taxonomie vegetala_c3-2013
Post on 30-Dec-2014
72 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Taxonomie vegetală
06.03.2013CURS 3
Categorii taxonomice
Specia = taxon fundamental
CLASIFICAREA PLANTELOR
Au definit conceptul de specie:
• Ray 1686• Lamarck 1799 • de Candolle 1824• Darwin 1859 • Kerner 1868 • Wettstein 1924 • Lotsy 1926 • Du Rietz 1930
• Komarov 1938• Racoviţă 1929• Dobzhansky 194 • Zavadski 1961• Turesson 1929• Cuénot 1936• Stebbins 1950
Specia reprezintă un sistem de populaţii care au o arie geografică proprie şi
care sunt separate între ele prin discontinuităţi de variabilitate cauzate de variaţii genetice,
în care indivizii se pot încrucişa liber, dând descendenţi viabili şi fertili,
dar care sunt izolaţi de alte populaţii vecine prin bariera reproducerii.
Specia se află într-o permanentă transformare sub influenţa mediului extern şi a selecţiei naturale.
TAXONII INTRASPECIFICI (infraspecifici)
• Subspecia (rasa geografică) (subsp.)
– este diferenţiată morfo-anatomic şi genetic, dar nu şi reproductiv.
Ea este reprezentată prin una sau mai multe populaţii locale, care deşi interfertile cu alte populaţii ale speciei, nu se pot încrucişa liber dacă sunt izolate spaţial (geografic), temporal (înflorind în sezoane diferite) sau ecologic (fiind situate în biotopuri diferite).
Exemplu: Pinus nigra Arnold prezintă următoarele subspecii: • salzmanii – în Franţa;• nigra – în Austria;• banatica – în România;• pallasiana – în Crimeea.
Aceste subspecii sunt izolate geografic. În aceste condiţii au evoluat diferit, având în prezent unele caractere morfologice pe baza cărora se pot separa.
TAXONII INTRASPECIFICI (infraspecifici)
• Varietatea (var.) şi • Forma (f.) sunt considerate rase ecologice sau ecoforme ale
unor populaţii locale. Sunt diferenţiate pe baza unor caractere morfologice, neereditare. Necunoscându-se clar amplitudinea variabilităţii unor astfel de caractere interpretările privind rangul taxonomic pot fi diferite. De aceea, aceşti taxoni sunt utilizaţi mai puţin în sistematica modernă.
La plantele cultivate se folosesc următorii taxoni intraspecifici:
• subspecia,
• convarietatea,
• varietatea,
• forma,
• soiul (sau cultivarul – cv.). Soiurile au o constituţie genetică uniformă.
TAXONII SUPRASPECIFICI
GENUL, categorie introdusă de Tournefort în 1694, grupează specii cu afinităţi de organizare exprimate prin caractere comune. Acestea denotă originea lor comună, monofiletică.
• Unele genuri sunt reprezentate de o singură specie (monotipice): Nerium oleander, Aldrovanda vesiculosa, Butomus umbellatus, Hippuris vulgaris, Scheuchzeria palustris, Amaryllis belladona, Aruncus dioicus, Welwitschia mirabilis, Sequoiadendron giganteum.
• Altele au un număr variabil de specii: Astragalus- 1750 specii, Carex – 2000 specii, Festuca – 450- specii, Quercus – 400 specii, Abies – 49, Fagus – 10 specii etc.
TAXONII SUPRASPECIFICIFAMILIA, categorie introdusă de Jussieu în 1740, reuneşte mai multe genuri
asemănătoare între ele, mai ales în ceea ce priveşte organizarea organelor reproducătoare.
Exemplu: genurile Pisum (mazărea), Phaseolus (fasolea), Arachis (arahidele) şi Trifolium (trifoi) sunt încadrate în familia Fabacaeae având structura florală şi fruct asemănătoare.
Unele familii sunt reprezentate printr-un singur gen (monotipice): Butomaceae (g. Butomus), Hippuridaceae (g. Hippuris), Posidoniaceae (g. Posidonia), Typhaceae (g. Typha), Scheuchzeriaceae (g. Scheuchzeria), Ephedraceae (g. Ephedra), Welwitschiaceae (g. Welwitschia) etc.
Altele cuprind numeroase genuri: Asteraceae – 1528 genuri/22750 specii, Rosaceae – 95 genuri/2825 specii, Orchidaceae – 788 genuri/18500 specii, Gramineae – 688 genuri/9500 specii, Fabaceae – 643 genuri/18000 specii
Pentru denumirea unei familii se utilizează terminaţia aceae adăugată la numele celui mai reprezentativ gen din familie. Exemplu: Rosaceae de la numele genului Rosa (trandafir).
Se foloseşte adesea prescurtarea Fam.
TAXONII SUPRASPECIFICI
ORDINUL cuprinde mai multe familii cu origine comună sau înrudite printr-o ramură comună a trunchiului filogenetic.
Terminaţia caracteristică ordinului este ales, de exemplu: Rosales, Poales, Liliales, adăugată la rădăcina denumirii unei familii incluse în acel ordin.
Prescurtarea cea mai uzitată este Ord.
TAXONII SUPRASPECIFICI
CLASA înglobează mai multe ordine înrudite. Caracterele comune sunt foarte generale reflectând o origine comună îndepărtată a ordinelor componente.
Terminaţia caracteristică clasei este deosebită de la un grup de organisme la altul:
• phyceae pentru clasele de alge (phycon în greacă înseamnă algă). Exemple: Chlorophyceae, Euglenophyceae etc.
• mycetes pentru clasele de ciuperci (myketes în limba greacă înseamnă ciuperci, fungi). Exemple: Ascomycetes, Basidiomycetes, Zygomycetes etc.
• lichenes pentru clasele de licheni. Exemplu: Ascolichenes.• opsida / atae pentru clasele de muşchi vegetali, ferigi,
gimnosperme şi angiosperme. Exemple: Equisetopsida, Magnoliopsida, Liliopsida / Bryatae, Filicatae, Pinatae, Magnoliatae, Liliatae etc.
• Clasa se prescurtează de obicei Cls.
TAXONII SUPRASPECIFICIINCRENGATURA (sau Filum) reuneşte clase înrudite, cu
caractere comune foarte vechi. Spre exemplu, toate plantele care au sămânţa închisă în
fruct sunt încadrate în încrengătura Magnoliophyta. Terminaţia caracteristică este phyta. Exemple: Pteridophyta, Spermatophyta etc.SUBREGNUL grupeaza increngăturile asemănătoare prin
modul de organizare al corpului vegetativ, prin caracterele biochimice şi prin alcătuirea organelor de înmulţire
Terminaţia caracteristică este bionta. Exemple: Phycobionta (toate încrengăturile de alge),
Mycobionta (toate încrengăturile de ciuperci), Cormobionta (toate încrengăturile de plante cu corm)
TAXONII SUPRASPECIFICI
• REGNUL MONERAPROTOCTISTAMYCETAE (Fungi)PLANTAEANIMALIA
• DOMENIULPROKARYAEUKARYA
Ierarhia categoriilor sistematice
Categorie Terminaţie Exemplu
Domeniu Eukarya
Regn (Regnum) Plantae
Subregn -bionta Cormobionta
Increngătura (Phylum)
-phyta Magnoliophyta
Clasa (Classis) -atae Magnoliatae
Ordin (Ordo) -ales Rosales
Familie (Familia) -aceae Rosaceae
Gen (genus) Rosa
Specie (species) canina L.
CLASIFICAREA PLANTELOR
Etape istorice în clasificarea plantelor
• Clasificări parataxonomice;
• Perioada antichitate – evul mediu;
• Epoca modernă;
• Epoca contemporană
- clasificări premoleculare
- clasificări moleculare
EVOLUŢIA PLANTELOR DE-A LUNGUL ERELOR GEOLOGICE
Tertiar
Cretacic
Jurasic
Triasic
Permian
Carbonifer
Devonian
Silurian
Ordovician
Cambrian
Precambrian Cianobacterii (3.5 md ani)
Alge + nevertebrate
Psilofite (Rhynia)
Lycopodiate, Equisetatae, Polypodiatae
Pteridospermales
Angiosperme
PF
MF
NF
Stromatoliti fosili in Bitter Springs - Australia
ERA PALEOFITICA
Epoca algelor – 1 md ani
•Rhynia guynne-vaughanii
•Cooksonia caledonica
•Aglaophyton major
•Zosterophyllum divaricatum
•Baragwanathia longifolia
•Psilophyton dawsonii
•Protolepidodendron sp.
•Drepanophycus sp.
Epoca ferigilor (130 ml ani)
FLORA DEVONIANA
Calamites
FLORA CARBONIFERULUI
•Lepidodendron sp. (LCP)
•Sigillaria sp. (LCP)
•Calamites sp. (EQI)
•Sphenophyllum sp. (EQI)
•Psaronius sp. (FIL)
•Archaeopteris sp. (PRG)
•Cordaites sp. (PTS)
•Medullosa sp. (PTS)
• Cycadales• Benettitales
(Williamsonia sp.)• Ginkgoales• Glossopteridales
ERA MEZOFITICA Epoca gimnospermelor – 100 ml ani
ERA NEOFITICA Epoca angiospermelor- 100 ml ani
• Centrul genetic al angiospermelor – regiune muntoasă cu climat subtropical din Indochina;
• Angiospermele migrează dinspre E spre W
• Cele mai vechi aveau flori mari, mirositoare, dialipetale, cantarofile (ex. Magnolia, Nymphaea)
• Arbori anemofili & amentiferi
• Specii erbacee
Evoluţia aparatului vegetativ
A. TALUL
I. ARHETALUL• I.1. Arhetaluri disociate
– Monadal (dinofite, crizofite, euglenofite, clorofite)
– Rhizopodial (clorarachniofite)– Cocal (clorofite)
Cryptomonas sp.
I.2. Arhetaluri tipice
Palmeloid (Hydrurus sp.)
Cenobial (Hydrodyction sp.)
Agregat celular (Scenedesmus sp.)
Colonia mobila (Volvox sp.)
Trichal (Ulothrix sp.)
II.PROTOTALUL• II.1. Tal heterotrich (Draparnaldia, Pleurococcus)
• II.2. Tal lamelar (Ulva, Porphyra)
• II.3. Tal tubular (Enteromorpha)
• II.4. Tal sifonal (Vaucheria, Bryopsis)
• II.5. Tal sifonocladal (Cladophora)
III. TALUL CLADOMIAL
IV. TALUL CORMOID
B. CORMUL
EVOLUŢIA APARATULUI REPRODUCĂTOR
1. Ciclul de dezvoltare monogenetic haplofazic
Gametofit (individ morfologic, sexuat) – n
Zigot (2n)Fecundaţie
Meioza
Ex. Vaucheriales
2. Ciclul de dezvoltare monogenetic diplofazic
Sporofit – 2n
gametizigot
3. Ciclul de dezvoltare digenetic diplo-haplofazic
Gametofit – n
Sporofit – 2nMeiospori – n
Zigot – 2n
4. Ciclul de dezvoltare trigenetic haplo-diplofazic
Gametofit – n Gameti zigot –2 n
Carposporofit – 2n
CarposporiTetrasporofit –
2n
Tetraspori
top related