre păstrau ultimele poziţii ale unei partide neterminate o cutie alb-albas-tră KKL(Keren Kaiemeth Lʼ Israel) cu care am umblat icircmpreună pe stră-zile Iaşilor pentru o colectă de bani destinaţi realizării unui cămin naţional evreiesc pe pămacircnturile străbunilor bdquoamintirilerdquo hacirctrului Creangă un Jules Verne cu romanul bdquoDouăzeci de mii de leghe sub mărirdquo al cărui personaj principal Căpitanul Nemo icircl fermeca pur şi simplu pe Relu Mai era acolo un caiet bdquodictandordquo mai degrabă un jurnal cu observaţii aproape zilnice consemnacircnd icircntacircmplări uneori copi-lăreşti pline de haz alteori secvenţe de viaţă subliniate cu o icircnţelepciune matură şi pur şi simplu dramatice Rememorez ultima sa icircnsemnare da-tată 29 iunie 1941 bdquoToată noaptea n-a icircnchis nimeni ochii Aşteptăm Ce aşteptăm pe cine aşteptăm Acum zăresc o lumină prin geamul camuflat Se aud zgomote icircnfricoşătoare urlete de groază icircmpuşcături placircnsete de

copii Doamne ce ne mai aşteaptă pe noi evreiirdquo

Toate şi tabla de şah şi cărţile pe care le icircndrăgise Relu toate erau acolo făcacircnd atacirct de vie prezenţa prietenului meu Pe mine m-a impre-sionat icircnsă cea din urmă icircnsemnare din aşa-zisul lui jurnal Răspunsul la icircntrebarea cu care icircşi icircncheie icircnsem-nările şi pe care el icircl aştepta cu atacircta spaimă avea să-l capete icircn aceeaşi zi neaşteptat de sacircngeros icircn care au fost asasinaţi paisprezece mii de evrei ieşeni

Trecuseră ore bune icircn care eu şi tante Amalia povesteam fără să obo-sim şi fără să dorim să punem punct icircntacircmplărilor din scurta viaţă a celui care a fost şi nu va mai fi bdquoicircngeraşulrdquo şi bdquoneșamardquo doamnei Amalia Nici nu ne-am dat seama cacircnd s-a scurs tim-pul acelor amintiri răscolitoare Stropii de ploaie icircncetaseră să mai bată icircn fe-restre şi un amurg lăptos s-a coboracirct peste oraşul pustiit de o zi cacircinoasă de noiembrie

Venise timpul să plec Tante Ama-lia s-a apropiat de mine şi m-a cuprins de umeri Ochii ei stinşi pacircnă atunci mă priveau cu o intensitate tulbură-toare ca şi cum ar fi vrut să-mi dezvă-luie un gacircnd secret şi nerostit Şi par-că o şi auzeam bdquoZănoc spune tu cacirct o s-o mai duc fără icircngeraşul meu şi cu un suflet sufletul meu care a murit icircmpreună cu Reluţurdquo

Tante Amalia nu s-a icircnşelat Nu a trecut multă vreme după vizita pe care i-am făcut-o cacircnd durerea prea mare pentru o mamă a doboracirct-o Murise de inimă rea cum se spune icircn popor Boală fără leac

Cei peste trei sute de copii-martiri pieriţi asemeni lui Aurel Șvarţ icircn Po-gromul de la Iaşi care icircntregesc cifra cutremurătoare de un milion cinci sute de mii care au căzut jertfă icircn Holo-caust sunt victimele inocente ale unei uri apărute cu milenii icircn urmă icircntr-o

(Continuare icircn pag 22)

LEONARD ZĂICESCUWuppertal ianuarie 2020

Simfonia unor vieți bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon

La Editura Hasefer a apărut bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon scriitoare israeliană de limbă romacircnă icircn re-dactarea Ilenei Buculei Este un roman a cărui acțiune acoperă mai mult de o jumătate de secol din 1944 la Cernăuți pacircnă icircn anii 2000 la Tel Aviv Elementul bio-grafic autentic icircl constituie destinul tragic al savantului Albert Schwartz icircndepărtat prin forța statului sovietic de părinții săi cacircnd icircncă era minor (fără să-i revadă vreodată) Elev și student remarcabil icircn domeniul ma-tematicii și al fizicii nucleare solicitat pentru cercetări secrete icircn slujba statului cariera sa va cunoaște un declin brusc icircn locul unui binemeritat post universitar va primi unul de profesor de liceu pentru ca nu peste mult timp să fie trimis icircn războiul din Afganistan icircn prima linie unde va și muri Icircși lasă văduvă soția și orfană fiica de 11 ani Sonia Icircn scurtă vreme aceasta icircși pierde și mama după o icircncercare de a-și reface viața făcută cu disperarea bdquoicircnecatului care se agață de un pairdquo După cacircțiva ani crunți petrecuți la un orfelinat Sonia ne este icircnfățișată ca studentă bursieră la Stomatologie la Universitatea din No-vosibirsk iar icircn timpul liber este prim-violonista unui cvartet de fete care dau concerte de muzică simfonică icircn sala Muzeului Municipal din oraș

Icircn paralel cunoaștem povestea lui Alexander Segal student la Construcții la aceeași universitate Icircncearcă să păstreze distanța față de mama lui auto-ritară Alla care momentan se zbate să recacircștige la Chișinău o casă despre care afirmă că i se cuvine Alexander se icircndrăgostește de Sonia (bdquovioara icircntacircirdquo nu numai icircn cadrul cvartetului ci și icircn existența lui) iar sentimentele icirci sunt icircmpărtășite Se căsătoresc și au o viață icircmplinită pacircnă cacircnd dorința amacircndu-rora de a ști adevărul despre trecutul părinților lor care le afectează prezentul devine tot mai puternică Le rămacircne cititorilor să descopere cum s-au icircntrepă-truns viețile Allei și a lui Albert semnificația bdquosimfonieirdquo icircn evoluția personajelor precum și deznodămacircntul romanului Icircntreaga carte este scrisă agreabil cu alternarea vocilor (a lui Alexander și a Soniei) care preiau firul povestirii și icircl urmăresc cu tenacitate și curaj CLAUDIA BOSOI

Pogromul de la Iași icircngeri uciși și suflete zdrobite

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 6: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Din ce icircn ce mai mulți romacircni știu că a existat și un Holocaust

romacircnescndash Icircn lumina celor 15 ani care au tre-

cut considerați activitatea și realizări-le Institutului o poveste de succes

ndash Am realizat lucruri importan-te Icircn primul racircnd faptul că am adus subiectul Holocaustului icircn spațiul pu-blic ori de cacircte ori existau derapaje icircn acest domeniu și icircn acești 15 ani s-a icircntacircmplat nu o dată De aseme-nea punerea icircn practică a scopului educativ care a depășit cu mult ceea ce s-a propus inițial acesta s-a ex-tins și icircn alte direcții de pildă la noua generație politică avem parteneri-ate cu partidele politice și cursuri cu membri ai formațiunilor politice care se află la icircnceput de carieră Avem parteneriate cu procurori cu polițiști avem cursuri la Academia Militară și ne ocupăm mai ales cu cei care au intrat icircn sistem care se icircntacirclnesc cu această problemă și trebuie să cu-noască elemente despre Holocaust și despre valorile democrației Ele sunt corelate și incluse icircn programe vaste Icircn ce măsură ne-am făcut trea-ba Asta nu noi trebuie să apreciem noi suntem mulțumiți că din ce icircn ce mai mulți romacircni știu că Holocaustul nu este numai Auschwitz și Hitler nu este numai bdquosoluția finalărdquo De-acum lumea a icircnceput să știe de mareșalul Antonescu de faptul că a existat un Holocaust și icircn Romacircnia Se orga-nizează evenimente comemorative care vizează Pogromul de la Iași de-portările la Auschwitz Ziua Holoca-ustului din Romacircnia Cu acest prilej profesorii organizează evenimente

cu elevii vizite la noi la Institut la comunități la Memorialul Holocaus-tului la Muzeul Evreilor Cumva icircn mentalul colectiv a icircnceput să ocupe un loc și Holo caustul din Romacircnia Cu tot ceea ce facem noi am vrut să se conștientizeze realitatea Holocaustu-lui romacircnesc Și icircn educație așa cum am menționat ne-am adresat unui nu-măr mare de segmente ale populației

Antisemitismul icircn Romacircnia nu este pe un trend descendent

ndash Cum apreciază Institutul situația antisemitismului din Romacircnia

ndash O icircntrebare la care e greu de răspuns Există numeroase derapaje icircn acest domeniu un exemplu conclu-dent fiind manifestările care și-au gă-sit loc icircn social media și icircn publicațiile online icircn campania prezidențială le-gate de prezentarea președintelui Io-hannis Pe de altă parte noi am avut un proiect de monitorizare a social media și ce am constatat acolo este o tragedie un pericol maxim scăpat de sub control Am avut numeroase etape icircn care și Institutul nostru a avut de suferit Astfel icircn 2015 după pro-mulgarea Legii 217 de condamnare a negării Holocaustului Institutul a fost amenințat cu bombă a fost un val de reacții antisemite de manifestări ale susținătorilor mișcărilor legionare Nu suntem pe un trend descendent sub nici o formă Faptul că la noi nu au avut loc manifestări ca icircn alte țări ndash Franța Marea Britanie ndash este o ches-tiune bdquoacum și aicirdquo temporară Nu putem ști ce ar putea declanșa acțiuni de felul celor care au avut loc icircn ulti-mii doi ani icircn Europa Să nu uităm că Institutul este cel care intervine atra-

ge atenția asupra derapajelor și cere măsuri

ndash Ce loc ocupă icircn acest context bdquoStrategia de combatere a antisemi-tismuluirdquo un proiect de lege inițiat de Ministerul de Externe romacircn

ndash bdquoStrategia de combatere a anti-semitismuluirdquo inițiat sub egida Minis-terului de Externe la elaborarea că-ruia participăm și noi va fi alături de legislația existentă un instrument icircn plus icircn combaterea antisemitismului mai ales pentru multe instituții care s-au implicat icircn acest demers și icircl vor putea folosi

Obiectivul nr1 ndash Muzeul de Istorie a Evreilor și Holocaustului

ndash Care sunt proiectele de viitor ale Institutului

ndash Obiectivul cel mai important este viitorul Muzeu de Istorie a Evreilor și al Holocaustului Icircn acest moment realizarea Muzeului este coordonată de noi un proiect ambițios care impli-că foarte multe resurse atacirct materi-ale cacirct și umane Proiectul va fi unul public-privat pe de-o parte bugetul de stat pe de altă parte donatorii respectiv marii donatori Am creat o fundație numită bdquoPrietenii Muzeului de Istorie a Evreilor și Holocaustuluirdquo atacirct icircn Romacircnia cacirct și icircn America Menționez că doi foști ambasadori ai SUA icircn Romacircnia se ocupă de fundație

108 ani de la nașterea lui Raoul Wallenberg

4 august este ziua de naștere a unuia dintre cei mai bravi salvatori ai evrei-lor din perioada Holocaustului Raoul Wallenberg Cu un curaj ieșit din comun tacircnărul suedez s-a confruntat cu naziștii germani și salașiștii unguri pentru a scăpa de la moarte mii de evrei din Ungaria oprind trenurile care urmau să-i ducă icircn lagăre sau dacircnd jos din tren zeci de familii

Raoul Wallenberg care făcea parte dintr-o familie suedeză creștină bo-gată a răspuns apelului WRB (Comisa Americană pentru Refugiații de Răz-boi) și guvernului suedez și icircn vara anului 1944 a sosit la Budapesta Cu excepția comunității evreiești din capitala Ungariei toți evreii din provincie au fost deportați la Auschwitz trei sferturi dintre ei fiind duși imediat icircn came-rele de gazare Fără a avea experiență diplomatică personalitatea lui ca-pacitatea lui organizatorică și nu icircn ultimul racircnd curajul său l-au ajutat să re-cruteze un mare număr de voluntari și parteneri care să-l sprijine icircn acțiunile sale A folosit diferite metode ndash de la farmecul personal la amenințări ndash ca să salveze oameni A redactat peste 20000 de permise de fapt fără nici o bază legală dar avacircnd tot felul de ștampile icircn culorile Suediei care garantau un fel de imunitate pentru deținători De asemenea a organizat 32 de case aflate sub protecția Legației suedeze și a altor state care adăposteau 30000 de persoane A icircncercat să-i elibereze pe evreii arestați de autoritățile fasciste și naziste afirmacircnd că sunt cetățeni suedezi Se apreciază că icircmpreună cu echipa sa ar fi salvat aproximativ 100000 de persoane icircn 184 de zile

Wallenberg a avut o soartă tristă După intrarea armatei sovietice icircn Un-garia Wallenberg a plecat la comandamentul rus din Debrețin pentru a dis-cuta cu mareșalul Malinovski soarta supraviețuitorilor evrei după război A fost arestat de ruși acuzat de spionaj și dus icircn URSS Se pare că ar fi fost icircnchis la icircnchisoarea KGB și dus apoi icircntr-un lagăr dar nici pacircnă azi nu se știe ce s-a icircntacircmplat cu el Cu toată deschiderea unor foste arhive sovietice nu s-a primit nici un răspuns legat de soarta acestei personalități caracterizate printr-un profund umanism

EVA GALAMBOS

Institutul bdquoElie Wieselrdquo la 15 ani de la icircnființareLa 5 octombrie se icircmplinesc 15 ani de la inaugurarea Institutului Național

pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo organism al Gu-vernului romacircn care a adus icircn conștiința publică subiectul Holocaustului ro-macircnesc

bdquoInstitutul s-a născut icircntr-un context bunrdquo ne-a declarat Elizabeth Ungu-reanu director de comunicare și de proiecte al Institutului Decizia de a crea Institutul a fost formulată icircn capitolul bdquoConcluzii și Recomandărirdquo al Rapor-tului final al Comisiei bdquoWieselrdquo Comisia prezidată de Elie Wiesel compusă din 33 de experți icircn istoria Holocaustului a lucrat un an de zile s-a reunit icircn SUA Romacircnia și Israel pentru a cerceta a confrunta documentele a con-stata și a concluziona ceea ce a fost Holocaustul din Romacircnia un subiect care pacircnă atunci practic nu a existat A fost un icircnceput un start pentru o nouă eră icircn cercetările istorice Icircn acest context Institutului i-au revenit două sarcini majore cercetarea problemei Holocaustului din Romacircnia și educația care a căpătat o altă valență comparativ cu ceea ce cunoaștem noi ca educație cla-sică Ea s-a adresat studenților profesorilor masteranzilor doctoranzilor și pe parcurs s-a extins la alte categorii de specialiști S-a cerut ca la Facultatea de Istorie să se acorde o mai mare atenție studierii acestui subiect ținacircnd cont de faptul că istoria Holocaustului este parte din istoria Romacircniei nu o istorie exclusiv a evreilor Aceasta a fost percepția pacircnă atunci consideracircndu-se că tot comunității evreiești icirci revine sarcina studierii acestui fenomen

icircn State Există de-acum mai mulți do-natori și aici și acolo nu și icircn alte țări deoarece am lansat cererea acolo unde există un potențial

Legat de lucrările de pregătire a Muzeului vreau să menționez că spațiul acestuia nu se află icircntr-o clă-dire de patrimoniu Aici pe Calea Victoriei e o clădire de 10000 m2 e mai convenabilă e a noastră și ne oferă o posibilitate de manevră mult mai mare decacirct dincolo icircn Lipscani Chiar ca preț proiectul este mai ieftin Icircn schimb cu această schimbare am pierdut și timp și bani Abia acum sun-tem din nou icircn faza de lansare a con-cursului de soluții Muzeul este un pro-iect al Guvernului și al Administrației Prezidențiale un proiect de țară iar Institutul icircl gestionează Acum cacircnd se cunoaște proiectul oamenii icircncep să se identifice și se gacircndesc că ar fi bine să ajungă aici obiecte persona-le amintiri de familie Lumea icircncepe să ne caute primim e-mailuri ni se cer informații și oamenii se gacircndesc să facă donații Ne bucură deoarece fiecare obiect are o poveste și nouă ne place să personalizăm să oferim povești de familie să empatizăm

ndash Alte planuri legate de viitorndash Căutăm să ne dezvoltăm icircn

direcția monitorizării antisemitismu-lui Aceasta se adaugă la obiectivul de bază ndash studierea Holocaustului prezervarea memoriei Holocaustului din Romacircnia Dar acum realitatea ne obligă Și acum după 15 ani pot spu-ne că icircn ultimii cinci ani am acordat o atenție deosebită zonei de monitori-zare a antisemitismului Reacționăm ori de cacircte ori există derapaje care tot icircn această zonă se icircncadrează și parcă sunt mai multe ca oricacircnd Am icircnceput aceste monitorizări icircn cadrul unui proiect care s-a icircntins pe un an am avut echipe care s-au ocupat de monitorizarea icircn mediul online Icircn ac-tivitatea noastră ne axăm și pe zona

Robert Singer preia din nou conducerea World ORT

Robert Singer fost CEO al Con-gresului Mondial Evreiesc cu o experiență de peste 30 de ani icircn con-ducerea organizațiilor evreiești a fost confirmat președinte al Consiliului de Administrație al World ORT rețeaua globală de educație pe care a mai condus-o anterior ca CEO și director general anunță bdquoJerusalem Postrdquo

La preluarea mandatului Robert Singer a spus bdquoAm vrut să revin la World ORT deoarece cred că edu-cația este cheia pentru toate icircn spe-cial transmiterea tradițiilor evre iești și supraviețuirea evreilor De aseme-nea este cheia pentru combaterea anti semitismului și a atacurilor asupra poporului evreu

Anul acesta se aniversează 140 de ani de la icircnființarea ORT una

dintre cele mai longevive organizații evreiești la acest nivel ORT este icircnsă mai relevant decacirct oricacircnd fiind un hub de idei noi inovație și adaptabi-litate pregătind tinerii pentru lumea muncii

World ORT transformă viețile prin educație și ajunge la 300000 de oa-meni icircn peste 30 de țări icircn fiecare an Acesta combină educația științifică și tehnologică la nivel icircnalt cu identitatea evreiască consolidată

Cea de-a 140-a aniversare a orga-nizației trebuia să fie marcată la Fo-rumul Mondial de la Ierusalim dar pandemia Covid-19 a icircnsemnat amacirc-narea acelor sărbători pacircnă la o dată ulterioară mai notează bdquoJerusalem Postrdquo

GEORGE GIcircLEA

(Continuare icircn pag 22)

Interviu realizat deEVA GALAMBOS

E Ungureanu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 7

La 21 august s-au icircmplinit 130 de ani de la nașterea la Mihăileni a lui Iacob Ashel Groper considerat primul poet modern de limbă idiș din spațiul romacircnesc Părinții lui proveneau din tr-o dinastie rabinică A absolvit Școala elementară israelito-romacircnă a urmat Facultatea de Drept la Iași iar după Primul Război Mondial s-a mu-tat la București O perioadă a lucrat ca funcționar la Banca Moldovei

A icircnceput să scrie poezii icircncă din adolescență Icircn 1908 sub influența Conferinței idiș de la Cernăuți și a activității asociației culturale bdquoToynbeerdquo din Iași a ales să scrie numai icircn idiș deși cunoștea foarte bine romacircna și germana Haym Nahman Bialik poe-tul național al Israelului i-a comentat favorabil poeziile

Debutul literar a avut loc icircn 1914 icircn ziarul Di Idișe Velt din Vilnius Icircn același an Groper a devenit unul din-tre fondatorii grupării literare de ex-presie idiș bdquoLichtrdquo (Lumină) alături de Moti Rabinovici Efraim Waldman Matatia Friedman Un colaborator permanent era Iacob Botoșanski un

alt idișist important Grupul bdquoLichtrdquo a editat o revistă cu același titlu care a apărut trimestrial din 1914 pacircnă icircn 1916 Atacirct ca grupare literară cacirct și ca revistă care promova cultura idiș bdquoLichtrdquo a marcat icircnceputul literaturii idiș moderne icircn spațiul romacircnesc

Poemele lui Groper au circulat oral poetul a exercitat o mare influență asupra lui Benjamin Fondane S-au icircntacirclnit icircn 1915 Fondane pe atunci elev de liceu s-a oferit să traducă icircn romacircnă poeziile lui Groper Cu ajuto-rul poetului admirat Fondane va pu-blica icircn paginile revistelor Hatikva și Bar Kohba (semnacircnd F Benjamin sau B Wechsler) traduceri din idiș poezii originale și articole

Operele lui Iacob Groper erau cunoscute nu numai icircn comunitatea evreiască ci și icircn cercurile literare romacircnești Unele poezii au fost publi-cate icircn idiș cu transliterare după grafia limbii romacircne (icircn revistele Macircntuirea Lumea evree Hasmonaea Adam) al-tele au fost traduse icircn romacircnă de En-ric Furtună Barbu Nemțeanu Camil Baltazar Iosif Bercovici Groper a fost

c u n o s c u t și apreciat și de Tudor A r g h e z i Mihail Sa-d o v e a n u Gala Galac-tion Eugen Lovinescu

S i n g u -rul volum de poezii publicat de Groper icircn timpul vieții este In șotn fun a ștain (Icircn umbra unei lespezi 1934) care cuprinde teme biblice traduceri din psalmi versuri pentru copii Stilul său literar este influențat de Biblie dar și de romantism modernism și de fol-clorul romacircnesc Printre scriitorii care l-au inspirat se numără IL Peretz Heinrich Heine A scris și opere de tip umoristic despre viața icircn orășelele evreiești din Romacircnia De asemenea a tradus poeme romacircnești icircn idiș

Icircn perioada interbelică Groper era activ icircn cercurile literare După Holo-caust poezia lui s-a concentrat pe suferința evreilor din Romacircnia Abia icircn 1964 a făcut Alia A instituit bdquoFondul Groperrdquo destinat cercetării culturii și istoriei evreilor din Romacircnia A murit la 12 decembrie 1966 O stradă din Așkelon icirci poartă numele

CLAUDIA BOSOI

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquo

Evocare Iacob GroperDemnitatea

intelectualului icircntr-un sistem

opresiv Oscar Hoffman

Numitorul comun al cărților emi-nentului sociolog Oscar Hoffman ndash responsabilitatea intelectualilor față de societatea vremii lor perspectiva critică asupra unui sistem de valori ndash icircși are rădăcini icircn trăirile copilului marcat de pogromul legionar din ianuarie 1941 de la București N-a uitat clipele de coșmar nici gestul colonelului Amzărescu proprietarul casei unde locuia Oscar icircmpreună cu familia sa care i-a apărat pe toți riscacircndu-și viața A icircnvățat la Liceul Evreiesc bdquoMihail Sebastianrdquo și după 1949 la bdquoSf Savardquo unde și-a dat ba-calaureatul

Șefului de promoție al Facultății bucureștene de Filozofie absolvită icircn 1954 i se deschidea o certă ca-rieră universitară Devenise lector icircn 1956 cacircnd a izbucnit revoluția anti-comunistă din Ungaria și cei mai buni studenți ai săi au fost arestați fiind-că-i citiseră pe Kant și Hegel autori interziși A fost anchetat pentru asta bdquoCum permiteți studenților dumnea-voastră să vorbească despre ei la seminarerdquo bdquoNu poți să aprobi sau să combați ceva dacă nu te infor-mezi asupra problemei respectiverdquo a venit demn replica icircnsoțită de re-fuzul de a semna icircn alb o declarație icircmpotriva studenților săi Demnitatea l-a costat A fost dat afară din facul-tate Cacircnd s-a născut fiica sa era șomer Cu greu a reușit să obțină un post de vacircnzător icircntr-o librărie A stat ani de zile icircn triaj ndash triajul s-a numit SRSC ndash pacircnă icircn 1967 Era momen-tul emancipării fățișe a Romacircniei față de fosta URSS Abia atunci revine icircn mediul academic La Centrul de Cercetări Sociologice unde e numit cercetător științific gradul III coor-donează investigații asupra inovării și managementului noului sistem instituțional al economiei bazate pe cunoaștere filozofică

După 1990 icircși amplifică preocu-pările amintite icircn calitate de cerce-tător principal gradul I la Institutul de Sociologie al Academiei Romacircne O perioadă fructuoasă icircn plan auctori-al icircn care publică bdquoPsihologia mana-gerială rdquo ndash 1994 bdquoSociologia munciirdquo ndash 1996 bdquoManagement Fundamente socio-umanerdquo ndash 1999 bdquoSociologia muncii Probleme icircn dezbatererdquo ndash 2002 Este coautor al altor cacircteva volume avacircnd ca direcții analitice actori sociali ai promovării tehnolo-giei informatice și comunicării repe-re ale sociologiei rurale paradoxul instituțional IMM-urile și dezvoltarea durabilă Una din temele exprimacircn-du-i poate mai mult decacirct altele frămacircntările celui care cunoscuse marginalizarea perfecționistului icircn-do indu-se de sine ndash și-a dat sau nu măsura atacirct cacirct ar fi dorit s-o facă ndash a fost despre bdquomediocrație și meritocrațierdquo bdquosocietatea cunoașterii și noile eliterdquo Cartea scrisă icircmpre-ună cu Ion Glodeanu a apărut icircn 2007 Poate tocmai strădania inte-lectuală ndash muntele care se tot icircnalță pe măsură ce-l urci ndash l-a fortificat lă-untric

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (VI)

bdquoLa decenii de la Holocaust anti-semitismul continuă să atingă niveluri şocante şi icircn creştere icircn UErdquo afirmă directorul FRA (Fundamental Rights Agency) Michael OrsquoFlaherty icircntr-un raport publicat icircn decembrie 2018 bdquoStatele membre trebuie să ţină cont de această situaţie şi să-şi intensifice eforturile pentru a combate antisemi-tismul Evreii au dreptul de a trăi liber fără a se confrunta cu atitudinea de ură şi fără să se teamă pentru propria siguranţărdquo

Raportul FRA bdquoExperienţe şi per-cepţii legate de antisemitism Al doi-lea sondaj referitor la discriminare şi infracţiuni motivate de ură icircmpotriva evreilor din UErdquo subliniază concluziile sondajului Acestea indică niveluri de antisemitism icircn creştere Aproximativ 90 dintre respondenți cred că anti-semitismul este icircn creștere icircn țara lor acelaşi procent consideracircnd că pro-blema este foarte prezentă icircn mediul online icircn timp ce aproximativ 70 menționează spaţiile publice mass-

media şi politica drept surse frecven-te de antisemitism Aproximativ 30 dintre respondenți au fost hărţuiţi cei mai afectaţi fiind cei care sunt evident evrei Antisemitismul pare a fi atacirct de puternic icircnrădăcinat icircn societate icircn-cacirct hărţuirea regulată a devenit par-te din viaţa lor de zi cu zi Peste 80 nu declară incidentele grave la poliţie sau altă autoritate adesea pentru că au convingerea că nu se va schimba nimic icircn timp ce mai mult de o trei-me evită să participe la evenimente dedicate evreilor sau să viziteze lo-curi evreieşti deoarece se tem pentru siguranţa lor şi se simt icircn pericol Icircn acest sens statele membre trebuie să colaboreze stracircns cu un număr mare de actori icircn special comunitățile de evrei și organizaţii ale societăţii civile pentru a elabora măsuri mai eficiente de prevenire și combatere a antisemi-tismului Printre acestea se numără o mai bună educație referitoare la Holo-caust şi activităţi de creştere a conşti-entizării protejarea comunităţilor şi a

locurilor icircn care trăiesc evrei şi moni-torizarea periodică a infracţiunilor mo-tivate de ură icircmpotriva evreilor

Prezentul raport a fost publicat după ce CNN a făcut public propriul sondaj care a evidenţiat că bdquostereoti-purile antisemite sunt prezente și pu-ternice icircn Europa iar amintirea Holo-caustului icircncepe să disparărdquo

De aceea a vorbi despre Holo-caust este o datorie nu doar a istorici-lor ci şi o datorie morală a profesori-lor care pot modela educaţia tinerilor şi icirci pot sensibiliza cu privire la ce se icircntacircmplă icircn jurul lor tocmai ca eveni-mente de acest fel să nu se repete Deoarece pacircnă icircn 1989 acest subiect nu a fost studiat la orele de istorie din şcoala romacircnească prima urgenţă a constitui t-o completarea programei școlare Icircn 1998 Ministerul Educaţiei Naţionale a introdus icircn icircnvăţămacircntul preuniversitar reglementările necesa-re studierii Holocaustului şi a proiec-tat icircn noile programe

ILDIKO GALERU(Continuare icircn pag 21)

bdquoDocu-comentariurdquo Sigmund Weinberg

La 15 iulie 2020 Centrul de Studii Turce (CST) din cadrul Facultății de Istorie a Universității din București a organizat evenimentul on-line bdquoSig-mund Weinberg ndash pionier al cinemato-grafiei otomane și membru al coloniei romacircnești de la Constantinopolrdquo (foto) Formatul a inclus o vizionare de film și o dezbatere live Evenimentul a fost mo-derat de conf univ dr Silvana Rachi-eru coordonatoarea icircntacirclnirilor CST iar invitații au fost dr Savaș Arslan

regizor și critic de film conferențiar la Universitatea Bahccedileșehir din Istanbul și dr Marian Țuțui istoric de film cer-cetător la Institutul de Istoria Artei bdquoG Oprescurdquo din București

Evenimentul a debutat cu un film regizat de Savaș Arslan și icircncadrat de el icircn categoria bdquodocu-comentariu-luirdquo dedicat personalității lui Sigmund Wein berg Filmul a fost prezentat pe 2 iulie 2020 icircn premieră mondială la Mu-zeul de Artă Modernă din Istanbul Icircn cadrul dezbaterii au fost atinse nume-roase aspecte cu accent pe biografia și impactul icircn cinematografie ale lui Sigmund Weinberg Născut icircn 1868 icircn Romacircnia icircntr-o familie de evrei așkenazi el avea să devină fotograful și regizorul oficial al sultanilor Abdul Hamid al II-lea și Mehmed al V-lea Reșid Filmul ilustrează și viața socia-lă a Istanbulului de la icircnceputul seco-lului al XX-lea urmărind evoluțiile teh-nologice ale epocii de la aparatul de fotografiat la gramofon și de la cinema la automobile Totodată regizorul turc pornește pe urmele membrilor familiei lui Weinberg dispersați pe cinci conti-nente și prezintă deschiderea primu-lui cinematograf din Istanbul icircn 1908 Filmul cuprinde și interviuri cu istoricii de film Burccedilak Evren Giovanni Scog-namillo și Marian Țuțui

C GĂLĂȚEANU

Din poezia naivă a lumii

Apărută la Editura Saga culege-rea bdquoDin poezia naivă a lumiirdquo coor-donată de Adrian Grauenfels autor și traducător al unora dintre poeme se deschide și se icircnchide cu trăiri ale Sacrului Prima icircn interpretare teolo-gală aparține poetului paroh Dumitru Ichim stabilit icircn SUA poezie neoro-mantică unde mitologii proprii se icircn-tacirclnesc cu simboluri biblice Ultima este specifică modului icircn care Adrian Grauenfels privește lumea propen-siune spre sublim amendată de iro-nie uneori ndash sarcasm Pentru cititorii romacircni mai puțin familiarizați poezia afroamericană afrofranceză masiv prezentă icircn carte este o revelație cacircntec-rugăciune inocență mutilată de cruzime Poeți moderni israelieni romacircni lituanieni latino-americani conturează o certă frăție spirituală a slujitorilor de Frumos (ID)

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

și cei care l-au prezentat lumii sau au atras atenția asupra lui Nu avea importanță dacă era vorba despre evrei religioși sau laici naționali sau universali Această idee a apărut și icircn comentariile fostului șef-rabin al Ro-macircniei dr Jacob Isac Niemirower

De Sucot este obligația binecuvacircn-tării celor patru plante etrog (chitra care are atacirct gust cacirct și miros plăcut) lulav kapot tamarim (crenguțe cu pe-rechi de curmale preluat ca frunză tacircnără de palmier) care are gust dar nu și miros hadas (rămurele de mirt) care au miros plăcut dar nu au gust arav (crenguțe de salcie placircngătoare care crește pe malurile racircurilor) care nu au nici gust nici miros Un comen-tariu midrașic compară pe fiecare din-tre ele cu una din cele patru categorii ale poporului lui Israel cei care icircnvață Tora și icircndeplinesc poruncile ei cei care icircnvață Tora dar nu icircndeplinesc poruncile ei cei care nu icircnvață Tora dar icircndeplinesc poruncile ei cei care nici nu icircnvață Tora nici nu icircndeplinesc poruncile ei Dar toți sunt o unitate de aceea trebuie binecuvacircntați laolaltă

Cele patru feluri de plante sunt binecuvacircntate laolaltă este simbolul unității lui Israel și al egalității icircntre oa-meni Icircnvățații din Talmud au decis că această binecuvacircntare trebuie făcută icircn toate cele șapte zile ale sărbătorii Icircn acest cadru este recitată rugăciu-nea de salvare și macircntuire Ea diferă de la o zi la alta Icircn icircntregime ea este recitată icircn ziua de Hoșana Raba Ziua Marii Macircntuiri

Suntem obișnuiți să denumim această sărbătoare Vremea Bucuriei Noastre Sau datorită obligației de a ședea șapte zile icircn suca o numim Sărbătoarea Colibelor sau a Cor-turilor Acestor trei denumiri le pu-tem adăuga pe cea de a patra Hag HaȘalom (Sărbătoarea păcii) precum și ideea eliberării sociale a poporului lui Israel după cum Pesah simbo-lizează eliberarea sa națională iar Șavuot eliberarea sa spirituală Deci Sucot este una dintre cele trei săr-bători menționate icircn Tora care inclu-deau obligația pelerinajului evreiesc la Templul de la Ierusalim Faptul este atestat documentar pentru perioada celui de al Doilea Templu icircn epoca post-exilică Desigur că el avea loc și icircn perioada Primului Templu icircnaintea exilului babilonian

Sărbătoarea de Sucot icircncepe icircn cea de a cincisprezecea zi a lunii ebraice Tișrei și durează șapte zile Icircn aceste zile este obligația șederii icircn Suca menționată icircn Cartea bibli-că Vayqra Leviticul (XXII 34) După aceste șapte zile urmează ziua a opta adăugată sărbătorii dar care este o sărbătoare separată Șeminy Ațeret ziua a opta a Marii Adunări Icircn Israel ea este și Simhat Tora ziua Bucuriei Torei ziua icircn care se icircncheie un ciclu și icircncepe alt ciclu anual al stu-diului Torei pentru că studiul Torei nu icircncetează niciodată este ca un cerc fără margini ca un măr perfect sferic iar Lumina Torei strălucește tot tim-pul fără icircncetare Icircn afara Israelului aceasta este o sărbătoare separată o zi suplimentară Sucot include o zi de sărbătoare prima zi (icircn afara Is-raelului două zile) celelalte zile fiind considerate Hol HaMoed zile de se-mi-sărbătoare

Faptul că sărbătoarea de Sucot icircn-cepe la cinci zile după Iom Kipur are o semnificație specială După ziua pocăinței a postului cea mai profun-dă dintre cele zece zile icircnfricoșătoare icircn care se pecetluiește soarta fiecărui om precum și a fiecărei vietăți de pe pămacircnt urmează bucuria speranței a salvării Este interesantă legătura icircntre aceste sărbători La ieșirea din Iom Kipur seara după icircncheierea postului evreul tradiționalist caută să justifice ruga lui de iertare a păcatelor și promisiunea corijării viitoare Pe ce cale Icircndeplinind o mițva un coman-dament din Tora iar această mițva este construirea unei suca Deci con-struirea unei suca icircncepe la ieșirea din Iom Kipur Bucuria sărbătorii de Su-cot menționată icircn Tora crește de la o zi la alta icircn cursul sărbătorii Excepția este icircn ultima zi de Sucot Hoșana Raba ziua Marii Macircntuiri Icircn seara de ajun a acestei zile este repetat studiul Cărții Devarim Deuteronomul ultima carte a Torei Icircn această zi reapare speranța pecetluirii unui an bun icircn Cartea Vieții de data aceasta pentru păcătoși Dar nimeni nu știe cine este om drept om obișnuit sau păcătos de aceea toți se roagă pentru o pe-cetluire bună icircn cadrul rugăciunii de dimineață Este cea mai tristă și mai icircngrijorătoare clipă a anului care este urmată icircnsă de ziua celei mai mari bu-curii spirituale Bucuria Torei Este și bucuria speranței că fiecare a primit o pecetluire bună

Sucot este și sărbătoarea culesu-lui fructelor al roadelor toamnei Acest fapt ne amintește că sărbătoarea a apărut icircn cadrul unei culturi agricole

Ne putem gacircndi la o eventuală parale-lă cu sărbători de aceeași esență din alte culturi Nu numai poporul lui Isra-el ci toate popoarele aveau sărbători ale culesului icircnsoțite de serbări și de bucurie Sucot este importantă și ca sărbătoare a păcii Suca este numită Sucat Șalom respectiv Cortul Păcii Pacea este speranța poporului lui Is-rael Acesta este și aspectul universal general-uman al sărbătorii de Sucot Pe lacircngă aceasta este și speranța renașterii bdquoDumnezeu ne va reface suca (cortul) lui David care a căzutrdquo

Suca este o colibă construită din crengi de copac neacoperită decacirct parțial și aceasta cu frunziș Unele comunități (sau icircn Israel comunități de origine) o construiesc din plăci de lemn sau placaj Icircn prezent exis-tă schelete de suca din metal lucrate prin sudură acoperite cu o pacircnză anu-mită construcția fiind astfel ușurată Icircn toate comunitățile există obiceiul de a se decora suca icircn interior cu frun-ze flori fructe (de exemplu citrice sau curmale) tablouri arătacircnd vechi construcții din Ereț Israel precum Zi-dul de Apus al Templului de la Ieru-salim Mormintele Patriarhilor de la Hebron Mormacircntul lui Rahel de lacircngă Beit-Lehem Fiecare așteaptă șapte oaspeți icircn suca pe Avraham Ițhak Iacov Iosef Moșe David Șlomo Unii comentatori au vorbit chiar de șapte racircnduri de cacircte șapte vizitatori icircn suca aceștia fiind evreii celebri din diferite generații care au menținut iu-daismul de-a lungul istoriei precum

I U D A I C A

Sucot sărbătoarea bucuriei noastre

bdquoIcircntreabă-l pe rabinrdquoDirectorul ICR Tel Aviv dr Maacuterton Laacuteszlo Salamon icircn dialog online cu prim-rabinul FCER Rafael Shaffer

Evenimentul online organizat de ICR Tel Aviv moderat de directorul Institutului dr Marton Laszlo Salamon l-a avut invitat pe prim-rabinul FCER Rafael Shaffer Dialogul s-a coagulat icircntr-o demonstrație despre forța de regenera-re a comunității evreiești din Romacircnia icircntr-un prezent icircn care populația evreiască reprezintă aproximativ 1 față de anii interbelici Dialogul derulat sub genericul bdquoIcircntrea-bă-l pe rabinrdquo ar fi putut avea ca subtitlu nu vă pierdeți speranța și nu veți fi pierduți

Prim-rabinul Shaffer s-a axat asupra vieții religioase evreiești de azi Icircn comunitățile mari ndash din București Ora-dea Timișoara ndash minian-ul este asigurat zilnic sau de trei ori pe săptămacircnă Icircn majoritatea comunităților există minian numai de Șabat Vorbitorul a subliniat nevoia de icircnțelegere a rugăciunii pentru necunoscătorii de ebraică rugăciunea trebuie simțită nu doar recitată Exista problema urmăririi rugăciunilor rostite de oficiant S-a recurs atunci la tradu-cerea textului ebraic icircn romacircnă și transliterarea sa cu ca-ractere latine conform ortografiei romacircnești Așa a apărut Sidurul Lemaan Ahai reușită a unei echipe conduse de prim-rabinul Șlomo Sorin Rosen Dovadă a bunei receptări au fost și sunt cererile icircn creștere la comunități

O provocare deloc ușoară era lipsa oficianților de cult cauzată de cei 45 de ani de totalitarism Statul ateu tole-ra religia dar nu o icircncuraja Tinerii elevi de Talmud Tora se pregăteau pentru Alia ceea ce s-a și concretizat pacircnă icircn 1990 Cei rămași icircn țară care mai avuseseră parte de educație iudaică erau la vacircrste cacircnd le era din ce icircn ce mai greu să oficieze Astfel s-a conturat ideea unui curs de pregătire pentru oficianți de cult Inițiativa aprobată de conducerea FCER a fost pusă icircn practică La icircnceput erau cursuri de perfecționare pentru cei avacircnd un fond de cunoștințe Dar nu era suficient Existau comunități care solicitau prezența unui oficiant de cult din localitate Ofi-ciantul itinerant adus la mare nevoie nu rezolva proble-ma Atunci cursurile de perfecționare au căpătat caracterul unor cursuri de instruire Așa s-a ajuns ca icircn prezent să existe peste 30 de persoane capabile să conducă un ser-viciu religios mulți fiind absolvenți ai acestor cursuri orga-nizate la CIR bdquoBe Yahadrdquo ndash Cristian și continuate pe net

Icircn prezent folosirea internetului face ca din cauza izo-lării impuse de pandemie serviciul religios de la Templul

Coral din Capitală să poată fi urmărit de sute de enoriași care nu pot participa altfel

Primul lucru făcut de evrei icircn Galut oriunde s-au așezat a fost să-și ridice sinagogi știut fiind că sinagoga ndash loc de rugăciune adunare și icircnvățătură ndash este centrul vieții evreiești icircn consens cu una din poruncile divine date din primele momente ale peregrinării icircn pustiu a foștilor sclavi icircn drum spre Ereț Israel bdquoSă-Mi facă un lăcaș sfacircnt și Eu voi locui icircn mijlocul lorrdquo (Exod 25 ndash 7)

Pe teritoriul Romacircniei au fost mai mult de 1400 de sina-gogi și temple la o populație de circa 800 000 de evrei icircna-inte de război Din cauza demolărilor din epoca ceaușistă au fost salvate 86 dintre care unele sunt declarate mo-numente istorice prin valoare arhitectonică artistică Icircn condițiile actuale se poate vorbi de o acțiune concertată de restaurare a templelor și sinagogilor unele ndash obiecti-ve turistice spații culturale educaționale Au fost amintite spre exemplificare cacircteva Templul Coral Sinagoga Mare găzduind Muzeul Holocaustului din Romacircnia Templul Uni-rea Sfacircntă unde se află Muzeul de Istorie și Civilizație a Evreilor din Romacircnia toate icircn Capitală apoi Sinagogile din Alba Iulia Botoșani Brașov Templul Meseriașilor din Galați Sinagoga Baal Șem Tov din Piatra Neamț Sinago-ga Mare din Iași Sinagoga Gah din Suceava Sinagoga din Deva Sinagoga Mare Ortodoxă din Oradea Templul Israelit din Tulcea Sinagoga din Hacircrlău O apreciere spe-cială a fost făcută pentru obiectele de cult mozaic

Icircntrebat de moderator despre bdquofenomenul antisemit icircn Romacircniardquo prim-rabinul a declarat că bdquoicircn cei 9 ani de cacircnd și-a asumat misiunea rabinică icircn țară nu a resimțit per-sonal antisemitism fenomenul manifestacircndu-se mai ales icircn spațiul virtual bdquoCum ați găsit Romacircnia după 1990rdquo a venit icircntrebarea legată de un detaliu biografic invita-tul a făcut Alia icircmpreună cu familia icircn 1972 Prim-rabinul a pus icircn ecuație discrepanța icircntre aparență și realitate nediferențiere formală frică icircn totalitarism și starea de normalitate actuală cacircnd bdquopretutindeni unde a mers icircn port tradițional evreiesc din Darabani la Satu Mare a fost privit fără reticențeldquo bdquoPrevăd icircn viitor ndash a adăugat ndash o viață religi-oasă comunitară mai vie decacirct acum cacircteva decenii cacircnd comunitatea era mai numeroasărdquo

IULIA DELEANU

Icircn Șabatul din timpul sărbătorii de Sucot este citită Cartea biblică Kohe-let Ecleziastul Bucuria cea mai mare este icircn ziua a opta Șeminy Ațeret și Simhat Tora Este o bucurie superi-oară celei din Sărbătoarea Bucuriei Toate sulurile de Tora sunt scoase din chivotul sfacircnt și plimbate icircn sinago-gă (ba chiar și icircn afara ei) de șapte ori icircn cacircntec și dans cu voie bună Ultima pericopă a Torei Zot habraha (Aceasta este binecuvacircntarea) este citită integral și icircn mod repetat pentru ca toți cei prezenți chiar și copiii să fie chemați la Tora pentru a primi alya leTora a se icircnălța din punct de vedere spiritual Apoi este citit primul capitol din prima pericopă a Torei Bereșit (Facerea Geneza) Este recitată ru-găciunea pentru ploaie pentru un an mănos deosebit de importantă pen-tru agricultori Este recitată și rugă-ciunea pentru pomenirea decedaților Este amintirea marii adunări din ziua a opta atunci cacircnd Ezra Scribul a ci-tit Tora icircn fața icircntregului popor al lui Israel după revenirea din exilul babi-lonian

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 9

I U D A I C A

Icircn 29 și 30 iulie 2020 la Tempul Coral din București a fost marcat postul prilejuit de Tișa be-Av Evenimentul a fost moderat de Eduard Kupferberg secretar general al FCER și directorul Cancelariei Rabinice și transmis live pe Facebook Despre semnificațiile zilei au luat cuvacircntul dr Aurel Vainer președintele FCER-CM prim-rabinul Rafael Shaffer al FCER-CM și rabinul israelian Josef Wasserman al Evreilor Originari din Romacircnia

Eduard Kupferberg a precizat că unul dintre evenimen-tele de Tișa be-Av bdquos-a născut icircntr-un scurt pasaj din Tora momentul icircn care evreii ajung la granița Canaanului după Ieșirea din Egipt Icircnainte de a intra icircn țară trimit iscoade din partea fiecărui trib La icircntoarcere 10 dintre ele spun laquoEste o țară minunată dar foarte periculoasăraquo Evreii exclamă laquoDumnezeu ne-a scos din Egipt numai ca să ne dea pieirii icircn această țară bogatăraquo Li s-a răspuns laquoDa este foarte periculos dar trebuie să avem icircncredere icircn Cuvacircntul lui Dumnezeu care ne-a făgăduit această țară Trebuie să mergem mai departeraquo Conform unui Midraș Dumnezeu s-a supărat pe ei laquoAți placircns icircn fața Țării Făgăduinței fără motiv De-acum icircncolo o să vă dau motive să placircngețiraquo Se spune că acest eveniment s-a petrecut de Tișa be-Avrdquo Care este lecția acestei zile de doliu bdquoIcircn zilele noastre suntem icircntr-o situație icircn care oamenii se placircng Să fim atenți cacircnd ne placircngem de mici inconvenienterdquo

Icircntr-un mesaj icircnregistrat urmat de o completare de la pupitrul Templului Coral dr Aurel Vainer a făcut o incursi-une icircn istoria celor două Temple bdquoVorbim despre o mare zi de doliu a poporului evreu multimilenar ziua de 9 a lunii Av cacircnd a avut loc distrugerea Primului Templu de la Ie-rusalim de către potentatul babilonian al acelor vremuri Nabucodonosor al II-lea Acest Templu a fost primul centru de mare atracție al cultului mozaic din lume Acolo se icircn-tacircmplau marile evenimente acolo pe vremuri evreii adu-ceau și jertfe A fost distrus icircn 586 icircea Am avut o pauză istorică Al Doilea Templu de la Ierusalim s-a datorat rege-lui Irod Icircn anul 70 ea a fost distrus de romani ca să se șteargă urmele poporului evreu și ale cultului religios prac-ticat altfel decacirct restul lumii Distrugerea ambelor Temple a avut loc icircntr-o zi de 9 Av la distanță de aproximativ 600 de ani de aici caracterul ei memorabil este ziua icircn care făptașii au crezut că dau o lovitură de moarte credinței icircn Hașem A fost o lovitură grea dar iudaismul a continuat să

existe și să se dezvolterdquo a subliniat vorbitorul Rabinul Josef Wasserman a arătat că nu numai zilele de

sărbătoare ci și cele de doliu exprimă trăsăturile de carac-ter ale unui popor bdquo9 Av a devenit simbolul fundamental al speranței de macircntuire și al dorinței de restaurare a timpu-rilor trecute pe același pămacircnt cu al strămoșilor Practicile impuse icircn raport cu această zi stabilesc o legătură icircntre două aspecte durerea profundă și speranța puternicărdquo De la Zidul de Vest singurul care a rămas icircn picioare numit și Zidul Placircngerii va porni reclădirea celui de-al Treilea Tem-plu bdquoPostul va deveni zi de bucurie Conștiința doliului adu-ce macircntuirea Mesia este dorul de libertate și dreptate pe care nicio sabie oricacirct de ascuțită nu-l poate străpungerdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a afirmat bdquoTișa be-Av cea mai tristă zi din calendarul nostru O marcăm prin post Anul acesta s-au adunat pandemia canicula Numai cel care se simte foarte bine să icircndrăznească să postească Nu avem voie să ne spălăm nici măcar pe macircini ndash așa scrie icircn Carte Anul acesta din cauza pandemiei trebuie icircnde-plinită datoria de a ne igieniza macircinile ori de cacircte ori este nevoie Singura poruncă pe care o putem icircmplini cum tre-buie ține de icircncălțăminte Pe vremuri era dificil dar acum putem purta cu toții pantofi care nu sunt din pielerdquo

Revenind asupra episodului biblic icircn care iscoadele tri-mise icircn Țara Făgăduinței au adus deznădejdea icircn racircndurile evreilor care au placircns toată noaptea de teama primejdiilor vorbitorul a comentat bdquoMoșe Rabeinu știa că nu din cau-za locuitorilor celor puternici ai țării au placircns Ieșiseră din Egipt se obișnuiseră cu realitatea din deșert acum icircncă o dată să facă o schimbare Nu au dorit să se obișnuiască la ceva nou au fost dispuși să renunțe la o treaptă spirituală mai icircnaltă doar pentru a continua rutina viețiirdquo Icircn prezent ce deplacircngem noi bdquoNu o clădire ci faptul că icircn acele vre-muri icircnvățătura divină cobora prin intermediul Templului Legătura cu Hașem era deschisă astăzi e aproape icircnchi-să Am fost aproape de Hașem iar acum suntem departe Acesta este placircnsetul de Tișa be-Av ne amintim că am avut mai mult și ne dorim mai mult Prin placircnsetul nostru din fiecare an corectăm placircnsetul strămoșilor pentru care a avea mai mult era o amenințarerdquo

Rafael Shaffer regretatul oficiant de cult Yehuda Livnat și Eduard Kupferberg au rostit rugăciunile zilei

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Ari EnkinTișa be-Av ndash zi de doliu pentru

numeroasele tragedii ale poporului evreu

Pe 30 iulie ac icircn cadrul ciclului de prelegeri săptămacircnale transmise on-line de la Ierusalim rabinul Ari Enkin de la organizația United with Israel a explicat semnificația zilei de Tișa be-Av poate cea mai tristă din calendarul iudaic zi pe care evreii credincioși o marchează prin post Ari Enkin a ară-tat că icircn această zi nu se comemorea-ză numai distrugerea celor două tem-ple ci și multe alte evenimente tragice care au avut loc icircn luna Av Astfel el a menționat povestea celor 12 spioni trimiși de Moise icircn Canaan dintre care 10 s-au icircntors cu vești proaste speri-indu-i pe evrei și stacircrnind supărarea lui Dumnezeu Icircn luna Av a avut loc răscoala eșuată a lui Bar Kochba a fost arat de către romani locul templu-lui s-a organizat prima cruciadă s-a decis expulzarea evreilor din Anglia Franța Spania a izbucnit Primul Răz-boi Mondial Pe 2 august s-a hotăracirct bdquosoluția finalărdquo ndash asasinarea evreilor din Europa ndash s-a finalizat deportarea evreilor din ghetoul de la Varșovia și a avut loc atacul icircmpotriva comunității evreiești din Buenos Aires soldat cu peste 80 de morți

Rabinul Enkin a enumerat interdicțiile de Tișa be-Av și motivele acestora printre care postul de 24 de ore interdicția de a te spăla de a pur-ta obiecte de piele de a avea relații sexuale permisiunea de a citi numai lucruri triste Pe 9 Av se poartă doliu pentru distrugerea Templului de la Ie-

rusalim El a explicat că obiceiul de a sparge un pahar sau o farfurie la nun-tă este icircn memoria distrugerii Templu-lui din Ierusalim ca și cenușa care se pune pe fruntea mirelui De aseme-nea a sta Shiva acolo unde a avut loc un deces amintește de Templu ca și existența unui perete neterminat icircn multe case ale evreilor religioși

O altă problemă abordată de rabin a fost cea a reconstruirii celui de-al Treilea Templu Aici există mai mul-te teorii de exemplu condiția ca toți evreii sau cei mai mulți să trăiască icircn Israel să existe un rege sau un pro-fet evreu sau să se apropie vremuri mesianice Alte teorii susțin că Tem-plul nu poate fi reconstruit decacirct de Hașem sau de Mesia sau că cel de-al Treilea Templu va veni din ceruri

După prelegere au urmat nume-roase icircntrebări emisiunea online fiind urmărită de aproape 400 de persoane din toate colțurile lumii

Mesajul de Tișa be-Av al președintelui Israelului

Reuven Rivlin De șase ani cu prilejul zilei de

Tișa be-Av președintele Reuven Ri-vlin invită la reședința prezidențială la o sesiune de lectură reprezentanți ai tuturor curentelor din iudaism pen-tru a evoca Ziua Dăracircmării Templului de la Ierusalim Icircn acest an icircntacirclni-rea s-a desfășurat la 28 iulie7 Av și s-a intitulat bdquoSingurătatea națională și singurătatea individualărdquo Au par-ticipat Isaac Herzog președintele Agenției Evreiești Avinoam Bar Yo-sef președinte-director general al

Institutului Evreiesc pentru Politici Publice Adina bar Shalom fondatoa-rea Colegiului haredi din Ierusalim și laureată a Premiului Israel scriitorul Yochi Brandes rabinul Rick Jacobs președintele Uniunii Iudaismului Re-form și rabin Julie Schonfeld director general emeritus al Adunării Rabinice

Președintele Rivlin a vorbit despre singurătatea de care suferă la ora ac-tuală numeroși evrei cetățeni ai Israe-lului din cauza pandemiei de corona-virus bdquoEste momentul icircn care singu-răratea este copleșitoare Dificultatea de a ne cacircștiga traiul icircngrijorări legate de familie de cămin distanțarea so-cială din cauza căreia mulți au de-venit izolați incertitudinea legată de educația copiilor toate acestea ne fac mai icircnsingurați ca oricacircndrdquo Cu toate acestea Rivlin și-a exprimat icircncrede-rea icircn capacitatea Statului Israel de a depăși aceste momente dificile icircn devotamentul manifestat de bărbații și femeile din societatea israeliană pentru a-i ajuta pe alții și a menționat implicarea organizațiilor caritabile Chiar și icircn reședința prezidențială a spus el s-a instalat o linie telefonică de ajutorare a celor aflați icircn dificultate

Președintele Rivlin a transmis și un mesaj comunităților evreiești din Diaspora bdquoIcircmpărtășim aceeași soar-tă același destin Știm cacirct de greu ați fost loviți de criză și vă transmitem cel mai călduros mesaj de dragos-te și susținere Vom depăși crizardquo Președintele și-a icircncheiat discur-sul citacircnd dintr-o rugăciune care se rostește de Tișa be-Av bdquoNahamu mahamu ami Te rog să consolezi po-porul meurdquo (EG)

Moment istoric germano-israelian

Zbor comun deasupra

lagărului Dachau eliberat icircn urmă

cu 75 de aniForțele Aeriene israeliene și ger-

mane au efectuat icircn premieră un exercițiu militar comun icircn cadrul căruia avioane din cele două țări au zburat deasupra lagărului de con-centrare de la Dachau icircn apropiere de Muumlnchen la 75 de ani după eli-berarea lagărului

Icircntr-un mesaj postat pe Twitter Forțele Aeriene Israeliene au subli-niat că survolarea icircn comun a lagă-rului a fost efectuată icircn memoria vic-timelor Holocaustului de la Dachau și a celor 11 sportivi israelieni luați

ostatici și asasinați de teroriști pales-tinieni la Olimpiada de la Muumlnchen din 1972

Premierul Benjamin Netanyahu a menționat acest zbor bdquoPiloții Forțelor noastre Aeriene au zburat deasupra lagărului de concentrare de la Dac-hau unde au fost asasinați evrei Marea lecție a Holocaustului este că nimeni nu-i va proteja pe criminalirdquo a scris pe Twitter premierul israelian

Icircnaintea efectuării zborului ge-neral maior Maikam Norkin de la Forțele Aeriene Israeliene s-a icircntacircl-nit cu supraviețuitori ai Holocaustului și a primit o curea care a aparținut lui Pesach Smieleg un supraviețuitor al lagărului Contingentul israelian a mai dus cu el o replică a desenului executat de Hellmut Bachrach-Ba-

ree bdquoMarșul Morții de la Dachau la Toltzrdquo oferit de Muzeul Yad Vashem

Realizat icircn 1945 desenul prezin-tă mai mulți deținuți evrei duși icircntr-un marș al morții de gărzile naziste Yad Vashem le-a mai furnizat copiile a două scrisori trimise de ofițeri evrei din Armata SUA cea care a eliberat lagărul de la Dachau Semnatarii au descris imaginile icircnfiorătoare icircn-tacirclnite la fața locului care ilustrau atrocitățile germane comise icircmpotri-va evreilor

EVA GALAMBOS

Tișa be-Av la Templul Coral

T i ș a b e - A v 57 8 0

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

scepticism privind realizarea procesu-lui de convertiri icircn Romacircnia le-a adus asigurări că acest lucru este posibil icircn cele mai bune condiții De altfel este bine cunoscut faptul că la Oradea se va icircnființa o Școală Superioară pen-tru Studierea Iudaismului Concluzia exprimată de către președintele Kop-pelmann a fost bdquoRomacircnia are nevoie de evrei Israelul are nevoie de evrei și Dumnezeu are nevoie de evreirdquo Fiecare participant s-a prezentat și a spus cacircteva gacircnduri despre dorința de a deveni evreu

Comunitatea Evreilor invitată de onoare la redeschiderea

Palatului EpiscopalO mare bucurie pentru locuitorii

Municipiului Oradea a fost redes-chiderea pentru vizitatori a Palatului Episcopal Greco-Catolic Icircntr-o primă etapă acesta a fost prezentat publi-cului timp de trei zile Comunitatea Evreilor din Oradea s-a numărat prin-tre invitații de onoare fiind printre pri-mii donatori care au contribuit finan-ciar pentru reclădirea acestui obiectiv simbolic pentru orașul de pe Crișul Repede Acum doi ani imobilul a fost grav avariat de un incendiu Comuni-tatea Evreilor din Oradea a transmis atunci un mesaj de sprijin moral și de solidaritate Icircntr-un interval foarte scurt cu ajutorul autorităților locale al Bisericii Greco-Catolice dar și dato-rită donațiilor oferite de cetățeni sau de instituții (printre care Comunita-tea Evreilor din Oradea și Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia la inițiativa președintelui dr Aurel Vai-ner) s-a reușit refacerea integrală a fațadei a celorlalte părți exterioare și a acoperișului urmacircnd a se finaliza icircn curacircnd și lucrările din interior

Redeschiderea Muzeului Art Nouveau

Muzeul Art Nouveau al Orașului Oradea și-a redeschis porțile pentru public la 19 august 2020 fiind parte componentă a Muzeului de Istorie a Evreilor din Oradea sub egida Muze-ului Orașului Oradea Locația aleasă este una specială respectiv Casa Dar-vas-La Roche (foto) care a fost una dintre cele mai elegante şi mai moder-ne reşedinţe din Oradea Aceasta a fost construită icircntre anii 1909 şi 1912 la dorința omului de afa ceri evreu Dar-vas Imre și a asociatului său elvețian

Alfred La Roche fiind proiectată de fraţii Laacuteszloacute şi Joacutezsef Vaacutegoacute icircn stil Art Nouveau-Seacuteceacutession Muzeul Orașului Oradea a colaborat cu JCC și cu Co-munitatea Evreilor din Oradea pentru a reda cacirct mai autentic aspecte din viața unei familii evreiești La reinau-gurare reprezentacircnd Comunitatea Evreilor din Oradea și pe președintele Felix T Koppelmann au participat di-rectorul JCC Oradea Robert Schorr și prim-rabinul Shraya Kav

ROBERT SCHORR

ComunitAtiManifestările religioase și laice

continuă la Comunitatea EvreilorOradea

Icircn această perioadă dificilă chiar dacă manifestările religioase și laice trebuie să se deruleze cu respectarea

strictă a normelor sanitare icircn vigoa-re activitățile Comunității Evreilor din Oradea au fost numeroase și variate

Icircn fiecare zi se organizează ser-viciul religios (mai puțin de Șabat) Enoriașii participă la rugăciune prin

programul zoom (transmisiune din sediul JCC Oradea) Icircnainte de intra-rea icircn Șabat se desfășoară Kabalat

Șabat iar icircn curacircnd tot prin această modalitate vom celebra și Havda-la Icircncepacircnd cu 1 Elul icircn fiecare dimineață se aude șofarul icircn care su-flă președintele Felix T Koppelmann

De Tișa be-Av (5 Av 5780 29 iulie 2020) zi icircn care evreii jelesc dis-trugerea Templului din Ierusalim și postesc Co-munitatea Evreilor din Oradea și JCC Oradea au organizat un ceremo-nial special Participanții au asistat din Sinago-ga Mare din Oradea la transmisia icircn direct de la

Templul Coral din București Despre icircnsemnătatea zilei de Tișa be-Av au vorbit dipl ing Felix T Koppelmann președinte al Comunității Evreilor din Oradea și dl Shraya Kav prim-rabin al Oradei

Icircntacirclnire icircntre aspiranții la convertire și rabini israelieni

La data de 3 august 2020 din inițiativa prim-rabinului Shraya Kav a avut loc o icircntacirclnire (realizată de asemenea prin aplicația zoom) icircntre aspiranții la convertirea la iudaism și rabinii israelieni de la Ieșiva Gush Etzion judecători ai Tribunalului Ra-binic Shuki Reich (președinte) David Brovsky și Boaz Pash

Președintele Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Koppelmann inițiatorul și susținătorul programului de convertiri a subliniat importanța acestora menționacircnd contextul isto-ric după Holocaust foarte puțini evrei s-au icircntors din lagărele de extermina-re și au apărut căsătorii mixte Foarte mulți ani convertirea la iudaism nu a fost posibilă Totodată Felix Kop-pelmann și-a exprimat speranța că atunci cacircnd actuala criză pandemică va fi depășită vizita rabinilor din Israel icircn Romacircnia va putea fi mai lungă pen-tru ca să fie examinați toți candidații El a amintit și prima discuție pe care a avut-o cu membrii Beit Din și la al căror

Președintele Felix T Koppelmann suflacircnd icircn șofar Foto a mai apărut și icircn albumul bdquoEvreii din Romacircniardquo

Editura Euro Foto Art Oradea redactor Ștefan Toth AFIAP Foto Ene Cristian A FIAP

Icircn urmă cu un an se lansa la Timişoara icircn vremuri total diferite faţă de cele de acum o carte necesară şi aştep-tată icircn peisajul cultural al Timişoarei un ghid o poveste şi un mozaic al evreimii timişorene de-a lungul timpurilor La acea vreme consemnam cele trei lansări ale cărţii bdquoPe urmele Timişoarei evreieşti mai mult decacirct un ghidrdquo carte scrisă cu aplomb şi dăruire de Getta Neumann fiica mult regretatului prim-rabin dr Ernest Neumann zl şi publicată de Editura timişoreană Brumar După entuziasmul lansări-lor a urmat o importantă perioadă de efervescenţă icircn jurul apariţiei cărţii care a devenit rapid una dintre cele mai vacircn-dute cărţi din librăriile timişorene La primul Festival Evre-iesc ce a avut loc la Timişoara la debutul toamnei trecute mulţi au părăsit Parcul Botanic transformat icircntr-un orăşel evreiesc cu acest volum compact şi util icircn buzunar

Care este secretul fascinaţiei pe care o exercită aceas-tă carte Este dincolo de o poveste alertă şi captivantă a unei comunităţi care a creat enorm şi a contribuit la edifica-rea cetăţii Timişoarei o istorisire despre acest oraş atacirct de iubit de actualii şi foştii săi locuitori a parcurilor a clădirilor impozante a piaţetelor central-europene Este o carte care vorbeşte despre familii care au lăsat icircn urmă poveşti de viaţă şi clădiri expropriate sau pur şi simplu abandonate plecacircnd spre alte zări Cartea vorbeşte despre minunatele mari şi impozante sinagogi care cumva delimitează prin-cipalele cartiere istorice ale Timişoarei Cetate Fabric şi Iosefin Viaţa evreilor se desfăşura icircn preajma acestora sau ele au apărut acolo unde era viaţă evreiască devenind repere timişorene importante şi pentru cei ce nu sunt evrei

Remarcabil icircn succesul acestei cărţi este exact faptul că dintre cei interesaţi de ea covacircrşitoarea majoritate nu au rădăcini evreieşti Sunt oameni pasionaţi de istoria lo-cală şi de arhitectura specială a acestor locuri Icircn prefaţa cărţii autoarea Getta Neumann scrie bdquoAm fost călăuzită de principiul fundamental icircn iudaism de a transmite tradiţia şi memoria trecutului Vom păşi pe urmele acestei comuni-tăţi şi vom onora contribuţia imensă şi durabilă pentru a-i păstra amintirea inspiraţi de adagiul filozofului Emmanuel Leacutevinas Viaţa constă icircn a primi a celebra şi a transmiterdquo Parcurgacircnd cartierele trecacircndu-ţi degetele peste colţuri-le uneori prea icircmbătracircnite de zidărie admiracircnd sculpturi-le discrete dar remarcabile de pe clădiri cu volumul icircn macircnă nu cred că este posibil să nu te (re)icircndrăgosteşti de Timişoara

Sinagogile şi cartierele evocate cele care revin mereu icircn cuprinsul ghidului creionează un traseu ce poate fi stră-bătut la pas şi care te lasă să priveşti icircn sus spre motive arhitectonice ferestre detalii uşi inscripţii care sunt urma tangibilă a unor oameni ce au făcut istorie icircn aceste locuri Fiecare casă evreiască are propria sa poveste sunt marile familii ale căror nume revin adesea ca Bruck Csendes

Dornhelm Weisz Farber şi mulţi mulţi alţii Sunt apoi ar-hitecţii care şi-au lăsat o amprentă ce nu poate fi vreodată negată asupra edificării Timişoarei dintre care ca o stea regională apare Leopold Baumhorn constructorul atacirctor sinagogi şi clădiri impozante din Centrul şi Răsăritul Eu-ropei Sinagoga clădirea comunităţii evreilor Rectoratul Politehnicii Liceul bdquoCarmen Sylvardquo sunt doar cacircteva dintre marile repere arhitecturale pe care le-a oferit acesta Timi-şoarei

Este mai apoi cimitirul ndash bdquoo arhivă cioplită icircn piatrărdquo cum spune autoarea ndash un loc de odihnă pentru iluştrii ctitori ai acestei comunităţi pentru marile personalităţi ale căror nume le putem descoperi străbătacircnd aleile

Desigur atracţia aceea misterioasă a bdquoRabinului Minu-nerdquo Oppenhei mer este o legendă urbană dar şi icircn mod real un spaţiu parcă rupt din timp atunci cacircnd poposeşti icircn faţa sa punacircndu-ţi cele mai tainice dorinţe Mari rabini arhitecţi medici avocaţi filantropi constructori regăsim străbătacircnd la pas imensul spaţiu unde cel mai vechi dintre morminte aparţine medicului și rabinului sefard Azriel As-sael icircnhumat la 1636

Un loc special icircn carte ca de alt fel icircn evoluţia evreimii timişorene icircl ocupă Liceul Israelit clădire aflată icircn plin cen-trul Timişoarei care este un simbol al icircnvăţămacircntului evre-iesc din această parte a ţării icircnvăţămacircnt care se desfăşura icircn heidere şcoli gimnaziale şcoli religioase icircn toate carti-erele Acest liceu este icircntr-adevăr un simbol al orașului icircn care au predat profesori de marcă şi care a dat personali-tăţi ce s-au remarcat pe diverse meridiane

De la lansarea cărţii seria tururilor cu tematică evre-iască a cunoscut o adevărată icircnflorire Desigur icircn această perioadă turismul s-a redus aproape la zero dar timişorenii au continuat să icircşi exploreze cu aviditate propriul oraş Icircn era Internetului o companie de turism timişoreană bdquoTravel to liverdquo a facilitat chiar un tur virtual tuturor celor interesaţi şi a fost fascinant să vezi bdquoparticipanţirdquo din Statele Unite Israel Germania Elveţia Canada etc care au urmat paşii ghidului Ludovic Szatmari inspirat icircn modul de desfăşura-re a acestui tur chiar de cartea Gettei Neumann

Suntem convinşi că ediţia icircn limba engleză care din cacircte am icircnţeles va vedea lumina tiparului nu peste mult timp va icircnsemna o mare atracţie pentru turismul care spe-răm să aibă şansa să se revigoreze şi pe plaiuri bănăţene Pacircnă atunci lectura cărţii Gettei Neumann este o călătorie icircn timp un voiaj icircn compania unor colegi de drum iluştri care merită citită şi care ne aduce speranţă icircn aceste mo-mente Speranţă spun căci ne arată cum o comunitate liderii săi de odinioară au reuşit uneori să icircnfrunte cu dem-nitate şi curaj vremuri deosebit de grele lăsacircnd o moşteni-re demnă de onorat generaţiilor viitoare

LUCIANA FRIEDMANN

Un ghid al Timişoarei evreieşti devenit un real succes editorial

Timișoara

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 11

Am primit acest mesaj de la PETRU GANZ din Sighetu Marmației Deși ar-ticolul nu se icircnscrie icircn profilul rubricii noastre icircl publicăm ca atare cu mini-me intervenții pe text pentru că sub-scriem icircn totalitate la mesajul acestuia

SPER ca mesajul antisemit icircnscris pe casa profesorului Elie Wiesel din Sighetu Marmației Romacircnia icircntr-o zi de Șabat icircn timpul nopții de 3 spre 4 august 2018 să rămacircnă și ultimul de acest fel

SPER că icircn Romacircnia toti co-reli-gionarii mei evrei să poată trăi icircn con-tinuare icircn pace și securitate icircn aceas-tă minunată țară alături de toate cele-lalte grupuri etnice minoritare

SPER că toți cetățenii romacircni au fost la fel de oripilați față de ceea ce s-a icircntacircmplat și au reacționat icircn consecință

SPER că sufletul lui Elie să se odihnească icircn pace chiar dacă a murit icircntr-o zi de Șabat (2 iulie 2016) la sfacircrșitul unei săptămacircni teribile icircn

Israel unde o fetiță de 14 ani a fost icircnjunghiată mortal icircn timpul somnu-lui iar un cunoscut rabin a fost ucis de teroriști cu sălbăticie chiar icircn prezența numeroasei sale familii

Cacircnd asemenea lucruri se icircntacircm-plă cuiva care și-a pierdut aproape icircn-treaga familie icircmpreună cu alți aproxi-mativ 6 milioane de co-religionari tre-cacircnd prin iadul de la Auschwitz și prin grozăviile altor numeroase lagăre de exterminare cuiva care a luptat dece-nii icircn șir pentru a restarta și reconstrui Națiunea Evreiască icircntr-un Stat Evre-iesc nou icircnființat cuiva care și-a de-dicat icircntreaga viață pentru a-i icircnvăța pe oameni cum să evite ca asemenea tragedii să nu se mai repete niciodată apar cacircteva icircntrebări

DE CEOare oamenii uită chiar așa de re-

pedeOare chiar nu contează cele 70-80

de milioane de victime ale celui de-al

Doilea Război Mondial din care icircn jur de 500000 au fost cetățeni romacircni

Cu siguranță cifrele exacte nu se vor cunoaște niciodată icircn condițiile icircn care și icircn zilele noastre se descoperă gropi comune nemarcate și muniție neexplodată pe cuprinsul icircntregii Eu-rope

Se icircntacircmplă asemenea lucruri de-oarece aceste grozăvii s-au petrecut icircn urmă cu 75-80 de ani

Deoarece nu s-a icircnvățat nimic din acele tragedii ale istoriei

Deorece mai există oameni care icirci urăsc pe alți oameni

Deoarece omenirea icircncă nu a ajuns la un nivel acceptabil de toleranță

Deoarece unii oameni au nevoie de țapi ispășitori pentru propriile lor neicircmpliniri

Deoarece trebuie să se icircntacircmple ceva șocant din cacircnd icircn cacircnd pentru a distrage atenția de la nevoile cotidiene

DIN FERICIREDupă Holocaust s-a icircnființat Statul

IsraelRecent populația evreiască a icircn-

tregii lumi a ajuns și a depășit cifra de 14 milioane cifră estimată a icircntregii populații evreiești de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial

Poporul israelian a cacircștigat toate războaiele purtate pacircnă icircn prezent icircmpotriva dușmanilor Statului Israel și chiar și cei care nu icirci iubesc icirci respec-tă nu ca prieteni ci ca dușmani

Sperăm ca știința evreiască inteligența și finanțele evreilor vor contribui din plin la mersul icircnainte al omenirii pentru mult timp și de acum inainte

bdquoPrietenul nostru Dan Has preșe-dintele Comunității Evreilor din Zalău a ales icircmpreună cu familia să cele-breze Bat Mițva pentru fiica lor Hannah icircn sinagoga Comunității Evreilor din Satu Marerdquo ne-a scris Adrian Beșa președintele comunității sătmărene

Icircnțelepții au stabilit că la vacircrsta de 12 ani fetele icircncep să aibă obligații religioase fiindcă bdquoDumnezeu cel Bi-necuvacircntat a icircnzestrat-o pe femeie cu mai multă pricepere decacirct pe băr-batrdquo De la 12 ani fetele și de la 13 ani băieții trec icircn categoria adulților și prin urmare le revin drepturi și obligații ca oricărui evreu

Comunitatea Evreilor Satu Mare a fost gazda acestui important eveni-ment și alături de invitații din Zalău ne-am bucurat icircmpreună

Sinagoga Mare a fost animată de veselia copiilor prezenți iar părinții și bunicii au fost deosebit de bucuroși că tradiția evreiască continuă

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

ComunitAti

Bat Mițva Hannei Has la sinagoga sătmăreană

Speranțe

Șase ani de la reinaugurarea Templului Israelit

Satu Mare

Tulcea

Sighetu Marmației

Președintele Federației Comu ni-tăților Evreiești din Romacircnia dr Aurel Vainer a efectuat pe 18 august o vizi-tă la Parcul Memorial al Holocaustului situat icircn Cimitirul evreiesc din Sfacircntu Gheorghe Oaspetele a fost icircnsoțit de Antal Aacuterpaacuted primarul municipiului și de Herman Rosner liderul obștii evre-ilor din localitate

Parcul Memorial al Holocaustului din Sfacircntu Gheorghe a fost inaugurat icircn mai 2014 cu prilejul evenimentelor de comemorare a 70 de ani de la de-portarea evreilor din Transilvania de Nord respectiv din Sfacircntu Gheorghe Este un memorial impresionant icircn care un loc special este dedicat copi-ilor care au murit icircn deportare Parcul a fost construit icircn etape mai icircntacirci Zi-dul memorial al Holocaustului icircn ca-pela cimitirului pe care sunt marcate numele celor 611 evrei din judeţul Trei

Scaune ucişi la Auschwitz-Birkenau apoi icircn 2014 a fost ridicat un obelisc icircn memoria celor 52 de copii din Sfacircn-tu Gheorghe victime ale Holocaustu-lui Elevii şcolilor din oraș au plantat 52 de arbuşti tuia fiecare căpătacircnd numele unui copil mort icircn deportare De asemenea au fost plantate şase sălcii placircngătoare icircn memoria celor 611 evrei ucişi icircn timpul Holocaustului

Icircn timpul vizitei Herman Rosner a menționat că Parcul Memorial al Holo-caustului din Sfacircntu Gheorghe repre-

zintă un gest de asumare a istoriei şi de respect faţă de oamenii dispăruţi icircn condiţii dramatice dar şi un moment de referinţă icircn educaţie pentru a nu se mai permite repetarea unor astfel de atrocităţi icircmpotriva fiinţei umane indiferent de naţionalitate credin-ţă sau religie El a mai vorbit despre proiectele de dezvoltare icircn continua-re a Parcului Memorial și a subliniat

buna colaborare cu instituțiile din Sfacircntu Gheorghe icircn realizarea proiectelor Și primarul Antal Aacuterpaacuted a scos icircn evidență conlucrarea cu obștea evreiască și icircn context a menționat dorința de a atrage in-

vestitori israelieni icircn regiuneDr Aurel Vainer a mulțumit pen-

tru invitație și pentru prezența lui An-

Vizita președintelui FCER la Parcul Memorial al Holocaustului

Sf Gheorghe tal Aacuterpaacuted a apreciat cele văzute și a promis că finalizarea icircntregului proiect va fi mediatizată Președintele FCER și-a manifestat dorința de a sprijini dezvoltarea relațiilor economice ale municipiului cu operatori economici și firme din Israel Referitor la Parcul Memorial el a subliniat bdquoBineicircnțeles proiectăm evenimentul acesta al in-augurării Parcului Memorial al depor-tării evreilor ndash sau al istoriei evreilor pentru că aici e vorba de istorie ndash din Sfacircntu Gheorghe și dorim ca acesta să devină un eveniment național re-marcabil Icircn Romacircnia a mai spus Aurel Vainer memoria Holocaustului este pe macircini bune și se organizea-ză lucruri importante pentru a menține icircn memoria omenirii acea crimă fără margini și fără explicații făcută de pu-terile naziste și de țările care au cola-borat cu Germaniardquo

Primarul Antal Aacuterpaacuted a declarat ul-terior icircn cadrul unei conferinţe de pre-să bdquoNoi am mai avut cacircteva proiecte icircmpreună la 65 de ani de la deportare la 70 de ani şi anul acesta sunt 75 de ani Am făcut Parcul Memorial al Ho-locaustului icircmpreună şi eu icircmi doresc pe de o parte să ţinem oarecum vie memoria acelor concetăţeni ai noştri care au fost deportaţi şi care nu s-au mai icircntors icircn judeţul nostru la acea vreme numit judeţul Trei Scaune Sunt 52 de copii sub 14 ani care au mu-rit atunci icircn lagărele de concentrare şi eu icircmi doresc ca icircmpreună cu co-munitatea evreiască Primăria să facă investiţii icircn continuare icircn zona respec-tivă Terenul este al comunităţii evre-ieşti deci putem face icircn parteneriat aceste lucruri dar icircmi doresc ca acel cimitir acel parc ndash pentru că o mică parte e cimitir şi icircn rest vorbim despre un parc ndash să devină un loc care este frecventat de cetăţenii oraşului să or-ganizăm diferite evenimente mai ales pentru copii chiar să amenajăm un fel de teatru icircn aer liber icircn zona respec-tivă Deci am discutat despre proiec-te de viitor şi sunt convins că e foarte important să facem acest lucru pentru că sunt foarte puţini cetăţeni icircn oraşul nostru care au pe harta lor cognitivă acest cimitir acest spaţiu acest loc sunt foarte puţini care ştiu că icircn Sfacircntu Gheorghe a existat o sinagogă care a fost demolată şi eu cred că e impor-tant să ştie copiii noştri să ştie tinerii din acest oraş ce s-a icircntacircmplat atunci pentru că nu avem dreptul să uităm şi să considerăm că pe noi nu ne priveş-te ceea ce s-a icircntacircmplat atunci sau că nu avem o responsabilitate Respon-sabilitatea noastră icircn acest moment constă icircn asta să ducem acolo copi-ii şcolile să fie mai active icircn această zonă Sunt exemple pozitive De Ziua Holocaustului s-au organizat diferite evenimente dar se pot face mai multe lucruri şi eu cred că este responsabi-litatea noastră comună să le facemldquo (EG)

Au trecut șase ani de la reinaugurarea Templului Is-raelit din Tulcea eveniment organizat de FCER cu spri-jinul autorităților locale și implicarea directă a conducerii Comunității Evreilor din Tulcea icircmpreună cu constructorul SC Ladconstruct Tulcea

Dintre susținătorii morali ai acestei renovări care s-a efectuat icircntre anii 2010 și 2014 dorim să-i amintim pe prof eacutelise Leibowich din Franța și pe scriitorul și actorul israe-lian Carol Feldman zl originar din Tulcea

De la reinaugurarea Templului au fost organizate multe activități culturale comemorative și religioase printre care și Bereshit-XI A fost icircnființat Muzeul Istoriei Evreilor din Tulcea sub directa icircndrumare a Janinei Ilie care a pregătit cu mare atenție desfășurarea evenimentelor icircn zilele de 22 și 23 august 2014 Au participat și mulți evrei tulceni care

trăiesc icircn prezent icircn IsraelbdquoMulțumim conducerii FCER icircn special președintelui

Aurel Vainer pen-tru susținerea acestui proiect icircn prezent Templul Israelit din Tul-cea fiind singurul lăcaș de cult iudaic din Dobrogeardquo a ținut să sublinieze președintele CE Tulcea Faimblat Solomon autorul acestor racircnduri

Familia Has la Bat Mițva fiicei Hannah

A Vainer (stg) H Rosner și Antal Aacuterpaacuted

Aspect de la reinaugurarea Templului Israelit icircn 2014

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Evenimentul intitulat bdquoDobrogea ndash un model european de conviețuire etnicărdquo a reunit participanți de presti-giu care au scos icircn evidență modul exemplar icircn care conviețuiesc aici nu-meroase minorități naționale Au luat parte Ambasadorul SUA la București ES Adrian Zuckerman IPS Teo-dosie Arhiepiscopul Tomisului So-rin Lucian Ionescu președintele Comunității Evreiești din Constanța și Muftiul Cultului Musulman Iusuuf Murat alături de reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobrogea

precum și primarul Constanței Dece-bal Făgădău primarul Tulcei Cons-tantin Hogea și comandantul Bazei bdquoMihail Kogălniceanurdquo Larry Vaughn Au fost de față reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobro-gea Manifestarea a fost organizată de Navy League of the United States ndash Consiliul Romacircniei şi președintele Regiunii EU al US Navy League Teo-dor Patrichi susținut de Marina Eforie și Restaurant Sailors

Invitații și-au expus opiniile la icircn-ceputul evenimentului subliniind

modul armo-nios icircn care conviețuiesc icircn Dobrogea minorități di-verse din punct de ve-dere cultural și religios

D i v e r s i -tatea a fost exemplificată și prin varie-tatea bufetului la care au fost invitați icircn final oaspeții

ComunitAti

Dobrogea un model de conviețuire etnică

Constanța

Icircn acestă perioadă bdquovirusatăldquo şi deo sebit de grea ne străduim să men-ţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare contactele cu enoriaşii noştri şi starea de spirit a acestora

Continuăm serviciile religioase de Șaharit şi Musaf de Șabat icircn aer li-

ber şi trebuie să menţionăm că aces-tea se bucură de interes din partea enoriaşilor aceştia consideracircnd că așa se desfăşoară mai plăcut şi icircn condiţii de siguranţă sporite Avem cel puţin minianul şi sunt prezenţi la slujbe şi unii simpatizanţi ai noştri care nu fac parte din minian Cadrul natural minunat de la noul nostru se-diu completează ambianţa plăcută icircn care se desfăşoară aceste servicii din care nu lipseşte lectura pericopei săptămacircnale din Tora

Icircn fiecare dimineaţă de luni și joi președintele comunității și secreta-rul Vili Moscovici participă alături de prietenii de la CE Iaşi la servicii re-ligioase online de Șaharit minunat

oficiate de Albert Lozneanu și Rabin Yehoshua Aharonovitch Activităţile Centrului de asistenţă comunitară bdquoYad Be Yadldquo coordonat de Cori-na Irimia au căpătat o bdquogreutateldquo deosebită icircn aces te vremuri tulburi Baruh Hașem icircn cadrul comunităţii noastre nu au fost cazuri de infecta-re şi sperăm să se menţină această situaţie atacirct la noi cacirct şi icircn celelalte comunităţi

Amintim aici activităţile de pome-nire a părinţilor şi a fratelui prof Mos-covici Ionel care s-au desfăşurat la monumentele din cimitir ale celor pomeniţi O menţiune deosebită pen-tru participarea enoriaşilor noştri la serviciile religioase online organizate

Ne străduim să menţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare

Bacău

Bar Mițva la Hoihe Șil

Frumoasa sinagogă din Botoșani radia icircn ziua de 20 august 2020 icircm-podobită cu flori şi baloane albe și al-bastre O zi deosebită prin icircncărcătu-ra ei emoţională care i-a impresionat pe toţi Bar Mițva lui Avi fiul Mihaelei şi al lui Eugen Talpalariu

Cuvintele de laudă şi felicitările adresate familiei rostite de preşe-dintele CE Botoşani David Iosif au stacircrnit ropote de aplauze Sub atenta icircndrumare a oficiantu-lui de cult ing Gus-tav Finkel tacircnărul Avi vădit emo-ţionat a pus Tefilin

De la ultima Bar Mițva din Hoihe Șil aceea a lui Avi-Marc Finkel nu a mai fost atacircta bucurie icircn vechiul lăcaş de cult Privind icircn jur am văzut iubirea părinţilor pentru tacircnărul sărbătorit şi lacrimi icircn ochii bunicii prof Rebeca Talpalariu La bucuria evenimentului au participat oaspeţi din Constanţa Galaţi Bucureşti şi Israel prieteni dragi ai familiei

Sacircmbătă 22 august alte momen-te frumoase i-au impresionat pe cei prezenţi Avi Talpalariu a fost che-mat la Tora şi apoi a rostit cuvinte de mulțumire pentru părinţi şi pentru bu-nică fiinţele dragi care i-au dat o edu-caţie aleasă icircmpărtăşindu-i cele mai frumoase valori morale

A fost o zi bogată icircn trăiri deose-bite icircn care am privit cu admiraţie un tablou minunat de familie

Prof BEATRISA FINKEL

Din nou icircn sinagogă

Acum cacircnd scriu aceste racircnduri inima mi-e plină de tristeţe pentru că ne-am despărţit acum cacircteva luni de trei dintre enoriaşi Un om generos un bun evreu Avi Halevi zl a pără-sit această lume ca şi Talic Segal şi Gantz Aron Toţi au fost dedicaţi vieţii evreieşti aducacircndu-şi contribuţia la păstrarea tradiţiilor poporului nostru

La Botoşani la sfacircrşitul lunii iunie a fost reluat serviciul religios icircn Sina-goga Mare iar enoriaşii respectă rigo-rile impuse de pandemie Preşedinte-le CE Botoşani David Iosif icirci con-voacă pe participanţi şi are grijă să fie minian Se fac rugăciuni se respectă iurţait şi pentru aceasta vin şi evrei din judeţele icircnvecinate

Oficiantul de cult ing Gustav Fin-kel oficiază rugăciunile şi citeşte din Tora

Cu speranţa că vremurile bune vor reveni negreşit evreii din Botoşani vor ca iudaismul să dăinuie veşnic

Prof BEATRISA FINKEL

Botoșani

de FCER la cursurile minunate de iudaism ținute de prim-rabin Rafael Shaffer şi icircn general la activităţile on-line ale FCER şi JCC

Urăm multă sănătate tuturor fraţilor noştri şi puterea de a trece cu bine peste această perioadă atacirct de grea

BRIF HAINRICH

Gheorghe Schwartz ndash

Cetățean de Onoare al Aradului

Scriitorul arădean Gheorghe Schwartz membru al Comunității Evreilor a fost distins cu titlul de bdquoCetățean de Onoare al Municipiului Aradrdquo icircntr-o ședință solemnă a Con-siliului urbei Evenimentul a avut loc icircn seara de 21 august și s-a ținut pe platoul din fața Palatului Administrativ

Icircn elogiul care i s-a adus au fost subliniate atacirct activitatea de scriitor gazetar și om de cultură al orașului nostru cacirct și cea didactică la Școala Specială din Arad (profesor director) și icircn cele două universități arădene Scriitor cunoscut icircn țară și străinătate cu numeroase cărți și premii literare de-a lungul timpului a fost redactor-șef adjunct al revistei literare bdquoArcaldquo (1990-1992) consilier al Ambasadei

Romacircniei din G e r m a n i a (1992-1993) consilier-șef al Inspecto-ratului pen-tru Cultură al Județului Arad re dac-tor-șef apoi

director al studioului de televiziune INTER-SAT Arad (1994-1996)

Adăugăm că icircn anul 2019 Gheor-ghe Schwartz a publicat la Editura Hasefer volumul bdquoProblemardquo

Mulțumind pentru titlul acordat scriitorul Gheorghe Schwartz a decla-rat bdquoOamenii trebuie să fie sănătoși ca să trăiască icircntr-un oraș ca acesta Trebuie să aibă parte de confort Pen-tru sănătate avem medici pentru con-fort inginerii muncitorii economiștii dar asta icircncă nu icirci face să fie oameni icircn adevăratul sens al cuvacircntului Se poate trăi și fără Beethoven Enescu Bracircncuși dar ar fi o viață foarte tristă Felicit Consiliul Municipal pentru că a dat astăzi multe distincții oamenilor de cultură pentru că oamenii de cultură sunt cei care duc mai departe istoria unui oraș a unei națiunirdquo

MARGARETA SZEGŐ

Arad

Expoziție dedicată istoriei evreilor

Tg Neamț

Pasionat de istoria evreilor tacircnărul muzeograf Ionuț Stigleț a avut ideea organizării unei expoziții documenta-re cu titlul bdquoComunitatea evreiască din Județul Neamțrdquo la Muzeul de Istorie și Etnografie din Tacircrgu-Neamț unde lucrează După cacircteva luni de cerce-tare proiectul a fost finalizat icircn sala de expoziții temporare a instituției Expoziția (deschisă icircn perioada 22 iu-lie-15 septembrie ac) a reunit obiecte de cult o Tora fotografii documente cărți un parohet etc reflectacircnd viața

comunitară evreiască de pe icircntreg te-ritoriul actual al Județului Neamț sub aspect religios social cultural eco-nomic

La realizarea proiectului au co-laborat Complexul Muzeal Național Neamț comunitățile evreilor din Piatra-Neamț și Roman precum și Obștea Evreilor din Tacircrgu-Neamț Reprezentanții acestora (I Stigleț președinții I Wexler și Em Nadler și vicepreședintele M Grinberg) cărora li s-a alăturat prof Elena Preda in-spector de specialitate (icircn cadrul In-spectoratului Școlar al Jud Neamț) au susținut alocuțiuni la deschiderea expoziției (miercuri 22 iulie ac) icircn curtea muzeului (condiție impusă de actuala pandemie) Tot acolo ele-va Inge Mihaela Olaru (de la Liceul de Arte bdquoVictor Braunerrdquo din Piatra-Neamț) a improvizat un moment muzical interpretacircnd cacircteva melodii romacircnești și evreiești la vioară și flaut (RE)

Iusuuf Murat Sorin Lucian Ionescu și IPS Teodosie

Ambasadorul Adrian Zuckerman icircmpreună cu Yael Ionescu fiica

președintelui CE Constanța

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 13

Icircmpreună de sărbătoriRoș Hașana Mițva 5781 ndash Anul

Nou Evreiesc ndash Bunicii comunității nu sunt singuri de sărbători Pentru că sărbătorile evreiești sunt icircntotdeauna

mai frumoase icircn familie sau la comu-nitate și pentru că icircn acest an reco-mandările și măsurile de protecție ne țin la distanță de cei dragi te provo-căm să trimiți gacircndurile și urările tale de Roș Hașana chiar icircn casele bunici-lor comunității icircn 3 pași simpli

bull TU cu doar 5 lei cumperi online o felicitare (sau mai multe) și comple-tezi mesajul tău

bull NOI tipărim felicitarea lipim tim-brul și expediem prin poștă

bull EI primesc la cutia poștală feli-citarea cu urările și gacircndurile tale de Roș Hașana

Poți cumpăra o felicitare fie on-line cu cardul pe wwwmitzvajccro fie cu numerar la sediu Programul se derulează pe tot parcursul lunii sep-tembrie 2020 cu ocazia Roș Hașana ndash Anului Nou Evreiesc 5781 și este desfășurat icircn parteneriat cu Departa-mentul de Asistență Socială și Medi-cală al FCER Fiecare 5 lei icircnseamnă

icircncă un bunic care va primi gacircndurile tale de Roș Hașana și nu va fi singur

Din viitorul apropiatDin 12 octombrie 2020 reicircnce-

pem cursurile de limba ebraică pentru adulți și copii limba engleză adulți și activitățile sportive atacirct la sediul JCC București cacirct și online Info și icircnscri-eri wwwcursurijccro

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Icircn căutarea bdquogusturilor israelienerdquoDebut pentru programul online

bdquoGusturi israelienerdquo realizat de Liviu Gordea din echipa JCC Timişoara Primul invitat a fost un bucătar desă-vacircrşit meticulos dar şi inventiv Dany Farkash director al Parcului Național Qumran şi un foarte icircndrăgit voluntar al Joint icircn Romacircnia icircn urmă cu aproa-pe două decenii Ne-a primit icircn casa lui impresionantă din Kibutz Kalia de pe malul Mării Moarte De pe terasa casei sale cu arcade poţi surprinde atacirct albastrul ceţos al mării cacirct şi liniş-tea aparent infinită a deşertului Bucă-tăria sa dotată şi frigiderul bdquogenerosrdquo căci aşa se cere acolo unde ai patru

copii au fost un mediu ideal pentru a prepara cacircteva bucate uşoare şi rapi-de Prima alegere a fost shakshuka

Tehnica de preparare a fost de fapt marea atracţie iar o asemenea emi-siune icircţi dă ocazia să vezi exact paşii din bucătărie şi să adresezi icircntrebări chiar atunci cacircnd se desfăşoară timpii de preparare A venit apoi racircndul thi-nei pasta de susan care se transfor-mă icircntr-o delicioasă cremă prin adă-ugarea de apă foarte rece usturoi lămacircie sare şi alte mirodenii Salata uşor de preparat de roşii cherry soiul bdquoinventatrdquo icircn Israel şi cel mai popular azi icircn lume a completat un mic-dejun brunch sau chiar pracircnz tipic israelian Nu putea lipsi pacircinea proaspătă şi crocantă care se rupe nu se taie aşa cum zicea Dany și care se icircnmoaie icircn toate aceste delicii

Liviu a completat pe parcurs de-monstraţia practică a interlocutorului israelian cu numeroase informaţii despre bucătăria israeliană condi-mentele folosite şi bucatele consu-

mate cel mai adesea icircn ţara medite-raneană care prin faptul că a adunat oameni din atacirctea colţuri ale lumii are o bogăţie culinară fără asemănare

Programul va continua şi sperăm ca prietenii israelieni să ne primeas-că icircn casele şi bucătăriile lor cu ace-eaşi deschidere şi entuziasm pe care Dany le are mereu pentru comunita-tea evreilor din Romacircnia

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Activitățile continuă icircn mediul online

Icircn condițiile stării de alertă impuse de pandemie activitățile organizate de JCC Iași s-au desfășurat icircn conti-nuare doar icircn mediul virtual

Vineri 24 iulie JCC Iași icircn cola-borare cu Comunitatea Evreilor din Iași a organizat două evenimente de-osebite Primul dintre acestea a fost Kabalat Șabat-ul copiilor prezentat de copii pentru copii la care și cei mai mici membri ai JCC au arătat că știu

atacirct melodii tradiționale cacirct și rugă-ciuni specifice de Șabat

Cel de-al doilea eveniment a fost seara de Kabalat Șabat de la Sinago-ga Mare din Iași Evenimentul a debu-tat cu un tur virtual prezentat de Ben-jamina Ides Vladcovschi președinte interimar al CE Iași care a icircnceput icircn bdquoPiața Prieteniei Romacircno-Israelienerdquo loc icircn care se găsește obeliscul ridi-cat icircn memoria victimelor Pogromului din iunie 1941 și a continuat cu o pre-zentare a celei mai vechi Sinagogi din Romacircnia

Participanții au putut afla amă-nunte inedite despre Sinagoga Mare construită icircntre anii 1657-1671 și re-inaugurată cu prilejul sărbătorii de Hanuca icircn anul 2018 despre isto-ria prezenței evreilor pe meleagurile

ieșene precum și despre tradiții și obiceiuri evreiești specifice zonei

Serviciul religios a fost oficiat de directorul JCC Iași dl Albert Loz-

neanu care la finalul evenimentu-lui a transmis un mesaj emoționant bdquoIubiți prieteni sunt foarte bucuros să

vă mulțumesc tuturor celor care ați ales să sărbătorim icircmpreună chiar dacă virtual un Oneg Șabat special din superba Sinagogă Mare din Iași cea mai veche din Romacircnia Am avut plăcerea și marea onoare ca icircn sea-ra sfacircntă de Șabat să oficiez un Ka-balat Șabat special cu toate emoțiile și mai ales cu toată iubirea pe care am pus-o icircn fiecare cuvacircnt Icircn aceste zile dificile Dumnezeu ne-a lăsat din nou o portiță de scăpare și ajutați de tehnologie am putut fi măcar virtual icircmpreună Din nou Dumnezeu ne-a icircngăduit să ne cunoaștem limitele și icircn același timp să realizăm cacirct de im-portant este să fim icircmpreună și cacirct de plăcut este icircntr-adevăr să petrecem Șabatul icircn pace și să fim sănătoșirdquo

SILVIAN SEGAL

Motive de bucurie icircn pandemieCentrul Comunitar Evreiesc conti-

nuă să atragă participanți la activitățile sale devenite deja tradiționale Icircntre acestea cursurile online de ebraică pentru icircncepători și avansați suscită icircn continuare mult interes La ele iau parte nu doar evrei membri sau nu ai Comunității ci și creștini interesați să icircnvețe limba ivrit De asemenea icircn condiții de siguranță sanitară formația de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim repetă noi dansuri pentru vre-murile icircn care se vor putea organiza spectacole de acest fel

Special pentru copii JCC Ro-macircnia a organizat icircn data de 24 iu-lie un Kabalat Șabat online unde protagoniști au fost chiar cei mici care au povestit despre simbolurile și icircnțelesurile Șabatului au cacircntat și au spus poezii Oradea a fost reprezen-tată de Caroline și Estelle Bumbu și de Alexandra Nagy

O generoasă donație ne-a fost oferită de Departamentul pentru Asistență Socială al Consiliului Local al Municipiului Oradea icircmpreună cu firma Metalica SA Reprezentanții Comunității Evreilor și JCC Oradea au recepționat echipamentele casnice care vor fi de mare folos icircn bucătăria cantinei noastre

Am avut și alte motive de mare bu-curie le-am felicitat cu ocazia zilelor de naștere (chiar dacă de la distanță

icircn Germania respectiv icircn Israel) pe Sarah Rachel care a icircmplinit fru-moasa vacircrstă a Bat Mițva și pe Yael nepoatele președintelui Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Kop-pelmann

Tot icircn acest context fericit le-am spus bdquoMazel Tovrdquo prim-rabinului Ora-dei Shraya Kav și lui Iosif Blau Shi-mon Gil și Beni Rezmuves

Alți doi mem bri de bază ai Comu-nității Evreilor din Oradea care sunt pre-zenți zilnic la serviciile religi-oase George Hausmann și Laszlo Horva-th au fost căl-duros felicitați cu ocazia că-sătoriilor unor membri ai familiilor lor

L-am primit cu drag la revenirea icircn Romacircnia după o lungă perioadă pe prof Shaul Hachum rabin din Paris și prieten al Comunității noastre

ROBERT SCHORR

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

Alexandra Nagy

Caroline Estelle și Amos Bumbu

A Lozneanu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Mă icircntorsesem de curacircnd de la Podu Iloaiei după o călătorie icircn care ar fi pălit și chinurile iadului O călăto-rie de infern icircntr-un Tren al Morții

Era o zi de toamnă cu un cer de plumb din care cădea fără sfacircrșit o ploaie măruntă și rece Rătăceam pe străzile Iașilor icircmpovărat de tristețile mele și de traumele atacirct de vii icircncă și care mă icircnsoțeau ca niște boli de nevindecat Umblam ca un automat iar lacrimile icircmi spălau fața laolaltă cu stropii reci ce cădeau din icircnalt Oa-meni grăbiți și icircnfrigurați treceau pe lacircngă mine Unii se opreau o clipă clătinau din cap și-și continuau dru-mul fără o vorbă alții se furișau fără să mă bage icircn seamă Prea mulți copii icircși placircngeau icircn acele zile apocalipti-ce părinții ori frații ori prietenii uciși cu o bestială cruzime icircn sacircngerosul masacru antievreiesc din fosta capita-lă a Moldovei

Hoinăream prin ploaia icircnghețată pe care o simțeam pacircnă la oase ca și cum nu aș fi avut nicio țintă Dar ar fi fost suficient să fac cacircțiva pași pentru a ajunge la casa icircn care mă aștepta o mamă icircndoliată O casă modestă din apropierea sinagogii Catarski Un sin-gur gacircnd icircmi stăruia ca o obsesie mă tulbura și chiar mă icircnspăimacircnta tre-buia să-i fac o vizită mamei celui mai drag dintre prietenii copilăriei mele Aurel Șvarț Relu cum icirci spuneam cu toții cu un nume de alint

Cu Relu Șvarț am fost coleg icircncă din clasa icircntacirci a școlii primare bdquoRe-gele Carol Irdquo iar mai tacircrziu haver de cvuţa (coleg de grupă) al organizației sioniste bdquoDror Habonimrdquo Iar astăzi acum doamna Amalia Șvarț tante Amalia mă aștepta Icircmi formulasem și icircmi reformulasem ca pe un adevă-rat scenariu această cutremurătoare pentru mine reicircntacirclnire cu tante Ama-lia mama lui Reluțu O mamă care-și jelea pierderea unicului său fiu icircn zi-lele tragice ale Pogromului de la Iași Zile pe care eu am făcut jurămacircnt să nu le uit niciodată nici o clipă pacircnă la sfacircrşitul sfacircrşitului Aveam senzaţia sinistră că va trebui să intru icircn rolul nefast al unui mesager al morţii

Cu o astfel de senzaţie oribilă şi cu mintea cotropită de momentul fatal icircn care macircna prietenului meu s-a des-prins de macircna mea pentru a dispărea icircn neant şi icircn moarte am trecut pragul casei icircn care am trăit zilele cele mai fericite ale copilăriei mele alături de Reluţu Doamne Dumnezeule şi as-tăzi după o viaţă de om icircmi amintesc cu neştirbită prospeţime de acea cli-pă care avea să devină unul din cele mai blestemate coşmaruri ale vieţii mele Auziţi şi dumneavoastră icircn puţi-ne cuvinte ce i-am povestit ore şi ore icircn şir mamei lui Aurel Șvarţ

S-a icircntacircmplat icircn ziua icircn care tot creştinul icirci prăznuieşte pe Sfinţii Petru şi Pavel adică pe 29 iunie din vara lui 1941 Ne aflam icircn curtea Chesturii de Poliţie icircntr-unul din intervalele icircnşe-lătoare cacircnd armele ucigaşe tăceau Tatăl meu care pacircnă atunci mă ţinuse stracircns lipit de el mi-a dat un bracircnci puternic şi cu o voce plină de dispe-rare pe care nu i-o mai auzisem mi-a strigat bdquoFugi fugi acum şi nu uitardquo Şi am ţacircşnit ca aruncat de un resort Fugeam cu o iuţeală de care nici nu mă bănuiam icircn stare Mi se părea că icircmpotriva legii gravitaţiei nici nu atin-geam pămacircntul

Liniştea amăgitoare care a de-clanşat demenţa de mai tacircrziu a fost scurtă Au reicircnceput icircmpuşcăturile Se trăgea din toate direcţiile din toate armele Şi evreii captivi alergau bez-metici sub ploaia de gloanţe fără să ştie icircncotro icircşi pot salva viaţa

M-am avacircntat şi eu icircn acel iureş fără speranţă Cădeau oameni sece-raţi de gloanţe cădeau icircmpiedicacircn - du-se unii de alţii iar cei icircncă vii căl-cau peste cei morţi fugind de moarte Din mulţimea aceea dezumanizată care icircşi căuta la icircntacircmplare salva-rea s-a auzit un urlet cutremurător LA SIDOLI EVREI Şi gloata aceea dezlănţuită a pornit-o icircn acelaşi galop dement spre zidul icircnalt ca de cetate medievală care despărţea poliţia de vechiul cinematograf bdquoSidolirdquo

Era un zid de doi metri icircnălţime cu triunghiuri de sticlă groasă planta-te pe creastă Icircn acele clipe tragice cine mai avea puterea judecăţii Era desigur o nebunie dar atunci doar escaladarea acelui zid o consideram singura cale spre viaţă sau spre moarte Nu aveam de ales

Aşadar icircn ziua aceea rece şi tris-tă de sfacircrşit de toamnă icircn care Iaşiul părea un oraş mort tremuracircnd de frig sau vibracircnd de emoţie m-am trezit icircn casa al cărui prag l-am trecut de atacirc-tea ori Şi iată-mă acum icircn faţa ma-mei prietenului meu doamna Amalia tante Amalia cum icirci spuneam eu Se vedea că mă aştepta Stătea icircn mijlo-cul icircncăperii fără nici o expresie pe chipul icircnnegurat şi aşa icircnveşmacircntată icircn negru părea un monument dăltuit icircn durere şi suferinţă

Fiinţa aceea pe care o ştiam eu fusese o femeie frumoasă icircncă icircn pu-terea vacircrstei de pe chipul căreia nu se stingea niciodată lumina unui zacircm-bet Acum icircn faţa mea se afla o mamă ruinată de jale Trupul ei zvelt armo-nios altădată era acum gacircrbov părul ei de culoarea inului era acum cenu-şiu faţa brăzdată de riduri adacircnci ochii ei veseli cu privirea caldă pe care icirci ştiam erau acum marcaţi de tuşele vineţii ale cearcănelor Pă-reau nişte ochi morţi Iar eu priveam ca hipnotizat fără să-mi pot descleş-ta buzele Ce şi cum să-i spun unei mame atacirct de năpăstuite O mamă a idişe mame care a plătit un tribut atacirct de scump Pierderea unicului său fiu Există oare icircn vreo limbă cuvinte care să poată alina durerea unei ase-menea fiinţe

Eu tăceam şi o priveam uluit pe tante Amalia cacircnd m-am simţit icircm-brăţişat Tante Amalia mă stracircngea icircn braţele ei cu icircntreaga ei dragoste cu toată afecţiunea pe care ar fi tre-buit să le dăruiască propriului ei fiu Doamne mă stracircngea icircn braţele ei cu atacircta putere și eu simţeam cum inima icircmi bate cu atacircta forţă icircncacirct mă te-meam că icircmi va sparge pieptul şi se va rostogoli pe duşumeaua proaspăt spălată Tante Amalia placircngea icircn-cetişor şi printre suspine am auzit-o spunacircnd cuvinte pline de blacircndeţe și duioșie Le ţin minte şi azi aproape aşa cum le-am auzit

ndash Te-am aşteptat zănoc (diminutiv icircn limba idiş pentru substantivul bdquofiuldquo) Ai venit fără Relu fără icircngeraşul meu fără sufletul meu

Iar cuvintele ei mă ardeau ca un fier roşu Aş fi preferat atunci să se surpe pămacircntul sub mine decacirct să le fi auzit A urmat o tăcere grea apăsă-toare după care i-am auzit iar glasul sugrumat de durere

ndash Spune-mi tu cum şi de ce să mai trăiesc cacircnd ei mi-au ucis icircngerul şi mi-au zdrobit neşama (bdquosufletldquo icircn ebraică)

Iar eu tăceam şi mă minunam icircn-trebacircndu-mă icircn ce suflet mare poate icircncăpea atacircta jale şi atacircta deznădej-de

La Iaşi icircn acele zile care au icircnne-grit istoria Romacircniei icircn acel masacru ce a icircnsemnat cel mai devastator po-

grom antievreiesc din această ţară Relu nu a fost singurul bdquoicircngerrdquo ucis Au fost asasinaţi icircn cele mai diabolice atrocităţi un număr de trei sute cinci-zeci de copii evrei care nu apucaseră icircncă să-şi ia zborul spre viaţă O ade-vărată cruciadă icircmpotriva acestor ino-cenţi martiri care au căzut jertfă urii de moarte antisemite care durează de milenii

Cu ani icircn urmă regretatul critic li-terar Eugen Luca scria icircn bdquoDuminica neagrărdquo că icircn pogrom au fost ucişi cinci sute de copii

Ca o vrajă mistică mă atrăgea ca-mera lui Relu Uşa icirci era larg deschi-să iar eu am păşit icircn ea icircnfiorat şi cu sentimentul cu care aş fi trecut pragul unui templu Pe o policioară dreaptă cu o acoperitoare albastră brodată chiar de macircna doamnei Amalia ne zacircmbea chipul lui Relu Aşa cum icircl ştiam cu faţa lui veselă plină de can-doare cu ochii mari prietenoşi a că-ror privire te icircntrebau bdquoHei ce zicirdquo Un copil frumos ca un icircnger Sub raft cacircteva lucruri care i-au aparţinut ta-bla de şah pe care piesele albe şi cele negre păstrau ultimele poziţii ale unei partide neterminate o cutie alb-albas-tră KKL(Keren Kaiemeth Lʼ Israel) cu care am umblat icircmpreună pe stră-zile Iaşilor pentru o colectă de bani destinaţi realizării unui cămin naţional evreiesc pe pămacircnturile străbunilor bdquoamintirilerdquo hacirctrului Creangă un Jules Verne cu romanul bdquoDouăzeci de mii de leghe sub mărirdquo al cărui personaj principal Căpitanul Nemo icircl fermeca pur şi simplu pe Relu Mai era acolo un caiet bdquodictandordquo mai degrabă un jurnal cu observaţii aproape zilnice consemnacircnd icircntacircmplări uneori copi-lăreşti pline de haz alteori secvenţe de viaţă subliniate cu o icircnţelepciune matură şi pur şi simplu dramatice Rememorez ultima sa icircnsemnare da-tată 29 iunie 1941 bdquoToată noaptea n-a icircnchis nimeni ochii Aşteptăm Ce aşteptăm pe cine aşteptăm Acum zăresc o lumină prin geamul camuflat Se aud zgomote icircnfricoşătoare urlete de groază icircmpuşcături placircnsete de

copii Doamne ce ne mai aşteaptă pe noi evreiirdquo

Toate şi tabla de şah şi cărţile pe care le icircndrăgise Relu toate erau acolo făcacircnd atacirct de vie prezenţa prietenului meu Pe mine m-a impre-sionat icircnsă cea din urmă icircnsemnare din aşa-zisul lui jurnal Răspunsul la icircntrebarea cu care icircşi icircncheie icircnsem-nările şi pe care el icircl aştepta cu atacircta spaimă avea să-l capete icircn aceeaşi zi neaşteptat de sacircngeros icircn care au fost asasinaţi paisprezece mii de evrei ieşeni

Trecuseră ore bune icircn care eu şi tante Amalia povesteam fără să obo-sim şi fără să dorim să punem punct icircntacircmplărilor din scurta viaţă a celui care a fost şi nu va mai fi bdquoicircngeraşulrdquo şi bdquoneșamardquo doamnei Amalia Nici nu ne-am dat seama cacircnd s-a scurs tim-pul acelor amintiri răscolitoare Stropii de ploaie icircncetaseră să mai bată icircn fe-restre şi un amurg lăptos s-a coboracirct peste oraşul pustiit de o zi cacircinoasă de noiembrie

Venise timpul să plec Tante Ama-lia s-a apropiat de mine şi m-a cuprins de umeri Ochii ei stinşi pacircnă atunci mă priveau cu o intensitate tulbură-toare ca şi cum ar fi vrut să-mi dezvă-luie un gacircnd secret şi nerostit Şi par-că o şi auzeam bdquoZănoc spune tu cacirct o s-o mai duc fără icircngeraşul meu şi cu un suflet sufletul meu care a murit icircmpreună cu Reluţurdquo

Tante Amalia nu s-a icircnşelat Nu a trecut multă vreme după vizita pe care i-am făcut-o cacircnd durerea prea mare pentru o mamă a doboracirct-o Murise de inimă rea cum se spune icircn popor Boală fără leac

Cei peste trei sute de copii-martiri pieriţi asemeni lui Aurel Șvarţ icircn Po-gromul de la Iaşi care icircntregesc cifra cutremurătoare de un milion cinci sute de mii care au căzut jertfă icircn Holo-caust sunt victimele inocente ale unei uri apărute cu milenii icircn urmă icircntr-o

(Continuare icircn pag 22)

LEONARD ZĂICESCUWuppertal ianuarie 2020

Simfonia unor vieți bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon

La Editura Hasefer a apărut bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon scriitoare israeliană de limbă romacircnă icircn re-dactarea Ilenei Buculei Este un roman a cărui acțiune acoperă mai mult de o jumătate de secol din 1944 la Cernăuți pacircnă icircn anii 2000 la Tel Aviv Elementul bio-grafic autentic icircl constituie destinul tragic al savantului Albert Schwartz icircndepărtat prin forța statului sovietic de părinții săi cacircnd icircncă era minor (fără să-i revadă vreodată) Elev și student remarcabil icircn domeniul ma-tematicii și al fizicii nucleare solicitat pentru cercetări secrete icircn slujba statului cariera sa va cunoaște un declin brusc icircn locul unui binemeritat post universitar va primi unul de profesor de liceu pentru ca nu peste mult timp să fie trimis icircn războiul din Afganistan icircn prima linie unde va și muri Icircși lasă văduvă soția și orfană fiica de 11 ani Sonia Icircn scurtă vreme aceasta icircși pierde și mama după o icircncercare de a-și reface viața făcută cu disperarea bdquoicircnecatului care se agață de un pairdquo După cacircțiva ani crunți petrecuți la un orfelinat Sonia ne este icircnfățișată ca studentă bursieră la Stomatologie la Universitatea din No-vosibirsk iar icircn timpul liber este prim-violonista unui cvartet de fete care dau concerte de muzică simfonică icircn sala Muzeului Municipal din oraș

Icircn paralel cunoaștem povestea lui Alexander Segal student la Construcții la aceeași universitate Icircncearcă să păstreze distanța față de mama lui auto-ritară Alla care momentan se zbate să recacircștige la Chișinău o casă despre care afirmă că i se cuvine Alexander se icircndrăgostește de Sonia (bdquovioara icircntacircirdquo nu numai icircn cadrul cvartetului ci și icircn existența lui) iar sentimentele icirci sunt icircmpărtășite Se căsătoresc și au o viață icircmplinită pacircnă cacircnd dorința amacircndu-rora de a ști adevărul despre trecutul părinților lor care le afectează prezentul devine tot mai puternică Le rămacircne cititorilor să descopere cum s-au icircntrepă-truns viețile Allei și a lui Albert semnificația bdquosimfonieirdquo icircn evoluția personajelor precum și deznodămacircntul romanului Icircntreaga carte este scrisă agreabil cu alternarea vocilor (a lui Alexander și a Soniei) care preiau firul povestirii și icircl urmăresc cu tenacitate și curaj CLAUDIA BOSOI

Pogromul de la Iași icircngeri uciși și suflete zdrobite

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 7: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 7

La 21 august s-au icircmplinit 130 de ani de la nașterea la Mihăileni a lui Iacob Ashel Groper considerat primul poet modern de limbă idiș din spațiul romacircnesc Părinții lui proveneau din tr-o dinastie rabinică A absolvit Școala elementară israelito-romacircnă a urmat Facultatea de Drept la Iași iar după Primul Război Mondial s-a mu-tat la București O perioadă a lucrat ca funcționar la Banca Moldovei

A icircnceput să scrie poezii icircncă din adolescență Icircn 1908 sub influența Conferinței idiș de la Cernăuți și a activității asociației culturale bdquoToynbeerdquo din Iași a ales să scrie numai icircn idiș deși cunoștea foarte bine romacircna și germana Haym Nahman Bialik poe-tul național al Israelului i-a comentat favorabil poeziile

Debutul literar a avut loc icircn 1914 icircn ziarul Di Idișe Velt din Vilnius Icircn același an Groper a devenit unul din-tre fondatorii grupării literare de ex-presie idiș bdquoLichtrdquo (Lumină) alături de Moti Rabinovici Efraim Waldman Matatia Friedman Un colaborator permanent era Iacob Botoșanski un

alt idișist important Grupul bdquoLichtrdquo a editat o revistă cu același titlu care a apărut trimestrial din 1914 pacircnă icircn 1916 Atacirct ca grupare literară cacirct și ca revistă care promova cultura idiș bdquoLichtrdquo a marcat icircnceputul literaturii idiș moderne icircn spațiul romacircnesc

Poemele lui Groper au circulat oral poetul a exercitat o mare influență asupra lui Benjamin Fondane S-au icircntacirclnit icircn 1915 Fondane pe atunci elev de liceu s-a oferit să traducă icircn romacircnă poeziile lui Groper Cu ajuto-rul poetului admirat Fondane va pu-blica icircn paginile revistelor Hatikva și Bar Kohba (semnacircnd F Benjamin sau B Wechsler) traduceri din idiș poezii originale și articole

Operele lui Iacob Groper erau cunoscute nu numai icircn comunitatea evreiască ci și icircn cercurile literare romacircnești Unele poezii au fost publi-cate icircn idiș cu transliterare după grafia limbii romacircne (icircn revistele Macircntuirea Lumea evree Hasmonaea Adam) al-tele au fost traduse icircn romacircnă de En-ric Furtună Barbu Nemțeanu Camil Baltazar Iosif Bercovici Groper a fost

c u n o s c u t și apreciat și de Tudor A r g h e z i Mihail Sa-d o v e a n u Gala Galac-tion Eugen Lovinescu

S i n g u -rul volum de poezii publicat de Groper icircn timpul vieții este In șotn fun a ștain (Icircn umbra unei lespezi 1934) care cuprinde teme biblice traduceri din psalmi versuri pentru copii Stilul său literar este influențat de Biblie dar și de romantism modernism și de fol-clorul romacircnesc Printre scriitorii care l-au inspirat se numără IL Peretz Heinrich Heine A scris și opere de tip umoristic despre viața icircn orășelele evreiești din Romacircnia De asemenea a tradus poeme romacircnești icircn idiș

Icircn perioada interbelică Groper era activ icircn cercurile literare După Holo-caust poezia lui s-a concentrat pe suferința evreilor din Romacircnia Abia icircn 1964 a făcut Alia A instituit bdquoFondul Groperrdquo destinat cercetării culturii și istoriei evreilor din Romacircnia A murit la 12 decembrie 1966 O stradă din Așkelon icirci poartă numele

CLAUDIA BOSOI

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquo

Evocare Iacob GroperDemnitatea

intelectualului icircntr-un sistem

opresiv Oscar Hoffman

Numitorul comun al cărților emi-nentului sociolog Oscar Hoffman ndash responsabilitatea intelectualilor față de societatea vremii lor perspectiva critică asupra unui sistem de valori ndash icircși are rădăcini icircn trăirile copilului marcat de pogromul legionar din ianuarie 1941 de la București N-a uitat clipele de coșmar nici gestul colonelului Amzărescu proprietarul casei unde locuia Oscar icircmpreună cu familia sa care i-a apărat pe toți riscacircndu-și viața A icircnvățat la Liceul Evreiesc bdquoMihail Sebastianrdquo și după 1949 la bdquoSf Savardquo unde și-a dat ba-calaureatul

Șefului de promoție al Facultății bucureștene de Filozofie absolvită icircn 1954 i se deschidea o certă ca-rieră universitară Devenise lector icircn 1956 cacircnd a izbucnit revoluția anti-comunistă din Ungaria și cei mai buni studenți ai săi au fost arestați fiind-că-i citiseră pe Kant și Hegel autori interziși A fost anchetat pentru asta bdquoCum permiteți studenților dumnea-voastră să vorbească despre ei la seminarerdquo bdquoNu poți să aprobi sau să combați ceva dacă nu te infor-mezi asupra problemei respectiverdquo a venit demn replica icircnsoțită de re-fuzul de a semna icircn alb o declarație icircmpotriva studenților săi Demnitatea l-a costat A fost dat afară din facul-tate Cacircnd s-a născut fiica sa era șomer Cu greu a reușit să obțină un post de vacircnzător icircntr-o librărie A stat ani de zile icircn triaj ndash triajul s-a numit SRSC ndash pacircnă icircn 1967 Era momen-tul emancipării fățișe a Romacircniei față de fosta URSS Abia atunci revine icircn mediul academic La Centrul de Cercetări Sociologice unde e numit cercetător științific gradul III coor-donează investigații asupra inovării și managementului noului sistem instituțional al economiei bazate pe cunoaștere filozofică

După 1990 icircși amplifică preocu-pările amintite icircn calitate de cerce-tător principal gradul I la Institutul de Sociologie al Academiei Romacircne O perioadă fructuoasă icircn plan auctori-al icircn care publică bdquoPsihologia mana-gerială rdquo ndash 1994 bdquoSociologia munciirdquo ndash 1996 bdquoManagement Fundamente socio-umanerdquo ndash 1999 bdquoSociologia muncii Probleme icircn dezbatererdquo ndash 2002 Este coautor al altor cacircteva volume avacircnd ca direcții analitice actori sociali ai promovării tehnolo-giei informatice și comunicării repe-re ale sociologiei rurale paradoxul instituțional IMM-urile și dezvoltarea durabilă Una din temele exprimacircn-du-i poate mai mult decacirct altele frămacircntările celui care cunoscuse marginalizarea perfecționistului icircn-do indu-se de sine ndash și-a dat sau nu măsura atacirct cacirct ar fi dorit s-o facă ndash a fost despre bdquomediocrație și meritocrațierdquo bdquosocietatea cunoașterii și noile eliterdquo Cartea scrisă icircmpre-ună cu Ion Glodeanu a apărut icircn 2007 Poate tocmai strădania inte-lectuală ndash muntele care se tot icircnalță pe măsură ce-l urci ndash l-a fortificat lă-untric

IULIA DELEANU

Născuți icircn 1930 (VI)

bdquoLa decenii de la Holocaust anti-semitismul continuă să atingă niveluri şocante şi icircn creştere icircn UErdquo afirmă directorul FRA (Fundamental Rights Agency) Michael OrsquoFlaherty icircntr-un raport publicat icircn decembrie 2018 bdquoStatele membre trebuie să ţină cont de această situaţie şi să-şi intensifice eforturile pentru a combate antisemi-tismul Evreii au dreptul de a trăi liber fără a se confrunta cu atitudinea de ură şi fără să se teamă pentru propria siguranţărdquo

Raportul FRA bdquoExperienţe şi per-cepţii legate de antisemitism Al doi-lea sondaj referitor la discriminare şi infracţiuni motivate de ură icircmpotriva evreilor din UErdquo subliniază concluziile sondajului Acestea indică niveluri de antisemitism icircn creştere Aproximativ 90 dintre respondenți cred că anti-semitismul este icircn creștere icircn țara lor acelaşi procent consideracircnd că pro-blema este foarte prezentă icircn mediul online icircn timp ce aproximativ 70 menționează spaţiile publice mass-

media şi politica drept surse frecven-te de antisemitism Aproximativ 30 dintre respondenți au fost hărţuiţi cei mai afectaţi fiind cei care sunt evident evrei Antisemitismul pare a fi atacirct de puternic icircnrădăcinat icircn societate icircn-cacirct hărţuirea regulată a devenit par-te din viaţa lor de zi cu zi Peste 80 nu declară incidentele grave la poliţie sau altă autoritate adesea pentru că au convingerea că nu se va schimba nimic icircn timp ce mai mult de o trei-me evită să participe la evenimente dedicate evreilor sau să viziteze lo-curi evreieşti deoarece se tem pentru siguranţa lor şi se simt icircn pericol Icircn acest sens statele membre trebuie să colaboreze stracircns cu un număr mare de actori icircn special comunitățile de evrei și organizaţii ale societăţii civile pentru a elabora măsuri mai eficiente de prevenire și combatere a antisemi-tismului Printre acestea se numără o mai bună educație referitoare la Holo-caust şi activităţi de creştere a conşti-entizării protejarea comunităţilor şi a

locurilor icircn care trăiesc evrei şi moni-torizarea periodică a infracţiunilor mo-tivate de ură icircmpotriva evreilor

Prezentul raport a fost publicat după ce CNN a făcut public propriul sondaj care a evidenţiat că bdquostereoti-purile antisemite sunt prezente și pu-ternice icircn Europa iar amintirea Holo-caustului icircncepe să disparărdquo

De aceea a vorbi despre Holo-caust este o datorie nu doar a istorici-lor ci şi o datorie morală a profesori-lor care pot modela educaţia tinerilor şi icirci pot sensibiliza cu privire la ce se icircntacircmplă icircn jurul lor tocmai ca eveni-mente de acest fel să nu se repete Deoarece pacircnă icircn 1989 acest subiect nu a fost studiat la orele de istorie din şcoala romacircnească prima urgenţă a constitui t-o completarea programei școlare Icircn 1998 Ministerul Educaţiei Naţionale a introdus icircn icircnvăţămacircntul preuniversitar reglementările necesa-re studierii Holocaustului şi a proiec-tat icircn noile programe

ILDIKO GALERU(Continuare icircn pag 21)

bdquoDocu-comentariurdquo Sigmund Weinberg

La 15 iulie 2020 Centrul de Studii Turce (CST) din cadrul Facultății de Istorie a Universității din București a organizat evenimentul on-line bdquoSig-mund Weinberg ndash pionier al cinemato-grafiei otomane și membru al coloniei romacircnești de la Constantinopolrdquo (foto) Formatul a inclus o vizionare de film și o dezbatere live Evenimentul a fost mo-derat de conf univ dr Silvana Rachi-eru coordonatoarea icircntacirclnirilor CST iar invitații au fost dr Savaș Arslan

regizor și critic de film conferențiar la Universitatea Bahccedileșehir din Istanbul și dr Marian Țuțui istoric de film cer-cetător la Institutul de Istoria Artei bdquoG Oprescurdquo din București

Evenimentul a debutat cu un film regizat de Savaș Arslan și icircncadrat de el icircn categoria bdquodocu-comentariu-luirdquo dedicat personalității lui Sigmund Wein berg Filmul a fost prezentat pe 2 iulie 2020 icircn premieră mondială la Mu-zeul de Artă Modernă din Istanbul Icircn cadrul dezbaterii au fost atinse nume-roase aspecte cu accent pe biografia și impactul icircn cinematografie ale lui Sigmund Weinberg Născut icircn 1868 icircn Romacircnia icircntr-o familie de evrei așkenazi el avea să devină fotograful și regizorul oficial al sultanilor Abdul Hamid al II-lea și Mehmed al V-lea Reșid Filmul ilustrează și viața socia-lă a Istanbulului de la icircnceputul seco-lului al XX-lea urmărind evoluțiile teh-nologice ale epocii de la aparatul de fotografiat la gramofon și de la cinema la automobile Totodată regizorul turc pornește pe urmele membrilor familiei lui Weinberg dispersați pe cinci conti-nente și prezintă deschiderea primu-lui cinematograf din Istanbul icircn 1908 Filmul cuprinde și interviuri cu istoricii de film Burccedilak Evren Giovanni Scog-namillo și Marian Țuțui

C GĂLĂȚEANU

Din poezia naivă a lumii

Apărută la Editura Saga culege-rea bdquoDin poezia naivă a lumiirdquo coor-donată de Adrian Grauenfels autor și traducător al unora dintre poeme se deschide și se icircnchide cu trăiri ale Sacrului Prima icircn interpretare teolo-gală aparține poetului paroh Dumitru Ichim stabilit icircn SUA poezie neoro-mantică unde mitologii proprii se icircn-tacirclnesc cu simboluri biblice Ultima este specifică modului icircn care Adrian Grauenfels privește lumea propen-siune spre sublim amendată de iro-nie uneori ndash sarcasm Pentru cititorii romacircni mai puțin familiarizați poezia afroamericană afrofranceză masiv prezentă icircn carte este o revelație cacircntec-rugăciune inocență mutilată de cruzime Poeți moderni israelieni romacircni lituanieni latino-americani conturează o certă frăție spirituală a slujitorilor de Frumos (ID)

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

și cei care l-au prezentat lumii sau au atras atenția asupra lui Nu avea importanță dacă era vorba despre evrei religioși sau laici naționali sau universali Această idee a apărut și icircn comentariile fostului șef-rabin al Ro-macircniei dr Jacob Isac Niemirower

De Sucot este obligația binecuvacircn-tării celor patru plante etrog (chitra care are atacirct gust cacirct și miros plăcut) lulav kapot tamarim (crenguțe cu pe-rechi de curmale preluat ca frunză tacircnără de palmier) care are gust dar nu și miros hadas (rămurele de mirt) care au miros plăcut dar nu au gust arav (crenguțe de salcie placircngătoare care crește pe malurile racircurilor) care nu au nici gust nici miros Un comen-tariu midrașic compară pe fiecare din-tre ele cu una din cele patru categorii ale poporului lui Israel cei care icircnvață Tora și icircndeplinesc poruncile ei cei care icircnvață Tora dar nu icircndeplinesc poruncile ei cei care nu icircnvață Tora dar icircndeplinesc poruncile ei cei care nici nu icircnvață Tora nici nu icircndeplinesc poruncile ei Dar toți sunt o unitate de aceea trebuie binecuvacircntați laolaltă

Cele patru feluri de plante sunt binecuvacircntate laolaltă este simbolul unității lui Israel și al egalității icircntre oa-meni Icircnvățații din Talmud au decis că această binecuvacircntare trebuie făcută icircn toate cele șapte zile ale sărbătorii Icircn acest cadru este recitată rugăciu-nea de salvare și macircntuire Ea diferă de la o zi la alta Icircn icircntregime ea este recitată icircn ziua de Hoșana Raba Ziua Marii Macircntuiri

Suntem obișnuiți să denumim această sărbătoare Vremea Bucuriei Noastre Sau datorită obligației de a ședea șapte zile icircn suca o numim Sărbătoarea Colibelor sau a Cor-turilor Acestor trei denumiri le pu-tem adăuga pe cea de a patra Hag HaȘalom (Sărbătoarea păcii) precum și ideea eliberării sociale a poporului lui Israel după cum Pesah simbo-lizează eliberarea sa națională iar Șavuot eliberarea sa spirituală Deci Sucot este una dintre cele trei săr-bători menționate icircn Tora care inclu-deau obligația pelerinajului evreiesc la Templul de la Ierusalim Faptul este atestat documentar pentru perioada celui de al Doilea Templu icircn epoca post-exilică Desigur că el avea loc și icircn perioada Primului Templu icircnaintea exilului babilonian

Sărbătoarea de Sucot icircncepe icircn cea de a cincisprezecea zi a lunii ebraice Tișrei și durează șapte zile Icircn aceste zile este obligația șederii icircn Suca menționată icircn Cartea bibli-că Vayqra Leviticul (XXII 34) După aceste șapte zile urmează ziua a opta adăugată sărbătorii dar care este o sărbătoare separată Șeminy Ațeret ziua a opta a Marii Adunări Icircn Israel ea este și Simhat Tora ziua Bucuriei Torei ziua icircn care se icircncheie un ciclu și icircncepe alt ciclu anual al stu-diului Torei pentru că studiul Torei nu icircncetează niciodată este ca un cerc fără margini ca un măr perfect sferic iar Lumina Torei strălucește tot tim-pul fără icircncetare Icircn afara Israelului aceasta este o sărbătoare separată o zi suplimentară Sucot include o zi de sărbătoare prima zi (icircn afara Is-raelului două zile) celelalte zile fiind considerate Hol HaMoed zile de se-mi-sărbătoare

Faptul că sărbătoarea de Sucot icircn-cepe la cinci zile după Iom Kipur are o semnificație specială După ziua pocăinței a postului cea mai profun-dă dintre cele zece zile icircnfricoșătoare icircn care se pecetluiește soarta fiecărui om precum și a fiecărei vietăți de pe pămacircnt urmează bucuria speranței a salvării Este interesantă legătura icircntre aceste sărbători La ieșirea din Iom Kipur seara după icircncheierea postului evreul tradiționalist caută să justifice ruga lui de iertare a păcatelor și promisiunea corijării viitoare Pe ce cale Icircndeplinind o mițva un coman-dament din Tora iar această mițva este construirea unei suca Deci con-struirea unei suca icircncepe la ieșirea din Iom Kipur Bucuria sărbătorii de Su-cot menționată icircn Tora crește de la o zi la alta icircn cursul sărbătorii Excepția este icircn ultima zi de Sucot Hoșana Raba ziua Marii Macircntuiri Icircn seara de ajun a acestei zile este repetat studiul Cărții Devarim Deuteronomul ultima carte a Torei Icircn această zi reapare speranța pecetluirii unui an bun icircn Cartea Vieții de data aceasta pentru păcătoși Dar nimeni nu știe cine este om drept om obișnuit sau păcătos de aceea toți se roagă pentru o pe-cetluire bună icircn cadrul rugăciunii de dimineață Este cea mai tristă și mai icircngrijorătoare clipă a anului care este urmată icircnsă de ziua celei mai mari bu-curii spirituale Bucuria Torei Este și bucuria speranței că fiecare a primit o pecetluire bună

Sucot este și sărbătoarea culesu-lui fructelor al roadelor toamnei Acest fapt ne amintește că sărbătoarea a apărut icircn cadrul unei culturi agricole

Ne putem gacircndi la o eventuală parale-lă cu sărbători de aceeași esență din alte culturi Nu numai poporul lui Isra-el ci toate popoarele aveau sărbători ale culesului icircnsoțite de serbări și de bucurie Sucot este importantă și ca sărbătoare a păcii Suca este numită Sucat Șalom respectiv Cortul Păcii Pacea este speranța poporului lui Is-rael Acesta este și aspectul universal general-uman al sărbătorii de Sucot Pe lacircngă aceasta este și speranța renașterii bdquoDumnezeu ne va reface suca (cortul) lui David care a căzutrdquo

Suca este o colibă construită din crengi de copac neacoperită decacirct parțial și aceasta cu frunziș Unele comunități (sau icircn Israel comunități de origine) o construiesc din plăci de lemn sau placaj Icircn prezent exis-tă schelete de suca din metal lucrate prin sudură acoperite cu o pacircnză anu-mită construcția fiind astfel ușurată Icircn toate comunitățile există obiceiul de a se decora suca icircn interior cu frun-ze flori fructe (de exemplu citrice sau curmale) tablouri arătacircnd vechi construcții din Ereț Israel precum Zi-dul de Apus al Templului de la Ieru-salim Mormintele Patriarhilor de la Hebron Mormacircntul lui Rahel de lacircngă Beit-Lehem Fiecare așteaptă șapte oaspeți icircn suca pe Avraham Ițhak Iacov Iosef Moșe David Șlomo Unii comentatori au vorbit chiar de șapte racircnduri de cacircte șapte vizitatori icircn suca aceștia fiind evreii celebri din diferite generații care au menținut iu-daismul de-a lungul istoriei precum

I U D A I C A

Sucot sărbătoarea bucuriei noastre

bdquoIcircntreabă-l pe rabinrdquoDirectorul ICR Tel Aviv dr Maacuterton Laacuteszlo Salamon icircn dialog online cu prim-rabinul FCER Rafael Shaffer

Evenimentul online organizat de ICR Tel Aviv moderat de directorul Institutului dr Marton Laszlo Salamon l-a avut invitat pe prim-rabinul FCER Rafael Shaffer Dialogul s-a coagulat icircntr-o demonstrație despre forța de regenera-re a comunității evreiești din Romacircnia icircntr-un prezent icircn care populația evreiască reprezintă aproximativ 1 față de anii interbelici Dialogul derulat sub genericul bdquoIcircntrea-bă-l pe rabinrdquo ar fi putut avea ca subtitlu nu vă pierdeți speranța și nu veți fi pierduți

Prim-rabinul Shaffer s-a axat asupra vieții religioase evreiești de azi Icircn comunitățile mari ndash din București Ora-dea Timișoara ndash minian-ul este asigurat zilnic sau de trei ori pe săptămacircnă Icircn majoritatea comunităților există minian numai de Șabat Vorbitorul a subliniat nevoia de icircnțelegere a rugăciunii pentru necunoscătorii de ebraică rugăciunea trebuie simțită nu doar recitată Exista problema urmăririi rugăciunilor rostite de oficiant S-a recurs atunci la tradu-cerea textului ebraic icircn romacircnă și transliterarea sa cu ca-ractere latine conform ortografiei romacircnești Așa a apărut Sidurul Lemaan Ahai reușită a unei echipe conduse de prim-rabinul Șlomo Sorin Rosen Dovadă a bunei receptări au fost și sunt cererile icircn creștere la comunități

O provocare deloc ușoară era lipsa oficianților de cult cauzată de cei 45 de ani de totalitarism Statul ateu tole-ra religia dar nu o icircncuraja Tinerii elevi de Talmud Tora se pregăteau pentru Alia ceea ce s-a și concretizat pacircnă icircn 1990 Cei rămași icircn țară care mai avuseseră parte de educație iudaică erau la vacircrste cacircnd le era din ce icircn ce mai greu să oficieze Astfel s-a conturat ideea unui curs de pregătire pentru oficianți de cult Inițiativa aprobată de conducerea FCER a fost pusă icircn practică La icircnceput erau cursuri de perfecționare pentru cei avacircnd un fond de cunoștințe Dar nu era suficient Existau comunități care solicitau prezența unui oficiant de cult din localitate Ofi-ciantul itinerant adus la mare nevoie nu rezolva proble-ma Atunci cursurile de perfecționare au căpătat caracterul unor cursuri de instruire Așa s-a ajuns ca icircn prezent să existe peste 30 de persoane capabile să conducă un ser-viciu religios mulți fiind absolvenți ai acestor cursuri orga-nizate la CIR bdquoBe Yahadrdquo ndash Cristian și continuate pe net

Icircn prezent folosirea internetului face ca din cauza izo-lării impuse de pandemie serviciul religios de la Templul

Coral din Capitală să poată fi urmărit de sute de enoriași care nu pot participa altfel

Primul lucru făcut de evrei icircn Galut oriunde s-au așezat a fost să-și ridice sinagogi știut fiind că sinagoga ndash loc de rugăciune adunare și icircnvățătură ndash este centrul vieții evreiești icircn consens cu una din poruncile divine date din primele momente ale peregrinării icircn pustiu a foștilor sclavi icircn drum spre Ereț Israel bdquoSă-Mi facă un lăcaș sfacircnt și Eu voi locui icircn mijlocul lorrdquo (Exod 25 ndash 7)

Pe teritoriul Romacircniei au fost mai mult de 1400 de sina-gogi și temple la o populație de circa 800 000 de evrei icircna-inte de război Din cauza demolărilor din epoca ceaușistă au fost salvate 86 dintre care unele sunt declarate mo-numente istorice prin valoare arhitectonică artistică Icircn condițiile actuale se poate vorbi de o acțiune concertată de restaurare a templelor și sinagogilor unele ndash obiecti-ve turistice spații culturale educaționale Au fost amintite spre exemplificare cacircteva Templul Coral Sinagoga Mare găzduind Muzeul Holocaustului din Romacircnia Templul Uni-rea Sfacircntă unde se află Muzeul de Istorie și Civilizație a Evreilor din Romacircnia toate icircn Capitală apoi Sinagogile din Alba Iulia Botoșani Brașov Templul Meseriașilor din Galați Sinagoga Baal Șem Tov din Piatra Neamț Sinago-ga Mare din Iași Sinagoga Gah din Suceava Sinagoga din Deva Sinagoga Mare Ortodoxă din Oradea Templul Israelit din Tulcea Sinagoga din Hacircrlău O apreciere spe-cială a fost făcută pentru obiectele de cult mozaic

Icircntrebat de moderator despre bdquofenomenul antisemit icircn Romacircniardquo prim-rabinul a declarat că bdquoicircn cei 9 ani de cacircnd și-a asumat misiunea rabinică icircn țară nu a resimțit per-sonal antisemitism fenomenul manifestacircndu-se mai ales icircn spațiul virtual bdquoCum ați găsit Romacircnia după 1990rdquo a venit icircntrebarea legată de un detaliu biografic invita-tul a făcut Alia icircmpreună cu familia icircn 1972 Prim-rabinul a pus icircn ecuație discrepanța icircntre aparență și realitate nediferențiere formală frică icircn totalitarism și starea de normalitate actuală cacircnd bdquopretutindeni unde a mers icircn port tradițional evreiesc din Darabani la Satu Mare a fost privit fără reticențeldquo bdquoPrevăd icircn viitor ndash a adăugat ndash o viață religi-oasă comunitară mai vie decacirct acum cacircteva decenii cacircnd comunitatea era mai numeroasărdquo

IULIA DELEANU

Icircn Șabatul din timpul sărbătorii de Sucot este citită Cartea biblică Kohe-let Ecleziastul Bucuria cea mai mare este icircn ziua a opta Șeminy Ațeret și Simhat Tora Este o bucurie superi-oară celei din Sărbătoarea Bucuriei Toate sulurile de Tora sunt scoase din chivotul sfacircnt și plimbate icircn sinago-gă (ba chiar și icircn afara ei) de șapte ori icircn cacircntec și dans cu voie bună Ultima pericopă a Torei Zot habraha (Aceasta este binecuvacircntarea) este citită integral și icircn mod repetat pentru ca toți cei prezenți chiar și copiii să fie chemați la Tora pentru a primi alya leTora a se icircnălța din punct de vedere spiritual Apoi este citit primul capitol din prima pericopă a Torei Bereșit (Facerea Geneza) Este recitată ru-găciunea pentru ploaie pentru un an mănos deosebit de importantă pen-tru agricultori Este recitată și rugă-ciunea pentru pomenirea decedaților Este amintirea marii adunări din ziua a opta atunci cacircnd Ezra Scribul a ci-tit Tora icircn fața icircntregului popor al lui Israel după revenirea din exilul babi-lonian

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 9

I U D A I C A

Icircn 29 și 30 iulie 2020 la Tempul Coral din București a fost marcat postul prilejuit de Tișa be-Av Evenimentul a fost moderat de Eduard Kupferberg secretar general al FCER și directorul Cancelariei Rabinice și transmis live pe Facebook Despre semnificațiile zilei au luat cuvacircntul dr Aurel Vainer președintele FCER-CM prim-rabinul Rafael Shaffer al FCER-CM și rabinul israelian Josef Wasserman al Evreilor Originari din Romacircnia

Eduard Kupferberg a precizat că unul dintre evenimen-tele de Tișa be-Av bdquos-a născut icircntr-un scurt pasaj din Tora momentul icircn care evreii ajung la granița Canaanului după Ieșirea din Egipt Icircnainte de a intra icircn țară trimit iscoade din partea fiecărui trib La icircntoarcere 10 dintre ele spun laquoEste o țară minunată dar foarte periculoasăraquo Evreii exclamă laquoDumnezeu ne-a scos din Egipt numai ca să ne dea pieirii icircn această țară bogatăraquo Li s-a răspuns laquoDa este foarte periculos dar trebuie să avem icircncredere icircn Cuvacircntul lui Dumnezeu care ne-a făgăduit această țară Trebuie să mergem mai departeraquo Conform unui Midraș Dumnezeu s-a supărat pe ei laquoAți placircns icircn fața Țării Făgăduinței fără motiv De-acum icircncolo o să vă dau motive să placircngețiraquo Se spune că acest eveniment s-a petrecut de Tișa be-Avrdquo Care este lecția acestei zile de doliu bdquoIcircn zilele noastre suntem icircntr-o situație icircn care oamenii se placircng Să fim atenți cacircnd ne placircngem de mici inconvenienterdquo

Icircntr-un mesaj icircnregistrat urmat de o completare de la pupitrul Templului Coral dr Aurel Vainer a făcut o incursi-une icircn istoria celor două Temple bdquoVorbim despre o mare zi de doliu a poporului evreu multimilenar ziua de 9 a lunii Av cacircnd a avut loc distrugerea Primului Templu de la Ie-rusalim de către potentatul babilonian al acelor vremuri Nabucodonosor al II-lea Acest Templu a fost primul centru de mare atracție al cultului mozaic din lume Acolo se icircn-tacircmplau marile evenimente acolo pe vremuri evreii adu-ceau și jertfe A fost distrus icircn 586 icircea Am avut o pauză istorică Al Doilea Templu de la Ierusalim s-a datorat rege-lui Irod Icircn anul 70 ea a fost distrus de romani ca să se șteargă urmele poporului evreu și ale cultului religios prac-ticat altfel decacirct restul lumii Distrugerea ambelor Temple a avut loc icircntr-o zi de 9 Av la distanță de aproximativ 600 de ani de aici caracterul ei memorabil este ziua icircn care făptașii au crezut că dau o lovitură de moarte credinței icircn Hașem A fost o lovitură grea dar iudaismul a continuat să

existe și să se dezvolterdquo a subliniat vorbitorul Rabinul Josef Wasserman a arătat că nu numai zilele de

sărbătoare ci și cele de doliu exprimă trăsăturile de carac-ter ale unui popor bdquo9 Av a devenit simbolul fundamental al speranței de macircntuire și al dorinței de restaurare a timpu-rilor trecute pe același pămacircnt cu al strămoșilor Practicile impuse icircn raport cu această zi stabilesc o legătură icircntre două aspecte durerea profundă și speranța puternicărdquo De la Zidul de Vest singurul care a rămas icircn picioare numit și Zidul Placircngerii va porni reclădirea celui de-al Treilea Tem-plu bdquoPostul va deveni zi de bucurie Conștiința doliului adu-ce macircntuirea Mesia este dorul de libertate și dreptate pe care nicio sabie oricacirct de ascuțită nu-l poate străpungerdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a afirmat bdquoTișa be-Av cea mai tristă zi din calendarul nostru O marcăm prin post Anul acesta s-au adunat pandemia canicula Numai cel care se simte foarte bine să icircndrăznească să postească Nu avem voie să ne spălăm nici măcar pe macircini ndash așa scrie icircn Carte Anul acesta din cauza pandemiei trebuie icircnde-plinită datoria de a ne igieniza macircinile ori de cacircte ori este nevoie Singura poruncă pe care o putem icircmplini cum tre-buie ține de icircncălțăminte Pe vremuri era dificil dar acum putem purta cu toții pantofi care nu sunt din pielerdquo

Revenind asupra episodului biblic icircn care iscoadele tri-mise icircn Țara Făgăduinței au adus deznădejdea icircn racircndurile evreilor care au placircns toată noaptea de teama primejdiilor vorbitorul a comentat bdquoMoșe Rabeinu știa că nu din cau-za locuitorilor celor puternici ai țării au placircns Ieșiseră din Egipt se obișnuiseră cu realitatea din deșert acum icircncă o dată să facă o schimbare Nu au dorit să se obișnuiască la ceva nou au fost dispuși să renunțe la o treaptă spirituală mai icircnaltă doar pentru a continua rutina viețiirdquo Icircn prezent ce deplacircngem noi bdquoNu o clădire ci faptul că icircn acele vre-muri icircnvățătura divină cobora prin intermediul Templului Legătura cu Hașem era deschisă astăzi e aproape icircnchi-să Am fost aproape de Hașem iar acum suntem departe Acesta este placircnsetul de Tișa be-Av ne amintim că am avut mai mult și ne dorim mai mult Prin placircnsetul nostru din fiecare an corectăm placircnsetul strămoșilor pentru care a avea mai mult era o amenințarerdquo

Rafael Shaffer regretatul oficiant de cult Yehuda Livnat și Eduard Kupferberg au rostit rugăciunile zilei

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Ari EnkinTișa be-Av ndash zi de doliu pentru

numeroasele tragedii ale poporului evreu

Pe 30 iulie ac icircn cadrul ciclului de prelegeri săptămacircnale transmise on-line de la Ierusalim rabinul Ari Enkin de la organizația United with Israel a explicat semnificația zilei de Tișa be-Av poate cea mai tristă din calendarul iudaic zi pe care evreii credincioși o marchează prin post Ari Enkin a ară-tat că icircn această zi nu se comemorea-ză numai distrugerea celor două tem-ple ci și multe alte evenimente tragice care au avut loc icircn luna Av Astfel el a menționat povestea celor 12 spioni trimiși de Moise icircn Canaan dintre care 10 s-au icircntors cu vești proaste speri-indu-i pe evrei și stacircrnind supărarea lui Dumnezeu Icircn luna Av a avut loc răscoala eșuată a lui Bar Kochba a fost arat de către romani locul templu-lui s-a organizat prima cruciadă s-a decis expulzarea evreilor din Anglia Franța Spania a izbucnit Primul Răz-boi Mondial Pe 2 august s-a hotăracirct bdquosoluția finalărdquo ndash asasinarea evreilor din Europa ndash s-a finalizat deportarea evreilor din ghetoul de la Varșovia și a avut loc atacul icircmpotriva comunității evreiești din Buenos Aires soldat cu peste 80 de morți

Rabinul Enkin a enumerat interdicțiile de Tișa be-Av și motivele acestora printre care postul de 24 de ore interdicția de a te spăla de a pur-ta obiecte de piele de a avea relații sexuale permisiunea de a citi numai lucruri triste Pe 9 Av se poartă doliu pentru distrugerea Templului de la Ie-

rusalim El a explicat că obiceiul de a sparge un pahar sau o farfurie la nun-tă este icircn memoria distrugerii Templu-lui din Ierusalim ca și cenușa care se pune pe fruntea mirelui De aseme-nea a sta Shiva acolo unde a avut loc un deces amintește de Templu ca și existența unui perete neterminat icircn multe case ale evreilor religioși

O altă problemă abordată de rabin a fost cea a reconstruirii celui de-al Treilea Templu Aici există mai mul-te teorii de exemplu condiția ca toți evreii sau cei mai mulți să trăiască icircn Israel să existe un rege sau un pro-fet evreu sau să se apropie vremuri mesianice Alte teorii susțin că Tem-plul nu poate fi reconstruit decacirct de Hașem sau de Mesia sau că cel de-al Treilea Templu va veni din ceruri

După prelegere au urmat nume-roase icircntrebări emisiunea online fiind urmărită de aproape 400 de persoane din toate colțurile lumii

Mesajul de Tișa be-Av al președintelui Israelului

Reuven Rivlin De șase ani cu prilejul zilei de

Tișa be-Av președintele Reuven Ri-vlin invită la reședința prezidențială la o sesiune de lectură reprezentanți ai tuturor curentelor din iudaism pen-tru a evoca Ziua Dăracircmării Templului de la Ierusalim Icircn acest an icircntacirclni-rea s-a desfășurat la 28 iulie7 Av și s-a intitulat bdquoSingurătatea națională și singurătatea individualărdquo Au par-ticipat Isaac Herzog președintele Agenției Evreiești Avinoam Bar Yo-sef președinte-director general al

Institutului Evreiesc pentru Politici Publice Adina bar Shalom fondatoa-rea Colegiului haredi din Ierusalim și laureată a Premiului Israel scriitorul Yochi Brandes rabinul Rick Jacobs președintele Uniunii Iudaismului Re-form și rabin Julie Schonfeld director general emeritus al Adunării Rabinice

Președintele Rivlin a vorbit despre singurătatea de care suferă la ora ac-tuală numeroși evrei cetățeni ai Israe-lului din cauza pandemiei de corona-virus bdquoEste momentul icircn care singu-răratea este copleșitoare Dificultatea de a ne cacircștiga traiul icircngrijorări legate de familie de cămin distanțarea so-cială din cauza căreia mulți au de-venit izolați incertitudinea legată de educația copiilor toate acestea ne fac mai icircnsingurați ca oricacircndrdquo Cu toate acestea Rivlin și-a exprimat icircncrede-rea icircn capacitatea Statului Israel de a depăși aceste momente dificile icircn devotamentul manifestat de bărbații și femeile din societatea israeliană pentru a-i ajuta pe alții și a menționat implicarea organizațiilor caritabile Chiar și icircn reședința prezidențială a spus el s-a instalat o linie telefonică de ajutorare a celor aflați icircn dificultate

Președintele Rivlin a transmis și un mesaj comunităților evreiești din Diaspora bdquoIcircmpărtășim aceeași soar-tă același destin Știm cacirct de greu ați fost loviți de criză și vă transmitem cel mai călduros mesaj de dragos-te și susținere Vom depăși crizardquo Președintele și-a icircncheiat discur-sul citacircnd dintr-o rugăciune care se rostește de Tișa be-Av bdquoNahamu mahamu ami Te rog să consolezi po-porul meurdquo (EG)

Moment istoric germano-israelian

Zbor comun deasupra

lagărului Dachau eliberat icircn urmă

cu 75 de aniForțele Aeriene israeliene și ger-

mane au efectuat icircn premieră un exercițiu militar comun icircn cadrul căruia avioane din cele două țări au zburat deasupra lagărului de con-centrare de la Dachau icircn apropiere de Muumlnchen la 75 de ani după eli-berarea lagărului

Icircntr-un mesaj postat pe Twitter Forțele Aeriene Israeliene au subli-niat că survolarea icircn comun a lagă-rului a fost efectuată icircn memoria vic-timelor Holocaustului de la Dachau și a celor 11 sportivi israelieni luați

ostatici și asasinați de teroriști pales-tinieni la Olimpiada de la Muumlnchen din 1972

Premierul Benjamin Netanyahu a menționat acest zbor bdquoPiloții Forțelor noastre Aeriene au zburat deasupra lagărului de concentrare de la Dac-hau unde au fost asasinați evrei Marea lecție a Holocaustului este că nimeni nu-i va proteja pe criminalirdquo a scris pe Twitter premierul israelian

Icircnaintea efectuării zborului ge-neral maior Maikam Norkin de la Forțele Aeriene Israeliene s-a icircntacircl-nit cu supraviețuitori ai Holocaustului și a primit o curea care a aparținut lui Pesach Smieleg un supraviețuitor al lagărului Contingentul israelian a mai dus cu el o replică a desenului executat de Hellmut Bachrach-Ba-

ree bdquoMarșul Morții de la Dachau la Toltzrdquo oferit de Muzeul Yad Vashem

Realizat icircn 1945 desenul prezin-tă mai mulți deținuți evrei duși icircntr-un marș al morții de gărzile naziste Yad Vashem le-a mai furnizat copiile a două scrisori trimise de ofițeri evrei din Armata SUA cea care a eliberat lagărul de la Dachau Semnatarii au descris imaginile icircnfiorătoare icircn-tacirclnite la fața locului care ilustrau atrocitățile germane comise icircmpotri-va evreilor

EVA GALAMBOS

Tișa be-Av la Templul Coral

T i ș a b e - A v 57 8 0

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

scepticism privind realizarea procesu-lui de convertiri icircn Romacircnia le-a adus asigurări că acest lucru este posibil icircn cele mai bune condiții De altfel este bine cunoscut faptul că la Oradea se va icircnființa o Școală Superioară pen-tru Studierea Iudaismului Concluzia exprimată de către președintele Kop-pelmann a fost bdquoRomacircnia are nevoie de evrei Israelul are nevoie de evrei și Dumnezeu are nevoie de evreirdquo Fiecare participant s-a prezentat și a spus cacircteva gacircnduri despre dorința de a deveni evreu

Comunitatea Evreilor invitată de onoare la redeschiderea

Palatului EpiscopalO mare bucurie pentru locuitorii

Municipiului Oradea a fost redes-chiderea pentru vizitatori a Palatului Episcopal Greco-Catolic Icircntr-o primă etapă acesta a fost prezentat publi-cului timp de trei zile Comunitatea Evreilor din Oradea s-a numărat prin-tre invitații de onoare fiind printre pri-mii donatori care au contribuit finan-ciar pentru reclădirea acestui obiectiv simbolic pentru orașul de pe Crișul Repede Acum doi ani imobilul a fost grav avariat de un incendiu Comuni-tatea Evreilor din Oradea a transmis atunci un mesaj de sprijin moral și de solidaritate Icircntr-un interval foarte scurt cu ajutorul autorităților locale al Bisericii Greco-Catolice dar și dato-rită donațiilor oferite de cetățeni sau de instituții (printre care Comunita-tea Evreilor din Oradea și Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia la inițiativa președintelui dr Aurel Vai-ner) s-a reușit refacerea integrală a fațadei a celorlalte părți exterioare și a acoperișului urmacircnd a se finaliza icircn curacircnd și lucrările din interior

Redeschiderea Muzeului Art Nouveau

Muzeul Art Nouveau al Orașului Oradea și-a redeschis porțile pentru public la 19 august 2020 fiind parte componentă a Muzeului de Istorie a Evreilor din Oradea sub egida Muze-ului Orașului Oradea Locația aleasă este una specială respectiv Casa Dar-vas-La Roche (foto) care a fost una dintre cele mai elegante şi mai moder-ne reşedinţe din Oradea Aceasta a fost construită icircntre anii 1909 şi 1912 la dorința omului de afa ceri evreu Dar-vas Imre și a asociatului său elvețian

Alfred La Roche fiind proiectată de fraţii Laacuteszloacute şi Joacutezsef Vaacutegoacute icircn stil Art Nouveau-Seacuteceacutession Muzeul Orașului Oradea a colaborat cu JCC și cu Co-munitatea Evreilor din Oradea pentru a reda cacirct mai autentic aspecte din viața unei familii evreiești La reinau-gurare reprezentacircnd Comunitatea Evreilor din Oradea și pe președintele Felix T Koppelmann au participat di-rectorul JCC Oradea Robert Schorr și prim-rabinul Shraya Kav

ROBERT SCHORR

ComunitAtiManifestările religioase și laice

continuă la Comunitatea EvreilorOradea

Icircn această perioadă dificilă chiar dacă manifestările religioase și laice trebuie să se deruleze cu respectarea

strictă a normelor sanitare icircn vigoa-re activitățile Comunității Evreilor din Oradea au fost numeroase și variate

Icircn fiecare zi se organizează ser-viciul religios (mai puțin de Șabat) Enoriașii participă la rugăciune prin

programul zoom (transmisiune din sediul JCC Oradea) Icircnainte de intra-rea icircn Șabat se desfășoară Kabalat

Șabat iar icircn curacircnd tot prin această modalitate vom celebra și Havda-la Icircncepacircnd cu 1 Elul icircn fiecare dimineață se aude șofarul icircn care su-flă președintele Felix T Koppelmann

De Tișa be-Av (5 Av 5780 29 iulie 2020) zi icircn care evreii jelesc dis-trugerea Templului din Ierusalim și postesc Co-munitatea Evreilor din Oradea și JCC Oradea au organizat un ceremo-nial special Participanții au asistat din Sinago-ga Mare din Oradea la transmisia icircn direct de la

Templul Coral din București Despre icircnsemnătatea zilei de Tișa be-Av au vorbit dipl ing Felix T Koppelmann președinte al Comunității Evreilor din Oradea și dl Shraya Kav prim-rabin al Oradei

Icircntacirclnire icircntre aspiranții la convertire și rabini israelieni

La data de 3 august 2020 din inițiativa prim-rabinului Shraya Kav a avut loc o icircntacirclnire (realizată de asemenea prin aplicația zoom) icircntre aspiranții la convertirea la iudaism și rabinii israelieni de la Ieșiva Gush Etzion judecători ai Tribunalului Ra-binic Shuki Reich (președinte) David Brovsky și Boaz Pash

Președintele Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Koppelmann inițiatorul și susținătorul programului de convertiri a subliniat importanța acestora menționacircnd contextul isto-ric după Holocaust foarte puțini evrei s-au icircntors din lagărele de extermina-re și au apărut căsătorii mixte Foarte mulți ani convertirea la iudaism nu a fost posibilă Totodată Felix Kop-pelmann și-a exprimat speranța că atunci cacircnd actuala criză pandemică va fi depășită vizita rabinilor din Israel icircn Romacircnia va putea fi mai lungă pen-tru ca să fie examinați toți candidații El a amintit și prima discuție pe care a avut-o cu membrii Beit Din și la al căror

Președintele Felix T Koppelmann suflacircnd icircn șofar Foto a mai apărut și icircn albumul bdquoEvreii din Romacircniardquo

Editura Euro Foto Art Oradea redactor Ștefan Toth AFIAP Foto Ene Cristian A FIAP

Icircn urmă cu un an se lansa la Timişoara icircn vremuri total diferite faţă de cele de acum o carte necesară şi aştep-tată icircn peisajul cultural al Timişoarei un ghid o poveste şi un mozaic al evreimii timişorene de-a lungul timpurilor La acea vreme consemnam cele trei lansări ale cărţii bdquoPe urmele Timişoarei evreieşti mai mult decacirct un ghidrdquo carte scrisă cu aplomb şi dăruire de Getta Neumann fiica mult regretatului prim-rabin dr Ernest Neumann zl şi publicată de Editura timişoreană Brumar După entuziasmul lansări-lor a urmat o importantă perioadă de efervescenţă icircn jurul apariţiei cărţii care a devenit rapid una dintre cele mai vacircn-dute cărţi din librăriile timişorene La primul Festival Evre-iesc ce a avut loc la Timişoara la debutul toamnei trecute mulţi au părăsit Parcul Botanic transformat icircntr-un orăşel evreiesc cu acest volum compact şi util icircn buzunar

Care este secretul fascinaţiei pe care o exercită aceas-tă carte Este dincolo de o poveste alertă şi captivantă a unei comunităţi care a creat enorm şi a contribuit la edifica-rea cetăţii Timişoarei o istorisire despre acest oraş atacirct de iubit de actualii şi foştii săi locuitori a parcurilor a clădirilor impozante a piaţetelor central-europene Este o carte care vorbeşte despre familii care au lăsat icircn urmă poveşti de viaţă şi clădiri expropriate sau pur şi simplu abandonate plecacircnd spre alte zări Cartea vorbeşte despre minunatele mari şi impozante sinagogi care cumva delimitează prin-cipalele cartiere istorice ale Timişoarei Cetate Fabric şi Iosefin Viaţa evreilor se desfăşura icircn preajma acestora sau ele au apărut acolo unde era viaţă evreiască devenind repere timişorene importante şi pentru cei ce nu sunt evrei

Remarcabil icircn succesul acestei cărţi este exact faptul că dintre cei interesaţi de ea covacircrşitoarea majoritate nu au rădăcini evreieşti Sunt oameni pasionaţi de istoria lo-cală şi de arhitectura specială a acestor locuri Icircn prefaţa cărţii autoarea Getta Neumann scrie bdquoAm fost călăuzită de principiul fundamental icircn iudaism de a transmite tradiţia şi memoria trecutului Vom păşi pe urmele acestei comuni-tăţi şi vom onora contribuţia imensă şi durabilă pentru a-i păstra amintirea inspiraţi de adagiul filozofului Emmanuel Leacutevinas Viaţa constă icircn a primi a celebra şi a transmiterdquo Parcurgacircnd cartierele trecacircndu-ţi degetele peste colţuri-le uneori prea icircmbătracircnite de zidărie admiracircnd sculpturi-le discrete dar remarcabile de pe clădiri cu volumul icircn macircnă nu cred că este posibil să nu te (re)icircndrăgosteşti de Timişoara

Sinagogile şi cartierele evocate cele care revin mereu icircn cuprinsul ghidului creionează un traseu ce poate fi stră-bătut la pas şi care te lasă să priveşti icircn sus spre motive arhitectonice ferestre detalii uşi inscripţii care sunt urma tangibilă a unor oameni ce au făcut istorie icircn aceste locuri Fiecare casă evreiască are propria sa poveste sunt marile familii ale căror nume revin adesea ca Bruck Csendes

Dornhelm Weisz Farber şi mulţi mulţi alţii Sunt apoi ar-hitecţii care şi-au lăsat o amprentă ce nu poate fi vreodată negată asupra edificării Timişoarei dintre care ca o stea regională apare Leopold Baumhorn constructorul atacirctor sinagogi şi clădiri impozante din Centrul şi Răsăritul Eu-ropei Sinagoga clădirea comunităţii evreilor Rectoratul Politehnicii Liceul bdquoCarmen Sylvardquo sunt doar cacircteva dintre marile repere arhitecturale pe care le-a oferit acesta Timi-şoarei

Este mai apoi cimitirul ndash bdquoo arhivă cioplită icircn piatrărdquo cum spune autoarea ndash un loc de odihnă pentru iluştrii ctitori ai acestei comunităţi pentru marile personalităţi ale căror nume le putem descoperi străbătacircnd aleile

Desigur atracţia aceea misterioasă a bdquoRabinului Minu-nerdquo Oppenhei mer este o legendă urbană dar şi icircn mod real un spaţiu parcă rupt din timp atunci cacircnd poposeşti icircn faţa sa punacircndu-ţi cele mai tainice dorinţe Mari rabini arhitecţi medici avocaţi filantropi constructori regăsim străbătacircnd la pas imensul spaţiu unde cel mai vechi dintre morminte aparţine medicului și rabinului sefard Azriel As-sael icircnhumat la 1636

Un loc special icircn carte ca de alt fel icircn evoluţia evreimii timişorene icircl ocupă Liceul Israelit clădire aflată icircn plin cen-trul Timişoarei care este un simbol al icircnvăţămacircntului evre-iesc din această parte a ţării icircnvăţămacircnt care se desfăşura icircn heidere şcoli gimnaziale şcoli religioase icircn toate carti-erele Acest liceu este icircntr-adevăr un simbol al orașului icircn care au predat profesori de marcă şi care a dat personali-tăţi ce s-au remarcat pe diverse meridiane

De la lansarea cărţii seria tururilor cu tematică evre-iască a cunoscut o adevărată icircnflorire Desigur icircn această perioadă turismul s-a redus aproape la zero dar timişorenii au continuat să icircşi exploreze cu aviditate propriul oraş Icircn era Internetului o companie de turism timişoreană bdquoTravel to liverdquo a facilitat chiar un tur virtual tuturor celor interesaţi şi a fost fascinant să vezi bdquoparticipanţirdquo din Statele Unite Israel Germania Elveţia Canada etc care au urmat paşii ghidului Ludovic Szatmari inspirat icircn modul de desfăşura-re a acestui tur chiar de cartea Gettei Neumann

Suntem convinşi că ediţia icircn limba engleză care din cacircte am icircnţeles va vedea lumina tiparului nu peste mult timp va icircnsemna o mare atracţie pentru turismul care spe-răm să aibă şansa să se revigoreze şi pe plaiuri bănăţene Pacircnă atunci lectura cărţii Gettei Neumann este o călătorie icircn timp un voiaj icircn compania unor colegi de drum iluştri care merită citită şi care ne aduce speranţă icircn aceste mo-mente Speranţă spun căci ne arată cum o comunitate liderii săi de odinioară au reuşit uneori să icircnfrunte cu dem-nitate şi curaj vremuri deosebit de grele lăsacircnd o moşteni-re demnă de onorat generaţiilor viitoare

LUCIANA FRIEDMANN

Un ghid al Timişoarei evreieşti devenit un real succes editorial

Timișoara

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 11

Am primit acest mesaj de la PETRU GANZ din Sighetu Marmației Deși ar-ticolul nu se icircnscrie icircn profilul rubricii noastre icircl publicăm ca atare cu mini-me intervenții pe text pentru că sub-scriem icircn totalitate la mesajul acestuia

SPER ca mesajul antisemit icircnscris pe casa profesorului Elie Wiesel din Sighetu Marmației Romacircnia icircntr-o zi de Șabat icircn timpul nopții de 3 spre 4 august 2018 să rămacircnă și ultimul de acest fel

SPER că icircn Romacircnia toti co-reli-gionarii mei evrei să poată trăi icircn con-tinuare icircn pace și securitate icircn aceas-tă minunată țară alături de toate cele-lalte grupuri etnice minoritare

SPER că toți cetățenii romacircni au fost la fel de oripilați față de ceea ce s-a icircntacircmplat și au reacționat icircn consecință

SPER că sufletul lui Elie să se odihnească icircn pace chiar dacă a murit icircntr-o zi de Șabat (2 iulie 2016) la sfacircrșitul unei săptămacircni teribile icircn

Israel unde o fetiță de 14 ani a fost icircnjunghiată mortal icircn timpul somnu-lui iar un cunoscut rabin a fost ucis de teroriști cu sălbăticie chiar icircn prezența numeroasei sale familii

Cacircnd asemenea lucruri se icircntacircm-plă cuiva care și-a pierdut aproape icircn-treaga familie icircmpreună cu alți aproxi-mativ 6 milioane de co-religionari tre-cacircnd prin iadul de la Auschwitz și prin grozăviile altor numeroase lagăre de exterminare cuiva care a luptat dece-nii icircn șir pentru a restarta și reconstrui Națiunea Evreiască icircntr-un Stat Evre-iesc nou icircnființat cuiva care și-a de-dicat icircntreaga viață pentru a-i icircnvăța pe oameni cum să evite ca asemenea tragedii să nu se mai repete niciodată apar cacircteva icircntrebări

DE CEOare oamenii uită chiar așa de re-

pedeOare chiar nu contează cele 70-80

de milioane de victime ale celui de-al

Doilea Război Mondial din care icircn jur de 500000 au fost cetățeni romacircni

Cu siguranță cifrele exacte nu se vor cunoaște niciodată icircn condițiile icircn care și icircn zilele noastre se descoperă gropi comune nemarcate și muniție neexplodată pe cuprinsul icircntregii Eu-rope

Se icircntacircmplă asemenea lucruri de-oarece aceste grozăvii s-au petrecut icircn urmă cu 75-80 de ani

Deoarece nu s-a icircnvățat nimic din acele tragedii ale istoriei

Deorece mai există oameni care icirci urăsc pe alți oameni

Deoarece omenirea icircncă nu a ajuns la un nivel acceptabil de toleranță

Deoarece unii oameni au nevoie de țapi ispășitori pentru propriile lor neicircmpliniri

Deoarece trebuie să se icircntacircmple ceva șocant din cacircnd icircn cacircnd pentru a distrage atenția de la nevoile cotidiene

DIN FERICIREDupă Holocaust s-a icircnființat Statul

IsraelRecent populația evreiască a icircn-

tregii lumi a ajuns și a depășit cifra de 14 milioane cifră estimată a icircntregii populații evreiești de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial

Poporul israelian a cacircștigat toate războaiele purtate pacircnă icircn prezent icircmpotriva dușmanilor Statului Israel și chiar și cei care nu icirci iubesc icirci respec-tă nu ca prieteni ci ca dușmani

Sperăm ca știința evreiască inteligența și finanțele evreilor vor contribui din plin la mersul icircnainte al omenirii pentru mult timp și de acum inainte

bdquoPrietenul nostru Dan Has preșe-dintele Comunității Evreilor din Zalău a ales icircmpreună cu familia să cele-breze Bat Mițva pentru fiica lor Hannah icircn sinagoga Comunității Evreilor din Satu Marerdquo ne-a scris Adrian Beșa președintele comunității sătmărene

Icircnțelepții au stabilit că la vacircrsta de 12 ani fetele icircncep să aibă obligații religioase fiindcă bdquoDumnezeu cel Bi-necuvacircntat a icircnzestrat-o pe femeie cu mai multă pricepere decacirct pe băr-batrdquo De la 12 ani fetele și de la 13 ani băieții trec icircn categoria adulților și prin urmare le revin drepturi și obligații ca oricărui evreu

Comunitatea Evreilor Satu Mare a fost gazda acestui important eveni-ment și alături de invitații din Zalău ne-am bucurat icircmpreună

Sinagoga Mare a fost animată de veselia copiilor prezenți iar părinții și bunicii au fost deosebit de bucuroși că tradiția evreiască continuă

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

ComunitAti

Bat Mițva Hannei Has la sinagoga sătmăreană

Speranțe

Șase ani de la reinaugurarea Templului Israelit

Satu Mare

Tulcea

Sighetu Marmației

Președintele Federației Comu ni-tăților Evreiești din Romacircnia dr Aurel Vainer a efectuat pe 18 august o vizi-tă la Parcul Memorial al Holocaustului situat icircn Cimitirul evreiesc din Sfacircntu Gheorghe Oaspetele a fost icircnsoțit de Antal Aacuterpaacuted primarul municipiului și de Herman Rosner liderul obștii evre-ilor din localitate

Parcul Memorial al Holocaustului din Sfacircntu Gheorghe a fost inaugurat icircn mai 2014 cu prilejul evenimentelor de comemorare a 70 de ani de la de-portarea evreilor din Transilvania de Nord respectiv din Sfacircntu Gheorghe Este un memorial impresionant icircn care un loc special este dedicat copi-ilor care au murit icircn deportare Parcul a fost construit icircn etape mai icircntacirci Zi-dul memorial al Holocaustului icircn ca-pela cimitirului pe care sunt marcate numele celor 611 evrei din judeţul Trei

Scaune ucişi la Auschwitz-Birkenau apoi icircn 2014 a fost ridicat un obelisc icircn memoria celor 52 de copii din Sfacircn-tu Gheorghe victime ale Holocaustu-lui Elevii şcolilor din oraș au plantat 52 de arbuşti tuia fiecare căpătacircnd numele unui copil mort icircn deportare De asemenea au fost plantate şase sălcii placircngătoare icircn memoria celor 611 evrei ucişi icircn timpul Holocaustului

Icircn timpul vizitei Herman Rosner a menționat că Parcul Memorial al Holo-caustului din Sfacircntu Gheorghe repre-

zintă un gest de asumare a istoriei şi de respect faţă de oamenii dispăruţi icircn condiţii dramatice dar şi un moment de referinţă icircn educaţie pentru a nu se mai permite repetarea unor astfel de atrocităţi icircmpotriva fiinţei umane indiferent de naţionalitate credin-ţă sau religie El a mai vorbit despre proiectele de dezvoltare icircn continua-re a Parcului Memorial și a subliniat

buna colaborare cu instituțiile din Sfacircntu Gheorghe icircn realizarea proiectelor Și primarul Antal Aacuterpaacuted a scos icircn evidență conlucrarea cu obștea evreiască și icircn context a menționat dorința de a atrage in-

vestitori israelieni icircn regiuneDr Aurel Vainer a mulțumit pen-

tru invitație și pentru prezența lui An-

Vizita președintelui FCER la Parcul Memorial al Holocaustului

Sf Gheorghe tal Aacuterpaacuted a apreciat cele văzute și a promis că finalizarea icircntregului proiect va fi mediatizată Președintele FCER și-a manifestat dorința de a sprijini dezvoltarea relațiilor economice ale municipiului cu operatori economici și firme din Israel Referitor la Parcul Memorial el a subliniat bdquoBineicircnțeles proiectăm evenimentul acesta al in-augurării Parcului Memorial al depor-tării evreilor ndash sau al istoriei evreilor pentru că aici e vorba de istorie ndash din Sfacircntu Gheorghe și dorim ca acesta să devină un eveniment național re-marcabil Icircn Romacircnia a mai spus Aurel Vainer memoria Holocaustului este pe macircini bune și se organizea-ză lucruri importante pentru a menține icircn memoria omenirii acea crimă fără margini și fără explicații făcută de pu-terile naziste și de țările care au cola-borat cu Germaniardquo

Primarul Antal Aacuterpaacuted a declarat ul-terior icircn cadrul unei conferinţe de pre-să bdquoNoi am mai avut cacircteva proiecte icircmpreună la 65 de ani de la deportare la 70 de ani şi anul acesta sunt 75 de ani Am făcut Parcul Memorial al Ho-locaustului icircmpreună şi eu icircmi doresc pe de o parte să ţinem oarecum vie memoria acelor concetăţeni ai noştri care au fost deportaţi şi care nu s-au mai icircntors icircn judeţul nostru la acea vreme numit judeţul Trei Scaune Sunt 52 de copii sub 14 ani care au mu-rit atunci icircn lagărele de concentrare şi eu icircmi doresc ca icircmpreună cu co-munitatea evreiască Primăria să facă investiţii icircn continuare icircn zona respec-tivă Terenul este al comunităţii evre-ieşti deci putem face icircn parteneriat aceste lucruri dar icircmi doresc ca acel cimitir acel parc ndash pentru că o mică parte e cimitir şi icircn rest vorbim despre un parc ndash să devină un loc care este frecventat de cetăţenii oraşului să or-ganizăm diferite evenimente mai ales pentru copii chiar să amenajăm un fel de teatru icircn aer liber icircn zona respec-tivă Deci am discutat despre proiec-te de viitor şi sunt convins că e foarte important să facem acest lucru pentru că sunt foarte puţini cetăţeni icircn oraşul nostru care au pe harta lor cognitivă acest cimitir acest spaţiu acest loc sunt foarte puţini care ştiu că icircn Sfacircntu Gheorghe a existat o sinagogă care a fost demolată şi eu cred că e impor-tant să ştie copiii noştri să ştie tinerii din acest oraş ce s-a icircntacircmplat atunci pentru că nu avem dreptul să uităm şi să considerăm că pe noi nu ne priveş-te ceea ce s-a icircntacircmplat atunci sau că nu avem o responsabilitate Respon-sabilitatea noastră icircn acest moment constă icircn asta să ducem acolo copi-ii şcolile să fie mai active icircn această zonă Sunt exemple pozitive De Ziua Holocaustului s-au organizat diferite evenimente dar se pot face mai multe lucruri şi eu cred că este responsabi-litatea noastră comună să le facemldquo (EG)

Au trecut șase ani de la reinaugurarea Templului Is-raelit din Tulcea eveniment organizat de FCER cu spri-jinul autorităților locale și implicarea directă a conducerii Comunității Evreilor din Tulcea icircmpreună cu constructorul SC Ladconstruct Tulcea

Dintre susținătorii morali ai acestei renovări care s-a efectuat icircntre anii 2010 și 2014 dorim să-i amintim pe prof eacutelise Leibowich din Franța și pe scriitorul și actorul israe-lian Carol Feldman zl originar din Tulcea

De la reinaugurarea Templului au fost organizate multe activități culturale comemorative și religioase printre care și Bereshit-XI A fost icircnființat Muzeul Istoriei Evreilor din Tulcea sub directa icircndrumare a Janinei Ilie care a pregătit cu mare atenție desfășurarea evenimentelor icircn zilele de 22 și 23 august 2014 Au participat și mulți evrei tulceni care

trăiesc icircn prezent icircn IsraelbdquoMulțumim conducerii FCER icircn special președintelui

Aurel Vainer pen-tru susținerea acestui proiect icircn prezent Templul Israelit din Tul-cea fiind singurul lăcaș de cult iudaic din Dobrogeardquo a ținut să sublinieze președintele CE Tulcea Faimblat Solomon autorul acestor racircnduri

Familia Has la Bat Mițva fiicei Hannah

A Vainer (stg) H Rosner și Antal Aacuterpaacuted

Aspect de la reinaugurarea Templului Israelit icircn 2014

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Evenimentul intitulat bdquoDobrogea ndash un model european de conviețuire etnicărdquo a reunit participanți de presti-giu care au scos icircn evidență modul exemplar icircn care conviețuiesc aici nu-meroase minorități naționale Au luat parte Ambasadorul SUA la București ES Adrian Zuckerman IPS Teo-dosie Arhiepiscopul Tomisului So-rin Lucian Ionescu președintele Comunității Evreiești din Constanța și Muftiul Cultului Musulman Iusuuf Murat alături de reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobrogea

precum și primarul Constanței Dece-bal Făgădău primarul Tulcei Cons-tantin Hogea și comandantul Bazei bdquoMihail Kogălniceanurdquo Larry Vaughn Au fost de față reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobro-gea Manifestarea a fost organizată de Navy League of the United States ndash Consiliul Romacircniei şi președintele Regiunii EU al US Navy League Teo-dor Patrichi susținut de Marina Eforie și Restaurant Sailors

Invitații și-au expus opiniile la icircn-ceputul evenimentului subliniind

modul armo-nios icircn care conviețuiesc icircn Dobrogea minorități di-verse din punct de ve-dere cultural și religios

D i v e r s i -tatea a fost exemplificată și prin varie-tatea bufetului la care au fost invitați icircn final oaspeții

ComunitAti

Dobrogea un model de conviețuire etnică

Constanța

Icircn acestă perioadă bdquovirusatăldquo şi deo sebit de grea ne străduim să men-ţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare contactele cu enoriaşii noştri şi starea de spirit a acestora

Continuăm serviciile religioase de Șaharit şi Musaf de Șabat icircn aer li-

ber şi trebuie să menţionăm că aces-tea se bucură de interes din partea enoriaşilor aceştia consideracircnd că așa se desfăşoară mai plăcut şi icircn condiţii de siguranţă sporite Avem cel puţin minianul şi sunt prezenţi la slujbe şi unii simpatizanţi ai noştri care nu fac parte din minian Cadrul natural minunat de la noul nostru se-diu completează ambianţa plăcută icircn care se desfăşoară aceste servicii din care nu lipseşte lectura pericopei săptămacircnale din Tora

Icircn fiecare dimineaţă de luni și joi președintele comunității și secreta-rul Vili Moscovici participă alături de prietenii de la CE Iaşi la servicii re-ligioase online de Șaharit minunat

oficiate de Albert Lozneanu și Rabin Yehoshua Aharonovitch Activităţile Centrului de asistenţă comunitară bdquoYad Be Yadldquo coordonat de Cori-na Irimia au căpătat o bdquogreutateldquo deosebită icircn aces te vremuri tulburi Baruh Hașem icircn cadrul comunităţii noastre nu au fost cazuri de infecta-re şi sperăm să se menţină această situaţie atacirct la noi cacirct şi icircn celelalte comunităţi

Amintim aici activităţile de pome-nire a părinţilor şi a fratelui prof Mos-covici Ionel care s-au desfăşurat la monumentele din cimitir ale celor pomeniţi O menţiune deosebită pen-tru participarea enoriaşilor noştri la serviciile religioase online organizate

Ne străduim să menţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare

Bacău

Bar Mițva la Hoihe Șil

Frumoasa sinagogă din Botoșani radia icircn ziua de 20 august 2020 icircm-podobită cu flori şi baloane albe și al-bastre O zi deosebită prin icircncărcătu-ra ei emoţională care i-a impresionat pe toţi Bar Mițva lui Avi fiul Mihaelei şi al lui Eugen Talpalariu

Cuvintele de laudă şi felicitările adresate familiei rostite de preşe-dintele CE Botoşani David Iosif au stacircrnit ropote de aplauze Sub atenta icircndrumare a oficiantu-lui de cult ing Gus-tav Finkel tacircnărul Avi vădit emo-ţionat a pus Tefilin

De la ultima Bar Mițva din Hoihe Șil aceea a lui Avi-Marc Finkel nu a mai fost atacircta bucurie icircn vechiul lăcaş de cult Privind icircn jur am văzut iubirea părinţilor pentru tacircnărul sărbătorit şi lacrimi icircn ochii bunicii prof Rebeca Talpalariu La bucuria evenimentului au participat oaspeţi din Constanţa Galaţi Bucureşti şi Israel prieteni dragi ai familiei

Sacircmbătă 22 august alte momen-te frumoase i-au impresionat pe cei prezenţi Avi Talpalariu a fost che-mat la Tora şi apoi a rostit cuvinte de mulțumire pentru părinţi şi pentru bu-nică fiinţele dragi care i-au dat o edu-caţie aleasă icircmpărtăşindu-i cele mai frumoase valori morale

A fost o zi bogată icircn trăiri deose-bite icircn care am privit cu admiraţie un tablou minunat de familie

Prof BEATRISA FINKEL

Din nou icircn sinagogă

Acum cacircnd scriu aceste racircnduri inima mi-e plină de tristeţe pentru că ne-am despărţit acum cacircteva luni de trei dintre enoriaşi Un om generos un bun evreu Avi Halevi zl a pără-sit această lume ca şi Talic Segal şi Gantz Aron Toţi au fost dedicaţi vieţii evreieşti aducacircndu-şi contribuţia la păstrarea tradiţiilor poporului nostru

La Botoşani la sfacircrşitul lunii iunie a fost reluat serviciul religios icircn Sina-goga Mare iar enoriaşii respectă rigo-rile impuse de pandemie Preşedinte-le CE Botoşani David Iosif icirci con-voacă pe participanţi şi are grijă să fie minian Se fac rugăciuni se respectă iurţait şi pentru aceasta vin şi evrei din judeţele icircnvecinate

Oficiantul de cult ing Gustav Fin-kel oficiază rugăciunile şi citeşte din Tora

Cu speranţa că vremurile bune vor reveni negreşit evreii din Botoşani vor ca iudaismul să dăinuie veşnic

Prof BEATRISA FINKEL

Botoșani

de FCER la cursurile minunate de iudaism ținute de prim-rabin Rafael Shaffer şi icircn general la activităţile on-line ale FCER şi JCC

Urăm multă sănătate tuturor fraţilor noştri şi puterea de a trece cu bine peste această perioadă atacirct de grea

BRIF HAINRICH

Gheorghe Schwartz ndash

Cetățean de Onoare al Aradului

Scriitorul arădean Gheorghe Schwartz membru al Comunității Evreilor a fost distins cu titlul de bdquoCetățean de Onoare al Municipiului Aradrdquo icircntr-o ședință solemnă a Con-siliului urbei Evenimentul a avut loc icircn seara de 21 august și s-a ținut pe platoul din fața Palatului Administrativ

Icircn elogiul care i s-a adus au fost subliniate atacirct activitatea de scriitor gazetar și om de cultură al orașului nostru cacirct și cea didactică la Școala Specială din Arad (profesor director) și icircn cele două universități arădene Scriitor cunoscut icircn țară și străinătate cu numeroase cărți și premii literare de-a lungul timpului a fost redactor-șef adjunct al revistei literare bdquoArcaldquo (1990-1992) consilier al Ambasadei

Romacircniei din G e r m a n i a (1992-1993) consilier-șef al Inspecto-ratului pen-tru Cultură al Județului Arad re dac-tor-șef apoi

director al studioului de televiziune INTER-SAT Arad (1994-1996)

Adăugăm că icircn anul 2019 Gheor-ghe Schwartz a publicat la Editura Hasefer volumul bdquoProblemardquo

Mulțumind pentru titlul acordat scriitorul Gheorghe Schwartz a decla-rat bdquoOamenii trebuie să fie sănătoși ca să trăiască icircntr-un oraș ca acesta Trebuie să aibă parte de confort Pen-tru sănătate avem medici pentru con-fort inginerii muncitorii economiștii dar asta icircncă nu icirci face să fie oameni icircn adevăratul sens al cuvacircntului Se poate trăi și fără Beethoven Enescu Bracircncuși dar ar fi o viață foarte tristă Felicit Consiliul Municipal pentru că a dat astăzi multe distincții oamenilor de cultură pentru că oamenii de cultură sunt cei care duc mai departe istoria unui oraș a unei națiunirdquo

MARGARETA SZEGŐ

Arad

Expoziție dedicată istoriei evreilor

Tg Neamț

Pasionat de istoria evreilor tacircnărul muzeograf Ionuț Stigleț a avut ideea organizării unei expoziții documenta-re cu titlul bdquoComunitatea evreiască din Județul Neamțrdquo la Muzeul de Istorie și Etnografie din Tacircrgu-Neamț unde lucrează După cacircteva luni de cerce-tare proiectul a fost finalizat icircn sala de expoziții temporare a instituției Expoziția (deschisă icircn perioada 22 iu-lie-15 septembrie ac) a reunit obiecte de cult o Tora fotografii documente cărți un parohet etc reflectacircnd viața

comunitară evreiască de pe icircntreg te-ritoriul actual al Județului Neamț sub aspect religios social cultural eco-nomic

La realizarea proiectului au co-laborat Complexul Muzeal Național Neamț comunitățile evreilor din Piatra-Neamț și Roman precum și Obștea Evreilor din Tacircrgu-Neamț Reprezentanții acestora (I Stigleț președinții I Wexler și Em Nadler și vicepreședintele M Grinberg) cărora li s-a alăturat prof Elena Preda in-spector de specialitate (icircn cadrul In-spectoratului Școlar al Jud Neamț) au susținut alocuțiuni la deschiderea expoziției (miercuri 22 iulie ac) icircn curtea muzeului (condiție impusă de actuala pandemie) Tot acolo ele-va Inge Mihaela Olaru (de la Liceul de Arte bdquoVictor Braunerrdquo din Piatra-Neamț) a improvizat un moment muzical interpretacircnd cacircteva melodii romacircnești și evreiești la vioară și flaut (RE)

Iusuuf Murat Sorin Lucian Ionescu și IPS Teodosie

Ambasadorul Adrian Zuckerman icircmpreună cu Yael Ionescu fiica

președintelui CE Constanța

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 13

Icircmpreună de sărbătoriRoș Hașana Mițva 5781 ndash Anul

Nou Evreiesc ndash Bunicii comunității nu sunt singuri de sărbători Pentru că sărbătorile evreiești sunt icircntotdeauna

mai frumoase icircn familie sau la comu-nitate și pentru că icircn acest an reco-mandările și măsurile de protecție ne țin la distanță de cei dragi te provo-căm să trimiți gacircndurile și urările tale de Roș Hașana chiar icircn casele bunici-lor comunității icircn 3 pași simpli

bull TU cu doar 5 lei cumperi online o felicitare (sau mai multe) și comple-tezi mesajul tău

bull NOI tipărim felicitarea lipim tim-brul și expediem prin poștă

bull EI primesc la cutia poștală feli-citarea cu urările și gacircndurile tale de Roș Hașana

Poți cumpăra o felicitare fie on-line cu cardul pe wwwmitzvajccro fie cu numerar la sediu Programul se derulează pe tot parcursul lunii sep-tembrie 2020 cu ocazia Roș Hașana ndash Anului Nou Evreiesc 5781 și este desfășurat icircn parteneriat cu Departa-mentul de Asistență Socială și Medi-cală al FCER Fiecare 5 lei icircnseamnă

icircncă un bunic care va primi gacircndurile tale de Roș Hașana și nu va fi singur

Din viitorul apropiatDin 12 octombrie 2020 reicircnce-

pem cursurile de limba ebraică pentru adulți și copii limba engleză adulți și activitățile sportive atacirct la sediul JCC București cacirct și online Info și icircnscri-eri wwwcursurijccro

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Icircn căutarea bdquogusturilor israelienerdquoDebut pentru programul online

bdquoGusturi israelienerdquo realizat de Liviu Gordea din echipa JCC Timişoara Primul invitat a fost un bucătar desă-vacircrşit meticulos dar şi inventiv Dany Farkash director al Parcului Național Qumran şi un foarte icircndrăgit voluntar al Joint icircn Romacircnia icircn urmă cu aproa-pe două decenii Ne-a primit icircn casa lui impresionantă din Kibutz Kalia de pe malul Mării Moarte De pe terasa casei sale cu arcade poţi surprinde atacirct albastrul ceţos al mării cacirct şi liniş-tea aparent infinită a deşertului Bucă-tăria sa dotată şi frigiderul bdquogenerosrdquo căci aşa se cere acolo unde ai patru

copii au fost un mediu ideal pentru a prepara cacircteva bucate uşoare şi rapi-de Prima alegere a fost shakshuka

Tehnica de preparare a fost de fapt marea atracţie iar o asemenea emi-siune icircţi dă ocazia să vezi exact paşii din bucătărie şi să adresezi icircntrebări chiar atunci cacircnd se desfăşoară timpii de preparare A venit apoi racircndul thi-nei pasta de susan care se transfor-mă icircntr-o delicioasă cremă prin adă-ugarea de apă foarte rece usturoi lămacircie sare şi alte mirodenii Salata uşor de preparat de roşii cherry soiul bdquoinventatrdquo icircn Israel şi cel mai popular azi icircn lume a completat un mic-dejun brunch sau chiar pracircnz tipic israelian Nu putea lipsi pacircinea proaspătă şi crocantă care se rupe nu se taie aşa cum zicea Dany și care se icircnmoaie icircn toate aceste delicii

Liviu a completat pe parcurs de-monstraţia practică a interlocutorului israelian cu numeroase informaţii despre bucătăria israeliană condi-mentele folosite şi bucatele consu-

mate cel mai adesea icircn ţara medite-raneană care prin faptul că a adunat oameni din atacirctea colţuri ale lumii are o bogăţie culinară fără asemănare

Programul va continua şi sperăm ca prietenii israelieni să ne primeas-că icircn casele şi bucătăriile lor cu ace-eaşi deschidere şi entuziasm pe care Dany le are mereu pentru comunita-tea evreilor din Romacircnia

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Activitățile continuă icircn mediul online

Icircn condițiile stării de alertă impuse de pandemie activitățile organizate de JCC Iași s-au desfășurat icircn conti-nuare doar icircn mediul virtual

Vineri 24 iulie JCC Iași icircn cola-borare cu Comunitatea Evreilor din Iași a organizat două evenimente de-osebite Primul dintre acestea a fost Kabalat Șabat-ul copiilor prezentat de copii pentru copii la care și cei mai mici membri ai JCC au arătat că știu

atacirct melodii tradiționale cacirct și rugă-ciuni specifice de Șabat

Cel de-al doilea eveniment a fost seara de Kabalat Șabat de la Sinago-ga Mare din Iași Evenimentul a debu-tat cu un tur virtual prezentat de Ben-jamina Ides Vladcovschi președinte interimar al CE Iași care a icircnceput icircn bdquoPiața Prieteniei Romacircno-Israelienerdquo loc icircn care se găsește obeliscul ridi-cat icircn memoria victimelor Pogromului din iunie 1941 și a continuat cu o pre-zentare a celei mai vechi Sinagogi din Romacircnia

Participanții au putut afla amă-nunte inedite despre Sinagoga Mare construită icircntre anii 1657-1671 și re-inaugurată cu prilejul sărbătorii de Hanuca icircn anul 2018 despre isto-ria prezenței evreilor pe meleagurile

ieșene precum și despre tradiții și obiceiuri evreiești specifice zonei

Serviciul religios a fost oficiat de directorul JCC Iași dl Albert Loz-

neanu care la finalul evenimentu-lui a transmis un mesaj emoționant bdquoIubiți prieteni sunt foarte bucuros să

vă mulțumesc tuturor celor care ați ales să sărbătorim icircmpreună chiar dacă virtual un Oneg Șabat special din superba Sinagogă Mare din Iași cea mai veche din Romacircnia Am avut plăcerea și marea onoare ca icircn sea-ra sfacircntă de Șabat să oficiez un Ka-balat Șabat special cu toate emoțiile și mai ales cu toată iubirea pe care am pus-o icircn fiecare cuvacircnt Icircn aceste zile dificile Dumnezeu ne-a lăsat din nou o portiță de scăpare și ajutați de tehnologie am putut fi măcar virtual icircmpreună Din nou Dumnezeu ne-a icircngăduit să ne cunoaștem limitele și icircn același timp să realizăm cacirct de im-portant este să fim icircmpreună și cacirct de plăcut este icircntr-adevăr să petrecem Șabatul icircn pace și să fim sănătoșirdquo

SILVIAN SEGAL

Motive de bucurie icircn pandemieCentrul Comunitar Evreiesc conti-

nuă să atragă participanți la activitățile sale devenite deja tradiționale Icircntre acestea cursurile online de ebraică pentru icircncepători și avansați suscită icircn continuare mult interes La ele iau parte nu doar evrei membri sau nu ai Comunității ci și creștini interesați să icircnvețe limba ivrit De asemenea icircn condiții de siguranță sanitară formația de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim repetă noi dansuri pentru vre-murile icircn care se vor putea organiza spectacole de acest fel

Special pentru copii JCC Ro-macircnia a organizat icircn data de 24 iu-lie un Kabalat Șabat online unde protagoniști au fost chiar cei mici care au povestit despre simbolurile și icircnțelesurile Șabatului au cacircntat și au spus poezii Oradea a fost reprezen-tată de Caroline și Estelle Bumbu și de Alexandra Nagy

O generoasă donație ne-a fost oferită de Departamentul pentru Asistență Socială al Consiliului Local al Municipiului Oradea icircmpreună cu firma Metalica SA Reprezentanții Comunității Evreilor și JCC Oradea au recepționat echipamentele casnice care vor fi de mare folos icircn bucătăria cantinei noastre

Am avut și alte motive de mare bu-curie le-am felicitat cu ocazia zilelor de naștere (chiar dacă de la distanță

icircn Germania respectiv icircn Israel) pe Sarah Rachel care a icircmplinit fru-moasa vacircrstă a Bat Mițva și pe Yael nepoatele președintelui Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Kop-pelmann

Tot icircn acest context fericit le-am spus bdquoMazel Tovrdquo prim-rabinului Ora-dei Shraya Kav și lui Iosif Blau Shi-mon Gil și Beni Rezmuves

Alți doi mem bri de bază ai Comu-nității Evreilor din Oradea care sunt pre-zenți zilnic la serviciile religi-oase George Hausmann și Laszlo Horva-th au fost căl-duros felicitați cu ocazia că-sătoriilor unor membri ai familiilor lor

L-am primit cu drag la revenirea icircn Romacircnia după o lungă perioadă pe prof Shaul Hachum rabin din Paris și prieten al Comunității noastre

ROBERT SCHORR

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

Alexandra Nagy

Caroline Estelle și Amos Bumbu

A Lozneanu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Mă icircntorsesem de curacircnd de la Podu Iloaiei după o călătorie icircn care ar fi pălit și chinurile iadului O călăto-rie de infern icircntr-un Tren al Morții

Era o zi de toamnă cu un cer de plumb din care cădea fără sfacircrșit o ploaie măruntă și rece Rătăceam pe străzile Iașilor icircmpovărat de tristețile mele și de traumele atacirct de vii icircncă și care mă icircnsoțeau ca niște boli de nevindecat Umblam ca un automat iar lacrimile icircmi spălau fața laolaltă cu stropii reci ce cădeau din icircnalt Oa-meni grăbiți și icircnfrigurați treceau pe lacircngă mine Unii se opreau o clipă clătinau din cap și-și continuau dru-mul fără o vorbă alții se furișau fără să mă bage icircn seamă Prea mulți copii icircși placircngeau icircn acele zile apocalipti-ce părinții ori frații ori prietenii uciși cu o bestială cruzime icircn sacircngerosul masacru antievreiesc din fosta capita-lă a Moldovei

Hoinăream prin ploaia icircnghețată pe care o simțeam pacircnă la oase ca și cum nu aș fi avut nicio țintă Dar ar fi fost suficient să fac cacircțiva pași pentru a ajunge la casa icircn care mă aștepta o mamă icircndoliată O casă modestă din apropierea sinagogii Catarski Un sin-gur gacircnd icircmi stăruia ca o obsesie mă tulbura și chiar mă icircnspăimacircnta tre-buia să-i fac o vizită mamei celui mai drag dintre prietenii copilăriei mele Aurel Șvarț Relu cum icirci spuneam cu toții cu un nume de alint

Cu Relu Șvarț am fost coleg icircncă din clasa icircntacirci a școlii primare bdquoRe-gele Carol Irdquo iar mai tacircrziu haver de cvuţa (coleg de grupă) al organizației sioniste bdquoDror Habonimrdquo Iar astăzi acum doamna Amalia Șvarț tante Amalia mă aștepta Icircmi formulasem și icircmi reformulasem ca pe un adevă-rat scenariu această cutremurătoare pentru mine reicircntacirclnire cu tante Ama-lia mama lui Reluțu O mamă care-și jelea pierderea unicului său fiu icircn zi-lele tragice ale Pogromului de la Iași Zile pe care eu am făcut jurămacircnt să nu le uit niciodată nici o clipă pacircnă la sfacircrşitul sfacircrşitului Aveam senzaţia sinistră că va trebui să intru icircn rolul nefast al unui mesager al morţii

Cu o astfel de senzaţie oribilă şi cu mintea cotropită de momentul fatal icircn care macircna prietenului meu s-a des-prins de macircna mea pentru a dispărea icircn neant şi icircn moarte am trecut pragul casei icircn care am trăit zilele cele mai fericite ale copilăriei mele alături de Reluţu Doamne Dumnezeule şi as-tăzi după o viaţă de om icircmi amintesc cu neştirbită prospeţime de acea cli-pă care avea să devină unul din cele mai blestemate coşmaruri ale vieţii mele Auziţi şi dumneavoastră icircn puţi-ne cuvinte ce i-am povestit ore şi ore icircn şir mamei lui Aurel Șvarţ

S-a icircntacircmplat icircn ziua icircn care tot creştinul icirci prăznuieşte pe Sfinţii Petru şi Pavel adică pe 29 iunie din vara lui 1941 Ne aflam icircn curtea Chesturii de Poliţie icircntr-unul din intervalele icircnşe-lătoare cacircnd armele ucigaşe tăceau Tatăl meu care pacircnă atunci mă ţinuse stracircns lipit de el mi-a dat un bracircnci puternic şi cu o voce plină de dispe-rare pe care nu i-o mai auzisem mi-a strigat bdquoFugi fugi acum şi nu uitardquo Şi am ţacircşnit ca aruncat de un resort Fugeam cu o iuţeală de care nici nu mă bănuiam icircn stare Mi se părea că icircmpotriva legii gravitaţiei nici nu atin-geam pămacircntul

Liniştea amăgitoare care a de-clanşat demenţa de mai tacircrziu a fost scurtă Au reicircnceput icircmpuşcăturile Se trăgea din toate direcţiile din toate armele Şi evreii captivi alergau bez-metici sub ploaia de gloanţe fără să ştie icircncotro icircşi pot salva viaţa

M-am avacircntat şi eu icircn acel iureş fără speranţă Cădeau oameni sece-raţi de gloanţe cădeau icircmpiedicacircn - du-se unii de alţii iar cei icircncă vii căl-cau peste cei morţi fugind de moarte Din mulţimea aceea dezumanizată care icircşi căuta la icircntacircmplare salva-rea s-a auzit un urlet cutremurător LA SIDOLI EVREI Şi gloata aceea dezlănţuită a pornit-o icircn acelaşi galop dement spre zidul icircnalt ca de cetate medievală care despărţea poliţia de vechiul cinematograf bdquoSidolirdquo

Era un zid de doi metri icircnălţime cu triunghiuri de sticlă groasă planta-te pe creastă Icircn acele clipe tragice cine mai avea puterea judecăţii Era desigur o nebunie dar atunci doar escaladarea acelui zid o consideram singura cale spre viaţă sau spre moarte Nu aveam de ales

Aşadar icircn ziua aceea rece şi tris-tă de sfacircrşit de toamnă icircn care Iaşiul părea un oraş mort tremuracircnd de frig sau vibracircnd de emoţie m-am trezit icircn casa al cărui prag l-am trecut de atacirc-tea ori Şi iată-mă acum icircn faţa ma-mei prietenului meu doamna Amalia tante Amalia cum icirci spuneam eu Se vedea că mă aştepta Stătea icircn mijlo-cul icircncăperii fără nici o expresie pe chipul icircnnegurat şi aşa icircnveşmacircntată icircn negru părea un monument dăltuit icircn durere şi suferinţă

Fiinţa aceea pe care o ştiam eu fusese o femeie frumoasă icircncă icircn pu-terea vacircrstei de pe chipul căreia nu se stingea niciodată lumina unui zacircm-bet Acum icircn faţa mea se afla o mamă ruinată de jale Trupul ei zvelt armo-nios altădată era acum gacircrbov părul ei de culoarea inului era acum cenu-şiu faţa brăzdată de riduri adacircnci ochii ei veseli cu privirea caldă pe care icirci ştiam erau acum marcaţi de tuşele vineţii ale cearcănelor Pă-reau nişte ochi morţi Iar eu priveam ca hipnotizat fără să-mi pot descleş-ta buzele Ce şi cum să-i spun unei mame atacirct de năpăstuite O mamă a idişe mame care a plătit un tribut atacirct de scump Pierderea unicului său fiu Există oare icircn vreo limbă cuvinte care să poată alina durerea unei ase-menea fiinţe

Eu tăceam şi o priveam uluit pe tante Amalia cacircnd m-am simţit icircm-brăţişat Tante Amalia mă stracircngea icircn braţele ei cu icircntreaga ei dragoste cu toată afecţiunea pe care ar fi tre-buit să le dăruiască propriului ei fiu Doamne mă stracircngea icircn braţele ei cu atacircta putere și eu simţeam cum inima icircmi bate cu atacircta forţă icircncacirct mă te-meam că icircmi va sparge pieptul şi se va rostogoli pe duşumeaua proaspăt spălată Tante Amalia placircngea icircn-cetişor şi printre suspine am auzit-o spunacircnd cuvinte pline de blacircndeţe și duioșie Le ţin minte şi azi aproape aşa cum le-am auzit

ndash Te-am aşteptat zănoc (diminutiv icircn limba idiş pentru substantivul bdquofiuldquo) Ai venit fără Relu fără icircngeraşul meu fără sufletul meu

Iar cuvintele ei mă ardeau ca un fier roşu Aş fi preferat atunci să se surpe pămacircntul sub mine decacirct să le fi auzit A urmat o tăcere grea apăsă-toare după care i-am auzit iar glasul sugrumat de durere

ndash Spune-mi tu cum şi de ce să mai trăiesc cacircnd ei mi-au ucis icircngerul şi mi-au zdrobit neşama (bdquosufletldquo icircn ebraică)

Iar eu tăceam şi mă minunam icircn-trebacircndu-mă icircn ce suflet mare poate icircncăpea atacircta jale şi atacircta deznădej-de

La Iaşi icircn acele zile care au icircnne-grit istoria Romacircniei icircn acel masacru ce a icircnsemnat cel mai devastator po-

grom antievreiesc din această ţară Relu nu a fost singurul bdquoicircngerrdquo ucis Au fost asasinaţi icircn cele mai diabolice atrocităţi un număr de trei sute cinci-zeci de copii evrei care nu apucaseră icircncă să-şi ia zborul spre viaţă O ade-vărată cruciadă icircmpotriva acestor ino-cenţi martiri care au căzut jertfă urii de moarte antisemite care durează de milenii

Cu ani icircn urmă regretatul critic li-terar Eugen Luca scria icircn bdquoDuminica neagrărdquo că icircn pogrom au fost ucişi cinci sute de copii

Ca o vrajă mistică mă atrăgea ca-mera lui Relu Uşa icirci era larg deschi-să iar eu am păşit icircn ea icircnfiorat şi cu sentimentul cu care aş fi trecut pragul unui templu Pe o policioară dreaptă cu o acoperitoare albastră brodată chiar de macircna doamnei Amalia ne zacircmbea chipul lui Relu Aşa cum icircl ştiam cu faţa lui veselă plină de can-doare cu ochii mari prietenoşi a că-ror privire te icircntrebau bdquoHei ce zicirdquo Un copil frumos ca un icircnger Sub raft cacircteva lucruri care i-au aparţinut ta-bla de şah pe care piesele albe şi cele negre păstrau ultimele poziţii ale unei partide neterminate o cutie alb-albas-tră KKL(Keren Kaiemeth Lʼ Israel) cu care am umblat icircmpreună pe stră-zile Iaşilor pentru o colectă de bani destinaţi realizării unui cămin naţional evreiesc pe pămacircnturile străbunilor bdquoamintirilerdquo hacirctrului Creangă un Jules Verne cu romanul bdquoDouăzeci de mii de leghe sub mărirdquo al cărui personaj principal Căpitanul Nemo icircl fermeca pur şi simplu pe Relu Mai era acolo un caiet bdquodictandordquo mai degrabă un jurnal cu observaţii aproape zilnice consemnacircnd icircntacircmplări uneori copi-lăreşti pline de haz alteori secvenţe de viaţă subliniate cu o icircnţelepciune matură şi pur şi simplu dramatice Rememorez ultima sa icircnsemnare da-tată 29 iunie 1941 bdquoToată noaptea n-a icircnchis nimeni ochii Aşteptăm Ce aşteptăm pe cine aşteptăm Acum zăresc o lumină prin geamul camuflat Se aud zgomote icircnfricoşătoare urlete de groază icircmpuşcături placircnsete de

copii Doamne ce ne mai aşteaptă pe noi evreiirdquo

Toate şi tabla de şah şi cărţile pe care le icircndrăgise Relu toate erau acolo făcacircnd atacirct de vie prezenţa prietenului meu Pe mine m-a impre-sionat icircnsă cea din urmă icircnsemnare din aşa-zisul lui jurnal Răspunsul la icircntrebarea cu care icircşi icircncheie icircnsem-nările şi pe care el icircl aştepta cu atacircta spaimă avea să-l capete icircn aceeaşi zi neaşteptat de sacircngeros icircn care au fost asasinaţi paisprezece mii de evrei ieşeni

Trecuseră ore bune icircn care eu şi tante Amalia povesteam fără să obo-sim şi fără să dorim să punem punct icircntacircmplărilor din scurta viaţă a celui care a fost şi nu va mai fi bdquoicircngeraşulrdquo şi bdquoneșamardquo doamnei Amalia Nici nu ne-am dat seama cacircnd s-a scurs tim-pul acelor amintiri răscolitoare Stropii de ploaie icircncetaseră să mai bată icircn fe-restre şi un amurg lăptos s-a coboracirct peste oraşul pustiit de o zi cacircinoasă de noiembrie

Venise timpul să plec Tante Ama-lia s-a apropiat de mine şi m-a cuprins de umeri Ochii ei stinşi pacircnă atunci mă priveau cu o intensitate tulbură-toare ca şi cum ar fi vrut să-mi dezvă-luie un gacircnd secret şi nerostit Şi par-că o şi auzeam bdquoZănoc spune tu cacirct o s-o mai duc fără icircngeraşul meu şi cu un suflet sufletul meu care a murit icircmpreună cu Reluţurdquo

Tante Amalia nu s-a icircnşelat Nu a trecut multă vreme după vizita pe care i-am făcut-o cacircnd durerea prea mare pentru o mamă a doboracirct-o Murise de inimă rea cum se spune icircn popor Boală fără leac

Cei peste trei sute de copii-martiri pieriţi asemeni lui Aurel Șvarţ icircn Po-gromul de la Iaşi care icircntregesc cifra cutremurătoare de un milion cinci sute de mii care au căzut jertfă icircn Holo-caust sunt victimele inocente ale unei uri apărute cu milenii icircn urmă icircntr-o

(Continuare icircn pag 22)

LEONARD ZĂICESCUWuppertal ianuarie 2020

Simfonia unor vieți bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon

La Editura Hasefer a apărut bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon scriitoare israeliană de limbă romacircnă icircn re-dactarea Ilenei Buculei Este un roman a cărui acțiune acoperă mai mult de o jumătate de secol din 1944 la Cernăuți pacircnă icircn anii 2000 la Tel Aviv Elementul bio-grafic autentic icircl constituie destinul tragic al savantului Albert Schwartz icircndepărtat prin forța statului sovietic de părinții săi cacircnd icircncă era minor (fără să-i revadă vreodată) Elev și student remarcabil icircn domeniul ma-tematicii și al fizicii nucleare solicitat pentru cercetări secrete icircn slujba statului cariera sa va cunoaște un declin brusc icircn locul unui binemeritat post universitar va primi unul de profesor de liceu pentru ca nu peste mult timp să fie trimis icircn războiul din Afganistan icircn prima linie unde va și muri Icircși lasă văduvă soția și orfană fiica de 11 ani Sonia Icircn scurtă vreme aceasta icircși pierde și mama după o icircncercare de a-și reface viața făcută cu disperarea bdquoicircnecatului care se agață de un pairdquo După cacircțiva ani crunți petrecuți la un orfelinat Sonia ne este icircnfățișată ca studentă bursieră la Stomatologie la Universitatea din No-vosibirsk iar icircn timpul liber este prim-violonista unui cvartet de fete care dau concerte de muzică simfonică icircn sala Muzeului Municipal din oraș

Icircn paralel cunoaștem povestea lui Alexander Segal student la Construcții la aceeași universitate Icircncearcă să păstreze distanța față de mama lui auto-ritară Alla care momentan se zbate să recacircștige la Chișinău o casă despre care afirmă că i se cuvine Alexander se icircndrăgostește de Sonia (bdquovioara icircntacircirdquo nu numai icircn cadrul cvartetului ci și icircn existența lui) iar sentimentele icirci sunt icircmpărtășite Se căsătoresc și au o viață icircmplinită pacircnă cacircnd dorința amacircndu-rora de a ști adevărul despre trecutul părinților lor care le afectează prezentul devine tot mai puternică Le rămacircne cititorilor să descopere cum s-au icircntrepă-truns viețile Allei și a lui Albert semnificația bdquosimfonieirdquo icircn evoluția personajelor precum și deznodămacircntul romanului Icircntreaga carte este scrisă agreabil cu alternarea vocilor (a lui Alexander și a Soniei) care preiau firul povestirii și icircl urmăresc cu tenacitate și curaj CLAUDIA BOSOI

Pogromul de la Iași icircngeri uciși și suflete zdrobite

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 8: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

și cei care l-au prezentat lumii sau au atras atenția asupra lui Nu avea importanță dacă era vorba despre evrei religioși sau laici naționali sau universali Această idee a apărut și icircn comentariile fostului șef-rabin al Ro-macircniei dr Jacob Isac Niemirower

De Sucot este obligația binecuvacircn-tării celor patru plante etrog (chitra care are atacirct gust cacirct și miros plăcut) lulav kapot tamarim (crenguțe cu pe-rechi de curmale preluat ca frunză tacircnără de palmier) care are gust dar nu și miros hadas (rămurele de mirt) care au miros plăcut dar nu au gust arav (crenguțe de salcie placircngătoare care crește pe malurile racircurilor) care nu au nici gust nici miros Un comen-tariu midrașic compară pe fiecare din-tre ele cu una din cele patru categorii ale poporului lui Israel cei care icircnvață Tora și icircndeplinesc poruncile ei cei care icircnvață Tora dar nu icircndeplinesc poruncile ei cei care nu icircnvață Tora dar icircndeplinesc poruncile ei cei care nici nu icircnvață Tora nici nu icircndeplinesc poruncile ei Dar toți sunt o unitate de aceea trebuie binecuvacircntați laolaltă

Cele patru feluri de plante sunt binecuvacircntate laolaltă este simbolul unității lui Israel și al egalității icircntre oa-meni Icircnvățații din Talmud au decis că această binecuvacircntare trebuie făcută icircn toate cele șapte zile ale sărbătorii Icircn acest cadru este recitată rugăciu-nea de salvare și macircntuire Ea diferă de la o zi la alta Icircn icircntregime ea este recitată icircn ziua de Hoșana Raba Ziua Marii Macircntuiri

Suntem obișnuiți să denumim această sărbătoare Vremea Bucuriei Noastre Sau datorită obligației de a ședea șapte zile icircn suca o numim Sărbătoarea Colibelor sau a Cor-turilor Acestor trei denumiri le pu-tem adăuga pe cea de a patra Hag HaȘalom (Sărbătoarea păcii) precum și ideea eliberării sociale a poporului lui Israel după cum Pesah simbo-lizează eliberarea sa națională iar Șavuot eliberarea sa spirituală Deci Sucot este una dintre cele trei săr-bători menționate icircn Tora care inclu-deau obligația pelerinajului evreiesc la Templul de la Ierusalim Faptul este atestat documentar pentru perioada celui de al Doilea Templu icircn epoca post-exilică Desigur că el avea loc și icircn perioada Primului Templu icircnaintea exilului babilonian

Sărbătoarea de Sucot icircncepe icircn cea de a cincisprezecea zi a lunii ebraice Tișrei și durează șapte zile Icircn aceste zile este obligația șederii icircn Suca menționată icircn Cartea bibli-că Vayqra Leviticul (XXII 34) După aceste șapte zile urmează ziua a opta adăugată sărbătorii dar care este o sărbătoare separată Șeminy Ațeret ziua a opta a Marii Adunări Icircn Israel ea este și Simhat Tora ziua Bucuriei Torei ziua icircn care se icircncheie un ciclu și icircncepe alt ciclu anual al stu-diului Torei pentru că studiul Torei nu icircncetează niciodată este ca un cerc fără margini ca un măr perfect sferic iar Lumina Torei strălucește tot tim-pul fără icircncetare Icircn afara Israelului aceasta este o sărbătoare separată o zi suplimentară Sucot include o zi de sărbătoare prima zi (icircn afara Is-raelului două zile) celelalte zile fiind considerate Hol HaMoed zile de se-mi-sărbătoare

Faptul că sărbătoarea de Sucot icircn-cepe la cinci zile după Iom Kipur are o semnificație specială După ziua pocăinței a postului cea mai profun-dă dintre cele zece zile icircnfricoșătoare icircn care se pecetluiește soarta fiecărui om precum și a fiecărei vietăți de pe pămacircnt urmează bucuria speranței a salvării Este interesantă legătura icircntre aceste sărbători La ieșirea din Iom Kipur seara după icircncheierea postului evreul tradiționalist caută să justifice ruga lui de iertare a păcatelor și promisiunea corijării viitoare Pe ce cale Icircndeplinind o mițva un coman-dament din Tora iar această mițva este construirea unei suca Deci con-struirea unei suca icircncepe la ieșirea din Iom Kipur Bucuria sărbătorii de Su-cot menționată icircn Tora crește de la o zi la alta icircn cursul sărbătorii Excepția este icircn ultima zi de Sucot Hoșana Raba ziua Marii Macircntuiri Icircn seara de ajun a acestei zile este repetat studiul Cărții Devarim Deuteronomul ultima carte a Torei Icircn această zi reapare speranța pecetluirii unui an bun icircn Cartea Vieții de data aceasta pentru păcătoși Dar nimeni nu știe cine este om drept om obișnuit sau păcătos de aceea toți se roagă pentru o pe-cetluire bună icircn cadrul rugăciunii de dimineață Este cea mai tristă și mai icircngrijorătoare clipă a anului care este urmată icircnsă de ziua celei mai mari bu-curii spirituale Bucuria Torei Este și bucuria speranței că fiecare a primit o pecetluire bună

Sucot este și sărbătoarea culesu-lui fructelor al roadelor toamnei Acest fapt ne amintește că sărbătoarea a apărut icircn cadrul unei culturi agricole

Ne putem gacircndi la o eventuală parale-lă cu sărbători de aceeași esență din alte culturi Nu numai poporul lui Isra-el ci toate popoarele aveau sărbători ale culesului icircnsoțite de serbări și de bucurie Sucot este importantă și ca sărbătoare a păcii Suca este numită Sucat Șalom respectiv Cortul Păcii Pacea este speranța poporului lui Is-rael Acesta este și aspectul universal general-uman al sărbătorii de Sucot Pe lacircngă aceasta este și speranța renașterii bdquoDumnezeu ne va reface suca (cortul) lui David care a căzutrdquo

Suca este o colibă construită din crengi de copac neacoperită decacirct parțial și aceasta cu frunziș Unele comunități (sau icircn Israel comunități de origine) o construiesc din plăci de lemn sau placaj Icircn prezent exis-tă schelete de suca din metal lucrate prin sudură acoperite cu o pacircnză anu-mită construcția fiind astfel ușurată Icircn toate comunitățile există obiceiul de a se decora suca icircn interior cu frun-ze flori fructe (de exemplu citrice sau curmale) tablouri arătacircnd vechi construcții din Ereț Israel precum Zi-dul de Apus al Templului de la Ieru-salim Mormintele Patriarhilor de la Hebron Mormacircntul lui Rahel de lacircngă Beit-Lehem Fiecare așteaptă șapte oaspeți icircn suca pe Avraham Ițhak Iacov Iosef Moșe David Șlomo Unii comentatori au vorbit chiar de șapte racircnduri de cacircte șapte vizitatori icircn suca aceștia fiind evreii celebri din diferite generații care au menținut iu-daismul de-a lungul istoriei precum

I U D A I C A

Sucot sărbătoarea bucuriei noastre

bdquoIcircntreabă-l pe rabinrdquoDirectorul ICR Tel Aviv dr Maacuterton Laacuteszlo Salamon icircn dialog online cu prim-rabinul FCER Rafael Shaffer

Evenimentul online organizat de ICR Tel Aviv moderat de directorul Institutului dr Marton Laszlo Salamon l-a avut invitat pe prim-rabinul FCER Rafael Shaffer Dialogul s-a coagulat icircntr-o demonstrație despre forța de regenera-re a comunității evreiești din Romacircnia icircntr-un prezent icircn care populația evreiască reprezintă aproximativ 1 față de anii interbelici Dialogul derulat sub genericul bdquoIcircntrea-bă-l pe rabinrdquo ar fi putut avea ca subtitlu nu vă pierdeți speranța și nu veți fi pierduți

Prim-rabinul Shaffer s-a axat asupra vieții religioase evreiești de azi Icircn comunitățile mari ndash din București Ora-dea Timișoara ndash minian-ul este asigurat zilnic sau de trei ori pe săptămacircnă Icircn majoritatea comunităților există minian numai de Șabat Vorbitorul a subliniat nevoia de icircnțelegere a rugăciunii pentru necunoscătorii de ebraică rugăciunea trebuie simțită nu doar recitată Exista problema urmăririi rugăciunilor rostite de oficiant S-a recurs atunci la tradu-cerea textului ebraic icircn romacircnă și transliterarea sa cu ca-ractere latine conform ortografiei romacircnești Așa a apărut Sidurul Lemaan Ahai reușită a unei echipe conduse de prim-rabinul Șlomo Sorin Rosen Dovadă a bunei receptări au fost și sunt cererile icircn creștere la comunități

O provocare deloc ușoară era lipsa oficianților de cult cauzată de cei 45 de ani de totalitarism Statul ateu tole-ra religia dar nu o icircncuraja Tinerii elevi de Talmud Tora se pregăteau pentru Alia ceea ce s-a și concretizat pacircnă icircn 1990 Cei rămași icircn țară care mai avuseseră parte de educație iudaică erau la vacircrste cacircnd le era din ce icircn ce mai greu să oficieze Astfel s-a conturat ideea unui curs de pregătire pentru oficianți de cult Inițiativa aprobată de conducerea FCER a fost pusă icircn practică La icircnceput erau cursuri de perfecționare pentru cei avacircnd un fond de cunoștințe Dar nu era suficient Existau comunități care solicitau prezența unui oficiant de cult din localitate Ofi-ciantul itinerant adus la mare nevoie nu rezolva proble-ma Atunci cursurile de perfecționare au căpătat caracterul unor cursuri de instruire Așa s-a ajuns ca icircn prezent să existe peste 30 de persoane capabile să conducă un ser-viciu religios mulți fiind absolvenți ai acestor cursuri orga-nizate la CIR bdquoBe Yahadrdquo ndash Cristian și continuate pe net

Icircn prezent folosirea internetului face ca din cauza izo-lării impuse de pandemie serviciul religios de la Templul

Coral din Capitală să poată fi urmărit de sute de enoriași care nu pot participa altfel

Primul lucru făcut de evrei icircn Galut oriunde s-au așezat a fost să-și ridice sinagogi știut fiind că sinagoga ndash loc de rugăciune adunare și icircnvățătură ndash este centrul vieții evreiești icircn consens cu una din poruncile divine date din primele momente ale peregrinării icircn pustiu a foștilor sclavi icircn drum spre Ereț Israel bdquoSă-Mi facă un lăcaș sfacircnt și Eu voi locui icircn mijlocul lorrdquo (Exod 25 ndash 7)

Pe teritoriul Romacircniei au fost mai mult de 1400 de sina-gogi și temple la o populație de circa 800 000 de evrei icircna-inte de război Din cauza demolărilor din epoca ceaușistă au fost salvate 86 dintre care unele sunt declarate mo-numente istorice prin valoare arhitectonică artistică Icircn condițiile actuale se poate vorbi de o acțiune concertată de restaurare a templelor și sinagogilor unele ndash obiecti-ve turistice spații culturale educaționale Au fost amintite spre exemplificare cacircteva Templul Coral Sinagoga Mare găzduind Muzeul Holocaustului din Romacircnia Templul Uni-rea Sfacircntă unde se află Muzeul de Istorie și Civilizație a Evreilor din Romacircnia toate icircn Capitală apoi Sinagogile din Alba Iulia Botoșani Brașov Templul Meseriașilor din Galați Sinagoga Baal Șem Tov din Piatra Neamț Sinago-ga Mare din Iași Sinagoga Gah din Suceava Sinagoga din Deva Sinagoga Mare Ortodoxă din Oradea Templul Israelit din Tulcea Sinagoga din Hacircrlău O apreciere spe-cială a fost făcută pentru obiectele de cult mozaic

Icircntrebat de moderator despre bdquofenomenul antisemit icircn Romacircniardquo prim-rabinul a declarat că bdquoicircn cei 9 ani de cacircnd și-a asumat misiunea rabinică icircn țară nu a resimțit per-sonal antisemitism fenomenul manifestacircndu-se mai ales icircn spațiul virtual bdquoCum ați găsit Romacircnia după 1990rdquo a venit icircntrebarea legată de un detaliu biografic invita-tul a făcut Alia icircmpreună cu familia icircn 1972 Prim-rabinul a pus icircn ecuație discrepanța icircntre aparență și realitate nediferențiere formală frică icircn totalitarism și starea de normalitate actuală cacircnd bdquopretutindeni unde a mers icircn port tradițional evreiesc din Darabani la Satu Mare a fost privit fără reticențeldquo bdquoPrevăd icircn viitor ndash a adăugat ndash o viață religi-oasă comunitară mai vie decacirct acum cacircteva decenii cacircnd comunitatea era mai numeroasărdquo

IULIA DELEANU

Icircn Șabatul din timpul sărbătorii de Sucot este citită Cartea biblică Kohe-let Ecleziastul Bucuria cea mai mare este icircn ziua a opta Șeminy Ațeret și Simhat Tora Este o bucurie superi-oară celei din Sărbătoarea Bucuriei Toate sulurile de Tora sunt scoase din chivotul sfacircnt și plimbate icircn sinago-gă (ba chiar și icircn afara ei) de șapte ori icircn cacircntec și dans cu voie bună Ultima pericopă a Torei Zot habraha (Aceasta este binecuvacircntarea) este citită integral și icircn mod repetat pentru ca toți cei prezenți chiar și copiii să fie chemați la Tora pentru a primi alya leTora a se icircnălța din punct de vedere spiritual Apoi este citit primul capitol din prima pericopă a Torei Bereșit (Facerea Geneza) Este recitată ru-găciunea pentru ploaie pentru un an mănos deosebit de importantă pen-tru agricultori Este recitată și rugă-ciunea pentru pomenirea decedaților Este amintirea marii adunări din ziua a opta atunci cacircnd Ezra Scribul a ci-tit Tora icircn fața icircntregului popor al lui Israel după revenirea din exilul babi-lonian

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 9

I U D A I C A

Icircn 29 și 30 iulie 2020 la Tempul Coral din București a fost marcat postul prilejuit de Tișa be-Av Evenimentul a fost moderat de Eduard Kupferberg secretar general al FCER și directorul Cancelariei Rabinice și transmis live pe Facebook Despre semnificațiile zilei au luat cuvacircntul dr Aurel Vainer președintele FCER-CM prim-rabinul Rafael Shaffer al FCER-CM și rabinul israelian Josef Wasserman al Evreilor Originari din Romacircnia

Eduard Kupferberg a precizat că unul dintre evenimen-tele de Tișa be-Av bdquos-a născut icircntr-un scurt pasaj din Tora momentul icircn care evreii ajung la granița Canaanului după Ieșirea din Egipt Icircnainte de a intra icircn țară trimit iscoade din partea fiecărui trib La icircntoarcere 10 dintre ele spun laquoEste o țară minunată dar foarte periculoasăraquo Evreii exclamă laquoDumnezeu ne-a scos din Egipt numai ca să ne dea pieirii icircn această țară bogatăraquo Li s-a răspuns laquoDa este foarte periculos dar trebuie să avem icircncredere icircn Cuvacircntul lui Dumnezeu care ne-a făgăduit această țară Trebuie să mergem mai departeraquo Conform unui Midraș Dumnezeu s-a supărat pe ei laquoAți placircns icircn fața Țării Făgăduinței fără motiv De-acum icircncolo o să vă dau motive să placircngețiraquo Se spune că acest eveniment s-a petrecut de Tișa be-Avrdquo Care este lecția acestei zile de doliu bdquoIcircn zilele noastre suntem icircntr-o situație icircn care oamenii se placircng Să fim atenți cacircnd ne placircngem de mici inconvenienterdquo

Icircntr-un mesaj icircnregistrat urmat de o completare de la pupitrul Templului Coral dr Aurel Vainer a făcut o incursi-une icircn istoria celor două Temple bdquoVorbim despre o mare zi de doliu a poporului evreu multimilenar ziua de 9 a lunii Av cacircnd a avut loc distrugerea Primului Templu de la Ie-rusalim de către potentatul babilonian al acelor vremuri Nabucodonosor al II-lea Acest Templu a fost primul centru de mare atracție al cultului mozaic din lume Acolo se icircn-tacircmplau marile evenimente acolo pe vremuri evreii adu-ceau și jertfe A fost distrus icircn 586 icircea Am avut o pauză istorică Al Doilea Templu de la Ierusalim s-a datorat rege-lui Irod Icircn anul 70 ea a fost distrus de romani ca să se șteargă urmele poporului evreu și ale cultului religios prac-ticat altfel decacirct restul lumii Distrugerea ambelor Temple a avut loc icircntr-o zi de 9 Av la distanță de aproximativ 600 de ani de aici caracterul ei memorabil este ziua icircn care făptașii au crezut că dau o lovitură de moarte credinței icircn Hașem A fost o lovitură grea dar iudaismul a continuat să

existe și să se dezvolterdquo a subliniat vorbitorul Rabinul Josef Wasserman a arătat că nu numai zilele de

sărbătoare ci și cele de doliu exprimă trăsăturile de carac-ter ale unui popor bdquo9 Av a devenit simbolul fundamental al speranței de macircntuire și al dorinței de restaurare a timpu-rilor trecute pe același pămacircnt cu al strămoșilor Practicile impuse icircn raport cu această zi stabilesc o legătură icircntre două aspecte durerea profundă și speranța puternicărdquo De la Zidul de Vest singurul care a rămas icircn picioare numit și Zidul Placircngerii va porni reclădirea celui de-al Treilea Tem-plu bdquoPostul va deveni zi de bucurie Conștiința doliului adu-ce macircntuirea Mesia este dorul de libertate și dreptate pe care nicio sabie oricacirct de ascuțită nu-l poate străpungerdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a afirmat bdquoTișa be-Av cea mai tristă zi din calendarul nostru O marcăm prin post Anul acesta s-au adunat pandemia canicula Numai cel care se simte foarte bine să icircndrăznească să postească Nu avem voie să ne spălăm nici măcar pe macircini ndash așa scrie icircn Carte Anul acesta din cauza pandemiei trebuie icircnde-plinită datoria de a ne igieniza macircinile ori de cacircte ori este nevoie Singura poruncă pe care o putem icircmplini cum tre-buie ține de icircncălțăminte Pe vremuri era dificil dar acum putem purta cu toții pantofi care nu sunt din pielerdquo

Revenind asupra episodului biblic icircn care iscoadele tri-mise icircn Țara Făgăduinței au adus deznădejdea icircn racircndurile evreilor care au placircns toată noaptea de teama primejdiilor vorbitorul a comentat bdquoMoșe Rabeinu știa că nu din cau-za locuitorilor celor puternici ai țării au placircns Ieșiseră din Egipt se obișnuiseră cu realitatea din deșert acum icircncă o dată să facă o schimbare Nu au dorit să se obișnuiască la ceva nou au fost dispuși să renunțe la o treaptă spirituală mai icircnaltă doar pentru a continua rutina viețiirdquo Icircn prezent ce deplacircngem noi bdquoNu o clădire ci faptul că icircn acele vre-muri icircnvățătura divină cobora prin intermediul Templului Legătura cu Hașem era deschisă astăzi e aproape icircnchi-să Am fost aproape de Hașem iar acum suntem departe Acesta este placircnsetul de Tișa be-Av ne amintim că am avut mai mult și ne dorim mai mult Prin placircnsetul nostru din fiecare an corectăm placircnsetul strămoșilor pentru care a avea mai mult era o amenințarerdquo

Rafael Shaffer regretatul oficiant de cult Yehuda Livnat și Eduard Kupferberg au rostit rugăciunile zilei

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Ari EnkinTișa be-Av ndash zi de doliu pentru

numeroasele tragedii ale poporului evreu

Pe 30 iulie ac icircn cadrul ciclului de prelegeri săptămacircnale transmise on-line de la Ierusalim rabinul Ari Enkin de la organizația United with Israel a explicat semnificația zilei de Tișa be-Av poate cea mai tristă din calendarul iudaic zi pe care evreii credincioși o marchează prin post Ari Enkin a ară-tat că icircn această zi nu se comemorea-ză numai distrugerea celor două tem-ple ci și multe alte evenimente tragice care au avut loc icircn luna Av Astfel el a menționat povestea celor 12 spioni trimiși de Moise icircn Canaan dintre care 10 s-au icircntors cu vești proaste speri-indu-i pe evrei și stacircrnind supărarea lui Dumnezeu Icircn luna Av a avut loc răscoala eșuată a lui Bar Kochba a fost arat de către romani locul templu-lui s-a organizat prima cruciadă s-a decis expulzarea evreilor din Anglia Franța Spania a izbucnit Primul Răz-boi Mondial Pe 2 august s-a hotăracirct bdquosoluția finalărdquo ndash asasinarea evreilor din Europa ndash s-a finalizat deportarea evreilor din ghetoul de la Varșovia și a avut loc atacul icircmpotriva comunității evreiești din Buenos Aires soldat cu peste 80 de morți

Rabinul Enkin a enumerat interdicțiile de Tișa be-Av și motivele acestora printre care postul de 24 de ore interdicția de a te spăla de a pur-ta obiecte de piele de a avea relații sexuale permisiunea de a citi numai lucruri triste Pe 9 Av se poartă doliu pentru distrugerea Templului de la Ie-

rusalim El a explicat că obiceiul de a sparge un pahar sau o farfurie la nun-tă este icircn memoria distrugerii Templu-lui din Ierusalim ca și cenușa care se pune pe fruntea mirelui De aseme-nea a sta Shiva acolo unde a avut loc un deces amintește de Templu ca și existența unui perete neterminat icircn multe case ale evreilor religioși

O altă problemă abordată de rabin a fost cea a reconstruirii celui de-al Treilea Templu Aici există mai mul-te teorii de exemplu condiția ca toți evreii sau cei mai mulți să trăiască icircn Israel să existe un rege sau un pro-fet evreu sau să se apropie vremuri mesianice Alte teorii susțin că Tem-plul nu poate fi reconstruit decacirct de Hașem sau de Mesia sau că cel de-al Treilea Templu va veni din ceruri

După prelegere au urmat nume-roase icircntrebări emisiunea online fiind urmărită de aproape 400 de persoane din toate colțurile lumii

Mesajul de Tișa be-Av al președintelui Israelului

Reuven Rivlin De șase ani cu prilejul zilei de

Tișa be-Av președintele Reuven Ri-vlin invită la reședința prezidențială la o sesiune de lectură reprezentanți ai tuturor curentelor din iudaism pen-tru a evoca Ziua Dăracircmării Templului de la Ierusalim Icircn acest an icircntacirclni-rea s-a desfășurat la 28 iulie7 Av și s-a intitulat bdquoSingurătatea națională și singurătatea individualărdquo Au par-ticipat Isaac Herzog președintele Agenției Evreiești Avinoam Bar Yo-sef președinte-director general al

Institutului Evreiesc pentru Politici Publice Adina bar Shalom fondatoa-rea Colegiului haredi din Ierusalim și laureată a Premiului Israel scriitorul Yochi Brandes rabinul Rick Jacobs președintele Uniunii Iudaismului Re-form și rabin Julie Schonfeld director general emeritus al Adunării Rabinice

Președintele Rivlin a vorbit despre singurătatea de care suferă la ora ac-tuală numeroși evrei cetățeni ai Israe-lului din cauza pandemiei de corona-virus bdquoEste momentul icircn care singu-răratea este copleșitoare Dificultatea de a ne cacircștiga traiul icircngrijorări legate de familie de cămin distanțarea so-cială din cauza căreia mulți au de-venit izolați incertitudinea legată de educația copiilor toate acestea ne fac mai icircnsingurați ca oricacircndrdquo Cu toate acestea Rivlin și-a exprimat icircncrede-rea icircn capacitatea Statului Israel de a depăși aceste momente dificile icircn devotamentul manifestat de bărbații și femeile din societatea israeliană pentru a-i ajuta pe alții și a menționat implicarea organizațiilor caritabile Chiar și icircn reședința prezidențială a spus el s-a instalat o linie telefonică de ajutorare a celor aflați icircn dificultate

Președintele Rivlin a transmis și un mesaj comunităților evreiești din Diaspora bdquoIcircmpărtășim aceeași soar-tă același destin Știm cacirct de greu ați fost loviți de criză și vă transmitem cel mai călduros mesaj de dragos-te și susținere Vom depăși crizardquo Președintele și-a icircncheiat discur-sul citacircnd dintr-o rugăciune care se rostește de Tișa be-Av bdquoNahamu mahamu ami Te rog să consolezi po-porul meurdquo (EG)

Moment istoric germano-israelian

Zbor comun deasupra

lagărului Dachau eliberat icircn urmă

cu 75 de aniForțele Aeriene israeliene și ger-

mane au efectuat icircn premieră un exercițiu militar comun icircn cadrul căruia avioane din cele două țări au zburat deasupra lagărului de con-centrare de la Dachau icircn apropiere de Muumlnchen la 75 de ani după eli-berarea lagărului

Icircntr-un mesaj postat pe Twitter Forțele Aeriene Israeliene au subli-niat că survolarea icircn comun a lagă-rului a fost efectuată icircn memoria vic-timelor Holocaustului de la Dachau și a celor 11 sportivi israelieni luați

ostatici și asasinați de teroriști pales-tinieni la Olimpiada de la Muumlnchen din 1972

Premierul Benjamin Netanyahu a menționat acest zbor bdquoPiloții Forțelor noastre Aeriene au zburat deasupra lagărului de concentrare de la Dac-hau unde au fost asasinați evrei Marea lecție a Holocaustului este că nimeni nu-i va proteja pe criminalirdquo a scris pe Twitter premierul israelian

Icircnaintea efectuării zborului ge-neral maior Maikam Norkin de la Forțele Aeriene Israeliene s-a icircntacircl-nit cu supraviețuitori ai Holocaustului și a primit o curea care a aparținut lui Pesach Smieleg un supraviețuitor al lagărului Contingentul israelian a mai dus cu el o replică a desenului executat de Hellmut Bachrach-Ba-

ree bdquoMarșul Morții de la Dachau la Toltzrdquo oferit de Muzeul Yad Vashem

Realizat icircn 1945 desenul prezin-tă mai mulți deținuți evrei duși icircntr-un marș al morții de gărzile naziste Yad Vashem le-a mai furnizat copiile a două scrisori trimise de ofițeri evrei din Armata SUA cea care a eliberat lagărul de la Dachau Semnatarii au descris imaginile icircnfiorătoare icircn-tacirclnite la fața locului care ilustrau atrocitățile germane comise icircmpotri-va evreilor

EVA GALAMBOS

Tișa be-Av la Templul Coral

T i ș a b e - A v 57 8 0

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

scepticism privind realizarea procesu-lui de convertiri icircn Romacircnia le-a adus asigurări că acest lucru este posibil icircn cele mai bune condiții De altfel este bine cunoscut faptul că la Oradea se va icircnființa o Școală Superioară pen-tru Studierea Iudaismului Concluzia exprimată de către președintele Kop-pelmann a fost bdquoRomacircnia are nevoie de evrei Israelul are nevoie de evrei și Dumnezeu are nevoie de evreirdquo Fiecare participant s-a prezentat și a spus cacircteva gacircnduri despre dorința de a deveni evreu

Comunitatea Evreilor invitată de onoare la redeschiderea

Palatului EpiscopalO mare bucurie pentru locuitorii

Municipiului Oradea a fost redes-chiderea pentru vizitatori a Palatului Episcopal Greco-Catolic Icircntr-o primă etapă acesta a fost prezentat publi-cului timp de trei zile Comunitatea Evreilor din Oradea s-a numărat prin-tre invitații de onoare fiind printre pri-mii donatori care au contribuit finan-ciar pentru reclădirea acestui obiectiv simbolic pentru orașul de pe Crișul Repede Acum doi ani imobilul a fost grav avariat de un incendiu Comuni-tatea Evreilor din Oradea a transmis atunci un mesaj de sprijin moral și de solidaritate Icircntr-un interval foarte scurt cu ajutorul autorităților locale al Bisericii Greco-Catolice dar și dato-rită donațiilor oferite de cetățeni sau de instituții (printre care Comunita-tea Evreilor din Oradea și Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia la inițiativa președintelui dr Aurel Vai-ner) s-a reușit refacerea integrală a fațadei a celorlalte părți exterioare și a acoperișului urmacircnd a se finaliza icircn curacircnd și lucrările din interior

Redeschiderea Muzeului Art Nouveau

Muzeul Art Nouveau al Orașului Oradea și-a redeschis porțile pentru public la 19 august 2020 fiind parte componentă a Muzeului de Istorie a Evreilor din Oradea sub egida Muze-ului Orașului Oradea Locația aleasă este una specială respectiv Casa Dar-vas-La Roche (foto) care a fost una dintre cele mai elegante şi mai moder-ne reşedinţe din Oradea Aceasta a fost construită icircntre anii 1909 şi 1912 la dorința omului de afa ceri evreu Dar-vas Imre și a asociatului său elvețian

Alfred La Roche fiind proiectată de fraţii Laacuteszloacute şi Joacutezsef Vaacutegoacute icircn stil Art Nouveau-Seacuteceacutession Muzeul Orașului Oradea a colaborat cu JCC și cu Co-munitatea Evreilor din Oradea pentru a reda cacirct mai autentic aspecte din viața unei familii evreiești La reinau-gurare reprezentacircnd Comunitatea Evreilor din Oradea și pe președintele Felix T Koppelmann au participat di-rectorul JCC Oradea Robert Schorr și prim-rabinul Shraya Kav

ROBERT SCHORR

ComunitAtiManifestările religioase și laice

continuă la Comunitatea EvreilorOradea

Icircn această perioadă dificilă chiar dacă manifestările religioase și laice trebuie să se deruleze cu respectarea

strictă a normelor sanitare icircn vigoa-re activitățile Comunității Evreilor din Oradea au fost numeroase și variate

Icircn fiecare zi se organizează ser-viciul religios (mai puțin de Șabat) Enoriașii participă la rugăciune prin

programul zoom (transmisiune din sediul JCC Oradea) Icircnainte de intra-rea icircn Șabat se desfășoară Kabalat

Șabat iar icircn curacircnd tot prin această modalitate vom celebra și Havda-la Icircncepacircnd cu 1 Elul icircn fiecare dimineață se aude șofarul icircn care su-flă președintele Felix T Koppelmann

De Tișa be-Av (5 Av 5780 29 iulie 2020) zi icircn care evreii jelesc dis-trugerea Templului din Ierusalim și postesc Co-munitatea Evreilor din Oradea și JCC Oradea au organizat un ceremo-nial special Participanții au asistat din Sinago-ga Mare din Oradea la transmisia icircn direct de la

Templul Coral din București Despre icircnsemnătatea zilei de Tișa be-Av au vorbit dipl ing Felix T Koppelmann președinte al Comunității Evreilor din Oradea și dl Shraya Kav prim-rabin al Oradei

Icircntacirclnire icircntre aspiranții la convertire și rabini israelieni

La data de 3 august 2020 din inițiativa prim-rabinului Shraya Kav a avut loc o icircntacirclnire (realizată de asemenea prin aplicația zoom) icircntre aspiranții la convertirea la iudaism și rabinii israelieni de la Ieșiva Gush Etzion judecători ai Tribunalului Ra-binic Shuki Reich (președinte) David Brovsky și Boaz Pash

Președintele Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Koppelmann inițiatorul și susținătorul programului de convertiri a subliniat importanța acestora menționacircnd contextul isto-ric după Holocaust foarte puțini evrei s-au icircntors din lagărele de extermina-re și au apărut căsătorii mixte Foarte mulți ani convertirea la iudaism nu a fost posibilă Totodată Felix Kop-pelmann și-a exprimat speranța că atunci cacircnd actuala criză pandemică va fi depășită vizita rabinilor din Israel icircn Romacircnia va putea fi mai lungă pen-tru ca să fie examinați toți candidații El a amintit și prima discuție pe care a avut-o cu membrii Beit Din și la al căror

Președintele Felix T Koppelmann suflacircnd icircn șofar Foto a mai apărut și icircn albumul bdquoEvreii din Romacircniardquo

Editura Euro Foto Art Oradea redactor Ștefan Toth AFIAP Foto Ene Cristian A FIAP

Icircn urmă cu un an se lansa la Timişoara icircn vremuri total diferite faţă de cele de acum o carte necesară şi aştep-tată icircn peisajul cultural al Timişoarei un ghid o poveste şi un mozaic al evreimii timişorene de-a lungul timpurilor La acea vreme consemnam cele trei lansări ale cărţii bdquoPe urmele Timişoarei evreieşti mai mult decacirct un ghidrdquo carte scrisă cu aplomb şi dăruire de Getta Neumann fiica mult regretatului prim-rabin dr Ernest Neumann zl şi publicată de Editura timişoreană Brumar După entuziasmul lansări-lor a urmat o importantă perioadă de efervescenţă icircn jurul apariţiei cărţii care a devenit rapid una dintre cele mai vacircn-dute cărţi din librăriile timişorene La primul Festival Evre-iesc ce a avut loc la Timişoara la debutul toamnei trecute mulţi au părăsit Parcul Botanic transformat icircntr-un orăşel evreiesc cu acest volum compact şi util icircn buzunar

Care este secretul fascinaţiei pe care o exercită aceas-tă carte Este dincolo de o poveste alertă şi captivantă a unei comunităţi care a creat enorm şi a contribuit la edifica-rea cetăţii Timişoarei o istorisire despre acest oraş atacirct de iubit de actualii şi foştii săi locuitori a parcurilor a clădirilor impozante a piaţetelor central-europene Este o carte care vorbeşte despre familii care au lăsat icircn urmă poveşti de viaţă şi clădiri expropriate sau pur şi simplu abandonate plecacircnd spre alte zări Cartea vorbeşte despre minunatele mari şi impozante sinagogi care cumva delimitează prin-cipalele cartiere istorice ale Timişoarei Cetate Fabric şi Iosefin Viaţa evreilor se desfăşura icircn preajma acestora sau ele au apărut acolo unde era viaţă evreiască devenind repere timişorene importante şi pentru cei ce nu sunt evrei

Remarcabil icircn succesul acestei cărţi este exact faptul că dintre cei interesaţi de ea covacircrşitoarea majoritate nu au rădăcini evreieşti Sunt oameni pasionaţi de istoria lo-cală şi de arhitectura specială a acestor locuri Icircn prefaţa cărţii autoarea Getta Neumann scrie bdquoAm fost călăuzită de principiul fundamental icircn iudaism de a transmite tradiţia şi memoria trecutului Vom păşi pe urmele acestei comuni-tăţi şi vom onora contribuţia imensă şi durabilă pentru a-i păstra amintirea inspiraţi de adagiul filozofului Emmanuel Leacutevinas Viaţa constă icircn a primi a celebra şi a transmiterdquo Parcurgacircnd cartierele trecacircndu-ţi degetele peste colţuri-le uneori prea icircmbătracircnite de zidărie admiracircnd sculpturi-le discrete dar remarcabile de pe clădiri cu volumul icircn macircnă nu cred că este posibil să nu te (re)icircndrăgosteşti de Timişoara

Sinagogile şi cartierele evocate cele care revin mereu icircn cuprinsul ghidului creionează un traseu ce poate fi stră-bătut la pas şi care te lasă să priveşti icircn sus spre motive arhitectonice ferestre detalii uşi inscripţii care sunt urma tangibilă a unor oameni ce au făcut istorie icircn aceste locuri Fiecare casă evreiască are propria sa poveste sunt marile familii ale căror nume revin adesea ca Bruck Csendes

Dornhelm Weisz Farber şi mulţi mulţi alţii Sunt apoi ar-hitecţii care şi-au lăsat o amprentă ce nu poate fi vreodată negată asupra edificării Timişoarei dintre care ca o stea regională apare Leopold Baumhorn constructorul atacirctor sinagogi şi clădiri impozante din Centrul şi Răsăritul Eu-ropei Sinagoga clădirea comunităţii evreilor Rectoratul Politehnicii Liceul bdquoCarmen Sylvardquo sunt doar cacircteva dintre marile repere arhitecturale pe care le-a oferit acesta Timi-şoarei

Este mai apoi cimitirul ndash bdquoo arhivă cioplită icircn piatrărdquo cum spune autoarea ndash un loc de odihnă pentru iluştrii ctitori ai acestei comunităţi pentru marile personalităţi ale căror nume le putem descoperi străbătacircnd aleile

Desigur atracţia aceea misterioasă a bdquoRabinului Minu-nerdquo Oppenhei mer este o legendă urbană dar şi icircn mod real un spaţiu parcă rupt din timp atunci cacircnd poposeşti icircn faţa sa punacircndu-ţi cele mai tainice dorinţe Mari rabini arhitecţi medici avocaţi filantropi constructori regăsim străbătacircnd la pas imensul spaţiu unde cel mai vechi dintre morminte aparţine medicului și rabinului sefard Azriel As-sael icircnhumat la 1636

Un loc special icircn carte ca de alt fel icircn evoluţia evreimii timişorene icircl ocupă Liceul Israelit clădire aflată icircn plin cen-trul Timişoarei care este un simbol al icircnvăţămacircntului evre-iesc din această parte a ţării icircnvăţămacircnt care se desfăşura icircn heidere şcoli gimnaziale şcoli religioase icircn toate carti-erele Acest liceu este icircntr-adevăr un simbol al orașului icircn care au predat profesori de marcă şi care a dat personali-tăţi ce s-au remarcat pe diverse meridiane

De la lansarea cărţii seria tururilor cu tematică evre-iască a cunoscut o adevărată icircnflorire Desigur icircn această perioadă turismul s-a redus aproape la zero dar timişorenii au continuat să icircşi exploreze cu aviditate propriul oraş Icircn era Internetului o companie de turism timişoreană bdquoTravel to liverdquo a facilitat chiar un tur virtual tuturor celor interesaţi şi a fost fascinant să vezi bdquoparticipanţirdquo din Statele Unite Israel Germania Elveţia Canada etc care au urmat paşii ghidului Ludovic Szatmari inspirat icircn modul de desfăşura-re a acestui tur chiar de cartea Gettei Neumann

Suntem convinşi că ediţia icircn limba engleză care din cacircte am icircnţeles va vedea lumina tiparului nu peste mult timp va icircnsemna o mare atracţie pentru turismul care spe-răm să aibă şansa să se revigoreze şi pe plaiuri bănăţene Pacircnă atunci lectura cărţii Gettei Neumann este o călătorie icircn timp un voiaj icircn compania unor colegi de drum iluştri care merită citită şi care ne aduce speranţă icircn aceste mo-mente Speranţă spun căci ne arată cum o comunitate liderii săi de odinioară au reuşit uneori să icircnfrunte cu dem-nitate şi curaj vremuri deosebit de grele lăsacircnd o moşteni-re demnă de onorat generaţiilor viitoare

LUCIANA FRIEDMANN

Un ghid al Timişoarei evreieşti devenit un real succes editorial

Timișoara

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 11

Am primit acest mesaj de la PETRU GANZ din Sighetu Marmației Deși ar-ticolul nu se icircnscrie icircn profilul rubricii noastre icircl publicăm ca atare cu mini-me intervenții pe text pentru că sub-scriem icircn totalitate la mesajul acestuia

SPER ca mesajul antisemit icircnscris pe casa profesorului Elie Wiesel din Sighetu Marmației Romacircnia icircntr-o zi de Șabat icircn timpul nopții de 3 spre 4 august 2018 să rămacircnă și ultimul de acest fel

SPER că icircn Romacircnia toti co-reli-gionarii mei evrei să poată trăi icircn con-tinuare icircn pace și securitate icircn aceas-tă minunată țară alături de toate cele-lalte grupuri etnice minoritare

SPER că toți cetățenii romacircni au fost la fel de oripilați față de ceea ce s-a icircntacircmplat și au reacționat icircn consecință

SPER că sufletul lui Elie să se odihnească icircn pace chiar dacă a murit icircntr-o zi de Șabat (2 iulie 2016) la sfacircrșitul unei săptămacircni teribile icircn

Israel unde o fetiță de 14 ani a fost icircnjunghiată mortal icircn timpul somnu-lui iar un cunoscut rabin a fost ucis de teroriști cu sălbăticie chiar icircn prezența numeroasei sale familii

Cacircnd asemenea lucruri se icircntacircm-plă cuiva care și-a pierdut aproape icircn-treaga familie icircmpreună cu alți aproxi-mativ 6 milioane de co-religionari tre-cacircnd prin iadul de la Auschwitz și prin grozăviile altor numeroase lagăre de exterminare cuiva care a luptat dece-nii icircn șir pentru a restarta și reconstrui Națiunea Evreiască icircntr-un Stat Evre-iesc nou icircnființat cuiva care și-a de-dicat icircntreaga viață pentru a-i icircnvăța pe oameni cum să evite ca asemenea tragedii să nu se mai repete niciodată apar cacircteva icircntrebări

DE CEOare oamenii uită chiar așa de re-

pedeOare chiar nu contează cele 70-80

de milioane de victime ale celui de-al

Doilea Război Mondial din care icircn jur de 500000 au fost cetățeni romacircni

Cu siguranță cifrele exacte nu se vor cunoaște niciodată icircn condițiile icircn care și icircn zilele noastre se descoperă gropi comune nemarcate și muniție neexplodată pe cuprinsul icircntregii Eu-rope

Se icircntacircmplă asemenea lucruri de-oarece aceste grozăvii s-au petrecut icircn urmă cu 75-80 de ani

Deoarece nu s-a icircnvățat nimic din acele tragedii ale istoriei

Deorece mai există oameni care icirci urăsc pe alți oameni

Deoarece omenirea icircncă nu a ajuns la un nivel acceptabil de toleranță

Deoarece unii oameni au nevoie de țapi ispășitori pentru propriile lor neicircmpliniri

Deoarece trebuie să se icircntacircmple ceva șocant din cacircnd icircn cacircnd pentru a distrage atenția de la nevoile cotidiene

DIN FERICIREDupă Holocaust s-a icircnființat Statul

IsraelRecent populația evreiască a icircn-

tregii lumi a ajuns și a depășit cifra de 14 milioane cifră estimată a icircntregii populații evreiești de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial

Poporul israelian a cacircștigat toate războaiele purtate pacircnă icircn prezent icircmpotriva dușmanilor Statului Israel și chiar și cei care nu icirci iubesc icirci respec-tă nu ca prieteni ci ca dușmani

Sperăm ca știința evreiască inteligența și finanțele evreilor vor contribui din plin la mersul icircnainte al omenirii pentru mult timp și de acum inainte

bdquoPrietenul nostru Dan Has preșe-dintele Comunității Evreilor din Zalău a ales icircmpreună cu familia să cele-breze Bat Mițva pentru fiica lor Hannah icircn sinagoga Comunității Evreilor din Satu Marerdquo ne-a scris Adrian Beșa președintele comunității sătmărene

Icircnțelepții au stabilit că la vacircrsta de 12 ani fetele icircncep să aibă obligații religioase fiindcă bdquoDumnezeu cel Bi-necuvacircntat a icircnzestrat-o pe femeie cu mai multă pricepere decacirct pe băr-batrdquo De la 12 ani fetele și de la 13 ani băieții trec icircn categoria adulților și prin urmare le revin drepturi și obligații ca oricărui evreu

Comunitatea Evreilor Satu Mare a fost gazda acestui important eveni-ment și alături de invitații din Zalău ne-am bucurat icircmpreună

Sinagoga Mare a fost animată de veselia copiilor prezenți iar părinții și bunicii au fost deosebit de bucuroși că tradiția evreiască continuă

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

ComunitAti

Bat Mițva Hannei Has la sinagoga sătmăreană

Speranțe

Șase ani de la reinaugurarea Templului Israelit

Satu Mare

Tulcea

Sighetu Marmației

Președintele Federației Comu ni-tăților Evreiești din Romacircnia dr Aurel Vainer a efectuat pe 18 august o vizi-tă la Parcul Memorial al Holocaustului situat icircn Cimitirul evreiesc din Sfacircntu Gheorghe Oaspetele a fost icircnsoțit de Antal Aacuterpaacuted primarul municipiului și de Herman Rosner liderul obștii evre-ilor din localitate

Parcul Memorial al Holocaustului din Sfacircntu Gheorghe a fost inaugurat icircn mai 2014 cu prilejul evenimentelor de comemorare a 70 de ani de la de-portarea evreilor din Transilvania de Nord respectiv din Sfacircntu Gheorghe Este un memorial impresionant icircn care un loc special este dedicat copi-ilor care au murit icircn deportare Parcul a fost construit icircn etape mai icircntacirci Zi-dul memorial al Holocaustului icircn ca-pela cimitirului pe care sunt marcate numele celor 611 evrei din judeţul Trei

Scaune ucişi la Auschwitz-Birkenau apoi icircn 2014 a fost ridicat un obelisc icircn memoria celor 52 de copii din Sfacircn-tu Gheorghe victime ale Holocaustu-lui Elevii şcolilor din oraș au plantat 52 de arbuşti tuia fiecare căpătacircnd numele unui copil mort icircn deportare De asemenea au fost plantate şase sălcii placircngătoare icircn memoria celor 611 evrei ucişi icircn timpul Holocaustului

Icircn timpul vizitei Herman Rosner a menționat că Parcul Memorial al Holo-caustului din Sfacircntu Gheorghe repre-

zintă un gest de asumare a istoriei şi de respect faţă de oamenii dispăruţi icircn condiţii dramatice dar şi un moment de referinţă icircn educaţie pentru a nu se mai permite repetarea unor astfel de atrocităţi icircmpotriva fiinţei umane indiferent de naţionalitate credin-ţă sau religie El a mai vorbit despre proiectele de dezvoltare icircn continua-re a Parcului Memorial și a subliniat

buna colaborare cu instituțiile din Sfacircntu Gheorghe icircn realizarea proiectelor Și primarul Antal Aacuterpaacuted a scos icircn evidență conlucrarea cu obștea evreiască și icircn context a menționat dorința de a atrage in-

vestitori israelieni icircn regiuneDr Aurel Vainer a mulțumit pen-

tru invitație și pentru prezența lui An-

Vizita președintelui FCER la Parcul Memorial al Holocaustului

Sf Gheorghe tal Aacuterpaacuted a apreciat cele văzute și a promis că finalizarea icircntregului proiect va fi mediatizată Președintele FCER și-a manifestat dorința de a sprijini dezvoltarea relațiilor economice ale municipiului cu operatori economici și firme din Israel Referitor la Parcul Memorial el a subliniat bdquoBineicircnțeles proiectăm evenimentul acesta al in-augurării Parcului Memorial al depor-tării evreilor ndash sau al istoriei evreilor pentru că aici e vorba de istorie ndash din Sfacircntu Gheorghe și dorim ca acesta să devină un eveniment național re-marcabil Icircn Romacircnia a mai spus Aurel Vainer memoria Holocaustului este pe macircini bune și se organizea-ză lucruri importante pentru a menține icircn memoria omenirii acea crimă fără margini și fără explicații făcută de pu-terile naziste și de țările care au cola-borat cu Germaniardquo

Primarul Antal Aacuterpaacuted a declarat ul-terior icircn cadrul unei conferinţe de pre-să bdquoNoi am mai avut cacircteva proiecte icircmpreună la 65 de ani de la deportare la 70 de ani şi anul acesta sunt 75 de ani Am făcut Parcul Memorial al Ho-locaustului icircmpreună şi eu icircmi doresc pe de o parte să ţinem oarecum vie memoria acelor concetăţeni ai noştri care au fost deportaţi şi care nu s-au mai icircntors icircn judeţul nostru la acea vreme numit judeţul Trei Scaune Sunt 52 de copii sub 14 ani care au mu-rit atunci icircn lagărele de concentrare şi eu icircmi doresc ca icircmpreună cu co-munitatea evreiască Primăria să facă investiţii icircn continuare icircn zona respec-tivă Terenul este al comunităţii evre-ieşti deci putem face icircn parteneriat aceste lucruri dar icircmi doresc ca acel cimitir acel parc ndash pentru că o mică parte e cimitir şi icircn rest vorbim despre un parc ndash să devină un loc care este frecventat de cetăţenii oraşului să or-ganizăm diferite evenimente mai ales pentru copii chiar să amenajăm un fel de teatru icircn aer liber icircn zona respec-tivă Deci am discutat despre proiec-te de viitor şi sunt convins că e foarte important să facem acest lucru pentru că sunt foarte puţini cetăţeni icircn oraşul nostru care au pe harta lor cognitivă acest cimitir acest spaţiu acest loc sunt foarte puţini care ştiu că icircn Sfacircntu Gheorghe a existat o sinagogă care a fost demolată şi eu cred că e impor-tant să ştie copiii noştri să ştie tinerii din acest oraş ce s-a icircntacircmplat atunci pentru că nu avem dreptul să uităm şi să considerăm că pe noi nu ne priveş-te ceea ce s-a icircntacircmplat atunci sau că nu avem o responsabilitate Respon-sabilitatea noastră icircn acest moment constă icircn asta să ducem acolo copi-ii şcolile să fie mai active icircn această zonă Sunt exemple pozitive De Ziua Holocaustului s-au organizat diferite evenimente dar se pot face mai multe lucruri şi eu cred că este responsabi-litatea noastră comună să le facemldquo (EG)

Au trecut șase ani de la reinaugurarea Templului Is-raelit din Tulcea eveniment organizat de FCER cu spri-jinul autorităților locale și implicarea directă a conducerii Comunității Evreilor din Tulcea icircmpreună cu constructorul SC Ladconstruct Tulcea

Dintre susținătorii morali ai acestei renovări care s-a efectuat icircntre anii 2010 și 2014 dorim să-i amintim pe prof eacutelise Leibowich din Franța și pe scriitorul și actorul israe-lian Carol Feldman zl originar din Tulcea

De la reinaugurarea Templului au fost organizate multe activități culturale comemorative și religioase printre care și Bereshit-XI A fost icircnființat Muzeul Istoriei Evreilor din Tulcea sub directa icircndrumare a Janinei Ilie care a pregătit cu mare atenție desfășurarea evenimentelor icircn zilele de 22 și 23 august 2014 Au participat și mulți evrei tulceni care

trăiesc icircn prezent icircn IsraelbdquoMulțumim conducerii FCER icircn special președintelui

Aurel Vainer pen-tru susținerea acestui proiect icircn prezent Templul Israelit din Tul-cea fiind singurul lăcaș de cult iudaic din Dobrogeardquo a ținut să sublinieze președintele CE Tulcea Faimblat Solomon autorul acestor racircnduri

Familia Has la Bat Mițva fiicei Hannah

A Vainer (stg) H Rosner și Antal Aacuterpaacuted

Aspect de la reinaugurarea Templului Israelit icircn 2014

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Evenimentul intitulat bdquoDobrogea ndash un model european de conviețuire etnicărdquo a reunit participanți de presti-giu care au scos icircn evidență modul exemplar icircn care conviețuiesc aici nu-meroase minorități naționale Au luat parte Ambasadorul SUA la București ES Adrian Zuckerman IPS Teo-dosie Arhiepiscopul Tomisului So-rin Lucian Ionescu președintele Comunității Evreiești din Constanța și Muftiul Cultului Musulman Iusuuf Murat alături de reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobrogea

precum și primarul Constanței Dece-bal Făgădău primarul Tulcei Cons-tantin Hogea și comandantul Bazei bdquoMihail Kogălniceanurdquo Larry Vaughn Au fost de față reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobro-gea Manifestarea a fost organizată de Navy League of the United States ndash Consiliul Romacircniei şi președintele Regiunii EU al US Navy League Teo-dor Patrichi susținut de Marina Eforie și Restaurant Sailors

Invitații și-au expus opiniile la icircn-ceputul evenimentului subliniind

modul armo-nios icircn care conviețuiesc icircn Dobrogea minorități di-verse din punct de ve-dere cultural și religios

D i v e r s i -tatea a fost exemplificată și prin varie-tatea bufetului la care au fost invitați icircn final oaspeții

ComunitAti

Dobrogea un model de conviețuire etnică

Constanța

Icircn acestă perioadă bdquovirusatăldquo şi deo sebit de grea ne străduim să men-ţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare contactele cu enoriaşii noştri şi starea de spirit a acestora

Continuăm serviciile religioase de Șaharit şi Musaf de Șabat icircn aer li-

ber şi trebuie să menţionăm că aces-tea se bucură de interes din partea enoriaşilor aceştia consideracircnd că așa se desfăşoară mai plăcut şi icircn condiţii de siguranţă sporite Avem cel puţin minianul şi sunt prezenţi la slujbe şi unii simpatizanţi ai noştri care nu fac parte din minian Cadrul natural minunat de la noul nostru se-diu completează ambianţa plăcută icircn care se desfăşoară aceste servicii din care nu lipseşte lectura pericopei săptămacircnale din Tora

Icircn fiecare dimineaţă de luni și joi președintele comunității și secreta-rul Vili Moscovici participă alături de prietenii de la CE Iaşi la servicii re-ligioase online de Șaharit minunat

oficiate de Albert Lozneanu și Rabin Yehoshua Aharonovitch Activităţile Centrului de asistenţă comunitară bdquoYad Be Yadldquo coordonat de Cori-na Irimia au căpătat o bdquogreutateldquo deosebită icircn aces te vremuri tulburi Baruh Hașem icircn cadrul comunităţii noastre nu au fost cazuri de infecta-re şi sperăm să se menţină această situaţie atacirct la noi cacirct şi icircn celelalte comunităţi

Amintim aici activităţile de pome-nire a părinţilor şi a fratelui prof Mos-covici Ionel care s-au desfăşurat la monumentele din cimitir ale celor pomeniţi O menţiune deosebită pen-tru participarea enoriaşilor noştri la serviciile religioase online organizate

Ne străduim să menţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare

Bacău

Bar Mițva la Hoihe Șil

Frumoasa sinagogă din Botoșani radia icircn ziua de 20 august 2020 icircm-podobită cu flori şi baloane albe și al-bastre O zi deosebită prin icircncărcătu-ra ei emoţională care i-a impresionat pe toţi Bar Mițva lui Avi fiul Mihaelei şi al lui Eugen Talpalariu

Cuvintele de laudă şi felicitările adresate familiei rostite de preşe-dintele CE Botoşani David Iosif au stacircrnit ropote de aplauze Sub atenta icircndrumare a oficiantu-lui de cult ing Gus-tav Finkel tacircnărul Avi vădit emo-ţionat a pus Tefilin

De la ultima Bar Mițva din Hoihe Șil aceea a lui Avi-Marc Finkel nu a mai fost atacircta bucurie icircn vechiul lăcaş de cult Privind icircn jur am văzut iubirea părinţilor pentru tacircnărul sărbătorit şi lacrimi icircn ochii bunicii prof Rebeca Talpalariu La bucuria evenimentului au participat oaspeţi din Constanţa Galaţi Bucureşti şi Israel prieteni dragi ai familiei

Sacircmbătă 22 august alte momen-te frumoase i-au impresionat pe cei prezenţi Avi Talpalariu a fost che-mat la Tora şi apoi a rostit cuvinte de mulțumire pentru părinţi şi pentru bu-nică fiinţele dragi care i-au dat o edu-caţie aleasă icircmpărtăşindu-i cele mai frumoase valori morale

A fost o zi bogată icircn trăiri deose-bite icircn care am privit cu admiraţie un tablou minunat de familie

Prof BEATRISA FINKEL

Din nou icircn sinagogă

Acum cacircnd scriu aceste racircnduri inima mi-e plină de tristeţe pentru că ne-am despărţit acum cacircteva luni de trei dintre enoriaşi Un om generos un bun evreu Avi Halevi zl a pără-sit această lume ca şi Talic Segal şi Gantz Aron Toţi au fost dedicaţi vieţii evreieşti aducacircndu-şi contribuţia la păstrarea tradiţiilor poporului nostru

La Botoşani la sfacircrşitul lunii iunie a fost reluat serviciul religios icircn Sina-goga Mare iar enoriaşii respectă rigo-rile impuse de pandemie Preşedinte-le CE Botoşani David Iosif icirci con-voacă pe participanţi şi are grijă să fie minian Se fac rugăciuni se respectă iurţait şi pentru aceasta vin şi evrei din judeţele icircnvecinate

Oficiantul de cult ing Gustav Fin-kel oficiază rugăciunile şi citeşte din Tora

Cu speranţa că vremurile bune vor reveni negreşit evreii din Botoşani vor ca iudaismul să dăinuie veşnic

Prof BEATRISA FINKEL

Botoșani

de FCER la cursurile minunate de iudaism ținute de prim-rabin Rafael Shaffer şi icircn general la activităţile on-line ale FCER şi JCC

Urăm multă sănătate tuturor fraţilor noştri şi puterea de a trece cu bine peste această perioadă atacirct de grea

BRIF HAINRICH

Gheorghe Schwartz ndash

Cetățean de Onoare al Aradului

Scriitorul arădean Gheorghe Schwartz membru al Comunității Evreilor a fost distins cu titlul de bdquoCetățean de Onoare al Municipiului Aradrdquo icircntr-o ședință solemnă a Con-siliului urbei Evenimentul a avut loc icircn seara de 21 august și s-a ținut pe platoul din fața Palatului Administrativ

Icircn elogiul care i s-a adus au fost subliniate atacirct activitatea de scriitor gazetar și om de cultură al orașului nostru cacirct și cea didactică la Școala Specială din Arad (profesor director) și icircn cele două universități arădene Scriitor cunoscut icircn țară și străinătate cu numeroase cărți și premii literare de-a lungul timpului a fost redactor-șef adjunct al revistei literare bdquoArcaldquo (1990-1992) consilier al Ambasadei

Romacircniei din G e r m a n i a (1992-1993) consilier-șef al Inspecto-ratului pen-tru Cultură al Județului Arad re dac-tor-șef apoi

director al studioului de televiziune INTER-SAT Arad (1994-1996)

Adăugăm că icircn anul 2019 Gheor-ghe Schwartz a publicat la Editura Hasefer volumul bdquoProblemardquo

Mulțumind pentru titlul acordat scriitorul Gheorghe Schwartz a decla-rat bdquoOamenii trebuie să fie sănătoși ca să trăiască icircntr-un oraș ca acesta Trebuie să aibă parte de confort Pen-tru sănătate avem medici pentru con-fort inginerii muncitorii economiștii dar asta icircncă nu icirci face să fie oameni icircn adevăratul sens al cuvacircntului Se poate trăi și fără Beethoven Enescu Bracircncuși dar ar fi o viață foarte tristă Felicit Consiliul Municipal pentru că a dat astăzi multe distincții oamenilor de cultură pentru că oamenii de cultură sunt cei care duc mai departe istoria unui oraș a unei națiunirdquo

MARGARETA SZEGŐ

Arad

Expoziție dedicată istoriei evreilor

Tg Neamț

Pasionat de istoria evreilor tacircnărul muzeograf Ionuț Stigleț a avut ideea organizării unei expoziții documenta-re cu titlul bdquoComunitatea evreiască din Județul Neamțrdquo la Muzeul de Istorie și Etnografie din Tacircrgu-Neamț unde lucrează După cacircteva luni de cerce-tare proiectul a fost finalizat icircn sala de expoziții temporare a instituției Expoziția (deschisă icircn perioada 22 iu-lie-15 septembrie ac) a reunit obiecte de cult o Tora fotografii documente cărți un parohet etc reflectacircnd viața

comunitară evreiască de pe icircntreg te-ritoriul actual al Județului Neamț sub aspect religios social cultural eco-nomic

La realizarea proiectului au co-laborat Complexul Muzeal Național Neamț comunitățile evreilor din Piatra-Neamț și Roman precum și Obștea Evreilor din Tacircrgu-Neamț Reprezentanții acestora (I Stigleț președinții I Wexler și Em Nadler și vicepreședintele M Grinberg) cărora li s-a alăturat prof Elena Preda in-spector de specialitate (icircn cadrul In-spectoratului Școlar al Jud Neamț) au susținut alocuțiuni la deschiderea expoziției (miercuri 22 iulie ac) icircn curtea muzeului (condiție impusă de actuala pandemie) Tot acolo ele-va Inge Mihaela Olaru (de la Liceul de Arte bdquoVictor Braunerrdquo din Piatra-Neamț) a improvizat un moment muzical interpretacircnd cacircteva melodii romacircnești și evreiești la vioară și flaut (RE)

Iusuuf Murat Sorin Lucian Ionescu și IPS Teodosie

Ambasadorul Adrian Zuckerman icircmpreună cu Yael Ionescu fiica

președintelui CE Constanța

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 13

Icircmpreună de sărbătoriRoș Hașana Mițva 5781 ndash Anul

Nou Evreiesc ndash Bunicii comunității nu sunt singuri de sărbători Pentru că sărbătorile evreiești sunt icircntotdeauna

mai frumoase icircn familie sau la comu-nitate și pentru că icircn acest an reco-mandările și măsurile de protecție ne țin la distanță de cei dragi te provo-căm să trimiți gacircndurile și urările tale de Roș Hașana chiar icircn casele bunici-lor comunității icircn 3 pași simpli

bull TU cu doar 5 lei cumperi online o felicitare (sau mai multe) și comple-tezi mesajul tău

bull NOI tipărim felicitarea lipim tim-brul și expediem prin poștă

bull EI primesc la cutia poștală feli-citarea cu urările și gacircndurile tale de Roș Hașana

Poți cumpăra o felicitare fie on-line cu cardul pe wwwmitzvajccro fie cu numerar la sediu Programul se derulează pe tot parcursul lunii sep-tembrie 2020 cu ocazia Roș Hașana ndash Anului Nou Evreiesc 5781 și este desfășurat icircn parteneriat cu Departa-mentul de Asistență Socială și Medi-cală al FCER Fiecare 5 lei icircnseamnă

icircncă un bunic care va primi gacircndurile tale de Roș Hașana și nu va fi singur

Din viitorul apropiatDin 12 octombrie 2020 reicircnce-

pem cursurile de limba ebraică pentru adulți și copii limba engleză adulți și activitățile sportive atacirct la sediul JCC București cacirct și online Info și icircnscri-eri wwwcursurijccro

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Icircn căutarea bdquogusturilor israelienerdquoDebut pentru programul online

bdquoGusturi israelienerdquo realizat de Liviu Gordea din echipa JCC Timişoara Primul invitat a fost un bucătar desă-vacircrşit meticulos dar şi inventiv Dany Farkash director al Parcului Național Qumran şi un foarte icircndrăgit voluntar al Joint icircn Romacircnia icircn urmă cu aproa-pe două decenii Ne-a primit icircn casa lui impresionantă din Kibutz Kalia de pe malul Mării Moarte De pe terasa casei sale cu arcade poţi surprinde atacirct albastrul ceţos al mării cacirct şi liniş-tea aparent infinită a deşertului Bucă-tăria sa dotată şi frigiderul bdquogenerosrdquo căci aşa se cere acolo unde ai patru

copii au fost un mediu ideal pentru a prepara cacircteva bucate uşoare şi rapi-de Prima alegere a fost shakshuka

Tehnica de preparare a fost de fapt marea atracţie iar o asemenea emi-siune icircţi dă ocazia să vezi exact paşii din bucătărie şi să adresezi icircntrebări chiar atunci cacircnd se desfăşoară timpii de preparare A venit apoi racircndul thi-nei pasta de susan care se transfor-mă icircntr-o delicioasă cremă prin adă-ugarea de apă foarte rece usturoi lămacircie sare şi alte mirodenii Salata uşor de preparat de roşii cherry soiul bdquoinventatrdquo icircn Israel şi cel mai popular azi icircn lume a completat un mic-dejun brunch sau chiar pracircnz tipic israelian Nu putea lipsi pacircinea proaspătă şi crocantă care se rupe nu se taie aşa cum zicea Dany și care se icircnmoaie icircn toate aceste delicii

Liviu a completat pe parcurs de-monstraţia practică a interlocutorului israelian cu numeroase informaţii despre bucătăria israeliană condi-mentele folosite şi bucatele consu-

mate cel mai adesea icircn ţara medite-raneană care prin faptul că a adunat oameni din atacirctea colţuri ale lumii are o bogăţie culinară fără asemănare

Programul va continua şi sperăm ca prietenii israelieni să ne primeas-că icircn casele şi bucătăriile lor cu ace-eaşi deschidere şi entuziasm pe care Dany le are mereu pentru comunita-tea evreilor din Romacircnia

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Activitățile continuă icircn mediul online

Icircn condițiile stării de alertă impuse de pandemie activitățile organizate de JCC Iași s-au desfășurat icircn conti-nuare doar icircn mediul virtual

Vineri 24 iulie JCC Iași icircn cola-borare cu Comunitatea Evreilor din Iași a organizat două evenimente de-osebite Primul dintre acestea a fost Kabalat Șabat-ul copiilor prezentat de copii pentru copii la care și cei mai mici membri ai JCC au arătat că știu

atacirct melodii tradiționale cacirct și rugă-ciuni specifice de Șabat

Cel de-al doilea eveniment a fost seara de Kabalat Șabat de la Sinago-ga Mare din Iași Evenimentul a debu-tat cu un tur virtual prezentat de Ben-jamina Ides Vladcovschi președinte interimar al CE Iași care a icircnceput icircn bdquoPiața Prieteniei Romacircno-Israelienerdquo loc icircn care se găsește obeliscul ridi-cat icircn memoria victimelor Pogromului din iunie 1941 și a continuat cu o pre-zentare a celei mai vechi Sinagogi din Romacircnia

Participanții au putut afla amă-nunte inedite despre Sinagoga Mare construită icircntre anii 1657-1671 și re-inaugurată cu prilejul sărbătorii de Hanuca icircn anul 2018 despre isto-ria prezenței evreilor pe meleagurile

ieșene precum și despre tradiții și obiceiuri evreiești specifice zonei

Serviciul religios a fost oficiat de directorul JCC Iași dl Albert Loz-

neanu care la finalul evenimentu-lui a transmis un mesaj emoționant bdquoIubiți prieteni sunt foarte bucuros să

vă mulțumesc tuturor celor care ați ales să sărbătorim icircmpreună chiar dacă virtual un Oneg Șabat special din superba Sinagogă Mare din Iași cea mai veche din Romacircnia Am avut plăcerea și marea onoare ca icircn sea-ra sfacircntă de Șabat să oficiez un Ka-balat Șabat special cu toate emoțiile și mai ales cu toată iubirea pe care am pus-o icircn fiecare cuvacircnt Icircn aceste zile dificile Dumnezeu ne-a lăsat din nou o portiță de scăpare și ajutați de tehnologie am putut fi măcar virtual icircmpreună Din nou Dumnezeu ne-a icircngăduit să ne cunoaștem limitele și icircn același timp să realizăm cacirct de im-portant este să fim icircmpreună și cacirct de plăcut este icircntr-adevăr să petrecem Șabatul icircn pace și să fim sănătoșirdquo

SILVIAN SEGAL

Motive de bucurie icircn pandemieCentrul Comunitar Evreiesc conti-

nuă să atragă participanți la activitățile sale devenite deja tradiționale Icircntre acestea cursurile online de ebraică pentru icircncepători și avansați suscită icircn continuare mult interes La ele iau parte nu doar evrei membri sau nu ai Comunității ci și creștini interesați să icircnvețe limba ivrit De asemenea icircn condiții de siguranță sanitară formația de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim repetă noi dansuri pentru vre-murile icircn care se vor putea organiza spectacole de acest fel

Special pentru copii JCC Ro-macircnia a organizat icircn data de 24 iu-lie un Kabalat Șabat online unde protagoniști au fost chiar cei mici care au povestit despre simbolurile și icircnțelesurile Șabatului au cacircntat și au spus poezii Oradea a fost reprezen-tată de Caroline și Estelle Bumbu și de Alexandra Nagy

O generoasă donație ne-a fost oferită de Departamentul pentru Asistență Socială al Consiliului Local al Municipiului Oradea icircmpreună cu firma Metalica SA Reprezentanții Comunității Evreilor și JCC Oradea au recepționat echipamentele casnice care vor fi de mare folos icircn bucătăria cantinei noastre

Am avut și alte motive de mare bu-curie le-am felicitat cu ocazia zilelor de naștere (chiar dacă de la distanță

icircn Germania respectiv icircn Israel) pe Sarah Rachel care a icircmplinit fru-moasa vacircrstă a Bat Mițva și pe Yael nepoatele președintelui Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Kop-pelmann

Tot icircn acest context fericit le-am spus bdquoMazel Tovrdquo prim-rabinului Ora-dei Shraya Kav și lui Iosif Blau Shi-mon Gil și Beni Rezmuves

Alți doi mem bri de bază ai Comu-nității Evreilor din Oradea care sunt pre-zenți zilnic la serviciile religi-oase George Hausmann și Laszlo Horva-th au fost căl-duros felicitați cu ocazia că-sătoriilor unor membri ai familiilor lor

L-am primit cu drag la revenirea icircn Romacircnia după o lungă perioadă pe prof Shaul Hachum rabin din Paris și prieten al Comunității noastre

ROBERT SCHORR

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

Alexandra Nagy

Caroline Estelle și Amos Bumbu

A Lozneanu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Mă icircntorsesem de curacircnd de la Podu Iloaiei după o călătorie icircn care ar fi pălit și chinurile iadului O călăto-rie de infern icircntr-un Tren al Morții

Era o zi de toamnă cu un cer de plumb din care cădea fără sfacircrșit o ploaie măruntă și rece Rătăceam pe străzile Iașilor icircmpovărat de tristețile mele și de traumele atacirct de vii icircncă și care mă icircnsoțeau ca niște boli de nevindecat Umblam ca un automat iar lacrimile icircmi spălau fața laolaltă cu stropii reci ce cădeau din icircnalt Oa-meni grăbiți și icircnfrigurați treceau pe lacircngă mine Unii se opreau o clipă clătinau din cap și-și continuau dru-mul fără o vorbă alții se furișau fără să mă bage icircn seamă Prea mulți copii icircși placircngeau icircn acele zile apocalipti-ce părinții ori frații ori prietenii uciși cu o bestială cruzime icircn sacircngerosul masacru antievreiesc din fosta capita-lă a Moldovei

Hoinăream prin ploaia icircnghețată pe care o simțeam pacircnă la oase ca și cum nu aș fi avut nicio țintă Dar ar fi fost suficient să fac cacircțiva pași pentru a ajunge la casa icircn care mă aștepta o mamă icircndoliată O casă modestă din apropierea sinagogii Catarski Un sin-gur gacircnd icircmi stăruia ca o obsesie mă tulbura și chiar mă icircnspăimacircnta tre-buia să-i fac o vizită mamei celui mai drag dintre prietenii copilăriei mele Aurel Șvarț Relu cum icirci spuneam cu toții cu un nume de alint

Cu Relu Șvarț am fost coleg icircncă din clasa icircntacirci a școlii primare bdquoRe-gele Carol Irdquo iar mai tacircrziu haver de cvuţa (coleg de grupă) al organizației sioniste bdquoDror Habonimrdquo Iar astăzi acum doamna Amalia Șvarț tante Amalia mă aștepta Icircmi formulasem și icircmi reformulasem ca pe un adevă-rat scenariu această cutremurătoare pentru mine reicircntacirclnire cu tante Ama-lia mama lui Reluțu O mamă care-și jelea pierderea unicului său fiu icircn zi-lele tragice ale Pogromului de la Iași Zile pe care eu am făcut jurămacircnt să nu le uit niciodată nici o clipă pacircnă la sfacircrşitul sfacircrşitului Aveam senzaţia sinistră că va trebui să intru icircn rolul nefast al unui mesager al morţii

Cu o astfel de senzaţie oribilă şi cu mintea cotropită de momentul fatal icircn care macircna prietenului meu s-a des-prins de macircna mea pentru a dispărea icircn neant şi icircn moarte am trecut pragul casei icircn care am trăit zilele cele mai fericite ale copilăriei mele alături de Reluţu Doamne Dumnezeule şi as-tăzi după o viaţă de om icircmi amintesc cu neştirbită prospeţime de acea cli-pă care avea să devină unul din cele mai blestemate coşmaruri ale vieţii mele Auziţi şi dumneavoastră icircn puţi-ne cuvinte ce i-am povestit ore şi ore icircn şir mamei lui Aurel Șvarţ

S-a icircntacircmplat icircn ziua icircn care tot creştinul icirci prăznuieşte pe Sfinţii Petru şi Pavel adică pe 29 iunie din vara lui 1941 Ne aflam icircn curtea Chesturii de Poliţie icircntr-unul din intervalele icircnşe-lătoare cacircnd armele ucigaşe tăceau Tatăl meu care pacircnă atunci mă ţinuse stracircns lipit de el mi-a dat un bracircnci puternic şi cu o voce plină de dispe-rare pe care nu i-o mai auzisem mi-a strigat bdquoFugi fugi acum şi nu uitardquo Şi am ţacircşnit ca aruncat de un resort Fugeam cu o iuţeală de care nici nu mă bănuiam icircn stare Mi se părea că icircmpotriva legii gravitaţiei nici nu atin-geam pămacircntul

Liniştea amăgitoare care a de-clanşat demenţa de mai tacircrziu a fost scurtă Au reicircnceput icircmpuşcăturile Se trăgea din toate direcţiile din toate armele Şi evreii captivi alergau bez-metici sub ploaia de gloanţe fără să ştie icircncotro icircşi pot salva viaţa

M-am avacircntat şi eu icircn acel iureş fără speranţă Cădeau oameni sece-raţi de gloanţe cădeau icircmpiedicacircn - du-se unii de alţii iar cei icircncă vii căl-cau peste cei morţi fugind de moarte Din mulţimea aceea dezumanizată care icircşi căuta la icircntacircmplare salva-rea s-a auzit un urlet cutremurător LA SIDOLI EVREI Şi gloata aceea dezlănţuită a pornit-o icircn acelaşi galop dement spre zidul icircnalt ca de cetate medievală care despărţea poliţia de vechiul cinematograf bdquoSidolirdquo

Era un zid de doi metri icircnălţime cu triunghiuri de sticlă groasă planta-te pe creastă Icircn acele clipe tragice cine mai avea puterea judecăţii Era desigur o nebunie dar atunci doar escaladarea acelui zid o consideram singura cale spre viaţă sau spre moarte Nu aveam de ales

Aşadar icircn ziua aceea rece şi tris-tă de sfacircrşit de toamnă icircn care Iaşiul părea un oraş mort tremuracircnd de frig sau vibracircnd de emoţie m-am trezit icircn casa al cărui prag l-am trecut de atacirc-tea ori Şi iată-mă acum icircn faţa ma-mei prietenului meu doamna Amalia tante Amalia cum icirci spuneam eu Se vedea că mă aştepta Stătea icircn mijlo-cul icircncăperii fără nici o expresie pe chipul icircnnegurat şi aşa icircnveşmacircntată icircn negru părea un monument dăltuit icircn durere şi suferinţă

Fiinţa aceea pe care o ştiam eu fusese o femeie frumoasă icircncă icircn pu-terea vacircrstei de pe chipul căreia nu se stingea niciodată lumina unui zacircm-bet Acum icircn faţa mea se afla o mamă ruinată de jale Trupul ei zvelt armo-nios altădată era acum gacircrbov părul ei de culoarea inului era acum cenu-şiu faţa brăzdată de riduri adacircnci ochii ei veseli cu privirea caldă pe care icirci ştiam erau acum marcaţi de tuşele vineţii ale cearcănelor Pă-reau nişte ochi morţi Iar eu priveam ca hipnotizat fără să-mi pot descleş-ta buzele Ce şi cum să-i spun unei mame atacirct de năpăstuite O mamă a idişe mame care a plătit un tribut atacirct de scump Pierderea unicului său fiu Există oare icircn vreo limbă cuvinte care să poată alina durerea unei ase-menea fiinţe

Eu tăceam şi o priveam uluit pe tante Amalia cacircnd m-am simţit icircm-brăţişat Tante Amalia mă stracircngea icircn braţele ei cu icircntreaga ei dragoste cu toată afecţiunea pe care ar fi tre-buit să le dăruiască propriului ei fiu Doamne mă stracircngea icircn braţele ei cu atacircta putere și eu simţeam cum inima icircmi bate cu atacircta forţă icircncacirct mă te-meam că icircmi va sparge pieptul şi se va rostogoli pe duşumeaua proaspăt spălată Tante Amalia placircngea icircn-cetişor şi printre suspine am auzit-o spunacircnd cuvinte pline de blacircndeţe și duioșie Le ţin minte şi azi aproape aşa cum le-am auzit

ndash Te-am aşteptat zănoc (diminutiv icircn limba idiş pentru substantivul bdquofiuldquo) Ai venit fără Relu fără icircngeraşul meu fără sufletul meu

Iar cuvintele ei mă ardeau ca un fier roşu Aş fi preferat atunci să se surpe pămacircntul sub mine decacirct să le fi auzit A urmat o tăcere grea apăsă-toare după care i-am auzit iar glasul sugrumat de durere

ndash Spune-mi tu cum şi de ce să mai trăiesc cacircnd ei mi-au ucis icircngerul şi mi-au zdrobit neşama (bdquosufletldquo icircn ebraică)

Iar eu tăceam şi mă minunam icircn-trebacircndu-mă icircn ce suflet mare poate icircncăpea atacircta jale şi atacircta deznădej-de

La Iaşi icircn acele zile care au icircnne-grit istoria Romacircniei icircn acel masacru ce a icircnsemnat cel mai devastator po-

grom antievreiesc din această ţară Relu nu a fost singurul bdquoicircngerrdquo ucis Au fost asasinaţi icircn cele mai diabolice atrocităţi un număr de trei sute cinci-zeci de copii evrei care nu apucaseră icircncă să-şi ia zborul spre viaţă O ade-vărată cruciadă icircmpotriva acestor ino-cenţi martiri care au căzut jertfă urii de moarte antisemite care durează de milenii

Cu ani icircn urmă regretatul critic li-terar Eugen Luca scria icircn bdquoDuminica neagrărdquo că icircn pogrom au fost ucişi cinci sute de copii

Ca o vrajă mistică mă atrăgea ca-mera lui Relu Uşa icirci era larg deschi-să iar eu am păşit icircn ea icircnfiorat şi cu sentimentul cu care aş fi trecut pragul unui templu Pe o policioară dreaptă cu o acoperitoare albastră brodată chiar de macircna doamnei Amalia ne zacircmbea chipul lui Relu Aşa cum icircl ştiam cu faţa lui veselă plină de can-doare cu ochii mari prietenoşi a că-ror privire te icircntrebau bdquoHei ce zicirdquo Un copil frumos ca un icircnger Sub raft cacircteva lucruri care i-au aparţinut ta-bla de şah pe care piesele albe şi cele negre păstrau ultimele poziţii ale unei partide neterminate o cutie alb-albas-tră KKL(Keren Kaiemeth Lʼ Israel) cu care am umblat icircmpreună pe stră-zile Iaşilor pentru o colectă de bani destinaţi realizării unui cămin naţional evreiesc pe pămacircnturile străbunilor bdquoamintirilerdquo hacirctrului Creangă un Jules Verne cu romanul bdquoDouăzeci de mii de leghe sub mărirdquo al cărui personaj principal Căpitanul Nemo icircl fermeca pur şi simplu pe Relu Mai era acolo un caiet bdquodictandordquo mai degrabă un jurnal cu observaţii aproape zilnice consemnacircnd icircntacircmplări uneori copi-lăreşti pline de haz alteori secvenţe de viaţă subliniate cu o icircnţelepciune matură şi pur şi simplu dramatice Rememorez ultima sa icircnsemnare da-tată 29 iunie 1941 bdquoToată noaptea n-a icircnchis nimeni ochii Aşteptăm Ce aşteptăm pe cine aşteptăm Acum zăresc o lumină prin geamul camuflat Se aud zgomote icircnfricoşătoare urlete de groază icircmpuşcături placircnsete de

copii Doamne ce ne mai aşteaptă pe noi evreiirdquo

Toate şi tabla de şah şi cărţile pe care le icircndrăgise Relu toate erau acolo făcacircnd atacirct de vie prezenţa prietenului meu Pe mine m-a impre-sionat icircnsă cea din urmă icircnsemnare din aşa-zisul lui jurnal Răspunsul la icircntrebarea cu care icircşi icircncheie icircnsem-nările şi pe care el icircl aştepta cu atacircta spaimă avea să-l capete icircn aceeaşi zi neaşteptat de sacircngeros icircn care au fost asasinaţi paisprezece mii de evrei ieşeni

Trecuseră ore bune icircn care eu şi tante Amalia povesteam fără să obo-sim şi fără să dorim să punem punct icircntacircmplărilor din scurta viaţă a celui care a fost şi nu va mai fi bdquoicircngeraşulrdquo şi bdquoneșamardquo doamnei Amalia Nici nu ne-am dat seama cacircnd s-a scurs tim-pul acelor amintiri răscolitoare Stropii de ploaie icircncetaseră să mai bată icircn fe-restre şi un amurg lăptos s-a coboracirct peste oraşul pustiit de o zi cacircinoasă de noiembrie

Venise timpul să plec Tante Ama-lia s-a apropiat de mine şi m-a cuprins de umeri Ochii ei stinşi pacircnă atunci mă priveau cu o intensitate tulbură-toare ca şi cum ar fi vrut să-mi dezvă-luie un gacircnd secret şi nerostit Şi par-că o şi auzeam bdquoZănoc spune tu cacirct o s-o mai duc fără icircngeraşul meu şi cu un suflet sufletul meu care a murit icircmpreună cu Reluţurdquo

Tante Amalia nu s-a icircnşelat Nu a trecut multă vreme după vizita pe care i-am făcut-o cacircnd durerea prea mare pentru o mamă a doboracirct-o Murise de inimă rea cum se spune icircn popor Boală fără leac

Cei peste trei sute de copii-martiri pieriţi asemeni lui Aurel Șvarţ icircn Po-gromul de la Iaşi care icircntregesc cifra cutremurătoare de un milion cinci sute de mii care au căzut jertfă icircn Holo-caust sunt victimele inocente ale unei uri apărute cu milenii icircn urmă icircntr-o

(Continuare icircn pag 22)

LEONARD ZĂICESCUWuppertal ianuarie 2020

Simfonia unor vieți bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon

La Editura Hasefer a apărut bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon scriitoare israeliană de limbă romacircnă icircn re-dactarea Ilenei Buculei Este un roman a cărui acțiune acoperă mai mult de o jumătate de secol din 1944 la Cernăuți pacircnă icircn anii 2000 la Tel Aviv Elementul bio-grafic autentic icircl constituie destinul tragic al savantului Albert Schwartz icircndepărtat prin forța statului sovietic de părinții săi cacircnd icircncă era minor (fără să-i revadă vreodată) Elev și student remarcabil icircn domeniul ma-tematicii și al fizicii nucleare solicitat pentru cercetări secrete icircn slujba statului cariera sa va cunoaște un declin brusc icircn locul unui binemeritat post universitar va primi unul de profesor de liceu pentru ca nu peste mult timp să fie trimis icircn războiul din Afganistan icircn prima linie unde va și muri Icircși lasă văduvă soția și orfană fiica de 11 ani Sonia Icircn scurtă vreme aceasta icircși pierde și mama după o icircncercare de a-și reface viața făcută cu disperarea bdquoicircnecatului care se agață de un pairdquo După cacircțiva ani crunți petrecuți la un orfelinat Sonia ne este icircnfățișată ca studentă bursieră la Stomatologie la Universitatea din No-vosibirsk iar icircn timpul liber este prim-violonista unui cvartet de fete care dau concerte de muzică simfonică icircn sala Muzeului Municipal din oraș

Icircn paralel cunoaștem povestea lui Alexander Segal student la Construcții la aceeași universitate Icircncearcă să păstreze distanța față de mama lui auto-ritară Alla care momentan se zbate să recacircștige la Chișinău o casă despre care afirmă că i se cuvine Alexander se icircndrăgostește de Sonia (bdquovioara icircntacircirdquo nu numai icircn cadrul cvartetului ci și icircn existența lui) iar sentimentele icirci sunt icircmpărtășite Se căsătoresc și au o viață icircmplinită pacircnă cacircnd dorința amacircndu-rora de a ști adevărul despre trecutul părinților lor care le afectează prezentul devine tot mai puternică Le rămacircne cititorilor să descopere cum s-au icircntrepă-truns viețile Allei și a lui Albert semnificația bdquosimfonieirdquo icircn evoluția personajelor precum și deznodămacircntul romanului Icircntreaga carte este scrisă agreabil cu alternarea vocilor (a lui Alexander și a Soniei) care preiau firul povestirii și icircl urmăresc cu tenacitate și curaj CLAUDIA BOSOI

Pogromul de la Iași icircngeri uciși și suflete zdrobite

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 9: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 9

I U D A I C A

Icircn 29 și 30 iulie 2020 la Tempul Coral din București a fost marcat postul prilejuit de Tișa be-Av Evenimentul a fost moderat de Eduard Kupferberg secretar general al FCER și directorul Cancelariei Rabinice și transmis live pe Facebook Despre semnificațiile zilei au luat cuvacircntul dr Aurel Vainer președintele FCER-CM prim-rabinul Rafael Shaffer al FCER-CM și rabinul israelian Josef Wasserman al Evreilor Originari din Romacircnia

Eduard Kupferberg a precizat că unul dintre evenimen-tele de Tișa be-Av bdquos-a născut icircntr-un scurt pasaj din Tora momentul icircn care evreii ajung la granița Canaanului după Ieșirea din Egipt Icircnainte de a intra icircn țară trimit iscoade din partea fiecărui trib La icircntoarcere 10 dintre ele spun laquoEste o țară minunată dar foarte periculoasăraquo Evreii exclamă laquoDumnezeu ne-a scos din Egipt numai ca să ne dea pieirii icircn această țară bogatăraquo Li s-a răspuns laquoDa este foarte periculos dar trebuie să avem icircncredere icircn Cuvacircntul lui Dumnezeu care ne-a făgăduit această țară Trebuie să mergem mai departeraquo Conform unui Midraș Dumnezeu s-a supărat pe ei laquoAți placircns icircn fața Țării Făgăduinței fără motiv De-acum icircncolo o să vă dau motive să placircngețiraquo Se spune că acest eveniment s-a petrecut de Tișa be-Avrdquo Care este lecția acestei zile de doliu bdquoIcircn zilele noastre suntem icircntr-o situație icircn care oamenii se placircng Să fim atenți cacircnd ne placircngem de mici inconvenienterdquo

Icircntr-un mesaj icircnregistrat urmat de o completare de la pupitrul Templului Coral dr Aurel Vainer a făcut o incursi-une icircn istoria celor două Temple bdquoVorbim despre o mare zi de doliu a poporului evreu multimilenar ziua de 9 a lunii Av cacircnd a avut loc distrugerea Primului Templu de la Ie-rusalim de către potentatul babilonian al acelor vremuri Nabucodonosor al II-lea Acest Templu a fost primul centru de mare atracție al cultului mozaic din lume Acolo se icircn-tacircmplau marile evenimente acolo pe vremuri evreii adu-ceau și jertfe A fost distrus icircn 586 icircea Am avut o pauză istorică Al Doilea Templu de la Ierusalim s-a datorat rege-lui Irod Icircn anul 70 ea a fost distrus de romani ca să se șteargă urmele poporului evreu și ale cultului religios prac-ticat altfel decacirct restul lumii Distrugerea ambelor Temple a avut loc icircntr-o zi de 9 Av la distanță de aproximativ 600 de ani de aici caracterul ei memorabil este ziua icircn care făptașii au crezut că dau o lovitură de moarte credinței icircn Hașem A fost o lovitură grea dar iudaismul a continuat să

existe și să se dezvolterdquo a subliniat vorbitorul Rabinul Josef Wasserman a arătat că nu numai zilele de

sărbătoare ci și cele de doliu exprimă trăsăturile de carac-ter ale unui popor bdquo9 Av a devenit simbolul fundamental al speranței de macircntuire și al dorinței de restaurare a timpu-rilor trecute pe același pămacircnt cu al strămoșilor Practicile impuse icircn raport cu această zi stabilesc o legătură icircntre două aspecte durerea profundă și speranța puternicărdquo De la Zidul de Vest singurul care a rămas icircn picioare numit și Zidul Placircngerii va porni reclădirea celui de-al Treilea Tem-plu bdquoPostul va deveni zi de bucurie Conștiința doliului adu-ce macircntuirea Mesia este dorul de libertate și dreptate pe care nicio sabie oricacirct de ascuțită nu-l poate străpungerdquo

Prim-rabinul Rafael Shaffer a afirmat bdquoTișa be-Av cea mai tristă zi din calendarul nostru O marcăm prin post Anul acesta s-au adunat pandemia canicula Numai cel care se simte foarte bine să icircndrăznească să postească Nu avem voie să ne spălăm nici măcar pe macircini ndash așa scrie icircn Carte Anul acesta din cauza pandemiei trebuie icircnde-plinită datoria de a ne igieniza macircinile ori de cacircte ori este nevoie Singura poruncă pe care o putem icircmplini cum tre-buie ține de icircncălțăminte Pe vremuri era dificil dar acum putem purta cu toții pantofi care nu sunt din pielerdquo

Revenind asupra episodului biblic icircn care iscoadele tri-mise icircn Țara Făgăduinței au adus deznădejdea icircn racircndurile evreilor care au placircns toată noaptea de teama primejdiilor vorbitorul a comentat bdquoMoșe Rabeinu știa că nu din cau-za locuitorilor celor puternici ai țării au placircns Ieșiseră din Egipt se obișnuiseră cu realitatea din deșert acum icircncă o dată să facă o schimbare Nu au dorit să se obișnuiască la ceva nou au fost dispuși să renunțe la o treaptă spirituală mai icircnaltă doar pentru a continua rutina viețiirdquo Icircn prezent ce deplacircngem noi bdquoNu o clădire ci faptul că icircn acele vre-muri icircnvățătura divină cobora prin intermediul Templului Legătura cu Hașem era deschisă astăzi e aproape icircnchi-să Am fost aproape de Hașem iar acum suntem departe Acesta este placircnsetul de Tișa be-Av ne amintim că am avut mai mult și ne dorim mai mult Prin placircnsetul nostru din fiecare an corectăm placircnsetul strămoșilor pentru care a avea mai mult era o amenințarerdquo

Rafael Shaffer regretatul oficiant de cult Yehuda Livnat și Eduard Kupferberg au rostit rugăciunile zilei

CLAUDIA BOSOI

Rabinul Ari EnkinTișa be-Av ndash zi de doliu pentru

numeroasele tragedii ale poporului evreu

Pe 30 iulie ac icircn cadrul ciclului de prelegeri săptămacircnale transmise on-line de la Ierusalim rabinul Ari Enkin de la organizația United with Israel a explicat semnificația zilei de Tișa be-Av poate cea mai tristă din calendarul iudaic zi pe care evreii credincioși o marchează prin post Ari Enkin a ară-tat că icircn această zi nu se comemorea-ză numai distrugerea celor două tem-ple ci și multe alte evenimente tragice care au avut loc icircn luna Av Astfel el a menționat povestea celor 12 spioni trimiși de Moise icircn Canaan dintre care 10 s-au icircntors cu vești proaste speri-indu-i pe evrei și stacircrnind supărarea lui Dumnezeu Icircn luna Av a avut loc răscoala eșuată a lui Bar Kochba a fost arat de către romani locul templu-lui s-a organizat prima cruciadă s-a decis expulzarea evreilor din Anglia Franța Spania a izbucnit Primul Răz-boi Mondial Pe 2 august s-a hotăracirct bdquosoluția finalărdquo ndash asasinarea evreilor din Europa ndash s-a finalizat deportarea evreilor din ghetoul de la Varșovia și a avut loc atacul icircmpotriva comunității evreiești din Buenos Aires soldat cu peste 80 de morți

Rabinul Enkin a enumerat interdicțiile de Tișa be-Av și motivele acestora printre care postul de 24 de ore interdicția de a te spăla de a pur-ta obiecte de piele de a avea relații sexuale permisiunea de a citi numai lucruri triste Pe 9 Av se poartă doliu pentru distrugerea Templului de la Ie-

rusalim El a explicat că obiceiul de a sparge un pahar sau o farfurie la nun-tă este icircn memoria distrugerii Templu-lui din Ierusalim ca și cenușa care se pune pe fruntea mirelui De aseme-nea a sta Shiva acolo unde a avut loc un deces amintește de Templu ca și existența unui perete neterminat icircn multe case ale evreilor religioși

O altă problemă abordată de rabin a fost cea a reconstruirii celui de-al Treilea Templu Aici există mai mul-te teorii de exemplu condiția ca toți evreii sau cei mai mulți să trăiască icircn Israel să existe un rege sau un pro-fet evreu sau să se apropie vremuri mesianice Alte teorii susțin că Tem-plul nu poate fi reconstruit decacirct de Hașem sau de Mesia sau că cel de-al Treilea Templu va veni din ceruri

După prelegere au urmat nume-roase icircntrebări emisiunea online fiind urmărită de aproape 400 de persoane din toate colțurile lumii

Mesajul de Tișa be-Av al președintelui Israelului

Reuven Rivlin De șase ani cu prilejul zilei de

Tișa be-Av președintele Reuven Ri-vlin invită la reședința prezidențială la o sesiune de lectură reprezentanți ai tuturor curentelor din iudaism pen-tru a evoca Ziua Dăracircmării Templului de la Ierusalim Icircn acest an icircntacirclni-rea s-a desfășurat la 28 iulie7 Av și s-a intitulat bdquoSingurătatea națională și singurătatea individualărdquo Au par-ticipat Isaac Herzog președintele Agenției Evreiești Avinoam Bar Yo-sef președinte-director general al

Institutului Evreiesc pentru Politici Publice Adina bar Shalom fondatoa-rea Colegiului haredi din Ierusalim și laureată a Premiului Israel scriitorul Yochi Brandes rabinul Rick Jacobs președintele Uniunii Iudaismului Re-form și rabin Julie Schonfeld director general emeritus al Adunării Rabinice

Președintele Rivlin a vorbit despre singurătatea de care suferă la ora ac-tuală numeroși evrei cetățeni ai Israe-lului din cauza pandemiei de corona-virus bdquoEste momentul icircn care singu-răratea este copleșitoare Dificultatea de a ne cacircștiga traiul icircngrijorări legate de familie de cămin distanțarea so-cială din cauza căreia mulți au de-venit izolați incertitudinea legată de educația copiilor toate acestea ne fac mai icircnsingurați ca oricacircndrdquo Cu toate acestea Rivlin și-a exprimat icircncrede-rea icircn capacitatea Statului Israel de a depăși aceste momente dificile icircn devotamentul manifestat de bărbații și femeile din societatea israeliană pentru a-i ajuta pe alții și a menționat implicarea organizațiilor caritabile Chiar și icircn reședința prezidențială a spus el s-a instalat o linie telefonică de ajutorare a celor aflați icircn dificultate

Președintele Rivlin a transmis și un mesaj comunităților evreiești din Diaspora bdquoIcircmpărtășim aceeași soar-tă același destin Știm cacirct de greu ați fost loviți de criză și vă transmitem cel mai călduros mesaj de dragos-te și susținere Vom depăși crizardquo Președintele și-a icircncheiat discur-sul citacircnd dintr-o rugăciune care se rostește de Tișa be-Av bdquoNahamu mahamu ami Te rog să consolezi po-porul meurdquo (EG)

Moment istoric germano-israelian

Zbor comun deasupra

lagărului Dachau eliberat icircn urmă

cu 75 de aniForțele Aeriene israeliene și ger-

mane au efectuat icircn premieră un exercițiu militar comun icircn cadrul căruia avioane din cele două țări au zburat deasupra lagărului de con-centrare de la Dachau icircn apropiere de Muumlnchen la 75 de ani după eli-berarea lagărului

Icircntr-un mesaj postat pe Twitter Forțele Aeriene Israeliene au subli-niat că survolarea icircn comun a lagă-rului a fost efectuată icircn memoria vic-timelor Holocaustului de la Dachau și a celor 11 sportivi israelieni luați

ostatici și asasinați de teroriști pales-tinieni la Olimpiada de la Muumlnchen din 1972

Premierul Benjamin Netanyahu a menționat acest zbor bdquoPiloții Forțelor noastre Aeriene au zburat deasupra lagărului de concentrare de la Dac-hau unde au fost asasinați evrei Marea lecție a Holocaustului este că nimeni nu-i va proteja pe criminalirdquo a scris pe Twitter premierul israelian

Icircnaintea efectuării zborului ge-neral maior Maikam Norkin de la Forțele Aeriene Israeliene s-a icircntacircl-nit cu supraviețuitori ai Holocaustului și a primit o curea care a aparținut lui Pesach Smieleg un supraviețuitor al lagărului Contingentul israelian a mai dus cu el o replică a desenului executat de Hellmut Bachrach-Ba-

ree bdquoMarșul Morții de la Dachau la Toltzrdquo oferit de Muzeul Yad Vashem

Realizat icircn 1945 desenul prezin-tă mai mulți deținuți evrei duși icircntr-un marș al morții de gărzile naziste Yad Vashem le-a mai furnizat copiile a două scrisori trimise de ofițeri evrei din Armata SUA cea care a eliberat lagărul de la Dachau Semnatarii au descris imaginile icircnfiorătoare icircn-tacirclnite la fața locului care ilustrau atrocitățile germane comise icircmpotri-va evreilor

EVA GALAMBOS

Tișa be-Av la Templul Coral

T i ș a b e - A v 57 8 0

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

scepticism privind realizarea procesu-lui de convertiri icircn Romacircnia le-a adus asigurări că acest lucru este posibil icircn cele mai bune condiții De altfel este bine cunoscut faptul că la Oradea se va icircnființa o Școală Superioară pen-tru Studierea Iudaismului Concluzia exprimată de către președintele Kop-pelmann a fost bdquoRomacircnia are nevoie de evrei Israelul are nevoie de evrei și Dumnezeu are nevoie de evreirdquo Fiecare participant s-a prezentat și a spus cacircteva gacircnduri despre dorința de a deveni evreu

Comunitatea Evreilor invitată de onoare la redeschiderea

Palatului EpiscopalO mare bucurie pentru locuitorii

Municipiului Oradea a fost redes-chiderea pentru vizitatori a Palatului Episcopal Greco-Catolic Icircntr-o primă etapă acesta a fost prezentat publi-cului timp de trei zile Comunitatea Evreilor din Oradea s-a numărat prin-tre invitații de onoare fiind printre pri-mii donatori care au contribuit finan-ciar pentru reclădirea acestui obiectiv simbolic pentru orașul de pe Crișul Repede Acum doi ani imobilul a fost grav avariat de un incendiu Comuni-tatea Evreilor din Oradea a transmis atunci un mesaj de sprijin moral și de solidaritate Icircntr-un interval foarte scurt cu ajutorul autorităților locale al Bisericii Greco-Catolice dar și dato-rită donațiilor oferite de cetățeni sau de instituții (printre care Comunita-tea Evreilor din Oradea și Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia la inițiativa președintelui dr Aurel Vai-ner) s-a reușit refacerea integrală a fațadei a celorlalte părți exterioare și a acoperișului urmacircnd a se finaliza icircn curacircnd și lucrările din interior

Redeschiderea Muzeului Art Nouveau

Muzeul Art Nouveau al Orașului Oradea și-a redeschis porțile pentru public la 19 august 2020 fiind parte componentă a Muzeului de Istorie a Evreilor din Oradea sub egida Muze-ului Orașului Oradea Locația aleasă este una specială respectiv Casa Dar-vas-La Roche (foto) care a fost una dintre cele mai elegante şi mai moder-ne reşedinţe din Oradea Aceasta a fost construită icircntre anii 1909 şi 1912 la dorința omului de afa ceri evreu Dar-vas Imre și a asociatului său elvețian

Alfred La Roche fiind proiectată de fraţii Laacuteszloacute şi Joacutezsef Vaacutegoacute icircn stil Art Nouveau-Seacuteceacutession Muzeul Orașului Oradea a colaborat cu JCC și cu Co-munitatea Evreilor din Oradea pentru a reda cacirct mai autentic aspecte din viața unei familii evreiești La reinau-gurare reprezentacircnd Comunitatea Evreilor din Oradea și pe președintele Felix T Koppelmann au participat di-rectorul JCC Oradea Robert Schorr și prim-rabinul Shraya Kav

ROBERT SCHORR

ComunitAtiManifestările religioase și laice

continuă la Comunitatea EvreilorOradea

Icircn această perioadă dificilă chiar dacă manifestările religioase și laice trebuie să se deruleze cu respectarea

strictă a normelor sanitare icircn vigoa-re activitățile Comunității Evreilor din Oradea au fost numeroase și variate

Icircn fiecare zi se organizează ser-viciul religios (mai puțin de Șabat) Enoriașii participă la rugăciune prin

programul zoom (transmisiune din sediul JCC Oradea) Icircnainte de intra-rea icircn Șabat se desfășoară Kabalat

Șabat iar icircn curacircnd tot prin această modalitate vom celebra și Havda-la Icircncepacircnd cu 1 Elul icircn fiecare dimineață se aude șofarul icircn care su-flă președintele Felix T Koppelmann

De Tișa be-Av (5 Av 5780 29 iulie 2020) zi icircn care evreii jelesc dis-trugerea Templului din Ierusalim și postesc Co-munitatea Evreilor din Oradea și JCC Oradea au organizat un ceremo-nial special Participanții au asistat din Sinago-ga Mare din Oradea la transmisia icircn direct de la

Templul Coral din București Despre icircnsemnătatea zilei de Tișa be-Av au vorbit dipl ing Felix T Koppelmann președinte al Comunității Evreilor din Oradea și dl Shraya Kav prim-rabin al Oradei

Icircntacirclnire icircntre aspiranții la convertire și rabini israelieni

La data de 3 august 2020 din inițiativa prim-rabinului Shraya Kav a avut loc o icircntacirclnire (realizată de asemenea prin aplicația zoom) icircntre aspiranții la convertirea la iudaism și rabinii israelieni de la Ieșiva Gush Etzion judecători ai Tribunalului Ra-binic Shuki Reich (președinte) David Brovsky și Boaz Pash

Președintele Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Koppelmann inițiatorul și susținătorul programului de convertiri a subliniat importanța acestora menționacircnd contextul isto-ric după Holocaust foarte puțini evrei s-au icircntors din lagărele de extermina-re și au apărut căsătorii mixte Foarte mulți ani convertirea la iudaism nu a fost posibilă Totodată Felix Kop-pelmann și-a exprimat speranța că atunci cacircnd actuala criză pandemică va fi depășită vizita rabinilor din Israel icircn Romacircnia va putea fi mai lungă pen-tru ca să fie examinați toți candidații El a amintit și prima discuție pe care a avut-o cu membrii Beit Din și la al căror

Președintele Felix T Koppelmann suflacircnd icircn șofar Foto a mai apărut și icircn albumul bdquoEvreii din Romacircniardquo

Editura Euro Foto Art Oradea redactor Ștefan Toth AFIAP Foto Ene Cristian A FIAP

Icircn urmă cu un an se lansa la Timişoara icircn vremuri total diferite faţă de cele de acum o carte necesară şi aştep-tată icircn peisajul cultural al Timişoarei un ghid o poveste şi un mozaic al evreimii timişorene de-a lungul timpurilor La acea vreme consemnam cele trei lansări ale cărţii bdquoPe urmele Timişoarei evreieşti mai mult decacirct un ghidrdquo carte scrisă cu aplomb şi dăruire de Getta Neumann fiica mult regretatului prim-rabin dr Ernest Neumann zl şi publicată de Editura timişoreană Brumar După entuziasmul lansări-lor a urmat o importantă perioadă de efervescenţă icircn jurul apariţiei cărţii care a devenit rapid una dintre cele mai vacircn-dute cărţi din librăriile timişorene La primul Festival Evre-iesc ce a avut loc la Timişoara la debutul toamnei trecute mulţi au părăsit Parcul Botanic transformat icircntr-un orăşel evreiesc cu acest volum compact şi util icircn buzunar

Care este secretul fascinaţiei pe care o exercită aceas-tă carte Este dincolo de o poveste alertă şi captivantă a unei comunităţi care a creat enorm şi a contribuit la edifica-rea cetăţii Timişoarei o istorisire despre acest oraş atacirct de iubit de actualii şi foştii săi locuitori a parcurilor a clădirilor impozante a piaţetelor central-europene Este o carte care vorbeşte despre familii care au lăsat icircn urmă poveşti de viaţă şi clădiri expropriate sau pur şi simplu abandonate plecacircnd spre alte zări Cartea vorbeşte despre minunatele mari şi impozante sinagogi care cumva delimitează prin-cipalele cartiere istorice ale Timişoarei Cetate Fabric şi Iosefin Viaţa evreilor se desfăşura icircn preajma acestora sau ele au apărut acolo unde era viaţă evreiască devenind repere timişorene importante şi pentru cei ce nu sunt evrei

Remarcabil icircn succesul acestei cărţi este exact faptul că dintre cei interesaţi de ea covacircrşitoarea majoritate nu au rădăcini evreieşti Sunt oameni pasionaţi de istoria lo-cală şi de arhitectura specială a acestor locuri Icircn prefaţa cărţii autoarea Getta Neumann scrie bdquoAm fost călăuzită de principiul fundamental icircn iudaism de a transmite tradiţia şi memoria trecutului Vom păşi pe urmele acestei comuni-tăţi şi vom onora contribuţia imensă şi durabilă pentru a-i păstra amintirea inspiraţi de adagiul filozofului Emmanuel Leacutevinas Viaţa constă icircn a primi a celebra şi a transmiterdquo Parcurgacircnd cartierele trecacircndu-ţi degetele peste colţuri-le uneori prea icircmbătracircnite de zidărie admiracircnd sculpturi-le discrete dar remarcabile de pe clădiri cu volumul icircn macircnă nu cred că este posibil să nu te (re)icircndrăgosteşti de Timişoara

Sinagogile şi cartierele evocate cele care revin mereu icircn cuprinsul ghidului creionează un traseu ce poate fi stră-bătut la pas şi care te lasă să priveşti icircn sus spre motive arhitectonice ferestre detalii uşi inscripţii care sunt urma tangibilă a unor oameni ce au făcut istorie icircn aceste locuri Fiecare casă evreiască are propria sa poveste sunt marile familii ale căror nume revin adesea ca Bruck Csendes

Dornhelm Weisz Farber şi mulţi mulţi alţii Sunt apoi ar-hitecţii care şi-au lăsat o amprentă ce nu poate fi vreodată negată asupra edificării Timişoarei dintre care ca o stea regională apare Leopold Baumhorn constructorul atacirctor sinagogi şi clădiri impozante din Centrul şi Răsăritul Eu-ropei Sinagoga clădirea comunităţii evreilor Rectoratul Politehnicii Liceul bdquoCarmen Sylvardquo sunt doar cacircteva dintre marile repere arhitecturale pe care le-a oferit acesta Timi-şoarei

Este mai apoi cimitirul ndash bdquoo arhivă cioplită icircn piatrărdquo cum spune autoarea ndash un loc de odihnă pentru iluştrii ctitori ai acestei comunităţi pentru marile personalităţi ale căror nume le putem descoperi străbătacircnd aleile

Desigur atracţia aceea misterioasă a bdquoRabinului Minu-nerdquo Oppenhei mer este o legendă urbană dar şi icircn mod real un spaţiu parcă rupt din timp atunci cacircnd poposeşti icircn faţa sa punacircndu-ţi cele mai tainice dorinţe Mari rabini arhitecţi medici avocaţi filantropi constructori regăsim străbătacircnd la pas imensul spaţiu unde cel mai vechi dintre morminte aparţine medicului și rabinului sefard Azriel As-sael icircnhumat la 1636

Un loc special icircn carte ca de alt fel icircn evoluţia evreimii timişorene icircl ocupă Liceul Israelit clădire aflată icircn plin cen-trul Timişoarei care este un simbol al icircnvăţămacircntului evre-iesc din această parte a ţării icircnvăţămacircnt care se desfăşura icircn heidere şcoli gimnaziale şcoli religioase icircn toate carti-erele Acest liceu este icircntr-adevăr un simbol al orașului icircn care au predat profesori de marcă şi care a dat personali-tăţi ce s-au remarcat pe diverse meridiane

De la lansarea cărţii seria tururilor cu tematică evre-iască a cunoscut o adevărată icircnflorire Desigur icircn această perioadă turismul s-a redus aproape la zero dar timişorenii au continuat să icircşi exploreze cu aviditate propriul oraş Icircn era Internetului o companie de turism timişoreană bdquoTravel to liverdquo a facilitat chiar un tur virtual tuturor celor interesaţi şi a fost fascinant să vezi bdquoparticipanţirdquo din Statele Unite Israel Germania Elveţia Canada etc care au urmat paşii ghidului Ludovic Szatmari inspirat icircn modul de desfăşura-re a acestui tur chiar de cartea Gettei Neumann

Suntem convinşi că ediţia icircn limba engleză care din cacircte am icircnţeles va vedea lumina tiparului nu peste mult timp va icircnsemna o mare atracţie pentru turismul care spe-răm să aibă şansa să se revigoreze şi pe plaiuri bănăţene Pacircnă atunci lectura cărţii Gettei Neumann este o călătorie icircn timp un voiaj icircn compania unor colegi de drum iluştri care merită citită şi care ne aduce speranţă icircn aceste mo-mente Speranţă spun căci ne arată cum o comunitate liderii săi de odinioară au reuşit uneori să icircnfrunte cu dem-nitate şi curaj vremuri deosebit de grele lăsacircnd o moşteni-re demnă de onorat generaţiilor viitoare

LUCIANA FRIEDMANN

Un ghid al Timişoarei evreieşti devenit un real succes editorial

Timișoara

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 11

Am primit acest mesaj de la PETRU GANZ din Sighetu Marmației Deși ar-ticolul nu se icircnscrie icircn profilul rubricii noastre icircl publicăm ca atare cu mini-me intervenții pe text pentru că sub-scriem icircn totalitate la mesajul acestuia

SPER ca mesajul antisemit icircnscris pe casa profesorului Elie Wiesel din Sighetu Marmației Romacircnia icircntr-o zi de Șabat icircn timpul nopții de 3 spre 4 august 2018 să rămacircnă și ultimul de acest fel

SPER că icircn Romacircnia toti co-reli-gionarii mei evrei să poată trăi icircn con-tinuare icircn pace și securitate icircn aceas-tă minunată țară alături de toate cele-lalte grupuri etnice minoritare

SPER că toți cetățenii romacircni au fost la fel de oripilați față de ceea ce s-a icircntacircmplat și au reacționat icircn consecință

SPER că sufletul lui Elie să se odihnească icircn pace chiar dacă a murit icircntr-o zi de Șabat (2 iulie 2016) la sfacircrșitul unei săptămacircni teribile icircn

Israel unde o fetiță de 14 ani a fost icircnjunghiată mortal icircn timpul somnu-lui iar un cunoscut rabin a fost ucis de teroriști cu sălbăticie chiar icircn prezența numeroasei sale familii

Cacircnd asemenea lucruri se icircntacircm-plă cuiva care și-a pierdut aproape icircn-treaga familie icircmpreună cu alți aproxi-mativ 6 milioane de co-religionari tre-cacircnd prin iadul de la Auschwitz și prin grozăviile altor numeroase lagăre de exterminare cuiva care a luptat dece-nii icircn șir pentru a restarta și reconstrui Națiunea Evreiască icircntr-un Stat Evre-iesc nou icircnființat cuiva care și-a de-dicat icircntreaga viață pentru a-i icircnvăța pe oameni cum să evite ca asemenea tragedii să nu se mai repete niciodată apar cacircteva icircntrebări

DE CEOare oamenii uită chiar așa de re-

pedeOare chiar nu contează cele 70-80

de milioane de victime ale celui de-al

Doilea Război Mondial din care icircn jur de 500000 au fost cetățeni romacircni

Cu siguranță cifrele exacte nu se vor cunoaște niciodată icircn condițiile icircn care și icircn zilele noastre se descoperă gropi comune nemarcate și muniție neexplodată pe cuprinsul icircntregii Eu-rope

Se icircntacircmplă asemenea lucruri de-oarece aceste grozăvii s-au petrecut icircn urmă cu 75-80 de ani

Deoarece nu s-a icircnvățat nimic din acele tragedii ale istoriei

Deorece mai există oameni care icirci urăsc pe alți oameni

Deoarece omenirea icircncă nu a ajuns la un nivel acceptabil de toleranță

Deoarece unii oameni au nevoie de țapi ispășitori pentru propriile lor neicircmpliniri

Deoarece trebuie să se icircntacircmple ceva șocant din cacircnd icircn cacircnd pentru a distrage atenția de la nevoile cotidiene

DIN FERICIREDupă Holocaust s-a icircnființat Statul

IsraelRecent populația evreiască a icircn-

tregii lumi a ajuns și a depășit cifra de 14 milioane cifră estimată a icircntregii populații evreiești de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial

Poporul israelian a cacircștigat toate războaiele purtate pacircnă icircn prezent icircmpotriva dușmanilor Statului Israel și chiar și cei care nu icirci iubesc icirci respec-tă nu ca prieteni ci ca dușmani

Sperăm ca știința evreiască inteligența și finanțele evreilor vor contribui din plin la mersul icircnainte al omenirii pentru mult timp și de acum inainte

bdquoPrietenul nostru Dan Has preșe-dintele Comunității Evreilor din Zalău a ales icircmpreună cu familia să cele-breze Bat Mițva pentru fiica lor Hannah icircn sinagoga Comunității Evreilor din Satu Marerdquo ne-a scris Adrian Beșa președintele comunității sătmărene

Icircnțelepții au stabilit că la vacircrsta de 12 ani fetele icircncep să aibă obligații religioase fiindcă bdquoDumnezeu cel Bi-necuvacircntat a icircnzestrat-o pe femeie cu mai multă pricepere decacirct pe băr-batrdquo De la 12 ani fetele și de la 13 ani băieții trec icircn categoria adulților și prin urmare le revin drepturi și obligații ca oricărui evreu

Comunitatea Evreilor Satu Mare a fost gazda acestui important eveni-ment și alături de invitații din Zalău ne-am bucurat icircmpreună

Sinagoga Mare a fost animată de veselia copiilor prezenți iar părinții și bunicii au fost deosebit de bucuroși că tradiția evreiască continuă

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

ComunitAti

Bat Mițva Hannei Has la sinagoga sătmăreană

Speranțe

Șase ani de la reinaugurarea Templului Israelit

Satu Mare

Tulcea

Sighetu Marmației

Președintele Federației Comu ni-tăților Evreiești din Romacircnia dr Aurel Vainer a efectuat pe 18 august o vizi-tă la Parcul Memorial al Holocaustului situat icircn Cimitirul evreiesc din Sfacircntu Gheorghe Oaspetele a fost icircnsoțit de Antal Aacuterpaacuted primarul municipiului și de Herman Rosner liderul obștii evre-ilor din localitate

Parcul Memorial al Holocaustului din Sfacircntu Gheorghe a fost inaugurat icircn mai 2014 cu prilejul evenimentelor de comemorare a 70 de ani de la de-portarea evreilor din Transilvania de Nord respectiv din Sfacircntu Gheorghe Este un memorial impresionant icircn care un loc special este dedicat copi-ilor care au murit icircn deportare Parcul a fost construit icircn etape mai icircntacirci Zi-dul memorial al Holocaustului icircn ca-pela cimitirului pe care sunt marcate numele celor 611 evrei din judeţul Trei

Scaune ucişi la Auschwitz-Birkenau apoi icircn 2014 a fost ridicat un obelisc icircn memoria celor 52 de copii din Sfacircn-tu Gheorghe victime ale Holocaustu-lui Elevii şcolilor din oraș au plantat 52 de arbuşti tuia fiecare căpătacircnd numele unui copil mort icircn deportare De asemenea au fost plantate şase sălcii placircngătoare icircn memoria celor 611 evrei ucişi icircn timpul Holocaustului

Icircn timpul vizitei Herman Rosner a menționat că Parcul Memorial al Holo-caustului din Sfacircntu Gheorghe repre-

zintă un gest de asumare a istoriei şi de respect faţă de oamenii dispăruţi icircn condiţii dramatice dar şi un moment de referinţă icircn educaţie pentru a nu se mai permite repetarea unor astfel de atrocităţi icircmpotriva fiinţei umane indiferent de naţionalitate credin-ţă sau religie El a mai vorbit despre proiectele de dezvoltare icircn continua-re a Parcului Memorial și a subliniat

buna colaborare cu instituțiile din Sfacircntu Gheorghe icircn realizarea proiectelor Și primarul Antal Aacuterpaacuted a scos icircn evidență conlucrarea cu obștea evreiască și icircn context a menționat dorința de a atrage in-

vestitori israelieni icircn regiuneDr Aurel Vainer a mulțumit pen-

tru invitație și pentru prezența lui An-

Vizita președintelui FCER la Parcul Memorial al Holocaustului

Sf Gheorghe tal Aacuterpaacuted a apreciat cele văzute și a promis că finalizarea icircntregului proiect va fi mediatizată Președintele FCER și-a manifestat dorința de a sprijini dezvoltarea relațiilor economice ale municipiului cu operatori economici și firme din Israel Referitor la Parcul Memorial el a subliniat bdquoBineicircnțeles proiectăm evenimentul acesta al in-augurării Parcului Memorial al depor-tării evreilor ndash sau al istoriei evreilor pentru că aici e vorba de istorie ndash din Sfacircntu Gheorghe și dorim ca acesta să devină un eveniment național re-marcabil Icircn Romacircnia a mai spus Aurel Vainer memoria Holocaustului este pe macircini bune și se organizea-ză lucruri importante pentru a menține icircn memoria omenirii acea crimă fără margini și fără explicații făcută de pu-terile naziste și de țările care au cola-borat cu Germaniardquo

Primarul Antal Aacuterpaacuted a declarat ul-terior icircn cadrul unei conferinţe de pre-să bdquoNoi am mai avut cacircteva proiecte icircmpreună la 65 de ani de la deportare la 70 de ani şi anul acesta sunt 75 de ani Am făcut Parcul Memorial al Ho-locaustului icircmpreună şi eu icircmi doresc pe de o parte să ţinem oarecum vie memoria acelor concetăţeni ai noştri care au fost deportaţi şi care nu s-au mai icircntors icircn judeţul nostru la acea vreme numit judeţul Trei Scaune Sunt 52 de copii sub 14 ani care au mu-rit atunci icircn lagărele de concentrare şi eu icircmi doresc ca icircmpreună cu co-munitatea evreiască Primăria să facă investiţii icircn continuare icircn zona respec-tivă Terenul este al comunităţii evre-ieşti deci putem face icircn parteneriat aceste lucruri dar icircmi doresc ca acel cimitir acel parc ndash pentru că o mică parte e cimitir şi icircn rest vorbim despre un parc ndash să devină un loc care este frecventat de cetăţenii oraşului să or-ganizăm diferite evenimente mai ales pentru copii chiar să amenajăm un fel de teatru icircn aer liber icircn zona respec-tivă Deci am discutat despre proiec-te de viitor şi sunt convins că e foarte important să facem acest lucru pentru că sunt foarte puţini cetăţeni icircn oraşul nostru care au pe harta lor cognitivă acest cimitir acest spaţiu acest loc sunt foarte puţini care ştiu că icircn Sfacircntu Gheorghe a existat o sinagogă care a fost demolată şi eu cred că e impor-tant să ştie copiii noştri să ştie tinerii din acest oraş ce s-a icircntacircmplat atunci pentru că nu avem dreptul să uităm şi să considerăm că pe noi nu ne priveş-te ceea ce s-a icircntacircmplat atunci sau că nu avem o responsabilitate Respon-sabilitatea noastră icircn acest moment constă icircn asta să ducem acolo copi-ii şcolile să fie mai active icircn această zonă Sunt exemple pozitive De Ziua Holocaustului s-au organizat diferite evenimente dar se pot face mai multe lucruri şi eu cred că este responsabi-litatea noastră comună să le facemldquo (EG)

Au trecut șase ani de la reinaugurarea Templului Is-raelit din Tulcea eveniment organizat de FCER cu spri-jinul autorităților locale și implicarea directă a conducerii Comunității Evreilor din Tulcea icircmpreună cu constructorul SC Ladconstruct Tulcea

Dintre susținătorii morali ai acestei renovări care s-a efectuat icircntre anii 2010 și 2014 dorim să-i amintim pe prof eacutelise Leibowich din Franța și pe scriitorul și actorul israe-lian Carol Feldman zl originar din Tulcea

De la reinaugurarea Templului au fost organizate multe activități culturale comemorative și religioase printre care și Bereshit-XI A fost icircnființat Muzeul Istoriei Evreilor din Tulcea sub directa icircndrumare a Janinei Ilie care a pregătit cu mare atenție desfășurarea evenimentelor icircn zilele de 22 și 23 august 2014 Au participat și mulți evrei tulceni care

trăiesc icircn prezent icircn IsraelbdquoMulțumim conducerii FCER icircn special președintelui

Aurel Vainer pen-tru susținerea acestui proiect icircn prezent Templul Israelit din Tul-cea fiind singurul lăcaș de cult iudaic din Dobrogeardquo a ținut să sublinieze președintele CE Tulcea Faimblat Solomon autorul acestor racircnduri

Familia Has la Bat Mițva fiicei Hannah

A Vainer (stg) H Rosner și Antal Aacuterpaacuted

Aspect de la reinaugurarea Templului Israelit icircn 2014

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Evenimentul intitulat bdquoDobrogea ndash un model european de conviețuire etnicărdquo a reunit participanți de presti-giu care au scos icircn evidență modul exemplar icircn care conviețuiesc aici nu-meroase minorități naționale Au luat parte Ambasadorul SUA la București ES Adrian Zuckerman IPS Teo-dosie Arhiepiscopul Tomisului So-rin Lucian Ionescu președintele Comunității Evreiești din Constanța și Muftiul Cultului Musulman Iusuuf Murat alături de reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobrogea

precum și primarul Constanței Dece-bal Făgădău primarul Tulcei Cons-tantin Hogea și comandantul Bazei bdquoMihail Kogălniceanurdquo Larry Vaughn Au fost de față reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobro-gea Manifestarea a fost organizată de Navy League of the United States ndash Consiliul Romacircniei şi președintele Regiunii EU al US Navy League Teo-dor Patrichi susținut de Marina Eforie și Restaurant Sailors

Invitații și-au expus opiniile la icircn-ceputul evenimentului subliniind

modul armo-nios icircn care conviețuiesc icircn Dobrogea minorități di-verse din punct de ve-dere cultural și religios

D i v e r s i -tatea a fost exemplificată și prin varie-tatea bufetului la care au fost invitați icircn final oaspeții

ComunitAti

Dobrogea un model de conviețuire etnică

Constanța

Icircn acestă perioadă bdquovirusatăldquo şi deo sebit de grea ne străduim să men-ţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare contactele cu enoriaşii noştri şi starea de spirit a acestora

Continuăm serviciile religioase de Șaharit şi Musaf de Șabat icircn aer li-

ber şi trebuie să menţionăm că aces-tea se bucură de interes din partea enoriaşilor aceştia consideracircnd că așa se desfăşoară mai plăcut şi icircn condiţii de siguranţă sporite Avem cel puţin minianul şi sunt prezenţi la slujbe şi unii simpatizanţi ai noştri care nu fac parte din minian Cadrul natural minunat de la noul nostru se-diu completează ambianţa plăcută icircn care se desfăşoară aceste servicii din care nu lipseşte lectura pericopei săptămacircnale din Tora

Icircn fiecare dimineaţă de luni și joi președintele comunității și secreta-rul Vili Moscovici participă alături de prietenii de la CE Iaşi la servicii re-ligioase online de Șaharit minunat

oficiate de Albert Lozneanu și Rabin Yehoshua Aharonovitch Activităţile Centrului de asistenţă comunitară bdquoYad Be Yadldquo coordonat de Cori-na Irimia au căpătat o bdquogreutateldquo deosebită icircn aces te vremuri tulburi Baruh Hașem icircn cadrul comunităţii noastre nu au fost cazuri de infecta-re şi sperăm să se menţină această situaţie atacirct la noi cacirct şi icircn celelalte comunităţi

Amintim aici activităţile de pome-nire a părinţilor şi a fratelui prof Mos-covici Ionel care s-au desfăşurat la monumentele din cimitir ale celor pomeniţi O menţiune deosebită pen-tru participarea enoriaşilor noştri la serviciile religioase online organizate

Ne străduim să menţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare

Bacău

Bar Mițva la Hoihe Șil

Frumoasa sinagogă din Botoșani radia icircn ziua de 20 august 2020 icircm-podobită cu flori şi baloane albe și al-bastre O zi deosebită prin icircncărcătu-ra ei emoţională care i-a impresionat pe toţi Bar Mițva lui Avi fiul Mihaelei şi al lui Eugen Talpalariu

Cuvintele de laudă şi felicitările adresate familiei rostite de preşe-dintele CE Botoşani David Iosif au stacircrnit ropote de aplauze Sub atenta icircndrumare a oficiantu-lui de cult ing Gus-tav Finkel tacircnărul Avi vădit emo-ţionat a pus Tefilin

De la ultima Bar Mițva din Hoihe Șil aceea a lui Avi-Marc Finkel nu a mai fost atacircta bucurie icircn vechiul lăcaş de cult Privind icircn jur am văzut iubirea părinţilor pentru tacircnărul sărbătorit şi lacrimi icircn ochii bunicii prof Rebeca Talpalariu La bucuria evenimentului au participat oaspeţi din Constanţa Galaţi Bucureşti şi Israel prieteni dragi ai familiei

Sacircmbătă 22 august alte momen-te frumoase i-au impresionat pe cei prezenţi Avi Talpalariu a fost che-mat la Tora şi apoi a rostit cuvinte de mulțumire pentru părinţi şi pentru bu-nică fiinţele dragi care i-au dat o edu-caţie aleasă icircmpărtăşindu-i cele mai frumoase valori morale

A fost o zi bogată icircn trăiri deose-bite icircn care am privit cu admiraţie un tablou minunat de familie

Prof BEATRISA FINKEL

Din nou icircn sinagogă

Acum cacircnd scriu aceste racircnduri inima mi-e plină de tristeţe pentru că ne-am despărţit acum cacircteva luni de trei dintre enoriaşi Un om generos un bun evreu Avi Halevi zl a pără-sit această lume ca şi Talic Segal şi Gantz Aron Toţi au fost dedicaţi vieţii evreieşti aducacircndu-şi contribuţia la păstrarea tradiţiilor poporului nostru

La Botoşani la sfacircrşitul lunii iunie a fost reluat serviciul religios icircn Sina-goga Mare iar enoriaşii respectă rigo-rile impuse de pandemie Preşedinte-le CE Botoşani David Iosif icirci con-voacă pe participanţi şi are grijă să fie minian Se fac rugăciuni se respectă iurţait şi pentru aceasta vin şi evrei din judeţele icircnvecinate

Oficiantul de cult ing Gustav Fin-kel oficiază rugăciunile şi citeşte din Tora

Cu speranţa că vremurile bune vor reveni negreşit evreii din Botoşani vor ca iudaismul să dăinuie veşnic

Prof BEATRISA FINKEL

Botoșani

de FCER la cursurile minunate de iudaism ținute de prim-rabin Rafael Shaffer şi icircn general la activităţile on-line ale FCER şi JCC

Urăm multă sănătate tuturor fraţilor noştri şi puterea de a trece cu bine peste această perioadă atacirct de grea

BRIF HAINRICH

Gheorghe Schwartz ndash

Cetățean de Onoare al Aradului

Scriitorul arădean Gheorghe Schwartz membru al Comunității Evreilor a fost distins cu titlul de bdquoCetățean de Onoare al Municipiului Aradrdquo icircntr-o ședință solemnă a Con-siliului urbei Evenimentul a avut loc icircn seara de 21 august și s-a ținut pe platoul din fața Palatului Administrativ

Icircn elogiul care i s-a adus au fost subliniate atacirct activitatea de scriitor gazetar și om de cultură al orașului nostru cacirct și cea didactică la Școala Specială din Arad (profesor director) și icircn cele două universități arădene Scriitor cunoscut icircn țară și străinătate cu numeroase cărți și premii literare de-a lungul timpului a fost redactor-șef adjunct al revistei literare bdquoArcaldquo (1990-1992) consilier al Ambasadei

Romacircniei din G e r m a n i a (1992-1993) consilier-șef al Inspecto-ratului pen-tru Cultură al Județului Arad re dac-tor-șef apoi

director al studioului de televiziune INTER-SAT Arad (1994-1996)

Adăugăm că icircn anul 2019 Gheor-ghe Schwartz a publicat la Editura Hasefer volumul bdquoProblemardquo

Mulțumind pentru titlul acordat scriitorul Gheorghe Schwartz a decla-rat bdquoOamenii trebuie să fie sănătoși ca să trăiască icircntr-un oraș ca acesta Trebuie să aibă parte de confort Pen-tru sănătate avem medici pentru con-fort inginerii muncitorii economiștii dar asta icircncă nu icirci face să fie oameni icircn adevăratul sens al cuvacircntului Se poate trăi și fără Beethoven Enescu Bracircncuși dar ar fi o viață foarte tristă Felicit Consiliul Municipal pentru că a dat astăzi multe distincții oamenilor de cultură pentru că oamenii de cultură sunt cei care duc mai departe istoria unui oraș a unei națiunirdquo

MARGARETA SZEGŐ

Arad

Expoziție dedicată istoriei evreilor

Tg Neamț

Pasionat de istoria evreilor tacircnărul muzeograf Ionuț Stigleț a avut ideea organizării unei expoziții documenta-re cu titlul bdquoComunitatea evreiască din Județul Neamțrdquo la Muzeul de Istorie și Etnografie din Tacircrgu-Neamț unde lucrează După cacircteva luni de cerce-tare proiectul a fost finalizat icircn sala de expoziții temporare a instituției Expoziția (deschisă icircn perioada 22 iu-lie-15 septembrie ac) a reunit obiecte de cult o Tora fotografii documente cărți un parohet etc reflectacircnd viața

comunitară evreiască de pe icircntreg te-ritoriul actual al Județului Neamț sub aspect religios social cultural eco-nomic

La realizarea proiectului au co-laborat Complexul Muzeal Național Neamț comunitățile evreilor din Piatra-Neamț și Roman precum și Obștea Evreilor din Tacircrgu-Neamț Reprezentanții acestora (I Stigleț președinții I Wexler și Em Nadler și vicepreședintele M Grinberg) cărora li s-a alăturat prof Elena Preda in-spector de specialitate (icircn cadrul In-spectoratului Școlar al Jud Neamț) au susținut alocuțiuni la deschiderea expoziției (miercuri 22 iulie ac) icircn curtea muzeului (condiție impusă de actuala pandemie) Tot acolo ele-va Inge Mihaela Olaru (de la Liceul de Arte bdquoVictor Braunerrdquo din Piatra-Neamț) a improvizat un moment muzical interpretacircnd cacircteva melodii romacircnești și evreiești la vioară și flaut (RE)

Iusuuf Murat Sorin Lucian Ionescu și IPS Teodosie

Ambasadorul Adrian Zuckerman icircmpreună cu Yael Ionescu fiica

președintelui CE Constanța

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 13

Icircmpreună de sărbătoriRoș Hașana Mițva 5781 ndash Anul

Nou Evreiesc ndash Bunicii comunității nu sunt singuri de sărbători Pentru că sărbătorile evreiești sunt icircntotdeauna

mai frumoase icircn familie sau la comu-nitate și pentru că icircn acest an reco-mandările și măsurile de protecție ne țin la distanță de cei dragi te provo-căm să trimiți gacircndurile și urările tale de Roș Hașana chiar icircn casele bunici-lor comunității icircn 3 pași simpli

bull TU cu doar 5 lei cumperi online o felicitare (sau mai multe) și comple-tezi mesajul tău

bull NOI tipărim felicitarea lipim tim-brul și expediem prin poștă

bull EI primesc la cutia poștală feli-citarea cu urările și gacircndurile tale de Roș Hașana

Poți cumpăra o felicitare fie on-line cu cardul pe wwwmitzvajccro fie cu numerar la sediu Programul se derulează pe tot parcursul lunii sep-tembrie 2020 cu ocazia Roș Hașana ndash Anului Nou Evreiesc 5781 și este desfășurat icircn parteneriat cu Departa-mentul de Asistență Socială și Medi-cală al FCER Fiecare 5 lei icircnseamnă

icircncă un bunic care va primi gacircndurile tale de Roș Hașana și nu va fi singur

Din viitorul apropiatDin 12 octombrie 2020 reicircnce-

pem cursurile de limba ebraică pentru adulți și copii limba engleză adulți și activitățile sportive atacirct la sediul JCC București cacirct și online Info și icircnscri-eri wwwcursurijccro

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Icircn căutarea bdquogusturilor israelienerdquoDebut pentru programul online

bdquoGusturi israelienerdquo realizat de Liviu Gordea din echipa JCC Timişoara Primul invitat a fost un bucătar desă-vacircrşit meticulos dar şi inventiv Dany Farkash director al Parcului Național Qumran şi un foarte icircndrăgit voluntar al Joint icircn Romacircnia icircn urmă cu aproa-pe două decenii Ne-a primit icircn casa lui impresionantă din Kibutz Kalia de pe malul Mării Moarte De pe terasa casei sale cu arcade poţi surprinde atacirct albastrul ceţos al mării cacirct şi liniş-tea aparent infinită a deşertului Bucă-tăria sa dotată şi frigiderul bdquogenerosrdquo căci aşa se cere acolo unde ai patru

copii au fost un mediu ideal pentru a prepara cacircteva bucate uşoare şi rapi-de Prima alegere a fost shakshuka

Tehnica de preparare a fost de fapt marea atracţie iar o asemenea emi-siune icircţi dă ocazia să vezi exact paşii din bucătărie şi să adresezi icircntrebări chiar atunci cacircnd se desfăşoară timpii de preparare A venit apoi racircndul thi-nei pasta de susan care se transfor-mă icircntr-o delicioasă cremă prin adă-ugarea de apă foarte rece usturoi lămacircie sare şi alte mirodenii Salata uşor de preparat de roşii cherry soiul bdquoinventatrdquo icircn Israel şi cel mai popular azi icircn lume a completat un mic-dejun brunch sau chiar pracircnz tipic israelian Nu putea lipsi pacircinea proaspătă şi crocantă care se rupe nu se taie aşa cum zicea Dany și care se icircnmoaie icircn toate aceste delicii

Liviu a completat pe parcurs de-monstraţia practică a interlocutorului israelian cu numeroase informaţii despre bucătăria israeliană condi-mentele folosite şi bucatele consu-

mate cel mai adesea icircn ţara medite-raneană care prin faptul că a adunat oameni din atacirctea colţuri ale lumii are o bogăţie culinară fără asemănare

Programul va continua şi sperăm ca prietenii israelieni să ne primeas-că icircn casele şi bucătăriile lor cu ace-eaşi deschidere şi entuziasm pe care Dany le are mereu pentru comunita-tea evreilor din Romacircnia

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Activitățile continuă icircn mediul online

Icircn condițiile stării de alertă impuse de pandemie activitățile organizate de JCC Iași s-au desfășurat icircn conti-nuare doar icircn mediul virtual

Vineri 24 iulie JCC Iași icircn cola-borare cu Comunitatea Evreilor din Iași a organizat două evenimente de-osebite Primul dintre acestea a fost Kabalat Șabat-ul copiilor prezentat de copii pentru copii la care și cei mai mici membri ai JCC au arătat că știu

atacirct melodii tradiționale cacirct și rugă-ciuni specifice de Șabat

Cel de-al doilea eveniment a fost seara de Kabalat Șabat de la Sinago-ga Mare din Iași Evenimentul a debu-tat cu un tur virtual prezentat de Ben-jamina Ides Vladcovschi președinte interimar al CE Iași care a icircnceput icircn bdquoPiața Prieteniei Romacircno-Israelienerdquo loc icircn care se găsește obeliscul ridi-cat icircn memoria victimelor Pogromului din iunie 1941 și a continuat cu o pre-zentare a celei mai vechi Sinagogi din Romacircnia

Participanții au putut afla amă-nunte inedite despre Sinagoga Mare construită icircntre anii 1657-1671 și re-inaugurată cu prilejul sărbătorii de Hanuca icircn anul 2018 despre isto-ria prezenței evreilor pe meleagurile

ieșene precum și despre tradiții și obiceiuri evreiești specifice zonei

Serviciul religios a fost oficiat de directorul JCC Iași dl Albert Loz-

neanu care la finalul evenimentu-lui a transmis un mesaj emoționant bdquoIubiți prieteni sunt foarte bucuros să

vă mulțumesc tuturor celor care ați ales să sărbătorim icircmpreună chiar dacă virtual un Oneg Șabat special din superba Sinagogă Mare din Iași cea mai veche din Romacircnia Am avut plăcerea și marea onoare ca icircn sea-ra sfacircntă de Șabat să oficiez un Ka-balat Șabat special cu toate emoțiile și mai ales cu toată iubirea pe care am pus-o icircn fiecare cuvacircnt Icircn aceste zile dificile Dumnezeu ne-a lăsat din nou o portiță de scăpare și ajutați de tehnologie am putut fi măcar virtual icircmpreună Din nou Dumnezeu ne-a icircngăduit să ne cunoaștem limitele și icircn același timp să realizăm cacirct de im-portant este să fim icircmpreună și cacirct de plăcut este icircntr-adevăr să petrecem Șabatul icircn pace și să fim sănătoșirdquo

SILVIAN SEGAL

Motive de bucurie icircn pandemieCentrul Comunitar Evreiesc conti-

nuă să atragă participanți la activitățile sale devenite deja tradiționale Icircntre acestea cursurile online de ebraică pentru icircncepători și avansați suscită icircn continuare mult interes La ele iau parte nu doar evrei membri sau nu ai Comunității ci și creștini interesați să icircnvețe limba ivrit De asemenea icircn condiții de siguranță sanitară formația de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim repetă noi dansuri pentru vre-murile icircn care se vor putea organiza spectacole de acest fel

Special pentru copii JCC Ro-macircnia a organizat icircn data de 24 iu-lie un Kabalat Șabat online unde protagoniști au fost chiar cei mici care au povestit despre simbolurile și icircnțelesurile Șabatului au cacircntat și au spus poezii Oradea a fost reprezen-tată de Caroline și Estelle Bumbu și de Alexandra Nagy

O generoasă donație ne-a fost oferită de Departamentul pentru Asistență Socială al Consiliului Local al Municipiului Oradea icircmpreună cu firma Metalica SA Reprezentanții Comunității Evreilor și JCC Oradea au recepționat echipamentele casnice care vor fi de mare folos icircn bucătăria cantinei noastre

Am avut și alte motive de mare bu-curie le-am felicitat cu ocazia zilelor de naștere (chiar dacă de la distanță

icircn Germania respectiv icircn Israel) pe Sarah Rachel care a icircmplinit fru-moasa vacircrstă a Bat Mițva și pe Yael nepoatele președintelui Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Kop-pelmann

Tot icircn acest context fericit le-am spus bdquoMazel Tovrdquo prim-rabinului Ora-dei Shraya Kav și lui Iosif Blau Shi-mon Gil și Beni Rezmuves

Alți doi mem bri de bază ai Comu-nității Evreilor din Oradea care sunt pre-zenți zilnic la serviciile religi-oase George Hausmann și Laszlo Horva-th au fost căl-duros felicitați cu ocazia că-sătoriilor unor membri ai familiilor lor

L-am primit cu drag la revenirea icircn Romacircnia după o lungă perioadă pe prof Shaul Hachum rabin din Paris și prieten al Comunității noastre

ROBERT SCHORR

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

Alexandra Nagy

Caroline Estelle și Amos Bumbu

A Lozneanu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Mă icircntorsesem de curacircnd de la Podu Iloaiei după o călătorie icircn care ar fi pălit și chinurile iadului O călăto-rie de infern icircntr-un Tren al Morții

Era o zi de toamnă cu un cer de plumb din care cădea fără sfacircrșit o ploaie măruntă și rece Rătăceam pe străzile Iașilor icircmpovărat de tristețile mele și de traumele atacirct de vii icircncă și care mă icircnsoțeau ca niște boli de nevindecat Umblam ca un automat iar lacrimile icircmi spălau fața laolaltă cu stropii reci ce cădeau din icircnalt Oa-meni grăbiți și icircnfrigurați treceau pe lacircngă mine Unii se opreau o clipă clătinau din cap și-și continuau dru-mul fără o vorbă alții se furișau fără să mă bage icircn seamă Prea mulți copii icircși placircngeau icircn acele zile apocalipti-ce părinții ori frații ori prietenii uciși cu o bestială cruzime icircn sacircngerosul masacru antievreiesc din fosta capita-lă a Moldovei

Hoinăream prin ploaia icircnghețată pe care o simțeam pacircnă la oase ca și cum nu aș fi avut nicio țintă Dar ar fi fost suficient să fac cacircțiva pași pentru a ajunge la casa icircn care mă aștepta o mamă icircndoliată O casă modestă din apropierea sinagogii Catarski Un sin-gur gacircnd icircmi stăruia ca o obsesie mă tulbura și chiar mă icircnspăimacircnta tre-buia să-i fac o vizită mamei celui mai drag dintre prietenii copilăriei mele Aurel Șvarț Relu cum icirci spuneam cu toții cu un nume de alint

Cu Relu Șvarț am fost coleg icircncă din clasa icircntacirci a școlii primare bdquoRe-gele Carol Irdquo iar mai tacircrziu haver de cvuţa (coleg de grupă) al organizației sioniste bdquoDror Habonimrdquo Iar astăzi acum doamna Amalia Șvarț tante Amalia mă aștepta Icircmi formulasem și icircmi reformulasem ca pe un adevă-rat scenariu această cutremurătoare pentru mine reicircntacirclnire cu tante Ama-lia mama lui Reluțu O mamă care-și jelea pierderea unicului său fiu icircn zi-lele tragice ale Pogromului de la Iași Zile pe care eu am făcut jurămacircnt să nu le uit niciodată nici o clipă pacircnă la sfacircrşitul sfacircrşitului Aveam senzaţia sinistră că va trebui să intru icircn rolul nefast al unui mesager al morţii

Cu o astfel de senzaţie oribilă şi cu mintea cotropită de momentul fatal icircn care macircna prietenului meu s-a des-prins de macircna mea pentru a dispărea icircn neant şi icircn moarte am trecut pragul casei icircn care am trăit zilele cele mai fericite ale copilăriei mele alături de Reluţu Doamne Dumnezeule şi as-tăzi după o viaţă de om icircmi amintesc cu neştirbită prospeţime de acea cli-pă care avea să devină unul din cele mai blestemate coşmaruri ale vieţii mele Auziţi şi dumneavoastră icircn puţi-ne cuvinte ce i-am povestit ore şi ore icircn şir mamei lui Aurel Șvarţ

S-a icircntacircmplat icircn ziua icircn care tot creştinul icirci prăznuieşte pe Sfinţii Petru şi Pavel adică pe 29 iunie din vara lui 1941 Ne aflam icircn curtea Chesturii de Poliţie icircntr-unul din intervalele icircnşe-lătoare cacircnd armele ucigaşe tăceau Tatăl meu care pacircnă atunci mă ţinuse stracircns lipit de el mi-a dat un bracircnci puternic şi cu o voce plină de dispe-rare pe care nu i-o mai auzisem mi-a strigat bdquoFugi fugi acum şi nu uitardquo Şi am ţacircşnit ca aruncat de un resort Fugeam cu o iuţeală de care nici nu mă bănuiam icircn stare Mi se părea că icircmpotriva legii gravitaţiei nici nu atin-geam pămacircntul

Liniştea amăgitoare care a de-clanşat demenţa de mai tacircrziu a fost scurtă Au reicircnceput icircmpuşcăturile Se trăgea din toate direcţiile din toate armele Şi evreii captivi alergau bez-metici sub ploaia de gloanţe fără să ştie icircncotro icircşi pot salva viaţa

M-am avacircntat şi eu icircn acel iureş fără speranţă Cădeau oameni sece-raţi de gloanţe cădeau icircmpiedicacircn - du-se unii de alţii iar cei icircncă vii căl-cau peste cei morţi fugind de moarte Din mulţimea aceea dezumanizată care icircşi căuta la icircntacircmplare salva-rea s-a auzit un urlet cutremurător LA SIDOLI EVREI Şi gloata aceea dezlănţuită a pornit-o icircn acelaşi galop dement spre zidul icircnalt ca de cetate medievală care despărţea poliţia de vechiul cinematograf bdquoSidolirdquo

Era un zid de doi metri icircnălţime cu triunghiuri de sticlă groasă planta-te pe creastă Icircn acele clipe tragice cine mai avea puterea judecăţii Era desigur o nebunie dar atunci doar escaladarea acelui zid o consideram singura cale spre viaţă sau spre moarte Nu aveam de ales

Aşadar icircn ziua aceea rece şi tris-tă de sfacircrşit de toamnă icircn care Iaşiul părea un oraş mort tremuracircnd de frig sau vibracircnd de emoţie m-am trezit icircn casa al cărui prag l-am trecut de atacirc-tea ori Şi iată-mă acum icircn faţa ma-mei prietenului meu doamna Amalia tante Amalia cum icirci spuneam eu Se vedea că mă aştepta Stătea icircn mijlo-cul icircncăperii fără nici o expresie pe chipul icircnnegurat şi aşa icircnveşmacircntată icircn negru părea un monument dăltuit icircn durere şi suferinţă

Fiinţa aceea pe care o ştiam eu fusese o femeie frumoasă icircncă icircn pu-terea vacircrstei de pe chipul căreia nu se stingea niciodată lumina unui zacircm-bet Acum icircn faţa mea se afla o mamă ruinată de jale Trupul ei zvelt armo-nios altădată era acum gacircrbov părul ei de culoarea inului era acum cenu-şiu faţa brăzdată de riduri adacircnci ochii ei veseli cu privirea caldă pe care icirci ştiam erau acum marcaţi de tuşele vineţii ale cearcănelor Pă-reau nişte ochi morţi Iar eu priveam ca hipnotizat fără să-mi pot descleş-ta buzele Ce şi cum să-i spun unei mame atacirct de năpăstuite O mamă a idişe mame care a plătit un tribut atacirct de scump Pierderea unicului său fiu Există oare icircn vreo limbă cuvinte care să poată alina durerea unei ase-menea fiinţe

Eu tăceam şi o priveam uluit pe tante Amalia cacircnd m-am simţit icircm-brăţişat Tante Amalia mă stracircngea icircn braţele ei cu icircntreaga ei dragoste cu toată afecţiunea pe care ar fi tre-buit să le dăruiască propriului ei fiu Doamne mă stracircngea icircn braţele ei cu atacircta putere și eu simţeam cum inima icircmi bate cu atacircta forţă icircncacirct mă te-meam că icircmi va sparge pieptul şi se va rostogoli pe duşumeaua proaspăt spălată Tante Amalia placircngea icircn-cetişor şi printre suspine am auzit-o spunacircnd cuvinte pline de blacircndeţe și duioșie Le ţin minte şi azi aproape aşa cum le-am auzit

ndash Te-am aşteptat zănoc (diminutiv icircn limba idiş pentru substantivul bdquofiuldquo) Ai venit fără Relu fără icircngeraşul meu fără sufletul meu

Iar cuvintele ei mă ardeau ca un fier roşu Aş fi preferat atunci să se surpe pămacircntul sub mine decacirct să le fi auzit A urmat o tăcere grea apăsă-toare după care i-am auzit iar glasul sugrumat de durere

ndash Spune-mi tu cum şi de ce să mai trăiesc cacircnd ei mi-au ucis icircngerul şi mi-au zdrobit neşama (bdquosufletldquo icircn ebraică)

Iar eu tăceam şi mă minunam icircn-trebacircndu-mă icircn ce suflet mare poate icircncăpea atacircta jale şi atacircta deznădej-de

La Iaşi icircn acele zile care au icircnne-grit istoria Romacircniei icircn acel masacru ce a icircnsemnat cel mai devastator po-

grom antievreiesc din această ţară Relu nu a fost singurul bdquoicircngerrdquo ucis Au fost asasinaţi icircn cele mai diabolice atrocităţi un număr de trei sute cinci-zeci de copii evrei care nu apucaseră icircncă să-şi ia zborul spre viaţă O ade-vărată cruciadă icircmpotriva acestor ino-cenţi martiri care au căzut jertfă urii de moarte antisemite care durează de milenii

Cu ani icircn urmă regretatul critic li-terar Eugen Luca scria icircn bdquoDuminica neagrărdquo că icircn pogrom au fost ucişi cinci sute de copii

Ca o vrajă mistică mă atrăgea ca-mera lui Relu Uşa icirci era larg deschi-să iar eu am păşit icircn ea icircnfiorat şi cu sentimentul cu care aş fi trecut pragul unui templu Pe o policioară dreaptă cu o acoperitoare albastră brodată chiar de macircna doamnei Amalia ne zacircmbea chipul lui Relu Aşa cum icircl ştiam cu faţa lui veselă plină de can-doare cu ochii mari prietenoşi a că-ror privire te icircntrebau bdquoHei ce zicirdquo Un copil frumos ca un icircnger Sub raft cacircteva lucruri care i-au aparţinut ta-bla de şah pe care piesele albe şi cele negre păstrau ultimele poziţii ale unei partide neterminate o cutie alb-albas-tră KKL(Keren Kaiemeth Lʼ Israel) cu care am umblat icircmpreună pe stră-zile Iaşilor pentru o colectă de bani destinaţi realizării unui cămin naţional evreiesc pe pămacircnturile străbunilor bdquoamintirilerdquo hacirctrului Creangă un Jules Verne cu romanul bdquoDouăzeci de mii de leghe sub mărirdquo al cărui personaj principal Căpitanul Nemo icircl fermeca pur şi simplu pe Relu Mai era acolo un caiet bdquodictandordquo mai degrabă un jurnal cu observaţii aproape zilnice consemnacircnd icircntacircmplări uneori copi-lăreşti pline de haz alteori secvenţe de viaţă subliniate cu o icircnţelepciune matură şi pur şi simplu dramatice Rememorez ultima sa icircnsemnare da-tată 29 iunie 1941 bdquoToată noaptea n-a icircnchis nimeni ochii Aşteptăm Ce aşteptăm pe cine aşteptăm Acum zăresc o lumină prin geamul camuflat Se aud zgomote icircnfricoşătoare urlete de groază icircmpuşcături placircnsete de

copii Doamne ce ne mai aşteaptă pe noi evreiirdquo

Toate şi tabla de şah şi cărţile pe care le icircndrăgise Relu toate erau acolo făcacircnd atacirct de vie prezenţa prietenului meu Pe mine m-a impre-sionat icircnsă cea din urmă icircnsemnare din aşa-zisul lui jurnal Răspunsul la icircntrebarea cu care icircşi icircncheie icircnsem-nările şi pe care el icircl aştepta cu atacircta spaimă avea să-l capete icircn aceeaşi zi neaşteptat de sacircngeros icircn care au fost asasinaţi paisprezece mii de evrei ieşeni

Trecuseră ore bune icircn care eu şi tante Amalia povesteam fără să obo-sim şi fără să dorim să punem punct icircntacircmplărilor din scurta viaţă a celui care a fost şi nu va mai fi bdquoicircngeraşulrdquo şi bdquoneșamardquo doamnei Amalia Nici nu ne-am dat seama cacircnd s-a scurs tim-pul acelor amintiri răscolitoare Stropii de ploaie icircncetaseră să mai bată icircn fe-restre şi un amurg lăptos s-a coboracirct peste oraşul pustiit de o zi cacircinoasă de noiembrie

Venise timpul să plec Tante Ama-lia s-a apropiat de mine şi m-a cuprins de umeri Ochii ei stinşi pacircnă atunci mă priveau cu o intensitate tulbură-toare ca şi cum ar fi vrut să-mi dezvă-luie un gacircnd secret şi nerostit Şi par-că o şi auzeam bdquoZănoc spune tu cacirct o s-o mai duc fără icircngeraşul meu şi cu un suflet sufletul meu care a murit icircmpreună cu Reluţurdquo

Tante Amalia nu s-a icircnşelat Nu a trecut multă vreme după vizita pe care i-am făcut-o cacircnd durerea prea mare pentru o mamă a doboracirct-o Murise de inimă rea cum se spune icircn popor Boală fără leac

Cei peste trei sute de copii-martiri pieriţi asemeni lui Aurel Șvarţ icircn Po-gromul de la Iaşi care icircntregesc cifra cutremurătoare de un milion cinci sute de mii care au căzut jertfă icircn Holo-caust sunt victimele inocente ale unei uri apărute cu milenii icircn urmă icircntr-o

(Continuare icircn pag 22)

LEONARD ZĂICESCUWuppertal ianuarie 2020

Simfonia unor vieți bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon

La Editura Hasefer a apărut bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon scriitoare israeliană de limbă romacircnă icircn re-dactarea Ilenei Buculei Este un roman a cărui acțiune acoperă mai mult de o jumătate de secol din 1944 la Cernăuți pacircnă icircn anii 2000 la Tel Aviv Elementul bio-grafic autentic icircl constituie destinul tragic al savantului Albert Schwartz icircndepărtat prin forța statului sovietic de părinții săi cacircnd icircncă era minor (fără să-i revadă vreodată) Elev și student remarcabil icircn domeniul ma-tematicii și al fizicii nucleare solicitat pentru cercetări secrete icircn slujba statului cariera sa va cunoaște un declin brusc icircn locul unui binemeritat post universitar va primi unul de profesor de liceu pentru ca nu peste mult timp să fie trimis icircn războiul din Afganistan icircn prima linie unde va și muri Icircși lasă văduvă soția și orfană fiica de 11 ani Sonia Icircn scurtă vreme aceasta icircși pierde și mama după o icircncercare de a-și reface viața făcută cu disperarea bdquoicircnecatului care se agață de un pairdquo După cacircțiva ani crunți petrecuți la un orfelinat Sonia ne este icircnfățișată ca studentă bursieră la Stomatologie la Universitatea din No-vosibirsk iar icircn timpul liber este prim-violonista unui cvartet de fete care dau concerte de muzică simfonică icircn sala Muzeului Municipal din oraș

Icircn paralel cunoaștem povestea lui Alexander Segal student la Construcții la aceeași universitate Icircncearcă să păstreze distanța față de mama lui auto-ritară Alla care momentan se zbate să recacircștige la Chișinău o casă despre care afirmă că i se cuvine Alexander se icircndrăgostește de Sonia (bdquovioara icircntacircirdquo nu numai icircn cadrul cvartetului ci și icircn existența lui) iar sentimentele icirci sunt icircmpărtășite Se căsătoresc și au o viață icircmplinită pacircnă cacircnd dorința amacircndu-rora de a ști adevărul despre trecutul părinților lor care le afectează prezentul devine tot mai puternică Le rămacircne cititorilor să descopere cum s-au icircntrepă-truns viețile Allei și a lui Albert semnificația bdquosimfonieirdquo icircn evoluția personajelor precum și deznodămacircntul romanului Icircntreaga carte este scrisă agreabil cu alternarea vocilor (a lui Alexander și a Soniei) care preiau firul povestirii și icircl urmăresc cu tenacitate și curaj CLAUDIA BOSOI

Pogromul de la Iași icircngeri uciși și suflete zdrobite

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 10: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

scepticism privind realizarea procesu-lui de convertiri icircn Romacircnia le-a adus asigurări că acest lucru este posibil icircn cele mai bune condiții De altfel este bine cunoscut faptul că la Oradea se va icircnființa o Școală Superioară pen-tru Studierea Iudaismului Concluzia exprimată de către președintele Kop-pelmann a fost bdquoRomacircnia are nevoie de evrei Israelul are nevoie de evrei și Dumnezeu are nevoie de evreirdquo Fiecare participant s-a prezentat și a spus cacircteva gacircnduri despre dorința de a deveni evreu

Comunitatea Evreilor invitată de onoare la redeschiderea

Palatului EpiscopalO mare bucurie pentru locuitorii

Municipiului Oradea a fost redes-chiderea pentru vizitatori a Palatului Episcopal Greco-Catolic Icircntr-o primă etapă acesta a fost prezentat publi-cului timp de trei zile Comunitatea Evreilor din Oradea s-a numărat prin-tre invitații de onoare fiind printre pri-mii donatori care au contribuit finan-ciar pentru reclădirea acestui obiectiv simbolic pentru orașul de pe Crișul Repede Acum doi ani imobilul a fost grav avariat de un incendiu Comuni-tatea Evreilor din Oradea a transmis atunci un mesaj de sprijin moral și de solidaritate Icircntr-un interval foarte scurt cu ajutorul autorităților locale al Bisericii Greco-Catolice dar și dato-rită donațiilor oferite de cetățeni sau de instituții (printre care Comunita-tea Evreilor din Oradea și Federația Comunităților Evreiești din Romacircnia la inițiativa președintelui dr Aurel Vai-ner) s-a reușit refacerea integrală a fațadei a celorlalte părți exterioare și a acoperișului urmacircnd a se finaliza icircn curacircnd și lucrările din interior

Redeschiderea Muzeului Art Nouveau

Muzeul Art Nouveau al Orașului Oradea și-a redeschis porțile pentru public la 19 august 2020 fiind parte componentă a Muzeului de Istorie a Evreilor din Oradea sub egida Muze-ului Orașului Oradea Locația aleasă este una specială respectiv Casa Dar-vas-La Roche (foto) care a fost una dintre cele mai elegante şi mai moder-ne reşedinţe din Oradea Aceasta a fost construită icircntre anii 1909 şi 1912 la dorința omului de afa ceri evreu Dar-vas Imre și a asociatului său elvețian

Alfred La Roche fiind proiectată de fraţii Laacuteszloacute şi Joacutezsef Vaacutegoacute icircn stil Art Nouveau-Seacuteceacutession Muzeul Orașului Oradea a colaborat cu JCC și cu Co-munitatea Evreilor din Oradea pentru a reda cacirct mai autentic aspecte din viața unei familii evreiești La reinau-gurare reprezentacircnd Comunitatea Evreilor din Oradea și pe președintele Felix T Koppelmann au participat di-rectorul JCC Oradea Robert Schorr și prim-rabinul Shraya Kav

ROBERT SCHORR

ComunitAtiManifestările religioase și laice

continuă la Comunitatea EvreilorOradea

Icircn această perioadă dificilă chiar dacă manifestările religioase și laice trebuie să se deruleze cu respectarea

strictă a normelor sanitare icircn vigoa-re activitățile Comunității Evreilor din Oradea au fost numeroase și variate

Icircn fiecare zi se organizează ser-viciul religios (mai puțin de Șabat) Enoriașii participă la rugăciune prin

programul zoom (transmisiune din sediul JCC Oradea) Icircnainte de intra-rea icircn Șabat se desfășoară Kabalat

Șabat iar icircn curacircnd tot prin această modalitate vom celebra și Havda-la Icircncepacircnd cu 1 Elul icircn fiecare dimineață se aude șofarul icircn care su-flă președintele Felix T Koppelmann

De Tișa be-Av (5 Av 5780 29 iulie 2020) zi icircn care evreii jelesc dis-trugerea Templului din Ierusalim și postesc Co-munitatea Evreilor din Oradea și JCC Oradea au organizat un ceremo-nial special Participanții au asistat din Sinago-ga Mare din Oradea la transmisia icircn direct de la

Templul Coral din București Despre icircnsemnătatea zilei de Tișa be-Av au vorbit dipl ing Felix T Koppelmann președinte al Comunității Evreilor din Oradea și dl Shraya Kav prim-rabin al Oradei

Icircntacirclnire icircntre aspiranții la convertire și rabini israelieni

La data de 3 august 2020 din inițiativa prim-rabinului Shraya Kav a avut loc o icircntacirclnire (realizată de asemenea prin aplicația zoom) icircntre aspiranții la convertirea la iudaism și rabinii israelieni de la Ieșiva Gush Etzion judecători ai Tribunalului Ra-binic Shuki Reich (președinte) David Brovsky și Boaz Pash

Președintele Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Koppelmann inițiatorul și susținătorul programului de convertiri a subliniat importanța acestora menționacircnd contextul isto-ric după Holocaust foarte puțini evrei s-au icircntors din lagărele de extermina-re și au apărut căsătorii mixte Foarte mulți ani convertirea la iudaism nu a fost posibilă Totodată Felix Kop-pelmann și-a exprimat speranța că atunci cacircnd actuala criză pandemică va fi depășită vizita rabinilor din Israel icircn Romacircnia va putea fi mai lungă pen-tru ca să fie examinați toți candidații El a amintit și prima discuție pe care a avut-o cu membrii Beit Din și la al căror

Președintele Felix T Koppelmann suflacircnd icircn șofar Foto a mai apărut și icircn albumul bdquoEvreii din Romacircniardquo

Editura Euro Foto Art Oradea redactor Ștefan Toth AFIAP Foto Ene Cristian A FIAP

Icircn urmă cu un an se lansa la Timişoara icircn vremuri total diferite faţă de cele de acum o carte necesară şi aştep-tată icircn peisajul cultural al Timişoarei un ghid o poveste şi un mozaic al evreimii timişorene de-a lungul timpurilor La acea vreme consemnam cele trei lansări ale cărţii bdquoPe urmele Timişoarei evreieşti mai mult decacirct un ghidrdquo carte scrisă cu aplomb şi dăruire de Getta Neumann fiica mult regretatului prim-rabin dr Ernest Neumann zl şi publicată de Editura timişoreană Brumar După entuziasmul lansări-lor a urmat o importantă perioadă de efervescenţă icircn jurul apariţiei cărţii care a devenit rapid una dintre cele mai vacircn-dute cărţi din librăriile timişorene La primul Festival Evre-iesc ce a avut loc la Timişoara la debutul toamnei trecute mulţi au părăsit Parcul Botanic transformat icircntr-un orăşel evreiesc cu acest volum compact şi util icircn buzunar

Care este secretul fascinaţiei pe care o exercită aceas-tă carte Este dincolo de o poveste alertă şi captivantă a unei comunităţi care a creat enorm şi a contribuit la edifica-rea cetăţii Timişoarei o istorisire despre acest oraş atacirct de iubit de actualii şi foştii săi locuitori a parcurilor a clădirilor impozante a piaţetelor central-europene Este o carte care vorbeşte despre familii care au lăsat icircn urmă poveşti de viaţă şi clădiri expropriate sau pur şi simplu abandonate plecacircnd spre alte zări Cartea vorbeşte despre minunatele mari şi impozante sinagogi care cumva delimitează prin-cipalele cartiere istorice ale Timişoarei Cetate Fabric şi Iosefin Viaţa evreilor se desfăşura icircn preajma acestora sau ele au apărut acolo unde era viaţă evreiască devenind repere timişorene importante şi pentru cei ce nu sunt evrei

Remarcabil icircn succesul acestei cărţi este exact faptul că dintre cei interesaţi de ea covacircrşitoarea majoritate nu au rădăcini evreieşti Sunt oameni pasionaţi de istoria lo-cală şi de arhitectura specială a acestor locuri Icircn prefaţa cărţii autoarea Getta Neumann scrie bdquoAm fost călăuzită de principiul fundamental icircn iudaism de a transmite tradiţia şi memoria trecutului Vom păşi pe urmele acestei comuni-tăţi şi vom onora contribuţia imensă şi durabilă pentru a-i păstra amintirea inspiraţi de adagiul filozofului Emmanuel Leacutevinas Viaţa constă icircn a primi a celebra şi a transmiterdquo Parcurgacircnd cartierele trecacircndu-ţi degetele peste colţuri-le uneori prea icircmbătracircnite de zidărie admiracircnd sculpturi-le discrete dar remarcabile de pe clădiri cu volumul icircn macircnă nu cred că este posibil să nu te (re)icircndrăgosteşti de Timişoara

Sinagogile şi cartierele evocate cele care revin mereu icircn cuprinsul ghidului creionează un traseu ce poate fi stră-bătut la pas şi care te lasă să priveşti icircn sus spre motive arhitectonice ferestre detalii uşi inscripţii care sunt urma tangibilă a unor oameni ce au făcut istorie icircn aceste locuri Fiecare casă evreiască are propria sa poveste sunt marile familii ale căror nume revin adesea ca Bruck Csendes

Dornhelm Weisz Farber şi mulţi mulţi alţii Sunt apoi ar-hitecţii care şi-au lăsat o amprentă ce nu poate fi vreodată negată asupra edificării Timişoarei dintre care ca o stea regională apare Leopold Baumhorn constructorul atacirctor sinagogi şi clădiri impozante din Centrul şi Răsăritul Eu-ropei Sinagoga clădirea comunităţii evreilor Rectoratul Politehnicii Liceul bdquoCarmen Sylvardquo sunt doar cacircteva dintre marile repere arhitecturale pe care le-a oferit acesta Timi-şoarei

Este mai apoi cimitirul ndash bdquoo arhivă cioplită icircn piatrărdquo cum spune autoarea ndash un loc de odihnă pentru iluştrii ctitori ai acestei comunităţi pentru marile personalităţi ale căror nume le putem descoperi străbătacircnd aleile

Desigur atracţia aceea misterioasă a bdquoRabinului Minu-nerdquo Oppenhei mer este o legendă urbană dar şi icircn mod real un spaţiu parcă rupt din timp atunci cacircnd poposeşti icircn faţa sa punacircndu-ţi cele mai tainice dorinţe Mari rabini arhitecţi medici avocaţi filantropi constructori regăsim străbătacircnd la pas imensul spaţiu unde cel mai vechi dintre morminte aparţine medicului și rabinului sefard Azriel As-sael icircnhumat la 1636

Un loc special icircn carte ca de alt fel icircn evoluţia evreimii timişorene icircl ocupă Liceul Israelit clădire aflată icircn plin cen-trul Timişoarei care este un simbol al icircnvăţămacircntului evre-iesc din această parte a ţării icircnvăţămacircnt care se desfăşura icircn heidere şcoli gimnaziale şcoli religioase icircn toate carti-erele Acest liceu este icircntr-adevăr un simbol al orașului icircn care au predat profesori de marcă şi care a dat personali-tăţi ce s-au remarcat pe diverse meridiane

De la lansarea cărţii seria tururilor cu tematică evre-iască a cunoscut o adevărată icircnflorire Desigur icircn această perioadă turismul s-a redus aproape la zero dar timişorenii au continuat să icircşi exploreze cu aviditate propriul oraş Icircn era Internetului o companie de turism timişoreană bdquoTravel to liverdquo a facilitat chiar un tur virtual tuturor celor interesaţi şi a fost fascinant să vezi bdquoparticipanţirdquo din Statele Unite Israel Germania Elveţia Canada etc care au urmat paşii ghidului Ludovic Szatmari inspirat icircn modul de desfăşura-re a acestui tur chiar de cartea Gettei Neumann

Suntem convinşi că ediţia icircn limba engleză care din cacircte am icircnţeles va vedea lumina tiparului nu peste mult timp va icircnsemna o mare atracţie pentru turismul care spe-răm să aibă şansa să se revigoreze şi pe plaiuri bănăţene Pacircnă atunci lectura cărţii Gettei Neumann este o călătorie icircn timp un voiaj icircn compania unor colegi de drum iluştri care merită citită şi care ne aduce speranţă icircn aceste mo-mente Speranţă spun căci ne arată cum o comunitate liderii săi de odinioară au reuşit uneori să icircnfrunte cu dem-nitate şi curaj vremuri deosebit de grele lăsacircnd o moşteni-re demnă de onorat generaţiilor viitoare

LUCIANA FRIEDMANN

Un ghid al Timişoarei evreieşti devenit un real succes editorial

Timișoara

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 11

Am primit acest mesaj de la PETRU GANZ din Sighetu Marmației Deși ar-ticolul nu se icircnscrie icircn profilul rubricii noastre icircl publicăm ca atare cu mini-me intervenții pe text pentru că sub-scriem icircn totalitate la mesajul acestuia

SPER ca mesajul antisemit icircnscris pe casa profesorului Elie Wiesel din Sighetu Marmației Romacircnia icircntr-o zi de Șabat icircn timpul nopții de 3 spre 4 august 2018 să rămacircnă și ultimul de acest fel

SPER că icircn Romacircnia toti co-reli-gionarii mei evrei să poată trăi icircn con-tinuare icircn pace și securitate icircn aceas-tă minunată țară alături de toate cele-lalte grupuri etnice minoritare

SPER că toți cetățenii romacircni au fost la fel de oripilați față de ceea ce s-a icircntacircmplat și au reacționat icircn consecință

SPER că sufletul lui Elie să se odihnească icircn pace chiar dacă a murit icircntr-o zi de Șabat (2 iulie 2016) la sfacircrșitul unei săptămacircni teribile icircn

Israel unde o fetiță de 14 ani a fost icircnjunghiată mortal icircn timpul somnu-lui iar un cunoscut rabin a fost ucis de teroriști cu sălbăticie chiar icircn prezența numeroasei sale familii

Cacircnd asemenea lucruri se icircntacircm-plă cuiva care și-a pierdut aproape icircn-treaga familie icircmpreună cu alți aproxi-mativ 6 milioane de co-religionari tre-cacircnd prin iadul de la Auschwitz și prin grozăviile altor numeroase lagăre de exterminare cuiva care a luptat dece-nii icircn șir pentru a restarta și reconstrui Națiunea Evreiască icircntr-un Stat Evre-iesc nou icircnființat cuiva care și-a de-dicat icircntreaga viață pentru a-i icircnvăța pe oameni cum să evite ca asemenea tragedii să nu se mai repete niciodată apar cacircteva icircntrebări

DE CEOare oamenii uită chiar așa de re-

pedeOare chiar nu contează cele 70-80

de milioane de victime ale celui de-al

Doilea Război Mondial din care icircn jur de 500000 au fost cetățeni romacircni

Cu siguranță cifrele exacte nu se vor cunoaște niciodată icircn condițiile icircn care și icircn zilele noastre se descoperă gropi comune nemarcate și muniție neexplodată pe cuprinsul icircntregii Eu-rope

Se icircntacircmplă asemenea lucruri de-oarece aceste grozăvii s-au petrecut icircn urmă cu 75-80 de ani

Deoarece nu s-a icircnvățat nimic din acele tragedii ale istoriei

Deorece mai există oameni care icirci urăsc pe alți oameni

Deoarece omenirea icircncă nu a ajuns la un nivel acceptabil de toleranță

Deoarece unii oameni au nevoie de țapi ispășitori pentru propriile lor neicircmpliniri

Deoarece trebuie să se icircntacircmple ceva șocant din cacircnd icircn cacircnd pentru a distrage atenția de la nevoile cotidiene

DIN FERICIREDupă Holocaust s-a icircnființat Statul

IsraelRecent populația evreiască a icircn-

tregii lumi a ajuns și a depășit cifra de 14 milioane cifră estimată a icircntregii populații evreiești de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial

Poporul israelian a cacircștigat toate războaiele purtate pacircnă icircn prezent icircmpotriva dușmanilor Statului Israel și chiar și cei care nu icirci iubesc icirci respec-tă nu ca prieteni ci ca dușmani

Sperăm ca știința evreiască inteligența și finanțele evreilor vor contribui din plin la mersul icircnainte al omenirii pentru mult timp și de acum inainte

bdquoPrietenul nostru Dan Has preșe-dintele Comunității Evreilor din Zalău a ales icircmpreună cu familia să cele-breze Bat Mițva pentru fiica lor Hannah icircn sinagoga Comunității Evreilor din Satu Marerdquo ne-a scris Adrian Beșa președintele comunității sătmărene

Icircnțelepții au stabilit că la vacircrsta de 12 ani fetele icircncep să aibă obligații religioase fiindcă bdquoDumnezeu cel Bi-necuvacircntat a icircnzestrat-o pe femeie cu mai multă pricepere decacirct pe băr-batrdquo De la 12 ani fetele și de la 13 ani băieții trec icircn categoria adulților și prin urmare le revin drepturi și obligații ca oricărui evreu

Comunitatea Evreilor Satu Mare a fost gazda acestui important eveni-ment și alături de invitații din Zalău ne-am bucurat icircmpreună

Sinagoga Mare a fost animată de veselia copiilor prezenți iar părinții și bunicii au fost deosebit de bucuroși că tradiția evreiască continuă

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

ComunitAti

Bat Mițva Hannei Has la sinagoga sătmăreană

Speranțe

Șase ani de la reinaugurarea Templului Israelit

Satu Mare

Tulcea

Sighetu Marmației

Președintele Federației Comu ni-tăților Evreiești din Romacircnia dr Aurel Vainer a efectuat pe 18 august o vizi-tă la Parcul Memorial al Holocaustului situat icircn Cimitirul evreiesc din Sfacircntu Gheorghe Oaspetele a fost icircnsoțit de Antal Aacuterpaacuted primarul municipiului și de Herman Rosner liderul obștii evre-ilor din localitate

Parcul Memorial al Holocaustului din Sfacircntu Gheorghe a fost inaugurat icircn mai 2014 cu prilejul evenimentelor de comemorare a 70 de ani de la de-portarea evreilor din Transilvania de Nord respectiv din Sfacircntu Gheorghe Este un memorial impresionant icircn care un loc special este dedicat copi-ilor care au murit icircn deportare Parcul a fost construit icircn etape mai icircntacirci Zi-dul memorial al Holocaustului icircn ca-pela cimitirului pe care sunt marcate numele celor 611 evrei din judeţul Trei

Scaune ucişi la Auschwitz-Birkenau apoi icircn 2014 a fost ridicat un obelisc icircn memoria celor 52 de copii din Sfacircn-tu Gheorghe victime ale Holocaustu-lui Elevii şcolilor din oraș au plantat 52 de arbuşti tuia fiecare căpătacircnd numele unui copil mort icircn deportare De asemenea au fost plantate şase sălcii placircngătoare icircn memoria celor 611 evrei ucişi icircn timpul Holocaustului

Icircn timpul vizitei Herman Rosner a menționat că Parcul Memorial al Holo-caustului din Sfacircntu Gheorghe repre-

zintă un gest de asumare a istoriei şi de respect faţă de oamenii dispăruţi icircn condiţii dramatice dar şi un moment de referinţă icircn educaţie pentru a nu se mai permite repetarea unor astfel de atrocităţi icircmpotriva fiinţei umane indiferent de naţionalitate credin-ţă sau religie El a mai vorbit despre proiectele de dezvoltare icircn continua-re a Parcului Memorial și a subliniat

buna colaborare cu instituțiile din Sfacircntu Gheorghe icircn realizarea proiectelor Și primarul Antal Aacuterpaacuted a scos icircn evidență conlucrarea cu obștea evreiască și icircn context a menționat dorința de a atrage in-

vestitori israelieni icircn regiuneDr Aurel Vainer a mulțumit pen-

tru invitație și pentru prezența lui An-

Vizita președintelui FCER la Parcul Memorial al Holocaustului

Sf Gheorghe tal Aacuterpaacuted a apreciat cele văzute și a promis că finalizarea icircntregului proiect va fi mediatizată Președintele FCER și-a manifestat dorința de a sprijini dezvoltarea relațiilor economice ale municipiului cu operatori economici și firme din Israel Referitor la Parcul Memorial el a subliniat bdquoBineicircnțeles proiectăm evenimentul acesta al in-augurării Parcului Memorial al depor-tării evreilor ndash sau al istoriei evreilor pentru că aici e vorba de istorie ndash din Sfacircntu Gheorghe și dorim ca acesta să devină un eveniment național re-marcabil Icircn Romacircnia a mai spus Aurel Vainer memoria Holocaustului este pe macircini bune și se organizea-ză lucruri importante pentru a menține icircn memoria omenirii acea crimă fără margini și fără explicații făcută de pu-terile naziste și de țările care au cola-borat cu Germaniardquo

Primarul Antal Aacuterpaacuted a declarat ul-terior icircn cadrul unei conferinţe de pre-să bdquoNoi am mai avut cacircteva proiecte icircmpreună la 65 de ani de la deportare la 70 de ani şi anul acesta sunt 75 de ani Am făcut Parcul Memorial al Ho-locaustului icircmpreună şi eu icircmi doresc pe de o parte să ţinem oarecum vie memoria acelor concetăţeni ai noştri care au fost deportaţi şi care nu s-au mai icircntors icircn judeţul nostru la acea vreme numit judeţul Trei Scaune Sunt 52 de copii sub 14 ani care au mu-rit atunci icircn lagărele de concentrare şi eu icircmi doresc ca icircmpreună cu co-munitatea evreiască Primăria să facă investiţii icircn continuare icircn zona respec-tivă Terenul este al comunităţii evre-ieşti deci putem face icircn parteneriat aceste lucruri dar icircmi doresc ca acel cimitir acel parc ndash pentru că o mică parte e cimitir şi icircn rest vorbim despre un parc ndash să devină un loc care este frecventat de cetăţenii oraşului să or-ganizăm diferite evenimente mai ales pentru copii chiar să amenajăm un fel de teatru icircn aer liber icircn zona respec-tivă Deci am discutat despre proiec-te de viitor şi sunt convins că e foarte important să facem acest lucru pentru că sunt foarte puţini cetăţeni icircn oraşul nostru care au pe harta lor cognitivă acest cimitir acest spaţiu acest loc sunt foarte puţini care ştiu că icircn Sfacircntu Gheorghe a existat o sinagogă care a fost demolată şi eu cred că e impor-tant să ştie copiii noştri să ştie tinerii din acest oraş ce s-a icircntacircmplat atunci pentru că nu avem dreptul să uităm şi să considerăm că pe noi nu ne priveş-te ceea ce s-a icircntacircmplat atunci sau că nu avem o responsabilitate Respon-sabilitatea noastră icircn acest moment constă icircn asta să ducem acolo copi-ii şcolile să fie mai active icircn această zonă Sunt exemple pozitive De Ziua Holocaustului s-au organizat diferite evenimente dar se pot face mai multe lucruri şi eu cred că este responsabi-litatea noastră comună să le facemldquo (EG)

Au trecut șase ani de la reinaugurarea Templului Is-raelit din Tulcea eveniment organizat de FCER cu spri-jinul autorităților locale și implicarea directă a conducerii Comunității Evreilor din Tulcea icircmpreună cu constructorul SC Ladconstruct Tulcea

Dintre susținătorii morali ai acestei renovări care s-a efectuat icircntre anii 2010 și 2014 dorim să-i amintim pe prof eacutelise Leibowich din Franța și pe scriitorul și actorul israe-lian Carol Feldman zl originar din Tulcea

De la reinaugurarea Templului au fost organizate multe activități culturale comemorative și religioase printre care și Bereshit-XI A fost icircnființat Muzeul Istoriei Evreilor din Tulcea sub directa icircndrumare a Janinei Ilie care a pregătit cu mare atenție desfășurarea evenimentelor icircn zilele de 22 și 23 august 2014 Au participat și mulți evrei tulceni care

trăiesc icircn prezent icircn IsraelbdquoMulțumim conducerii FCER icircn special președintelui

Aurel Vainer pen-tru susținerea acestui proiect icircn prezent Templul Israelit din Tul-cea fiind singurul lăcaș de cult iudaic din Dobrogeardquo a ținut să sublinieze președintele CE Tulcea Faimblat Solomon autorul acestor racircnduri

Familia Has la Bat Mițva fiicei Hannah

A Vainer (stg) H Rosner și Antal Aacuterpaacuted

Aspect de la reinaugurarea Templului Israelit icircn 2014

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Evenimentul intitulat bdquoDobrogea ndash un model european de conviețuire etnicărdquo a reunit participanți de presti-giu care au scos icircn evidență modul exemplar icircn care conviețuiesc aici nu-meroase minorități naționale Au luat parte Ambasadorul SUA la București ES Adrian Zuckerman IPS Teo-dosie Arhiepiscopul Tomisului So-rin Lucian Ionescu președintele Comunității Evreiești din Constanța și Muftiul Cultului Musulman Iusuuf Murat alături de reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobrogea

precum și primarul Constanței Dece-bal Făgădău primarul Tulcei Cons-tantin Hogea și comandantul Bazei bdquoMihail Kogălniceanurdquo Larry Vaughn Au fost de față reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobro-gea Manifestarea a fost organizată de Navy League of the United States ndash Consiliul Romacircniei şi președintele Regiunii EU al US Navy League Teo-dor Patrichi susținut de Marina Eforie și Restaurant Sailors

Invitații și-au expus opiniile la icircn-ceputul evenimentului subliniind

modul armo-nios icircn care conviețuiesc icircn Dobrogea minorități di-verse din punct de ve-dere cultural și religios

D i v e r s i -tatea a fost exemplificată și prin varie-tatea bufetului la care au fost invitați icircn final oaspeții

ComunitAti

Dobrogea un model de conviețuire etnică

Constanța

Icircn acestă perioadă bdquovirusatăldquo şi deo sebit de grea ne străduim să men-ţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare contactele cu enoriaşii noştri şi starea de spirit a acestora

Continuăm serviciile religioase de Șaharit şi Musaf de Șabat icircn aer li-

ber şi trebuie să menţionăm că aces-tea se bucură de interes din partea enoriaşilor aceştia consideracircnd că așa se desfăşoară mai plăcut şi icircn condiţii de siguranţă sporite Avem cel puţin minianul şi sunt prezenţi la slujbe şi unii simpatizanţi ai noştri care nu fac parte din minian Cadrul natural minunat de la noul nostru se-diu completează ambianţa plăcută icircn care se desfăşoară aceste servicii din care nu lipseşte lectura pericopei săptămacircnale din Tora

Icircn fiecare dimineaţă de luni și joi președintele comunității și secreta-rul Vili Moscovici participă alături de prietenii de la CE Iaşi la servicii re-ligioase online de Șaharit minunat

oficiate de Albert Lozneanu și Rabin Yehoshua Aharonovitch Activităţile Centrului de asistenţă comunitară bdquoYad Be Yadldquo coordonat de Cori-na Irimia au căpătat o bdquogreutateldquo deosebită icircn aces te vremuri tulburi Baruh Hașem icircn cadrul comunităţii noastre nu au fost cazuri de infecta-re şi sperăm să se menţină această situaţie atacirct la noi cacirct şi icircn celelalte comunităţi

Amintim aici activităţile de pome-nire a părinţilor şi a fratelui prof Mos-covici Ionel care s-au desfăşurat la monumentele din cimitir ale celor pomeniţi O menţiune deosebită pen-tru participarea enoriaşilor noştri la serviciile religioase online organizate

Ne străduim să menţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare

Bacău

Bar Mițva la Hoihe Șil

Frumoasa sinagogă din Botoșani radia icircn ziua de 20 august 2020 icircm-podobită cu flori şi baloane albe și al-bastre O zi deosebită prin icircncărcătu-ra ei emoţională care i-a impresionat pe toţi Bar Mițva lui Avi fiul Mihaelei şi al lui Eugen Talpalariu

Cuvintele de laudă şi felicitările adresate familiei rostite de preşe-dintele CE Botoşani David Iosif au stacircrnit ropote de aplauze Sub atenta icircndrumare a oficiantu-lui de cult ing Gus-tav Finkel tacircnărul Avi vădit emo-ţionat a pus Tefilin

De la ultima Bar Mițva din Hoihe Șil aceea a lui Avi-Marc Finkel nu a mai fost atacircta bucurie icircn vechiul lăcaş de cult Privind icircn jur am văzut iubirea părinţilor pentru tacircnărul sărbătorit şi lacrimi icircn ochii bunicii prof Rebeca Talpalariu La bucuria evenimentului au participat oaspeţi din Constanţa Galaţi Bucureşti şi Israel prieteni dragi ai familiei

Sacircmbătă 22 august alte momen-te frumoase i-au impresionat pe cei prezenţi Avi Talpalariu a fost che-mat la Tora şi apoi a rostit cuvinte de mulțumire pentru părinţi şi pentru bu-nică fiinţele dragi care i-au dat o edu-caţie aleasă icircmpărtăşindu-i cele mai frumoase valori morale

A fost o zi bogată icircn trăiri deose-bite icircn care am privit cu admiraţie un tablou minunat de familie

Prof BEATRISA FINKEL

Din nou icircn sinagogă

Acum cacircnd scriu aceste racircnduri inima mi-e plină de tristeţe pentru că ne-am despărţit acum cacircteva luni de trei dintre enoriaşi Un om generos un bun evreu Avi Halevi zl a pără-sit această lume ca şi Talic Segal şi Gantz Aron Toţi au fost dedicaţi vieţii evreieşti aducacircndu-şi contribuţia la păstrarea tradiţiilor poporului nostru

La Botoşani la sfacircrşitul lunii iunie a fost reluat serviciul religios icircn Sina-goga Mare iar enoriaşii respectă rigo-rile impuse de pandemie Preşedinte-le CE Botoşani David Iosif icirci con-voacă pe participanţi şi are grijă să fie minian Se fac rugăciuni se respectă iurţait şi pentru aceasta vin şi evrei din judeţele icircnvecinate

Oficiantul de cult ing Gustav Fin-kel oficiază rugăciunile şi citeşte din Tora

Cu speranţa că vremurile bune vor reveni negreşit evreii din Botoşani vor ca iudaismul să dăinuie veşnic

Prof BEATRISA FINKEL

Botoșani

de FCER la cursurile minunate de iudaism ținute de prim-rabin Rafael Shaffer şi icircn general la activităţile on-line ale FCER şi JCC

Urăm multă sănătate tuturor fraţilor noştri şi puterea de a trece cu bine peste această perioadă atacirct de grea

BRIF HAINRICH

Gheorghe Schwartz ndash

Cetățean de Onoare al Aradului

Scriitorul arădean Gheorghe Schwartz membru al Comunității Evreilor a fost distins cu titlul de bdquoCetățean de Onoare al Municipiului Aradrdquo icircntr-o ședință solemnă a Con-siliului urbei Evenimentul a avut loc icircn seara de 21 august și s-a ținut pe platoul din fața Palatului Administrativ

Icircn elogiul care i s-a adus au fost subliniate atacirct activitatea de scriitor gazetar și om de cultură al orașului nostru cacirct și cea didactică la Școala Specială din Arad (profesor director) și icircn cele două universități arădene Scriitor cunoscut icircn țară și străinătate cu numeroase cărți și premii literare de-a lungul timpului a fost redactor-șef adjunct al revistei literare bdquoArcaldquo (1990-1992) consilier al Ambasadei

Romacircniei din G e r m a n i a (1992-1993) consilier-șef al Inspecto-ratului pen-tru Cultură al Județului Arad re dac-tor-șef apoi

director al studioului de televiziune INTER-SAT Arad (1994-1996)

Adăugăm că icircn anul 2019 Gheor-ghe Schwartz a publicat la Editura Hasefer volumul bdquoProblemardquo

Mulțumind pentru titlul acordat scriitorul Gheorghe Schwartz a decla-rat bdquoOamenii trebuie să fie sănătoși ca să trăiască icircntr-un oraș ca acesta Trebuie să aibă parte de confort Pen-tru sănătate avem medici pentru con-fort inginerii muncitorii economiștii dar asta icircncă nu icirci face să fie oameni icircn adevăratul sens al cuvacircntului Se poate trăi și fără Beethoven Enescu Bracircncuși dar ar fi o viață foarte tristă Felicit Consiliul Municipal pentru că a dat astăzi multe distincții oamenilor de cultură pentru că oamenii de cultură sunt cei care duc mai departe istoria unui oraș a unei națiunirdquo

MARGARETA SZEGŐ

Arad

Expoziție dedicată istoriei evreilor

Tg Neamț

Pasionat de istoria evreilor tacircnărul muzeograf Ionuț Stigleț a avut ideea organizării unei expoziții documenta-re cu titlul bdquoComunitatea evreiască din Județul Neamțrdquo la Muzeul de Istorie și Etnografie din Tacircrgu-Neamț unde lucrează După cacircteva luni de cerce-tare proiectul a fost finalizat icircn sala de expoziții temporare a instituției Expoziția (deschisă icircn perioada 22 iu-lie-15 septembrie ac) a reunit obiecte de cult o Tora fotografii documente cărți un parohet etc reflectacircnd viața

comunitară evreiască de pe icircntreg te-ritoriul actual al Județului Neamț sub aspect religios social cultural eco-nomic

La realizarea proiectului au co-laborat Complexul Muzeal Național Neamț comunitățile evreilor din Piatra-Neamț și Roman precum și Obștea Evreilor din Tacircrgu-Neamț Reprezentanții acestora (I Stigleț președinții I Wexler și Em Nadler și vicepreședintele M Grinberg) cărora li s-a alăturat prof Elena Preda in-spector de specialitate (icircn cadrul In-spectoratului Școlar al Jud Neamț) au susținut alocuțiuni la deschiderea expoziției (miercuri 22 iulie ac) icircn curtea muzeului (condiție impusă de actuala pandemie) Tot acolo ele-va Inge Mihaela Olaru (de la Liceul de Arte bdquoVictor Braunerrdquo din Piatra-Neamț) a improvizat un moment muzical interpretacircnd cacircteva melodii romacircnești și evreiești la vioară și flaut (RE)

Iusuuf Murat Sorin Lucian Ionescu și IPS Teodosie

Ambasadorul Adrian Zuckerman icircmpreună cu Yael Ionescu fiica

președintelui CE Constanța

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 13

Icircmpreună de sărbătoriRoș Hașana Mițva 5781 ndash Anul

Nou Evreiesc ndash Bunicii comunității nu sunt singuri de sărbători Pentru că sărbătorile evreiești sunt icircntotdeauna

mai frumoase icircn familie sau la comu-nitate și pentru că icircn acest an reco-mandările și măsurile de protecție ne țin la distanță de cei dragi te provo-căm să trimiți gacircndurile și urările tale de Roș Hașana chiar icircn casele bunici-lor comunității icircn 3 pași simpli

bull TU cu doar 5 lei cumperi online o felicitare (sau mai multe) și comple-tezi mesajul tău

bull NOI tipărim felicitarea lipim tim-brul și expediem prin poștă

bull EI primesc la cutia poștală feli-citarea cu urările și gacircndurile tale de Roș Hașana

Poți cumpăra o felicitare fie on-line cu cardul pe wwwmitzvajccro fie cu numerar la sediu Programul se derulează pe tot parcursul lunii sep-tembrie 2020 cu ocazia Roș Hașana ndash Anului Nou Evreiesc 5781 și este desfășurat icircn parteneriat cu Departa-mentul de Asistență Socială și Medi-cală al FCER Fiecare 5 lei icircnseamnă

icircncă un bunic care va primi gacircndurile tale de Roș Hașana și nu va fi singur

Din viitorul apropiatDin 12 octombrie 2020 reicircnce-

pem cursurile de limba ebraică pentru adulți și copii limba engleză adulți și activitățile sportive atacirct la sediul JCC București cacirct și online Info și icircnscri-eri wwwcursurijccro

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Icircn căutarea bdquogusturilor israelienerdquoDebut pentru programul online

bdquoGusturi israelienerdquo realizat de Liviu Gordea din echipa JCC Timişoara Primul invitat a fost un bucătar desă-vacircrşit meticulos dar şi inventiv Dany Farkash director al Parcului Național Qumran şi un foarte icircndrăgit voluntar al Joint icircn Romacircnia icircn urmă cu aproa-pe două decenii Ne-a primit icircn casa lui impresionantă din Kibutz Kalia de pe malul Mării Moarte De pe terasa casei sale cu arcade poţi surprinde atacirct albastrul ceţos al mării cacirct şi liniş-tea aparent infinită a deşertului Bucă-tăria sa dotată şi frigiderul bdquogenerosrdquo căci aşa se cere acolo unde ai patru

copii au fost un mediu ideal pentru a prepara cacircteva bucate uşoare şi rapi-de Prima alegere a fost shakshuka

Tehnica de preparare a fost de fapt marea atracţie iar o asemenea emi-siune icircţi dă ocazia să vezi exact paşii din bucătărie şi să adresezi icircntrebări chiar atunci cacircnd se desfăşoară timpii de preparare A venit apoi racircndul thi-nei pasta de susan care se transfor-mă icircntr-o delicioasă cremă prin adă-ugarea de apă foarte rece usturoi lămacircie sare şi alte mirodenii Salata uşor de preparat de roşii cherry soiul bdquoinventatrdquo icircn Israel şi cel mai popular azi icircn lume a completat un mic-dejun brunch sau chiar pracircnz tipic israelian Nu putea lipsi pacircinea proaspătă şi crocantă care se rupe nu se taie aşa cum zicea Dany și care se icircnmoaie icircn toate aceste delicii

Liviu a completat pe parcurs de-monstraţia practică a interlocutorului israelian cu numeroase informaţii despre bucătăria israeliană condi-mentele folosite şi bucatele consu-

mate cel mai adesea icircn ţara medite-raneană care prin faptul că a adunat oameni din atacirctea colţuri ale lumii are o bogăţie culinară fără asemănare

Programul va continua şi sperăm ca prietenii israelieni să ne primeas-că icircn casele şi bucătăriile lor cu ace-eaşi deschidere şi entuziasm pe care Dany le are mereu pentru comunita-tea evreilor din Romacircnia

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Activitățile continuă icircn mediul online

Icircn condițiile stării de alertă impuse de pandemie activitățile organizate de JCC Iași s-au desfășurat icircn conti-nuare doar icircn mediul virtual

Vineri 24 iulie JCC Iași icircn cola-borare cu Comunitatea Evreilor din Iași a organizat două evenimente de-osebite Primul dintre acestea a fost Kabalat Șabat-ul copiilor prezentat de copii pentru copii la care și cei mai mici membri ai JCC au arătat că știu

atacirct melodii tradiționale cacirct și rugă-ciuni specifice de Șabat

Cel de-al doilea eveniment a fost seara de Kabalat Șabat de la Sinago-ga Mare din Iași Evenimentul a debu-tat cu un tur virtual prezentat de Ben-jamina Ides Vladcovschi președinte interimar al CE Iași care a icircnceput icircn bdquoPiața Prieteniei Romacircno-Israelienerdquo loc icircn care se găsește obeliscul ridi-cat icircn memoria victimelor Pogromului din iunie 1941 și a continuat cu o pre-zentare a celei mai vechi Sinagogi din Romacircnia

Participanții au putut afla amă-nunte inedite despre Sinagoga Mare construită icircntre anii 1657-1671 și re-inaugurată cu prilejul sărbătorii de Hanuca icircn anul 2018 despre isto-ria prezenței evreilor pe meleagurile

ieșene precum și despre tradiții și obiceiuri evreiești specifice zonei

Serviciul religios a fost oficiat de directorul JCC Iași dl Albert Loz-

neanu care la finalul evenimentu-lui a transmis un mesaj emoționant bdquoIubiți prieteni sunt foarte bucuros să

vă mulțumesc tuturor celor care ați ales să sărbătorim icircmpreună chiar dacă virtual un Oneg Șabat special din superba Sinagogă Mare din Iași cea mai veche din Romacircnia Am avut plăcerea și marea onoare ca icircn sea-ra sfacircntă de Șabat să oficiez un Ka-balat Șabat special cu toate emoțiile și mai ales cu toată iubirea pe care am pus-o icircn fiecare cuvacircnt Icircn aceste zile dificile Dumnezeu ne-a lăsat din nou o portiță de scăpare și ajutați de tehnologie am putut fi măcar virtual icircmpreună Din nou Dumnezeu ne-a icircngăduit să ne cunoaștem limitele și icircn același timp să realizăm cacirct de im-portant este să fim icircmpreună și cacirct de plăcut este icircntr-adevăr să petrecem Șabatul icircn pace și să fim sănătoșirdquo

SILVIAN SEGAL

Motive de bucurie icircn pandemieCentrul Comunitar Evreiesc conti-

nuă să atragă participanți la activitățile sale devenite deja tradiționale Icircntre acestea cursurile online de ebraică pentru icircncepători și avansați suscită icircn continuare mult interes La ele iau parte nu doar evrei membri sau nu ai Comunității ci și creștini interesați să icircnvețe limba ivrit De asemenea icircn condiții de siguranță sanitară formația de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim repetă noi dansuri pentru vre-murile icircn care se vor putea organiza spectacole de acest fel

Special pentru copii JCC Ro-macircnia a organizat icircn data de 24 iu-lie un Kabalat Șabat online unde protagoniști au fost chiar cei mici care au povestit despre simbolurile și icircnțelesurile Șabatului au cacircntat și au spus poezii Oradea a fost reprezen-tată de Caroline și Estelle Bumbu și de Alexandra Nagy

O generoasă donație ne-a fost oferită de Departamentul pentru Asistență Socială al Consiliului Local al Municipiului Oradea icircmpreună cu firma Metalica SA Reprezentanții Comunității Evreilor și JCC Oradea au recepționat echipamentele casnice care vor fi de mare folos icircn bucătăria cantinei noastre

Am avut și alte motive de mare bu-curie le-am felicitat cu ocazia zilelor de naștere (chiar dacă de la distanță

icircn Germania respectiv icircn Israel) pe Sarah Rachel care a icircmplinit fru-moasa vacircrstă a Bat Mițva și pe Yael nepoatele președintelui Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Kop-pelmann

Tot icircn acest context fericit le-am spus bdquoMazel Tovrdquo prim-rabinului Ora-dei Shraya Kav și lui Iosif Blau Shi-mon Gil și Beni Rezmuves

Alți doi mem bri de bază ai Comu-nității Evreilor din Oradea care sunt pre-zenți zilnic la serviciile religi-oase George Hausmann și Laszlo Horva-th au fost căl-duros felicitați cu ocazia că-sătoriilor unor membri ai familiilor lor

L-am primit cu drag la revenirea icircn Romacircnia după o lungă perioadă pe prof Shaul Hachum rabin din Paris și prieten al Comunității noastre

ROBERT SCHORR

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

Alexandra Nagy

Caroline Estelle și Amos Bumbu

A Lozneanu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Mă icircntorsesem de curacircnd de la Podu Iloaiei după o călătorie icircn care ar fi pălit și chinurile iadului O călăto-rie de infern icircntr-un Tren al Morții

Era o zi de toamnă cu un cer de plumb din care cădea fără sfacircrșit o ploaie măruntă și rece Rătăceam pe străzile Iașilor icircmpovărat de tristețile mele și de traumele atacirct de vii icircncă și care mă icircnsoțeau ca niște boli de nevindecat Umblam ca un automat iar lacrimile icircmi spălau fața laolaltă cu stropii reci ce cădeau din icircnalt Oa-meni grăbiți și icircnfrigurați treceau pe lacircngă mine Unii se opreau o clipă clătinau din cap și-și continuau dru-mul fără o vorbă alții se furișau fără să mă bage icircn seamă Prea mulți copii icircși placircngeau icircn acele zile apocalipti-ce părinții ori frații ori prietenii uciși cu o bestială cruzime icircn sacircngerosul masacru antievreiesc din fosta capita-lă a Moldovei

Hoinăream prin ploaia icircnghețată pe care o simțeam pacircnă la oase ca și cum nu aș fi avut nicio țintă Dar ar fi fost suficient să fac cacircțiva pași pentru a ajunge la casa icircn care mă aștepta o mamă icircndoliată O casă modestă din apropierea sinagogii Catarski Un sin-gur gacircnd icircmi stăruia ca o obsesie mă tulbura și chiar mă icircnspăimacircnta tre-buia să-i fac o vizită mamei celui mai drag dintre prietenii copilăriei mele Aurel Șvarț Relu cum icirci spuneam cu toții cu un nume de alint

Cu Relu Șvarț am fost coleg icircncă din clasa icircntacirci a școlii primare bdquoRe-gele Carol Irdquo iar mai tacircrziu haver de cvuţa (coleg de grupă) al organizației sioniste bdquoDror Habonimrdquo Iar astăzi acum doamna Amalia Șvarț tante Amalia mă aștepta Icircmi formulasem și icircmi reformulasem ca pe un adevă-rat scenariu această cutremurătoare pentru mine reicircntacirclnire cu tante Ama-lia mama lui Reluțu O mamă care-și jelea pierderea unicului său fiu icircn zi-lele tragice ale Pogromului de la Iași Zile pe care eu am făcut jurămacircnt să nu le uit niciodată nici o clipă pacircnă la sfacircrşitul sfacircrşitului Aveam senzaţia sinistră că va trebui să intru icircn rolul nefast al unui mesager al morţii

Cu o astfel de senzaţie oribilă şi cu mintea cotropită de momentul fatal icircn care macircna prietenului meu s-a des-prins de macircna mea pentru a dispărea icircn neant şi icircn moarte am trecut pragul casei icircn care am trăit zilele cele mai fericite ale copilăriei mele alături de Reluţu Doamne Dumnezeule şi as-tăzi după o viaţă de om icircmi amintesc cu neştirbită prospeţime de acea cli-pă care avea să devină unul din cele mai blestemate coşmaruri ale vieţii mele Auziţi şi dumneavoastră icircn puţi-ne cuvinte ce i-am povestit ore şi ore icircn şir mamei lui Aurel Șvarţ

S-a icircntacircmplat icircn ziua icircn care tot creştinul icirci prăznuieşte pe Sfinţii Petru şi Pavel adică pe 29 iunie din vara lui 1941 Ne aflam icircn curtea Chesturii de Poliţie icircntr-unul din intervalele icircnşe-lătoare cacircnd armele ucigaşe tăceau Tatăl meu care pacircnă atunci mă ţinuse stracircns lipit de el mi-a dat un bracircnci puternic şi cu o voce plină de dispe-rare pe care nu i-o mai auzisem mi-a strigat bdquoFugi fugi acum şi nu uitardquo Şi am ţacircşnit ca aruncat de un resort Fugeam cu o iuţeală de care nici nu mă bănuiam icircn stare Mi se părea că icircmpotriva legii gravitaţiei nici nu atin-geam pămacircntul

Liniştea amăgitoare care a de-clanşat demenţa de mai tacircrziu a fost scurtă Au reicircnceput icircmpuşcăturile Se trăgea din toate direcţiile din toate armele Şi evreii captivi alergau bez-metici sub ploaia de gloanţe fără să ştie icircncotro icircşi pot salva viaţa

M-am avacircntat şi eu icircn acel iureş fără speranţă Cădeau oameni sece-raţi de gloanţe cădeau icircmpiedicacircn - du-se unii de alţii iar cei icircncă vii căl-cau peste cei morţi fugind de moarte Din mulţimea aceea dezumanizată care icircşi căuta la icircntacircmplare salva-rea s-a auzit un urlet cutremurător LA SIDOLI EVREI Şi gloata aceea dezlănţuită a pornit-o icircn acelaşi galop dement spre zidul icircnalt ca de cetate medievală care despărţea poliţia de vechiul cinematograf bdquoSidolirdquo

Era un zid de doi metri icircnălţime cu triunghiuri de sticlă groasă planta-te pe creastă Icircn acele clipe tragice cine mai avea puterea judecăţii Era desigur o nebunie dar atunci doar escaladarea acelui zid o consideram singura cale spre viaţă sau spre moarte Nu aveam de ales

Aşadar icircn ziua aceea rece şi tris-tă de sfacircrşit de toamnă icircn care Iaşiul părea un oraş mort tremuracircnd de frig sau vibracircnd de emoţie m-am trezit icircn casa al cărui prag l-am trecut de atacirc-tea ori Şi iată-mă acum icircn faţa ma-mei prietenului meu doamna Amalia tante Amalia cum icirci spuneam eu Se vedea că mă aştepta Stătea icircn mijlo-cul icircncăperii fără nici o expresie pe chipul icircnnegurat şi aşa icircnveşmacircntată icircn negru părea un monument dăltuit icircn durere şi suferinţă

Fiinţa aceea pe care o ştiam eu fusese o femeie frumoasă icircncă icircn pu-terea vacircrstei de pe chipul căreia nu se stingea niciodată lumina unui zacircm-bet Acum icircn faţa mea se afla o mamă ruinată de jale Trupul ei zvelt armo-nios altădată era acum gacircrbov părul ei de culoarea inului era acum cenu-şiu faţa brăzdată de riduri adacircnci ochii ei veseli cu privirea caldă pe care icirci ştiam erau acum marcaţi de tuşele vineţii ale cearcănelor Pă-reau nişte ochi morţi Iar eu priveam ca hipnotizat fără să-mi pot descleş-ta buzele Ce şi cum să-i spun unei mame atacirct de năpăstuite O mamă a idişe mame care a plătit un tribut atacirct de scump Pierderea unicului său fiu Există oare icircn vreo limbă cuvinte care să poată alina durerea unei ase-menea fiinţe

Eu tăceam şi o priveam uluit pe tante Amalia cacircnd m-am simţit icircm-brăţişat Tante Amalia mă stracircngea icircn braţele ei cu icircntreaga ei dragoste cu toată afecţiunea pe care ar fi tre-buit să le dăruiască propriului ei fiu Doamne mă stracircngea icircn braţele ei cu atacircta putere și eu simţeam cum inima icircmi bate cu atacircta forţă icircncacirct mă te-meam că icircmi va sparge pieptul şi se va rostogoli pe duşumeaua proaspăt spălată Tante Amalia placircngea icircn-cetişor şi printre suspine am auzit-o spunacircnd cuvinte pline de blacircndeţe și duioșie Le ţin minte şi azi aproape aşa cum le-am auzit

ndash Te-am aşteptat zănoc (diminutiv icircn limba idiş pentru substantivul bdquofiuldquo) Ai venit fără Relu fără icircngeraşul meu fără sufletul meu

Iar cuvintele ei mă ardeau ca un fier roşu Aş fi preferat atunci să se surpe pămacircntul sub mine decacirct să le fi auzit A urmat o tăcere grea apăsă-toare după care i-am auzit iar glasul sugrumat de durere

ndash Spune-mi tu cum şi de ce să mai trăiesc cacircnd ei mi-au ucis icircngerul şi mi-au zdrobit neşama (bdquosufletldquo icircn ebraică)

Iar eu tăceam şi mă minunam icircn-trebacircndu-mă icircn ce suflet mare poate icircncăpea atacircta jale şi atacircta deznădej-de

La Iaşi icircn acele zile care au icircnne-grit istoria Romacircniei icircn acel masacru ce a icircnsemnat cel mai devastator po-

grom antievreiesc din această ţară Relu nu a fost singurul bdquoicircngerrdquo ucis Au fost asasinaţi icircn cele mai diabolice atrocităţi un număr de trei sute cinci-zeci de copii evrei care nu apucaseră icircncă să-şi ia zborul spre viaţă O ade-vărată cruciadă icircmpotriva acestor ino-cenţi martiri care au căzut jertfă urii de moarte antisemite care durează de milenii

Cu ani icircn urmă regretatul critic li-terar Eugen Luca scria icircn bdquoDuminica neagrărdquo că icircn pogrom au fost ucişi cinci sute de copii

Ca o vrajă mistică mă atrăgea ca-mera lui Relu Uşa icirci era larg deschi-să iar eu am păşit icircn ea icircnfiorat şi cu sentimentul cu care aş fi trecut pragul unui templu Pe o policioară dreaptă cu o acoperitoare albastră brodată chiar de macircna doamnei Amalia ne zacircmbea chipul lui Relu Aşa cum icircl ştiam cu faţa lui veselă plină de can-doare cu ochii mari prietenoşi a că-ror privire te icircntrebau bdquoHei ce zicirdquo Un copil frumos ca un icircnger Sub raft cacircteva lucruri care i-au aparţinut ta-bla de şah pe care piesele albe şi cele negre păstrau ultimele poziţii ale unei partide neterminate o cutie alb-albas-tră KKL(Keren Kaiemeth Lʼ Israel) cu care am umblat icircmpreună pe stră-zile Iaşilor pentru o colectă de bani destinaţi realizării unui cămin naţional evreiesc pe pămacircnturile străbunilor bdquoamintirilerdquo hacirctrului Creangă un Jules Verne cu romanul bdquoDouăzeci de mii de leghe sub mărirdquo al cărui personaj principal Căpitanul Nemo icircl fermeca pur şi simplu pe Relu Mai era acolo un caiet bdquodictandordquo mai degrabă un jurnal cu observaţii aproape zilnice consemnacircnd icircntacircmplări uneori copi-lăreşti pline de haz alteori secvenţe de viaţă subliniate cu o icircnţelepciune matură şi pur şi simplu dramatice Rememorez ultima sa icircnsemnare da-tată 29 iunie 1941 bdquoToată noaptea n-a icircnchis nimeni ochii Aşteptăm Ce aşteptăm pe cine aşteptăm Acum zăresc o lumină prin geamul camuflat Se aud zgomote icircnfricoşătoare urlete de groază icircmpuşcături placircnsete de

copii Doamne ce ne mai aşteaptă pe noi evreiirdquo

Toate şi tabla de şah şi cărţile pe care le icircndrăgise Relu toate erau acolo făcacircnd atacirct de vie prezenţa prietenului meu Pe mine m-a impre-sionat icircnsă cea din urmă icircnsemnare din aşa-zisul lui jurnal Răspunsul la icircntrebarea cu care icircşi icircncheie icircnsem-nările şi pe care el icircl aştepta cu atacircta spaimă avea să-l capete icircn aceeaşi zi neaşteptat de sacircngeros icircn care au fost asasinaţi paisprezece mii de evrei ieşeni

Trecuseră ore bune icircn care eu şi tante Amalia povesteam fără să obo-sim şi fără să dorim să punem punct icircntacircmplărilor din scurta viaţă a celui care a fost şi nu va mai fi bdquoicircngeraşulrdquo şi bdquoneșamardquo doamnei Amalia Nici nu ne-am dat seama cacircnd s-a scurs tim-pul acelor amintiri răscolitoare Stropii de ploaie icircncetaseră să mai bată icircn fe-restre şi un amurg lăptos s-a coboracirct peste oraşul pustiit de o zi cacircinoasă de noiembrie

Venise timpul să plec Tante Ama-lia s-a apropiat de mine şi m-a cuprins de umeri Ochii ei stinşi pacircnă atunci mă priveau cu o intensitate tulbură-toare ca şi cum ar fi vrut să-mi dezvă-luie un gacircnd secret şi nerostit Şi par-că o şi auzeam bdquoZănoc spune tu cacirct o s-o mai duc fără icircngeraşul meu şi cu un suflet sufletul meu care a murit icircmpreună cu Reluţurdquo

Tante Amalia nu s-a icircnşelat Nu a trecut multă vreme după vizita pe care i-am făcut-o cacircnd durerea prea mare pentru o mamă a doboracirct-o Murise de inimă rea cum se spune icircn popor Boală fără leac

Cei peste trei sute de copii-martiri pieriţi asemeni lui Aurel Șvarţ icircn Po-gromul de la Iaşi care icircntregesc cifra cutremurătoare de un milion cinci sute de mii care au căzut jertfă icircn Holo-caust sunt victimele inocente ale unei uri apărute cu milenii icircn urmă icircntr-o

(Continuare icircn pag 22)

LEONARD ZĂICESCUWuppertal ianuarie 2020

Simfonia unor vieți bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon

La Editura Hasefer a apărut bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon scriitoare israeliană de limbă romacircnă icircn re-dactarea Ilenei Buculei Este un roman a cărui acțiune acoperă mai mult de o jumătate de secol din 1944 la Cernăuți pacircnă icircn anii 2000 la Tel Aviv Elementul bio-grafic autentic icircl constituie destinul tragic al savantului Albert Schwartz icircndepărtat prin forța statului sovietic de părinții săi cacircnd icircncă era minor (fără să-i revadă vreodată) Elev și student remarcabil icircn domeniul ma-tematicii și al fizicii nucleare solicitat pentru cercetări secrete icircn slujba statului cariera sa va cunoaște un declin brusc icircn locul unui binemeritat post universitar va primi unul de profesor de liceu pentru ca nu peste mult timp să fie trimis icircn războiul din Afganistan icircn prima linie unde va și muri Icircși lasă văduvă soția și orfană fiica de 11 ani Sonia Icircn scurtă vreme aceasta icircși pierde și mama după o icircncercare de a-și reface viața făcută cu disperarea bdquoicircnecatului care se agață de un pairdquo După cacircțiva ani crunți petrecuți la un orfelinat Sonia ne este icircnfățișată ca studentă bursieră la Stomatologie la Universitatea din No-vosibirsk iar icircn timpul liber este prim-violonista unui cvartet de fete care dau concerte de muzică simfonică icircn sala Muzeului Municipal din oraș

Icircn paralel cunoaștem povestea lui Alexander Segal student la Construcții la aceeași universitate Icircncearcă să păstreze distanța față de mama lui auto-ritară Alla care momentan se zbate să recacircștige la Chișinău o casă despre care afirmă că i se cuvine Alexander se icircndrăgostește de Sonia (bdquovioara icircntacircirdquo nu numai icircn cadrul cvartetului ci și icircn existența lui) iar sentimentele icirci sunt icircmpărtășite Se căsătoresc și au o viață icircmplinită pacircnă cacircnd dorința amacircndu-rora de a ști adevărul despre trecutul părinților lor care le afectează prezentul devine tot mai puternică Le rămacircne cititorilor să descopere cum s-au icircntrepă-truns viețile Allei și a lui Albert semnificația bdquosimfonieirdquo icircn evoluția personajelor precum și deznodămacircntul romanului Icircntreaga carte este scrisă agreabil cu alternarea vocilor (a lui Alexander și a Soniei) care preiau firul povestirii și icircl urmăresc cu tenacitate și curaj CLAUDIA BOSOI

Pogromul de la Iași icircngeri uciși și suflete zdrobite

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 11: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 11

Am primit acest mesaj de la PETRU GANZ din Sighetu Marmației Deși ar-ticolul nu se icircnscrie icircn profilul rubricii noastre icircl publicăm ca atare cu mini-me intervenții pe text pentru că sub-scriem icircn totalitate la mesajul acestuia

SPER ca mesajul antisemit icircnscris pe casa profesorului Elie Wiesel din Sighetu Marmației Romacircnia icircntr-o zi de Șabat icircn timpul nopții de 3 spre 4 august 2018 să rămacircnă și ultimul de acest fel

SPER că icircn Romacircnia toti co-reli-gionarii mei evrei să poată trăi icircn con-tinuare icircn pace și securitate icircn aceas-tă minunată țară alături de toate cele-lalte grupuri etnice minoritare

SPER că toți cetățenii romacircni au fost la fel de oripilați față de ceea ce s-a icircntacircmplat și au reacționat icircn consecință

SPER că sufletul lui Elie să se odihnească icircn pace chiar dacă a murit icircntr-o zi de Șabat (2 iulie 2016) la sfacircrșitul unei săptămacircni teribile icircn

Israel unde o fetiță de 14 ani a fost icircnjunghiată mortal icircn timpul somnu-lui iar un cunoscut rabin a fost ucis de teroriști cu sălbăticie chiar icircn prezența numeroasei sale familii

Cacircnd asemenea lucruri se icircntacircm-plă cuiva care și-a pierdut aproape icircn-treaga familie icircmpreună cu alți aproxi-mativ 6 milioane de co-religionari tre-cacircnd prin iadul de la Auschwitz și prin grozăviile altor numeroase lagăre de exterminare cuiva care a luptat dece-nii icircn șir pentru a restarta și reconstrui Națiunea Evreiască icircntr-un Stat Evre-iesc nou icircnființat cuiva care și-a de-dicat icircntreaga viață pentru a-i icircnvăța pe oameni cum să evite ca asemenea tragedii să nu se mai repete niciodată apar cacircteva icircntrebări

DE CEOare oamenii uită chiar așa de re-

pedeOare chiar nu contează cele 70-80

de milioane de victime ale celui de-al

Doilea Război Mondial din care icircn jur de 500000 au fost cetățeni romacircni

Cu siguranță cifrele exacte nu se vor cunoaște niciodată icircn condițiile icircn care și icircn zilele noastre se descoperă gropi comune nemarcate și muniție neexplodată pe cuprinsul icircntregii Eu-rope

Se icircntacircmplă asemenea lucruri de-oarece aceste grozăvii s-au petrecut icircn urmă cu 75-80 de ani

Deoarece nu s-a icircnvățat nimic din acele tragedii ale istoriei

Deorece mai există oameni care icirci urăsc pe alți oameni

Deoarece omenirea icircncă nu a ajuns la un nivel acceptabil de toleranță

Deoarece unii oameni au nevoie de țapi ispășitori pentru propriile lor neicircmpliniri

Deoarece trebuie să se icircntacircmple ceva șocant din cacircnd icircn cacircnd pentru a distrage atenția de la nevoile cotidiene

DIN FERICIREDupă Holocaust s-a icircnființat Statul

IsraelRecent populația evreiască a icircn-

tregii lumi a ajuns și a depășit cifra de 14 milioane cifră estimată a icircntregii populații evreiești de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial

Poporul israelian a cacircștigat toate războaiele purtate pacircnă icircn prezent icircmpotriva dușmanilor Statului Israel și chiar și cei care nu icirci iubesc icirci respec-tă nu ca prieteni ci ca dușmani

Sperăm ca știința evreiască inteligența și finanțele evreilor vor contribui din plin la mersul icircnainte al omenirii pentru mult timp și de acum inainte

bdquoPrietenul nostru Dan Has preșe-dintele Comunității Evreilor din Zalău a ales icircmpreună cu familia să cele-breze Bat Mițva pentru fiica lor Hannah icircn sinagoga Comunității Evreilor din Satu Marerdquo ne-a scris Adrian Beșa președintele comunității sătmărene

Icircnțelepții au stabilit că la vacircrsta de 12 ani fetele icircncep să aibă obligații religioase fiindcă bdquoDumnezeu cel Bi-necuvacircntat a icircnzestrat-o pe femeie cu mai multă pricepere decacirct pe băr-batrdquo De la 12 ani fetele și de la 13 ani băieții trec icircn categoria adulților și prin urmare le revin drepturi și obligații ca oricărui evreu

Comunitatea Evreilor Satu Mare a fost gazda acestui important eveni-ment și alături de invitații din Zalău ne-am bucurat icircmpreună

Sinagoga Mare a fost animată de veselia copiilor prezenți iar părinții și bunicii au fost deosebit de bucuroși că tradiția evreiască continuă

ADRIAN BEȘApreședinte CE Satu Mare

ComunitAti

Bat Mițva Hannei Has la sinagoga sătmăreană

Speranțe

Șase ani de la reinaugurarea Templului Israelit

Satu Mare

Tulcea

Sighetu Marmației

Președintele Federației Comu ni-tăților Evreiești din Romacircnia dr Aurel Vainer a efectuat pe 18 august o vizi-tă la Parcul Memorial al Holocaustului situat icircn Cimitirul evreiesc din Sfacircntu Gheorghe Oaspetele a fost icircnsoțit de Antal Aacuterpaacuted primarul municipiului și de Herman Rosner liderul obștii evre-ilor din localitate

Parcul Memorial al Holocaustului din Sfacircntu Gheorghe a fost inaugurat icircn mai 2014 cu prilejul evenimentelor de comemorare a 70 de ani de la de-portarea evreilor din Transilvania de Nord respectiv din Sfacircntu Gheorghe Este un memorial impresionant icircn care un loc special este dedicat copi-ilor care au murit icircn deportare Parcul a fost construit icircn etape mai icircntacirci Zi-dul memorial al Holocaustului icircn ca-pela cimitirului pe care sunt marcate numele celor 611 evrei din judeţul Trei

Scaune ucişi la Auschwitz-Birkenau apoi icircn 2014 a fost ridicat un obelisc icircn memoria celor 52 de copii din Sfacircn-tu Gheorghe victime ale Holocaustu-lui Elevii şcolilor din oraș au plantat 52 de arbuşti tuia fiecare căpătacircnd numele unui copil mort icircn deportare De asemenea au fost plantate şase sălcii placircngătoare icircn memoria celor 611 evrei ucişi icircn timpul Holocaustului

Icircn timpul vizitei Herman Rosner a menționat că Parcul Memorial al Holo-caustului din Sfacircntu Gheorghe repre-

zintă un gest de asumare a istoriei şi de respect faţă de oamenii dispăruţi icircn condiţii dramatice dar şi un moment de referinţă icircn educaţie pentru a nu se mai permite repetarea unor astfel de atrocităţi icircmpotriva fiinţei umane indiferent de naţionalitate credin-ţă sau religie El a mai vorbit despre proiectele de dezvoltare icircn continua-re a Parcului Memorial și a subliniat

buna colaborare cu instituțiile din Sfacircntu Gheorghe icircn realizarea proiectelor Și primarul Antal Aacuterpaacuted a scos icircn evidență conlucrarea cu obștea evreiască și icircn context a menționat dorința de a atrage in-

vestitori israelieni icircn regiuneDr Aurel Vainer a mulțumit pen-

tru invitație și pentru prezența lui An-

Vizita președintelui FCER la Parcul Memorial al Holocaustului

Sf Gheorghe tal Aacuterpaacuted a apreciat cele văzute și a promis că finalizarea icircntregului proiect va fi mediatizată Președintele FCER și-a manifestat dorința de a sprijini dezvoltarea relațiilor economice ale municipiului cu operatori economici și firme din Israel Referitor la Parcul Memorial el a subliniat bdquoBineicircnțeles proiectăm evenimentul acesta al in-augurării Parcului Memorial al depor-tării evreilor ndash sau al istoriei evreilor pentru că aici e vorba de istorie ndash din Sfacircntu Gheorghe și dorim ca acesta să devină un eveniment național re-marcabil Icircn Romacircnia a mai spus Aurel Vainer memoria Holocaustului este pe macircini bune și se organizea-ză lucruri importante pentru a menține icircn memoria omenirii acea crimă fără margini și fără explicații făcută de pu-terile naziste și de țările care au cola-borat cu Germaniardquo

Primarul Antal Aacuterpaacuted a declarat ul-terior icircn cadrul unei conferinţe de pre-să bdquoNoi am mai avut cacircteva proiecte icircmpreună la 65 de ani de la deportare la 70 de ani şi anul acesta sunt 75 de ani Am făcut Parcul Memorial al Ho-locaustului icircmpreună şi eu icircmi doresc pe de o parte să ţinem oarecum vie memoria acelor concetăţeni ai noştri care au fost deportaţi şi care nu s-au mai icircntors icircn judeţul nostru la acea vreme numit judeţul Trei Scaune Sunt 52 de copii sub 14 ani care au mu-rit atunci icircn lagărele de concentrare şi eu icircmi doresc ca icircmpreună cu co-munitatea evreiască Primăria să facă investiţii icircn continuare icircn zona respec-tivă Terenul este al comunităţii evre-ieşti deci putem face icircn parteneriat aceste lucruri dar icircmi doresc ca acel cimitir acel parc ndash pentru că o mică parte e cimitir şi icircn rest vorbim despre un parc ndash să devină un loc care este frecventat de cetăţenii oraşului să or-ganizăm diferite evenimente mai ales pentru copii chiar să amenajăm un fel de teatru icircn aer liber icircn zona respec-tivă Deci am discutat despre proiec-te de viitor şi sunt convins că e foarte important să facem acest lucru pentru că sunt foarte puţini cetăţeni icircn oraşul nostru care au pe harta lor cognitivă acest cimitir acest spaţiu acest loc sunt foarte puţini care ştiu că icircn Sfacircntu Gheorghe a existat o sinagogă care a fost demolată şi eu cred că e impor-tant să ştie copiii noştri să ştie tinerii din acest oraş ce s-a icircntacircmplat atunci pentru că nu avem dreptul să uităm şi să considerăm că pe noi nu ne priveş-te ceea ce s-a icircntacircmplat atunci sau că nu avem o responsabilitate Respon-sabilitatea noastră icircn acest moment constă icircn asta să ducem acolo copi-ii şcolile să fie mai active icircn această zonă Sunt exemple pozitive De Ziua Holocaustului s-au organizat diferite evenimente dar se pot face mai multe lucruri şi eu cred că este responsabi-litatea noastră comună să le facemldquo (EG)

Au trecut șase ani de la reinaugurarea Templului Is-raelit din Tulcea eveniment organizat de FCER cu spri-jinul autorităților locale și implicarea directă a conducerii Comunității Evreilor din Tulcea icircmpreună cu constructorul SC Ladconstruct Tulcea

Dintre susținătorii morali ai acestei renovări care s-a efectuat icircntre anii 2010 și 2014 dorim să-i amintim pe prof eacutelise Leibowich din Franța și pe scriitorul și actorul israe-lian Carol Feldman zl originar din Tulcea

De la reinaugurarea Templului au fost organizate multe activități culturale comemorative și religioase printre care și Bereshit-XI A fost icircnființat Muzeul Istoriei Evreilor din Tulcea sub directa icircndrumare a Janinei Ilie care a pregătit cu mare atenție desfășurarea evenimentelor icircn zilele de 22 și 23 august 2014 Au participat și mulți evrei tulceni care

trăiesc icircn prezent icircn IsraelbdquoMulțumim conducerii FCER icircn special președintelui

Aurel Vainer pen-tru susținerea acestui proiect icircn prezent Templul Israelit din Tul-cea fiind singurul lăcaș de cult iudaic din Dobrogeardquo a ținut să sublinieze președintele CE Tulcea Faimblat Solomon autorul acestor racircnduri

Familia Has la Bat Mițva fiicei Hannah

A Vainer (stg) H Rosner și Antal Aacuterpaacuted

Aspect de la reinaugurarea Templului Israelit icircn 2014

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Evenimentul intitulat bdquoDobrogea ndash un model european de conviețuire etnicărdquo a reunit participanți de presti-giu care au scos icircn evidență modul exemplar icircn care conviețuiesc aici nu-meroase minorități naționale Au luat parte Ambasadorul SUA la București ES Adrian Zuckerman IPS Teo-dosie Arhiepiscopul Tomisului So-rin Lucian Ionescu președintele Comunității Evreiești din Constanța și Muftiul Cultului Musulman Iusuuf Murat alături de reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobrogea

precum și primarul Constanței Dece-bal Făgădău primarul Tulcei Cons-tantin Hogea și comandantul Bazei bdquoMihail Kogălniceanurdquo Larry Vaughn Au fost de față reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobro-gea Manifestarea a fost organizată de Navy League of the United States ndash Consiliul Romacircniei şi președintele Regiunii EU al US Navy League Teo-dor Patrichi susținut de Marina Eforie și Restaurant Sailors

Invitații și-au expus opiniile la icircn-ceputul evenimentului subliniind

modul armo-nios icircn care conviețuiesc icircn Dobrogea minorități di-verse din punct de ve-dere cultural și religios

D i v e r s i -tatea a fost exemplificată și prin varie-tatea bufetului la care au fost invitați icircn final oaspeții

ComunitAti

Dobrogea un model de conviețuire etnică

Constanța

Icircn acestă perioadă bdquovirusatăldquo şi deo sebit de grea ne străduim să men-ţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare contactele cu enoriaşii noştri şi starea de spirit a acestora

Continuăm serviciile religioase de Șaharit şi Musaf de Șabat icircn aer li-

ber şi trebuie să menţionăm că aces-tea se bucură de interes din partea enoriaşilor aceştia consideracircnd că așa se desfăşoară mai plăcut şi icircn condiţii de siguranţă sporite Avem cel puţin minianul şi sunt prezenţi la slujbe şi unii simpatizanţi ai noştri care nu fac parte din minian Cadrul natural minunat de la noul nostru se-diu completează ambianţa plăcută icircn care se desfăşoară aceste servicii din care nu lipseşte lectura pericopei săptămacircnale din Tora

Icircn fiecare dimineaţă de luni și joi președintele comunității și secreta-rul Vili Moscovici participă alături de prietenii de la CE Iaşi la servicii re-ligioase online de Șaharit minunat

oficiate de Albert Lozneanu și Rabin Yehoshua Aharonovitch Activităţile Centrului de asistenţă comunitară bdquoYad Be Yadldquo coordonat de Cori-na Irimia au căpătat o bdquogreutateldquo deosebită icircn aces te vremuri tulburi Baruh Hașem icircn cadrul comunităţii noastre nu au fost cazuri de infecta-re şi sperăm să se menţină această situaţie atacirct la noi cacirct şi icircn celelalte comunităţi

Amintim aici activităţile de pome-nire a părinţilor şi a fratelui prof Mos-covici Ionel care s-au desfăşurat la monumentele din cimitir ale celor pomeniţi O menţiune deosebită pen-tru participarea enoriaşilor noştri la serviciile religioase online organizate

Ne străduim să menţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare

Bacău

Bar Mițva la Hoihe Șil

Frumoasa sinagogă din Botoșani radia icircn ziua de 20 august 2020 icircm-podobită cu flori şi baloane albe și al-bastre O zi deosebită prin icircncărcătu-ra ei emoţională care i-a impresionat pe toţi Bar Mițva lui Avi fiul Mihaelei şi al lui Eugen Talpalariu

Cuvintele de laudă şi felicitările adresate familiei rostite de preşe-dintele CE Botoşani David Iosif au stacircrnit ropote de aplauze Sub atenta icircndrumare a oficiantu-lui de cult ing Gus-tav Finkel tacircnărul Avi vădit emo-ţionat a pus Tefilin

De la ultima Bar Mițva din Hoihe Șil aceea a lui Avi-Marc Finkel nu a mai fost atacircta bucurie icircn vechiul lăcaş de cult Privind icircn jur am văzut iubirea părinţilor pentru tacircnărul sărbătorit şi lacrimi icircn ochii bunicii prof Rebeca Talpalariu La bucuria evenimentului au participat oaspeţi din Constanţa Galaţi Bucureşti şi Israel prieteni dragi ai familiei

Sacircmbătă 22 august alte momen-te frumoase i-au impresionat pe cei prezenţi Avi Talpalariu a fost che-mat la Tora şi apoi a rostit cuvinte de mulțumire pentru părinţi şi pentru bu-nică fiinţele dragi care i-au dat o edu-caţie aleasă icircmpărtăşindu-i cele mai frumoase valori morale

A fost o zi bogată icircn trăiri deose-bite icircn care am privit cu admiraţie un tablou minunat de familie

Prof BEATRISA FINKEL

Din nou icircn sinagogă

Acum cacircnd scriu aceste racircnduri inima mi-e plină de tristeţe pentru că ne-am despărţit acum cacircteva luni de trei dintre enoriaşi Un om generos un bun evreu Avi Halevi zl a pără-sit această lume ca şi Talic Segal şi Gantz Aron Toţi au fost dedicaţi vieţii evreieşti aducacircndu-şi contribuţia la păstrarea tradiţiilor poporului nostru

La Botoşani la sfacircrşitul lunii iunie a fost reluat serviciul religios icircn Sina-goga Mare iar enoriaşii respectă rigo-rile impuse de pandemie Preşedinte-le CE Botoşani David Iosif icirci con-voacă pe participanţi şi are grijă să fie minian Se fac rugăciuni se respectă iurţait şi pentru aceasta vin şi evrei din judeţele icircnvecinate

Oficiantul de cult ing Gustav Fin-kel oficiază rugăciunile şi citeşte din Tora

Cu speranţa că vremurile bune vor reveni negreşit evreii din Botoşani vor ca iudaismul să dăinuie veşnic

Prof BEATRISA FINKEL

Botoșani

de FCER la cursurile minunate de iudaism ținute de prim-rabin Rafael Shaffer şi icircn general la activităţile on-line ale FCER şi JCC

Urăm multă sănătate tuturor fraţilor noştri şi puterea de a trece cu bine peste această perioadă atacirct de grea

BRIF HAINRICH

Gheorghe Schwartz ndash

Cetățean de Onoare al Aradului

Scriitorul arădean Gheorghe Schwartz membru al Comunității Evreilor a fost distins cu titlul de bdquoCetățean de Onoare al Municipiului Aradrdquo icircntr-o ședință solemnă a Con-siliului urbei Evenimentul a avut loc icircn seara de 21 august și s-a ținut pe platoul din fața Palatului Administrativ

Icircn elogiul care i s-a adus au fost subliniate atacirct activitatea de scriitor gazetar și om de cultură al orașului nostru cacirct și cea didactică la Școala Specială din Arad (profesor director) și icircn cele două universități arădene Scriitor cunoscut icircn țară și străinătate cu numeroase cărți și premii literare de-a lungul timpului a fost redactor-șef adjunct al revistei literare bdquoArcaldquo (1990-1992) consilier al Ambasadei

Romacircniei din G e r m a n i a (1992-1993) consilier-șef al Inspecto-ratului pen-tru Cultură al Județului Arad re dac-tor-șef apoi

director al studioului de televiziune INTER-SAT Arad (1994-1996)

Adăugăm că icircn anul 2019 Gheor-ghe Schwartz a publicat la Editura Hasefer volumul bdquoProblemardquo

Mulțumind pentru titlul acordat scriitorul Gheorghe Schwartz a decla-rat bdquoOamenii trebuie să fie sănătoși ca să trăiască icircntr-un oraș ca acesta Trebuie să aibă parte de confort Pen-tru sănătate avem medici pentru con-fort inginerii muncitorii economiștii dar asta icircncă nu icirci face să fie oameni icircn adevăratul sens al cuvacircntului Se poate trăi și fără Beethoven Enescu Bracircncuși dar ar fi o viață foarte tristă Felicit Consiliul Municipal pentru că a dat astăzi multe distincții oamenilor de cultură pentru că oamenii de cultură sunt cei care duc mai departe istoria unui oraș a unei națiunirdquo

MARGARETA SZEGŐ

Arad

Expoziție dedicată istoriei evreilor

Tg Neamț

Pasionat de istoria evreilor tacircnărul muzeograf Ionuț Stigleț a avut ideea organizării unei expoziții documenta-re cu titlul bdquoComunitatea evreiască din Județul Neamțrdquo la Muzeul de Istorie și Etnografie din Tacircrgu-Neamț unde lucrează După cacircteva luni de cerce-tare proiectul a fost finalizat icircn sala de expoziții temporare a instituției Expoziția (deschisă icircn perioada 22 iu-lie-15 septembrie ac) a reunit obiecte de cult o Tora fotografii documente cărți un parohet etc reflectacircnd viața

comunitară evreiască de pe icircntreg te-ritoriul actual al Județului Neamț sub aspect religios social cultural eco-nomic

La realizarea proiectului au co-laborat Complexul Muzeal Național Neamț comunitățile evreilor din Piatra-Neamț și Roman precum și Obștea Evreilor din Tacircrgu-Neamț Reprezentanții acestora (I Stigleț președinții I Wexler și Em Nadler și vicepreședintele M Grinberg) cărora li s-a alăturat prof Elena Preda in-spector de specialitate (icircn cadrul In-spectoratului Școlar al Jud Neamț) au susținut alocuțiuni la deschiderea expoziției (miercuri 22 iulie ac) icircn curtea muzeului (condiție impusă de actuala pandemie) Tot acolo ele-va Inge Mihaela Olaru (de la Liceul de Arte bdquoVictor Braunerrdquo din Piatra-Neamț) a improvizat un moment muzical interpretacircnd cacircteva melodii romacircnești și evreiești la vioară și flaut (RE)

Iusuuf Murat Sorin Lucian Ionescu și IPS Teodosie

Ambasadorul Adrian Zuckerman icircmpreună cu Yael Ionescu fiica

președintelui CE Constanța

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 13

Icircmpreună de sărbătoriRoș Hașana Mițva 5781 ndash Anul

Nou Evreiesc ndash Bunicii comunității nu sunt singuri de sărbători Pentru că sărbătorile evreiești sunt icircntotdeauna

mai frumoase icircn familie sau la comu-nitate și pentru că icircn acest an reco-mandările și măsurile de protecție ne țin la distanță de cei dragi te provo-căm să trimiți gacircndurile și urările tale de Roș Hașana chiar icircn casele bunici-lor comunității icircn 3 pași simpli

bull TU cu doar 5 lei cumperi online o felicitare (sau mai multe) și comple-tezi mesajul tău

bull NOI tipărim felicitarea lipim tim-brul și expediem prin poștă

bull EI primesc la cutia poștală feli-citarea cu urările și gacircndurile tale de Roș Hașana

Poți cumpăra o felicitare fie on-line cu cardul pe wwwmitzvajccro fie cu numerar la sediu Programul se derulează pe tot parcursul lunii sep-tembrie 2020 cu ocazia Roș Hașana ndash Anului Nou Evreiesc 5781 și este desfășurat icircn parteneriat cu Departa-mentul de Asistență Socială și Medi-cală al FCER Fiecare 5 lei icircnseamnă

icircncă un bunic care va primi gacircndurile tale de Roș Hașana și nu va fi singur

Din viitorul apropiatDin 12 octombrie 2020 reicircnce-

pem cursurile de limba ebraică pentru adulți și copii limba engleză adulți și activitățile sportive atacirct la sediul JCC București cacirct și online Info și icircnscri-eri wwwcursurijccro

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Icircn căutarea bdquogusturilor israelienerdquoDebut pentru programul online

bdquoGusturi israelienerdquo realizat de Liviu Gordea din echipa JCC Timişoara Primul invitat a fost un bucătar desă-vacircrşit meticulos dar şi inventiv Dany Farkash director al Parcului Național Qumran şi un foarte icircndrăgit voluntar al Joint icircn Romacircnia icircn urmă cu aproa-pe două decenii Ne-a primit icircn casa lui impresionantă din Kibutz Kalia de pe malul Mării Moarte De pe terasa casei sale cu arcade poţi surprinde atacirct albastrul ceţos al mării cacirct şi liniş-tea aparent infinită a deşertului Bucă-tăria sa dotată şi frigiderul bdquogenerosrdquo căci aşa se cere acolo unde ai patru

copii au fost un mediu ideal pentru a prepara cacircteva bucate uşoare şi rapi-de Prima alegere a fost shakshuka

Tehnica de preparare a fost de fapt marea atracţie iar o asemenea emi-siune icircţi dă ocazia să vezi exact paşii din bucătărie şi să adresezi icircntrebări chiar atunci cacircnd se desfăşoară timpii de preparare A venit apoi racircndul thi-nei pasta de susan care se transfor-mă icircntr-o delicioasă cremă prin adă-ugarea de apă foarte rece usturoi lămacircie sare şi alte mirodenii Salata uşor de preparat de roşii cherry soiul bdquoinventatrdquo icircn Israel şi cel mai popular azi icircn lume a completat un mic-dejun brunch sau chiar pracircnz tipic israelian Nu putea lipsi pacircinea proaspătă şi crocantă care se rupe nu se taie aşa cum zicea Dany și care se icircnmoaie icircn toate aceste delicii

Liviu a completat pe parcurs de-monstraţia practică a interlocutorului israelian cu numeroase informaţii despre bucătăria israeliană condi-mentele folosite şi bucatele consu-

mate cel mai adesea icircn ţara medite-raneană care prin faptul că a adunat oameni din atacirctea colţuri ale lumii are o bogăţie culinară fără asemănare

Programul va continua şi sperăm ca prietenii israelieni să ne primeas-că icircn casele şi bucătăriile lor cu ace-eaşi deschidere şi entuziasm pe care Dany le are mereu pentru comunita-tea evreilor din Romacircnia

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Activitățile continuă icircn mediul online

Icircn condițiile stării de alertă impuse de pandemie activitățile organizate de JCC Iași s-au desfășurat icircn conti-nuare doar icircn mediul virtual

Vineri 24 iulie JCC Iași icircn cola-borare cu Comunitatea Evreilor din Iași a organizat două evenimente de-osebite Primul dintre acestea a fost Kabalat Șabat-ul copiilor prezentat de copii pentru copii la care și cei mai mici membri ai JCC au arătat că știu

atacirct melodii tradiționale cacirct și rugă-ciuni specifice de Șabat

Cel de-al doilea eveniment a fost seara de Kabalat Șabat de la Sinago-ga Mare din Iași Evenimentul a debu-tat cu un tur virtual prezentat de Ben-jamina Ides Vladcovschi președinte interimar al CE Iași care a icircnceput icircn bdquoPiața Prieteniei Romacircno-Israelienerdquo loc icircn care se găsește obeliscul ridi-cat icircn memoria victimelor Pogromului din iunie 1941 și a continuat cu o pre-zentare a celei mai vechi Sinagogi din Romacircnia

Participanții au putut afla amă-nunte inedite despre Sinagoga Mare construită icircntre anii 1657-1671 și re-inaugurată cu prilejul sărbătorii de Hanuca icircn anul 2018 despre isto-ria prezenței evreilor pe meleagurile

ieșene precum și despre tradiții și obiceiuri evreiești specifice zonei

Serviciul religios a fost oficiat de directorul JCC Iași dl Albert Loz-

neanu care la finalul evenimentu-lui a transmis un mesaj emoționant bdquoIubiți prieteni sunt foarte bucuros să

vă mulțumesc tuturor celor care ați ales să sărbătorim icircmpreună chiar dacă virtual un Oneg Șabat special din superba Sinagogă Mare din Iași cea mai veche din Romacircnia Am avut plăcerea și marea onoare ca icircn sea-ra sfacircntă de Șabat să oficiez un Ka-balat Șabat special cu toate emoțiile și mai ales cu toată iubirea pe care am pus-o icircn fiecare cuvacircnt Icircn aceste zile dificile Dumnezeu ne-a lăsat din nou o portiță de scăpare și ajutați de tehnologie am putut fi măcar virtual icircmpreună Din nou Dumnezeu ne-a icircngăduit să ne cunoaștem limitele și icircn același timp să realizăm cacirct de im-portant este să fim icircmpreună și cacirct de plăcut este icircntr-adevăr să petrecem Șabatul icircn pace și să fim sănătoșirdquo

SILVIAN SEGAL

Motive de bucurie icircn pandemieCentrul Comunitar Evreiesc conti-

nuă să atragă participanți la activitățile sale devenite deja tradiționale Icircntre acestea cursurile online de ebraică pentru icircncepători și avansați suscită icircn continuare mult interes La ele iau parte nu doar evrei membri sau nu ai Comunității ci și creștini interesați să icircnvețe limba ivrit De asemenea icircn condiții de siguranță sanitară formația de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim repetă noi dansuri pentru vre-murile icircn care se vor putea organiza spectacole de acest fel

Special pentru copii JCC Ro-macircnia a organizat icircn data de 24 iu-lie un Kabalat Șabat online unde protagoniști au fost chiar cei mici care au povestit despre simbolurile și icircnțelesurile Șabatului au cacircntat și au spus poezii Oradea a fost reprezen-tată de Caroline și Estelle Bumbu și de Alexandra Nagy

O generoasă donație ne-a fost oferită de Departamentul pentru Asistență Socială al Consiliului Local al Municipiului Oradea icircmpreună cu firma Metalica SA Reprezentanții Comunității Evreilor și JCC Oradea au recepționat echipamentele casnice care vor fi de mare folos icircn bucătăria cantinei noastre

Am avut și alte motive de mare bu-curie le-am felicitat cu ocazia zilelor de naștere (chiar dacă de la distanță

icircn Germania respectiv icircn Israel) pe Sarah Rachel care a icircmplinit fru-moasa vacircrstă a Bat Mițva și pe Yael nepoatele președintelui Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Kop-pelmann

Tot icircn acest context fericit le-am spus bdquoMazel Tovrdquo prim-rabinului Ora-dei Shraya Kav și lui Iosif Blau Shi-mon Gil și Beni Rezmuves

Alți doi mem bri de bază ai Comu-nității Evreilor din Oradea care sunt pre-zenți zilnic la serviciile religi-oase George Hausmann și Laszlo Horva-th au fost căl-duros felicitați cu ocazia că-sătoriilor unor membri ai familiilor lor

L-am primit cu drag la revenirea icircn Romacircnia după o lungă perioadă pe prof Shaul Hachum rabin din Paris și prieten al Comunității noastre

ROBERT SCHORR

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

Alexandra Nagy

Caroline Estelle și Amos Bumbu

A Lozneanu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Mă icircntorsesem de curacircnd de la Podu Iloaiei după o călătorie icircn care ar fi pălit și chinurile iadului O călăto-rie de infern icircntr-un Tren al Morții

Era o zi de toamnă cu un cer de plumb din care cădea fără sfacircrșit o ploaie măruntă și rece Rătăceam pe străzile Iașilor icircmpovărat de tristețile mele și de traumele atacirct de vii icircncă și care mă icircnsoțeau ca niște boli de nevindecat Umblam ca un automat iar lacrimile icircmi spălau fața laolaltă cu stropii reci ce cădeau din icircnalt Oa-meni grăbiți și icircnfrigurați treceau pe lacircngă mine Unii se opreau o clipă clătinau din cap și-și continuau dru-mul fără o vorbă alții se furișau fără să mă bage icircn seamă Prea mulți copii icircși placircngeau icircn acele zile apocalipti-ce părinții ori frații ori prietenii uciși cu o bestială cruzime icircn sacircngerosul masacru antievreiesc din fosta capita-lă a Moldovei

Hoinăream prin ploaia icircnghețată pe care o simțeam pacircnă la oase ca și cum nu aș fi avut nicio țintă Dar ar fi fost suficient să fac cacircțiva pași pentru a ajunge la casa icircn care mă aștepta o mamă icircndoliată O casă modestă din apropierea sinagogii Catarski Un sin-gur gacircnd icircmi stăruia ca o obsesie mă tulbura și chiar mă icircnspăimacircnta tre-buia să-i fac o vizită mamei celui mai drag dintre prietenii copilăriei mele Aurel Șvarț Relu cum icirci spuneam cu toții cu un nume de alint

Cu Relu Șvarț am fost coleg icircncă din clasa icircntacirci a școlii primare bdquoRe-gele Carol Irdquo iar mai tacircrziu haver de cvuţa (coleg de grupă) al organizației sioniste bdquoDror Habonimrdquo Iar astăzi acum doamna Amalia Șvarț tante Amalia mă aștepta Icircmi formulasem și icircmi reformulasem ca pe un adevă-rat scenariu această cutremurătoare pentru mine reicircntacirclnire cu tante Ama-lia mama lui Reluțu O mamă care-și jelea pierderea unicului său fiu icircn zi-lele tragice ale Pogromului de la Iași Zile pe care eu am făcut jurămacircnt să nu le uit niciodată nici o clipă pacircnă la sfacircrşitul sfacircrşitului Aveam senzaţia sinistră că va trebui să intru icircn rolul nefast al unui mesager al morţii

Cu o astfel de senzaţie oribilă şi cu mintea cotropită de momentul fatal icircn care macircna prietenului meu s-a des-prins de macircna mea pentru a dispărea icircn neant şi icircn moarte am trecut pragul casei icircn care am trăit zilele cele mai fericite ale copilăriei mele alături de Reluţu Doamne Dumnezeule şi as-tăzi după o viaţă de om icircmi amintesc cu neştirbită prospeţime de acea cli-pă care avea să devină unul din cele mai blestemate coşmaruri ale vieţii mele Auziţi şi dumneavoastră icircn puţi-ne cuvinte ce i-am povestit ore şi ore icircn şir mamei lui Aurel Șvarţ

S-a icircntacircmplat icircn ziua icircn care tot creştinul icirci prăznuieşte pe Sfinţii Petru şi Pavel adică pe 29 iunie din vara lui 1941 Ne aflam icircn curtea Chesturii de Poliţie icircntr-unul din intervalele icircnşe-lătoare cacircnd armele ucigaşe tăceau Tatăl meu care pacircnă atunci mă ţinuse stracircns lipit de el mi-a dat un bracircnci puternic şi cu o voce plină de dispe-rare pe care nu i-o mai auzisem mi-a strigat bdquoFugi fugi acum şi nu uitardquo Şi am ţacircşnit ca aruncat de un resort Fugeam cu o iuţeală de care nici nu mă bănuiam icircn stare Mi se părea că icircmpotriva legii gravitaţiei nici nu atin-geam pămacircntul

Liniştea amăgitoare care a de-clanşat demenţa de mai tacircrziu a fost scurtă Au reicircnceput icircmpuşcăturile Se trăgea din toate direcţiile din toate armele Şi evreii captivi alergau bez-metici sub ploaia de gloanţe fără să ştie icircncotro icircşi pot salva viaţa

M-am avacircntat şi eu icircn acel iureş fără speranţă Cădeau oameni sece-raţi de gloanţe cădeau icircmpiedicacircn - du-se unii de alţii iar cei icircncă vii căl-cau peste cei morţi fugind de moarte Din mulţimea aceea dezumanizată care icircşi căuta la icircntacircmplare salva-rea s-a auzit un urlet cutremurător LA SIDOLI EVREI Şi gloata aceea dezlănţuită a pornit-o icircn acelaşi galop dement spre zidul icircnalt ca de cetate medievală care despărţea poliţia de vechiul cinematograf bdquoSidolirdquo

Era un zid de doi metri icircnălţime cu triunghiuri de sticlă groasă planta-te pe creastă Icircn acele clipe tragice cine mai avea puterea judecăţii Era desigur o nebunie dar atunci doar escaladarea acelui zid o consideram singura cale spre viaţă sau spre moarte Nu aveam de ales

Aşadar icircn ziua aceea rece şi tris-tă de sfacircrşit de toamnă icircn care Iaşiul părea un oraş mort tremuracircnd de frig sau vibracircnd de emoţie m-am trezit icircn casa al cărui prag l-am trecut de atacirc-tea ori Şi iată-mă acum icircn faţa ma-mei prietenului meu doamna Amalia tante Amalia cum icirci spuneam eu Se vedea că mă aştepta Stătea icircn mijlo-cul icircncăperii fără nici o expresie pe chipul icircnnegurat şi aşa icircnveşmacircntată icircn negru părea un monument dăltuit icircn durere şi suferinţă

Fiinţa aceea pe care o ştiam eu fusese o femeie frumoasă icircncă icircn pu-terea vacircrstei de pe chipul căreia nu se stingea niciodată lumina unui zacircm-bet Acum icircn faţa mea se afla o mamă ruinată de jale Trupul ei zvelt armo-nios altădată era acum gacircrbov părul ei de culoarea inului era acum cenu-şiu faţa brăzdată de riduri adacircnci ochii ei veseli cu privirea caldă pe care icirci ştiam erau acum marcaţi de tuşele vineţii ale cearcănelor Pă-reau nişte ochi morţi Iar eu priveam ca hipnotizat fără să-mi pot descleş-ta buzele Ce şi cum să-i spun unei mame atacirct de năpăstuite O mamă a idişe mame care a plătit un tribut atacirct de scump Pierderea unicului său fiu Există oare icircn vreo limbă cuvinte care să poată alina durerea unei ase-menea fiinţe

Eu tăceam şi o priveam uluit pe tante Amalia cacircnd m-am simţit icircm-brăţişat Tante Amalia mă stracircngea icircn braţele ei cu icircntreaga ei dragoste cu toată afecţiunea pe care ar fi tre-buit să le dăruiască propriului ei fiu Doamne mă stracircngea icircn braţele ei cu atacircta putere și eu simţeam cum inima icircmi bate cu atacircta forţă icircncacirct mă te-meam că icircmi va sparge pieptul şi se va rostogoli pe duşumeaua proaspăt spălată Tante Amalia placircngea icircn-cetişor şi printre suspine am auzit-o spunacircnd cuvinte pline de blacircndeţe și duioșie Le ţin minte şi azi aproape aşa cum le-am auzit

ndash Te-am aşteptat zănoc (diminutiv icircn limba idiş pentru substantivul bdquofiuldquo) Ai venit fără Relu fără icircngeraşul meu fără sufletul meu

Iar cuvintele ei mă ardeau ca un fier roşu Aş fi preferat atunci să se surpe pămacircntul sub mine decacirct să le fi auzit A urmat o tăcere grea apăsă-toare după care i-am auzit iar glasul sugrumat de durere

ndash Spune-mi tu cum şi de ce să mai trăiesc cacircnd ei mi-au ucis icircngerul şi mi-au zdrobit neşama (bdquosufletldquo icircn ebraică)

Iar eu tăceam şi mă minunam icircn-trebacircndu-mă icircn ce suflet mare poate icircncăpea atacircta jale şi atacircta deznădej-de

La Iaşi icircn acele zile care au icircnne-grit istoria Romacircniei icircn acel masacru ce a icircnsemnat cel mai devastator po-

grom antievreiesc din această ţară Relu nu a fost singurul bdquoicircngerrdquo ucis Au fost asasinaţi icircn cele mai diabolice atrocităţi un număr de trei sute cinci-zeci de copii evrei care nu apucaseră icircncă să-şi ia zborul spre viaţă O ade-vărată cruciadă icircmpotriva acestor ino-cenţi martiri care au căzut jertfă urii de moarte antisemite care durează de milenii

Cu ani icircn urmă regretatul critic li-terar Eugen Luca scria icircn bdquoDuminica neagrărdquo că icircn pogrom au fost ucişi cinci sute de copii

Ca o vrajă mistică mă atrăgea ca-mera lui Relu Uşa icirci era larg deschi-să iar eu am păşit icircn ea icircnfiorat şi cu sentimentul cu care aş fi trecut pragul unui templu Pe o policioară dreaptă cu o acoperitoare albastră brodată chiar de macircna doamnei Amalia ne zacircmbea chipul lui Relu Aşa cum icircl ştiam cu faţa lui veselă plină de can-doare cu ochii mari prietenoşi a că-ror privire te icircntrebau bdquoHei ce zicirdquo Un copil frumos ca un icircnger Sub raft cacircteva lucruri care i-au aparţinut ta-bla de şah pe care piesele albe şi cele negre păstrau ultimele poziţii ale unei partide neterminate o cutie alb-albas-tră KKL(Keren Kaiemeth Lʼ Israel) cu care am umblat icircmpreună pe stră-zile Iaşilor pentru o colectă de bani destinaţi realizării unui cămin naţional evreiesc pe pămacircnturile străbunilor bdquoamintirilerdquo hacirctrului Creangă un Jules Verne cu romanul bdquoDouăzeci de mii de leghe sub mărirdquo al cărui personaj principal Căpitanul Nemo icircl fermeca pur şi simplu pe Relu Mai era acolo un caiet bdquodictandordquo mai degrabă un jurnal cu observaţii aproape zilnice consemnacircnd icircntacircmplări uneori copi-lăreşti pline de haz alteori secvenţe de viaţă subliniate cu o icircnţelepciune matură şi pur şi simplu dramatice Rememorez ultima sa icircnsemnare da-tată 29 iunie 1941 bdquoToată noaptea n-a icircnchis nimeni ochii Aşteptăm Ce aşteptăm pe cine aşteptăm Acum zăresc o lumină prin geamul camuflat Se aud zgomote icircnfricoşătoare urlete de groază icircmpuşcături placircnsete de

copii Doamne ce ne mai aşteaptă pe noi evreiirdquo

Toate şi tabla de şah şi cărţile pe care le icircndrăgise Relu toate erau acolo făcacircnd atacirct de vie prezenţa prietenului meu Pe mine m-a impre-sionat icircnsă cea din urmă icircnsemnare din aşa-zisul lui jurnal Răspunsul la icircntrebarea cu care icircşi icircncheie icircnsem-nările şi pe care el icircl aştepta cu atacircta spaimă avea să-l capete icircn aceeaşi zi neaşteptat de sacircngeros icircn care au fost asasinaţi paisprezece mii de evrei ieşeni

Trecuseră ore bune icircn care eu şi tante Amalia povesteam fără să obo-sim şi fără să dorim să punem punct icircntacircmplărilor din scurta viaţă a celui care a fost şi nu va mai fi bdquoicircngeraşulrdquo şi bdquoneșamardquo doamnei Amalia Nici nu ne-am dat seama cacircnd s-a scurs tim-pul acelor amintiri răscolitoare Stropii de ploaie icircncetaseră să mai bată icircn fe-restre şi un amurg lăptos s-a coboracirct peste oraşul pustiit de o zi cacircinoasă de noiembrie

Venise timpul să plec Tante Ama-lia s-a apropiat de mine şi m-a cuprins de umeri Ochii ei stinşi pacircnă atunci mă priveau cu o intensitate tulbură-toare ca şi cum ar fi vrut să-mi dezvă-luie un gacircnd secret şi nerostit Şi par-că o şi auzeam bdquoZănoc spune tu cacirct o s-o mai duc fără icircngeraşul meu şi cu un suflet sufletul meu care a murit icircmpreună cu Reluţurdquo

Tante Amalia nu s-a icircnşelat Nu a trecut multă vreme după vizita pe care i-am făcut-o cacircnd durerea prea mare pentru o mamă a doboracirct-o Murise de inimă rea cum se spune icircn popor Boală fără leac

Cei peste trei sute de copii-martiri pieriţi asemeni lui Aurel Șvarţ icircn Po-gromul de la Iaşi care icircntregesc cifra cutremurătoare de un milion cinci sute de mii care au căzut jertfă icircn Holo-caust sunt victimele inocente ale unei uri apărute cu milenii icircn urmă icircntr-o

(Continuare icircn pag 22)

LEONARD ZĂICESCUWuppertal ianuarie 2020

Simfonia unor vieți bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon

La Editura Hasefer a apărut bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon scriitoare israeliană de limbă romacircnă icircn re-dactarea Ilenei Buculei Este un roman a cărui acțiune acoperă mai mult de o jumătate de secol din 1944 la Cernăuți pacircnă icircn anii 2000 la Tel Aviv Elementul bio-grafic autentic icircl constituie destinul tragic al savantului Albert Schwartz icircndepărtat prin forța statului sovietic de părinții săi cacircnd icircncă era minor (fără să-i revadă vreodată) Elev și student remarcabil icircn domeniul ma-tematicii și al fizicii nucleare solicitat pentru cercetări secrete icircn slujba statului cariera sa va cunoaște un declin brusc icircn locul unui binemeritat post universitar va primi unul de profesor de liceu pentru ca nu peste mult timp să fie trimis icircn războiul din Afganistan icircn prima linie unde va și muri Icircși lasă văduvă soția și orfană fiica de 11 ani Sonia Icircn scurtă vreme aceasta icircși pierde și mama după o icircncercare de a-și reface viața făcută cu disperarea bdquoicircnecatului care se agață de un pairdquo După cacircțiva ani crunți petrecuți la un orfelinat Sonia ne este icircnfățișată ca studentă bursieră la Stomatologie la Universitatea din No-vosibirsk iar icircn timpul liber este prim-violonista unui cvartet de fete care dau concerte de muzică simfonică icircn sala Muzeului Municipal din oraș

Icircn paralel cunoaștem povestea lui Alexander Segal student la Construcții la aceeași universitate Icircncearcă să păstreze distanța față de mama lui auto-ritară Alla care momentan se zbate să recacircștige la Chișinău o casă despre care afirmă că i se cuvine Alexander se icircndrăgostește de Sonia (bdquovioara icircntacircirdquo nu numai icircn cadrul cvartetului ci și icircn existența lui) iar sentimentele icirci sunt icircmpărtășite Se căsătoresc și au o viață icircmplinită pacircnă cacircnd dorința amacircndu-rora de a ști adevărul despre trecutul părinților lor care le afectează prezentul devine tot mai puternică Le rămacircne cititorilor să descopere cum s-au icircntrepă-truns viețile Allei și a lui Albert semnificația bdquosimfonieirdquo icircn evoluția personajelor precum și deznodămacircntul romanului Icircntreaga carte este scrisă agreabil cu alternarea vocilor (a lui Alexander și a Soniei) care preiau firul povestirii și icircl urmăresc cu tenacitate și curaj CLAUDIA BOSOI

Pogromul de la Iași icircngeri uciși și suflete zdrobite

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 12: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Evenimentul intitulat bdquoDobrogea ndash un model european de conviețuire etnicărdquo a reunit participanți de presti-giu care au scos icircn evidență modul exemplar icircn care conviețuiesc aici nu-meroase minorități naționale Au luat parte Ambasadorul SUA la București ES Adrian Zuckerman IPS Teo-dosie Arhiepiscopul Tomisului So-rin Lucian Ionescu președintele Comunității Evreiești din Constanța și Muftiul Cultului Musulman Iusuuf Murat alături de reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobrogea

precum și primarul Constanței Dece-bal Făgădău primarul Tulcei Cons-tantin Hogea și comandantul Bazei bdquoMihail Kogălniceanurdquo Larry Vaughn Au fost de față reprezentanți ai tutu-ror comunităților etnice din Dobro-gea Manifestarea a fost organizată de Navy League of the United States ndash Consiliul Romacircniei şi președintele Regiunii EU al US Navy League Teo-dor Patrichi susținut de Marina Eforie și Restaurant Sailors

Invitații și-au expus opiniile la icircn-ceputul evenimentului subliniind

modul armo-nios icircn care conviețuiesc icircn Dobrogea minorități di-verse din punct de ve-dere cultural și religios

D i v e r s i -tatea a fost exemplificată și prin varie-tatea bufetului la care au fost invitați icircn final oaspeții

ComunitAti

Dobrogea un model de conviețuire etnică

Constanța

Icircn acestă perioadă bdquovirusatăldquo şi deo sebit de grea ne străduim să men-ţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare contactele cu enoriaşii noştri şi starea de spirit a acestora

Continuăm serviciile religioase de Șaharit şi Musaf de Șabat icircn aer li-

ber şi trebuie să menţionăm că aces-tea se bucură de interes din partea enoriaşilor aceştia consideracircnd că așa se desfăşoară mai plăcut şi icircn condiţii de siguranţă sporite Avem cel puţin minianul şi sunt prezenţi la slujbe şi unii simpatizanţi ai noştri care nu fac parte din minian Cadrul natural minunat de la noul nostru se-diu completează ambianţa plăcută icircn care se desfăşoară aceste servicii din care nu lipseşte lectura pericopei săptămacircnale din Tora

Icircn fiecare dimineaţă de luni și joi președintele comunității și secreta-rul Vili Moscovici participă alături de prietenii de la CE Iaşi la servicii re-ligioase online de Șaharit minunat

oficiate de Albert Lozneanu și Rabin Yehoshua Aharonovitch Activităţile Centrului de asistenţă comunitară bdquoYad Be Yadldquo coordonat de Cori-na Irimia au căpătat o bdquogreutateldquo deosebită icircn aces te vremuri tulburi Baruh Hașem icircn cadrul comunităţii noastre nu au fost cazuri de infecta-re şi sperăm să se menţină această situaţie atacirct la noi cacirct şi icircn celelalte comunităţi

Amintim aici activităţile de pome-nire a părinţilor şi a fratelui prof Mos-covici Ionel care s-au desfăşurat la monumentele din cimitir ale celor pomeniţi O menţiune deosebită pen-tru participarea enoriaşilor noştri la serviciile religioase online organizate

Ne străduim să menţinem la un nivel cacirct mai bun activităţile comunitare

Bacău

Bar Mițva la Hoihe Șil

Frumoasa sinagogă din Botoșani radia icircn ziua de 20 august 2020 icircm-podobită cu flori şi baloane albe și al-bastre O zi deosebită prin icircncărcătu-ra ei emoţională care i-a impresionat pe toţi Bar Mițva lui Avi fiul Mihaelei şi al lui Eugen Talpalariu

Cuvintele de laudă şi felicitările adresate familiei rostite de preşe-dintele CE Botoşani David Iosif au stacircrnit ropote de aplauze Sub atenta icircndrumare a oficiantu-lui de cult ing Gus-tav Finkel tacircnărul Avi vădit emo-ţionat a pus Tefilin

De la ultima Bar Mițva din Hoihe Șil aceea a lui Avi-Marc Finkel nu a mai fost atacircta bucurie icircn vechiul lăcaş de cult Privind icircn jur am văzut iubirea părinţilor pentru tacircnărul sărbătorit şi lacrimi icircn ochii bunicii prof Rebeca Talpalariu La bucuria evenimentului au participat oaspeţi din Constanţa Galaţi Bucureşti şi Israel prieteni dragi ai familiei

Sacircmbătă 22 august alte momen-te frumoase i-au impresionat pe cei prezenţi Avi Talpalariu a fost che-mat la Tora şi apoi a rostit cuvinte de mulțumire pentru părinţi şi pentru bu-nică fiinţele dragi care i-au dat o edu-caţie aleasă icircmpărtăşindu-i cele mai frumoase valori morale

A fost o zi bogată icircn trăiri deose-bite icircn care am privit cu admiraţie un tablou minunat de familie

Prof BEATRISA FINKEL

Din nou icircn sinagogă

Acum cacircnd scriu aceste racircnduri inima mi-e plină de tristeţe pentru că ne-am despărţit acum cacircteva luni de trei dintre enoriaşi Un om generos un bun evreu Avi Halevi zl a pără-sit această lume ca şi Talic Segal şi Gantz Aron Toţi au fost dedicaţi vieţii evreieşti aducacircndu-şi contribuţia la păstrarea tradiţiilor poporului nostru

La Botoşani la sfacircrşitul lunii iunie a fost reluat serviciul religios icircn Sina-goga Mare iar enoriaşii respectă rigo-rile impuse de pandemie Preşedinte-le CE Botoşani David Iosif icirci con-voacă pe participanţi şi are grijă să fie minian Se fac rugăciuni se respectă iurţait şi pentru aceasta vin şi evrei din judeţele icircnvecinate

Oficiantul de cult ing Gustav Fin-kel oficiază rugăciunile şi citeşte din Tora

Cu speranţa că vremurile bune vor reveni negreşit evreii din Botoşani vor ca iudaismul să dăinuie veşnic

Prof BEATRISA FINKEL

Botoșani

de FCER la cursurile minunate de iudaism ținute de prim-rabin Rafael Shaffer şi icircn general la activităţile on-line ale FCER şi JCC

Urăm multă sănătate tuturor fraţilor noştri şi puterea de a trece cu bine peste această perioadă atacirct de grea

BRIF HAINRICH

Gheorghe Schwartz ndash

Cetățean de Onoare al Aradului

Scriitorul arădean Gheorghe Schwartz membru al Comunității Evreilor a fost distins cu titlul de bdquoCetățean de Onoare al Municipiului Aradrdquo icircntr-o ședință solemnă a Con-siliului urbei Evenimentul a avut loc icircn seara de 21 august și s-a ținut pe platoul din fața Palatului Administrativ

Icircn elogiul care i s-a adus au fost subliniate atacirct activitatea de scriitor gazetar și om de cultură al orașului nostru cacirct și cea didactică la Școala Specială din Arad (profesor director) și icircn cele două universități arădene Scriitor cunoscut icircn țară și străinătate cu numeroase cărți și premii literare de-a lungul timpului a fost redactor-șef adjunct al revistei literare bdquoArcaldquo (1990-1992) consilier al Ambasadei

Romacircniei din G e r m a n i a (1992-1993) consilier-șef al Inspecto-ratului pen-tru Cultură al Județului Arad re dac-tor-șef apoi

director al studioului de televiziune INTER-SAT Arad (1994-1996)

Adăugăm că icircn anul 2019 Gheor-ghe Schwartz a publicat la Editura Hasefer volumul bdquoProblemardquo

Mulțumind pentru titlul acordat scriitorul Gheorghe Schwartz a decla-rat bdquoOamenii trebuie să fie sănătoși ca să trăiască icircntr-un oraș ca acesta Trebuie să aibă parte de confort Pen-tru sănătate avem medici pentru con-fort inginerii muncitorii economiștii dar asta icircncă nu icirci face să fie oameni icircn adevăratul sens al cuvacircntului Se poate trăi și fără Beethoven Enescu Bracircncuși dar ar fi o viață foarte tristă Felicit Consiliul Municipal pentru că a dat astăzi multe distincții oamenilor de cultură pentru că oamenii de cultură sunt cei care duc mai departe istoria unui oraș a unei națiunirdquo

MARGARETA SZEGŐ

Arad

Expoziție dedicată istoriei evreilor

Tg Neamț

Pasionat de istoria evreilor tacircnărul muzeograf Ionuț Stigleț a avut ideea organizării unei expoziții documenta-re cu titlul bdquoComunitatea evreiască din Județul Neamțrdquo la Muzeul de Istorie și Etnografie din Tacircrgu-Neamț unde lucrează După cacircteva luni de cerce-tare proiectul a fost finalizat icircn sala de expoziții temporare a instituției Expoziția (deschisă icircn perioada 22 iu-lie-15 septembrie ac) a reunit obiecte de cult o Tora fotografii documente cărți un parohet etc reflectacircnd viața

comunitară evreiască de pe icircntreg te-ritoriul actual al Județului Neamț sub aspect religios social cultural eco-nomic

La realizarea proiectului au co-laborat Complexul Muzeal Național Neamț comunitățile evreilor din Piatra-Neamț și Roman precum și Obștea Evreilor din Tacircrgu-Neamț Reprezentanții acestora (I Stigleț președinții I Wexler și Em Nadler și vicepreședintele M Grinberg) cărora li s-a alăturat prof Elena Preda in-spector de specialitate (icircn cadrul In-spectoratului Școlar al Jud Neamț) au susținut alocuțiuni la deschiderea expoziției (miercuri 22 iulie ac) icircn curtea muzeului (condiție impusă de actuala pandemie) Tot acolo ele-va Inge Mihaela Olaru (de la Liceul de Arte bdquoVictor Braunerrdquo din Piatra-Neamț) a improvizat un moment muzical interpretacircnd cacircteva melodii romacircnești și evreiești la vioară și flaut (RE)

Iusuuf Murat Sorin Lucian Ionescu și IPS Teodosie

Ambasadorul Adrian Zuckerman icircmpreună cu Yael Ionescu fiica

președintelui CE Constanța

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 13

Icircmpreună de sărbătoriRoș Hașana Mițva 5781 ndash Anul

Nou Evreiesc ndash Bunicii comunității nu sunt singuri de sărbători Pentru că sărbătorile evreiești sunt icircntotdeauna

mai frumoase icircn familie sau la comu-nitate și pentru că icircn acest an reco-mandările și măsurile de protecție ne țin la distanță de cei dragi te provo-căm să trimiți gacircndurile și urările tale de Roș Hașana chiar icircn casele bunici-lor comunității icircn 3 pași simpli

bull TU cu doar 5 lei cumperi online o felicitare (sau mai multe) și comple-tezi mesajul tău

bull NOI tipărim felicitarea lipim tim-brul și expediem prin poștă

bull EI primesc la cutia poștală feli-citarea cu urările și gacircndurile tale de Roș Hașana

Poți cumpăra o felicitare fie on-line cu cardul pe wwwmitzvajccro fie cu numerar la sediu Programul se derulează pe tot parcursul lunii sep-tembrie 2020 cu ocazia Roș Hașana ndash Anului Nou Evreiesc 5781 și este desfășurat icircn parteneriat cu Departa-mentul de Asistență Socială și Medi-cală al FCER Fiecare 5 lei icircnseamnă

icircncă un bunic care va primi gacircndurile tale de Roș Hașana și nu va fi singur

Din viitorul apropiatDin 12 octombrie 2020 reicircnce-

pem cursurile de limba ebraică pentru adulți și copii limba engleză adulți și activitățile sportive atacirct la sediul JCC București cacirct și online Info și icircnscri-eri wwwcursurijccro

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Icircn căutarea bdquogusturilor israelienerdquoDebut pentru programul online

bdquoGusturi israelienerdquo realizat de Liviu Gordea din echipa JCC Timişoara Primul invitat a fost un bucătar desă-vacircrşit meticulos dar şi inventiv Dany Farkash director al Parcului Național Qumran şi un foarte icircndrăgit voluntar al Joint icircn Romacircnia icircn urmă cu aproa-pe două decenii Ne-a primit icircn casa lui impresionantă din Kibutz Kalia de pe malul Mării Moarte De pe terasa casei sale cu arcade poţi surprinde atacirct albastrul ceţos al mării cacirct şi liniş-tea aparent infinită a deşertului Bucă-tăria sa dotată şi frigiderul bdquogenerosrdquo căci aşa se cere acolo unde ai patru

copii au fost un mediu ideal pentru a prepara cacircteva bucate uşoare şi rapi-de Prima alegere a fost shakshuka

Tehnica de preparare a fost de fapt marea atracţie iar o asemenea emi-siune icircţi dă ocazia să vezi exact paşii din bucătărie şi să adresezi icircntrebări chiar atunci cacircnd se desfăşoară timpii de preparare A venit apoi racircndul thi-nei pasta de susan care se transfor-mă icircntr-o delicioasă cremă prin adă-ugarea de apă foarte rece usturoi lămacircie sare şi alte mirodenii Salata uşor de preparat de roşii cherry soiul bdquoinventatrdquo icircn Israel şi cel mai popular azi icircn lume a completat un mic-dejun brunch sau chiar pracircnz tipic israelian Nu putea lipsi pacircinea proaspătă şi crocantă care se rupe nu se taie aşa cum zicea Dany și care se icircnmoaie icircn toate aceste delicii

Liviu a completat pe parcurs de-monstraţia practică a interlocutorului israelian cu numeroase informaţii despre bucătăria israeliană condi-mentele folosite şi bucatele consu-

mate cel mai adesea icircn ţara medite-raneană care prin faptul că a adunat oameni din atacirctea colţuri ale lumii are o bogăţie culinară fără asemănare

Programul va continua şi sperăm ca prietenii israelieni să ne primeas-că icircn casele şi bucătăriile lor cu ace-eaşi deschidere şi entuziasm pe care Dany le are mereu pentru comunita-tea evreilor din Romacircnia

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Activitățile continuă icircn mediul online

Icircn condițiile stării de alertă impuse de pandemie activitățile organizate de JCC Iași s-au desfășurat icircn conti-nuare doar icircn mediul virtual

Vineri 24 iulie JCC Iași icircn cola-borare cu Comunitatea Evreilor din Iași a organizat două evenimente de-osebite Primul dintre acestea a fost Kabalat Șabat-ul copiilor prezentat de copii pentru copii la care și cei mai mici membri ai JCC au arătat că știu

atacirct melodii tradiționale cacirct și rugă-ciuni specifice de Șabat

Cel de-al doilea eveniment a fost seara de Kabalat Șabat de la Sinago-ga Mare din Iași Evenimentul a debu-tat cu un tur virtual prezentat de Ben-jamina Ides Vladcovschi președinte interimar al CE Iași care a icircnceput icircn bdquoPiața Prieteniei Romacircno-Israelienerdquo loc icircn care se găsește obeliscul ridi-cat icircn memoria victimelor Pogromului din iunie 1941 și a continuat cu o pre-zentare a celei mai vechi Sinagogi din Romacircnia

Participanții au putut afla amă-nunte inedite despre Sinagoga Mare construită icircntre anii 1657-1671 și re-inaugurată cu prilejul sărbătorii de Hanuca icircn anul 2018 despre isto-ria prezenței evreilor pe meleagurile

ieșene precum și despre tradiții și obiceiuri evreiești specifice zonei

Serviciul religios a fost oficiat de directorul JCC Iași dl Albert Loz-

neanu care la finalul evenimentu-lui a transmis un mesaj emoționant bdquoIubiți prieteni sunt foarte bucuros să

vă mulțumesc tuturor celor care ați ales să sărbătorim icircmpreună chiar dacă virtual un Oneg Șabat special din superba Sinagogă Mare din Iași cea mai veche din Romacircnia Am avut plăcerea și marea onoare ca icircn sea-ra sfacircntă de Șabat să oficiez un Ka-balat Șabat special cu toate emoțiile și mai ales cu toată iubirea pe care am pus-o icircn fiecare cuvacircnt Icircn aceste zile dificile Dumnezeu ne-a lăsat din nou o portiță de scăpare și ajutați de tehnologie am putut fi măcar virtual icircmpreună Din nou Dumnezeu ne-a icircngăduit să ne cunoaștem limitele și icircn același timp să realizăm cacirct de im-portant este să fim icircmpreună și cacirct de plăcut este icircntr-adevăr să petrecem Șabatul icircn pace și să fim sănătoșirdquo

SILVIAN SEGAL

Motive de bucurie icircn pandemieCentrul Comunitar Evreiesc conti-

nuă să atragă participanți la activitățile sale devenite deja tradiționale Icircntre acestea cursurile online de ebraică pentru icircncepători și avansați suscită icircn continuare mult interes La ele iau parte nu doar evrei membri sau nu ai Comunității ci și creștini interesați să icircnvețe limba ivrit De asemenea icircn condiții de siguranță sanitară formația de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim repetă noi dansuri pentru vre-murile icircn care se vor putea organiza spectacole de acest fel

Special pentru copii JCC Ro-macircnia a organizat icircn data de 24 iu-lie un Kabalat Șabat online unde protagoniști au fost chiar cei mici care au povestit despre simbolurile și icircnțelesurile Șabatului au cacircntat și au spus poezii Oradea a fost reprezen-tată de Caroline și Estelle Bumbu și de Alexandra Nagy

O generoasă donație ne-a fost oferită de Departamentul pentru Asistență Socială al Consiliului Local al Municipiului Oradea icircmpreună cu firma Metalica SA Reprezentanții Comunității Evreilor și JCC Oradea au recepționat echipamentele casnice care vor fi de mare folos icircn bucătăria cantinei noastre

Am avut și alte motive de mare bu-curie le-am felicitat cu ocazia zilelor de naștere (chiar dacă de la distanță

icircn Germania respectiv icircn Israel) pe Sarah Rachel care a icircmplinit fru-moasa vacircrstă a Bat Mițva și pe Yael nepoatele președintelui Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Kop-pelmann

Tot icircn acest context fericit le-am spus bdquoMazel Tovrdquo prim-rabinului Ora-dei Shraya Kav și lui Iosif Blau Shi-mon Gil și Beni Rezmuves

Alți doi mem bri de bază ai Comu-nității Evreilor din Oradea care sunt pre-zenți zilnic la serviciile religi-oase George Hausmann și Laszlo Horva-th au fost căl-duros felicitați cu ocazia că-sătoriilor unor membri ai familiilor lor

L-am primit cu drag la revenirea icircn Romacircnia după o lungă perioadă pe prof Shaul Hachum rabin din Paris și prieten al Comunității noastre

ROBERT SCHORR

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

Alexandra Nagy

Caroline Estelle și Amos Bumbu

A Lozneanu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Mă icircntorsesem de curacircnd de la Podu Iloaiei după o călătorie icircn care ar fi pălit și chinurile iadului O călăto-rie de infern icircntr-un Tren al Morții

Era o zi de toamnă cu un cer de plumb din care cădea fără sfacircrșit o ploaie măruntă și rece Rătăceam pe străzile Iașilor icircmpovărat de tristețile mele și de traumele atacirct de vii icircncă și care mă icircnsoțeau ca niște boli de nevindecat Umblam ca un automat iar lacrimile icircmi spălau fața laolaltă cu stropii reci ce cădeau din icircnalt Oa-meni grăbiți și icircnfrigurați treceau pe lacircngă mine Unii se opreau o clipă clătinau din cap și-și continuau dru-mul fără o vorbă alții se furișau fără să mă bage icircn seamă Prea mulți copii icircși placircngeau icircn acele zile apocalipti-ce părinții ori frații ori prietenii uciși cu o bestială cruzime icircn sacircngerosul masacru antievreiesc din fosta capita-lă a Moldovei

Hoinăream prin ploaia icircnghețată pe care o simțeam pacircnă la oase ca și cum nu aș fi avut nicio țintă Dar ar fi fost suficient să fac cacircțiva pași pentru a ajunge la casa icircn care mă aștepta o mamă icircndoliată O casă modestă din apropierea sinagogii Catarski Un sin-gur gacircnd icircmi stăruia ca o obsesie mă tulbura și chiar mă icircnspăimacircnta tre-buia să-i fac o vizită mamei celui mai drag dintre prietenii copilăriei mele Aurel Șvarț Relu cum icirci spuneam cu toții cu un nume de alint

Cu Relu Șvarț am fost coleg icircncă din clasa icircntacirci a școlii primare bdquoRe-gele Carol Irdquo iar mai tacircrziu haver de cvuţa (coleg de grupă) al organizației sioniste bdquoDror Habonimrdquo Iar astăzi acum doamna Amalia Șvarț tante Amalia mă aștepta Icircmi formulasem și icircmi reformulasem ca pe un adevă-rat scenariu această cutremurătoare pentru mine reicircntacirclnire cu tante Ama-lia mama lui Reluțu O mamă care-și jelea pierderea unicului său fiu icircn zi-lele tragice ale Pogromului de la Iași Zile pe care eu am făcut jurămacircnt să nu le uit niciodată nici o clipă pacircnă la sfacircrşitul sfacircrşitului Aveam senzaţia sinistră că va trebui să intru icircn rolul nefast al unui mesager al morţii

Cu o astfel de senzaţie oribilă şi cu mintea cotropită de momentul fatal icircn care macircna prietenului meu s-a des-prins de macircna mea pentru a dispărea icircn neant şi icircn moarte am trecut pragul casei icircn care am trăit zilele cele mai fericite ale copilăriei mele alături de Reluţu Doamne Dumnezeule şi as-tăzi după o viaţă de om icircmi amintesc cu neştirbită prospeţime de acea cli-pă care avea să devină unul din cele mai blestemate coşmaruri ale vieţii mele Auziţi şi dumneavoastră icircn puţi-ne cuvinte ce i-am povestit ore şi ore icircn şir mamei lui Aurel Șvarţ

S-a icircntacircmplat icircn ziua icircn care tot creştinul icirci prăznuieşte pe Sfinţii Petru şi Pavel adică pe 29 iunie din vara lui 1941 Ne aflam icircn curtea Chesturii de Poliţie icircntr-unul din intervalele icircnşe-lătoare cacircnd armele ucigaşe tăceau Tatăl meu care pacircnă atunci mă ţinuse stracircns lipit de el mi-a dat un bracircnci puternic şi cu o voce plină de dispe-rare pe care nu i-o mai auzisem mi-a strigat bdquoFugi fugi acum şi nu uitardquo Şi am ţacircşnit ca aruncat de un resort Fugeam cu o iuţeală de care nici nu mă bănuiam icircn stare Mi se părea că icircmpotriva legii gravitaţiei nici nu atin-geam pămacircntul

Liniştea amăgitoare care a de-clanşat demenţa de mai tacircrziu a fost scurtă Au reicircnceput icircmpuşcăturile Se trăgea din toate direcţiile din toate armele Şi evreii captivi alergau bez-metici sub ploaia de gloanţe fără să ştie icircncotro icircşi pot salva viaţa

M-am avacircntat şi eu icircn acel iureş fără speranţă Cădeau oameni sece-raţi de gloanţe cădeau icircmpiedicacircn - du-se unii de alţii iar cei icircncă vii căl-cau peste cei morţi fugind de moarte Din mulţimea aceea dezumanizată care icircşi căuta la icircntacircmplare salva-rea s-a auzit un urlet cutremurător LA SIDOLI EVREI Şi gloata aceea dezlănţuită a pornit-o icircn acelaşi galop dement spre zidul icircnalt ca de cetate medievală care despărţea poliţia de vechiul cinematograf bdquoSidolirdquo

Era un zid de doi metri icircnălţime cu triunghiuri de sticlă groasă planta-te pe creastă Icircn acele clipe tragice cine mai avea puterea judecăţii Era desigur o nebunie dar atunci doar escaladarea acelui zid o consideram singura cale spre viaţă sau spre moarte Nu aveam de ales

Aşadar icircn ziua aceea rece şi tris-tă de sfacircrşit de toamnă icircn care Iaşiul părea un oraş mort tremuracircnd de frig sau vibracircnd de emoţie m-am trezit icircn casa al cărui prag l-am trecut de atacirc-tea ori Şi iată-mă acum icircn faţa ma-mei prietenului meu doamna Amalia tante Amalia cum icirci spuneam eu Se vedea că mă aştepta Stătea icircn mijlo-cul icircncăperii fără nici o expresie pe chipul icircnnegurat şi aşa icircnveşmacircntată icircn negru părea un monument dăltuit icircn durere şi suferinţă

Fiinţa aceea pe care o ştiam eu fusese o femeie frumoasă icircncă icircn pu-terea vacircrstei de pe chipul căreia nu se stingea niciodată lumina unui zacircm-bet Acum icircn faţa mea se afla o mamă ruinată de jale Trupul ei zvelt armo-nios altădată era acum gacircrbov părul ei de culoarea inului era acum cenu-şiu faţa brăzdată de riduri adacircnci ochii ei veseli cu privirea caldă pe care icirci ştiam erau acum marcaţi de tuşele vineţii ale cearcănelor Pă-reau nişte ochi morţi Iar eu priveam ca hipnotizat fără să-mi pot descleş-ta buzele Ce şi cum să-i spun unei mame atacirct de năpăstuite O mamă a idişe mame care a plătit un tribut atacirct de scump Pierderea unicului său fiu Există oare icircn vreo limbă cuvinte care să poată alina durerea unei ase-menea fiinţe

Eu tăceam şi o priveam uluit pe tante Amalia cacircnd m-am simţit icircm-brăţişat Tante Amalia mă stracircngea icircn braţele ei cu icircntreaga ei dragoste cu toată afecţiunea pe care ar fi tre-buit să le dăruiască propriului ei fiu Doamne mă stracircngea icircn braţele ei cu atacircta putere și eu simţeam cum inima icircmi bate cu atacircta forţă icircncacirct mă te-meam că icircmi va sparge pieptul şi se va rostogoli pe duşumeaua proaspăt spălată Tante Amalia placircngea icircn-cetişor şi printre suspine am auzit-o spunacircnd cuvinte pline de blacircndeţe și duioșie Le ţin minte şi azi aproape aşa cum le-am auzit

ndash Te-am aşteptat zănoc (diminutiv icircn limba idiş pentru substantivul bdquofiuldquo) Ai venit fără Relu fără icircngeraşul meu fără sufletul meu

Iar cuvintele ei mă ardeau ca un fier roşu Aş fi preferat atunci să se surpe pămacircntul sub mine decacirct să le fi auzit A urmat o tăcere grea apăsă-toare după care i-am auzit iar glasul sugrumat de durere

ndash Spune-mi tu cum şi de ce să mai trăiesc cacircnd ei mi-au ucis icircngerul şi mi-au zdrobit neşama (bdquosufletldquo icircn ebraică)

Iar eu tăceam şi mă minunam icircn-trebacircndu-mă icircn ce suflet mare poate icircncăpea atacircta jale şi atacircta deznădej-de

La Iaşi icircn acele zile care au icircnne-grit istoria Romacircniei icircn acel masacru ce a icircnsemnat cel mai devastator po-

grom antievreiesc din această ţară Relu nu a fost singurul bdquoicircngerrdquo ucis Au fost asasinaţi icircn cele mai diabolice atrocităţi un număr de trei sute cinci-zeci de copii evrei care nu apucaseră icircncă să-şi ia zborul spre viaţă O ade-vărată cruciadă icircmpotriva acestor ino-cenţi martiri care au căzut jertfă urii de moarte antisemite care durează de milenii

Cu ani icircn urmă regretatul critic li-terar Eugen Luca scria icircn bdquoDuminica neagrărdquo că icircn pogrom au fost ucişi cinci sute de copii

Ca o vrajă mistică mă atrăgea ca-mera lui Relu Uşa icirci era larg deschi-să iar eu am păşit icircn ea icircnfiorat şi cu sentimentul cu care aş fi trecut pragul unui templu Pe o policioară dreaptă cu o acoperitoare albastră brodată chiar de macircna doamnei Amalia ne zacircmbea chipul lui Relu Aşa cum icircl ştiam cu faţa lui veselă plină de can-doare cu ochii mari prietenoşi a că-ror privire te icircntrebau bdquoHei ce zicirdquo Un copil frumos ca un icircnger Sub raft cacircteva lucruri care i-au aparţinut ta-bla de şah pe care piesele albe şi cele negre păstrau ultimele poziţii ale unei partide neterminate o cutie alb-albas-tră KKL(Keren Kaiemeth Lʼ Israel) cu care am umblat icircmpreună pe stră-zile Iaşilor pentru o colectă de bani destinaţi realizării unui cămin naţional evreiesc pe pămacircnturile străbunilor bdquoamintirilerdquo hacirctrului Creangă un Jules Verne cu romanul bdquoDouăzeci de mii de leghe sub mărirdquo al cărui personaj principal Căpitanul Nemo icircl fermeca pur şi simplu pe Relu Mai era acolo un caiet bdquodictandordquo mai degrabă un jurnal cu observaţii aproape zilnice consemnacircnd icircntacircmplări uneori copi-lăreşti pline de haz alteori secvenţe de viaţă subliniate cu o icircnţelepciune matură şi pur şi simplu dramatice Rememorez ultima sa icircnsemnare da-tată 29 iunie 1941 bdquoToată noaptea n-a icircnchis nimeni ochii Aşteptăm Ce aşteptăm pe cine aşteptăm Acum zăresc o lumină prin geamul camuflat Se aud zgomote icircnfricoşătoare urlete de groază icircmpuşcături placircnsete de

copii Doamne ce ne mai aşteaptă pe noi evreiirdquo

Toate şi tabla de şah şi cărţile pe care le icircndrăgise Relu toate erau acolo făcacircnd atacirct de vie prezenţa prietenului meu Pe mine m-a impre-sionat icircnsă cea din urmă icircnsemnare din aşa-zisul lui jurnal Răspunsul la icircntrebarea cu care icircşi icircncheie icircnsem-nările şi pe care el icircl aştepta cu atacircta spaimă avea să-l capete icircn aceeaşi zi neaşteptat de sacircngeros icircn care au fost asasinaţi paisprezece mii de evrei ieşeni

Trecuseră ore bune icircn care eu şi tante Amalia povesteam fără să obo-sim şi fără să dorim să punem punct icircntacircmplărilor din scurta viaţă a celui care a fost şi nu va mai fi bdquoicircngeraşulrdquo şi bdquoneșamardquo doamnei Amalia Nici nu ne-am dat seama cacircnd s-a scurs tim-pul acelor amintiri răscolitoare Stropii de ploaie icircncetaseră să mai bată icircn fe-restre şi un amurg lăptos s-a coboracirct peste oraşul pustiit de o zi cacircinoasă de noiembrie

Venise timpul să plec Tante Ama-lia s-a apropiat de mine şi m-a cuprins de umeri Ochii ei stinşi pacircnă atunci mă priveau cu o intensitate tulbură-toare ca şi cum ar fi vrut să-mi dezvă-luie un gacircnd secret şi nerostit Şi par-că o şi auzeam bdquoZănoc spune tu cacirct o s-o mai duc fără icircngeraşul meu şi cu un suflet sufletul meu care a murit icircmpreună cu Reluţurdquo

Tante Amalia nu s-a icircnşelat Nu a trecut multă vreme după vizita pe care i-am făcut-o cacircnd durerea prea mare pentru o mamă a doboracirct-o Murise de inimă rea cum se spune icircn popor Boală fără leac

Cei peste trei sute de copii-martiri pieriţi asemeni lui Aurel Șvarţ icircn Po-gromul de la Iaşi care icircntregesc cifra cutremurătoare de un milion cinci sute de mii care au căzut jertfă icircn Holo-caust sunt victimele inocente ale unei uri apărute cu milenii icircn urmă icircntr-o

(Continuare icircn pag 22)

LEONARD ZĂICESCUWuppertal ianuarie 2020

Simfonia unor vieți bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon

La Editura Hasefer a apărut bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon scriitoare israeliană de limbă romacircnă icircn re-dactarea Ilenei Buculei Este un roman a cărui acțiune acoperă mai mult de o jumătate de secol din 1944 la Cernăuți pacircnă icircn anii 2000 la Tel Aviv Elementul bio-grafic autentic icircl constituie destinul tragic al savantului Albert Schwartz icircndepărtat prin forța statului sovietic de părinții săi cacircnd icircncă era minor (fără să-i revadă vreodată) Elev și student remarcabil icircn domeniul ma-tematicii și al fizicii nucleare solicitat pentru cercetări secrete icircn slujba statului cariera sa va cunoaște un declin brusc icircn locul unui binemeritat post universitar va primi unul de profesor de liceu pentru ca nu peste mult timp să fie trimis icircn războiul din Afganistan icircn prima linie unde va și muri Icircși lasă văduvă soția și orfană fiica de 11 ani Sonia Icircn scurtă vreme aceasta icircși pierde și mama după o icircncercare de a-și reface viața făcută cu disperarea bdquoicircnecatului care se agață de un pairdquo După cacircțiva ani crunți petrecuți la un orfelinat Sonia ne este icircnfățișată ca studentă bursieră la Stomatologie la Universitatea din No-vosibirsk iar icircn timpul liber este prim-violonista unui cvartet de fete care dau concerte de muzică simfonică icircn sala Muzeului Municipal din oraș

Icircn paralel cunoaștem povestea lui Alexander Segal student la Construcții la aceeași universitate Icircncearcă să păstreze distanța față de mama lui auto-ritară Alla care momentan se zbate să recacircștige la Chișinău o casă despre care afirmă că i se cuvine Alexander se icircndrăgostește de Sonia (bdquovioara icircntacircirdquo nu numai icircn cadrul cvartetului ci și icircn existența lui) iar sentimentele icirci sunt icircmpărtășite Se căsătoresc și au o viață icircmplinită pacircnă cacircnd dorința amacircndu-rora de a ști adevărul despre trecutul părinților lor care le afectează prezentul devine tot mai puternică Le rămacircne cititorilor să descopere cum s-au icircntrepă-truns viețile Allei și a lui Albert semnificația bdquosimfonieirdquo icircn evoluția personajelor precum și deznodămacircntul romanului Icircntreaga carte este scrisă agreabil cu alternarea vocilor (a lui Alexander și a Soniei) care preiau firul povestirii și icircl urmăresc cu tenacitate și curaj CLAUDIA BOSOI

Pogromul de la Iași icircngeri uciși și suflete zdrobite

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 13: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 13

Icircmpreună de sărbătoriRoș Hașana Mițva 5781 ndash Anul

Nou Evreiesc ndash Bunicii comunității nu sunt singuri de sărbători Pentru că sărbătorile evreiești sunt icircntotdeauna

mai frumoase icircn familie sau la comu-nitate și pentru că icircn acest an reco-mandările și măsurile de protecție ne țin la distanță de cei dragi te provo-căm să trimiți gacircndurile și urările tale de Roș Hașana chiar icircn casele bunici-lor comunității icircn 3 pași simpli

bull TU cu doar 5 lei cumperi online o felicitare (sau mai multe) și comple-tezi mesajul tău

bull NOI tipărim felicitarea lipim tim-brul și expediem prin poștă

bull EI primesc la cutia poștală feli-citarea cu urările și gacircndurile tale de Roș Hașana

Poți cumpăra o felicitare fie on-line cu cardul pe wwwmitzvajccro fie cu numerar la sediu Programul se derulează pe tot parcursul lunii sep-tembrie 2020 cu ocazia Roș Hașana ndash Anului Nou Evreiesc 5781 și este desfășurat icircn parteneriat cu Departa-mentul de Asistență Socială și Medi-cală al FCER Fiecare 5 lei icircnseamnă

icircncă un bunic care va primi gacircndurile tale de Roș Hașana și nu va fi singur

Din viitorul apropiatDin 12 octombrie 2020 reicircnce-

pem cursurile de limba ebraică pentru adulți și copii limba engleză adulți și activitățile sportive atacirct la sediul JCC București cacirct și online Info și icircnscri-eri wwwcursurijccro

ADRIAN GUERON

Pagină coordonată de GEORGE GIcircLEA

JCC BuCureşti

rOMAcircNiA

Icircn căutarea bdquogusturilor israelienerdquoDebut pentru programul online

bdquoGusturi israelienerdquo realizat de Liviu Gordea din echipa JCC Timişoara Primul invitat a fost un bucătar desă-vacircrşit meticulos dar şi inventiv Dany Farkash director al Parcului Național Qumran şi un foarte icircndrăgit voluntar al Joint icircn Romacircnia icircn urmă cu aproa-pe două decenii Ne-a primit icircn casa lui impresionantă din Kibutz Kalia de pe malul Mării Moarte De pe terasa casei sale cu arcade poţi surprinde atacirct albastrul ceţos al mării cacirct şi liniş-tea aparent infinită a deşertului Bucă-tăria sa dotată şi frigiderul bdquogenerosrdquo căci aşa se cere acolo unde ai patru

copii au fost un mediu ideal pentru a prepara cacircteva bucate uşoare şi rapi-de Prima alegere a fost shakshuka

Tehnica de preparare a fost de fapt marea atracţie iar o asemenea emi-siune icircţi dă ocazia să vezi exact paşii din bucătărie şi să adresezi icircntrebări chiar atunci cacircnd se desfăşoară timpii de preparare A venit apoi racircndul thi-nei pasta de susan care se transfor-mă icircntr-o delicioasă cremă prin adă-ugarea de apă foarte rece usturoi lămacircie sare şi alte mirodenii Salata uşor de preparat de roşii cherry soiul bdquoinventatrdquo icircn Israel şi cel mai popular azi icircn lume a completat un mic-dejun brunch sau chiar pracircnz tipic israelian Nu putea lipsi pacircinea proaspătă şi crocantă care se rupe nu se taie aşa cum zicea Dany și care se icircnmoaie icircn toate aceste delicii

Liviu a completat pe parcurs de-monstraţia practică a interlocutorului israelian cu numeroase informaţii despre bucătăria israeliană condi-mentele folosite şi bucatele consu-

mate cel mai adesea icircn ţara medite-raneană care prin faptul că a adunat oameni din atacirctea colţuri ale lumii are o bogăţie culinară fără asemănare

Programul va continua şi sperăm ca prietenii israelieni să ne primeas-că icircn casele şi bucătăriile lor cu ace-eaşi deschidere şi entuziasm pe care Dany le are mereu pentru comunita-tea evreilor din Romacircnia

LUCIANA FRIEDMANN

JCC tiMişOArA

Activitățile continuă icircn mediul online

Icircn condițiile stării de alertă impuse de pandemie activitățile organizate de JCC Iași s-au desfășurat icircn conti-nuare doar icircn mediul virtual

Vineri 24 iulie JCC Iași icircn cola-borare cu Comunitatea Evreilor din Iași a organizat două evenimente de-osebite Primul dintre acestea a fost Kabalat Șabat-ul copiilor prezentat de copii pentru copii la care și cei mai mici membri ai JCC au arătat că știu

atacirct melodii tradiționale cacirct și rugă-ciuni specifice de Șabat

Cel de-al doilea eveniment a fost seara de Kabalat Șabat de la Sinago-ga Mare din Iași Evenimentul a debu-tat cu un tur virtual prezentat de Ben-jamina Ides Vladcovschi președinte interimar al CE Iași care a icircnceput icircn bdquoPiața Prieteniei Romacircno-Israelienerdquo loc icircn care se găsește obeliscul ridi-cat icircn memoria victimelor Pogromului din iunie 1941 și a continuat cu o pre-zentare a celei mai vechi Sinagogi din Romacircnia

Participanții au putut afla amă-nunte inedite despre Sinagoga Mare construită icircntre anii 1657-1671 și re-inaugurată cu prilejul sărbătorii de Hanuca icircn anul 2018 despre isto-ria prezenței evreilor pe meleagurile

ieșene precum și despre tradiții și obiceiuri evreiești specifice zonei

Serviciul religios a fost oficiat de directorul JCC Iași dl Albert Loz-

neanu care la finalul evenimentu-lui a transmis un mesaj emoționant bdquoIubiți prieteni sunt foarte bucuros să

vă mulțumesc tuturor celor care ați ales să sărbătorim icircmpreună chiar dacă virtual un Oneg Șabat special din superba Sinagogă Mare din Iași cea mai veche din Romacircnia Am avut plăcerea și marea onoare ca icircn sea-ra sfacircntă de Șabat să oficiez un Ka-balat Șabat special cu toate emoțiile și mai ales cu toată iubirea pe care am pus-o icircn fiecare cuvacircnt Icircn aceste zile dificile Dumnezeu ne-a lăsat din nou o portiță de scăpare și ajutați de tehnologie am putut fi măcar virtual icircmpreună Din nou Dumnezeu ne-a icircngăduit să ne cunoaștem limitele și icircn același timp să realizăm cacirct de im-portant este să fim icircmpreună și cacirct de plăcut este icircntr-adevăr să petrecem Șabatul icircn pace și să fim sănătoșirdquo

SILVIAN SEGAL

Motive de bucurie icircn pandemieCentrul Comunitar Evreiesc conti-

nuă să atragă participanți la activitățile sale devenite deja tradiționale Icircntre acestea cursurile online de ebraică pentru icircncepători și avansați suscită icircn continuare mult interes La ele iau parte nu doar evrei membri sau nu ai Comunității ci și creștini interesați să icircnvețe limba ivrit De asemenea icircn condiții de siguranță sanitară formația de dansuri evreiești și israeliene Or Neurim repetă noi dansuri pentru vre-murile icircn care se vor putea organiza spectacole de acest fel

Special pentru copii JCC Ro-macircnia a organizat icircn data de 24 iu-lie un Kabalat Șabat online unde protagoniști au fost chiar cei mici care au povestit despre simbolurile și icircnțelesurile Șabatului au cacircntat și au spus poezii Oradea a fost reprezen-tată de Caroline și Estelle Bumbu și de Alexandra Nagy

O generoasă donație ne-a fost oferită de Departamentul pentru Asistență Socială al Consiliului Local al Municipiului Oradea icircmpreună cu firma Metalica SA Reprezentanții Comunității Evreilor și JCC Oradea au recepționat echipamentele casnice care vor fi de mare folos icircn bucătăria cantinei noastre

Am avut și alte motive de mare bu-curie le-am felicitat cu ocazia zilelor de naștere (chiar dacă de la distanță

icircn Germania respectiv icircn Israel) pe Sarah Rachel care a icircmplinit fru-moasa vacircrstă a Bat Mițva și pe Yael nepoatele președintelui Comunității Evreilor din Oradea ing Felix T Kop-pelmann

Tot icircn acest context fericit le-am spus bdquoMazel Tovrdquo prim-rabinului Ora-dei Shraya Kav și lui Iosif Blau Shi-mon Gil și Beni Rezmuves

Alți doi mem bri de bază ai Comu-nității Evreilor din Oradea care sunt pre-zenți zilnic la serviciile religi-oase George Hausmann și Laszlo Horva-th au fost căl-duros felicitați cu ocazia că-sătoriilor unor membri ai familiilor lor

L-am primit cu drag la revenirea icircn Romacircnia după o lungă perioadă pe prof Shaul Hachum rabin din Paris și prieten al Comunității noastre

ROBERT SCHORR

JCC iAşi

JCC OrADeA

JCC BUCUREŞTIStr Popa Soare 18

Telefon 0213202608E-mail bucurestijccro

wwwjccro

JCC IAŞIStr Elena Doamna 15

Telefon 0232313711wwwfacebookcomgro-

upsjcciasi

JCC ORADEAStr Mihai Viteazu 4

Telefon 0259434843wwwfacebookcomJcc

OradeaEvenimente

JCC ŞTIRI DESPRECentrele Comunitare Evreieşti

JCC TIMIŞOARAStr Gh Lazăr 5

Telefon 0256201698

Alexandra Nagy

Caroline Estelle și Amos Bumbu

A Lozneanu

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Mă icircntorsesem de curacircnd de la Podu Iloaiei după o călătorie icircn care ar fi pălit și chinurile iadului O călăto-rie de infern icircntr-un Tren al Morții

Era o zi de toamnă cu un cer de plumb din care cădea fără sfacircrșit o ploaie măruntă și rece Rătăceam pe străzile Iașilor icircmpovărat de tristețile mele și de traumele atacirct de vii icircncă și care mă icircnsoțeau ca niște boli de nevindecat Umblam ca un automat iar lacrimile icircmi spălau fața laolaltă cu stropii reci ce cădeau din icircnalt Oa-meni grăbiți și icircnfrigurați treceau pe lacircngă mine Unii se opreau o clipă clătinau din cap și-și continuau dru-mul fără o vorbă alții se furișau fără să mă bage icircn seamă Prea mulți copii icircși placircngeau icircn acele zile apocalipti-ce părinții ori frații ori prietenii uciși cu o bestială cruzime icircn sacircngerosul masacru antievreiesc din fosta capita-lă a Moldovei

Hoinăream prin ploaia icircnghețată pe care o simțeam pacircnă la oase ca și cum nu aș fi avut nicio țintă Dar ar fi fost suficient să fac cacircțiva pași pentru a ajunge la casa icircn care mă aștepta o mamă icircndoliată O casă modestă din apropierea sinagogii Catarski Un sin-gur gacircnd icircmi stăruia ca o obsesie mă tulbura și chiar mă icircnspăimacircnta tre-buia să-i fac o vizită mamei celui mai drag dintre prietenii copilăriei mele Aurel Șvarț Relu cum icirci spuneam cu toții cu un nume de alint

Cu Relu Șvarț am fost coleg icircncă din clasa icircntacirci a școlii primare bdquoRe-gele Carol Irdquo iar mai tacircrziu haver de cvuţa (coleg de grupă) al organizației sioniste bdquoDror Habonimrdquo Iar astăzi acum doamna Amalia Șvarț tante Amalia mă aștepta Icircmi formulasem și icircmi reformulasem ca pe un adevă-rat scenariu această cutremurătoare pentru mine reicircntacirclnire cu tante Ama-lia mama lui Reluțu O mamă care-și jelea pierderea unicului său fiu icircn zi-lele tragice ale Pogromului de la Iași Zile pe care eu am făcut jurămacircnt să nu le uit niciodată nici o clipă pacircnă la sfacircrşitul sfacircrşitului Aveam senzaţia sinistră că va trebui să intru icircn rolul nefast al unui mesager al morţii

Cu o astfel de senzaţie oribilă şi cu mintea cotropită de momentul fatal icircn care macircna prietenului meu s-a des-prins de macircna mea pentru a dispărea icircn neant şi icircn moarte am trecut pragul casei icircn care am trăit zilele cele mai fericite ale copilăriei mele alături de Reluţu Doamne Dumnezeule şi as-tăzi după o viaţă de om icircmi amintesc cu neştirbită prospeţime de acea cli-pă care avea să devină unul din cele mai blestemate coşmaruri ale vieţii mele Auziţi şi dumneavoastră icircn puţi-ne cuvinte ce i-am povestit ore şi ore icircn şir mamei lui Aurel Șvarţ

S-a icircntacircmplat icircn ziua icircn care tot creştinul icirci prăznuieşte pe Sfinţii Petru şi Pavel adică pe 29 iunie din vara lui 1941 Ne aflam icircn curtea Chesturii de Poliţie icircntr-unul din intervalele icircnşe-lătoare cacircnd armele ucigaşe tăceau Tatăl meu care pacircnă atunci mă ţinuse stracircns lipit de el mi-a dat un bracircnci puternic şi cu o voce plină de dispe-rare pe care nu i-o mai auzisem mi-a strigat bdquoFugi fugi acum şi nu uitardquo Şi am ţacircşnit ca aruncat de un resort Fugeam cu o iuţeală de care nici nu mă bănuiam icircn stare Mi se părea că icircmpotriva legii gravitaţiei nici nu atin-geam pămacircntul

Liniştea amăgitoare care a de-clanşat demenţa de mai tacircrziu a fost scurtă Au reicircnceput icircmpuşcăturile Se trăgea din toate direcţiile din toate armele Şi evreii captivi alergau bez-metici sub ploaia de gloanţe fără să ştie icircncotro icircşi pot salva viaţa

M-am avacircntat şi eu icircn acel iureş fără speranţă Cădeau oameni sece-raţi de gloanţe cădeau icircmpiedicacircn - du-se unii de alţii iar cei icircncă vii căl-cau peste cei morţi fugind de moarte Din mulţimea aceea dezumanizată care icircşi căuta la icircntacircmplare salva-rea s-a auzit un urlet cutremurător LA SIDOLI EVREI Şi gloata aceea dezlănţuită a pornit-o icircn acelaşi galop dement spre zidul icircnalt ca de cetate medievală care despărţea poliţia de vechiul cinematograf bdquoSidolirdquo

Era un zid de doi metri icircnălţime cu triunghiuri de sticlă groasă planta-te pe creastă Icircn acele clipe tragice cine mai avea puterea judecăţii Era desigur o nebunie dar atunci doar escaladarea acelui zid o consideram singura cale spre viaţă sau spre moarte Nu aveam de ales

Aşadar icircn ziua aceea rece şi tris-tă de sfacircrşit de toamnă icircn care Iaşiul părea un oraş mort tremuracircnd de frig sau vibracircnd de emoţie m-am trezit icircn casa al cărui prag l-am trecut de atacirc-tea ori Şi iată-mă acum icircn faţa ma-mei prietenului meu doamna Amalia tante Amalia cum icirci spuneam eu Se vedea că mă aştepta Stătea icircn mijlo-cul icircncăperii fără nici o expresie pe chipul icircnnegurat şi aşa icircnveşmacircntată icircn negru părea un monument dăltuit icircn durere şi suferinţă

Fiinţa aceea pe care o ştiam eu fusese o femeie frumoasă icircncă icircn pu-terea vacircrstei de pe chipul căreia nu se stingea niciodată lumina unui zacircm-bet Acum icircn faţa mea se afla o mamă ruinată de jale Trupul ei zvelt armo-nios altădată era acum gacircrbov părul ei de culoarea inului era acum cenu-şiu faţa brăzdată de riduri adacircnci ochii ei veseli cu privirea caldă pe care icirci ştiam erau acum marcaţi de tuşele vineţii ale cearcănelor Pă-reau nişte ochi morţi Iar eu priveam ca hipnotizat fără să-mi pot descleş-ta buzele Ce şi cum să-i spun unei mame atacirct de năpăstuite O mamă a idişe mame care a plătit un tribut atacirct de scump Pierderea unicului său fiu Există oare icircn vreo limbă cuvinte care să poată alina durerea unei ase-menea fiinţe

Eu tăceam şi o priveam uluit pe tante Amalia cacircnd m-am simţit icircm-brăţişat Tante Amalia mă stracircngea icircn braţele ei cu icircntreaga ei dragoste cu toată afecţiunea pe care ar fi tre-buit să le dăruiască propriului ei fiu Doamne mă stracircngea icircn braţele ei cu atacircta putere și eu simţeam cum inima icircmi bate cu atacircta forţă icircncacirct mă te-meam că icircmi va sparge pieptul şi se va rostogoli pe duşumeaua proaspăt spălată Tante Amalia placircngea icircn-cetişor şi printre suspine am auzit-o spunacircnd cuvinte pline de blacircndeţe și duioșie Le ţin minte şi azi aproape aşa cum le-am auzit

ndash Te-am aşteptat zănoc (diminutiv icircn limba idiş pentru substantivul bdquofiuldquo) Ai venit fără Relu fără icircngeraşul meu fără sufletul meu

Iar cuvintele ei mă ardeau ca un fier roşu Aş fi preferat atunci să se surpe pămacircntul sub mine decacirct să le fi auzit A urmat o tăcere grea apăsă-toare după care i-am auzit iar glasul sugrumat de durere

ndash Spune-mi tu cum şi de ce să mai trăiesc cacircnd ei mi-au ucis icircngerul şi mi-au zdrobit neşama (bdquosufletldquo icircn ebraică)

Iar eu tăceam şi mă minunam icircn-trebacircndu-mă icircn ce suflet mare poate icircncăpea atacircta jale şi atacircta deznădej-de

La Iaşi icircn acele zile care au icircnne-grit istoria Romacircniei icircn acel masacru ce a icircnsemnat cel mai devastator po-

grom antievreiesc din această ţară Relu nu a fost singurul bdquoicircngerrdquo ucis Au fost asasinaţi icircn cele mai diabolice atrocităţi un număr de trei sute cinci-zeci de copii evrei care nu apucaseră icircncă să-şi ia zborul spre viaţă O ade-vărată cruciadă icircmpotriva acestor ino-cenţi martiri care au căzut jertfă urii de moarte antisemite care durează de milenii

Cu ani icircn urmă regretatul critic li-terar Eugen Luca scria icircn bdquoDuminica neagrărdquo că icircn pogrom au fost ucişi cinci sute de copii

Ca o vrajă mistică mă atrăgea ca-mera lui Relu Uşa icirci era larg deschi-să iar eu am păşit icircn ea icircnfiorat şi cu sentimentul cu care aş fi trecut pragul unui templu Pe o policioară dreaptă cu o acoperitoare albastră brodată chiar de macircna doamnei Amalia ne zacircmbea chipul lui Relu Aşa cum icircl ştiam cu faţa lui veselă plină de can-doare cu ochii mari prietenoşi a că-ror privire te icircntrebau bdquoHei ce zicirdquo Un copil frumos ca un icircnger Sub raft cacircteva lucruri care i-au aparţinut ta-bla de şah pe care piesele albe şi cele negre păstrau ultimele poziţii ale unei partide neterminate o cutie alb-albas-tră KKL(Keren Kaiemeth Lʼ Israel) cu care am umblat icircmpreună pe stră-zile Iaşilor pentru o colectă de bani destinaţi realizării unui cămin naţional evreiesc pe pămacircnturile străbunilor bdquoamintirilerdquo hacirctrului Creangă un Jules Verne cu romanul bdquoDouăzeci de mii de leghe sub mărirdquo al cărui personaj principal Căpitanul Nemo icircl fermeca pur şi simplu pe Relu Mai era acolo un caiet bdquodictandordquo mai degrabă un jurnal cu observaţii aproape zilnice consemnacircnd icircntacircmplări uneori copi-lăreşti pline de haz alteori secvenţe de viaţă subliniate cu o icircnţelepciune matură şi pur şi simplu dramatice Rememorez ultima sa icircnsemnare da-tată 29 iunie 1941 bdquoToată noaptea n-a icircnchis nimeni ochii Aşteptăm Ce aşteptăm pe cine aşteptăm Acum zăresc o lumină prin geamul camuflat Se aud zgomote icircnfricoşătoare urlete de groază icircmpuşcături placircnsete de

copii Doamne ce ne mai aşteaptă pe noi evreiirdquo

Toate şi tabla de şah şi cărţile pe care le icircndrăgise Relu toate erau acolo făcacircnd atacirct de vie prezenţa prietenului meu Pe mine m-a impre-sionat icircnsă cea din urmă icircnsemnare din aşa-zisul lui jurnal Răspunsul la icircntrebarea cu care icircşi icircncheie icircnsem-nările şi pe care el icircl aştepta cu atacircta spaimă avea să-l capete icircn aceeaşi zi neaşteptat de sacircngeros icircn care au fost asasinaţi paisprezece mii de evrei ieşeni

Trecuseră ore bune icircn care eu şi tante Amalia povesteam fără să obo-sim şi fără să dorim să punem punct icircntacircmplărilor din scurta viaţă a celui care a fost şi nu va mai fi bdquoicircngeraşulrdquo şi bdquoneșamardquo doamnei Amalia Nici nu ne-am dat seama cacircnd s-a scurs tim-pul acelor amintiri răscolitoare Stropii de ploaie icircncetaseră să mai bată icircn fe-restre şi un amurg lăptos s-a coboracirct peste oraşul pustiit de o zi cacircinoasă de noiembrie

Venise timpul să plec Tante Ama-lia s-a apropiat de mine şi m-a cuprins de umeri Ochii ei stinşi pacircnă atunci mă priveau cu o intensitate tulbură-toare ca şi cum ar fi vrut să-mi dezvă-luie un gacircnd secret şi nerostit Şi par-că o şi auzeam bdquoZănoc spune tu cacirct o s-o mai duc fără icircngeraşul meu şi cu un suflet sufletul meu care a murit icircmpreună cu Reluţurdquo

Tante Amalia nu s-a icircnşelat Nu a trecut multă vreme după vizita pe care i-am făcut-o cacircnd durerea prea mare pentru o mamă a doboracirct-o Murise de inimă rea cum se spune icircn popor Boală fără leac

Cei peste trei sute de copii-martiri pieriţi asemeni lui Aurel Șvarţ icircn Po-gromul de la Iaşi care icircntregesc cifra cutremurătoare de un milion cinci sute de mii care au căzut jertfă icircn Holo-caust sunt victimele inocente ale unei uri apărute cu milenii icircn urmă icircntr-o

(Continuare icircn pag 22)

LEONARD ZĂICESCUWuppertal ianuarie 2020

Simfonia unor vieți bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon

La Editura Hasefer a apărut bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon scriitoare israeliană de limbă romacircnă icircn re-dactarea Ilenei Buculei Este un roman a cărui acțiune acoperă mai mult de o jumătate de secol din 1944 la Cernăuți pacircnă icircn anii 2000 la Tel Aviv Elementul bio-grafic autentic icircl constituie destinul tragic al savantului Albert Schwartz icircndepărtat prin forța statului sovietic de părinții săi cacircnd icircncă era minor (fără să-i revadă vreodată) Elev și student remarcabil icircn domeniul ma-tematicii și al fizicii nucleare solicitat pentru cercetări secrete icircn slujba statului cariera sa va cunoaște un declin brusc icircn locul unui binemeritat post universitar va primi unul de profesor de liceu pentru ca nu peste mult timp să fie trimis icircn războiul din Afganistan icircn prima linie unde va și muri Icircși lasă văduvă soția și orfană fiica de 11 ani Sonia Icircn scurtă vreme aceasta icircși pierde și mama după o icircncercare de a-și reface viața făcută cu disperarea bdquoicircnecatului care se agață de un pairdquo După cacircțiva ani crunți petrecuți la un orfelinat Sonia ne este icircnfățișată ca studentă bursieră la Stomatologie la Universitatea din No-vosibirsk iar icircn timpul liber este prim-violonista unui cvartet de fete care dau concerte de muzică simfonică icircn sala Muzeului Municipal din oraș

Icircn paralel cunoaștem povestea lui Alexander Segal student la Construcții la aceeași universitate Icircncearcă să păstreze distanța față de mama lui auto-ritară Alla care momentan se zbate să recacircștige la Chișinău o casă despre care afirmă că i se cuvine Alexander se icircndrăgostește de Sonia (bdquovioara icircntacircirdquo nu numai icircn cadrul cvartetului ci și icircn existența lui) iar sentimentele icirci sunt icircmpărtășite Se căsătoresc și au o viață icircmplinită pacircnă cacircnd dorința amacircndu-rora de a ști adevărul despre trecutul părinților lor care le afectează prezentul devine tot mai puternică Le rămacircne cititorilor să descopere cum s-au icircntrepă-truns viețile Allei și a lui Albert semnificația bdquosimfonieirdquo icircn evoluția personajelor precum și deznodămacircntul romanului Icircntreaga carte este scrisă agreabil cu alternarea vocilor (a lui Alexander și a Soniei) care preiau firul povestirii și icircl urmăresc cu tenacitate și curaj CLAUDIA BOSOI

Pogromul de la Iași icircngeri uciși și suflete zdrobite

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 14: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Mă icircntorsesem de curacircnd de la Podu Iloaiei după o călătorie icircn care ar fi pălit și chinurile iadului O călăto-rie de infern icircntr-un Tren al Morții

Era o zi de toamnă cu un cer de plumb din care cădea fără sfacircrșit o ploaie măruntă și rece Rătăceam pe străzile Iașilor icircmpovărat de tristețile mele și de traumele atacirct de vii icircncă și care mă icircnsoțeau ca niște boli de nevindecat Umblam ca un automat iar lacrimile icircmi spălau fața laolaltă cu stropii reci ce cădeau din icircnalt Oa-meni grăbiți și icircnfrigurați treceau pe lacircngă mine Unii se opreau o clipă clătinau din cap și-și continuau dru-mul fără o vorbă alții se furișau fără să mă bage icircn seamă Prea mulți copii icircși placircngeau icircn acele zile apocalipti-ce părinții ori frații ori prietenii uciși cu o bestială cruzime icircn sacircngerosul masacru antievreiesc din fosta capita-lă a Moldovei

Hoinăream prin ploaia icircnghețată pe care o simțeam pacircnă la oase ca și cum nu aș fi avut nicio țintă Dar ar fi fost suficient să fac cacircțiva pași pentru a ajunge la casa icircn care mă aștepta o mamă icircndoliată O casă modestă din apropierea sinagogii Catarski Un sin-gur gacircnd icircmi stăruia ca o obsesie mă tulbura și chiar mă icircnspăimacircnta tre-buia să-i fac o vizită mamei celui mai drag dintre prietenii copilăriei mele Aurel Șvarț Relu cum icirci spuneam cu toții cu un nume de alint

Cu Relu Șvarț am fost coleg icircncă din clasa icircntacirci a școlii primare bdquoRe-gele Carol Irdquo iar mai tacircrziu haver de cvuţa (coleg de grupă) al organizației sioniste bdquoDror Habonimrdquo Iar astăzi acum doamna Amalia Șvarț tante Amalia mă aștepta Icircmi formulasem și icircmi reformulasem ca pe un adevă-rat scenariu această cutremurătoare pentru mine reicircntacirclnire cu tante Ama-lia mama lui Reluțu O mamă care-și jelea pierderea unicului său fiu icircn zi-lele tragice ale Pogromului de la Iași Zile pe care eu am făcut jurămacircnt să nu le uit niciodată nici o clipă pacircnă la sfacircrşitul sfacircrşitului Aveam senzaţia sinistră că va trebui să intru icircn rolul nefast al unui mesager al morţii

Cu o astfel de senzaţie oribilă şi cu mintea cotropită de momentul fatal icircn care macircna prietenului meu s-a des-prins de macircna mea pentru a dispărea icircn neant şi icircn moarte am trecut pragul casei icircn care am trăit zilele cele mai fericite ale copilăriei mele alături de Reluţu Doamne Dumnezeule şi as-tăzi după o viaţă de om icircmi amintesc cu neştirbită prospeţime de acea cli-pă care avea să devină unul din cele mai blestemate coşmaruri ale vieţii mele Auziţi şi dumneavoastră icircn puţi-ne cuvinte ce i-am povestit ore şi ore icircn şir mamei lui Aurel Șvarţ

S-a icircntacircmplat icircn ziua icircn care tot creştinul icirci prăznuieşte pe Sfinţii Petru şi Pavel adică pe 29 iunie din vara lui 1941 Ne aflam icircn curtea Chesturii de Poliţie icircntr-unul din intervalele icircnşe-lătoare cacircnd armele ucigaşe tăceau Tatăl meu care pacircnă atunci mă ţinuse stracircns lipit de el mi-a dat un bracircnci puternic şi cu o voce plină de dispe-rare pe care nu i-o mai auzisem mi-a strigat bdquoFugi fugi acum şi nu uitardquo Şi am ţacircşnit ca aruncat de un resort Fugeam cu o iuţeală de care nici nu mă bănuiam icircn stare Mi se părea că icircmpotriva legii gravitaţiei nici nu atin-geam pămacircntul

Liniştea amăgitoare care a de-clanşat demenţa de mai tacircrziu a fost scurtă Au reicircnceput icircmpuşcăturile Se trăgea din toate direcţiile din toate armele Şi evreii captivi alergau bez-metici sub ploaia de gloanţe fără să ştie icircncotro icircşi pot salva viaţa

M-am avacircntat şi eu icircn acel iureş fără speranţă Cădeau oameni sece-raţi de gloanţe cădeau icircmpiedicacircn - du-se unii de alţii iar cei icircncă vii căl-cau peste cei morţi fugind de moarte Din mulţimea aceea dezumanizată care icircşi căuta la icircntacircmplare salva-rea s-a auzit un urlet cutremurător LA SIDOLI EVREI Şi gloata aceea dezlănţuită a pornit-o icircn acelaşi galop dement spre zidul icircnalt ca de cetate medievală care despărţea poliţia de vechiul cinematograf bdquoSidolirdquo

Era un zid de doi metri icircnălţime cu triunghiuri de sticlă groasă planta-te pe creastă Icircn acele clipe tragice cine mai avea puterea judecăţii Era desigur o nebunie dar atunci doar escaladarea acelui zid o consideram singura cale spre viaţă sau spre moarte Nu aveam de ales

Aşadar icircn ziua aceea rece şi tris-tă de sfacircrşit de toamnă icircn care Iaşiul părea un oraş mort tremuracircnd de frig sau vibracircnd de emoţie m-am trezit icircn casa al cărui prag l-am trecut de atacirc-tea ori Şi iată-mă acum icircn faţa ma-mei prietenului meu doamna Amalia tante Amalia cum icirci spuneam eu Se vedea că mă aştepta Stătea icircn mijlo-cul icircncăperii fără nici o expresie pe chipul icircnnegurat şi aşa icircnveşmacircntată icircn negru părea un monument dăltuit icircn durere şi suferinţă

Fiinţa aceea pe care o ştiam eu fusese o femeie frumoasă icircncă icircn pu-terea vacircrstei de pe chipul căreia nu se stingea niciodată lumina unui zacircm-bet Acum icircn faţa mea se afla o mamă ruinată de jale Trupul ei zvelt armo-nios altădată era acum gacircrbov părul ei de culoarea inului era acum cenu-şiu faţa brăzdată de riduri adacircnci ochii ei veseli cu privirea caldă pe care icirci ştiam erau acum marcaţi de tuşele vineţii ale cearcănelor Pă-reau nişte ochi morţi Iar eu priveam ca hipnotizat fără să-mi pot descleş-ta buzele Ce şi cum să-i spun unei mame atacirct de năpăstuite O mamă a idişe mame care a plătit un tribut atacirct de scump Pierderea unicului său fiu Există oare icircn vreo limbă cuvinte care să poată alina durerea unei ase-menea fiinţe

Eu tăceam şi o priveam uluit pe tante Amalia cacircnd m-am simţit icircm-brăţişat Tante Amalia mă stracircngea icircn braţele ei cu icircntreaga ei dragoste cu toată afecţiunea pe care ar fi tre-buit să le dăruiască propriului ei fiu Doamne mă stracircngea icircn braţele ei cu atacircta putere și eu simţeam cum inima icircmi bate cu atacircta forţă icircncacirct mă te-meam că icircmi va sparge pieptul şi se va rostogoli pe duşumeaua proaspăt spălată Tante Amalia placircngea icircn-cetişor şi printre suspine am auzit-o spunacircnd cuvinte pline de blacircndeţe și duioșie Le ţin minte şi azi aproape aşa cum le-am auzit

ndash Te-am aşteptat zănoc (diminutiv icircn limba idiş pentru substantivul bdquofiuldquo) Ai venit fără Relu fără icircngeraşul meu fără sufletul meu

Iar cuvintele ei mă ardeau ca un fier roşu Aş fi preferat atunci să se surpe pămacircntul sub mine decacirct să le fi auzit A urmat o tăcere grea apăsă-toare după care i-am auzit iar glasul sugrumat de durere

ndash Spune-mi tu cum şi de ce să mai trăiesc cacircnd ei mi-au ucis icircngerul şi mi-au zdrobit neşama (bdquosufletldquo icircn ebraică)

Iar eu tăceam şi mă minunam icircn-trebacircndu-mă icircn ce suflet mare poate icircncăpea atacircta jale şi atacircta deznădej-de

La Iaşi icircn acele zile care au icircnne-grit istoria Romacircniei icircn acel masacru ce a icircnsemnat cel mai devastator po-

grom antievreiesc din această ţară Relu nu a fost singurul bdquoicircngerrdquo ucis Au fost asasinaţi icircn cele mai diabolice atrocităţi un număr de trei sute cinci-zeci de copii evrei care nu apucaseră icircncă să-şi ia zborul spre viaţă O ade-vărată cruciadă icircmpotriva acestor ino-cenţi martiri care au căzut jertfă urii de moarte antisemite care durează de milenii

Cu ani icircn urmă regretatul critic li-terar Eugen Luca scria icircn bdquoDuminica neagrărdquo că icircn pogrom au fost ucişi cinci sute de copii

Ca o vrajă mistică mă atrăgea ca-mera lui Relu Uşa icirci era larg deschi-să iar eu am păşit icircn ea icircnfiorat şi cu sentimentul cu care aş fi trecut pragul unui templu Pe o policioară dreaptă cu o acoperitoare albastră brodată chiar de macircna doamnei Amalia ne zacircmbea chipul lui Relu Aşa cum icircl ştiam cu faţa lui veselă plină de can-doare cu ochii mari prietenoşi a că-ror privire te icircntrebau bdquoHei ce zicirdquo Un copil frumos ca un icircnger Sub raft cacircteva lucruri care i-au aparţinut ta-bla de şah pe care piesele albe şi cele negre păstrau ultimele poziţii ale unei partide neterminate o cutie alb-albas-tră KKL(Keren Kaiemeth Lʼ Israel) cu care am umblat icircmpreună pe stră-zile Iaşilor pentru o colectă de bani destinaţi realizării unui cămin naţional evreiesc pe pămacircnturile străbunilor bdquoamintirilerdquo hacirctrului Creangă un Jules Verne cu romanul bdquoDouăzeci de mii de leghe sub mărirdquo al cărui personaj principal Căpitanul Nemo icircl fermeca pur şi simplu pe Relu Mai era acolo un caiet bdquodictandordquo mai degrabă un jurnal cu observaţii aproape zilnice consemnacircnd icircntacircmplări uneori copi-lăreşti pline de haz alteori secvenţe de viaţă subliniate cu o icircnţelepciune matură şi pur şi simplu dramatice Rememorez ultima sa icircnsemnare da-tată 29 iunie 1941 bdquoToată noaptea n-a icircnchis nimeni ochii Aşteptăm Ce aşteptăm pe cine aşteptăm Acum zăresc o lumină prin geamul camuflat Se aud zgomote icircnfricoşătoare urlete de groază icircmpuşcături placircnsete de

copii Doamne ce ne mai aşteaptă pe noi evreiirdquo

Toate şi tabla de şah şi cărţile pe care le icircndrăgise Relu toate erau acolo făcacircnd atacirct de vie prezenţa prietenului meu Pe mine m-a impre-sionat icircnsă cea din urmă icircnsemnare din aşa-zisul lui jurnal Răspunsul la icircntrebarea cu care icircşi icircncheie icircnsem-nările şi pe care el icircl aştepta cu atacircta spaimă avea să-l capete icircn aceeaşi zi neaşteptat de sacircngeros icircn care au fost asasinaţi paisprezece mii de evrei ieşeni

Trecuseră ore bune icircn care eu şi tante Amalia povesteam fără să obo-sim şi fără să dorim să punem punct icircntacircmplărilor din scurta viaţă a celui care a fost şi nu va mai fi bdquoicircngeraşulrdquo şi bdquoneșamardquo doamnei Amalia Nici nu ne-am dat seama cacircnd s-a scurs tim-pul acelor amintiri răscolitoare Stropii de ploaie icircncetaseră să mai bată icircn fe-restre şi un amurg lăptos s-a coboracirct peste oraşul pustiit de o zi cacircinoasă de noiembrie

Venise timpul să plec Tante Ama-lia s-a apropiat de mine şi m-a cuprins de umeri Ochii ei stinşi pacircnă atunci mă priveau cu o intensitate tulbură-toare ca şi cum ar fi vrut să-mi dezvă-luie un gacircnd secret şi nerostit Şi par-că o şi auzeam bdquoZănoc spune tu cacirct o s-o mai duc fără icircngeraşul meu şi cu un suflet sufletul meu care a murit icircmpreună cu Reluţurdquo

Tante Amalia nu s-a icircnşelat Nu a trecut multă vreme după vizita pe care i-am făcut-o cacircnd durerea prea mare pentru o mamă a doboracirct-o Murise de inimă rea cum se spune icircn popor Boală fără leac

Cei peste trei sute de copii-martiri pieriţi asemeni lui Aurel Șvarţ icircn Po-gromul de la Iaşi care icircntregesc cifra cutremurătoare de un milion cinci sute de mii care au căzut jertfă icircn Holo-caust sunt victimele inocente ale unei uri apărute cu milenii icircn urmă icircntr-o

(Continuare icircn pag 22)

LEONARD ZĂICESCUWuppertal ianuarie 2020

Simfonia unor vieți bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon

La Editura Hasefer a apărut bdquoVioara icircntacircirdquo de Hedi Simon scriitoare israeliană de limbă romacircnă icircn re-dactarea Ilenei Buculei Este un roman a cărui acțiune acoperă mai mult de o jumătate de secol din 1944 la Cernăuți pacircnă icircn anii 2000 la Tel Aviv Elementul bio-grafic autentic icircl constituie destinul tragic al savantului Albert Schwartz icircndepărtat prin forța statului sovietic de părinții săi cacircnd icircncă era minor (fără să-i revadă vreodată) Elev și student remarcabil icircn domeniul ma-tematicii și al fizicii nucleare solicitat pentru cercetări secrete icircn slujba statului cariera sa va cunoaște un declin brusc icircn locul unui binemeritat post universitar va primi unul de profesor de liceu pentru ca nu peste mult timp să fie trimis icircn războiul din Afganistan icircn prima linie unde va și muri Icircși lasă văduvă soția și orfană fiica de 11 ani Sonia Icircn scurtă vreme aceasta icircși pierde și mama după o icircncercare de a-și reface viața făcută cu disperarea bdquoicircnecatului care se agață de un pairdquo După cacircțiva ani crunți petrecuți la un orfelinat Sonia ne este icircnfățișată ca studentă bursieră la Stomatologie la Universitatea din No-vosibirsk iar icircn timpul liber este prim-violonista unui cvartet de fete care dau concerte de muzică simfonică icircn sala Muzeului Municipal din oraș

Icircn paralel cunoaștem povestea lui Alexander Segal student la Construcții la aceeași universitate Icircncearcă să păstreze distanța față de mama lui auto-ritară Alla care momentan se zbate să recacircștige la Chișinău o casă despre care afirmă că i se cuvine Alexander se icircndrăgostește de Sonia (bdquovioara icircntacircirdquo nu numai icircn cadrul cvartetului ci și icircn existența lui) iar sentimentele icirci sunt icircmpărtășite Se căsătoresc și au o viață icircmplinită pacircnă cacircnd dorința amacircndu-rora de a ști adevărul despre trecutul părinților lor care le afectează prezentul devine tot mai puternică Le rămacircne cititorilor să descopere cum s-au icircntrepă-truns viețile Allei și a lui Albert semnificația bdquosimfonieirdquo icircn evoluția personajelor precum și deznodămacircntul romanului Icircntreaga carte este scrisă agreabil cu alternarea vocilor (a lui Alexander și a Soniei) care preiau firul povestirii și icircl urmăresc cu tenacitate și curaj CLAUDIA BOSOI

Pogromul de la Iași icircngeri uciși și suflete zdrobite

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 15: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 15

Este titlul articolului apărut icircn bdquoCurierul Israelitrdquo din 17 decembrie 1944 (organul de presă al UER) ca răspuns la apariția Decre-tului-lege semnat de Lucrețiu Pătrășcanu ministru al Justiției privind abrogarea legislației rasiale bdquoDupă trei luni de lupte și frămacircntări această populație se găsește icircntr-o situație foarte tristărdquo se scria icircn arti-col bdquoPrintr-o declarație de principii brutalele legi rasiale sunt anulate formal dar icircn fapt urmările lor nenorocite sunt menținuterdquo Ex-primacircnd starea de spirit a evreilor doctorul Filderman icircntrebat de ziarul bdquoSemnalulrdquo ce părere are despre proiectul de abrogare a legilor rasiale a răspuns bdquoNu icircnțeleg icircntre-barea Vreți desigur să vorbiți de legea de menținere a legilor rasialerdquo

Dar care au fost obiecțiile Explicația o dă icircn primul racircnd Filderman icircn cadrul unei polemici purtate cu Pătrășcanu Icircn opinia președintelui UER deși bdquoexpunerea de mo-tive a legii conține idei favorabile soluționării problemei evreiești ele nu au nici o valoare icircntrucacirct după normele de doc-trină și jurisprudență numai textul legii are importanță jude-cătorii fiind ținuți a aplica textul legii și nu intenția legiuitorului din expunerea de motiveldquo

Punctul cel mai criticat de Filderman a fost problema salariaților El a criticat faptul că prevederile legii mențineau pe toți icircnlocuitorii și dublanții care i-au iz-gonit pe evrei din locurile lor de muncă iar evreii izgoniți n-aveau certitudinea de a fi reprimiți Astfel dacă articolul 5 al le-gii prevedea că patronii sunt obligați a-i reprimi icircn serviciu pe toți evreii concediați pe baza legilor rasiale conform articole-lor 7 și 8 icircn vederea aplicării prevederi-lor articolului 5 se vor constitui comisiuni mixte pentru a decide care dintre salariații concediați vor fi reprimiți ținacircnd seamă de capacitatea icircntreprinderii și de următoarea ordine de preferință vor fi reprimiți mai icircntacirci cei cu salariile mici cei care nu au nici o sursă de venit deținuții politici și deportații pe motive rasiale cei care au familii mai numeroase Așadar icircntreabă Filderman icircn polemica purtată cu Pătrășcanu bdquoCare e soluția proiectului Ministerul de Justiție după ce a obligat pe patron să mențină pe toți icircnlocuitorii și dublanții a obligat pe pa-tron să reprimească și pe evreul licențiat cu dreptul pentru patron de a-l refuza icircn cazul icircn care comisia de judecată va lua această hotăracircre Aceasta nu icircnseamnă reintegrare aceasta icircnseamnă menținerea legilor legio-nareldquo

Care a fost revendicarea lui Filderman bdquoSă se inverseze regula din lege și să se dispună ca toți salariații evrei să fie reprimiți obligatoriu icircn serviciile de unde au fost concediați iar toți salariații creștini care i-au icircnlocuit sau dublat să fie obligatoriu plasați icircn icircntreprinderi identice sau similarerdquo

Icircn privința imobilelor observația a fost că cei instalați icircn magazine ateliere de meseriași fabrici școli cămine localuri de spectacole n-au termen de predare pro-prietarul evreu nu-și va recăpăta dreptul la folosință decacirct peste 10 ani cacircnd vor icircnce-ta poate legile de prelungire a contractelor de icircnchiriere Așadar ndash conchide Filderman ndash bdquobătracircnii și orfanii izgoniți din azile și or-felinate meseriașii izgoniți din atelierele lor elevii și studenții izgoniți din căminele lor etc rămacircn pe drumuri Este asta retroceda-re sau este un refuz de retrocedarerdquo

Față de această situație Filderman ce-rea să se accepte eliberarea acestor clă-diri pacircnă la 1 martie 1945 Icircn condițiile date UER hotărăște continuarea luptei icircn numele bdquounei icircnalte idei de dreptate O continuă cu amărăciune și durere fiindcă a avut iluzia că nu va mai fi nevoie de sforțări noi pentru cu-cerirea drepturilorrdquo

Dr LYA BENJAMIN

E v r e i icirc n v i a ţ a p u b l i c ă

bdquoAmărăciunea noastrărdquo

Evreii din Insula Jersey o comunitate neobișnuităInsula Jersey face parte din ceea ce se cheamă

The Channel Islands fiind situată icircn Canalul Macircnecii mai aproape de Franța dar aparținacircnd Marii Britanii Jersey se bucură de autonomie și este un paradis fis-cal unde mulți bogătași britanici icircși ascund averea

Aici trăiește și o comunitate evreiască neurbană la ora actuală număracircnd 49 de membri cu o medie de vacircrstă de 70 de ani Dacă pandemia de coronavi-rus a obligat comunitățile evreiești din Marea Britanie să-și icircnchidă sinagogile evreii din Insula Jersey au putut să organizeze serviciile de Șabat deoarece pan-demia s-a aflat sub control Desigur și aici enoriașii au purtat măști și mănuși iar numărul participanților s-a limitat la 12 bărbați

Oricum povestește Stephan Regan președintele comunității numărul membrilor scade oamenii se mută la Manchester și Londra Și dacă pacircnă la pan-demie cei care locuiesc icircn icircmprejurimi veneau la ser-viciile religioase acum se deplasează mai greu Legă-turile cu teritoriul britanic propriu-zis au fost mult timp icircntrerupte căci și de acolo mai veneau evreii originari din insulă să petreacă marile sărbători aici S-a icircntre-rupt pentru o perioadă și aprovizionarea cu alimente cașer

Icircnflorirea comunității evreiești a avut loc icircn anii 1960-1970 numărul membrilor ajungacircnd la aproxima-

tiv 120 icircn condițiile icircn care populația totală a insulei era de 100000 Stephan Regan spune că icircn acei ani de boom economic și financiar au venit pe insulă con-tabili avocați specialiști fiscali bdquoErau oameni onești și muncitorirdquo povestește președintele comunității Dar copiii lor nu au rămas aici Foarte puțini mai știu să ci-tească icircn ebraică și mă icircntreb ce se va icircntacircmpla cacircnd eu și alții ca mine nu vor mai firdquo Regan nu vede pers-pectiva unei refaceri a comunității

Evreii britanici au amintiri dureroase cacircnd vine vorba despre aceste insule Ele au fost ocupate icircntre 1940-1945 fiind singurul teritoriu britanic cucerit de armata germană Cei 30 de evrei care au rămas pe in-sule au fost supuși legilor antisemite impuse de forțele de ocupație dar puse icircn aplicare de funcționari publici britanici Pe insula Alderney o piatră inscripționată icircn engleză franceză rusă și ebraică amintește că aici au fost create două lagăre de muncă icircn care au mun-cit sute de deținuți est-europeni dar și evrei francezi care au ridicat Zidul Atlantic al lui Hitler pentru a opri o invazie a Europei Decenii de-a racircndul nimeni nu s-a ocupat de istoria acestor locuri De cacircțiva ani un grup de arheologi a icircnceput săpături au fost găsite gropi comune ele aparținacircnd lagărelor Stylt și Nordenrey care s-au aflat sub conducerea unui detașament SS Mai ales Stylt a fost un lagăr al morții iar francezii l-au botezat bdquostacircnca blestematărdquo din cauza condițiilor icircn-grozitoare de trai și meteorologice cu furtuni și vacircnturi puternice

Din 1942 Alderney a devenit scena unor construcții masive au fost realizate tuneluri buncăre cuiburi de mitralieră și spații pentru baterii de artilerie drumuri și o cale ferată Astfel Alderney s-a transformat icircn cea mai fortificată dintre insulele Canalului Macircnecii

Deși au existat mulți colaboratori după război Ma-rea Britanie a preferat să nu facă agitație iar astăzi dezbaterea privind istoria insulelor se desfășoară cu dificultate a menționat Martha Bernstein secretara Comunității Evreilor din Jersey care conduce un pro-gram educativ evreiesc icircn școlile din insulă

EVA GALAMBOS

Comitetul Director al FCER adoptă importante decizii organizatorice

Lagărul din Insula Jersey

Comitetul Director al FCER reunit icircn data de 2 septembrie a analizat continuarea situației econo-mice dificile care a afectat FCER-CM ca urmare a scăderii veniturilor din vacircnzări chirii și alte surse de finanțare și a fost decisă icircn unanimitate prelungirea cu patru luni a unor măsuri de austeritate economico-fi-nanciară la nivelul FCER și al Comunităților Evreiești printre care reducerea pentru respectivul interval a remunerațiilor brute (cu 12 a veniturilor salariale și de mandat ale persoanelor care nu sunt pensionare reducerea cu 25 a normei de lucru a tuturor persoa-nelor care sunt pensionare diminuarea cu 25 sau suspendarea contractelor de drepturi de autor sau pre-stări servicii) Excepție fac cele la care plata reprezintă procent din contribuții de participare De asemenea toate ajutoarele religioase de care beneficiază membri ai comunităților vor fi reduse cu minim 25 și se conti-nuă sistarea angajărilor Icircn cadrul icircntrunirii s-a subliniat că față de reducerile adoptate icircn perioada anterioa-ră acum diminuarea veniturilor salariale este cu 3-5 mai mică

Avacircnd icircn vedere continuarea măsurilor de auste-ritate precum și reglementările adoptate de autorități pentru evitarea aglomerației la locul de muncă Comi-tetul Director a mai hotăracirct tot pe o perioadă de patru luni ca icircn ziua de vineri activitatea să se desfășoare icircn regim de muncă la domiciliu icircn cazul pensionari-lor munca la domiciliu fiind extinsă cu trei ore și icircn-tr-o altă zi a săptămacircnii Se exceptează de la aces-te prevederi persoanele care derulează activități icircn cadrul Asistenței Sociale și Medicale avacircnd icircn vede-re faptul că au fost exceptați de la măsura micșorării salariilor

Ca urmare a schimbărilor intervenite icircn normele privind prevenția epidemiei cu SARS-COV2 (Stare de Urgență sau de alertă) membrii CD au aprobat icircna-intarea spre aprobarea Consiliului de Conducere a Regulamentului-Cadru de Alegeri privind alegerea or-ganelor de conducere și de reprezentare ale Comu-nităţilor Evreieşti din Romacircnia - Cultul Mozaic cacirct și Regulamentul de organizare și desfășurare a Congre-sului al IV-lea al Federației Comunităților Evreiești din Romacircnia-Cultul Mozaic (aprobat de către Adunarea

Generală a FCER-CM din 6 martie 2020 prin vot elec-tronic) Aceste modificări inclusiv Programul-calendar de pregătire organizare și derulare a Congresului al IV-lea al FCER-CM precum și propunerile privind componența Comisiei de Validare și a Comisiei de Or-ganizare au fost aprobate de către recenta Adunare Generală (online) a FCER-CM

Icircn domeniul patrimoniului de cult și religios Comi-tetul Director a aprobat deplasarea unei delegații la Buzău icircn vederea discutării cu autoritățile locale a rea-bilitării Sinagogii din localitate De asemenea s-a soli-citat continuarea lucrărilor pentru eliminarea vegetației din Cimitirul Giurgiului din București fiind discutată și situația terenurilor libere de morminte din Cimitirul de la Botoșani CD a luat notă de informarea bdquola zirdquo privind situația cimitirelor evreiești din țară și solicită realizarea unei situații analitice a tuturor terenurilor din cimitirele icircncă funcționale din țară cei prezenți luacircnd notă de informarea privind problema lăcașurilor de cult nefolosite din Bucovina (Gura Humorului Cacircmpulung Moldovenesc Vatra Dornei) și recomandacircnd continu-area demersurilor pentru icircnființarea Muzeului Evreilor din Bucovina A mai fost prezentată o informare privind finanțarea reabilitării Sinagogii Cerealiștilor din Bacău cu ajutorul Fondului Ambasadorial

De interes din partea participanților s-a bucurat și informarea privind situația juridică a actelor de proprie-tate a obiectivelor de patrimoniu economic prezentată de directorul DAPI Rudi Marcovici Au mai fost apro-bate o serie de vacircnzări de imobile din București Galați Botoșani

Icircn final membrii CD au fost informați despre pre-gătirile pentru Sărbătorile de toamnă 5781 icircn condițiile pandemiei cu SARS-COV2 și au fost aprobate mai multe activități culturale

A fost decisă intrarea icircn conservare a Centrelor de Instruire și Recreere și a fost solicitată monitorizarea icircn continuare a situației icircn care se află procesul de ela-borare și implementare a Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului xenofobiei radicalizării și discursului instigator la ură 2021-2023 de către Comitetul interministerial icircnfiinţat prin Decizia Prim-ministrului Romacircniei (AM)

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 16: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Test revoluționar cu o rată de precizie de 95

Cercetătorii de la Sheba Medical Center din Ramat Gan au dezvoltat prototipul unui test rapid pentru depis-tarea noului coronavirus Acuratețea de peste 95 și prețul extrem de com-petitiv fac din acesta o posibilă viitoa-re alternativă pentru piața medicală

de profil Icircn prezent echipa de savanți a trecut de jumătatea parcursului ne-cesar pentru a-l lansa icircn producție icircn masă Procedeul de testare este relativ simplu Mai exact este vorba despre prelevarea unei probe din apa cu care pacientul a făcut gargară icircn prealabil Mărimea dispozitivului este similară cu a unei scrumiere el fiind alimentat prin intermediul unui cablu USB Rezultatul este afișat icircn aproxi-mativ o secundă iar acesta nu este singurul aspect competitiv costurile fiind mai mult decacirct rezonabile Astfel aparatul ar putea costa aproximativ 200 de dolari iar tubul și soluția de gargară doar 25 de cenți

Cercetătorii din cadrul Sheba Me-dical Canter gestionează un grup de 400 de persoane care participă la stu-dii preliminare iar dacă rata de suc-ces rămacircne la acest nivel ridicat cel mai probabil pacircnă la sfacircrșitul anului prototipul va putea fi utilizat la scară mondială El ar putea deveni o alter-nativă serioasă la actualele dispo-zitive de testare de tip PCR avacircnd avantaje nete icircn ceea ce privește du-rata obținerii rezultatului costurile și nu icircn ultimul racircnd nivelul de acuratețe (95 față de aproximativ 80 la testul PCR) Prof dr Eli Schwartz coordo-natorul studiului a declarat publicației The Times of Israel că acest nou

ŞTIINŢA

ŞI VIAŢA

Inovație pentru eficientizarea educației online

Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ

Mai aproape de tratarea autismului

Tumori depistate prin analize de sacircngeOamenii de știință dezvoltă modalități de a identifica tumori cu 98 mai

repede icircn urma efectuării unor teste de sacircnge Cercetătorii de la Institutul Is-raelian pentru Tehnologie din Haifa au dezvoltat o nouă metodă pentru analiza rapidă și ieftină a probelor de sacircnge Prima sa aplicație testată va fi depistarea precoce a tumorilor canceroase Tehnologia inovatoare descrisă icircn prestigioa-sa revistă Nature Communications a fost dezvoltată de prof univ dr Tomer Shlomi alături de doctoranzii Shoval Lagziel și Boris Sarvin pe baza unei combinații unice de spectrometrie de masă și metode de calcul

Un spectrometru de masă determină concentrațiile moleculelor din probe-le biologice De regulă acest lucru necesită un proces preliminar cronofag și costisitor numit cromatografie care separă materialele din probă icircn funcție de proprietățile chimice Grupul de cercetare al prof Shlomi a conceput o metodă care omite această etapă de cromatografie fără a afecta icircn mod semnificativ calitatea analizei spectrometriei de masă Testul este finalizat icircn doar 30 de secunde scurtacircnd astfel procesul cu aproximativ 98 și reducacircnd costul acestuia cu o rată similară Analiza de calcul corectează de asemenea informațiile brute măsurate și cuanti-fică cu exactitate concentrațiile a mii de molecu-le din probele de sacircnge Potrivit coordonatorului studiului noutatea constă icircntr-o metodă de cal-cul dezvoltată de grupul de cercetare Această metodă identifică configurații optime de lucru icircn spectrometrul de masă care permite o analiză de icircnaltă sensibilitate pentru diverse tipuri speci-fice de probe biologice

Un medicament experimental nu-mit NAP dezvoltat inițial la Universita-tea din Tel Aviv pentru maladia Alzhei-mer ar putea ajuta copiii diagnosticați cu un tip de autism cauzat de sindro-mul ADNP o mutație genetică carac-terizată prin insuficiență mentală

NAP (numit și CP201) a fost in-ventat de prof dr Illana Gozes de la Departamentul de Genetică Mole-culară Umană și Biochimie Icircn urmă cu douăzeci de ani laboratorul coor-donat de prof dr Gozes a descope-rit gena proteinei ADNP și legătura acesteia cu autismul Cacircnd NAP a pă-truns icircn structura celulelor nervoase ale șoarecilor care arătau o mutație ADNP proteina legată icircn mod cores-punzător de celula nervoasă celulele au revenit la funcția normală Faptul că tratamentul NAP a reușit să resta-bilească funcția normală a modelelor de celule asemănătoare neuronilor cu ADNP afectate prezintă o speranță că poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe inclusiv autismul a spus prof Illana Gozes Deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt carac-terizate de patologii similare la nivelul

bdquoViața noastrărdquo ndash o nouă serieSpre bucuria mai multor generații

de cititori romacircni din Israel a rea-părut publicația bdquoViața noastrărdquo Are o istorie de multe decenii ea fiind icircnființată icircn perioada icircn care comuni-tatea romacircnă din Israel număra sute de mii de membri La icircnceput cotidi-an bdquoViața noastrărdquo a atras colabo-rarea unor ziariști prestigioși plecați din Romacircnia ceea ce s-a reflectat icircn calitatea publicației Condițiile schim-bate de-a lungul vremii respectiv dispariția unei mari părți a publicului cititor au dus și la dispariția bdquoVieții noastrerdquo care icircntre timp devenise săptămacircnal

Acum un grup de publiciști entuziaști a decis să dea un suflu nou publicației și sub conducerea Doinei Meiseles și a lui Nando Ma-rio Varga cel care ani de zile a fost redactorul-șef al ziarului a lansat o serie nouă Deocamdată online ceea ce face posibil accesul unui număr mare de cititori atacirct din Israel cacirct și din Romacircnia bdquoViața noastrărdquo continuă profilul bdquoJurnalului săptă-macircniirdquo cu informații de ultimă oră despre situația din Israel dar și din Romacircnia prezentarea unor eve-nimente internaționale și știri des-pre comunitatea romacircnă din Israel bdquoViața noastrărdquo a preluat și o mare parte din colaboratorii bdquoJurnalului săptămacircniirdquo Icirci urăm noii publicații mult succes șio viață lungă (RE)

Icircnceperea anului școlar reprezin-tă o preocupare atacirct pentru elevi și părinți cacirct și pentru dezvoltatorii de tehnologie din Israel avacircnd icircn vede-re că lumea se află icircncă sub efectul pandemiei de coronavirus Milioane de elevi și studenți vor participa la cursuri online cel puțin cacircteva zile pe săptămacircnă iar provocările sunt mari și diverse Cu toate acestea cursuri-le la distanță vor face parte din pei-sajul educațional mult timp de acum icircnainte Acest lucru prezintă multe oportunități pentru cele aproximativ 400 de companii din domeniul tehno-logiei educaționale din Israel iar une-le vin cu cacircteva soluții personalizate

Tailor-ED este o platformă utili-zată de 4500 de profesori din icircntrea-ga lume pentru a crea lecții digitale diferențiate icircn clasă sau hibride icircn domeniul matematicii limbii engleze și artelor Ministerul Educației israelian a ales această platformă pentru cursu-rile de matematică de clasa a X-a la distanță bdquoSpecialitatea noastră este componenta social-emoțională care este foarte importantă icircn icircnvățămacircntul la distanță deoarece profesorii nu au aceeași interacțiune cu elevii ca icircn clasărdquo spune CEO-ul Maayan Yavne

Verbit oferă servicii de transcrie-re și subtitrare cu o nouă aplicație pentru pc Live Room care oferă tran-scrieri interactive și subtitrări icircn cadrul sesiunilor Zoom live Live Room aju-tă școlile să ofere cursuri online care respectă cerințele de accesibilitate iar transcrierile pot fi partajate direct din aplicație sau descărcate pentru a crea materiale de studiu

ClassMe include instrumente pentru a-i ajuta pe elevi să facă față suprasolicitării informațiilor digitale și să comunice mai ușor cu profe-sorii și colegii Printre aceste pro-duse se numără aplicații de chat icircn timp real tutoriale online la cerere instrumente de evaluare pentru pro-

fesori și o rețea de comunicare pri-vată Aplicațiile de mesagerie ClassMe oferă o interfață pentru pedagogii individuali ndash un avantaj față de gru-purile dezorganizate de WhatsApp și Facebook folosite ca alternati-vă la cursurile desfășurate icircn mod tradițional

creierului cercetătorul a afirmat că speră că cei ce suferă de aceste boli vor putea de asemenea să benefici-eze de tratamentul cu NAP icircn viitor

NAP a fost clasificat icircn categoria bdquoorphan drugrdquo de către Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente ceea ce icircnseamnă că marja de adre-sabilitate este redusă (sub 200000 de cazuri icircn SUA) și nu ar putea fi produs fără asistența financiară a sta-tului Icircn prezent el se află icircn etapele pregătitoare ale unui studiu clinic pe copii cu sindrom ADNP prin interme-diul companiei israeliene Coronis Ne-urosciences Tratamentul cu medica-mentul experimental are șanse impor-tante să contribuie la icircmbunătățirea cognitivă a acestor copii și să le spo-rească memoria și capacitatea de icircnvățare

O nouă publicație icircn limba romacircnă

icircn IsraelEditura Saga din Israel a lansat o

nouă publicație icircn limba romacircnă inti-tulată bdquoJurnal israelianrdquo

bdquoJurnal israelianrdquo icircși propune să ofere o platformă online comodă lecturii pe ecrane cu apariții săptă-macircnale bdquoVom promova un jurnalism lucid elevat proaspăt și adaptat mediilor comunicaționale actualerdquo se arată icircn articolul de deschidere Revista are o tematică diversificată cu accent pe evenimente culturale inclusiv fragmente din creații ale au-torilor israelieni de limbă romacircnă sau ale celor din Romacircnia

bdquoJurnal israelianrdquo apare exclu-siv online cu acces pentru toți cei interesați din Israel și Romacircnia Icirci do-rim succes icircn icircncercarea de a com-pleta peisajul presei israeliene de limbă romacircnă (RE)

aparat se pretează pentru o eventu-ală acțiune de testare icircn masă fiind foarte sigur rapid și ieftin Analiza asupra probei de apă folosite de pa-cient și transferată cu ajutorul unui tub se face prin raportarea la un eșantion infectat cu COVID-19 iar această comparație este realizată cu ajutorul unor elemente de inteligență artificială aplicată icircn domeniul medical a arătat Eli Assoolin CEO al companiei New-sight producătoarea dispozitivului SpectraLIT Un alt element de noutate arătat de producător constă icircn faptul că dispozitivul poate fi operat și de persoane fără cunoștințe medicale și nu folosește substanțe chimice cu regim special care ar putea impune condiții speciale

Comoară veche de 1000 de aniReprezentanții Autorității Israelie-

ne pentru Antichități au anunțat des-coperirea unui important tezaur al-cătuit din 425 de monede de aur de către un grup de tineri care s-au oferit voluntari icircnainte de icircnceperea stagiu-lui militar obligatoriu Cel mai probabil aceste monede au fost icircngropate icircn urmă cu peste 1100 de ani de către cineva care intenționa să le recupe-reze mai tacircrziu dar nu s-a mai putut Oz Cohen unul dintre voluntari a afir-mat că a săpat și cacircnd a icircndepărtat un strat de pămacircnt a văzut ceva ce păreau a fi bdquofrunze foarte subțirirdquo La o privire mai atentă el a constatat că este vorba despre o cantitate impor-tantă de monede de aur

Majoritatea monedelor sunt din aur de 24 de karate și datează din perioa-da abbasidă cunoscută și sub nume-le de Epoca de Aur Islamică Califatul Abbasid (750ndash1258) a controlat teri-toriul aferent Irakului de astăzi unde inovațiile icircn artă și arhitectură au făcut ca orașele Bagdad și Samara să de-vină capitale culturale ale lumii musul-mane La apogeul puterii sale icircn anul 850 califatul ocupa părți din Africa de Nord și o mare parte din Orientul Mij-lociu

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 17: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 17

La Editura Hasefer a apărut recent volumul bdquoPovestiri din Țara Făgăduințeirdquo de David Urs icircn redactarea Ilenei Buculei Cititorilor le-ar putea fi familiar numele autorului (pseudonimul literar al lui Adrian Ernster inginer silvic ori-ginar din Sibiu și emigrat icircn Israel) acesta fiind deja al pa-trulea titlu publicat la Hasefer după bdquoRădăcini abandonaterdquo (2014) bdquoTimpul deșertuluirdquo (2016) și bdquoPovestiri din Cibini-umrdquo (2017)

Și icircn această carte se icircntacirclnesc istoria scrisă și cea ora-lă calitățile de reportaje literare icircmbinacircndu-se cu dimensi-unea autobiografică Așa cum titlul ne lasă să intuim ceea ce urmează să citim sunt icircntacircmplări auzite sau trăite de autor icircn Israel Subiectele abordate sunt tratate cu umor și duioșie cu icircnțelepciune și echilibru dar și cu o doză de compasiune și autoironie bdquoicircntacircmplări vesele sau triste care mi-au dat prilejul să constat că mai avem icircncă multe de icircnvățat și de icircndreptat pentru a merita atributul onorant de popor laquoalesraquo de Providențărdquo

Vom citi printre altele despre ingenioasele ceremonii de recunoștință organizate icircn onoarea filantropilor care veneau să-și viziteze pădurile create din donațiile lor (Fi-lantropul american) despre directori despotici decăzuți și foști angajați ajunși la o situație prosperă (Noah bdquobinefă-cătorulrdquo) despre ura nestinsă și procesele nesfacircrșite dintre

doi frați pentru cacircțiva cen-timetri de pămacircnt (Frații kurzi) despre satisfacția clientului și chiar a vacircn-zătorului de a negocia o sumă convenabilă de ambele părți icircn locul acceptării fără cracirccnire a prețului inițial (Ladi și arabii) despre ocrotirea primei iubiri a fiicei de către bdquocel mai bun și cel mai deștept tată din lumerdquo (Secret de stat) despre esența modelatoare a tenacității și a curajului icircn devenirea fratelui autoru-lui (Avram topograful ndash pacircinea lui Dumnezeu icircn carne și oase)

Sunt doar cacircteva din-tre povestirile pe care cititorii le pot descoperi icircn acest vo-lum

CLAUDIA BOSOI

Forum romacircno-israelian

despre protejarea sănătății

și coronavirusAmbasadorul Statului Israel Da-

vid Saranga a avut o intervenție online icircn cadrul unui forum intergu-vernamental pe teme de sănătate ce a avut ca subiect al doilea val de infecţie cu noul coronavirus

bdquoFaptul că aceasta este prima icircn-tacirclnire la nivel guvernamental faptul că este pe tema sănătăţii icircnseamnă că avem mult de muncă icircn acest do-meniu Suntem dispuşi să icircmpărtă-şim cu Romacircnia toată experienţa şi tehnologiile noastre Romacircnia fiind unul dintre cei mai puternici parte-neri ai noştri pot spune un prieten apropiat şi un aliat fie că vorbim la nivel politic la nivel economic orice domeniu poate fi relevant Suntem aici pentru a icircmpărtăşi cunoştinţele noastrerdquo a punctat diplomatul citat de Agerpres

La racircndul său secretarul de stat icircn Ministerul Sănătăţii Andrei Baciu a spus că telemedicina bdquoeste unul dintre sectoarele strategice din do-meniul e-Sănătăţiirdquo bdquoIcircn următoarele săptămacircni vom avea noutăţi impor-tante ce privesc medicina digitalărdquo a afirmat el amintind că prioritatea gu-vernului este bdquodigitalizarea icircntregului sistem de administraţie publicărdquo

Itamar Grotto director general asociat icircn cadrul Ministerului Sănă-tăţii israelian membru icircn Comitetul Executiv al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a vorbit icircn cadrul icircntacirclni-rii despre perspectivele combaterii noului coronavirus prin intermediul noilor tehnologii Itamar Grotto s-a referit la perspectiva icircmbunătăţirii anchetelor epidemiologice bdquoatacirct onli-ne cacirct şi prin investigatori epidemio-logirdquo bdquoInvestim icircn IT ca să dezvoltăm Inteligenţa Artificială care ne va per-mite poate chiar să icircnlocuim inves-tigatorii să compensăm o parte din activităţile din spitale Apoi căutăm să găsim algoritmi care să identifice indivizii care prezintă un risc ridicat şi astfel să mergem să icirci testăm pe eirdquo a explicat reprezentantul Minis-terului Sănătăţii israelian

Totodată el a adăugat că Minis-terul Sănătăţii colaborează cu cel al Apărării pentru a dezvolta şi a valida o nouă metodă de detectare a noului coronavirus bdquoCredem că icircn trei-cinci luni vom fi capabili să prezentăm una sau mai multe tehnologii pentru a identifica infecţia cu noul corona-virus nu cu PCR ci cu tehnologii bazate mai degrabă pe partea fizică decacirct pe componenta biologicărdquo a spus Itamar Grotto

AM

Povestiri din Țara Făgăduinței

bdquoCapitolul lipsărdquo de Miriam Yahil-Wax la Radio Shalom

David Urs povestește din Israel

Ediția din 13 iulie 2020 a emisiu-nii bdquoUniversul la femininrdquo de la Radio Shalom realizată de Serena Adler a avut ca subiect cartea bdquoCapitolul lip-sărdquo de Miriam Yahil-Wax tradusă icircn 2020 la Editura Corint Invitații au fost redactorul de carte Alina Sacircrbu ing Dan Romașcanu istoricul Raphael Vago precum și autoarea

Alina Sacircrbu absolventă a Facultății de Litere și a unui master icircn antropo-logie a precizat că volumul bdquoCapitolul lipsărdquo este rodul a două traduceri con-secutive ndash scris icircn ebraică și tradus din engleză de Dragoș Zetu

Dan Romașcanu stabilit icircn Isra-el din 1984 a participat la lansarea ediției icircn ebraică ținută icircn 2017 la Mu-zeul Diasporei din Tel Aviv El a opinat că prezenta traducere este necesară atacirct publicului din Romacircnia cacirct și ce-lui din Israel care icircncă citește icircn limba romacircnă bdquoEste o carte care prezintă un punct de vedere original asupra istori-ei evreilor din Romacircnia și a perioadei interbelice Figura principală este cea a tatălui lui Miriam care face parte din generația lui Sebastian generația de tineri evrei care ajung la studii la sfacircrșitul anilor rsquo20 și pentru prima dată icircn istoria Romacircniei au speranța că vor fi integrați icircn intelectualitatea romacircnească Unii se icircndreaptă spre sionism alții spre naționalismul romacirc-

nesc iar o minoritate ndash spre comu-nism () Despre acei evrei comuniști care au aderat la partid și au fost foarte activi icircn mișcarea comunistă s-a scris extraordinar de puțin S-a scris enorm despre vacircrfuri (de pildă Ana Pauker) dar despre oamenii de racircnd ndash comuniștii de racircnd cum a fost Moni Weinstein (tatăl autoarei) ndash se vorbește foarte puțin Este poate pri-

ma carte care prezintă experiența emigrării icircn URSS icircn timpul războiu-lui drama evreilor care au trecut prin Stalingrad și prin asediul Leningradu-lui și s-au icircntors icircn Romacircnia cu iluziile spulberaterdquo

Raphael Vago a vorbit despre mișcările politice evreiești din Ro-macircnia interbelică și despre clișeele antisemite care circulau icircn epocă bdquoAntisemitismul icircn Romacircnia era unul

de periferie a Europei unde proble-mele sociale naționale erau arunca-te spre evrei Ei erau de vină pentru comunism pentru lipsa de moderni-zare a țării pentru societatea corup-tă a orașelorrdquo Tinerii evrei care s-au icircndreptat spre comunism erau atrași mai ales de internaționalism bdquoEste aici o rebeliune contra generațiilor mai icircn vacircrstă laquoSub marxism sub comu-nism o să putem trăi unde vrem ndash icircn Romacircnia URSS Palestina și chiar la Parisraquo Internaționalismul era un fel de răspuns la icircnțelegerea tinerilor că aveau o viață limitată mai restracircnsă decacirct experiența marxistă de laquoliber-tate egalitate fraternitateraquo un motiv care apare de cacircteva ori icircn carterdquo

Miriam Yahil-Wax are studii for-male icircn literatură și artă teatrală este scriitoare traducătoare lector la Uni-versitatea din Tel Aviv și dramaturg la Teatrul Kahn din Ierusalim bdquoCacircnd am citit varianta icircn romacircnă am fost foarte emoționată a fost ca o icircntoar-cere acasă ca și cum aș fi auzit vo-cea mamei și aș fi ascultat povestea din punctul ei de vedere icircn limba eirdquo Despre scrierea cărții a declarat bdquoA icircnceput din simpla curiozitate de a afla mai multe despre tatăl pe care nu l-am cunoscut și s-a transformat icircntr-o cercetare care a durat zece ani des-pre istoria Romacircniei interbelice ()

Cu cacirct mă apropiam de dezgroparea adevărului despre tatăl meu cu atacirct deveneam mai fascinată de Romacircnia țara unde și eu m-am născut și despre care știam atacirct de puțin laquoCapitolul lipsăraquo icircn limba romacircnă reprezintă icircn-tr-un fel tot ce am descoperit despre patria părinților mei pe care vă invit să o priviți prin ochii meirdquo

CLAUDIA BOSOI

După Rădăcini abandonate (2014) Timpul deșertului (2016) și Poves tiri din Cibinium (2017) Editura Hasefer ne oferă un volum al scriitorului isra-elian de limbă romacircnă David Urs Po-vestiri din Țara Făgăduinței

Ca și icircn cărțile lui anterioare narațiunile lui David Urs se inspiră mai totdeauna din fapte petrecute aievea și din experiența personală a autorului Trăind de aproape 40 de ani icircn Israel el a icircntacirclnit bdquoo sumedenie de oameni din toate colțurile lumii cu obiceiurile și manierele lor extrem de diferite precum și israelieni băștinași ndash evrei sabri (astfel sunt numiți evreii născuți icircn Israel icircntocmai ca fructul cactusului) arabi musulmani arabi creștini beduini druzi și cerchezirdquo Această diversitate umană oferă un cacircmp fertil de observație pe care ochiul prozatorului icircl percepe cu acu-itate

Amuzantă e povestea plăcuțelor de marmură destinate a-i răsplăti icircn acțiunea de icircmpădurire a țării pe donatorii de peste hotare Dar se mai

icircntacircmplă și icircncurcături cacircnd donato-rul se numește Rosenbaum iar pe plăcuță scria Rosenblatt Se proce-dează grabnic la corectarea erorii iar donatorul peste puțin timp revede icircn-cacircntat aceeași parcelă bdquoEi da Bravo Asta-i pădurea meardquo

Un luxos automobil american pă-trunde icircn curtea unei icircntreprinderi tocmai cacircnd directorul orgolios și antipatic făcea șmotru cu salariații Din mașină coboară un tacircnăr spre a-i mulțumi șefului pentru că l-a conce diat cu ani icircn urmă deschizacircndu-i astfel calea spre un orizont mult mai fertil

Icircntr-un orășel din sudul Ucrainei icircn urmă cu decenii evreul Mendel se trezi arestat și icircntemnițat de NKVD După cacircteva zile icircn celulă pătrunde un maior care i se adresează lui Men-del icircn idiș ceracircndu-i să-i circumcidă icircn taină copilul nou născut Maiorul icirci pregătise deja actele de plecare icircn Israel unde peste cacircteva luni va sosi și el

Pur umoristică este bucata intitula-tă bdquoPescăreștirdquo Nina e soția lui Fredy

și amanta lui Dan iar Kety e soția lui Dan și amanta lui Fredy

Lucrurile vor ieși la iveală cu oca-zia unei partide de pescuit cacircnd cor-turile celor două cupluri clandestine se nimeresc alături pe malul lacului Kineret iar femeile se mută fără mur-mur din corturile amanților icircn cele ale soților bdquoMicuța vacanță a fost foarte plăcută iar cele două perechi s-au simțit cum nu se poate mai binerdquo

Icircn proza bdquoEu la Judecata de Apoirdquo David Urs părăsește tăracircmul realității și se visează prim-ministru icircnfățișacircnd guvernului un vast și curajos program de reformă Caracterul său utopic im-primă bucății o notă de umor sarcas-tic

Piesa finală a volumului bdquoFantezii din viitorrdquo vă transportă icircn anul 2098 cacircnd toate idealurile autorului icircși vor fi găsit mirifica icircmplinire Vom trăi și vom vedea

O carte icircn ansamblu agreabilă și instructivă

ȘTEFAN CAZIMIR

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 18: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Bun de citit ndash Semnal Hasefer

Continuăm rubrica noastră sem-nalacircndu-le cititorilor cele mai recente lucrări apărute la Editura Hasefer

Elvira Cimponeriu bdquoLadislau Rooth un secol de muzică și mă-iestrierdquo redactor ndash Andreea Olaru cuvacircnt icircnainte de Ioan Holender in-troducere de Luciana Friedmann și postfață de Getta Neumann Este o lucrare biografică dedicată lui Ladis-lau Rooth dirijor cunoscut și apreciat la nivel internațional apărută cu prile-jul icircmplinirii vacircrstei de 100 de ani la 4 iulie 2020

Gabriel Ben Meron bdquoSalut icircnflă-cărat o antologie subiectivă și in-completă a umorului evreiesc sub regimul comunist din Romacircniardquo re-dactor ndash Andreea Olaru postfață de Emil Nicolae Autorul (n 1939) este un medic israelian originar din Romacirc-nia (a crescut la Buhuși) iar colecția de anecdote este icircnsoțită de adnotări care oferă necesarul context pentru cititorii de toate vacircrstele

Ginette Kolinka și Marion Ruggi-eri bdquoIcircntoarcerea la Birkenaurdquo icircn tra-ducerea din franceză a Virginiei Vala-suteanu și redactarea Ilenei Buculei prezintă povestea vieții lui Ginette Kolinka icircn prezent icircn vacircrstă de 95 de ani supraviețuitoare a lagărului de la Birkenau Coautoarea cărții este jur-nalista Marion Ruggieri scriitoare și realizatoare de emisiuni de radio icircn Franța

Răzvan Voncu bdquoScriitori evrei icircn cultura romacircnărdquo redactor ndash Ileana Buculei propune o sinteză care aco-peră perioada aproximativă a ultimilor 100 de ani Cartea este și un efort icircn direcția conceptului de bdquorealsemitismrdquo (N Cajal) de relevare a contribuției evreilor din Romacircnia la dezvoltarea literaturii romacircne moderne Lucrarea este structurată icircn patru părți (1) poeți prozatori dramaturgi memorialiști (2) savanți ebraiști critici eseiști (3) memoria scrisă a Holocaustului (4) traducători ziariști editori

Andrei Schwartz bdquoLecturi obligato-riirdquo redactor ndash Claudia Bosoi propune un volum de proze scurte grupate icircn jurul icircntacircmplărilor din viața autorului (n 1949 medic originar din Cluj care a făcut Alia icircn 1987 stabilindu-se la Beer Șeva) sau al reflecțiilor acestuia Articolele selectate au fost publicate și icircn revista Baabel

Pentru mai multe detalii vă invităm să consultați site-ul nostru wwwha-seferro iar pentru comenzi ne puteți contacta pe e-mail (difuzarehase-ferro)

CLAUDIA BOSOI

bdquoVara indianărdquo a lui Joe Dassin

Paradoxurile vieții de zi cu ziFiecare dintre noi trăiește o viață

caracterizată prin paradoxuri și com-promisuri De fapt modul icircn care in-dividul poate face față unor elemente paradoxale e doar o permanentă icircn-cercare de a ajunge la un compromis

Limba ebraică are și o expresie pentru o asemenea situație care icircn traducere sună cam așa cel mai mic rău posibil Adică icircntre două rele ajungi la un compromis alegacircnd pe cel care după părerea ta va produce cele mai mici necazuri

Scopul acestor racircnduri e să scoa-tă icircn evidență anumite paradoxuri aparținacircnd unui stat extrem de tacircnăr de-abia trecut de 70 de ani Statul Is-rael Israelul duce lipsă de o mulțime de elemente vitale pentru propria existență (de exemplu apă bogății naturale etc) dar paradoxurile se țin lanț unul icircntrecacircndu-l pe celălalt prin icircncăpățacircnarea cu care icircși fac simțită prezența icircn viața de toate zilele Și se pare că toate aceste paradoxuri pe care voi icircncerca să le expun aici foarte pe scurt (și nu pe toate) sunt caracteristice Israelului și numai lui

Am ajuns icircn Israel icircn urmă cu aproa-pe 50 de ani și am luat cunoștință de o situație paradoxală cunoscută de toți părinții icircnvățau bdquolimba maternărdquo de la copii Icircn cele mai multe case israelie-ne icircntr-o țară icircn care la acea vreme mai mult de 70 din populație era ve-nită din alte părți copiii se adaptau și prindeau limba cu ușurința caracteris-tică vacircrstei fragede și se icircntorceau de la școală cu un vocabular care de cele mai multe ori era icircmpărtășit părinților care nu aveau timp pentru a-și lărgi cunoștințele de ebraică

La fel de contrariat am fost atunci cacircnd la cacircteva luni dupa alia ajun-gacircnd icircn pragul bdquoierniirdquo israeliene (de fapt o toamnă rece) mi s-a spus că nu avem nevoie să icircncălzim aparta-mentul pentru că bdquola noi nu e iarnă și nu e frigrdquo Așa se face că icircn acei ani de icircnceput sufeream de frig icircn Israel mai mult decacirct icircn orice țară europeană Iar compromisul nu s-a lăsat așteptat prin introducerea icircn

casă a unor sisteme de icircncălzire insuficientă

Primele lucruri pe care le-am icircnvă-țat la centrul de absorbție din Carmel au fost istoria și geografia Israelului explicate cu ajutorul unor fraze pe icircnțelesul celor care de-abia dibuiau limba pe care icircncă nu o posedau Iar Nurit profesoara noastră a ținut să accen tueze printre altele că Israelul nu are nici constituție și nici granițe recunoscute de comunitatea interna-țională Iar eu naivul am ridicat macircna și cu puținele cuvinte pe care le știam am icircntrebat-o cum se poate trăi așa că doar absolut toate țările din lume au și constituție și niște limite geo-grafice care nu sunt puse la icircndoială sau chiar dacă există semne de icircn-trebare nimeni nu pornește la război pentru a schimba situația Iar Nurit mi-a răspuns cu un cuvacircnt pe care l-am icircnțeles imediat paradox Și nu mi-a luat mult timp pacircnă am icircnțeles că noi israelienii am găsit soluția com-promisul Un compromis care menține independența unei țări care există icircntre niște linii contestate Și care ne permite să folosim aproape zilnic ter-menul de bdquoneconstituționalrdquo (lo hukati) cacircnd noi nu avem deloc constituție

Treptat am icircnceput să citim presa israeliană și am dat de un cuvacircnt pe care a trebuit să-l căutăm icircn dicționar șilumim adică despăgubiri pe care Statul Israel le-a primit din Germania Federală ca un fel de compensație pentru cele șase milioane de evrei uciși de mașina hitleristă icircn numai cacircțiva ani Pentru imensele pierderi materiale ale populației evreiești eu-ropene pierderi produse de cracircnce-na ocupație hitleristă Adică cum sacircngele poate fi uitat prin plata de mărci germane Dar imediat am primit explicația acesta e de fapt un paradox noi nu uităm nimic nici nu lăsăm pe alții să uite ceva dar ne bdquoicircm-păcămrdquo cu Germania prin faptul că ea ne oferă fonduri nu ca o compensație pentru morții noștri ci pentru a oferi supraviețuitorilor o șansă de a-și (re)construi propria lor țară din nisip și

stacircnci Iată paradoxul și alături de el compromisul

De-a lungul icircntregii mele existențe israeliene m-am ferit de microbul poli-ticii și asta nu are nevoie de explicații Dar prin forța icircmprejurărilor citeam vedeam mă documentam și icircncetul cu icircncetul căpătasem certitudinea că icircnțeleg cacircte ceva din ce se icircntacircmplă icircn jurul meu Pacircnă cacircnd

Pacircnă cacircnd am ajuns la conclu-zia că spre deosebire de mai toate celelalte țări democratice icircn Israel săracii votează cu dreapta și bogații cu stacircnga Spațiul nu-mi permite să dezvolt subiectul dar după părerea mea el merită o atenție deosebită pentru că altfel fenomenul rămacircne neicircnțeles Pacircnă una-alta și acesta e un paradox iar compromisul e ceea ce un distins profesor de pe timpul studiilor mele medicale susținea și anume că extremele coincid pașnic și doar așa se poate explica de ce de-a lungul vremii Israelul a avut gu-verne de așa-zisă bdquounitate naționalărdquo formate din partide de stacircnga (cu votanți ce aparțineau din punct de vedere economic straturilor superioa-re) și de dreapta partide ce se voiau proletare

Iată acum spre sfacircrșitul acestor note alte cacircteva aspecte paradoxale

Avem o singură religie iudaică dar posedăm doi rabini-șefi unul așkenazi și altul sfaradi De ce Poate cineva icircmi va oferi o explicație logică a acestui paradox

Avem un singur guvern dar doi prim-miniștri Aștept să mi se arate și o altă țară aflată icircntr-o situație similară

Și icircn sfacircrșit paradoxul parado-xurilor Facircșia Gaza se află sub stă-pacircnirea și controlul unei organizații teroriste Hamas care are drept scop bdquoeliberarea Palestinei și restaurarea drepturilor poporului palestinian sub conducerea icircnvățăturii sfacircntului Co-ranrdquo Icircn traducere liberă distrugerea Statului Israel și decimarea populației evreiești

Cu alte cuvinte iată cel mai pericu-los dușman al Israelului

Iar paradoxul e de-a dreptul scan-dalos Israelul oferă Gazei ajutor de tot felul sute de camioane icircncărcate cu bunuri trec zilnic spre Gaza iar spi-talele israeliene oferă asistență medi-cală locuitorilor Gazei inclusiv famili-ilor capetelor organizației teroriste Icircn plus Israelul permite Qatarului să in-troducă lunar icircn Gaza zeci de milioa-ne de dolari bani care ajută populația aflată icircntr-o situație extrem de precară din cauza politicii Hamasului să rezis-te de la o lună la alta

Am ajuns la capătul enumerării pa-radoxurilor vieții noastre cea de toate zilele

Amănuntele sunt importante dar nu vitale Important e să icircnțelegem cum se poate trăi (bine) icircntr-o țară condusă de paradoxuri Sau greșesc eu și o asemenea situație e practic imposibil de icircnțeles

Prof Dr GABRIEL M GURMANOmer Israel

Joseph Ira Dassin (n 5 noiembrie 1938 ndash d 20 august 1980) s-a impus icircn conștiința publicului ca Joe Dassin cacircntecele sale avacircnd acel aer poetic inconfundabil care i-au transformat compozițiile icircn șlagăre

Fiu al regizorului american Jules Dassin (cu origini evreiești din partea ambilor părinți iar bunicul matern era un evreu imigrat din Austria) și al vio-lonistei maghiare Beacuteatrice Launer a moștenit un simț artistic remarcabil ce l-a ajutat icircn cariera muzicală din Franța (copilărise la New York și Los Angeles icircnsă după ce tatăl său a fost trecut pe lista neagră a Hollywoodului icircn anii 1950 s-a mutat cu familia icircn Europa)

La icircnceputul anilor 1970 cacircntece-le sale s-au clasat pe primele locuri ale topurilor din Franța Joe Dassin icircncepacircnd să devină un artist renumit icircn această țară Era poliglot și astfel a putut să icircnregistreze cacircntece și icircn

germană rusă spaniolă italiană și greacă pe lacircngă versiunile icircn france-ză și engleză

Despre fiecare compoziție a sa s-ar putea scrie un eseu azi am pre-ferat să ne oprim la celebra sa bdquoLrsquoEacuteteacute Indienrdquo (fiindcă am trăit-o icircn 2004 cacircnd am fost invitat oficial ca jurnalist icircn Statele Unite) Nu mi-am dat sea-ma atunci de acest anotimp (bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriquerdquo spune Dassin icircn cacircn-tec) Era septembrie 2004 trebuia să lansăm la Festivalul TASTE OF RO-MANIA de la Chicago volumul de poezie bdquoCarate de septembrierdquo scris icircmpreună cu poetul american de origi-ne romacircnă Mircea Ștefan (Cleveland Ohio) Demarasem pe autostrada I - 80 din Cleveland spre Chicago pe o vreme noroasă dar pe măsură ce ne apropiam de Chicago vremea se icircn-călzea se făcea frumos și am pătruns realmente icircn bdquovara indianărdquo a lui Das-sin Abia peste ani după ce am gustat din farmecul inconfundabil al bdquoVerii in-dienerdquo mi-am dat seama că de fapt trăisem acel anotimp la Chicago icircn 2004

Dintre toate icircnregistrările video (și sunt cacircteva remarcabile) eu o prefer pe cea a cărui link vi-l ofer la finalul acestor icircnsemnări Septembrie este bdquoluna despărțirii de vară și de iubirile de vacanțăldquo Pentru frumusețea cacircn-tecelor sale ale acestui bdquouriaș roman-

tic al muzicii ușoarerdquo prefer să afirm că Joe Dassin nu a murit și nu va muri niciodată Trăiește și va trăi veșnic prin cacircntecele sale extraordinare care vorbesc simplu despre senti-mente profunde

Dragă Joe Dassin cacircnd icircmi va fi dor de cei pe care i-am cunoscut icircn America de vreun septembrie care pătrunde cu amintiri nemuritoare icircn ființa mea mă voi icircntoarce la bdquoVara indianărdquo a muzicii tale la acel bdquoune saison qui nrsquoexiste que dans le nord de lrsquoAmeacuteriqueldquo Merccedili beaucoup pour cette saison Joe Dassin

httpsyoutubetQb4eWCAq8cIOAN IACOB

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 19: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 19

Am citit icircn manuscris cartea poe-tului și publicistului pe care icircl apreciez sincer Remus Giorgioni volum intitu-lat bdquoCartea lapidatărdquo și dedicat bdquoinepu-izabiluluirdquo Sebastian și sorții evreului la mijlocul veacului al XX-lea După un șir lung de studii note relatări exe-geze a scrie sau a rescrie biografia și avatarurile omului scriitorului Mihail Sebastian este un act de curaj dar numai ignorantul refuză noul fără a cunoaște ceva din trecut

Antisemitismul exacerbat al majo-rității liderilor și membrilor Legiunii nu putea fi pus icircn acord cu icircndemnul bi-blic de a-ți iubi aproapele ca pe tine icircnsuți Icircn acest context pe care auto-rul cărții nu icircl ocolește a avut loc și drama lui Sebastian cel căruia icircncă elev fiind i s-a strigat icircn clasă de un coleg mai greu la minte bdquoCare noi băi jidanerdquo El a icircncercat permanent să se adapteze fără a uita că este evreu Și-a schimbat oficial numele icircnsă șocul cel mare a venit din partea celui pe care icircl adora ca susținător moral Nae Ionescu

Cartea lui Remus Giorgioni este structurată pe patru capitole stilul este curat atrăgător și conține opi-nii exprimate original cu acuratețe și bună intenție De la omul Sebastian la opera sa proză și teatru se trece la o analiză politică și chiar la icircncercări de premoniție care pot fi acceptate completate sau respinse Autorul ndash

citacircndu-l pe Sebastian ndash numește po-litica din vre-mea lui Anto-nescu și chiar dinaintea lui bdquoo imensă uzi-nă antisemi-tărdquo Nu ocolește tema Holocaustului citează din gacircnditori pre-sioniști pre-cum Leo Pinsker face referiri la Tho-mas Mann mare umanist german și din Canetti mare scriitor evreu

Ceea ce icircntrevede Remus Giorgi-oni ca pe o reală soluție bdquofinalărdquo ar fi refacerea unei frății umane mondiale icircntre creștinism și iudaism (eventual și cu islamul moderat) Autorul este un optimist și nu este rău să sperăm la o asemenea bdquofrățietaterdquo

Tendințe de acest gen se regăsesc icircn SUA Europa dar icircn acești ani re-alitatea este mai crudă ca niciodată Peste vechiul diferend din Evul Mediu dintre creștini și evrei se suprapune acum extremismul islamic care zilnic recurge la o violență și o cruzime in-credibile și greu de controlat Om trăi și om vedea prin urmașii noștri cum va evolua omenirea

Felicitări autorului pentru curajoa-sa lui incursiune

BORIS MEHR Membru al Uniunii Scriitorilor

din Romacircnia

ndash Cacirct de veche e comunitateandash O piatră tombală din 1656 ates-

tă prezența evreilor icircn tacircrg din a doua jumătate a secolului al XVII-lea Icircn se-colul al XVIII-lea mai exact icircn 1795 un hrisov al prințului Constantin Suțu prevedea o serie de taxe care trebu-iau plătite de evreii din localitate Icircn documente din 1799 este menționată bdquobreasla jidovilorrdquo care rămacircne icircn funcțiune pacircnă icircn 1834 Populația evreiască crește treptat icircncepacircnd din 1803 cacircnd numărul plătitorilor de taxe se ridica la 600 Se putea așadar vorbi de comunitate pacircnă icircn 1910 an icircn care sunt icircnregistrați icircn oraș 6 400 de locuitori evrei majori-tatea ndash meșteșugari și comercianți Cele două sinagogi salvate de la de-molările din perioada ceaușistă una funcționacircnd ca lăcaș de cult pacircnă azi cealaltă găzduind Muzeul de Istorie a Evreilor din Moldova de Nord au fost construite icircn același an 1790 Icircn 1893

e icircnființată prima organizație sionistă Hovevei Sion Peste un an se deschid un cămin pentru vacircrstnici și o canti-nă pentru nevoiași Icircn 1896 funcționa alături de heder o școală de Talmud Tora Icircn 1909 era și școala israelito-romacircnă conectată la rețeaua existen-tă icircn multe comunități din țară inclusiv icircn Capitală Societatea caritabilă Or Haym e icircnființată icircn 1904 Icircn perioa-da interbelică se deschide o grădiniță sunt construite un spital și un nou că-min pentru vacircrstnici Funcționau tot atunci 21 de sinagogi

ndash Care a fost situația administrati-vă a orașului icircn anii premergători și icircn timpul Holocaustului

ndash Pacircnă icircn 1938 Dorohoiul făcea parte din Vechiul Regat Apoi a fost icircncorporat ținutului Bucovinei După anexarea nordului Bucovinei de că-tre URSS icircn 1940 teritoriul rămas Romacircniei cuprindea județele Cacircm-pulung Suceava partea de sud a

Medicul primar Ioji Sacagiu președintele Comunității Evre-ilor din Dorohoi face parte din primele generații postbelice

A mai prins ceva din atmosfera de șteitl firește mult mai firavă decacirct cea zugrăvită de Ion Călugăru dorohoian și

el Imediat după război populația evreiască din oraș cres-cuse din cauza afluxului de evrei din Basarabia și Bucovina de

Nord aceștia preferacircnd să treacă icircn Romacircnia icircnainte să se icircnchi-dă granița cu fosta URSS Romacircnia icircnsemna o șansă să ajungă

icircn Medinat Israel pe punctul de a-și declara independența statală Cacircteva repere demografice indică acest fapt Icircn 1947 orașul număra 6700 de evrei Aveau să plece masiv spre Țara Sfacircntă prin organizațiile sioniste foarte ac-tive icircn ultimii lor ani de existență icircn țară icircnainte să fie interzise Icircn 1953 doi ani după venirea pe lume a lui Ioji Sacagiu existau icircn oraș 2753 de evrei Și ei ajunși icircn Israel cu valurile ur-mătoare de plecări Chiar și așa amintirile din copi-lărie aveau să fie dominate de preceptele tradițional-evreiești bdquoAmacircndoi bunicii erau gabai ndash povestește nepotul ndash bunicul din partea tatălui era gobă la sina-goga unde oficia chiar rabinul Pinhas Wasserman ta-tăl rabinului Iosif Wasserman din Israel președintele Comunităților Originarilor din Romacircnia foarte atașat de locurile natale ca de altfel cei mai mulți dintre israelienii plecați din oraș Circulă și-o butadă despre asta bdquoPoți scoate evreii din Dorohoi dar Doro-hoiul din ei niciodatărdquo

bdquoDoresc să continui moștenirea de spiritualitate iudaică și s-o transmit urmașilorrdquo

Interviu cu IOJI SACAGIU preşedintele CE Dorohoi

Pentru prima dată

ONU are un comisar pentru monitorizarea antisemitismului

Antoacutenio Guterres secretarul general al ONU l-a de-semnat pe Miguel Moratinos fost ministru de Externe spaniol și fost trimis special pentru Orientul Mijlociu și Africa la ora actuală Icircnalt Reprezentant al Alianței ONU a Civilizațiilor comisar pentru monitorizarea antisemitis-mului

Este pentru prima dată cacircnd organizația internațională creează o astfel de funcție Este cunoscut faptul că de multe ori Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluții cu caracter antisemit de condamnare a Statului Israel

Miguel Moratinos va răspunde de aplicarea luărilor de poziție ale ONU icircn problema antisemitismului Icircntr-o declarație Alianța ONU a Civilizațiilor a sub-liniat că ONU este pe deplin angajată icircn combaterea antisemitismului ca și a altor forme de discriminare și intoleranță bazate pe religie sau credință Icircnaltul Reprezentant a subliniat că lupta icircmpotriva discursurilor de propagare a urii și a tuturor celorlalte forme de discriminare icircmpotriva evreilor și a tuturor celorlalte comunități religioase sau de altă natură necesită o abordare pe baza dreptu-rilor omului

Mișcarea de Combatere a Antisemitismului o mișcare globală care include atacirct persoane cacirct și organizații aparținacircnd diferitelor religii și convingeri unite pentru a combate antisemitismul a salutat numirea lui Miguel Moratinos pe care-l consideră ca avacircnd o experiență bogată și calități proeminente de con-ducător a declarat Sacha Roytman-Dratwa directorul Mișcării

Uniunea Europeană Departamentul de Stat al SUA și multe țări europene au reprezentanți pentru combaterea antisemitismului (EG)

Despre Sebastian merită și trebuie să se discute

monitorizate video sărbătorile sunt respectate cum se cuvine Ne strădu-im ndash icircntreaga echipă de conducere și cu mine ndash să menținem idișkeit-ul

ndash Cacirct vă ajută profesiunea de me-dic icircn munca de lider comunitar

ndash M-a ajutat și icircnainte de pande-mie icircn soluționarea problemelor de asistență socială și medicală cu atacirct mai mult acum icircn acțiuni preventive convingere pentru respectarea măsu-rilor de protecție evitarea pe cacirct po-sibil a deplasărilor chiar și la policli-nici Dacă intervine o situație medica-lă urgentă am sfătuit oamenii apelați icircn primul racircnd la mine

ndash Ce vă susține icircn momentele grelendash Stăpacircnirea de sine icircncrederea

icircn forțele proprii icircncrederea icircn Dum-nezeu

ndash Aveți legături cu președinți de comunități icircnvecinate

ndash Am beneficiat de ajutorul pre șe-dintelui comunității boto șă ne ne Da-vid Iosif ori de cacircte ori l-am solicitat Icirci mulțumesc și pe această cale

ndash Care este principalul deziderat comunitar

ndash Să continui moștenirea de spi-ritualitate evreiască și s-o transmit urmașilor

IULIA DELEANU

Rădăuțiului inclusiv Dorohoiul E con-textul icircn care are loc pogromul recent comemorat Icircn 1941 după redobacircn-direa Bucovinei de Nord Dorohoiul e subordonat guvernămacircntului de la Cernăuți La 5 noiembrie ´41 icircncep deportările evreilor din Dorohoi și icircm-prejurimi icircn Transnistria La sfacircrșitul lui ´43 supraviețuitorii sunt repatriați

ndash Cum arată prezentulndash Suntem o comunitate mică ma-

joritatea vacircrstnici cu provocări mari Avem de icircntreținut două cimitire icircn oraș și patru icircn localități unde nu mai trăiesc evrei Nu avem suficiente fon-duri să reparăm icircmprejmuirile și cape-la din cimitirul icircn funcțiune din oraș Nu avem rabin Eu sunt și oficiant de cult Partea bună a lucrurilor toate obiectivele de patrimoniu sacru sunt

O lucrare exhaustivă despre deportările evreilor din Transilvania de Nord

Sub egida Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din Romacircnia bdquoElie Wieselrdquo la 75 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord a apărut icircn limba romacircnă la Editura Cartier lucrarea bdquoEnciclopedia geografică a Holocaustului din Transilvania de Nordrdquo de istoricul Randolph L Braham și cercetătorul Zoltagraven Tibori Szaboacute Scrisă inițial icircn limba maghiară traducerea icircn romacircnă este realizată de Andrea Ghiță

Este poate cea mai exhaustivă prezentare a tragediei care a lovit comunitățile evreiești din Ardealul de Nord icircn 1944 cacircnd această regiune se afla sub administrația ungară a guvernului Horthy Lucrarea enumeră toate localitățile icircn care au locuit evrei numărul lor data deportării și cacircți dintre ei au supraviețuit bdquoCrimele odioase ale regimului Horthy-Sztojay care au dus la exterminarea aproape totală a populației evreiești din Transilvania de Nord și Maramureș icircn anul 1944 sunt analizate atent localitate cu localitate județ cu județrdquo scria despre Enciclopedie istoricul Radu Ioanid consideracircnd-o bdquoun avertisment dat falsificatorilor acestei tragediirdquo Varianta inițială icircn limba maghiară a apărut icircn 2008 și a fost prezentată pe larg icircn bdquoRealitatea Evreiascărdquo (EG)

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 20: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

La 14 august 2020 icircn ajun de Șabat FCER-CM CEB JCC Bucu-rești și JCC Romacircnia au organizat un tur virtual la Sinagoga Credința (He-vra Emuna) din București aflată icircntre Calea Vitan și Calea Dudești icircn spa-tele centrului comercial Mall Vitan

Evenimentul a fost moderat de Adrian Gueron directorul JCC București care a arătat că prima atestare documentară a prezenței evreilor din Capitală datează din se-colul al XVI-lea iar icircn anii 1930 11 din populația bucureșteană era repre-zentată de evrei Comunitatea de aici era deservită de peste 70 de sinagogi dintre care au rămas icircn picioare nu-mai șase doar două mai găzduiesc servicii religioase (Templul Coral și Sinagoga Mare) Chiar dacă numă-rul evreilor din Romacircnia a scăzut icircn mod dramatic viața evreiască ndash reli-gioasă culturală comunitară ndash este icircncă foarte bogată datorită sprijinu-lui comunităților evreiești locale al FCER-CM al Jointului Chiar și as-tăzi evreii din București se icircntacirclnesc săptămacircnal icircntr-una dintre cele două sinagogi active pentru a icircntacircmpina Șabatul Elementul de noutate al eve-nimentului l-a constituit deschiderea unui lăcaș de cult mai puțin cunoscut sau chiar uitat Sinagoga Credința special pentru acel Șabat

Despre viața evreiască de odi-nioară și despre nașterea Sinagogii Credința a povestit ing Sandra Segal bdquoTemplul Credința este o clădire cu sufletrdquo Povestea icircncepe cu o fată din

Ipotești născută pe la mijlocul seco-lului al XIX-lea care se mărită cu un băiat pe nume Herș Doliner de pro-fesie constructor Au icircmpreună un fiu Michel (Mihail) Din păcate icircn scurt timp Herș rămacircne văduv nefăcacircnd față creșterii unui copil și muncii de fiecare zi icircși trimite băiatul la sora lui de la Botoșani Deși separați copilul icircndrăgește profesia tatălui său și se apropie de o echipă de constructori italieni la plecarea lor la București aceștia icircl iau cu ei Peste ani Mihail rămacircne atașat de iudaism se icircnsoa-ră are patru copii (dintre care un sin-gur băiat) și o casă icircn Dudești Din cei patru copii băiatul moștenește dragostea de construit case a tatălui său Lucrează pe șantier de la vacircrsta de 14 ani icircmpreună cu tatăl lui după liceu stracircnge bani și pleacă la Paris de unde se icircntoarce arhitect

bdquoDe aici părăsim povestea și in-trăm icircn istorie pentru că avem docu-mente o foaie de hacircrtie icircngălbenită icircn curs de destrămare Este un pro-ces-verbal din aprilie 1926 icircncheiat icircn casa lui Mihail Doliner de către lo-cuitorii din cartierul Dudești care au decis să pună macircnă de la macircnă ca să construiască o sinagogă un cămin de bătracircni și o grădiniță de copii Templul Credința este rezultatul acelui proces-verbal A fost proiectat de arhitectul Mihail Doliner și construit de el icircmpre-ună cu tatăl său () Privind procesul-verbal văzacircnd scrisul și semnăturile sare icircn ochi faptul că oamenii care au donat nu erau foarte școliți nu erau

intelectuali ci mai degra-bă meseriași meșteșugari mici comer-cianți Acești oameni și-au luat de la gură ca să stracircngă cele ce v-am spus iar cei doi constructori au ridicat clădirea fără onorariu ba chiar au mai donat bani pentru clădire ndash lucru pe care ni-l spun plăcile de marmură de pe pereții templului () Icircn anul proce-sului-verbal sinagoga era făracircma de Ereț Israel a evreilor din Dudești din zona parcului Radorin Au investit icircn această clădire atacircta dragoste icircncacirct clădirea a căpătat suflet Ereț Israel țara niciodată uitată țara veșnic iubi-tă a fost cea care i-a inspirat pe evrei să construiască sinagoga unde să se simtă ca acasă icircn țara lor Probabil că echipa JCC a simțit sufletul acestei clădiri și a icircncercat să-i dea viațărdquo

Icircn continuare a avut loc un recital susținut la violoncel de Șerban Nichi-for și Emanuel Pusztai Ery Pervu-lescu a icircncadrat oprirea la Sinagoga Credința icircn proiectul JCC de vizitare a sinagogilor din țară (amintindu-le pe cele de la Iași Caransebeș Arad) Cantorul FCER a oficiat ru-găciunea de Minha iar prim-rabinul Rafael Shaffer a comentat pericopa săptămacircnii

CLAUDIA BOSOI

Curs de diplomație

digitală pentru elevi la

Laude-ReutComplexul Educațional Laude-

Reut a găzduit ceremonia de ab-solvire a primei ediții a unui curs de diplomație digitală pentru elevii de clasa a XI-a prima inițiativă de acest tip organizată icircntr-o școală din Ro-macircnia Coordonatorul cursului a fost ambasadorul Israelului la București David Saranga

Pentru absolvire elevii au fost organizați icircn patru echipe fiecare din-tre acestea avacircnd de realizat un pro-iect de diplomă Din cauza restricțiilor sanitare icircncă icircn vigoare ceremonia de absolvire s-a desfășurat online și a fost difuzată live pe internet icircntr-o transmisiune multiplex O parte dintre elevi au fost prezenți la sediul MAE pentru a-și primi chiar acolo diplome-le iar liderii echipelor de proiect au avut intervenții live online

La ceremonie au mai luat parte prin intervenții icircn direct ambasado-rul David Saranga Emil Hurezeanu ambasadorul Romacircniei icircn Germania Luca Niculescu ambasador la Paris și Lazăr Comănescu fost ambasador și ministru de Externe bdquoȘcoala Laude-Reut este un pod icircntre Israel și Romacirc-nia Și faptul că majoritatea elevilor nu sunt evrei și că Israelul e atacirct de pre-zent icircn tot ce faceți icircnseamnă că avem de fapt mai mulți ambasadori aici icircn Romacircnia cu fiecare an școlarrdquo a de-clarat ambasadorul David Saranga

Dată fiind situația cursul și organi-zarea ceremoniei de absolvire au fost cu totul inedite și pentru organizatori bdquoEste un an atipic Am fost obligați să ne adaptăm la circumstanțe nemai-icircntacirclnite niciodată trăite de vreunul dintre noi Pe lacircngă lecțiile de la cla-să tinerii diplomați au primit și lecțiile vieții despre rezistența la frustrare adaptabilitate răbdare icircncredere și speranțărdquo a spus Tova Ben Nun-Cherbis președinte și fondator al Complexului Educațional Laude-Reut

Icircn intervenția sa Emil Hurezeanu i-a felicitat pe elevi și și-a exprimat regretul că nu poate fi de față la cere-monie bdquoSunt legat de această școală de experiențe de neuitat Elevii și profesorii au fost de altfel oaspeții mei la Berlin icircntr-un curs similar de diplomație cu patru ani icircn urmărdquo

Programul de diplomație și relații internaționale Laude-Reut se adre-sează claselor IX-XI și cuprinde icircn prezent 48 de elevi Dintre aceștia 22 de elevi din clasa a XI-a au absol-vit ediția din acest an a cursului de diplomație digitală (EG)

25 de ani de la prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran

Șabat la Sinagoga Credința din Capitală

Vizita oficială acum un sfert de veac la invitația Sena-tului Romacircniei a Marelui Rabin al Genevei dr Alexandru Șafran șef-rabin al comunității evreilor din Romacircnia icircntre 1940-1947 a icircnsemnat o etapă importantă icircn procesul de democratizare a FCER demarat de acad Nicolae Cajal pe atunci președinte al Federației Proces concomitent cu cel al reinstaurării icircn Romacircnia a statului de drept 1995 fi-ind și anul icircn care Romacircnia depunea cererea de aderare icircn UE

Dr Alexandru Șafran era ultimul senator icircn viață din Parlamentul interbelic dizolvat icircn 1940 cacircnd a fost pro-clamat statul național legionar A fost expulzat fiindcă refu-zase să semneze icircn 1947 un document venit din partea autorităților sovietice icircn care Iuliu Maniu era declarat bdquofas-cistrdquo și bdquotrădătorrdquo ceracircndu-i-se pedeapsa cu moartea A bdquoscăpatrdquo cu exilul fiindcă exista riscul ca refuzul să-l coste viața a lui și a familiei sale Dar a procedat cum i-a dictat conștiința icircn ´42 cacircnd Iuliu Maniu era președinte al Par-tidului Național Țărănesc icircl ajutase icircn icircncercările sale de salvare a comunității evreiești

Erau cunoscute legăturile dr Șafran cu familia regală ndash Regina-Mamă Elena icircl sprijinise icircn eforturile de alinare a suferinței evreilor deportați de Antonescu icircn Transnis-tria ndash legături care s-au perpetuat și icircntărit icircn anii exilului Abdicarea Regelui Mihai I a avut loc icircn același an 1947 Coincidență sau nu locul de exil a fost aproape același Versoix lacircngă Geneva

A fost o vizită icircn care acad Nicolae Cajal a jucat rolul-cheie Dr Alexandru Șafran a vorbit icircn plenul Senatului cuvacircntare transmisă icircn direct la radio și icircntr-o ediție spe-cială la TVR Se făcea auzită prima dată oficial tragedia Holocaustului din Vechiul Regat Basarabia Bucovina Transilvania de Sud pogromuri deportări icircn Transnistria dar și recunoștință pentru cei care au salvat vieți evreiești cu riscul celei proprii Unele publicații din media centrală au reprodus extrase semnificative Icircnsoțit de acad Cajal oaspetele a fost primit de președintele Senatului Oliviu Gherman și de Teoctist Patriarhul BOR

Pentru viața FCER discursul dr Alexandru Șafran rostit la Templul Coral arhiplin a icircnsemnat reicircntoarcerea la tradiția interbelică Discursul a fost construit pe inter-pretări ale termenului bdquominunerdquo din introducerea făcută de acad Cajal bdquominuneardquo de a se afla chiar icircn lăcașul unde a fost ales șef rabin evocat fiind dr Filderman președintele de atunci al Federației și a salvării de la nimicire a cir-ca jumătate din populația evreiască a Romacircniei Accente au fost puse pe nevoia de a bdquorepeta să se audărdquo realiză-rile intelectualității evreo-romacircne bdquofolositoare țăriirdquo și pe importanța bdquopromovării icircnvățămacircntului evreiescrdquo

Prima vizită icircn Romacircnia a dr Alexandru Șafran a marcat o evoluție icircn procesul de conștientizare a responsabilității statului romacircn față de trecut și o bună receptare din partea Occidentului a dorinței sale de aderare la NATO și de intra-re icircn Consiliul Europei IULIA DELEANU

Holocaustul ndash onorat prin bdquoneuitarerdquode istorie teme privind acest su-

biect Icircntr-un raport emis de Ministerul Educaţiei Naţionale datat iunie 2019 avacircnd ca obiect bdquoEducaţia privind Ho-locaustul din Romacircnia şi istoria evre-ilorrdquo se menţionează că bdquoabordarea istoriei evreilor şi a Holocaustului se recomandă a fi una interdisciplinară interculturală global integrată şi con-textuală la nivel naţional regional european şi internaţional cu per-spective de tip istoric literar artistic psihologic teologic etic sociologic pedagogic Studierea Holocaustului are ca obiectiv icircnţelegerea unicită-ţii fenomenului icircn istoria universală analiza politică şi istorică a proiectului politic ce avea ca scop exterminarea generală a unui popor sublinierea

legăturii icircntre asumarea istoriei şi for-marea unei gacircndiri democratice De asemenea cărţile de istorie abordea-ză tematica Holocaustului prin defini-rea lui prin demonstrarea existenţei unui capitol romacircnesc al Holocaustu-lui şi prin relevarea legăturii icircntre na-ţionalism xenofobie antisemitism şi Holocaustrdquo

Icircn prezent această tematică este studiată cu precădere icircn icircnvăţămacircn-tul preuniversitar (mai ales icircn cel lice-al) dar şi icircn icircnvăţămacircntul universitar Periodic sunt organizate cursuri de formare atacirct icircn ţară (seminare şi pro-grame de formare cu colaborarea Institutului Yad Vashem a Institutului bdquoElie Wieselrdquo şi a Centrelor de Stu-dii Iudaice de pe lacircngă universităţile din Bucureşti şi Cluj-Napoca) cacirct şi icircn

străinătate (Institutul Yad Vashem Le Meacutemorial de la Shoah Paris Muze-ul Holocaustului Kansas Centrul de la Auschwitz Polonia) Icircncepacircnd din anul 2006 are loc un concurs naţio-nal organizat de MEN numit Memoria Holocaustului a cărui motivaţie fun-damentală o constituie cunoaşterea şi icircnţelegerea de către tacircnăra generaţie a istoriei Holocaustului inclusiv icircn Ro-macircnia a tuturor factorilor implicaţi şi a consecinţelor acestui fenomen istoric prin care milioane de oameni au pierit doar din vina de a fi fost evrei Fieca-re lecţie a trecutului trebuie icircnvăţată astfel icircncacirct pe viitor să avem capaci-tatea de a nu mai repeta greşelile co-mise de a nu mai perpetua violenţa agresivitatea conflictul inechitatea icircn relaţiile dintre oameni

(Urmare din pag 7)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 21: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 21

Teatrul Evreiesc de Stat din Ca-pitală a aniversat la 1 august 72 de ani de la icircnființarea sa ca instituție de stat La mai bine de șapte decenii de la momentul apariției primului tea-tru idiș profesionist grație lui Avram Gold faden atacirct icircn București cacirct și un an mai tacircrziu la Iași funcționau două noi instituții de cultură care aveau să pună icircn lumina reflectoarelor opere semnificative ale dramaturgiei idiș Un element de noutate pentru ansamblul teatral romacircnesc este icircnființarea unui Studio Idiș de pregătire actoriceas-că el reunind contribuții importante ale unor personalități teatrale precum Beate Fredanov Alexandru Finți Da-vid Esrig sau David Rubin

Se montează piese de rezonanță precum Tevie Lăptarul Lozul cel mare Comoara Sender Blank Na-than Icircnțeleptul Vioara lui Stempeniu sau binecunoscuta Vrăjitoarea a lui Avram Goldfaden ilustracircnd creațiile unor clasici ai dramaturgiei evreieşti (Șalom Alehem IL Peretz S An-sky Iacob Gordin H Leivik) dar și ale unor dramaturgi evrei din Romacirc-nia (Mihail Sebastian Aurel Baranga Alexandru Sever Dumitru Solomon) şi din lume (Arthur Miller Israel Ho-rovitz Mario Diament) Acestora li se adaugă scrierile unor iluştri autori din dramaturgia universală (Jean-Baptis-te Moliegravere Gotthold Ephraim Lessing Henrik Ibsen Bertolt Brecht Lion Feuchtwanger Max Frisch Friedrich Duumlrrenmatt Arnold Wesker)

Icircncepacircnd cu anul 2016 Tea-trul Evreiesc de Stat organizează la

București Festivalul Internațional de Teatru Idiș TES FEST icircmplinindu-și menirea de a conserva și promo-va limba și cultura idiș prin interme-diul unui spectru larg de evenimente teatrale și culturale De asemenea Teatrul Evreiesc de Stat a prezen-tat publicului cu doar două luni icircn urmă cea de-a V-a ediție a Festiva-lului Internațional de Teatru Idiș TES FEST difuzată exclusiv icircn mediul online Icircn această perioadă Teatrul Evreiesc de Stat organizează o serie de evenimente artistice desfășurate icircn aer liber grație parteneriatelor cu diverse alte instituții de cultură din Ca-pitală Despre acest subiect și nu nu-mai managerul Maia Morgenstern a oferit un interviu publicației Realitatea Evreiască

Teatrul Evreiesc de Stat icircn timp de pandemie

Icircn toată perioada aceasta compli-cată așa cum a fost fiecare a știut a-și gestiona stările emoțiile și activi-tatea Teatrul Evreiesc de Stat nu și-a icircntrerupt nici o secundă activitatea Desigur icircn perioada icircn care nici nu pu-team ieși din casă ne-am desfășurat activitatea ndash actori echipa tehnică alți colegi ndash prin icircnregistrarea unor dramatizări momente fragmente cu teme specifice Teatrului Evreiesc Pot spune chiar că ne-am dezvoltat anu-mite abilități de a ne filma de a ne icircnregistra uneori cu umor alteori cu tristețe icircn orice caz cu dorința de a ne continua icircn permanență activitatea

ndash Care sunt principalele activități desfășurate

ndash Imediat după ridicarea stării de urgență din luna iunie am jucat spec-tacole din repertoriul teatrului unele adaptate pentru asemenea repre-zentări Au fost icircn medie două-trei spectacole pe săptămacircnă Se cuvine aici o adacircncă reverență colaboratori-lor externi care deși aflați icircn vacanță și-au sacrificat din timp și și-au alătu-rat eforturile pentru a veni icircn sprijinul activității Teatrului Evreiesc de Stat

ndash O premieră icircn această perioadăndash Luacircndu-ne absolut toate măsu-

rile de prevenție am avut chiar o pre-mieră ndash Stand-up lechaim ndash un spec-tacol-concert de muzică tradițională klezmer inspirat din patrimoniul cultu-ral evreiesc de limbă idiș o sursă ine-puizabilă de energie și umor Specta-colul cred eu a fost gustat de public a fost sold out exact icircn limitele prevă-zute de regulamentele și prevederile legale Da numărul total de specta-tori icircngăduit per reprezentanție a fost de 30

ndash Partenerindash Am avut sprijinul multor parte-

neri prieteni Icircn primul racircnd vorbesc de Primăria Capitalei care a avut icircncredere icircn continuitatea activității noastre iar aici mă refer la icircntreaga echipă a TES O serie de instituții cărora le mulțumesc ne-au sprijinit punacircndu-ne la dispoziție spații și lo-curi pentru organizarea spectacole-lor ndash Muzeul Național de Artă al Ro-macircniei Muzeul Național al Literaturii Romacircne Casa Filipescu-Cesianu

Școala Italiană bdquoAldo Morordquo din Capi-tală Festivalul bdquoBucureștii lui Caragia-lerdquo De asemenea am icircncheiat și un parteneriat cu Teatrul de Artă icircn felul acesta fiind alături și de sectorul inde-pendent de teatru

ndash Proiecte de viitorndash Ne continuăm activitatea cu pru-

dență și responsabilitate Am cerut colegilor actori și nu numai din cadrul TES să-și spună opinia asupra felului icircn care trebuie și putem să ducem mai departe menirea TES săvacircrșind ast-fel actul artistic fără a pune icircn pericol pe cineva

Cred că am găsit o formulă demnă tulburătoare emoțional un proiect ex-trem de interesant Este vorba despre scrierea Anei Novac intitulată bdquoCele mai frumoase zile ale tinereții melerdquo jurnalul unei supraviețuitoare a Ho-locaustului Un proiect feminin dacă icircmi este icircncuviințat să spun astfel desfășurat alături de regizoarea Liana Ceterchi scenografa Viorica Petro-vici și actrițe de diverse generații ale trupei Teatrului Evreiesc de Stat Ne bucurăm să fim icircmpreună după toa-te legile cerințele și regulile pe care icircncercăm să le icircnțelegem și cu min-tea și cu sufletul De altfel ne dorim să devenim un far un pol al culturii educației să aducem emoție gacircndire și nicidecum să fim un factor de stres sau de spaimă

DAN DRUȚĂ

Relații stracircnse interconfesio nale

icircntreținute de FCER

Legături apropiate cu Patriarhia Romacircnă

După mesajul de felicitări trans-mis de FCER sub semnătura preșe-dintelui Aurel Vainer cu prilejul ani-versării Patriarhului Bisericii Ortodo-xe Romacircne Daniel acesta a răspuns icircntr-o scrisoare de mulțumire bdquoNe rugăm lui Dumnezeu Dăruitorul vieții și al tuturor binefacerilor să vă dă-ruiască sănătate și bucurie pace și mult ajutor icircn viață și icircn activitatea pe care o desfășurațirdquo a scris Preaferi-citul Daniel icircn epistola transmisă la icircnceputul lunii august

Arhiepiscopul Mitropolit de Bucu-rești urează FCER sănătate și reali-zări

Arhiepiscopul Aurel Percă Mitro-polit romano-catolic de București a mulțumit președintelui Aurel Vainer pentru felicitările adresate de aniver-sarea icircnaltului prelat Icircn mesajul său Arhiepiscopul Mitropolit de București adresează bdquobinecuvacircntări cereștirdquo și urează conducerii FCER și tuturor colaboratorilor bdquosănătate și frumoase realizărirdquo

Keshet QampA bdquoDespre familie și actorie la puterea a cinceardquo

Matineu cu Maia Morgenstern și familia ei

72 de ani de la icircnființarea Teatrului Evreiesc de Stat

Subiectul recentei ediții Keshet QampA on-line bdquoDespre familie și actorie la puterea a cin-ceardquo organizate de JCC Romacircnia prezentată de coordonatorul pen-

tru programe naționale JDC Ery Pervulescu și moderată de președinta CE Timișoara Luciana Friedmann a venit poate din tradiția familiilor de actori care au dat strălucire teatrului evreiesc din Romacircnia de la icircnceputuri pacircnă azi Debutul Maiei Morgenstern ndash căci despre familia ei a fost vorba ndash e legat de TES pe care-l conduce din 2012 Pen-tru unul din rolurile sale de referință jucat pe scena teatrului evreiesc bdquoAstă seară Lola Blaurdquo a fost și este aplaudată de la București la New York creație răsplătită cu Premiul UNITER pentru bdquocea mai bună actriță icircn rol principalrdquo

Reuniunea de familie a devenit spectacol icircn care actorii s-au jucat fiecare pe sine Icircn distribuție Claudiu Istodor experimentat actor-filozof Rolul lui Tevi Lăptarul din cele-brul musical bdquoScripcarul pe acoperișrdquo pus icircn scenă la TES cu puțin timp icircnainte de pandemie i s-a potrivit mănușă de unde și extraordinarul succes lucru deloc ușor cacircnd avea de icircnfruntat competiția cu filmul produs de studiou-rile MGM Tudor Aaron Istodor cei care l-au văzut icircn rolul asistentului social din piesa bdquoIcircn vizită la domnul Greenrdquo de Jeff Baron icircn tandem cu Virgil Ogășanu jucat tot la TES au avut o mostră a forței și modernității sale interpretative Cabiria Leea Morgenstern acum studentă la Facultatea clujeană de teatru și film era școlăriță cacircnd a debutat icircntr-un Purimspiel la TES unde s-a făcut remarcată printr-o aptitudine de baraj icircn teatrul evreiesc potențialul de actriță completă Isadora Ana Băltățeanu ndash mezina familiei icircncă liceeană vrea să spargă tradiția și să bdquose icircndrepte spre psihologierdquo

Toți au fost de acord că Maia e personajul unificator al individualităților bdquofoarte diferiterdquo cum s-au autocaracterizat cristalizate sau icircn devenire Claudiu i-a definit poziția prin-tr-o povestire cu tacirclc despre bunica din partea tatălui bdquocă-reia toți icirci ziceau Maia O chema de fapt Maria dar fiindcă nu-l putea pronunța bine pe r spunea Maia Și așa i-a ră-mas numele A trăit pacircnă la 96 de ani Ea ținea familia uni-tă După ce ea n-a mai fost ne-am răspacircndit toțirdquo Maia a constatat existența unei trăsături comune de familie umo-rul bdquoPuterea de a racircde la aceleași glumerdquo a completat Cla-

udiu bdquoSufletismulrdquo a fost de părere Isadora Pentru copii forța maternă de coeziune constă icircn faptul că bdquoai cu cine să te sfătuiești icircn tot ce te frămacircntă profesional și să primești răspunsuri sincere venite din dragoste știut fiind că sin-ceritatea nu e ușor de suportatrdquo Tot ei au sesizat icircncă un element al legăturii familiale cel formator actoricesc bdquoAm avut ce să vedem ce să auzim am respirat un anumit aerrdquo Maia a icircnțeles că pentru binele copiilor era nevoie bdquosă-și reprime instinctul de cloșcărdquo la momentul oportun dacă voia ca ei să-și găsească propriul drum icircn viață și-n artă Ceea ce nu dăunează comunicării icircntre generații Dimpo-trivă Lui Tudor de pildă icirci este dor de bunica Sara mama Maiei Bunica Sara l-a crescut bdquoFiecare icircși are ´Ara luirdquo declara cacircnd era copil Toți s-au ferit de cuvinte mari des-pre pasiunea pentru actorie dar ceea ce e mai profund icircn familia Morgenstern de acolo vine Icircntr-un interviu acordat RE cu ani icircn urmă Maia o definea bdquoArta nu e un sacrificiu Dacă o privești ca un soi de martiriu mai bine las-o baltă Nu e refugiu Dimpotrivă cauți icircn tine și dăruiești dacă ai ceva de dăruit Eliberare de sine Nici pomeneală N-ai de ce să te eliberezi de ceea ce ești tu fiindcă asta aduci oamenilor pe scenă Existență la maximă tensiune da E icircnțelepciunea mea de a firdquo

Acum icircn vremuri de pandemie avem toți mult mai mul-tă nevoie de această forță interioară inclusiv bdquoicircntreaga breaslă a actorilorrdquo ca să putem rezista Fiecare a expri-mat-o icircn felul său bdquoDușmanul numărul 1 e sațulrdquo conside-ră Maia bdquoChiar dacă ne desfășurăm spectacolele icircn aer liber cu reguli de protecție tot oferim oleacă de bucurie publiculuirdquo A trăi icircn acord cu natura poate fi una din sur-sele de rezistență punct de vedere icircnaintat de Claudiu și exemplificat bdquoMi-am cumpărat o motocicletă și-n lunile din urmă am bătut multe locuri minunate din țarărdquo bdquoNeputacircnd să mă duc la cursuri ndash a spus Cabiria ndash am plonjat icircn mine dar resimt absența vacircrtejului viu colegi profesorirdquo bdquoDeși joc azi la teatrul-grădină din Herăstrău ndash a vorbit despre programul zilei Tudor ndash m-am pregătit ca pentru un spec-tacol din starea de normalitate Nu ne pierdem speranțardquo

Piesa nouă bdquoNu sunt eu O biografierdquo este contraofen-siva Maiei A fost prilej de a le mulțumi celor implicați sce-nografei Adriana Grand directorului de scenă Victor Ioan Frunză producătorului Marius Bodochi director al Tea-trului Dramaturgilor Romacircni PR-ului Oana Monica Nae asistentului de regie Dan Druță muzicienilor klezmer ai TES conduși de Bogdan Lifșin IULIA DELEANU

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 22: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

Interviu cu ES ARTHUR MATTLI ambasadorul Elveției la București

consultări la ni-vel cantonal sau

comunal adesea privind probleme mai ample decacirct cele de nivel federal

ndash Ați avut deja timp să călătoriți icircn Romacircnia Ce părere aveți despre atracțiile turistice din Romacircnia

ndash Am călătorit mult icircn Romacircnia cu ocazia verificării aplicării corecte a Primului Fond Elvețian de Contribuții icircn Romacircnia care s-a ridicat la 181 de milioane de dolari și s-a icircncheiat icircn decembrie 2019 Programul nostru de parteneriat a avut ca scop redu-cerea diferențelor economico-sociale din Romacircnia Icircn plus am vizitat cu familia mea obiective turistice și plă-nuiesc să continui explorarea turistică a Romacircniei Icircn general Romacircnia este

o destinație turistică subestimată și oferă o mare diversitate de atracții pe tot parcursul anului Multor elvețieni le place să descopere comorile Romacircni-ei o plimbare prin Munții Carpați și icircn nordul țării sunt obligatorii Vizitarea uluitoarei Delte a Dunării face parte din programul standard Icircn plus locuri istorice unice ca de pildă bisericile din Nordul Moldovei cetățile dacice din Munții Orăștiei bisericile fortifica-te din Transilvania bisericile din lemn din Maramureș și mănăstirile din Bu-covina sunt importante atracții turisti-ce pentru elvețieni Icircn sfacircrșit dar nu icircn ultimul racircnd elvețienii sunt atrași de muzee De fapt acasă elvețienii merg mai des la muzeu decacirct la cinema

(Urmare din pag 3)

Institutul bdquoElie Wieselrdquo hellip

culturală fiind conștienți de

faptul că trebuie să găsești aspecte care să atragă Așa s-au născut ta-berele de pictură expozițiile precum cea din Casa Memorială bdquoElie Wie-selrdquo despre scriitor și despre Sighet muzeul Pogromului de la Iași la fosta Chestură unde avem un parteneriat cu Consiliul Județean Iași alte diver-se proiecte expoziționale Anul trecut am realizat un proiect de concurs de fotografie despre Pogromul din Iași Am prezentat șase fotografii de arhi-vă despre Pogrom și i-am rugat pe cei interesați să se ducă să fotografieze cum arată azi acele locuri Au parti-cipat de la elevi pacircnă la doctoranzi iar fotografiile lor icircmpreună cu imagi-nile de arhivă au fost adunate icircntr-o expoziție stradală A fost interesant să urmărești reacția trecătorilor care se opreau să vadă fotografiile Icircn con-cluzie pentru a realiza obiectivele noastre vechi și noi ne diversificăm activitatea

Nouă nu ne-a rămas decacirct să urăm succes Institutului bdquoElie Wieselrdquo icircn tot ceea ce face pentru apropierea și cunoașterea realităților atacirct din viața evreilor cacirct și a romacircnilor

(Urmare din pag 6)

Icircngeri uciși și suflete zdrobitelume idolatră ce nu voia să accepte miracolul descoperirii unui Dumnezeu unic de către poporul lui Israel O ură de

moarte preluată şi cultivată pacircnă icircn zilele noastre de antisemiţi cu aceeaşi vehemenţă şi neostoită duşmănie icircmpotriva a tot ceea ce e evreiesc

Lor acestor copii curaţi neprihăniţi şi frumoşi ca icircngerii ucişi cu năprasnică duşmănie lor şi mamelor lor acele femei evreice care şi-au purtat cu curaj cu decenţă şi nobilă demnitate umilinţele durerea şi groaznica suferinţă le con-sacru aceste racircnduri ca un prea simplu dar binemeritat omagiu icircn semn de respect şi profundă gratitudine

Acum cacircnd icircnchei mă gacircndesc cacirct de bine ar arăta un monument dedi-cat copiilor-martiri şi mamelor lor aşezat icircn faţa Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului

Aceşti copii ori preadolescenţi care au plătit cu viaţa icircnainte de a trăi cu adevărat pentru vina că erau fii ai lui Israel nu au icircncă un monument care să le eternizeze memoria deşi aşa s-ar cuveni Unii dintre ei icircşi dorm somnul cel veşnic icircn gropi comune fără semn şi fără nume Icircn locuri pacircnă azi neştiute

Un monument icircnchinat acestor eroi ar fi un gest de profundă cinstire cu atacirct mai actual astăzi cacircnd fantoma unui antisemitism tot mai virulent şi tot mai ameninţător bacircntuie iar icircn lume

Icircnălţaţi un astfel de monument care să străjuiască icircntr-un loc cuvenit ca un simbol şi mai ales ca un avertisment și ca un icircndemn bdquoOameni aduceţi-vă aminte şi fiţi vigilenţirdquo

(Urmare din pag 14)

Vizionarea filmului bdquoArestrdquo la JCC BucureștiLa 23 iulie 2020 JCC București

a difuzat on-line proiecția filmului bdquoArestrdquo (regia Andrei Cohn) care a fost realizat prin casa de producție

Mandragora și a avut premiera mondială icircn iunie 2019 la Festiva-lul Internațional de Film Transilvania (TIFF) Scenariul a fost semnat de Andrei Cohn și Alex Negoescu iar rolurile principale au fost interpretate de actorii Alexandru Papadopol și Iu-lian Postelnicu Icircn 2019 filmul a fost

premiat la Festivalul Internațional de Film de la Cairo pentru cea mai bună contribuție artistică iar icircn 2020 Iulian Postelnicu a cacircștigat Premiul Gopo pentru cel mai bun actor icircn rol princi-pal după cum a precizat moderatorul evenimentului Delia Marc

O componentă definitorie a filmu-lui este frica sentiment care a consti-tuit și unul dintre titlurile de lucru ale producției a arătat regizorul Andrei Cohn Acțiunea este plasată bdquoicircn co-munismul anilor rsquo80 () vorbind des-pre modul de coabitare cu oroareardquo

Carmen Corina Florea de la JCC București l-a caracterizat drept bdquoun film-mărturie Personajele sunt gene-rice icircn locul lor ar fi putut fi părinții prietenii sau colegii noștri Este un film care vorbește despre frică și des-pre puterea pe care unii dintre noi și-o pot asuma asupra celorlalți un film

care explică bine ce icircnsemna represi-unea icircn vremea comunismuluirdquo

Printr-un mesaj video Alexan-dru Papadopol care a mai lucrat cu Andrei Cohn la filmul bdquoAcasă la tatardquo (2015) a declarat bdquoNu este un film care presupune entertainment ci unul dur asumat care poate influența mentalități și naște controverse Din punctul meu de vedere este un film foarte bun cu personaje puternice și cu o regie robustărdquo

Adrian Gueron directorul JCC București și-a exprimat recunoștința față de public și față de cei implicați icircn proiecția de film bdquoVă mulțumesc că ați ales să fiți alături de noi cu un su-biect nu ușor de digerat Aș vrea ne-apărat să mulțumesc tuturor inclusiv colegelor Delia Marc Sofia Nagy și Carmen Floreardquo

CLAUDIA BOSOI

Stela Georgescu bdquoPoezii uitaterdquo bdquoSimple amintirirdquo

Numitorul comun al convorbirilor Stelei Georgescu cu sine icircnsăși ndash ver-suri bdquoPoezii uitaterdquo memorialistică bdquoSimple amintirirdquo ndash e prețuirea vieții Retrăiește clipe tandre Soțul plecat Dincolo există icircn suflet Tinerețea și bătracircnețea formează o simbioză icircn imaginarul dialog de dragoste De la neliniștea primelor tresăriri ale senti-mentului ndash bdquoce va fi cu noirdquo ndash din pre-ziua drumului icircmpreună la adresarea aproape umoristică dinspre final bdquoce faci bătracircne nu-i casa tardquo Plimba-rea prin ciclurile existențiale denotă lealitate ndash bdquonu am făcut jurăminte fal-serdquo discreție față de tot ce a icircnsemnat suferință ndash bdquocoarda care mă dureardquo conștiință a lucrurilor care trebuie să rămacircnă nerostite

Icircnsemnările de jurnal privesc ulti-mele ceasuri ale vieții icircn lumea Gu-tenberg o lume care se bucura să

citească o carte tipărită se icircmbrăca frumos să meargă la teatru să vadă un film la cinema Apar schițe de por-tret o fostă colegă de școală revăzută azi un fost coleg de serviciu al cărui nume e citit icircntr-un ferpar Amintirea străzii-decor al copilăriei bucureștene reface o atmosferă de familie de car-tier aduce elemente inedite despre Maria Tănase Zaivadoc Transfor-mări de mentalitate reies din răsfoirea unui album de familie a unui caiet cu rețete culinare a unui dialog despre icircmplinire cu un nepot transformări ur-bane Iubirea maternă și iubirea filia-lă cu statornicii icircndoieli regăsiri se perpetuează de la o generație la alta Prezentul e tratat cu obiectivitate pa-radoxurile digitalizării ndash comunicare cu lumea largă și icircnsingurare comi-cul anglicizării din vorbirea curentă ca altădată franțuzismele Nu lipsește

Acord icircntre Institutul Cervantes și Comunitatea Evreilor Sefarzi

din SalonicInstitutul Cervantes și Comunita-

tea Evreiască din Salonic au semnat un acord prin care i se permite Insti-tutului să icircnființeze o filială icircn acest oraș unde de-a lungul istoriei a trăit o numeroasă comunitate sefardă Icircn acest fel Institutul dorește să pro-moveze și să recunoască rădăcinile spaniole ale acestei comunități și să revitalizeze interesul față de istoria ei

Deși astăzi icircn Salonic trăiesc doar aproximativ 1200 de evrei comuni-tatea sefardă a fost o parte a unei populații deosebit de diverse din Sa-lonic care a trăit alături de creștini și musulmani timp de secole Icircn timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al cacircnd trupele germane au ocupat orașul au fost deportați din Salonic la Auschwitz 46000 de evrei Majorita-tea a fost exterminată

La ceremonia de semnare au fost prezenți printre alții David Salti-el președintele Consiliului Central al Comunităților Evreiești din Grecia și

vicepreședinte al Congresului Mon-dial Evreiesc Cristina Conde de Be-rold directorul Institutului Cervantes de la Atena Arancha Gonzalez Laya ministrul spaniol al Afacerilor Externe Icircn discursul său David Saltiel a arătat Comunitatea de aici a fost icircnființată de evrei din Spania din regiuni pre-cum Toledo Granada și Sevilla Era o comunitate care vorbea macircnca și cacircnta icircn spaniolă După Holocaust au rămas doar 1500 de evrei dar am păstrat icircn inimile noastre amintirea despre trecutul spaniol și vrem să ne păstrăm viețile tradiționalerdquo

Conform acordului comunitatea evreiască va oferi Institutului un se-diu pentru noua sa filială icircn timp ce Institutul va organiza diferite activități culturale și educative sefarde

O preocupare asemănătoare are și Institutul Cervantes de la București care a organizat mai multe evenimen-te privind istoria comunității sefarde din Romacircnia (EG)

Recapitulări de viață și poezie cu Bianca Marcovici

Ecou al recentei lansări a volumului de poezie bdquoCurcubeu peste Haifardquo de Bianca Marcovici la Iași icircn noul sediu inaugurat la 15 februarie ac al Junimii editura care l-a publicat interviul acordat TVR Internațional de poeta israeliană de expresie romacircnă a fost o recapitulare a reperelor ei de viață și artă mediul cultural formator debutul editorial bdquodubla apartenențărdquo spirituală de care amin-tea reporterul Sandrino Gavriloaia

Autoare a 30 de volume bucuracircndu-se de atenția criticii din Romacircnia și Israel laureată a multor premii scriitoarea este numită icircn 2015 ambasadoare a poeziei romacircnești la Haifa Sugestiv ndash mottoul interviului bdquoNimeni nu-și uită cerdacul bunicilor casa părintească sau cernoziomul care a fost icircnlocuit aici cu () pămacircnt roșu dar roditorrdquo (ID)

ironia amară legată de aniversările la serviciu copleșire cu atenții cacircnd ești pe val abia mascată indiferență cacircnd ți se apropie pensionarea Momente dramatice - cutremurul din 1977 ndash al-ternează cu altele exuberante ndash reve-lioane Ceea ce dă nota unificatoare a caleidoscopului e capacitatea de refa-cere a comuniunii icircntre regnuri (ID)

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 23: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020 23

Y D E C E S E Y C O M E M O R Ă R I Y

FILE DE CALENDAR6Evrei născuți icircn luna octombrie

Nicolae Cajal ndash medic academi-cian Născut la București 1 octombrie 1919 Președinte al FCER (1994-2004) Decedat la București 2004

Vitaly Lazarevici Ginzburg ndash fizici-an printre părinții bombei cu hidrogen Născut la Moscova 4 octombrie 1916 Premiul Nobel pentru fizică 2003 De-cedat la Moscova 2009

Nachum Gutman ndash pictor Născut la Telenești Basarabia 5 octombrie 1898 imigrat icircn Palestina 1905 Premiul Isra-el 1978 Decedat icircn Israel 1980 Mu-zeul Nachum Gutman Tel Aviv

Niels Henrik David Bohr ndash fizici-an Născut la Copenhaga 7 octombrie 1885 Premiul Nobel pentru fizică 1922 pentru contribuții icircn domeniul structurii atomului Decedat la Copenhaga 1962

Yechezkel Landau ndash rabin autor al cărții Noda beYehuda oponent al Haskalei Născut la Opatow Polonia 8 octombrie 1713 Rabin la Praga (1755) Decedat la Praga 1793

Dvora Mosenzon Omer ndash scriitoare Născută icircn kibuțul Maoz Haim 9 octom-brie 1932 Premiul Israel 2006 Dece-dată la Kfar Mates Israel 2013

Harold Pinter ndash scriitor și regizor Născut la Hackey Londra 10 octom-brie 1930 Premiul Nobel pentru litera-tură 2005 Decedat la Londra 2008 Teatrul de Comedie din Londra icirci poartă numele

Roman Jakobson ndash lingvist și critic literar Născut la Moscova 11 octom-brie 1896 stabilit icircn SUA 1941 Pionier al analizei structuraliste a limbii Dece-dat la Cambridge Mass SUA 1982

Hannah Arendt ndash filozof și teore-tician politic Născută la Linden Ger-mania 14 octombrie 1906 refugiată icircn SUA 1941 Scrieri icircn domeniul teoriei politice și filozofiei istoriei Decedată la New York 1975 Premiul Hannah Arendt Prize instituit icircn memoria ei

Angelica Rozeanu (Adelstein) ndash ju-cătoare de tenis Născută la București 15 octombrie 1921 emigrată icircn Israel 1960 Campionă mondială 1950 timp de șase ani Decedată la Haifa 2006

David Ben-Gurion (Grun) ndash lider sionist și om politic israelian Născut la Plonsk Polonia 16 octombrie 1886 imigrat icircn Palestina 1906 Primul prim-ministru al Israelului 1948-1954 și 1955-1963 Decedat la Ramat Gan 1973 icircnmormacircntat la Sde-Boker Isra-el

Henri Louis Bergson (Berekson) ndash filozof Născut la Paris 18 octombrie 1859 Premiul Nobel pentru literatură 1927 Decedat la Paris 1941 umilit de ocupanții naziști

Mihail Sebastian (Iosif Mendel He-chter) ndash scriitor Născut la Brăila 18 oc-tombrie 1907 Printre scrieri De două mii de ani Jurnal 1935-1944 Decedat la București 1945

Benjamin Netanyahu ndash om politic israelian Născut la Tel Aviv 21 octom-brie 1949 Prim-ministru al Israelului 1996-1999 și din 18 decembrie 2012 pacircnă icircn prezent primul prim-ministru al Israelului născut icircn Israel după icircnteme-ierea statului

Levi Eshkol (Shkolnik) ndash om poli-tic israelian Născut la Oratov Kiev la 25 octombrie 1895 imigrat icircn Palestina 1914 Prim-ministru al Israelului 1963-1969 Decedat icircn funcție 26 februarie 1969 Ierusalim

Martin Gilbert ndash istoric Născut la Londra 25 octombrie 1936 Autor a 88 de cărți de istorie unele de istoria evre-ilor Icircnnobilat cu titlul Sir 1990 Decedat la Londra 2015

Yevgheny Maksimovici Primakov (Nemcenko) ndash arabist diplomat om po-litic Născut la Kiev 29 octombrie 1929 Membru al Academiei de Științe a Rusi-ei Prim-ministru al Rusiei 1998-1999 Și-a recunoscut originea evreiască De-cedat la Moscova 2015

Evrei decedați icircn luna octombrieGiorgio Pressburger ndash scriitor

Născut la Budapesta 1937 imigrat icircn Italia 1956 Romane și piese de teatru unele pe teme iudaice icircn italiană Pre-miul Alabarda drsquoOro 2010 Decedat la Trieste 5 octombrie 2017

Otto Fritz Meyerhof ndash medic și bio-chimist Născut la Hanovra Germania 1884 Premiul Nobel pentru medicină 1922 pentru studii asupra metabolis-mului muscular Refugiat icircn SUA 1940 Decedat la Philadelphia 6 octombrie 1951

Andreacute Maurois (eacutemile Salomon Wilhelm Herzog) ndash scriitor Născut la Elbeuf Franța 1885 Membru icircn Aca-demia Franceză 1938 Icircn exil icircn Cana-da 1940 activ icircn France Libre revenit icircn Franța Decedat la Neuilly-sur-Seine 9 octombrie 1967

Jacques Derrida ndash filozof Născut la El Biar Algeria 1930 Profesor uni-versitar Paris autor a circa 40 cărți de filozofie literatură drept antropologie istorie lingvistică teorie politică Dece-dat la Paris 9 octombrie 2004

Reuven Rubin (Zelicovici) ndash pictor Născut la Galați 1893 emigrat icircn Pa-lestina 1923 Premiul Israel 1973 Am-basador al Israelului icircn Romacircnia 1948-1950 Decedat la Tel Aviv 13 octombrie 1974

Leonard (Louis) Bernstein ndash compozitor dirijor pianist Născut la Lawrence Mass SUA 1918 Genu-rile muzicale cultivate muzică clasică balet operă Decedat la New York 14 octombrie 1990

Harold Bloom ndash critic literar scrii-tor analist al religiei autor a 50 de cărți Născut la New York 1930 Profesor de literatură Universitatea Yale Cărți tra-duse icircn 40 de limbi Decedat la New Ha-ven Connecticut 14 octombrie 2019

Moshe Dayan ndash general și om poli-tic israelian Născut icircn kibuțul Deganya Alef 1915 Ministru al Apărării 1967-1974 ministru de Externe 1977-1979 Decedat la Tel Aviv 16 octombrie 1981

Antonio Joseacute da Silva o Judeu ndash dramaturg Născut icircn Brazilia 1705 icircntr-o familie de marani readuși forțat la Lisabona Condamnat de Inchiziție pen-tru practica religiei iudaice și ars pe rug (auto-da-feacute) icircn Portugalia 18 octombrie 1739

Meir Shamgar (Sterenberg) ndash ju-rist Născut la Danzig (Gdansk) 1925 imigrat icircn Palestina 1939 Președintele Curții Supreme a Israelului 1983-1995 Premiul Israel 1995 Decedat icircn Israel 18 octombrie 2019

Arthur Schnitzler ndash scriitor Năs-cut la Viena 1862 Autor de romane povestiri piese de teatru icircn care mo-dernismul se reunește cu lupta icircmpo-triva antisemitismului Printre romane Domnișoara Elsa Decedat la Viena 21 octombrie 1931

David Fyodorovici Oistrah ndash violo-nist Născut la Odessa 1908 Ordinul Lenin 1946 și 1966 Decedat la Mos-cova 24 octombrie 1974 Asteroidul 42516 a fost denumit cu numele lui și al fiului său Igor Oistrah

William Loren Katz ndash istoric Născut la New York 1927 Autor a 40 de cărți icircn domeniul istoriei afro-americane Natio-nal Railboard to Freedom Award 2012 Institute of African American Affairs of New York University Award Decedat icircn SUA 25 octombrie 2019

Shlomo Goren (Gorenchik) ndash rabin sionist și general israelian Născut la Zambrow Polonia 1917 imigrat cu fa-milia icircn Palestina 1925 Icircntemeietor al Rabinatului Militar 1948 Șef-Rabin al Israelului 1973-1983 Decedat la Ieru-salim 29 octombrie 1994

Claude Levi-Strauss ndash antropolog printre fondatorii antropologiei moder-ne Născut la Bruxelles 1908 format la Paris Refugiat icircn SUA 1940 revenit icircn Franța 1948 Decedat la Paris 30 oc-tombrie 2009

LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI

6Bebe Bercovici zl

Bucuriile dăruite publicului continuă să trăiască

Bebe Bercovici zl (1937-2020) a intrat icircn teatrul evre-iesc cacircnd mai avea public vorbitor de idiș A avut norocul să-și facă macircna jucacircnd cu Se-villa Pastor Dina Kὅnig Ma-uriciu Seckler Seidy Gluumlck Samuel Fischler Benno Po-pliker Leonie Waldman-Eli-ad era stea icircn ascensiune Icircn fosa orchestrei dirija Haim Schwartzman Icircnșiruire de nu-me-legende o lume rămasă azi icircn cărți de istorie teatra-lă și-n sufletele spectatorilor care i-au prins A icircnvățat de la gloriile de atunci cum să sape ca să găsească-n sine adevărul ar-tistic propriu și bdquofirul de aurrdquo ndash tradiția fără greș a idișkeit-ului icircn teatru ndash ca-pabil să-l conducă spre armonizare cu individualitățile alcătuind trupa

De altfel avea să și joace icircn bdquoFirul de aurrdquo spectacol de folclor idiș după piese de Goldfaden realizat de Israil Bercovici atunci secretar literar al teatrului bdquoTevi Lăptarulrdquo după Șalom Alehem bdquoSonata Kreutzerrdquo de Iacob Gordin fiecare reprezentacircnd momen-te din istoria teatrului idiș și etape ale propriei sale maturizări artistice Nu poți străluci icircn teatrul evreiesc dacă nu ai deopotrivă stofă de actor de comedie actor dramatic actor de tea-tru de revistă Bebe Bercovici a dove-dit-o cu brio cacircnd a jucat icircn bdquoOpinia publicărdquo de Aurel Storin a reușit roluri de compoziție icircn bdquoFrank al V-leardquo de

Dὔrrenmatt icircn bdquoOpera de trei paralerdquo de Brecht O școală care i-a adacircncit predispoziția pentru tragi-comic

Dacă pacircnă prin anii ´70 specta-colele de revistă icircn care făcea furori alături de partenera de scenă și de viață irezistibila Tricy Abramovici se jucau icircn idiș odată cu Aliaua masivă a publicului vorbitor de mamelușn s-a trecut la romacircnă Bebe Bercovici era nelipsit la Purimspiel-urile din Popa Soare Una din ultimele apariții icircna-inte de plecarea din Romacircnia a fost icircn monologul scris de el al groparului Yorick din bdquoHamletrdquo parodie la totali-tarismul din ce icircn ce mai sufocant al anilor acelora

Acum a plecat din lume dar bucu-riile dăruite celor care l-au aplaudat pe scena TES continuă să trăiască

IULIA DELEANU

Fiul nora nepotul nepoatele și prietenii apropiați anunță cu adacircncă durere trecerea icircn neființă a iubitului lor IOSEPH (DODO) COTNĂREA-NU OM de icircnaltă ținută intelectuală și spirituală Icircnmormacircntarea a avut loc la Cimitirul sefard pe 29072020

Fie-i amintirea binecuvacircntată

Pe 20 Tișrei cu aceeași tristețe comemorăm 19 ani de cacircnd ne-a părăsit trecacircnd icircn eternitate buna draga noastră ANA SCHREIBER Să-i fie sufletul icircnconjurat de lumi-nă și Dumnezeu să-i dăruiască pa-cea și odihna veșnică icircmpreună cu RUDI soțul ei și fiul lor ALBERT (ABI) Familia

In memoriam YEHUDA LIVNAT ZL Icircn fața Torei des-

chise la bima Yehuda Livnat zl se ruga icircn fața Aron Kodeș-ului pentru obște Icircntors spre sine spre a se pu-tea concentra asupra cuvintelor sacre icircși lua de bună voie icircn fiecare Șahrit și Minha Maariv povara de a duce spre Cer rugile enoriașilor bucureșteni reuniți la Templul Coral Dacă nu s-ar fi mobilizat astfel ar fi existat primejdia ca vorbele rostite să se icircnșiruie mecanic golite de putere Pentru rugăciunile care nu vin din su-flet Cerurile nu se deschid Misiune deloc ușoară

Există și-o povestire midrașică despre asta Icircntr-un ștetl de Iom Ki-pur icircn șil-ul icircnțesat de lume zumze-tul rugăciunilor din sală și al celor de la amvon se oprea icircn tavan Oame-nii erau obosiți după aproape o zi de post exasperați rușinați Dintr-odată

un chiot venit nu se știe de unde sparge cuvioa-sele bolboroseli și Ce-rurile se deschid Toți icircntorc privirile icircnspre lo-cul de unde pornise La capătul șil-ului desco-peră un băietan cumva speriat că poate făp-tuise o necuviință Icircn viața de toate zilele du-cea caprele la păscut Și-amintise că era Iom Kipur Intrase icircn sală Voia să se roage dar nu știa cum Și-atunci a făcut cum știa el să-și

deschidă sufletulYehuda Livnat zl avea carte che-

mare credință Cele trei icircnsușiri fără de care nu poți oficia serviciul divin A făcut-o pacircnă icircn ultima clipă a vieții Chiar icircn vremea din urmă cacircnd pan-demia ne-a obligat la izolare s-a slujit de tehnologie să fim mai aproape de Dumnezeu Unicul

Fie-i amintirea binecuvacircntată (ID)

La data de 4 octombrie 2020 se icircm-plinesc 2 ani de la plecarea dintre noi a lui HAFNER IZAC soț tată bunic fra-te Un om deosebit cu gacircndire și inimă Fie-i memoria binecuvacircntată Familia

Icircnhumați in Cimitirele CEB MIHAILESCU LYA ROSE COHN CAROLINA STERN OTTILIA YEHUDA LIVNAT AVRAM HANA SINGER IVAN MARINESCU EMIL

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018

Page 24: Șana Tova u’Metuka!PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LXIII = NR. 568-569 (1368-1369) = 1 – 30 SEPTEMBRIE 2020 = 12 ELUL 5780 – 12 TIȘREI

24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr 568-569 (1368-1369) - 1 ndash 30 Septembrie 2020

bat emanciparea poziționarea lite-rară a scriitorilor evrei Modernita-tea a fost doar o opțiune culturală sau a jucat și un rol identitar-po-litic icircn condițiile ant isemit ismu -lui icircn ascensi-une Cum se poate observa un spectru larg de probleme care subicircntind practic printr-un discurs de istorie culturală icircntreaga istorie a intelectualității evreiești din Romacircnia de la icircntemeierea Regatului (1881) și revizuirea Constituției cu faimosul ar-ticol 7 (1883) și pacircnă la declanșarea legislației Holocaustului icircn Romacircnia (1938) și primele măsuri de excludere a evreilor din viața publică

Traseul pe care icircl parcurg scriito-rii și intelectualii evrei din Romacircnia ndash care are similitudini dar și diferențe

Camelia Cră-ciun este cunoscu-tă cititorilor bdquoRea-lității evreieștirdquo atacirct icircn calitatea ei de specialist icircn stu-dii ebraice (profe-soară la Facul-tatea de Limbi și Lite raturi Străine a Universității din București) cacirct și icircn cea de coordo-nator al colecției

Biblioteca de literatură idiș din cadrul Editurii Hasefer Icircn ambele ipostaze ea s-a dovedit unul dintre cei mai te-meinici promotori ai valorilor evreiești la noi printr-o activitate susținută pe două paliere cel savant desfășurat icircn mediul academic și cel publicistic desfășurat icircn mediile culturale des-chise către marele public

Cercetarea ei Scriitori evrei de lim-bă romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici reunește cu măiestrie

cele două tipuri de discurs și certifică faptul că avem icircn Camelia Crăciun o voce de autoritate icircn studiile ebraice ca și icircn istoria culturală romacircnească

Cartea ei ndash una dintre cele mai interesante apariții icircn domeniu din ultimii ani icircn opinia mea ndash configu-rează pentru prima dată pe baza evoluțiilor din cacircmpul literar o fasci-nantă istorie intelectuală a evreilor romacircni Cercetarea intersectează mai multe domenii de interes de la istoria literară propriu-zisă la istoria curen-telor ideologice și nu icircn ultimul racircnd la chestiunile identitare Căci foca-lizată pe evoluțiile literaturii evreiești icircn limba romacircnă ndash icircn toate iterațiile ei ndash de la finele secolului al XIX-lea și pacircnă la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial investigația ei răspunde simultan la mai multe icircn-trebări Cum s-au poziționat scriitorii evrei de limbă romacircnă icircn perioada de dinaintea emancipării cacircnd erau marginal acceptați icircn literatură dar li se refuza cetățenia cum a schim-

De la emancipare la integrare culturalăRealitatea

cărţii

Politica pămacircntului pacircrjolitSă nu faceți greșeala să credeți că politi-

ca pămacircntului pacircrjolit utilizată și la noi icircn fața năvălirilor tătarilor și a bdquoprietenilor tradiționalirdquo din Turcia și care consta icircn arderea recolte-lor și otrăvirea facircntacircnilor ar fi ieșit din uz icircn anul 2020 Definită ca o bdquotactică militară care implică distrugerea a tot ce poate fi folositor inamicului practica s-a extins și a cotropit și domeniul social-politic icircn afara celui privind războaiele E adevărat Convenția de la Ge-neva (1977) a scos oamenii din sfera acestui gen de conflagrație dar ei au rămas victime colaterale ale luptei politice De altfel nici nu ar fi putut fi eliminați din confruntările politice deoarece ei sunt cei vizați de acestea nu icircn calitatea lor neglijabilă de ființe umane ci icircn cea de alegători care trebuie mai icircntacirci să fie bine spălați pe creier și apoi transformați icircntr-o docilă masă de manevră

Un icircntreg șir de exemple despre cum poate fi aplicată tactica pămacircntului pacircrjolit icircn viața social-politică găsim icircn Romacircnia după veni-rea la putere a Guvernului liberal De pildă majoritatea parlamentară de stacircnga și-a fo-losit pionul pus icircn fruntea unei instituții care ar fi trebuit să fie importantă pentru apăra-rea democrației (Avocatul Poporului) și cu sprijinul unor membri de aceeași orientare ai Curții Constituționale a reușit icircntacirci să declare neconstituționale amenzile aplicate celor care icircncălcau normele de siguranță sanitară iar apoi să abroge toate prevederile care regle-mentau spitalizarea celor suspecți de infecta-rea cu SARS-COV-2 Combinată cu lentoarea Guvernului liberal de a propune un nou text de lege situația a dus așa cum era și previ-zibil la apariția unui mare număr de cazuri de Covid-19 icircn Romacircnia Și asta concomitent cu creșterea numărului de cazuri icircn toată Europa Franța de pildă ajungacircnd la 10000 de cazuri noi pe zi Moment exploatat imediat de liderul PSD care a explicat electoratului că bdquoRomacirc-nia a depăşit China la numărul infectărilorrdquo vinovați fiind conform președintelui Came-rei Deputaților bdquotoți trădătorii toți fripturiștii toți combinagiii care au ținut acest Guvern icircn viațărdquo Evident că sunt destui votanți care nu au de unde să știe nici cacircți bolnavi sunt icircn China nici cacirct de credibile sunt datele oficia-le din această țară Dar dacă așa declară un

icircnalt demnitar al statului romacircn așa trebuie să fie Și icircncrede-rea populației icircn eficiența mă-surilor de siguranță sanitară este zdruncinată ceea ce ridică numărul de victime Desigur și cu largul sprijin al Guvernului icircn funcție care nu a adus la timp măști pentru persoanele defavorizate tablete pentru elevi și a acor-dat cu icircntacircrziere ajutoare pentru fermieri și IMM-uri

Ca să nu mai vorbim că dacă PSD numără bdquotrădătorii și fripturiștiirdquo care au trecut la liberali același lucru icircl fac și liberalii cu proprii aliați electorali făcacircnd socoteala celor care au tre-cut de la socialiști la USR Inducerea icircn eroare a electoratului este vizată și de propunerea PSD de comasare a alegerilor parlamentare și locale deși Curtea Constituțională a sta-bilit icircncă din 2012 că este neconstituțională organizarea concomitentă a două tipuri de scrutinuri

Cel mai revoltător mod de a recurge la tactica bdquopacircrjolirii terenuluirdquo este destabilizarea finanțelor țării prin obligarea Guvernului să facă o serie de cheltuieli care cresc deficitul bugetar peste orice limită acceptabilă Trei exemple pentru a vedea cacirct de amplă este bdquopacircrjolireardquo creșterea pensiilor cu 40 icircn loc de 14 dublarea alocațiilor copiilor icircntr-o sin-gură tranșă anul acesta și creșterea lefurilor profesorilor cu 2500 de lei lunar Nu contea-ză nici măcar că icircn decizia 912018 Curtea Constituțională a stabilit că nu pot fi luate de-cizii care să pericliteze stabilitatea economi-că sau că există o lege care cere ca atunci cacircnd sunt propuse reglementări cu implicații financiare să fie indicată și sursa de finanțare Păi să fi folosit cele aproape 200 de milioa-ne de euro găsite lipsă la un control al Curții de Conturi spun social-democrații Dar numai mărirea pensiilor costă zeci de miliarde ani la racircnd nu sute de milioane Miliarde pe careicircn decembrie 2019 cacircnd icircncă era la guvernare PSD recunoscuse prin vocea propriului mi-nistru de finanțe Eugen Teodorovici că nu le avea

Nu contează terenurile pacircrjolite nu mai pot fi folosite deci scopul a fost atins

ALX MARINESCU

Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-PLETEZE ADRE SA EXPEDITORULUI PE CUPON Pentru cei din Bucureşti ndash la sediul FCER din str Sfacircnta Vineri nr 9 ndash 11 cod poştal 030202 Cod fiscal FCER 7426470 Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa FCER ndash la oficiile poştale din localitate FIRST BANK SUCURSALA MOŞILOR OLARI Contul IBAN RO66PIRB4236745798003000 (RON) RO03PIRB4236745798002000 (USD) RO37PIRB4236745798001000 (EUR) Pentru EUROPA un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse) Pentru EXTRA EUROPA un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse) Pentru Israel un abonament pe un an costă 40 de dolari USA

REALITATEA EVREIASCĂREDACŢIA Bucureşti

str Maria Rosetti nr 17 sector 2COD POŞTAL 020481 OP 9

Tel fax 021-3227560wwwjewishfedro

realitateaevreiascagmailcomSerie nouă a

REVISTEI CULTULUI MOZAICFondată icircn 1956

de Şef-Rabin Dr Moses Rosen

Redactor-şef Alexandru MARINESCU

Redactori Dr Claudia BOSOI

Iulia DELEANUDan DRUŢĂ

Luciana FRIEDMANNEva GALAMBOS

(senior editor) George GIcircLEA

Mihaela OBERSCHIFoto Sandu CAcircLŢIA

TraducătoriEbraică Lucian Herşcovici

Sarit BlonderEngleză Sanda LEPOIEV

Secretar de redacţie Emilia HRISTEADTP Gabriel IONESCU

Tiparul executat de Tipografia TIPOART IDEA STUDIO

BucureştiTel 0723531624

Relaţii administrator Mihail TUNSOIU

Telefon 021-3149690distributierregmailcom

Potrivit art 206 CP responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului Redacţia nu icircmpărtăşeşte icircn mod obligatoriu punctele de vedere exprimate icircn articolele semnate de colaboratori Redacţia nu primeşte spre publicare decacirct articole scrise cu diacritice

Gacircndul scris

Jurnal de Romacircnia rsquo89

Sus pe TNB se află Amfiteatru un spațiu de joc deschis cu scenă și

sală icircn aer liber Aici puteți vedea printre altele de la ora 2130 o mostră de teatru multimedia documentar Regia spectacolului este semnată de Carmen Lidia Vidu

hellip Proiecții video pe un ecran gigantic pe care apar secvențe de film documentar colaje de presă benzi de-senate imagini puternice icircnsoțite de secvențe sonore evo-cacircnd Revoluția din 1989 faimoasa adunare din fața CC-ului vocea lui Ceaușescu apoi rumoarea mulțimii Piața Universității scandări cu bdquoJos comunismulrdquo etc

Dincolo de impresionanta atmosferă creată prin desfă-șurare de suporturi tehnice se produce o binevenită mutație de la jonglarea cu date și efecte multimedia la reflectarea evenimentelor icircn memoria și conștiința a patru actori

Actorii nu joacă un text scris de alți autori ci dublează discursul cu propriile lor amintiri și opinii cu imagini din ar-hiva personală Confesiunile lor sunt cu atacirct mai captivan-te cu cacirct Ion Caramitru Oana Pellea Florentina Țilea și Daniel Badale sunt foarte diferiți prin origini vacircrstă și medi-ile icircn care au evoluat

Protagonist al momentului istoric Ion Caramitru (care avea atunci 47 de ani) insistă pe destinul familiei sale de aromacircni hăituiți și arestați de regimul comunist El evocă formele rezistenței prin cultură Hamlet-ul lui Tocilescu recitalurile de poezie ilustrate muzical de Dan Grigore și Johnny Răducanu spectacolele cu poezia și teatrul lui So-rescu

Oana Pellea fiica marelui Amza Pellea avea 26 de ani cacircnd i-au parvenit veștile despre Timișoara și cacircnd a descoperit peisajul sumbru al Capitalei icircnecat icircn sacircngele tinerilor icircmpușcați Deosebit de impresionanți sunt și ceilalți mărturisitorihellip Florentina Țilea venită de la Iași avea 12 ani Ca elevă merituoasă și pionieră fruntașă a ajuns icircntr-un an la CC pentru a recita Plugușorulhellip

Daniel Badale născut icircntr-un sat din Botoșani este un actor tacircnăr care s-a impus icircn Hamlet Icircn timp ce tatăl său zugrav lucra la Casa Poporului fiul a ajuns să facă armata la București și astfel pe 22 decembrie 1989 la 19 ani se afla ca soldat icircn TAB-ul cu care Caramitru a ajuns la TVRhellip

Cu toții fascinează prin prezența sobră prin sinceritate și autenticitate Modul icircn care au receptat Revoluția din de-cembrie 1989 pe viu și reverberarea ei pe firul memoriei aduc icircn prim plan trăiri impresionante

NATALIA STANCU

Drumul spre teatru

față de Europa Centrală pe care Camelia Crăciun le studiază printr-o bibliografie de excepție ndash este jalonat de dileme identitare pe care schim-bările de statut intern respectiv de context internațional le acutizează De pildă marii interbelici (I Peltz F Aderca Mihail Sebastian B Fundo-ianu avangarda șa) nu vor fi nici ei lipsiți din păcate de contestații din partea bdquofalangeirdquo naționaliste iar icircn 1938 vor cădea pradă măsurilor vexa-torii prin care a icircnceput la noi Holo-caustul

Cartea este fascinantă prin nuanțele pe care le conține și toto-dată pentru posibilitatea de a fi conti-nuată Camelia Crăciun a construit icircn Scriitori evrei o bază solidă pentru o istorie culturală a comunității evreiești din Romacircnia

RĂZVAN VONCUCamelia Crăciun ndash Scriitori evrei de limbă

romacircnă de la rebeli marginali la critici canonici Editura Universității bdquoAlexandru Ioan Cuzardquo Iași 2018