tehnologii specifice de producere a materialului saditor horticol.doc
Post on 28-Jan-2017
313 Views
Preview:
TRANSCRIPT
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII
Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01
AUXILIAR CURRICULARCLASA a XIII –a
TEHNOLOGII SPECIFICE DE OBŢINEREA MATERIALULUI SĂDITOR HORTICOL
DOMENIU: AgriculturăNIVEL: 3
CALIFICARE: Tehnician în agricultură
Martie 2009
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
MECI–CNDIPT / UIP
AUTOR: prof. ing. gr. I – Dascălu Marea
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
2
CUPRINS
1. Competenţele modulului - TEHNOLOGII SPECIFICE DE OBŢINERE
A MATERIALULUI SĂDITOR HORTICOL …………………………………………… 42. Specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul
de practică.......................................................................................... 63. Modalităţi de organizare a practicii.................................................. 64. Norme de sănătate şi securitatea muncii …………………………… 75. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii .................... 8
a) jurnal/caiet de practică ................................................................ 8b) fişe de documentare ..................................................................... 11, 16, 21c) fişe de observaţie …………………………………………………….. 14, 19, 23d) fişe de lucru .................................................................................. 15, 20, 23e) fişe tehnologice ……………………………………………………… 16, 21, 24
6. Modalităţi de evaluare....................................................................... 257. Anexe................................................................................................... 29
Bibliografie.......................................................................................... 41
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
3
1. CCCCCTCN C CCCCC CCC CC ULUC C CRCCTCCŢ F D D Ă
INTRODUCEREPlantele legumicole şi floricole care au proprietatea de a se individualiza din
porţiuni de plantă, când sunt puse în condiţii optime de mediu, se pot înmulţi pe cale
vegetativă. Această metodă de înmulţire prezintă unele avantaje, cum ar fi :
- producţiile obţinute sunt mai timpurii şi de calitate superioară ;
- plantele obţinute sunt identice cu plantele mamă.
În pomicultură, in funcţie de particularităţile biologice ale speciei, se foloseşte una
din metodele vegetative de înmulţire : butăşirea, marcotaj, prin drajoni sau prin
stoloni.
În viticultură, producerea viţelor altoite în sistem intensiv prezintă o serie de
avantaje importante :
- plantele sunt mai bine protejate împotriva calamităţilor naturale şi există
posibilitatea dirijării raţionale a factorilor de mediu în solarii ;
- prin plantarea mai timpurie a viţelor, se utilizează mai bine pentru vegetaţie
condiţiile favorabile ale verii şi se asigură o mai bună maturare a lăstarilor ;
- obţinerea unui număr mult mai mare de butaşi altoiţi la hectar ;
- randamentele de viţe STAS, bune pentru plantat la locul definitiv, sunt mai mari,
aproape duble, faţă de cultura în câmp deschis ;
- se realizează însemnate economii de teren, materiale şi manoperă.
Unitatea de competenţă tehnică specializată este:
U 22
TEHNOLOGII SPECIFICE DE PRODUCERE A
MATERIALULUI SĂDITOR HORTICOLNivel:
3Valoare
credit: 1,0
22.1 Supraveghează producerea materialului săditor legumicol şi floricol(a) Identificarea metodelor de înmulţire a speciilor legumicole şi floricole
(b) Executarea lucrărilor de înmulţire vegetativă la speciile legumicole
(c) Executarea lucrărilor specifice de înmulţire vegetativă la speciile floricole
22.2 Coordonează tehnologia de producere a materialului săditor pomicol(a) Identificarea metodelor de înmulţire a speciilor pomicole
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
4
(b) Înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea marcotelor, puieţilor, butaşilor şi drajonilor
(c) Executarea înmulţirii vegetative a soiurilor de pomi şi arbişti fructiferi
22.3 Organizează procesul tehnologic de producere a viţelor altoite în sistem intensiv şi a viţelor nealtoite
(a) Producerea viţelor altoite în solarii
(b) Producerea viţelor altoite la ghivece nutritive
(c) Obţinerea viţelor nealtoite
Modulul VI: Tehnologii specifice de producere a materialului săditor horticol Total ore/an : 48 Din care: - laborator tehnologic: 24 - instruire practică 24
Conţinutul tematic se ordonează logic şi cronologic:
Conţinut tematic Nr. de ore alocateTeorie Laborator
tehnologicInstruire practică
Producerea materialului săditor legumicol şi floricol -etapele producerii materialului săditor legumicol şi floricol;-metode de înmulţire vegetativă a speciilor legumicole ;-metode de înmulţire vegetativă a speciilor floricole.
- 8 8
Producerea materialului săditor pomicol-etapele producerii materialului săditor pomicol ;-extragerea seminţelor, condiţionarea, păstrarea şi stratificarea;-producerea puieţilor, altoirea;-operaţii de îngrijire în câmpul I şi II al şcolii de pomi;-dezinfecţia, combaterea bolilor şi dăunătorilor.
- 8 8
Obţinerea viţelor altoite-etapele obţinerii viţelor altoite;-producerea viţelor altoite în solarii ;-producerea viţelor altoite la ghivece nutritive; -obţinerea viţelor nealtoite.
- 8 8
Total ore - 24 24
Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului
să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale
agentului economic.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
5
2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI
La elaborarea tehnologiilor prezentate în acest auxiliar curricular, s-a ţinut
seama de condiţiile existente în prezent într-o fermă horticolă, cât şi de caracterul
didactic al activităţii desfăşurate de elevi la agentul economic.
Pentru instruirea practică, ferma cuprinde şi sectoare specializate de
înmulţire a speciilor de legume, flori, pomi şi viţă de vie, cu un număr însemnat de
specii şi soiuri, ceea ce asigură o participare directă a elevilor, în condiţii de producţie
cât şi o instruire conform programului de curs şi lucrări practice.
Pentru însuşirea deprinderilor practice de producere a materialului săditor
horticol, elevii vor putea participa direct la efectuarea lucrărilor în condiţii de producţie
şi diversificat pe sectoare, conform graficului de eşalonare a activităţii practice de
instruire pe întregul an şcolar.
Obligaţiile elevului în stagiul de pregătire practică faţă de agentul economic
Elevul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să
respecte programul de lucru stabilit, să respecte normele de securitate şi sănătate în
muncă specifice tematicii de pregătire practică pe care le-a însuşit de la
reprezentantul partenerului de practică şi cadrul didactic, şi să execute activităţile
solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal
( Anexa nr. 1).
Pe durata stagiului, elevii vor respecta regulamentul de ordine interioară al
unităţii unde îşi desfăşoară pregătirea practică.
3. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII
Pregătirea practică se realizează prin ore de instruire practică curentă şi
comasată. Instruirea practică curentă, se desfăşoară săptămânal, în cele 31 de
săptămâni de curs, iar practica comasată de 5 săptămâni, se execută de regulă la
agentul economic, compact pe săptămâni, repartizate în semestrul întâi şi doi. În
semestrul al doilea, cel puţin o săptămână se repartizează la sfârşitul anului şcolar
când se susţine şi examenul de certificare a calificărilor profesionale.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
6
Tehnologiile specifice de producere a materialului săditor horticol, se studiază
pe parcursul a 48 de ore în cadrul stagiului de pregătire practică în clasa a XIII-a.
Pentru pregătirea practică la modulul - Tehnologii specifice de producere a
materialului săditor horticol , care se studiază în cadrul stagiului de pregătire practică,
orele pot fi repartizate pe laborator tehnologic - 24 ore şi instruire practică - 24 ore.
Orele de la laboratorul tehnologic se efectuează de către profesorul de
specialitate tehnică, iar orele de le instruirea practică de către maistru instructor.
Cele 48 de ore de pregătire practică pot fi repartizate astfel: 16 ore pentru
competenţa - „Supraveghează producerea materialului săditor legumicol şi floricol”; 16 ore pentru competenţa - „Coordonează tehnologia de producere a materialului
săditor pomicol” şi 16 ore pentru ultima competenţă - „Organizează procesul
tehnologic de producere a vitelor altoite în sistem intensiv şi de producere a viţelor
nealtoite”. Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea
cadrului didactic să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei şi ale agentului
economic.
Organizarea activităţii se face cu clasa întreagă, sau pe grupe care pot fi rotite
pe executarea unor lucrări diferite în cadrul aceleiaşi teme.
4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII
Se vor respecta normele de sănătate şi securitatea muncii
specifice lucrărilor de înmulţire a plantelor horticole – specii
legumicole, floricole, pomicole şi vita de vie;
Se va purta obligatoriu echipament de protecţia muncii în funcţie
de specificul lucrării executate;
Nu părăsiţi locul de muncă fără permisiunea
profesorului/maistrului instructor.
Se interzice joaca cu uneltele de lucru ; Este interzisă consumarea alimentelor şi lichidelor în timpul lucrului;
După fiecare lucrare, în pauza de masă, elevii sunt obligaţi să se
spele pe mâini cu apă şi săpun;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
7
In cazul lucrărilor de combaterea bolilor şi dăunătorilor,
elevii care deservesc aparatele şi maşinile vor purta obligatoriu
echipament de protecţie ; este interzis să bea apă în timpul lucrului
iar înainte de masă şi la sfârşitul lucrului, se vor spăla cu apă şi
săpun pe mâini şi pe faţă;
Este interzis ca elevii să demonteze piese din circuitul substanţei sau să cureţe duzele când maşina funcţionează;
La sfârşitul lucrului, echipamentul de protecţie se va dezbrăca,
curăţa şi spăla şi se va preda la magazie;
La locul de muncă trebuie să existe materiale strict necesare
pentru ajutor în caz de accidente.
5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE DESFĂŞURĂRII PRACTICII
Sugestii cu privire la modalitatea de completare şi utilizare a
instrumentelor de lucru cu elevii se întâlnesc în Anexa 2.
Jurnal/caiet de practică al elevuluiJurnal/caiet de practică al elevului are rolul de a nota zilnic activităţile desfăşurate de
elevi pe perioada pregătirii practice, iar la sfârşitul săptămânii pot fi consemnate
observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică, referitoare la lucrările zilnice
efectuate de elevi.
Exp. : Lucrări zilnice executate de elev în săptămâna .......................
Luni Producerea materialului săditor legumicol şi floricol- operaţii de pregătire a materialului în vederea executării înmulţirii
vegetative a speciilor legumicole şi floricole (6 ore)
Marţi - metode de înmulţire vegetativă la speciile legumicole (6 ore)
Miercuri - metode de înmulţire vegetativă la speciile floricole (4 ore).
Tehnologia de producere a materialului săditor pomicol- operaţii de pregătire a materialului în vederea înmulţirii speciilor pomicole (2 ore)
Joi - operaţii de înfiinţare, îngrijire şi recoltare a marcotelor, puieţilor, butaşilor şi drajonilor (6 ore)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
8
Vineri - metode de înmulţire vegetativă a speciilor pomicole (6 ore)
Observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică :
Lucrări zilnice executate de elev în săptămâna ..................
Luni - metode de înmulţire vegetativă a arbuştilor fructiferi (2 ore).
Tehnologia de producere a materialului săditor viticol- operaţii specifice de producere a viţelor altoite în solarii (4 ore)
Marţi - operaţii specifice de producere a viţelor altoite la ghivece nutritive (6 ore)
Miercuri - operaţii specifice de obţinere a viţelor nealtoite (6 ore).
Observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică :
Notările zilnice ale elevului în caietul/jurnalul de practică, pentru fiecare temă
parcursă din modul, se fac sub forma unor referate sau pagini de jurnal, după
următorul model:
Referatul nr. ….. - Data : ………….......
- Locaţia : …………………………………………………………………………………
- Modulul : …………………………………………………………………………………
- Tema : ………………………………………………………………………………………
- Importanţa lucrării : …………………………………………………………………………
- Descrierea lucrării : …………………………………………………………………………
- Maşini, unelte şi materiale necesare : …………………………………………………...
- Organizarea lucrării şi sarcini de lucru : ………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………….................................................Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic9
Model de pagină de jurnal
Elev:……………………………………………Perioada: ………………………………………Agent economic:……………………………..Modul:………………………………………….Tema:………………………………………….
1. EXPERIENŢA- Ce s-a întâmplat (descrierea activităţii practice)
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
2. IDENTIFICARE- Ce a fost important pentru mine în această experienţă
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
3.ANALIZA- De ce a fost important pentru mine
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
………………………………
4. GENERALIZARE- Ce am învăţat –cum voi aplica acest lucru şi la ce îmi va folosi
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………
5. CE MI-A PLĂCUT LA REALIZAREA ACESTEI ACTIVITĂŢI
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
……………………
6. CE NU MI-A PLĂCUT LA REALIZAREA ACESTEI ACTIVITĂŢI
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
10
Competenţa 22.1. Supraveghează producerea materialului săditor legumicol şi floricol
Fişă de documentare 1 Pentru realizarea acestei competenţe, trebuie avut în vedere ca elevii să
poată identifica metodele de înmulţire a speciilor legumicole şi floricole, şi să
execute lucrări de înmulţire vegetativă la plantele legumicole şi floricole.
Lucrările specifice înmulţirii vegetative la speciile legumicole şi floricole sunt :
- pregătirea plantelor mamă, plantarea, efectuarea lucrărilor de îngrijire, recoltarea
organelor vegetative folosite la înmulţire ;
- operaţii de pregătire a materialului în vederea executării înmulţirii vegetative a
speciilor legumicole şi floricole;
- aplicarea metodelor de înmulţire vegetativă la speciile legumicole.
Ca metode de înmulţire vegetativă la speciile legumicole întâlnim:
înmulţirea prin bulbi, tuberculi, rizomi, despărţirea tufei, drajoni, butaşi de
tulpină, altoire, culturi de ţesuturi.
Înmulţirea vegetativă la speciile legumicole- înmulţirea prin bulbi
( ceapă, usturoi)
- înmulţirea prin tuberculi
(cartof)
- înmulţirea prin rizomi
(revent, măcriş, anghinare);
- înmulţirea prin despărţirea tufei
(leuştean, tarhon, revent, anghinare);
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
11
- înmulţirea prin drajoni
(tarhon, anghinare)
- înmulţirea prin butaşi de tulpină
(tarhon, tomate, castraveţi, batat)
- înmulţirea prin altoire
(pepeni galbeni, castraveţi, tomate,
ardei, vinete)
- înmulţirea meristematică
(tomate, cartofi, castraveţi, varză,
hrean).
Ca metode de înmulţire vegetativă la speciile floricole întâlnim: înmulţirea
prin butaşi, despărţirea tufei, drajoni, stoloni, marcotaj, rizomi, rădăcini
tuberizate, bulbi, tuberobulbi, altoire, înmulţirea „în vitro”.
Înmulţirea vegetativă la speciile floricole- înmulţirea prin butaşi
• din lăstari (muşcata, hortensia, dalia,
crizantema, plante de mozaic);
• din frunze (violeta africană, sanseviera,
begonia, sedum);
• de rădăcină (dicentra,nemţişorul, etc.).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
12
- înmulţirea prin divizarea tufei (bujor,
asparagus, margareta).
- înmulţirea prin drajoni (crizantema,
agava, sanseviera).
- înmulţirea prin stoloni (Chlorophytum,
Nephrolepis).
- înmulţirea prin marcotaj :
• terestru (flox, garoafă perene);
• aerian (ficus, croton).
- înmulţirea prin rizomi ( stânjenel, cala,
canna).
- înmulţirea prin rădăcini tuberizate (dalia,
begonii, anemone).
- înmulţirea prin bulbi ( lalea, tuberoză,
zambilă, narcisă, crin).
- înmulţirea prin tuberobulbi (gladiola,
frezia, brânduşa).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
13
- înmulţirea prin altoire (azalee, trandafir,
cactuşi, etc.).
- înmulţirea „in vitro” (garoafe,
crizanteme, crini, etc.)
Dintre materiale şi unelte folosite, putem menţiona : material săditor
selecţionat din categorii biologice superioare, îngrăşăminte organice şi
minerale, foarfeci, plantator, sapă, cazma, produse insecto-fungicide, truse
de altoit, rafie.
Fişă de observaţie nr. 1
Pregătirea materialului biologic de înmulţire pe cale vegetativă
a speciilor legumicole
1. Supuneţi atenţiei operaţiile de pregătire a materialului biologic de înmulţire
vegetativă la plantele legumicole, de la agentul economic unde desfăşuraţi
stagiul de pregătire practică.
2. După încheierea activităţii de observare şi execuţie, completaţi fişa de mai
jos :
Înmulţirea prin tuberculi
Care sunt operaţiile de pregătire a
tuberculilor în vederea plantării ?
La ce specii legumicole se face
înmulţirea prin tuberculi ?
Înmulţirea prin bulbi
La ce specii legumicole se desfac
bulbii de pe discul comun ?
La ce specii legumicole se face
înmulţirea prin bulbi ?
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
14
Înmulţirea prin
despărţirea tufei
Ce efect are asupra plantei
despărţirea tufei ?
La ce specii legumicole se
practică înmulţirea prin
despărţirea tufei?
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică : .......................................................
........................................................................................................................................
Fişă de lucru nr. 11. Înmulţirea prin butaşi din lăstari la plantele floricole.
2. Identificaţi speciile floricole care se înmulţesc prin butaşi de vârfuri de lăstari şi ce
obiecte de inventar vă sunt necesare pentru recoltarea acestora.
3. Executaţi recoltarea şi fasonarea butaşilor din lăstari.
Atenţie : Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului instructor de
practică sau consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de laborator
tehnologic.
Etape Materiale necesare Acţiuni desfăşurate
Recoltarea butaşilor din
vârfurile vegetative ale
plantei mamă
- plante mamă :
crizanteme, muşcate,
plante de mozaic
- briceag sau bisturiu
Fasonarea butaşilor - butaşi de crizanteme,
muşcate, plante de mozaic
- briceag sau bisturiu
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică : .......................................................
........................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
15
Fişă tehnologică nr. 1 Altoirea trandafirilor sub formă de tufă
1. Completaţi fişa tehnologică pentru altoirea trandafirilor sub formă de tufă,
urmărind etapele din tabelul de mai jos :
Metoda
de
altoire
Momentul
altoirii
Materiale
folosite
Pregătirea
portaltoiului
şi altoiului
Altoirea
propriu-
zisă
Verificarea
calităţii
lucrării
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică : .......................................................
........................................................................................................................................
Competenţa 22.2. Coordonează tehnologia de producere a materialului săditor pomicol
Fişă de documentare 2 Pentru realizarea acestei competenţe, trebuie avut în vedere ca elevii să
poată identifica metodele de înmulţire a speciilor pomicole şi de arbuşti fructiferi, să
execute înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea marcotelor, puieţilor, butaşilor şi drajonilor,
şi efectuarea înmulţirii vegetative a soiurilor de pomi şi arbuşti fructiferi
Ca metode de înmulţire vegetativă la speciile pomicole şi de arbuşti fructiferi,
întâlnim : butăşirea, marcotajul simplu, chinezesc şi şerpuitor, , înmulţirea prin
drajoni, prin stoloni şi altoirea.
Lucrări specifice de producere a puieţilor :
- extragerea şi condiţionare seminţelor şi a sâmburilor, păstrarea şi stratificarea;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
16
- lucrări în şcoala de puieţi : pregătirea terenului, semănatul, lucrări de îngrijire
(praşile, rărit, udat, tratamente fitosanitare), scosul puieţilor, sortarea şi
stratificarea puieţilor.
Lucrări specifice de producere a marcotelor :
- înfiinţarea marcotierei: desfundat, fertilizat, nivelat, marcarea rândurilor,
pregătirea marcotelor pentru plantare, plantarea de toamnă sau primăvară;
- lucrări de îngrijire în anul I: bilonat, irigat, combaterea buruienilor, protecţia
fitosanitară
- lucrări de îngrijire în anul II : desfacerea bilonului, scurtarea marcotelor, muşuroitul,
combaterea buruienilor, irigatul, tratamente fitosanitare, recoltarea, sortarea şi strati -
ficarea marcotelor.
Lucrări specifice de înmulţire prin drajoni:
- recoltarea drajonilor din plantaţiile mamă;
- pregătirea terenului,deschiderea şanţurilor, plantarea drajonilor, scurtarea tulpinilor,
muşuroitul;
- lucrări de îngrijire: afânarea terenului, combaterea buruienilor, irigatul, fertilizarea
suplimentară, combaterea bolilor şi dăunătorilor, recoltarea drajonilor, sortarea şi
stratificarea.
Lucrări specifice de înmulţire prin butaşi:
- recoltarea butaşilor din plantaţii mamă special înfiinţate;
- dezinfecţia butaşilor;
- pregătirea substratului de cultură, plantatul , muşuroitul;
- lucrări de îngrijire: protecţia fitosanitară, afânarea solului, combaterea buruienilor,
irigarea, recoltarea, sortarea şi stratificarea butaşilor.
Înmulţirea vegetativă la speciile pomicole şi de arbuşti fructiferi- butăşirea :
• butăşirea „în uscat” (coacăz, portaltoi
vegetativ măr);
• butăşirea „în verde” (afin, agriş, cireş,
vişin, unele soiuri de măr şi păr).
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
17
- prin marcotaj :
• marcotajul simplu (agrişul);
• marcotajul chinezesc (agriş, coacăz,
smochin) ;
• marcotajul şerpuitor (alun, mur).
- prin drajoni (zmeur, prun, vişin,
porumbar, etc.).
- prin stoloni (căpşun).
- altoirea :
• altoiri cu muguri detaşaţi ;
• altoiri cu ramuri detaşate ;
• altoiri prin apropiere (altoiul se
detaşează după realizarea concreşterii).
Materiale, unelte şi maşini necesare : nisip, rumeguş, perlit, lădiţe,
produse insecto-fungicide, marcator, plantatoare, sape, foarfeci, cazmale,
îngrăşăminte organice şi minerale, PB-60, NT 3,2.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
18
Fişă de observaţie nr. 21. Observaţi cu atenţie înmulţirea vegetativă prin butăşire a soiurilor de pomi şi
arbuşti fructiferi.
2. Completaţi fişa de mai jos, după încheierea activităţii.
Butăşirea „în uscat” Butăşirea „în verde”
Specii
la
care se
aplică
Fasonarea
butaşilor
Condiţii pentru
înrădăcinarea
butaşilor
Specii la
care se
aplică
Fasonarea
butaşilor
Condiţii pentru
înrădăcinarea
butaşilor
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică : .......................................................
........................................................................................................................................
Butaşi lignificaţi Lăstar semilignificat
( a-simplu ; b-cu călcâi ; c-cu cârlig ) ( pentru butăşirea „în verde”)
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
19
Fişă de lucru nr. 2 Metode de altoire folosite în pomicultură
Data : ...................
Clasa : ..................
Elevul : ....................
1. Identificaţi metodele de altoire din imaginile de mai jos.
2. Precizaţi materialele folosite.3. Stabiliţi speciile la care se foloseşte metoda de altoire respectivă.
Schema altoirii Metoda de
altoire
Materiale
folosite
Specii pomicole la
care se aplică
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică : .......................................................
..................................................................................................................................
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
20
Fişă tehnologică nr. 2 Lucrări în şcoala de puieţi
1. Completaţi fişa tehnologică cu lucrările specifice şcolii de puieţi.
2. Comparaţi lucrările consemnate în fişa tehnologică a voastră cu cele ale
colegilor şi discutaţi diferenţele apărute.
Verigi tehnologice
Pregătirea
terenului
Epoca de
semănat
Cantitatea
de sămânţă
la hectar
Lucrările de
îngrijire
Scosul şi
sortarea
puieţilor
Stratificarea
puieţilor
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică :
...................................................................................................................................
Competenţa 22.3. Organizează procesul tehnologic de producere a vitelor altoite în sistem intensiv şi de producere a viţelor nealtoite
Fişă de documentare 3
Pentru realizarea acestei competenţe, trebuie avut în vedere ca elevii să
poată produce viţe altoite în sistem intensiv în solarii şi la ghivece nutritive, şi să
obţină viţe nealtoite.
Lucrări specifice de producere a viţelor altoite în solarii:
- pregătirea terenului: fertilizarea, mobilizarea solului;
- plantarea viţelor în solarii;
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
21
- lucrări de îngrijire : dirijarea factorilor de vegetaţie, udatul, plivitul buruienilor,
plivitul lăstarilor, cârnitul, copilitul, tratamente fitosanitare, fertilizarea extra-
radiculară, recoltarea , sortarea şi stratificarea viţelor
Lucrări specifice de producere a viţelor altoite în ghivece nutritive:
- pregătirea amestecului de pământ, umplerea ghivecelor şi aşezarea lor în
adăposturi;
- plantarea butaşilor altoiţi în ghivece;
- lucrări de întreţinere aplicate viţelor produse la ghivece: udatul, dirijarea regimului
climatic, înlăturarea lăstarilor din portaltoi, plivitul, copilitul, cârnitul, aplicarea
tratamentelor fitosanitare.
Lucrări specifice de producere a viţelor nealtoite:
- pregătirea materialului: scoaterea coardelor de la stratificat, spălarea , fasonarea,
tratarea cu biostimulatori, forţarea, înrădăcinarea;
- plantarea în şcoala de viţe sau în solarii;
- aplicarea lucrărilor specifice de îngrijire: afânarea terenului, combaterea buruienilor,
irigatul, fertilizarea suplimentară, combaterea bolilor şi dăunătorilor ;
- scoaterea, sortarea, împachetarea şi stratificarea vitelor produse.
Producerea viţelor altoite în sistem intensiv şi a viţelor nealtoite
- producerea viţelor altoite în sistem
intensiv în solarii
- producerea viţelor altoite în sistem
intensiv la ghivece
- obţinerea viţelor nealtoite
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
22
Materiale şi unelte: - amestec de pământ, ghivece, sape, bricege, rumeguş, nisip, rafie, pesticide,
biostimulatori de înrădăcinare, parafină, îngrăşăminte organice şi minerale
Fişă de observaţie nr. 31. Observaţi cu atenţie dirijarea regimului climatic în vederea asigurării condiţiilor
optime de microclimat, pentru producerea viţelor altoite la „ghivece nutritive”.
2. Completaţi fişa de mai jos, după încheierea activităţii, indicând valorile optime
ale principalilor factori de mediu.
Lumina Temperatura Umiditatea
Perioada
de fortificare
(~ 12 săptămâni)
În primele
1-2
săptămâni
După, până
la sfârşitul
fortificării
În primele
4-5
săptămâni
După, până
la sfârşitul
fortificării
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică : .......................................................
........................................................................................................................................
Fişă de lucru nr. 3Lucrări de întreţinere aplicate viţelor altoite obţinute în solarii,
pe sol amelioratData : ...................
Clasa : ..................
Elevul : ....................
1. Executaţi lucrările de îngrijire specifice producerii viţelor altoite în solarii pe „sol
ameliorat”.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
23
2. La finalul activităţii practice, specificaţi momentul aplicării lucrărilor menţionate
în tabelul de mai jos.
Lucrări aplicate Momentul aplicării lucrării
Udări prin aspersiune
Plivitul buruienilor
Plivitul lăstarilor
Cârnitul
Copilitul
Tratamente anticriptogamice
Fertilizarea extraradiculară
Notă : pentru sprijin în derularea activităţii practice solicitaţi ajutorul maistrului de
practică.
Fişă tehnologică nr. 3 Obţinerea viţelor nealtoite
1. Completaţi fişa tehnologică pentru obţinerea viţelor nealtoite.
2. Comparaţi lucrările consemnate în fişa tehnologică a voastră cu cele ale
colegilor şi discutaţi diferenţele apărute.
Verigi tehnologice
Pregătirea
materialului
Stimularea
înrădăcinării
Înrădăcinarea
Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică :
……………………………………..
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
24
........................................................................................................................................
6. Modalităţi de evaluareForme de evaluare
1. Evaluarea iniţială – se efectuează la începutul unui program de instruire şi
este menită să stabilească nivelul de pregătire al elevilor, condiţiile în care aceştia se
pot integra în programul pregătit; se realizează prin examinări orale, probe scrise şi
practice.
2. Evaluarea cumulativă – se realizează prin verificări parţiale pe parcursul
programului şi este o estimare globală, de bilanţ a rezultatelor pe perioade lungi de
timp (semestre).
3. Evaluarea continuă (formativă) – se realizează pe tot parcursul programului.
Ea permite cunoaşterea efectelor acţiunii, identificarea neajunsurilor şi luarea unor
măsuri pentru evitarea eşecurilor; se realizează prin examinări orale, probe scrise şi
probe practice
Evaluarea se face continuu şi sumativ ţinându-se cont de finalităţile
urmărite şi anume de realizarea competenţelor impuse de Standardul de Pregătire
Profesională. Se realizează pe măsura parcurgerii modulului. Prin evaluare se poate
urmări traiectoria de formare a elevului.
Pentru o apreciere obiectivă a activităţii de instruire se elaborează fişe de observare
a performanţelor practice ale elevilor .
Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare
Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fise de autoevaluare,
teste de evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).
Exemple:
TEMA: Înmulţirea speciilor pomicole1. Itemi obiectivi :
1.1. Cu alegere dualăÎncercuiţi litera A daca afirmaţia este adevărată şi litera F daca afirmaţia este falsă:
A F Înmulţirea prin butaşi se aplică la speciile care emit cu uşurinţă rădăcini
adventive .
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
25
A F Marcotajul simplu se foloseşte pentru înmulţirea cireşului .
A F Înmulţirea prin drajoni se aplică la vişin .
1.2. De tip pereche
Stabiliţi corespondenţe între noţiunile din cele două coloane:
A F
Marcotaj chinezesc prun
Stoloni coacăz
Drajoni căpşun
1.3 Cu alegere multiplă
Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:
Înmulţirea sexuată se practică la speciile care
a. formează uşor seminţe
b. formează greu seminţe
c. nu formează seminţe
2. Itemi semiobiectivi
2.1. Cu răspuns scurt:Metodele de înmulţire vegetativă se stabilesc în funcţie ………………………
……………………………….
2.2 De completare :
Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:
Înmulţirea prin butaşi se aplică la ………….care …………….şi se face în
…………………………………………………………….
. Itemi subiectivi
3. Rezolvare de probleme:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
26
În livada şcolii sunt nouă rânduri de măr şi şase rânduri de vişin . Ce metode
de înmulţire recomandaţi să se aplice la aceste specii ?
Fişă de evaluare 1
REFERAT
Competenţa: Organizează procesul tehnologic de producere a vitelor altoite în sistem intensiv .
Elaboraţi un referat de tip evaluativ cu următorul titlu :
„Lucrări specifice de producere a viţelor altoite în ghivece nutritive”, cu
următoarea structură: introducere, conţinut , concluzii.
Structura dezvoltată va avea următoarele puncte:
1. titlul, autorul, data, scurt cuprins
puncte ………………………………………………………………………………..0,5
2. introducere,în care se prezintă locul şi problemele urmărite
puncte …………………………………………………………………………………..1
3. conţinut , în care se dezvoltă ideile cu marcarea celor personale ,originale
puncte …………………………………………………………………………………..4
4. concluzii , cu preocupări pentru deschiderea unor noi abordări şi emiterea
unor judecăţi de valoare sintetice asupra contribuţiei
puncte …………………………….……………………………………………………....3
5.bibliografia
puncte ………………………………………………………………………………….0,5
Notă:
Din oficiu se acordă 1 punct
Total :10 puncteAcest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic27
• Dimensiunile referatului - 8 pagini,durata susţinerii – 10 minute.
• Sugestii pentru evaluarea referatului:După susţinerea referatului de către elevi urmează:
întrebări la referat
răspunsuri
sinteza evaluativă a cadrului didactic
• Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de
propria lui personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, cât şi de
resursele materiale de care dispune şcoala şi agentul neconomic.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
28
7. ANEXEANEXA 1 Anexa nr. 1 la OMECT nr. 1702 / 06.08.2007 CONVENŢIE CADRUprivind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic Prezenta convenţie se încheie între:
Unitatea de învăţământ …………………………………………… (denumită în
continuare organizator de practică) reprezentată de Director
Dl/Dna……………………………………………....................................................
Adresa organizatorului de practică:......
………………………………………………………………………………………
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….
şi
Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..…… (denumită în
continuare partener de practică) reprezentată de (numele şi calitatea)
Dl/Dna……………………………………………..................... Adresa partenerului de
practică:
………………………………………………………………………………………………
email:…………………………………. Telefon: ………………………………….
Perioada pentru care se încheie convenţia: ………………………..
Art. 1 Obiectul convenţiei Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de
pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de
pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:
Elev (denumit în continuare practicant)………………………………………………………..........................................
CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar
…………..Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic29
calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ……
Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor
profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii
cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul
aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.
__________________.
Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în
prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.
Art. 2 Statutul practicantuluiPracticantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de
învăţământ.
Art. 3. Plata şi obligaţiile socialeStagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):
- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,
cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007
- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă
- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European
- se efectuează în cadrul proiectului ………………………….
În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în
situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.
Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l
primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are
statut de angajat.
Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare,
primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8.
Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform
reglementărilor în vigoare.
Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a practicantului
Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la
sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire
practică.Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic30
Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare,
conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002
modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi
boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de
muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.
În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul
deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu
privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002
modificată de OUG 107/24.10.2003).
Art. 5. Responsabilităţile practicantuluiPracticantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să
respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după
o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi
dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se
aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ.
Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al
partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul
întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă
dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a
înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris
( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).
Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă
pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de
începerea stagiului de practică.
De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile
la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi,
pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea
stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.
Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practicăPartenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre
salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte
integrantă a Convenţiei.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
31
Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face
practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru
securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt
definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr.
319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de
prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul
muncii).
Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele
necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.
Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta
securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).
Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la
serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din
Codul muncii).
Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli
interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de
personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).
Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate
civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie
nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.
Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor
profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal
de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea
346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55
al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile
contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un
prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor
ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).
În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
32
servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către
partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).
Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practicăÎn cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu
angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii,
directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea
stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a
responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică)
şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.
Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea,
organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic
împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de
practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică
în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară
corespunzătoare.
Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practicăGratificări sau prime acordate practicantului:
Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă,
acces la cantina partenerului de practică,etc.).
Alte precizări:
Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de practică: Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea
partenerului de practică):
Dl/Dna …………………………………………...
Funcţia …………………………………...............
Tel: …………………… Fax:…………………… Email:
…………………………………………
Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din
partea organizatorului de practică:
Dl/Dna …………………………………………….
Funcţia …………………………………………….
Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email:
………………………………………….Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de
Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic33
Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practicăÎn timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic
responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua
practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate
atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi
modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină,
punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de
ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).
La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul
didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează
nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de
observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul
acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu
derularea stagiului de pregătire practică.
Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practicăPeriodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta
un caiet de practică care va cuprinde:
- denumirea modulului de pregătire
- competenţe exersate
- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică
- observaţii personale privitoare la activitatea depusă
Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.
Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………
Director Unitate de învăţământ
(Organizator de practică)
Reprezentant Întreprindere, instituţie,
societate comercială,etc.
(Partener de practică)Numele
şi prenumele
Data
Semnătura
Ştampila
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
34
Am luat la cunoştinţă,
Nume şi prenume Semnătura
Elev
Părinte elev (pentru elevii minori)Cadrudidactic responsabil pentru stagiul de practicăTutore Data:
ANEXA PEDAGOGICĂ, a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în
întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic
1. Durata totală a pregătirii practice
2. Calendarul pregătirii
3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire
practică în cazul timpului de lucru parţial):
4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de
cea indicată în Convenţie):
5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează
următoarele locaţii:
6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică
7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită
de elev la şcoală şi în întreprindere
8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea
pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică
9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ –
organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică
10.Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura
respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a
competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire
practică
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
35
11.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de
practică
12.Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe
perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire
profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.____________________
Unitatea de
competenţe
Competenţa Modulul
de
pregătire
Locul de
muncă
Activităţi
planificate
Observaţii
13.Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe
perioada stagiului de pregătire practică
Cadru didactic Tutore Practicant
Data
Semnătura
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
36
ANEXA 2
Sugestii cu privire la modalitatea de completare şi utilizare a instrumentelor de lucru cu elevii
Fişele de observare - instruire practică se completează prin bifarea de
fiecare dată a unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini.
În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu
succes, iar competenţa a fost însuşită.
În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea
evaluatorului.
Efectuarea operaţiilor pentru producerea materialului săditor horticol, presupune lucrul cu clasa întreagă sau pe grupe şi se realizează numai sub
supravegherea maistrului instructor sau tutorelui de practică. Elevii execută individual
sarcinile de lucru cuprinse în fişele de lucru, de observaţie, tehnologice şi se
observă reciproc, notând realizarea fiecărei sarcini. Discuţia între elevi şi maistru
instructor este un instrument pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru.
Îndrumătorul de practică observă şi analizează nivelul de cooperare şi
atmosfera creată în timpul lucrului în echipă completând fişa – Lucrul în echipă. Elevul poate dovedi practic că este capabil să execute operaţiile tehnologice.
Lucrul în echipă impune respectarea unor reguli. Această metodă de lucru
poate fi folosită în fiecare situaţie în care grupuri restânse de elevi planifică,
organizează sau îndeplinesc împreună diverse sarcini. Astfel se cultivă
autodisciplina, încrederea în sine, cooperarea şi abilităţile de lider.
Studiile de caz constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma
unui text, sau a unei imagini care se referă la o situaţie reală. Apoi aceasta este
urmată de o serie de instrucţiuni care determină elevul, ca observator să analizeze
situaţia, să tragă concluzii şi să ia decizii sau să sugereze modalitatea de acţiune.
Este important să vă amintiţi că, în numeroase studii de caz, nu există
răspunsuri „corecte” sau modalităţi „corecte” pentru a ajunge la o decizie. Importante
sunt procesul de interpretare şi cel decizional, precum şi concluzia la care ajunge
elevul.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Studiile de caz sunt concepute pentru a oferi posibilitatea de a exersa
abilităţile de rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor. Acestea sunt în mod special
utile atunci când situaţia reală ar fi dificil de organizat, iar timpul dedicat învăţării este
limitat.
Avantajele utilizării metodei:
Metodă utilă atât pentru evaluarea abilităţilor cognitive, cât şi a celor
comportamentale
Relevanţa profesională a studiului de caz poate motiva elevii
Utilizată individual sau cu grupuri mici
Permite exercitarea iniţiativei individuale
Dă elevilor ocazia de a practica situaţii cu care probabil vor avea de-a face
în viaţa reală
Limitări ale utilizării metodei:
Conceperea unor studii de caz bune poate fi dificilă
Poate fi dificil de atins credibilitatea în notare, din cauza gamei de abordări
pe care elevii le pot adopta în derularea studiului de caz Pentru elaborarea unui
studiu de caz relevant, credibil, trebuie elaborată o listă de verificare ce defineşte
toate rezultatele învăţării care trebuie acoperite şi standardele preconizate.
Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea
elevului de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev şi
înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o
gamă de situaţii.
Dacă este adecvat structurat, un jurnal poate oferi o modalitate utilă de
evaluare a progresului înregistrat de elev. Pentru a fi eficace, ar trebui să aibă
instrucţiuni clare privind utilizarea şi ar trebui să li se ofere elevilor îndrumări privind
modul în are trebuie înregistrate informaţiile esenţiale.
Astfel de înregistrări pot fi, de asemenea, analizate de evaluator.
Avantajele utilizării metodei:
Oferă o modalitate bună de evaluare a abilităţilor cognitive
Dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor
Încurajează automotivarea
Inspectarea periodică a jurnalelor oferă oportunităţi de orientare
Limitări ale utilizării metodei:
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Necesită cooperarea elevilor motivaţi .
Poate necesita mult timp pentru elevii care îl ţin .
Poate necesita mult timp din partea evaluatorilor, pentru a-l monitoriza.
Portofoliul reprezintă o colecţie reprezentativă a muncii elevului, de obicei realizată
de-a lungul perioadei de învăţare, pentru a demonstra sau exemplifica faptul că au
fost îndeplinite o serie de criterii, ori cele mai bune realizări de care este capabil
elevul.
Trebuie să includă:
Participarea elevului în selectarea conţinuturilor.
Criterii de selecţie.
Criterii pentru notele acordate.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
ANEXA 3 Glosar
• Următoarea listă de termeni va fi folositoare la absolvirea unităţii de competenţă.
1 Altoi Lăstar sau fragment de ramură grefat pe altă plantă. Va
forma partea terminală a acesteia.
2 Altoire Ataşarea unei părţi a unei plante, de obicei o porţiune din
tulpină sau ramură, unei alte plante pentru a forma un întreg
şi a continua creşterea ca o singură plantă.
3 Bulb Tulpină subterană, din care se dezvoltă plante (lalele, crini,
narcise).
4 Butaş Porţiune a unei plante folosită în înmulţire. Poate fi luat din
rădăcina sau tulpină în diverse stadii de creştere.
5 Drajon O plantă nouă ce creşte din coroana sau stolonul plantei
mamă
6 Marcotaj Metodă de înmulţire prin care tulpina este stimulată să
dezvolte rădăcini.
7 Meristem Zonă din structura plantei cu celule capabile sa se dividă
pentru a forma ţesuturile definitive ale frunzelor, florilor,
tulpinii sau rădăcinii.
8 Ochi Mugure (o formaţiune puternic redusă) din care se dezvoltă
un lăstar.
9 Portaltoi Plantă folosită pe post de suport (substrat) pentru planta
grefată pe acesta (altoi).
10 Rizom Tulpină subterana cu lungime şi grosime variabilă, cu rol în
depozitarea substanţelor de rezervă şi în înmulţirea
vegetativă a plantelor.
NOTĂ: Dacă elevii vor găsi şi alţi termeni, îi pot include în lista prezentată.
Aceasta poate fi ataşată la portofoliu.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
Bibliografia
1. Brezuleanu Olguţa Carmen, 2003, Metodica predării - învăţării specialităţilor
agronomice, Didactică specială, IAŞI, Editura Tehnopress
2. Florescu Elena, Lobodan D. , Luburici Camelia, Miliţiu I. , Isac I. , Groza T. ,
1989, Horticultură şi Viticultură, Manual pentru liceele agroindustriale, Meseria
horticultor-mecanizator, clasa a XI-a, BUCUREŞTI, Editura Ceres
3. Georgescu Magdalena, Macici M., Atanasiu C. , Georgescu F. , Şelaru Elena,
1986, Horticultură şi Viticultură, Manual pentru liceele agroindustriale, Meseria
horticultor-mecanizator, clasa a XII-a, BUCUREŞTI, Editura Ceres
4. Hessayon D. G., 2007, Expert în cultivarea florilor, BUCUREŞTI, Editura
ALLFA.
5. Popescu Victor, Petrescu Mira, 1993, Legumicultura, Manual pentru Grupurile
Şcolare Agricole, Meseria horticultor, clasele X-XI, BUCUREŞTI, Editura Tehnică
Agricolă
6. Popescu V., Dejeu L. , Chira L., 2001, Producerea materIalului săditor pentru
legume, pomi şi vita de vie, BUCUREŞTI, Editura M.A.S.T.
7. Richard Bird, 2008, Cultivarea fructelor şi legumelor, ORADEA, Editura
Aquila’93
8. Şelaru Elena, Petrescu Mira, 1993, Floricultura, Manual pentru Grupurile
Şcolare Agricole, Meseria horticultor, clasele XI-XII, BUCUREŞTI, Editura
Tehnică Agricolă
9. **** 2003, STANDARD DE PREGATIRE PROFESIONALA, Calificarea -
TEHNICIAN ÎN AGRICULTURĂ, Nivelul 3
10. **** 2005, CURRICULUM pentru clasa a XIII-a, Calificarea - TEHNICIAN ÎN
AGRICULTURĂ, Nivelul 3.
Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic
top related