tara romaneasca 4
Post on 19-Jul-2015
183 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Trebuie remarcat insS c[, a$a cum rezultd, din raportul la Congresul din
1914, muncitorii aveau o adevdratd repulsie pentru lupta politicd, mai ales dupa
momentul 1899, ajung6ndu-se la o adevdrati rivalitate intre miqcarea sindical[
gi partid, suslindtorii primei combdt6nd pe cel de-al doilea.
Pozi[ia PSD fala de primul rdzboi mondial a avut importante urmdri
asupra imaginii partidului in opinia publicd qi in atitudinea autoritalilor in acea
perioadi gi in anii imediat urmdtori incheierii rdzboiului. La scurt timp dup[
izbucnkea rdzboiului PSD a adresat un manifest Cdtre to{i salarialii, cdtre
tntreg poporul romdn in care ardta cd ,,politica noastr6 trebuie si tindd spre o
neutralizare completd a [drii fa[d de aceste doud mari puteri" (referirea se fEcea
la cele doud blocuri politico-militare, Tripla Alianyd qi Tripla inlelegere).
Aceeaqi atitudine a fost menlinutd qi dupd intrarea Rom6niei inrdzboi, ceea ce a
dus Ia luarea de mdsuri restrictive ale guvemului. Sediile organiza[iilor
muncitoregti (politice gi sindicale au fost) sigilate, ziarele qi revistele interzise, o
parte a membriior au fost mobilizali iar unii fruntagi, printre care qi Cristian
Racovski au fost arestali ceea ce a determinat la recurgerea la forme ilegale de
acfiune.
8. DE,ZYOLTAREA ECONOMICA
INDEPENDENTA $I MAREA
A ROMANTEI INTNN
UNIRE (1878-1918)
Cucerirea independen[ei a insemnat o schimbare fundamentalS pentru
pozilia statului romdn in raport cu celelalte state europene qi nu numai. Au fost
create condiliile pentru consolidarea sistemului politic gi institulional (al cdrui
95
ro1 a sporit in mod evident in procesul dezvoltirii social-economice), pentru
promovarea unei politici corespullzdtoare intereselor ldrii, pentru accelerarea
procesului de modernizare a societdfii.
Este necesard insd, pentru mai buna inlelegere a problematicii aduse in
disculie o aten{ie aparte raporturilor dintre factorii interni qi externi. Rela}iile
economice cu statele puternic dezvoltate erau de multe ori neechitabile, marcate
de pdtrunderea a capitalului strdin dar qi de ingerin{e qi presiuni politice. tn noul
context creat de cucerirea independenfei, marile puteri europene vor c6uta noi
cdi gi mijloace pentru a-gi promova propriile interese intre care presiunile
concertate, amenintdrile, ofertele de ajutor militar. Cu toate acestea, Rom6nia,
in anumite momente grave (perioada aplicdrii prevederilor Tratatului de la
Berlin, tratativele legate de alian[a cu Puterile Centrale, perioada crizei din anii
1899-1900, rlscoala din 1907, anii neutralitefii) a reugit sd iqi apere interesele,
devenind chiar un factor important al relafiilor interna{ionale din Sud Estul
Europei.
Industria
in aceastd perioad6 se desfrqoari un proces de industrializare cu trdsbturi
specifice determinate de stadiul de dezvoltare social-economicl dar gi de
raporturile cu statele dezvoltate din Europa OccidentalS.
Cea mai semnificativd trdsdturd a acestui proces o reprezintd politica de
tncurajare a industriei promovatd de cdtre statul romdn. Legislafia de proteclie
gi incurajare a industriei nalionale a asigurat condiliile necesare pentru aparilia
gi dezvoltarea unui mare numdr de intreprinderi industriale.
I . Intreprinderi tncuraj at e
96
Industrializarca a ocupat un
important loc in dezbaterile opiniei
I 866 I 893 I 901 I9t s
Total
intreprinder
236 403 625 1149
lncurajate 83 115 r82 837
politice gi publice. M.G. Orleanu declaru cd ,,pentru ca si putem fine in Europa
rangul la care ndzuim, trebuie sI avem industrie cdci numai ea ne va putea da
bog6lii1e cu care sd facem fafd exigenlelor unui stat modern; de la agriculturd nu
putem niciodatd aqtepta cea ce o industrie ne poate da". in anii 1882 gi 1884 s-
au desfEgurat la Iaqi doud Congrese economice. Programul miscdrii economice
din Romdnia prezentat la al doilea congres de citre Mina Minovici prevedea,
intre altele, pentru incurajarea gi ocrotirea industriei autohtone: aplicarea cu
strictele a principiului protec[ionist pentru toate ramurile industriale;
adoptarea principiului de apdrare de taxe vamale Si comunale pentru toate
categoriile de materii prime Si produse fabricate in Romdnia; legi organice
pentru societd{ile anonime gi mutuale; legi pentru tncurajarea industrie
nalionale, in stare de a o face aptd sd lupte pe piala internd cu produsele
strdine; legi organice pentru exploatarea minelor; aplicarea principiului de
scutire de taxe vamale pentru toate masinile, materiile prime Si materialele
necesare industriei; acordarea de prime de produclie din partea statului
intreprinderilor industriale particulare; legi pentru proteclia mdrcilor de
fabricd, precum Si pentru brevete de inven[ie.
in privinla legislaliei, o operd importantd au realizat-o liberalii in cadrul
guvemirilor dintre 1876-1888 qi lg0l-lg}4. in prima perioadd au fost adoptate
Legea pentru tncurajarea industriei zahdrului, Legea pentru tncurajarea
fabricdrii de lesdturi Si sfoard, Legea pentru scutirea tdbdcdriilor de vamd la
importul tanan{ilor. Deosebit de importante au fost Tariful vamal general
97
(1886), adevdratd declaralie de independenld economicd qi Mdsurile generale
pentru a veni in ajutorul industriei nalionale (1887). Conform ultimei legi cine
infiinla o fabricd cu minimum25 de lucrStori qi 50000 lei capital beneficia timp
de 15 ani de scutire de vamd pentru importul de maqini, de reducetr la
transportul pe cdile ferate, de prioritSli pentru furnituri la stat. Av0nd in vedere
posibilitalile qi necesitSlile fdrii liberalii au protejat gi incurajat in primul rAnd
industria de fabrica care abia se dezvolta in Romdnia. Era o primd condilie in
incercarea de a contracara concurenla strdin6; mica industrie, meseriile
rdm6neau o sarcin[ de perspectiv[.
t, cea de-a doua perioadi a fost adoptat un nou tarif vamal prin care
proteclia vamald. creqtea de la 8,38Yo intre 1901-1905 la ll,3Yo pentru perioada
1906-1910.
Conservatorii au l6sat in urma lor mai puline reahzdri legislative, dar nu
rnai pu{in importante: Legea minelor din 1895 qi Legea tncurajdrii industrie
nalionale din 1912. Ultima venea s5 remedieze unele neajunsuri ale legii din
1887. De exemplu, nu se stipulase perioada in care se bucurau de incurajare
intreprinderile qi mai ales mdrimea 1or, pentru cE legea anterioard, nu prevdzuse
avantaje pentru intreprinderile mici gi mijlocii. Acestea au fost incurajate acum
(intreprinderile cu minim 4 lucrdtori puteau fumrza produse statului la preluri
cu 5%o mai mari dec6t produsele similare din alte ldri) ca qi cele care foloseau
materii prime furnizate de agriculturd qi subsol, fiind in consonanld cu doctrina
conservato are care punea accent pe agricultur5 in defavoarea industriei.
Pe ramuri de produclie, se constatd evolulii inegale, cantitative qi
calitative, in special in privinla dotdrii tehnice. in industria mordritului, a
zahdrului, cimentului, hdrtiei, cherestelei, petrolului, siderurgiei,
transporturilor Si telecomunica{iilor avem de-a face cu un progres evident in
privinfa inzestrdrii tehnice. Putem afrma cd,, in aceste domenii, revolu{ia
98
industriali s-a incheiat la inceputul
secolului XX. in alte ramuri-
industria textild- industrializarea
se afla la inceputul secolului XX in
plin proces de desfb$urare. in plus,
unele ramuri lipsesc aproape
Forla
motric
Nr.
pers.
ocupal
Capii
alfix
invet
tit
Val.
Proe
1901 100 100 100 100
1910 t63 tt7 113 152
19l5 264 148 133 238
2. CreSterea industriei mari
in indici relativi
comp
metal
cons
le
electrotehnica, chimia.
3. Evo lulia indus triei pr elucrdtoare
Produ
Mii
Tone
tSBs 1890 1900 1910 I9t 3
Petrol 27 54 227 1346 1 848
Cdrbu 63 104 t44 230
Sare 83r----:
108 110 130 125
Yal.
prod.
mil.le
;omplet-,
netalurgi
a,
mstruclii
'demasini,
tT,rtut
tntrel
\-Uy
fixmil.
pers.
ocupal
r90t/
1902
625 247,, 39.746 229,1
191s 847 329,i 58.871 547,1
4. Evolulia industriei extr active
99
Tabelul 5 ne oferd o imagine edificatoare asupra structurii qi gradului de
dezvoltare a industriei Rom6niei. Semnificativd" ni se pare diferenla enormd
It{r. tntrepr. Capital fix (mil.lei, Personal (mii)
Ind. mare incurajati qi
Neincurajatd
rt49 30,55 58,9 (ind. incuraja
Ind. mijlocie (mori, fier
cuptoare var)
7000 55,0
Ind. Mici 56000 140,0 t27,8 (1908)
Ind. extractivS, petrolif< 535,7 14,5
Alte mine qi cariere 9,0
intre capitalul investit pentru industria mare gi extractivd fald de industria
mijlocie qi micd. De asemenea are loc o restrdngere a ariei industriei
megtequgdregti, a atelierelor qi manufacturilor datoritd creqterii ponderii
produselor autohtone de fabric6.
La inceputul secolului XX se constatd pdtrunderea masivd a capitalului
strdin, atdt sub forma tmprumuturilor de stat cdt Si a investiliilor directe.
Aceastd situalie a fost determinatd de insuficienla capitalurilor interne, lipsa
utilajului industrial, tendinla de a se investi tn ramuri cu necesitd{i financiare
reduse Si profituri imediate.
in societdfile industriale capitalul strdin reprezetrta 80Yo din capitalul
acestora iar in bdncile mari 40 o/o. La fel se int6mpla gi in industria petrolului.
Aici, 35%o era germal,25,2 Yo engl.ez, l3,Iyo olandez qi doar 5,5oh romAnesc.
PNL era de acord cu participarca capitalurilor strdine la dezvoltarea
industrialS a[itrii cu respectarea ins6 a unor condilii: investiliile striine trebuiau
sd punS in valoare avufia gi munca nfiionald, folosul fiind de partea statului, a
populaliei gi bineinleles a bwgheziei autohtone. Dimitrie A. Sturdza declara
101
,,numai munca noastrd poate da capttalurilor strdine insuqirea de a ne creqte
avulia. De aceea am fugit de Rockfeller, fiindc6 el venea cu capitaluri mari, dar
el vroia numai el (sic!) sd aibi toate profiturile ...Era un pericol de existenlE ca
piala economicd romAnd s5 o domine chiar in RomAnia qeful unui trust
american..." $i Ion I. C. Brdtianu a precizat in mai multe rAnduri conceplia
partidului asupra colabordrii cu capitalul strdin. ,,Partidul liberal nu a fost nici in
declaraliunile sale, nici in intreaga sa politicd, contra introducerii capitaiurilor
strdine. Desminfirea acestei legende o dd istoria noastr[ economicd, in1';-eagd
[...] Dar noi am zis totdeauna cd statul are dreptul gi datoria de a se preocupa
pentru ce scop vin aceste capitaluri strdine [...] Dacd vin pentru a pune in
yaloare munca gi bog[lia na]iona16, asociindu-se cu d0nsa gi lisAnd in schimb o
valoare echivalenti, o valoare compatibil[ cu aceea pe care o ia afluen]a 1or, e
desigur in interesul statului, qi orice om de stat trebuie si se grdbeasci ca sd
incurajeze venirea 1or. Daci ins6, intreprinderile au de scop sd speculeze 9i s[
sece oricare bogd{ii, frrd a ldsa valoarea coresptnzdtoare in loc, desigur nu e o
politicd sdndtoasd a statului ca sd le incurajeze."
tn schimb, conservatorii aveau o atitudine diferitS. Pentru ei banii nu au
nici miros nici nafionalitate qi, in consecinld, ,,flarl s5 amestecim chestiuni de
amor propriu na{ional in chestiuni bdnegti", industria nalionali era ,,industria
frcutd pe pimAntul Rom6niei de oricine, nalional sau strdin." $i intruc6t
economia romAneascd avea mare nevoie de capital- cici nici un popor ,,n-a
ajuns deodatd gi prin propriile forfe la indllimea civr\izSiei"- $i dezvoltarea unei
industrii mar1 era imposibilS ftrd capital strdin, a pune piedici qi condilii
echivala cu fr6narea conqtientd a dezvoltdri economiei nalionale. Pentru P.P.
Carp, capitalurilor str6ine trebuiau sd li se pund doar dou[ condilii: de a nu se
acordaposesorilor drepturi politice qi nici de proprietate asupra pdmAntului. Ca
urmare liderul conservator fficea apel la partide qi guverne de a deschide larg
t02
porfile capitalurilor strline cdci ,,nu vom putea face nici un pas, nu vom face, vd
afrm, nici un progres fdrd, capitaluri striine."
Conqtien{i de faptul cd ,,o industrie nu poate fi o reaiitate nafionald, dacd,
nu participd in mod efectiv capitalul nafional sau cel pufin na[ionalizat" liberalii
vor acliona pentru consolidarea poziliilor capitalurilor autohtone, pentru
limitarea ldrgirii sferei de influenld. a capitalurilor striine. Rezistenla fald de
presiunile trustului Standard - Oil, apoi fa[d, de cele ale unui grup financiar din
Germania qi Franla (1905), atitudinea manifestatd in legdturd cu concesionarea
iluminatului capitalei (1906) semnific6 pozi{ia burgheziei romdne de apdrare a
interes elor economice nalionale.
Se poate aprecia c6, in ajunul primului rdzboi mondial, are loc un proces
evident de modernizare economici, o dezvoltare mai accentuatd cunosc6nd
produclia de bunuri de consum gi exploatarea materiilor prime. Deficitare
r5.m6.n ramurile producitoare de magini qi utilaje ceea ce duce la dependenla de
mijloacele de producfie strdine. De asemenea industria nu satisfEcea intr-o
manierd corespunzdtoare agricultura iar capitalurile strdine au afectat
independenla economici gi uneori qi pe cea politica.
Creditul Sifinanlele
La 1 decembrie 1880 $i-a inceput activitatea Bonca Nalionald a
Romdniei (BNR) pun6ndu-se astfel bazele sistemului de credit in Romdnia. BNR
era in acelasi timp unica bancd de emisiune dar Si bancd comerciald centrald.
De la inceput rolul hotdr6tor in conducerea BNR a revenit PNL. Sucursale ale
BNR erau la Brdila, Constanla Craiova, Giurgiu, Iaqi, Piteqti,PiatraNeam!.
Pdnd la tnceputul secolului XX se infiinfeazd 27 de bdnci dintre care:
Banca Generald Romdnd (capital german), Banca Comerlului Craiova (capital
103
rcmAnesc), Banca de Scont BucureSti (capital romdnesc), Banca Agricold.
Pdnd la primul rdzboi mondial s-au mai infiinlat gi alte binci: Banca de Credit
Romdn (capital austriac), Banca Marmorosch-Blanck & Co. (capital german,
francez, maghiar, romdnesc), Banca Comerciald Romdnd (capital austriac,
francez, englez), Banca Romdneascd (capital romdnesc).
Marii proprietari aveau la dispozifie patru mari institufii de credit la carc
se adduga din 1894 Banca Agricold. Pentru !5rdnime, s-au infiinlat in 1891
bdncile populare care, in 1914 numdrau2g0l unit61i, 584000 membrii qi 107,3
rnilioane lei capital. De asemenea, in 1903 s-au creat obqtile de arendare,
ajungAnd La495 in 1913 cu76700 membrii qi 4,3 milioane lei capital.
6. Dinamica sistemului de credit
1900 I 914
Societdli bancare 30 215
Capitalul social 94,3 mil.lei 281,5 mil.l
Stocul metalic aI BNR 49,2 mil.lei 153,0 mil.l
Cdtre inceputul
primului rdzboi mondial creditul este constituit gi consolidat in special
favoarea burgheziei gi marilor proprietari; [drdnimea, mica industrie
meseriagii nu aveau suficiente mijloace financiare.
Bugetul reprezintd o cheie de control pentru dinamica gi dimensiunile
unei evolulii social-economice. Bugetul Romdniei a cunoscut o evolulie
predominant ascendentS. intre 1864 gi 1914 veniturile au crescut de la 60,1
milioane lei la 608,5 milioane lei iar cheltuielile de la 62,3 la 572,2 milioane lei.
De asemenea, in balanta venituri-cheltuieli, av predominat bugetele
excedentare, deci cu un surplus al veniturilor fa15 de cheltuieli. in acelagi timp
1n
qi
104
Transpo
rturile Si
urbanistica
Natura cheltuielilor Suma (lei)
Cdi ferate 655.461.66:
Poduri de fier (peste Dunire) 69.497.489
Gdri, cantoane, ateliere 12.7st.340
Material rulant, vagoane, etc. 28.219.276
Docuri qi antrepozite 17.156.852
Portul Constan{a 8.5r9.914
ual de comunica[ie 28.t26.935
Navigafie (maritima, fluvial6) 20.225.398
Construcfii qcolare, institufii de cultr 5t.39t.771
Construc{ii administrative 44.561.0s3
Construcfii militare, fortifica
armament,
echipament militar
266.315.80,
Total 1.60s.447.6
Modernizarea economicd impune existenla unui sistem eficient de
comunicalii iar industria favorizeazd, in aceeagi misurd in care solicitd
dezv oltar ea tran sp orturi I o r.
Refeaua de cdi ferate cregte de la 1229 knt in 1878 La3549 km in 1914.
Se construiesc numeroase gdri, inclusiv Gara de Nord, Podul de la Cemavoda.
Refeaua rutierd cregte de la 3219 km in 1879 la peste 28000 km in 1916
rdmdndnd insd cu mult in urma statelor dezvoltate.
in 1890 se infiinleazd Navigalia Fluviald Romdni iar in 1895 Serviciul
Maritim Rom6n.
Se reamenajeazd porturile Constanla, Brdila, Giurgiu, Galali qi se
conecleazd, La rc[eaua de cdi ferate.
106
obligaliile financiare ale contribuabililor au crescut deIa8,2lei in 1864la 78 lei
in 1914.
T.Volumul bugetului
1900
8. Structura cheltuielilor bugetare la
-L
Anul Venituri
(mil.lei)
1 890/1 89 170,4
1 898/1 89 236,8
t899/190 193,9
t9001190 209,5
t901/190 237,2
t9021190 248,4
1903/r90 246,7
1904/190 23t,5
1905/190 232,6
19061t90 236,9
19151191 662,4
r05
(Jrbanizarea ia amploare ca urunarea efortului ficut de cdtre stat pentru
sistematizarea qi reconstrucfia oragelor. S-au realizat numeroase edificii in
multe orage ale !6rii, dovezi ale intensului ritm de dezvoltare alldrii.
Agricultura
La inceputul secolului XX 80% din populalia fdrii lucra in agriculturd,
ramurA care asiguru 213 din produsul social gi era principala furnizoare pentru
export.
1r, ce"a ce privegte repartilia pdmdntului, 4l7l de proprietari cu peste 100
ha. defineau 3.810.351 ha. adicd 54,72 Yo iar 920.939 \drani cu pdn[ la 10 ha
delineau 3.153.645 ha adic6 45,28yo. Dintre aceqtia, 292.000 de familii aveau
pdmdnt penA in 2 ha iar aproape 300.000 nu aveau pimdnt deloc. Aproximativ
60% din suprafala cultivabili mai mare de 100 ha era exploatatd de 3332
arendaqi. Aceastd structurd a pdm6ntului cultivabil punea ldrdnimea intr-o
situafie de net6 inferioritate ceea ce explic[ existen]a unei acute ,,probleme
agrate".
in ceea ce priveqte repartilia culturilor, agricultura Romdniei are un
pronunlat caracter cerealier. Cereale reprezentau 82-85% din totalul
suprafelelor cultivate. Dintre acestea se remarci porumbul cu 43oA, gr6ul cu
33,5%o orzul gi ovdzul cu22,3o/o. Explicalia ponderii cerealelor sti in prelurile
avantajoase obfinute la export in preajma primului rdzboi mondial. Are loc qi o
creqtere a producliei la ha, in medie de 13 hllha, comparabilS cu cea din Statele
Unite (13,3 hl) qi superioari Argentinei (9,6 hl).
Referitor la inventarul agricol, la 1905 existau 10.498 magini cu aburi din
care 52,2 %o apafiineau mogierilor cu peste 100 ha, 39,8 yo erau delinute de
marii arendaqi restul fiind in proprietatea a 629 de antreprenori care le inchiriau
107
qi a328 de agricultori cu mai pulin de 100 ha. Pentru perioada de pAnS Ial9l4
au fost importate in medie intre 12.514 qi 17.953 torc maqini cu aburi. O
imagine sugestivi asupra disproporliei existente qi in cadrul inventarului agricol
cu tracliune animal[ ne-o oferd tabelul 9.
f . inzestrarea cu masini cu tracliune animald
MaSini c
semdnat
Secerdtori Secerdtori-
legdtori
Alte masini
Proprietari de mogii mai
mari de 100 ha qi
arendaqi
12.151 3500 3960 3571
Proprietari de suprafele
mai mici de 100 ha
370 10.556 374 391
in ciuda unui proces relativ intens de inzestrare tehnic6, aceasta rdm0ne
ins6 insuficienti qi inechitabil repartizatd, ldranii lucrdnd in continuare cu unelte
,,c1asice".
in ceea ce priveqte creqterea vitelor, are loc o sporire importantd qi in
acest sector. Cea mai mare parte a qeptelului apa(inea lSranilor, fiind folositd
la lucrarea pim6ntului. Sporul creqterii vitelor nu este mare qi din cauza
transformirii unor suprafele acoperite cu piquni in pSmdnt cultivabii.
Agricultura inregistreazdin toate sectoarele sale creqteri substanliale dar
acestea sunt grevate de tensiunile sociale grave din lumea rura16.
Comerlul exterior
108
Cunoaqte o mare demoltare la tnceputul secolului XX determinatd de mai
mulli factori: creSterea cererii de produse agricole pe piala externd care a
determinat o sporire a prelurilor cu 15-25% iar calilatea gr6ului romAnesc era
recunoscutd; importul de utilaje, instalalii portuare, mijloace de transport,
necesare pentru dezvoltarea comunicaliilor gi industriei; importul de capital
investit in industrie, comer!, bdnci.
La export creqte ponderea produsele industriei petroliere qi forestiere in
raport cu cerealele (procentul acestora scade de la 84%o la 77%) in preajma
primului rdzboi mondial. Cantrtatea de petrol exportat va cunoa$te o creqtere
continui, de la 77.656 tone in 1900 la 214.345 tone in 1905,586.151 tone in
1910 ajungand b 1.036.446 tone in 1913.
La imporl ponderea revine utilajelor (procentul acestora se dubleaz[ in
perioada cuprinsi intre sfdrgitul secolului XIX qi inceputul secolului XX).
Dezvoltarea unor ramuri precum textile, pieldrie, sticld, h6rtie duce la
reducerea procentului importurilor de bunuri de larg consum de la 82,4%o la
57%.
10. Volumul comertului exterior
Anii
(totaluri a
5 ani)
Export
(mil.lei)
Procent 9 Import
(mil.lei)
Procent 9 Soldul
balanlei
comercial
(+)
Soldul
balan!ei
comercial
(-)
1862-t86' 677,6 100 3 55,1 100 265,5
r872-t87 838,9 137 596,7 168 )L) )
1892-t89 1539,2 25r 1875,6 528 336,4
109
1897-190 1290,3 218 1588,5 447 298
t902-190 1940,3 317 1624,3 471 326,4
t907-tgl 2706,7 442 2192,4 620 514,4
PAnd la primul rdzboi mondial cea mai mare pare a importului va
continua s5 se efectueze din Germania gi Austro-Ungaria. in privinla exportului,
structura in acegti ani este urmdtoarea: Austro-Ungaria-3 0o/o, Gennania-llYo,
Belgia-l4Yr, Fra$a qi ltalia-l7Yu Ponderea Austro-Ungariei in comerlul
exterior al Rom6niei are la bazd legbturile economice tradilionale dintre
Romdnia qi Transilvania; o confirmd faptul cd limitarea acestor relatii
economice in anii ,,rlzboiului vamal" a determinat o crizd economicd atAt in
Regat c6t gi in Transilvania.
I 1. Grupul de {dri partenere al Romdniei
lara Import (mii tone) Export (mii tone)
Anglia 50.837 31.488
Austro-Ungari 96.098 41.055
Belgia 7498 t46.864
Elve!ia 6236 35
Franta t6.748 18.551
Germania 91.473 34.67s
Grecia 1654 24ll
Italia 14.524 47.t93
Rusia 8937 3867
Tdrile de Jos 5tzl 83.400
Alte ldri 22.r13 26.839
110
Total 337.558 457.701
O ultimi constatare sugereazi foarte bine dinamica qi dimensiunile
comerlului exterior: in anul l9l2 valoarea comerlului exterior al Rom6niei era
mai mare decdt suma valorilor inregistrate in comerlul exterior de Bulgaria,
Grecia qi Serbia.
Stadiul de dezvoltare social-economicd; locul ldrii tn context european
Prin nivelul de tnzestrare tehnicd, prin gradul de maturizare a relaliilor
capitaliste, Romdnia se situa tn rdndul ldrilor cu o economie predominant
agrard, concentrarea Si centralizareo capitalului afldndu-se tntr-o faza
incipientd.
Tabelul 12 ne oferd o imagine sugestivd cu privire la nivelul de
dezvoltare a forlelor de produclie gi a producfiei materiale prin intermediul
indicatorilor produs social qi venit na{ional,
12. Nivelul de demoltare aforlelor de produclie Si a producliei materiale
Ramurile Produsul social I 90 I /1 9r Venitul nalional I 90 I / I 9
Agricultura gi silviculturi 65 7l
Industria 20 15
Construclii J J
Transporfuri qi comuntca 5,5 4
Circulalia mirfurilor 55r t" 6
Alte ramuri 1 I
Total 100 100
111
Rom6nia trebuia si-gi gdseascl locul cuvenit intr-un context european
deosebite de complicat dupd Congresul de la Berlin, dominat de ciocnirile de
interese dintre marile puteri: Germania ) care urmirea sd iqi extindd dominalia
economici spre Orient, Austro-IJngari4 ce urmirea mdrirea Imperiului pe
seama statelor balcanice, Rusia care viza extinderea teritorialS sau cel pulin
mdrirea zonei de influen[d", rncluzdnd qi Strdmtorile.
Regatul Romdniei avea suprafala qi populalia mai mari dec6t statele de
la Sud de Dundre: 131.353 km2 faya de Serbia-48.382 km2, Bulgaria-95.704
km2, Grecia-64.688 km2. Populalia era de 6.000.000 locuitori la 1899
comparativ cu Serbi a-2.49 3 .7 00, Bulgari a-3 .7 3 3 .1 8 9, Greci a-2.43 0 .807 .
Situarea geograficd a Romdnrei prezenta o deosebitd importanli din
punct de vedere strategic:900 de km de granild cu Imperiul larist, aproape 1300
km cu Imperiul Austro-Ungx, pozigia la Dunire, deschiderea la Marea Neagrd
confereau Rom6niei atuuri importante in timp de pace sau de tdzboi.
Resursele economice (gr6u, petrol, lemn) reprezentau un impoftant
potenfial in eventu alitatea unui conflict qi contribuiau la asigurarea poziliei
dominante in Europa de Sud Est.
Sistemul de comunicalii Si telecomunicalii Si armata reprezentau valori
importante din perspectiva unui conflict european.
Ritmul inalt al modernizdrii a fost sesizat de contemporani-oameni
politici sau istorici-care supranumeau, uneori, Romdnia ca fiind ,,Belgia
Orientului" sau,,Japonia europeanS".
Tabelele 13, 14 qi 15 vin sd intregeascd imaginea privind locul Rom6niei
in ansamblul Europei.
I3. Baza tehnicd a industriei 14. Venitul nalional/cap locuitor
t12
lara Dotarea tehn
a industriei (C,P.,
Anglia 323
S.U.A. 29r
Germanii 156
Franla 15s
RomAnia 20-30
lara Venitul nalional pe c
de locuitor (lei)
Anglia 7999
Frunfa 7692
Germanir 6461
Romdnia 37t4
113
15. Structura populaliei dupd ocupalie
fara Anul Industrie, Comerl,
Transporturi
Agriculturd
Belgia 1910 2.090.000 500.000
Danemarca 1911 469.000 500.000
Finlanda 1911 4t7.000 900.000
Germania r907 48,6oh 34%
ltalia 1911 s.900.000 9.000.000
Norvegia 1911 294.A00 309.000
Olanda 1910 1.194.000 600.000
Portugalia 1910 1.410.000 din2.
mil. populalie
activd
Suedia 191 1 765.000 r.000.000
RomAnia 1911 I0-12% 7 s-80%
Se realizeazd" a1adar un stadiu nou, superior calitativ, de tttegrarea a
Romdniei in Europa capitalistS, consecinlE a intensitdfii procesului de
114
top related