vadineanu conservarea si a ecologica a sistemelor lotice
Post on 25-Jun-2015
390 Views
Preview:
TRANSCRIPT
CONSERVAREA SI RESTAURAREA ECOLOGICA
A SISTEMELOR LOTICE: Cerinte, oportunitati si limite
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU
UNIVERSITATEA DIN BUCURESTIDEPARTAMENTUL DE ECOLOGIE SISTEMICA SI
SUSTENABILITATE91 – 95, Splaiul Independentei, Bucuresti 050095, ROMANIA
Tel./Fax: 00 40 21 3181571
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
Fig. 2 Dinamica / “dezvoltarea” sistemelor ecologice / “socio-ecologice” se desfasoara sub forma de cicluri, organizate in evenimente discontinui si procese nelinearePerioadele de stabilitate si instabilitate sunt parti ale ciclurilor de transformare
adaptativa / “de dezvoltare”
r
K
Pote
ntia
l
C on nec tiv ity
Reprezentarea structurii ciclului de
transformare adaptativa si dezvoltare a
sistemelor ecologice / “socio-ecologice”
(dupa Holling & Gunderson 2002)
R – faza de crestere / exploatare; k - faza
de acumulare / “conservare”; Ω – faza de
eliberare / “distrugere creatoare”; Α –
faza de restructurare / reorganizare
Sagetile scurte indica schimbari lente;
sagetile lungi indica schimbarile rapide;
Axa Y – potentialul adaptativ (ex.
Acumularea resurselor si nutrientilor);
Axa X – gradul de conectivitate dintre
variabilele de control (ex. Intre
componentele / populatiile intr-un
ecosistem
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
Fig. 3 Reprezentarea schematica a conectivitatii ciclurilor de dezvoltare in cadrul ierarhiei ecologice – Panarhie (dupa Holling, Gunderson, Paterson, 2002)
1 –revolta / “razvratire” a sistemelor ierarhic inferioare, mai rapide si care au intrat in faza de eliberare;
2 – “amintire” / transfer de potential adaptativ de la sistemele ierarhic superioare, mai lente.
I – sisteme ecologice de rang ierarhic inferior, constante de timp mai mici si dinamica mai rapida;
II – sisteme ecologice de rang ierarhic mediu;
III – sisteme ecologice de rang ierarhic superior, constante de timp mari, lente.
Fig 4 – Model analitic pentru studiul, analiza si managementul sistemelor lotice
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
• Planurile de dezvoltare economica, in general, si planurile de
“amenajare” a sistemelor lotice, in particular, au vizat exclusiv
utilizarea comerciala, dupa principiile economiei neo-clasice a
resurselor de apa si a celor biologice.
• Au neglijat sau esuat in a considera utilizarea ne-comerciala
(ex – pescaria de subzistenta, practicarea agriculturii
extensive)
• Au neglijat beneficiile, directe si indirecte, pe termen lung de
pe urma serviciilor asigurate de catre componentele naturale si
semi-naturale ale sistemelor lotice
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
•Dupa principiile economiei ecologice si sustenabilitatii dezvoltarii, strategiile,
politicile si planurile de management si utilizare ale resurselor de apa sau
sistemelor lotice si lentice, trebuie sa vizeze:
i) Conservarea si
ii) Restaurarea / reabilitarea,
integralitatii structurale si functionale ale acestora (potentialul adaptativ,
capacitatea de auto-sustinere si auto - dezvoltare) – starea ecologica buna /
EU – WFD –
•Atingerea acestor obiective garanteaza beneficii nete pe termen lung
exprimate prin:
• Viabilitatea economiilor locale, regionale, nationale;
• Bunastarea oamenilor si securitatea sociala
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
Se interconecteaza pe parcursul ciclului de dezvoltare (dinamicii) al sistemelor lotice
Factorii de comanda naturali si antropici care moduleaza compozitia si structura UHGM si regimul hidrologic, conditioneaza:
- compozitia, structura si functiile sistemelor lotice;- diversitatea si densitatea fluxurilor de resurse si servicii
Complexitatea si integritatea structurala
Regimul hidrologic
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
• Practicienii in “restaurarea” ecosistemelor deteriorate, in general, si a celor
lotice si lentice, in particlar, au adoptat conceptul de “restaurare ecologica
efectiva” cu mai mult de 25 de ani in urma (Burges si Bides 1980, Gore
1985);
• In functie de aceasta achizitie conceptuala, majoritatea proiectelor de
“restaurare” a sistemelor lotice si lentice si-au formulat ca scop –
restaurarea ecologica;
• UE / WFD – urmareste conservarea sau restaurarea ecologica a sistemelor
acvatice continentale;
• Rezultatele obtinute ridica multe semne de intrebare asupra capacitatii de a
operationaliza conceptul si de a atinge scopul (Gillilan et al 2005);
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UBProf. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
Viabilitate economica si accept social
Performanta proiectului de restaurareecologica (evaluata dupa 6 criterii standard)
3
1 Performanta in dezvoltarea si utilizarea cunoasterii transdisciplinare: cunoastere stiintifica; expertiza manageriala; cunostinte traditionale; metode / tehnici
2
RESTAURARE ECOLOGICA EFECTIVA
Fig 5 – Restaurarea ecologica efectiva – rezultanta intersectiei a trei axe de performanta: 1. Performanta ecologica apreciata dupa criteriile standard (Palmer et al 2005; Jansson et al 2005); 2. Performanta in dezvoltarea si utilizarea cunoasterii transdisciplinare; 3. Performanta economica si sociala (Adaptat dupa Palmer et al 2005)
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
• Factori institutionali si culturali care limiteaza restaurarea ecologica a sistemelor acvatice deteriorate:
– Utilizarea si interpretarea incorecta a conceptului de restaurare ecologica;
– Capacitatea limitata de a proiecta un “model structural dinamic”, cu solida fundamentare stiintifica, care sa orienteze intreg programul de restaurare ecologica;
– Predominanta cunostintelor stiintifice sectoriale, nestructurate si greu accesibile, in detrimentul cunostintelor transdisciplinare, bazate pe contextualizare si certificare sociala;
– Lipsa unui nivel de toleranta la risc necesar restaurarii ecologice a sistemelor mari, complexe, cu dinamica ne-lineara supuse presiunii unei game largi de factori de comanda naturali si antropici care actioneaza in bazinele lor hidrografice;
– Lipsa de experienta si inflexibilitatea practicienilor si beneficiarilor;
– Absenta sau subdimensionarea activitatilor de monitorizare pre si post restaurare.
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
Restaurare ecologica Reabilitare structurala si
functionala
Controlul procesului de eroziune, regularizare,
indiguire
Compozitie, structura si procese / functii compatibile cu auto – sustinerea si auto-dezvoltareaSe folosesc materiale si specii nativeCrearea habitatelor este sustinuta de procese ecologice naturaleConectivitatea evolueaza liber, fara interventie umana
Restaurare partiala in plan structural si functionalRestabilirea partiala a conectivitatii laterale si longitudinaleUtilizarea extensiva a componentelor necaracteristice tipurilor de habitateSe mentine un nivel ridicat al interventiei umane asupra dinamicii, dezvoltarii si rezilientei sistemului
Nu asigura reabilitarea sau restaurarea structurilor si functiilor naturale;Se adreseaza unor probleme specifice (ex. transport, protectie impotriva inundatiilor)Se folosesc materiale si tehnologii pentru crearea unor structuri rigide, care nu permit migratia / dinamica cursului
Descreste potentialul adaptativ, rezilienta si sustenabilitatea “naturala”
Creste gradul de siguranta (constanta si predictibilitatea), nivelul de control si interventie antropica
Descreste flexibilitatea si potentialul de deformare a cursurilor de apa
Fig 6 – Tipuri de proiecte pentru restaurarea sistemelor lotice (modificat dupa Gillilan et al 2005)
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
•Restaurarea ecologica a sistemelor lotice sau, mai larg, a “starii ecologice a corpurilor de apa” / EU-WFD se adreseaza deopotriva aspectelor biologice, hidrologice si geomorfologice ale acestora.•Orice proiect de restaurare urmareste concretizarea unui model structural si functional de referinta care a derivat din:
a)Analiza si identificarea unui sistem de acelasi tip, din aceeasi zona bio-geografica si care isi pastreaza integritatea structurala si functionala pe cont propriu;
b)Sinteza datelor istorice care provin din cercetari si studii efectuate asupra sistemului dat, in perioada cand integritatea si dinamica acestuia erau o expresie a capacitatii sale de auto-dezvoltare;
c)Utilizarea unui pachet de conditii sau presupuneri greu identificabile in natura, realizabile cu costuri foarte mari si beneficii limitate pe termen lung;
d)Este recomandabil ca scopul unui proiect de restaurare a unui sistem lotic sa se concentreze asupra unui model structural si functional care garanteaza dinamica libera sau partial controlata, printr-un management specific a acestuia si furnizarea de beneficii nete, pe termen lung. In acest sens trebuie sa fie folosite ca referinta, modelele de tip “a” sau “b” cu pronuntat caracter dinamic (“tinta mobila”) si evitate modelele de tip “c” (concepute ca stari statice mentinute prin costisitoare procedee tehnice).
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
Criterii de evaluare a performantei proiectelor de restaurare ecologica (dupa Palmer et al 2005)
i) Inscrierea sistemului lotic pe o traiectorie (sau in bazinul de absorbtie –
obs.pers) care are ca atractor mobil, modelul structural si functional adoptat;
ii) Parametrii structurali si functionali ai sistemului au o evolutie pozitiva (arata
cu claritate o imbunatatire a “conditiilor ecologice”);
iii) Capacitatea adaptativa a sistemului a crescut semnificativ (sistemul lotic arata
un potential crescut de autodezvoltare) – rezilienta crescuta;
iv) Procesul nu este insotit de efecte secundare negative si probabilitatea aparitiei
acestora postfactum este foarte redusa;
v) Evaluarea pre si post implementare a proiectului este concludenta si
transparenta;
vi) Descrierea (sau predictia) mecanismelor si proceselor ecologice care vor
asigura dinamica sistemului lotic catre atractorul desemnat de catre proiectul
de restaurare (Jansson et al 2005).
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
New Orleans & zona de coasta a Louisianei / Complex Socio-ecologic dupa uraganul Katrina (Costanza et al 2006)
Restaurare
Var. 1. Exclusiv solutie tehnica, bazata pe diguri si sisteme de pompare a apei•Capitalul construit
•Lucrari efective pe termen mediu si scurt•Vizeaza exclusiv protectia impotriva inundatiilor(~140 miliarde USD)
Var. 2.•Restaurare ecologica efectiva
•Restaurarea zonelor umede de coasta(Costanza et al 2006)•Restaurarea ecologica in bazinele fluviilor Mississippi – Ohio – Missouri (MOM) (Mitsch & Day 2005)
•Solutie viabila pe termen lung din punct de vedere economic•Sustenabilitate ecologica
Argumente:•Resursele si serviciile generate – 12700 USD * ha-1*an-1
(Costanza 1997), din care valoarea functiei de protectie impotrivainundatiilor si uraganelor: 940 USD ha-1*an-1
•Restaurarea a 480000 ha zone umede ar echivala cu beneficii de 6 miliarde USD*an-1 sau cu Valoarea Economica Prezenta de 200 miliarde USD, la o rata de discount de 3%•Costurile restaurarii zonelor umede si a digurilor de aparare sunt estimate la 25 miliarde USD
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
Fig. 10 Dinamica Capitalului Natural (CN) si a Capitalului Creat (CC) interpretata dupa teoria economiei neo-clasice + economia mediului (A) si a economiei ecologice (B), in cazul mentinerii strategiei dominante de dezvoltare (scenariul “Business as usual”)
Fig. 11 Dinamica Capitalului Natural (CN) si a Capitalului Creat (CC) in cazul aplicarii modelului “dezvoltare durabila / sustenabila”: - varianta stoparii declinului CN si controlul riguros si eficient al metabolismului SSE / limitarea cresterii SSE (A);- varianta reabilitarii / reconstructiei si consolidarii CN ca pre-conditie pentru cresterea sustenabila a SSE (B)
Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB
top related