amplificator diferential

7/21/2019 amplificator diferential

1/22

Universitatea Politehnica din BucurestiFacultatea de ElectronicaTelecomunicatii si Tehnologia Informatiei

CIRCUITE ELECTRONICE

NDRUMAR DE LABORATOR

Bucuresti, 2010


2/22

Circuite Electronice - ndrumar de laborator2

LUCRAREA I-Modulu l MCM5/EV

CUPRINS

CAP. I01: INTRODUCERE

CAP. I02: PARAMETRII AMPLIFICATORULUI DIFERENTIAL

CAP. I03:ANALIZA TEORETICA A AMPLIFICATORULUI DIFERENTIAL

CAP. I04: DETERMINARI EXPERIMENTALE

CAP. I05:INTREBARI SI EXERCITII REFERITOARE LA

FUNCTIONAREA AMPLIFICATORULUI DIFERENTIAL


3/22

Lucrarea I-Modulul MCM5/EV 3

INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE

q Pentru utilizarea modulului MCM5-EV cititi si mentineti la ndemnaacest manual.

q La dezambalarea modulului sau la nceperea lucrarii puneti toate accesoriile n ordinepentru a nu le pierde si verificati integritatea acestuia. Faceti un control vizual pentru avaasigura ca nu sunt stricaciuni vizibile.

q nainte de conectarea modulului la tensiunea de alimentare de +/-12V, verificati caputerea estimatacorespunde cu puterea sursei de alimentare.

q nainte de alimentarea modulului verificati daca, cablurile de alimentare sunt corect

conectate la sursa de alimentare.

q Acest modul trebuie utilizat numai conform scopului pentru care a fost conceputrespectiv pentru educatie si trebuie utilizat numai sub directa supervizare apersonalului specializat.

q Orice alta utilizare nu este corecta si poate fi periculoasa. Utilizarea improprie,defectuasa sau nerationalaa modulului poate conduce la defecte iremediabile.


4/22


AMPLIFICATORUL DIFERENTIAL

CAPITOLUL I01

INTRODUCERE

Amplificatorul diferential (AD) este blocul de intrare n multe circuite integrate

analogice: amplificatoare operationale, comparatoare, convertoare, multiplicatoare analogice,

etc.

AD are 2 intrari si amplifica diferenta semnalelor de pe intrari. Cu alte cuvinte semnalul

de iesire al AD este proportional cu diferenta dintre cele doua intrari constanta de

proportionalitate fiind chiar amplificarea diferentiala. Se explica astfel denumirea de

amplificator diferential.

Simbolul utilizat pentru AD este acelasi ca si pentru amplificatorul operational si este

prezentat n fig. 1.

Fig. 1 Amplificatorul diferential simbol.

Cele doua intrari ale AD sunt astfel individualizate:

IN1 intrarea neinversoare, simbolizata cu +; IN2 intrarea inversoare, simbolizata cu -.

AD poate avea o iesire (vezi fig. 1) sau doua iesiri. Poate fi utilizat att ca amplificator

de curent continuu ct si ca amplificator de curent alternativ.

CAPITOLUL I02

PARAMETRII AD

n fig. 2. este reprezentat circuitul de intrare pentru un AD. +iv Si iv sunt semnalele

aplicate pe cele doua intrari, iar +ii siii curentii de intrare. Att tensiunile ct si curentii au

cte o parte comuna ( civ , , respectiv cii , ) si alta care i diferentiaza ( div , , respectiv dii , )

evidentiate n figura. Prin aplicarea teoremelor Kirchkoff rezulta:

2

vvv d,ic,ii +=

+


5/22


2

vvv d,ic,ii =

d,ic,ii iii +=+

d,ic,ii iii =

Fig. 2 Circuitul echivalent de intrare pentru un AD.

Din relatiile de mai sus se obtin dupa calcule elementare expresiile pentru:

tensiunea diferentiala de intrare;

curentul diferential de intrare;

tensiunea de mod comun la intrare;

curentul de mod comun la intrare.

+ = iid,i vvv (1)

2

vvv iic,i

+ += (2)

2

iii iid,i

+ = (3)

2

iii iic,i

+ += (4)

O excitatie pura de mod diferential nseamna c,iv =0 Si c,ii =0. n acest caz, circuitul de

intrare se simplifica, ca n fig. 3.

Fig. 3 Circuitul echivalent de intrare pentru un AD cu excitatie pura de mod diferential.

Pe circuit se deduce:


6/22


d,iii vvv == +

d,iii iii == +

si rezistenta de intrare pe mod diferential:

d,i

d,i

d,i i

v

R = (5)

Circuitul de intrare la o functionare pura pe mod comun (cnd d,iv =0, d,ii =0) este dat n

fig. 4. n aceasta situatie:

c,iii vvv == +

c,iii iii == +

si c,iR este rezistenta de intrare pe mod comun:

c,i

c,ic,i i

vR = (6)

Fig. 4 Circuitul echivalent de intrare pentru un AD cu excitatie pura de mod comun.

Similar, pentru un AD cu 2 iesiri, se definesc:

Tensiunea de iesire diferentiala

+ = ood,o vvv

Tensiunea de iesire de mod comun

( )_ooc,o vv21v += +

Cstigul n tensiune al AD nseamna:

amp lif icarea diferenti ala

d,i

d,od,v v

vA = (7)

ampl i f icarea de mod comu n


7/22


c,i

c,oc,v v

vA = (8)

AD este sensibil la diferenta semnalelor aplicate pe intrari ( d,iv ) si rejecteaza partea

comuna a semnalelor ( c,iv ). De aceea, n general, d,vA are valori ridicate, iar 1A c,v < .

Performantele amplificatorului sunt date de factorul de rejectie al modului comun,

definit prin relatia:

c,v

d,v

A

ACMRR= (9)

Amplificatorul diferential poate avea o singuraieSire (ieSire nesimetrica). n acest caz,

n relatiile de mai sus, tensiunea de iesire ( ov ) substituie dov , si cov , . n situatia n careAD are

doua iesiri, acesta se mai numeste si cu iesire simetrica.

CAPITOLUL I03

ANALIZA TEORETICA A AD

Pentru analiza teoretica a AD se utilizeaza schema din fig. 5. Analiza are ca scop

evaluarea caracteristicii de transfer n curent continuu, amplificarea de tensiune si rezistenta

de intrare pe mod diferential si respectiv mod comun pentru AD cu doua iesiri (fig. 5). Se

neglijeazaefectul rezistentelor de bazasi iesire ( 0rb = , =or ) ale tranzistoarelor, presupuseidentice si functionnd n RAN.

Fig. 5 Amplificatorul diferential cu iesire simetrica.

Pe ochiul ce contine sursele de tensiune +iv Siiv Si jonctiunile BE ale celor doua

tranzistoare se poate scrie:

+ == iiD,I2BE1BE vvvvv

Iii 2C1C =+


8/22


Ecuatiile ce dau dependenta curentului de colector de tensiunea BEv (daca se

neglijeaza efectul Early) sunt:

)V

vexp(Ii

th

1BES1C =

)Vvexp(Ii

th

2BES2C =

Din ecuatiile de mai sus se deduce:

)V

vexp(1

Ii

th

D,I1C

+= (10)

)V

vexp(1

Ii

th

D,I2C

+= (11)

n fig. 6 se prezinta dependenta curentilor de colector de tensiunea diferentiala de

intrare. Etajul AD amplifica n domeniul n care 1Ci si 2Ci variaza cu DIv , . Din ecuatiile (10) Si

(11) se deduce ca acest domeniu este restrns la mV100V4v thD,I < , domeniu n care

ambii curenti nu au valori neglijabile.

Fig. 6 Dependenta curentilor de colector de tensiunea diferentiala de intrare.

Pentru thD,I V4v > , Ii 1C = iar Q2este blocat ( 0i 2C = ). Daca thD,I V4v < , rezulta 0i 1C =

si Ii 2C = = constant.

Tensiunea diferentiala de ieSire are expresia (vezi fig. 5):


9/22


)ii(R)iRV(iRVvvv 2C1CC2CCCC1CCCCOOD,O === +

Folosind ecuatiile (10) Si (11) rezulta:

)V2

v(thIRv

th

D,ICD,O = (12)

Extinderea acestui domeniu se realizeaza prin adaugarea unor rezistente suplimentare

n emitoare. Schema din fig. 5 se modifica ca n fig. 7.

Fig. 7 Amplificatorul diferential cu iesire simetrica si extindere a domeniului de tensiuni de

intrare.

n fig. 8 este reprezentata dependenta tensiunii D,Ov de D,Iv . Tensiunea diferentiala de

ieSire variaza numai daca thD,I V4v .

Fig. 8 Dependenta tensiunii D,Ov de D,Iv .

Cnd unul din tranzistoare (Q1sau Q2) este blocat (ce corespunde la thD,I V4v > ) D,Ov

este limitat la valoarea ( IRC ) sau, respectiv ( IRC ). Ecuatia (12) evidentiaza neliniaritatea

caracteristicii de transfer.


10/22


Daca2

Vv thD,I


11/22


Pe circuitul din fig. 9 pentru tensiunea de iesire se obtine:

( )( ) ( ) d,iCLmCL1c2cd,o vR2RgR2Riiv ==

n consecinta, amplificarea de mod diferential va fi:

( )CLmd,i

d,o

d,v

R2Rgv

vA ==

Pentru determinarea rezistentei de intrare pe mod diferential se apeleaza la circuitul

din fig. 10 pe care se obtine:

2b1bd,i iii ==

r2r2

r

vv

i

v

i

vR 1

1

1be

d,i

1b

d,i

d,i

d,id,i =====

Fig. 10 Circuitul pentru calculul rezistentei de intrare de mod diferential.

Schema de regim dinamic la functionarea pe mod comun este reprezentatan fig. 11.

Identitatea tranzistoarelor conduce la egalitatile:

2bec,i1bec,i vvvv = c,i2be1be vvv == 2c1c ii = + = oo vv

si la curenti nuli prin sarcina ( 0i1= ) si ntre emitoarele tranzistoarelor ( 0i= ).

Ca urmare, pentru o excitatie purade mod comun AD se compune din doua etaje cu sarcina

distribuita, identice. Pe circuitul din fig. 11 se scrie:

1cE1cE1m

1cE1bec,i iR2iR2g

1iR2vv

+=+=

1ccoo iRvv == +

Rezultapentru amplificarea de tensiune pe mod comun:

E

C

i

o

ii

oo

c,i

c,oc,v R2

R

v2

v2

vv

vv

v

vA =

++

== ++

+

+


12/22


Fig. 11 Schema de regim dinamic la functionarea pe mod comun.

Rezistenta de intrare este:

( ) E0E011b

c,i

i

i

ii

ii

c,i

c,ic,i R2R21ri

v

i

v

ii

vv

i

vR ++===

++

== ++

+

+

Factorul de rejectie al modului comun are expresia:

( )

C

LCEm

c,v

d,v

R

RR2Rg2

A

ACMMR ==


13/22


CAPITOLUL I04DETERMINARI EXPERIMENTALE

I04.1 OBIECTIVE

Masurarea si reglarea punctelor statice de functionare ale tranzistoarelor bipolare

care compun etajul diferential; Determinarea amplificarii diferentiale, A d;

Determinarea amplificarii de mod comun, A c;

Determinarea CMMR;

Determinarea rezistentei de intrare diferentiale, Rid;

Determinarea rezistentei de intrare de mod comun, Ric;

Determinarea caracterist ic i i d e transfer.

I04.2 APARATE NECESARE Sursa de alimentare PS1-PSU/EV sau PSLC/EV, unitate de control individual

SIS1/SIS2/SIS3 (optional);

Modulul MCM5/EV. Modulul poate lucra n mod independent. La utilizarea unitatii de

management extern cele 4 comutatoarele trebuie safie pe pozitia nchis iar cele 8

comutatoare trebuie safie pe pozitia deschis;

Multimetru;

Osciloscop;

Generator de semnal.

104.3 DESFASURAREA LUCRARII

MCM-5 Deconectati toate sunturileMontati SIS1 Setati toate comutatoarele pe

deschisSIS2 Introduceti cod lectie: B05

Se porneste de la modulul aflat pe placa MCM-5 cu schema electricaprezentatan fig.

12.


14/22


Fig. 12 Schema electricade lucru a modulului MCM-5.


15/22


MODUL DE LUCRU

Polarizarea de curent continuu

Schema electricaa amplificatorului diferential rezulta n urma efectuarii scurtcircuitelor pe

modulul MCM-5 realizate cu sunturile: J4, J15, J18, J23, J26, J38, J34, J45, J43. Se

obtine schema din fig. 13.Se regleaza semireglabilul RV4 cu cursorul la jumatate.Se alimenteazamodulul MCM-5 cu schema electricadin fig. 12 cu tensiunea Vcc =12V.

Fig. 13 Schema electricade a AD pentru reglarea polarizarii.

Pe circuitul din fig. 13 se fac urmatoarele masuratori si reglaje:

Se masoara tensiunea ntre colectorii celor doua tranzistoare. n cazul ideal aceasta

tensiune ar trebui sa fie zero. Datorita dispersiei parametrilor componentelor este

foarte probabil ca aceasta tensiune sa fie diferita de zero. Prima varianta demasurare este cu osciloscopul. Se conecteaza cele doua canale ntre punctele 3, 9

si masa. Canalele vor fi fixate pe aceeasi scala (V/div), cu acelasi tip de sonda si cu

acelasi zero ales. Existenta offset-ului va duce la devierea spoturilor diferit. Se

ajusteaza RV4 pna cnd cele doua spoturi se suprapun. A doua modalitate de

regalj a offset-ului este prin conectarea voltmetrului ntre punctele 3 si 9 si reglnd

RV4astfel nct voltmetrul sa indice zero (diferenta ntre curentii de colector ai celor

doua tranzistoare sa se anuleze).

Se masoara tensiunea n punctele 3 si 9, se calculeaza curentii prin cele doua

tranzistoare si se trec n tabelul 1.

10

3CC1C R

VVI

=

17

9CC2C R

VVI

=

Tabelul 1

V3(V) IC1(mA)

V9(V) IC2(mA)


16/22


Masurarea amplificarii diferentiale (A d)

Fata de fig.13 se adauga sunturile J27siJ30pentru a realiza circuitul din fig. 14.

Fig. 14 Schema electricade a AD pentru masurarea amplificarii diferentiale.

Se regleaza semireglabilul RV5pentru a masura 0Vntre baza tranzistorului T2(punctul

8) si masa. Se regleaza cu finete semireglabilul RV4 astfel nct tensiunea masurata ntre

colectorii celor doua tranzistoare sa fie zero.

Cu ajutorul semireglabilului RV5 se regleaza tensiunea ntre baza tranzistorului T2 si

masa la valorile din tabelul 2.

Tabelul 2

V8(mV) V3 V9 (mV) Ad

150

200

400

Se masoara tensiunile corespunzatoare ntre colectorii tranzistoarelor T1si T2si se trec

n tabelul 1.

Masurarea amplificarii de mod comun (AC)

La fig.14 se adauga suntulJ32pentru a realiza circuitul din fig. 15.


17/22


Fig. 15 Schema electricaa AD pentru masurarea amplificarii de mod comun.

Se regleaza semireglabilul RV5 astfel nct tensiunea ntre bazele celor doua

tranzistoare (punctul 8) si masa sa fie zero. Se regleaza cu finete semireglabilul RV4 astfel

nct tensiunea masurata ntre colectorii celor doua tranzistoare sa fie zero.

Cu ajutorul semireglabilului RV5 se regleaza tensiunea ntre bazele celor doua

tranzistoare (punctul 8) si masa la valorile din tabelul 3.

Se masoara tensiunile corespunzatoare ntre colectorii tranzistoarelor T1si T2si se trec

n tabelul 3.

Tabelul 3

V8(mV) V3 V9 (mV) Ac

150

200

400

Calculul factorului de rejectie al modului comun (CMRR)

Factorul de rejectie al modului comun (Common-mode rejection ratio CMRR) este

un parametru prin care se poate aprecia calitatea amplificatorului diferential. Pentru un

amplificator diferential ideal CMRR este infinit.Utiliznd tabelele 2 si 3 se calculeaza CMRR cuajutorul relatiei (5) si se completeaza tabelul 4.

c,v

d,v

A

ACMRR= (5)

Tabelul 4

V8(mV) CMRR

150

200

400


18/22


MASURARI PE AD N CURENT ALTERNATIV

Masurarea amplificarii

In schema din fig 15 se scot sunturile J27, J30siJ32.sise adauga sunturile J1si

J2. rezultnd circuitul din fig. 16. Pe circuitul din fig. 16 se fac urmatoarele reglaje si

masuratori:

Se regleaza cu finete semireglabilul RV4 astfel nct tensiunea masurata ntre

colectorii celor doua tranzistoare sa fie zero (V3 V9= 0);

Se conecteaza generatorul de semnal ntre pinul 1 si masa si se regleaza o

amplitudine de 100mVRMSpentru o frecventa de 1kHz;

Se conecteaza canalul 1 al osciloscopului la terminalul 1al montajului (semnalul de

intrare) si canalul 2 la terminalul 3 (semnalul de iesire din colectorul tranzistoruluiT1);

Se masoara amplitudinea semnalului din colectorul tranzistorului T1si defazajul fata

de semnalul de intrare. Valorile rezultate se trec n tabelul 5;

Se repeta masuratoarea pentru tranzistorul T2, conectnd canalul 2 la terminalul 9

(semnalul de iesire din colectorul tranzistorului T2). Valorile rezultate se trec n

tabelul 5;

Fig. 16 Amplificator de semnal mic realizat cu AD pentru masurari pe mod diferential.

Tabelul 5


19/22


V1(mVRMS) 100 A

V3(mVRMS)

V9(mVRMS)

Masurarea Rid

In schema din fig.16 se decupleaza generatorul de semnal din punctul 1 (se scoate

jumper-ul J1) si se nlocuiesc J4siJ34 cu doua rezistoare de 100k? (RJ4 si RJ34). si se

obtine circuitul din fig. 17. Se ajusteaza RV4astfel nct diferenta de tensiune dintre colectorii

celor doua tranzistoare sa fie zero (V3 V9= 0).

Se pozitioneaza cursorul potentiometrului Rv1 la jumatate (23,5k? ). Se fixeaza

tensiunea n pinul 1 la 100mVRMScu o frecventa de 1kHzsi se masoara tensiunea n baza

tranzistorului T1, (V2) si se trece n tabelul 6.

Fig. 17 Circuitul pentru masurarea rezistentei diferentiale.

Tabelul 6

Vg

(mVRMS)

V2

(mVRMS)

Rid(k? )

100

Masurarea Ric

Pe circuitul din fig.17 se adauga suntulJ32pentru a realiza circuitul din fig. 18 (bazele

tranzistoarelor T1si T2cuplate).

Se fixeaza tensiunea n pinul 1 la 100mVRMS la o frecventa de 1kHz si se masoara

tensiunea pe baza tranzistoarelor T1sau T2 (V2sau V8) si se trece n tabelul 7.


20/22


Fig. 18 Circuitul pentru masurarea rezistentei mod comun.

Tabelul 7

Vg

(mVRMS)

V2

(mVRMS)

Ric(k? )

100

Caracteristica de trasfer

Pe circuitul din fig. 16 se fac urmatoarele masuratori:

Se conecteaza generatorul de semnal ntre pinul 1 si masa si se regleaza o

amplitudine de 100mVRMSsi o frecventa de 1 KHz;

Se conecteaza canalul 1 al osciloscopului la terminalul 1al montajului (semnalul de

intrare) si canalul 2 la terminalul 3(semnalul de iesire din colectorul tranzistorului

T1);

Se comuta baza de timp n modulX-Y;

Pe ecranul osciloscopului va apare o dreapta n cadranul I (defazaj 0) din a carei

panta se poate deduce amplificarea;

Prin variatia semnalului de intrare furnizat de generator se observa si noteaza

domeniul de valori pentru care amplificarea ramne constanta;

Se repeta masuratoarea pentru tranzistorul T2, conectnd canalul 2 la terminalul 9

(semnalul de iesire din colectorul tranzistorului T2). De acesta data va apare o

dreapta n cadranul II (defazaj 180o) ce va avea aceeasi panta cu prima (amplificari

egale).

n ambele cazuri se variaza semnalul de intrare si se noteaza valorile acestuia de la

care amplificarea si schimba valoarea.


21/22


Care sunt valorile semnalului de intrare pentru care iesirea intra n limitare?

PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE

1. Cu valorile din tabelul 2 se determinapentru AD amplificarea diferentiala,Ad:

8

93d

V

VVA

=

Valorile obtinute se trec n tabelul 2 pe pozitiile corespunzatoare.

2. Cu valorile din tabelul 3 se determinapentru AD amplificarea de mod comun,Ac:

8

93c

V

VVA

=

Valorile obtinute se trec n tabelul 3 pe pozitiile corespunzatoare.

3. Se calculeaza CMRR cu ajutorul relatiei (5) si se completeaza tabelul 4.

4. Cu valorile pentru V3 si V9 din tabelul 5 se determina pentru AD amplificarea

masurata n punctele 3 si 9 si se completeaza tabelul 5:

1

33 V

VA =

1

99 V

VA =

5. Se calculeaza rezistenta de intrare n amplificator cu relatia:

2

R

vv

v

i

vR 1v

ig

i

i

iid

'

==

Dar Rid=Rid// R1. Rezulta:

id1

'id1

id RR

RRR

=

Valoarea rezultata se trece n tabelul 6.

6. Se calculeaza rezistenta de intrare n amplificator cu relatia:

2

R

vv

v

i

vR 1v

ig

i

i

iic

'

==

Dar Ric=Ric// R1//R14. Rezulta:

'ic141

'ic141

ic R)R//R(

R)R//R(R

=

Valoarea rezultata se trece n tabelul 7.


22/22


7. Se reprezinta grafic caracteristica de transfer masurata cu osciloscopul.

8. Se compara valoarea amplificarii obtinuta din panta caracteristicii de transfer cu cea

masurata n curent continuu.

CAPITOLUL I05

INTREBARI SI EXERCTII REFERITOARE LA FUNCTIONAREA

AMPLIFICATOARELOR DIFERENTIALE

MCM-4 Deconectati toate sunturile

Montati SIS1 Setati toate comutatoarele pe

deschisSIS2 Introduceti cod lectie: B04

Cum este iesirea amplificatorului diferential din fig. 13? Simetrica sau asimetrica?

Sa se calculeze amplificarea diferentiala teoreticaa amplificatorului diferential din fig. 13.

Se va considera RV4pozitionat cu cursorul la jumatate.

Sa se calculeze amplificarea de mod comunteoretica a amplificatorului diferential din fig.

13. Se va considera RV4pozitionat cu cursorul la jumatate.

Care este rolul semireglabilului RV4?

Ct este CMRR pentru AD ideal?

Care este rolul condensatorului C1din fig. 16?

Care ar fi efectul nlocuirii acestui condesator cu un scurtcircuit?

De ce valoarea amplificarii masurate n curent continuu este diferita de cea determinata

din caracteristica de transfer obtinuta pe osciloscop?

amplificator diferential

Documents

Amplificator 50 W Clasa AB

Proiect Calculul Unui Amplificator Audio de 10 Wt

Probleme de Analiz˘a Matematic˘a I - Calcul Diferential ˆın R

Amplificator Operational Pag 67

Cuprins - ERASMUS Pulsewiki.dcae.pub.ro/images/d/d1/Lab_cia_3.pdfiv 3.2.9. Amplificator diferenţial cu reacţie negativǎ 3.2.10. Amplificator diferenţial cu reacţie negativǎ şi

Diagnosticul diferential al icterului si al hipertensiunii

Capitolul 8 - ERASMUS Pulse · Amplificator diferential cu domeniu extins al tensiunii de intrare de MC (I) (continuare) NMOS IC IC PMOS IC V V V min min < < PMOS IC IC NMOS IC V

Proiectare Asistata de Calculator - Amplificator Audio

Amplificator de Semnal Mic Cu Reactie Negativa

Amplificator Operational

Geometrie Analitic˘a si Diferential˘a

cablaj amplificator

123489722 Teste Calcul Diferential Si Integral

Cap. 13. Amplificatorul diferential

Amplificator de putere in clasa B

Curs Analiza Matematica-Calcul Diferential

AO – amplificator · 2 / 16 AO cu reactie negativa - amplificator Ce posibilitati avem pentru conectarea intrarilor ? RN , mentine automat vD la zero = ↑ ↑ − ↑ ↓ vD 0

8. STABILIZATOARE DE TENSIUNE 8.1. GENERALITbI PRIVIND ... · 8.3 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOR DE EROARE 8.3.1 GENERALITbI SCHEMELE BLOC A STABILIZATOARELOR CU AMPLIFICATOR

Master & Amplificator - Promoterm...Master Master & Amplificator Pentru sisteme de incalzire ModuSat . Dimensiuni - Master cu 1 - 4 Module . Dimensiuni - Master cu 5 - 6 Module . Nota:

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Calculul Diferential

Amplificator U.S. cu LDMOS BLF188XR - tehnic.frr.org.rotehnic.frr.org.ro/wp-content/uploads/2017/05/Amplificator-U.S.-cu... · Este bine stiut faptul ca orice system de calcul functioneaza

Proiect PAC Amplificator de Audiofrecventa

Calcul Diferential Si Integral - SOLOI

Amplificator de joasa frecventa cu tranzistor cu efect de camp

Proiectarea unui amplificator cu un tranzistorrf-opto.etti.tuiasi.ro/docs/files/CDM_lab_3_2017.pdf · Proiectarea unui amplificator cu un tranzistor . Alegerea unui tranzistor şi

Amplificator Cu Izolare Galvanica de Tip Optic

Preţ ofertă Preţ fără Preţ cu specială · Sistem audio Hi-Fi Harman Kardon cu 19 difuzoare şi amplificator de 825 W ... Diferential axa faţă cu BTCS (brake traction control

Amplificator de Audiofrecventa cu Amplificator Operational si Tranzistoare.doc

Amplificator de casti

Amplificator Audio in Clasa B

Calcul Diferential Si Integral 2

Abdomen Acut Diagnostic Diferential

Ascita, Probleme de Diagnostic Diferential Final

Diagnosticul Diferential Al Adenopatiei Hilare