substantiv+articol

8/17/2019 Substantiv+articol

1/19

259

3. MORFOLOGIA

3.1. SUBSTANTIVUL

3.1.0. CLASIFICARE 

•după sens: substantive comune om, câine, cheie, frig

subst. proprii  România, Bucure şti, Dunăre, Ion, Ana

•după formă : simple apă , pâine, măr, floare, soare, gur ă , tigru, leu 

compuse  floarea-soarelui,

Locuţiuni substantivale   aducere-aminte = amintire

 dare de seamă = raport

3.1.1. GENUL •masculin (m.)  bă rbat •feminin (f.)  femeie 

•neutru (n.)  televizor 

3.1.1.1. Genul natural  m.  bă rbat, băiat, frate, soldat, cocoş , lup, câine, bouf.  femeie, fată , soră , găină , vacă 

3.1.1.2. Genul gramatical

m.

•lunile anului  ianuarie, februarie, martie...

•cifre, litere, note muzicale unu, doi, trei,... un A, un B, un C,... un do, un re, un mi,...

•nume de arbori  mă r, pă r, nuc, prun, cais, cireş , piersic, brad, stejar, fag, plop

f. •anotimpurile  primăvară , vară , toamnă , iarnă •zilele săptămânii  luni, mar ţ i, miercuri, joi, vineri, sâmbă tă , duminică •părţile zilei  diminea ţă , amiază , după-amiază , după-masă , seară , noapte, zi •nume de fructe  pară , nucă , prună , caisă , cireaşă , piersică , că pşună , portocal ă ,

 mandarină , banană , l ă mâie•substantive provenite din infinitive lungi

 aş teptare, mâncare, pl ă cere, durere, putere, vedere, ieşire, întâlnire, coborâre

n.

•nume de lucruri (obiecte)  caiet, pix, dulap, ecran, hotel, camion, radio, teatru

•subst. provenite din supin  coafat, fumat, tuns, ras, cules, vopsit, plâns, râs•simţurile  auz, vă z, miros, gust, pipăit•culorile  alb, negru, albastru, galben, roşu, verde, maro, mov, gri

sg. pl. sg. pl.

m. f.

un băiat  doi băie ţ i  o fat ă   două  fete 

un frate   doi fra ţ i   o sor ă   două surori 

8/17/2019 Substantiv+articol

2/19

260

  n.

un ora ş   două ora şe 

un taxi   două taxiuri 

3.1.1.3. Terminaţii după genuri

3.1.1.3.1. La singular, substantivele masculine şi neutre au terminaţiile următoare :

 cons. m. bărba t , profeso r , medi c , po ştaş ,  şe f  , biolo g , po m , ur  s , elev , so ţ  n.  apara t , televizo r , be c , dula p , coş , che f, dru m, creio n, cur  s , pi x , bă ţ  , prân z 

-u m.  socr u , ministr u , membr u , negr u , mulatr u , maistr u , arbitr u , metr u , litr u 

n.  teatr u , registr u , timbr u , semestr u , membr u , exemplu , centr u , filtr u 

-eu  m.  leu , zeu , dumnezeu 

n. muzeu , liceu , eseu , ghi şeu , portmoneu , procedeu  -ău  m.  flăcău ,  şalău 

n.  fer ăstr ău , r ău , t ămbălău 

-ou m.  bou , erou 

n.  ou, tablou , metrou , birou , stilou , sacou , tricou , ecou , cadou 

-iu -ium.  fiu , camionagiu , gagiu 

n. interviu , pustiu , pariu , sicriu , chipiu 

-iu exerci ţ iu , spa ţ iu , teritoriu , criteriu , consiliu , concediu , indiciu

-e m.  frat e , părint e , pre şedint e , oaspet e , câine , iepur e , peret e , pieptene 

n.  nume , prenume , spat e , foarfece , lapt e

-i m. ochi , unchi , genunchi , rinichi , mu şchi 

n.  ochi , unghi , triunghi , trunchi , meci , ghiveci 

-ai/-ei/-âi/-oi/-uim.  mai , cobai , ardei , tei , lămâi , usturoi , pui 

n.  pai , tramvai , ceai , nai , obicei , chei , ulei , călcâi , gunoi , soi , r ă zboi , cui

Masculine în -ă  tat ă , popă , papă , pa şă , buliba şă 

Neutre în  -o radi o , vide o , zer  o

-i taxi , schi 

Rezumat Majoritatea substantivelor m. şi n. se termină în consoană. Cele mai multe neutre sunt inanimate.

Neutrele se recunosc după terminaţii ca:

-(m)ent  departament, instrument, accent, curent, moment, talent  

-(m)ânt cuvânt, pământ, mormânt  

-et/ ă t capăt, lacăt, strigăt, sunet, urlet, tr ăsnet  

-aj  bagaj, ambalaj, personaj, avantaj, reportaj, pavajMai sunt în general neutre monosilabicele în consoană:

arc, cer, dar, foc, gât, lac, loc, cap, nas, pat, pix, zid, zar, cioc, ceas, bloc, dor

 Membru, ochi etc. au variante de gen şi sensuri diferite.

3.1.1.3.2. Sunt feminine substantivele terminate în :

-ă  doamnă , albină , vază ,  problemă , fat ă , masă , fa ţ ă , ma şină , u şă , gre şeală , strad ă ,gar ă , treabă , brânză 

8/17/2019 Substantiv+articol

3/19

261

-e voce , cart e , frunt e , minge , pâine , pasăr e , lume , mar e , scrisoar e , sărbătoar e ,

eroar e , floar e , culoare, sar e , carne , vreme, vale , dragost e 

-toare directoar e , învăţătoar e , muncitoar e , dansatoare, autoare

-oare onoare, favoare

-are  plecar e , scular e , culcar e , a şteptar e , mâncar e

-ere durer e , plăcer e , veder e , căder e , aver e , scrier e , plânger e

-ire  privir e , citir e , întâlnir e , venir e , sosir e , iubir e , fericir e 

-âre  hot ărâr e , coborâr e-iune na ţ iune , uniune , misiune 

-tate  universitat e , facultat e , bunătat e , r ăutat e , greutat e , varietat e 

-ie  -ie [je] femeie , cheie , foaie , oaie , ploaie , baie , lămâie , voie

-ie [ie] doctorie , prostie , bucurie , pălărie , farfurie , so ţ ie , farmacie 

-ie [ie]  familie , istorie , memorie , specie , mizerie , rochie , unghie , bacterie

-ee idee , alee , diaree

-a  pijam a , basm a , baclav a , nug a , sarm a , mahal a 

-ea/-ia cafe a , st ea , măse a , chifte a , perde a , canape a , salte a , du şume a ,  şose a 

-i   zi , luni , mar  ţ i , miercur i , joi , viner i, tant i. 

Rezumat: Toate femininele se termină în vocale, ă  fiind vocala specifică.

3.1.1.3.3. Substantive perechi: masculin - feminin

un student o studentă un doctor o doctori ţă un lup o lupoaică 

Masculin > feminin

La masculinele terminate în consoană, se adaugă:

-ă  un prieten o prietenă  un profes or o profes oar ă un bunic o bunică  un veri ş or o veri ş oar ă un olandez o olandeză  un secretar o secretar ă 

Obs. Terminaţia -u a masculinelor devine -ă la feminine: un socr u o soacr ă 

-că  se adaugă la masculinele în -ian / -ean  (care arată locul de origine): 

un bucure ştean o bucure ştean că  (din Bucureşti)un ardelean o ardelean că  (din Ardeal) un moldovean o moldovean că  (din Moldova)un or ăşean o or ăşean că  (de la oraş)un  ţăran o  ţăran că  (de la ţară)

un român o român că  (din România)

Atenţie! Terminaţia –  oaică se adaugă la substantivele masculine de apartenenţă etnică:

un grec o grec oaică  (din Grecia)un francez o fran ţ uz oaică  (din Franţa)

sau se adaugă la consoana finală / înlocuieşte o vocală la unele nume de animale:

un lup o lup oaică  un leu o le oaică 

8/17/2019 Substantiv+articol

4/19

262

 -i ţă  se adaugă la nume de profesiuni sau ocupaţii masculine terminate mai ales în:

-or/-ar :

un doctor o doctor i ţă  un  şcolar o  şcolăr i ţă un pictor o pictor i ţă  un actor o actr i ţă 

-easă  / esă  formează feminine desemnând soţia sau meseria:

un bucătar o bucăt ăr easă  un negru o negr esă un croitor o croitor easă  un prin ţ   o prin ţ esă 

-toare* înlocuieşte terminaţia -tor* de la masculin : 

un vânză tor  o vânză toare 

un direc tor o direc toare 

*a nu se confunda cu - tor  (n.) şi - toare (f.) care desemnează  instrumente, aparate,

instalaţii, maşini:uscă tor, acumulator, încă rcă tor, ascu ţ itoare

Perechi cu forme diferite la m. şi f.: 

un  bă rbat  o femeie  un  cocoş  o găină un  băiat  o fată  un cal o iapă un  tată  o mamă  un bou  o vacă un  so ţ   o so ţ ie  un  fiu  o fiică 

3.1.2. NUMĂRUL

singular (sg.) plural (pl.)

m. un elev  doi elevi f. o elevă  două eleve n. un taxi două taxiuri 

3.1.2.1. Formarea pluralului

3.1.2.1.1. 

Substantive masculine

Substantivele masculine formează pluralul cu terminaţia -i care se adaugă singularului sau care

 înlocuieşte de obicei o terminaţie vocalică de la singular.

-i se adaugă la consoana finală de la sg.

un profesor doi profesor i  un pom doi pomi 

Obs.

-i  final modifică scrierea sau pronunţarea consoanei/vocalei precedente.

un papu c doi papu ci c / ci v. G 1.1.1. ALTERNANŢE VOCALICE 

8/17/2019 Substantiv+articol

5/19

263

un cole g doi cole gi g / gi v. G 1.1.2. ALTERNANŢE CONS.

un ghi d doi ghi zi d / zi

un pa s doi paşi s / şi un studen t doi studen ţ i t / ţi un arti st  doi artiş ti st / şti un itali an doi italieni  ian/ieni 

-i  final  înlocuieşte vocala finală de la singular -u , -e, -ă.

un metr u doi metr i un frat e doi fra ţ i

un leu doi lei un câine doi câini

un fiu doi fii un tat ă  doi ta ţ i

-i final  înlocuieşte consoana -l  în următoarele cuvinte* :

un copil   doi copii 

un cal   doi cai 

*Alte cuvinte masculine terminate în -l   la sg. păstrează  consoana şi la pl. (mai alesneologisme): 

un general/doi generali, un nobil/doi nobili, un spaniol/doi spanioli etc.

Substantivele masculine terminate în -i  rămân neschimbate.

un ochi, doi ochi; un unchi, doi unchi; un genunchi, doi genunchi; un mu şchi, doi mu şchi; un

ardei, doi ardei; un pui, doi pui

Masculin neregulat:

 om /  oameni 

3.1.2.1.2. Substantive feminine

Substantivele feminine formează pluralul cu terminaţiile -e sau -i, care înlocuiesc terminaţia de

singular. Nu există o regulă precisă care să arate care substantive formează pluralul cu -e şi care

cu -i.

-e  înlocuieşte pe -ă 

o doamnă  două doamne  o casă  două case 

Obs. Atenţie la alternanţele fonetice datorate lui -e final!

a-ă  -e-e -că  -ce

o f  at ă  două f ete o român că  două român ce o m asă  două mese o italian că  două italien ce 

-ea-ă  -e-e -gă  -ge o fer eastr ă  două fer estre o colegă  două colege 

-scă  -şte o mu scă  două muş te 

8/17/2019 Substantiv+articol

6/19

264

-i  înlocuieşte pe -ă 

o ma şină  două ma şini  o limbă  două limbi 

Obs. Atenţie la alternanţele fonetice datorate lui -i  final: 

-a-ă  -ă-i o g ar ă  două gări o buni că  două buni ci c/ci o s ală  două săli o pun gă  două pun gi  g/gi o căm a şă  două cămă şi o amen d ă  două amen zi  d/zi o  ţ ig ar ă  două  ţ igări o nun tă  două nun ţ i  t/ ţi 

o ba scă  două băş ti  sc/ şti o puş că  două puş ti şc/ şti 

-a-ă  -e-i 

o v ară  două veri 

-ea-ă  -e-i -oa-ă  -o-i

o gre şeală  două gre şeli o  şc oală  două  şc oli 

o sear ă  două seri o b oală  două b oli

Alternanţe complexe

o strad ă  două str ă zi o poart ă  două por  ţ i

o lad ă  două lă zi o hart ă  două hăr  ţ i

v. G 1.1.1. ALTERNANŢE VOCALICE

v. G 1.1.2. ALTERNANŢE CONSONANTICE 

-i înlocuieşte pe -e

o pâine două pâini  o specie  două specii 

o pereche  două perechi  o lec ţ ie  două lec ţ ii 

o na ţ iune  două na ţ iuni  o farmacie două farmacii

Cu alternanţe fonetice: 

 plecare/plecări scrisoare/scrisori

carte/căr  ţ i floare/flori

* -toare invar. (< m. -tor): o învăţă toare două învăţă toare

o vânză toare două vânză toare

-i înlocuieşte pe -le 

o vale  două văi

-i după căderea lui -e 

o femeie  două femei Cu alternanţe: o cheie  două chei  ploaie/ploi baie/băi

-le  se adaugă lui -a 

8/17/2019 Substantiv+articol

7/19

265

o pijama două pijamale  o cafea două cafele

-le  se adaugă lui -i 

o zi  două  zile Obs. Zilele săptămânii sunt invariabile la plural. 

-uri înlocuieşte pe -ă  sau -e, producând alternanţe fonetice.

treabă  treburi Obs. 1. -uri indică la f. mai ales "feluri de"... 

brânză  brânzet uri

mâncar e  mâncăr uri 2. pr ă jituri, pături, mături 

sar e  săr uri nu au terminaţia -uri, ci –i (pr ă jitur ă /pr ă jitur i...) 

Feminine neregulate la plural:

 o soră  două surori

 o noră  două nurori

 o mână  două mâini

3.1.2.1.3. Substantive neutre 

Neutrele fac pluralul în : -e, -uri, -i 

-e se adaugă la consoană  sau la -i final. 

un ora ş  două ora şe  Cu alternanţe fonetice: 

un caiet două caiet e  -on -oane 

un frigider două frigider e  creion creioane

un reportaj două reportaje  -or -oare 

un bagaj două bagaje  motor motoare

un moment două moment e  -oi -oaie un dic ţ ionar două dic ţ ionar e  gunoi gunoaie

v. G 1.1.1. ALTERNANŢE VOCALICE

v. G 1.1.2. ALTERNANŢE CONSONANTICE

-e  înlocuieşte pe -u 

un membr u două membr e un muzeu două muzee

un teatr u două teatr e un liceu două licee

un timbr u două timbr e un ghi şeu două ghi şee

-e invar.

un nume două nume 

un prenume două prenume

-uri se adaugă la terminaţiile: cons., -o/-u/-i: 

un pix două pixuri  un zero două zerouri 

8/17/2019 Substantiv+articol

8/19

266

un foc două focuri  un radio două radiouri un loc două locuri  un lucru două lucr uri un pat două pat uri  un titlu două titluri un gând două gând uri  un birou două birouriun bloc două blocuri  un cadou două cadouri un dulap două dulapuri  un interviu două interviuriun chibrit două chibrit uri* un taxi două taxiuri 

Obs. Unele neutre au două forme de pl.: şi în -e şi în -uri un chibrit două chibrit e două chibrit uri un obicei două obiceie  două obiceiuri un vis două vise  două visuri 

-i  înlocuieşte pe -u din terminaţia -iu.

un exerci ţ iu  două exerci ţ ii  un spa ţ iu  două spa ţ ii un teritoriu  două teritorii  un criteriu  două criterii un consiliu  două consilii  un fotoliu două fotolii 

Exc.: seminar seminarii

Neutre neregulate 

un ou două ouă 

un cap două capete

un râs două râsete

3.1.3. DECLINAREA se face după cazurile:

 nominativ N., genitiv G., dativ D., acuzativ A., vocativ V.

cazul exprimă  întrebări exemple

 nominativ N. subiect Cine? Ce?  Copilul plânge. genitiv G. posesie  Al/a/ai/ale cui?  Unde e mingea copilului?  dativ D. destinaţie Cui?   Îi dau copilului mingea.  acuzativ A. complement  Pe cine? Ce? Cu cine/ce?   Îngrijesc copilul . vocativ V. apel - Fii atent, copile! 

Din punct de vedere formal, substantivul nearticulat rămâne neschimbat, doar articolul î şi

schimbă forma.

Substantivele primesc articol nehotărât antepus:

m./n. sg. UN   f. sg. O  pl. NI  Ş TE 

sau articol hotărât postpus aglutinat:

m. /n. sg. -(U)L, LE  f. sg. -A 

m. pl. -I   f. /n. pl. -LE  (v. cap. Articolul)v. G 3.2. ARTICOLUL

Ex.:

8/17/2019 Substantiv+articol

9/19

267

sg.  domn doamnă UN  domn  domnUL  O doamnă  doamn A 

N. UN domn  domnUL O doamnă  doamn A

G. UNUI domn  domnULUI UNEI doamne  doamnE  I

D. UNUI domn  domnULUI UNEI  doamne  doamnE  I

A. UN  domn  domnUL O doamnă  doamn A

V.  domnULE! doamnă! 

pl.  domni doamne 

 NI  Ş TE domni  domni I    NI  Ş TE doamne  doamne LE 

N.  NI  Ş TE domni  domni I    NI  Ş TE doamne  doamne LE 

G. UNOR domni  domni LOR  UNOR doamne  doamne LOR 

D. UNOR domni  domni LOR  UNOR doamne  doamne LOR 

A.  NI  Ş TE domni  domni I    NI  Ş TE doamne  doamne LE 

V. domni LOR!  doamne LOR! 

Obs.

1. N. = A., G. = D.

2. Se observă  din tabele că  substantivul propriu-zis rămâne invariabil. Exc.: G./D. f. sg.  seformează de la forma de pl. + -i . Forme speciale de N., G., D., A., V. au numai articolele.

3. La sg., neutrele au forme identice cu m., iar la pl. cu f.

v. G 3.1.1.1. TERMINAŢII DUPĂ GENURI; 3.2. ARTICOLUL 

4. Numeroase cuvinte în cazul vocativ nu au o formă specială. Se folosesc:

a) forma de N. / A. pentru substantivele f. la sg. neart. (şi m. tată), şi pentru substantivele propriinume de persoană:

Tată , te rog să mă ier  ţ i ! 

Pofti ţ i, doamnă !  Radu , d ă-mi dic ţ ionarul, te rog ! 

b) forma de G./D. (cu articolul hotărât -lor), pentru substantivele (adj. substantivizate)

pl.:  Fetelor ! Băie ţ ilor ! Studen ţ ilor !

 Doamnelor, domniş oarelor şi domnilor! Deş tep ţ ilor, ce-a ţ i f ăcut ?

Pentru unele substantive la pl., e posibilă şi forma de N./A. f ără articol : Băie ţ i /Copii , să începem !

Forme speciale

-o*  pentru unele cuvinte f. sg. vecino! bunico! feti ţ  o! Rodico! *obligatoriu la adjectivele substantivizate 

 frumoaso! iubito! 

v. G 3.1.5. SUBSTANTIVE PROPRII

-e  pentru m.sg. (se adăugă la forma nearticulată sau articulată): copile!, băiete!, vecine!, amice !, prietene !  Ş  tefane !, Ioane ! 

8/17/2019 Substantiv+articol

10/19

268

   domnule!, bunicule!, băiatule!, fiule!, omule!, prostule !, Radule !

Cele terminate în -e nu se modifică :  frate ! Vasile ! 

Pentru o adresare politicoasă, cuvintele care arată funcţia, profesiunea sau numele persoanei vorfi introduse de domnule, doamnă , sau  domniş oară:

 Domnule profesor (doctor, secretar, ministru, Ionescu, Popescu )! 

 Doamnă  profesoar ă (doctor, secretar ă , ministru, Ionescu, Popescu)!  Domniş oară doctor (Maria, Ionescu, Popescu)!

Substantivele în cazul vocativ însoţite de adjective se folosesc:la m. sg. cu forma de V.

Stimate domnule decan, (profesor, doctor, Ionescu)la f. sg. şi în toate cazurile de plural, cu forme nearticulate de N./A.:

 Bună ziua, stimată doamnă profesoară ! 

 oameni buni ! scumpe prietene ! (f. pl. sau m. sg.)  dragi elevi ! 

 dragă veriş oară ! * 

* dragă se foloseşte şi când te adresezi unui bărbat. Subst. comun va avea forma de V.: Dragă prietene! Dragă Mihai !

Adjectivele posesive impun folosirea articolului hotărât. Dragul meu (Ion) ! 

 Fiica mea !

v. AV 1.1.2. FORMULE DE ADRESARE

3.1.4. SUBSTANTIVE COMPUSE 

Formate din două sau mai multe cuvinte: floarea-soarelui, nu-mă-uita, radio-casetofon, vagon-restaurant

Pot fi variabile sau invariabile la pl.: 

sg. pl.m. un ardei gras doi ardei gra şin. un vagon de dormit două vagoane de dormitn.  un reportofon două reportofoanef.  o floarea-soareluim. un dus-întors

În declinare, cuvintele sudate se comportă la fel cu cele simple. Celelalte se modifică parţial (de obiprimul termen ) sau deloc:

 Bateriile reportofonului s-au descărcat.  Două bilete dus-întors , vă rog! = Două dus-întors , vă rog!

3.1.5. SUBSTANTIVE PROPRII 

Sunt nume care se dau persoanelor, animalelor, instituţiilor, organizaţiilor, locurilor geograficonstelaţiilor, planetelor, mărcilor de produse, sărbătorilor etc.

A. Numele de persoane masculine se termină în general în consoană:

8/17/2019 Substantiv+articol

11/19

269

 Ion, Dan, Florin, Eugen, Cornel, Constantin, Marian, Lucian, Victor, Tudor

Multe nume m. se termină şi în vocale:

Toma, Luca, Mircea, Nicolae, Gheorghe, George, Petre, Vasile, Grigore, Andrei, Matei, Alexandru, Petru, Radu, Dumitru

Diminutive (cu -u ţ  , -ică , -el, -aş , -ucu, -ş or, -i ţă etc.): 

Ionuţ, Ionică, Ionel, Nelu, Neluţu, Dănuţ, Jenică, Vasilică, Mirciulică, Costel, LucicVictoraş, Tudorel, Sandu, Petrică, Răducu, Mitică, Nicu, Nicuşor, Niculiţă, Ghiţă, Georgic

Gicu, Gică 

Numele de persoane feminine, diminutive sau nu, se termină de obicei în -a:

 Ana, Maria, Ioana, Elena, Ileana, Doina, Victoria, Rodica, Monica, Dorina,

 Marina, Cristina, Sanda, Mariana, Marilena, Elisabeta, Felicia, Lucia, Georgeta,

Georgina, Cecilia, Diana, Delia, Eugenia

Diminutive (cu: -u ţ  a, -uca, -ica, -i ţ  a, -el(a), -uş):

 Anu ţ  a, M ă riuca, Monica, Florica, Lucica, Cristinel, Lenuş *Unele feminine, diminutive sau nu, se termină în consoană sau în alte vocale decât -a:

Carmen, Ani, Nu ţ i, Jeni, Eli, Cici, Luci

Declinarea numelor de persoană:

m. f.

N.  Ion   Ioana   Rodica  Carmen 

G.* lui  Ion   Ioanei   Rodicăi  lui Carmen 

D. lui Ion   Ioanei   Rodicăi  lui Carmen 

A.  pe Ion   pe Ioana   pe Rodica   pe Carmen 

V.  Ioane!  Ioana!, Ioan o!   Rodica!,

 Rodic o! 

Carmen! 

*± al/a/ai/ale 

B. Genul celorlalte nume proprii depinde de terminaţie:

m. (consoană, -e , -i, -u, o) :

Cluj, Arad, Braş ov, Dej, Fă gă raş , Olt, Someş , Banat, Bucureş ti, Iaşi, Ploieş ti, Piteş ti, Carpa ţ i, Apuseni, Bucegi, Sibiu, Bacău, Chişinău, Satu Mare, Israel, Paris, Belgrad, Ierusalim, Alpi,Oceanul Pacific, Monaco, Mali, Marte, Soare, Carul Mare, Cră ciun, Paş te, Anul Nou,Sfântul Ion, Opel, Renault, Volvo, Mitsubishi, Dior

f. (-a):

Timiş oara, Sighiş oara, Oradea, Alba-Iulia, Baia Mare, Moldova, Dobrogea, Transilvania, România, Italia, Canada, Londra, Vene ţ ia, Roma, Luna, Calea Lactee, Sfânta Maria, Dacia, Lada, Skoda, Honda

Obs. După formă, unele sunt singulare, altele plurale:

sg. Cluj, Mureş , Paris, Marte, Bacău, Volvopl. Carpa ţ i, Apuseni, Alpi, Statele Unite ale Americii 

8/17/2019 Substantiv+articol

12/19

270

Aparent pl.:  Bucureş ti, Ploieş ti, Piteş ti, Iaşi, C ăl ă raşi

Primesc articol după gen, dacă articolul nu este inclus:m. sg. Clujul  , Arad ul  , Parisul  , Sibiul  , Amsterdamul  , Marocul  ,

 Atlanticul  , Bucure ştiul  , Ia şiul  , Ploie ştiul  , Opel-ul, MacIntosh-ulm. pl. Carpa ţ ii , Apusenii , Alpii f. sg. Timi şoar  a, Craiov a, Londr  a , Vien a , Budapest  a 

f. pl. Ponoarele , Babele, Izvoarele 

Se declină. În compuse, de obicei se schimbă cuvântul-bază: Bucureş tiul  este capitala României, iar Parisul , a Fran ţ ei.Centrul Braş ovului îmi place.

 Apa M ă rii Negre e foarte sărat ă. Înăl ţ imile maxime ale Carpa ţ ilor sunt în jur de 2500 de metri.

Obs. Frecvent se evită  formele de G./D., folosindu-se în faţa numelor propriitermeni generici: ora şul, regiunea, râul sau prepoziţia din:

centrul ora şului Satu Mare apele fluviului Mississippi 

 primăria din Baia Mare  (= primăria Băii Mari)

3.2. ARTICOLUL

Însoţeşte substantive (adjective şi numerale), indicând gradul de individualizare şi identificare(contextuală sau cotextuală) a acestora de către vorbitori: un om / omul  

3.2.0. Clasificare•articol nehotărât un om (neidentificat, necunoscut) •articol hotărât omul   (identificat, cunoscut)•articol genitival (posesiv)  al meu •articol adjectival (demonstrativ) ma şina cea ro şie 

3.2.1. ARTICOLUL NEHOTĂRÂT

Este antepus. Obiectul denumit este necunoscut. Ex.: A sunat un om la u şă. Are forme distincte după gen, număr şi caz.

m./n. sg f. sg pl.N./A. UN domn  O doamnă   NI  Ş TE domni

 NI  Ş TE doamne 

G./D UNUI domn  UNEI doamne  UNOR domniUNOR doamne 

La singularm. n. f.

8/17/2019 Substantiv+articol

13/19

271

N./A.  un domn

un băiat

un pom

un ministru

un codru

un ochi

un pui

un frateun tat ă 

un papă 

un avion

un caiet

un raft

un pix

un tramvai

un teatru

un spa ţ iu

un stilouun radio

un nume

 o doamnă 

 o fat ă 

 o pagină 

 o carte

 o parte

 o farfurie

 o femeie

 o muncitoare o cafea

 o zi

G./D.  unui domn

unui băiat

unui pom

unui ministru

unui codru

unui ochi

unui pui

unui frate

unui tat ă 

unui papă 

unui avion

unui caiet

unui raft

unui pix

unui tramvai

unui teatru

unui spa ţ iu

unui stilou

unui radio

unui nume

unei doamne

unei fete

unei pagini

unei căr  ţ i

unei păr  ţ i

unei farfurii

unei femei

unei muncitoare

unei cafele

unei zile

La plural:

m. n. f.

N./A.  niş te domni

 niş te băie ţ i

 niş te pomi

 niş te mini ştri

 niş te codri

 niş te ochi

 niş te pui

 niş te fra ţ i

 niş te ta ţ i

 niş te papi 

 niş te avioane

 niş te caiete

 niş te rafturi

 niş te pixuri

 niş te tramvaie

 niş te teatre

 niş te spa ţ ii

 niş te stilouri

 niş te radiouri 

 niş te nume 

 niş te doamne

 niş te fete

 niş te pagini

 niş te căr  ţ i

 niş te păr  ţ i

 niş te farfurii

 niş te femei

 niş te muncitoare

 niş te cafele

 niş te zile 

 niş te surori 

G./D. unor domni

unor băie ţ i

unor pomi

unor mini ştri

unor codri

unor ochi

unor pui

unor fra ţ iunor ta ţ i

unor papi 

unor avioane

unor caiete

unor rafturi

unor pixuri

unor tramvaie

unor teatre

unor spa ţ ii

unor radiouriunor stilouri

unor nume 

unor doamne

unor fete

unor pagini

unor căr  ţ i

unor păr  ţ i

unor farfurii

unor femei

unor muncitoareunor cafele

unor zile 

Obs.

1. prepoziţie + un/o... 

 în + un = într-un  Ex.:   Locuiesc într-un ora ş mare.

 în + o =  într-o St ăm într-o camer ă de hotel. .

din +un =  dintr-un Sunt originar dintr-un sat de munte. 

8/17/2019 Substantiv+articol

14/19

272

  din + o =  dintr-o  Sunt originar  dintr-o regiune montană. prin + un = printr-un Trec printr-un parc. prin + o =  printr-o Trec printr-o criză. 

2. un/o/niş te + adjectiv desemnând însuşiri = substantiv (lene ş > un lene ş): un lene ş   o lene şă   niş te lene şi  niş te lene şe

v. NG 1.10. ARTICOLUL NEHOTĂRÂT (PROCLITIC)

3.2.2. ARTICOLUL HOTĂRÂT

Este postpus, f ăcând corp comun cu substantivul. Obiectul denumit este cunoscut.

Ex.: Omul care a sunat la u şă a plecat.

Are forme distincte după gen, număr şi caz.

La singular: m./n. f.N./A. -L

-uL-LE 

-A

-uA 

G./D. - LUI   pl./sg.+ - I  V. - LE

-E

- -O

m. n. f.N./A. tat ăl* 

ministrul

codrul

domnul

băiat ul  

 pomul  

ochiul

 puiul  

 fratele

 pop a

 pap a 

*tat  a (=tat ăl meu)

teatrul

spa ţ iul

stiloul  

avionul

caiet ul  

raft ul  

taxiul

radioul

numele 

doamn a

 fat  a

 pagin a

carte a

 parte a

muncitoare a

 farfuri a

 femei a

cafeaua

 pijamaua

 ziua 

G./D.  tat ălui fratelui 

ministruluicodrului

domnuluibăiat ului

 pomului 

ochiului

 puiului 

 popii 

 papei

tat ei/ tatii 

teatrului

spa ţ iului 

stiloului 

numelui

avionului caiet uluiraft ului 

taxiului 

radioului 

pl.+-i doamnei

 fetei paginii

căr  ţ ii păr  ţ ii femeii

cafelei

 pijamalei

 zilei

sg.+-i muncitoarei

 farfuriei 

8/17/2019 Substantiv+articol

15/19

273

V. tat ă!

domnule !

băiet e!

--- domnă!

 femeie!

Obs.

1. Articolele hotărâte -(u)l  şi -le  sunt specifice substantivelor m. şi n. sg..

-l se adaugă substantivelor terminate în -ă  sau -u : 

tat ăl  , ministr ul, teatr ul  

-ul se adaugă substantivelor terminate în consoană , -i  sau -o:

domnul  , taxiul  , radioul  

-le se adaugă substantivelor masculine şi neutre terminate la singular în -e:

 fratele , câinele , numele

2. Articolul hotărât -a

a) se poate adăuga sau substitui terminaţiei substantivelor feminine la singular:

carte mamă  farfurie

carte a mam a  farfuri a 

b) se leagă prin (u) de terminaţiile - a, -ea şi -i: pijama cafea zi

 pijamaua cafeaua  ziua 

c) La masculinele cu singularul în -ă , acesta este substituit de - a :

tat ă  popă  papă 

tat  a  pop a  pap a

3. Articolul hotărât f. sg G./D. se adaugă în general pluralului N./A.:

gar ă (sg.) gări (pl.) găr ii  (sg. G./D.)

dar uneori şi singularului N./A.: libr ărie (sg), libr ăriei (sg G./D.).

 farfurie, farfuriei 

 farmacie, farmaciei 

La plural:

m. f./n.

N./A. - I   -LE 

G./D. -LOR 

V. - LOR 

m. n. f.

N./ 

A. 

domnii

băie ţ ii

 pomii

mini ştriicodrii

ochii

 puii

 fra ţ ii

ta ţ ii

 popii

 papii

avioanele

caietele

rafturile

taxiurilespa ţ iile

numele

doamnele

 fetele

 paginile

căr  ţ ile păr  ţ ile

 femeile

cafelele

 pijamalele

 zilele

 farfuriile 

8/17/2019 Substantiv+articol

16/19

274

G./ D. 

domnilor

băie ţ ilor

 pomilor

mini ştrilor

codrilor

ochilor

 puilor

 fra ţ ilorta ţ ilor

 popilor

 papilor

avioanelor

caietelor

rafturilor

taxiurilor

spa ţ iilornumelor

doamnelor

 fetelor

 paginilor

căr  ţ ilor

 păr  ţ ilor femeilor

cafelelor

 pijamalelor zilelor

 farfuriilor

V.  domnilor!băie ţ i(lor)! 

---  doamnelor!

 fetelor! 

Obs.

1. -le este articolul hotărât pentru toate substantivele feminine şi neutre la plural.

2. Articolul hotărât -i specific masculinului plural se adaugă totdeauna terminaţiei -i a pluralului;

rezultă-ii: oamenii , prietenii , domnii , băie ţ ii , ta ţ ii 

Când substantivul are un -i şi de la singular, rezultă -iii:copil (sg) copii (pl.) copiii (pl. art. hot.)

3. Articolul hotărât se adaugă şi adjectivelor, când acestea sunt antepuse:noul  director noua directoare

v. NG 1.7. ARTICOLUL HOTĂRÂT (ENCLITIC)

3.2.2.1. FOLOSIREA articolului hotărât şi a articolului nehotărât

1. Prezenţa articolului este în general obligatorie:

a) cu substantive comune subiecte (N.) la singular:Pe masă e un măr . M ăr ul  e ro şu.

La plural, subiectul poate fi nearticulat, dacă este nedefinit, neprecizat.Pe masă sunt mere.

b) când substantivul este atribut (G.):culoarea unui măr, vârsta unei femei

c) când substantivul este complement indirect (D.):Telefonez unei doamne. Telefonez doamnei Popescu.

d) când substantivul este complement direct (A.) la singular: Ridică  receptor ul ! A şteapt ă  tonul  , apoi introdu cartel a   şi formează  număr ul !

 Aten ţ ie! Nu forma un număr gre şit! La plural, complementul direct poate fi nearticulat sau articulat:

Cere scuze dacă ai gre şit!

 Notează numerele de telefon într-un carne ţ el!

e) prep. cu G./D. + GN Avionul zboar ă deasupra unui ora ş. (G.) / ...deasupra ora şelor. (G.)

8/17/2019 Substantiv+articol

17/19

275

  Gra ţ ie unei burse, îmi pot continua studiile. (D.)

f) prep. cuPleacă cu un prieten. / Pleacă cu prietenul ei. (A.)(asoc.) Scriu cu pixul  , cu stiloul  nu-mi place. (A.)(instrum.)

Exc.:Când substantivul este nume de materie, rămâne de obicei nearticulat:

cană cu lapte, găleat ă cu apă v. G 3.8. PREPOZIŢIA; 4.6. MIJLOCUL ŞI INSTRUMENTUL

g) Adjectivele de totalitate sunt urmate de substantiv cu articol hotărât:tot exerci ţ iul  , toat ă mâncare a , întreg ora şul  , amândoi copiii, to ţ i trei băie ţ ii

h) Adjectivele calificative antepuse cer articol:S ăracul om a r ămas f ăr ă casă.

Exc., în exclamaţii: Frumoasă fat ă! De ştept copil! Dificil examen! 

2. Absenţa articolului este uneori obligatorie:

a) când substantivul este precedat de prepoziţie şi nu este determinat.Suntem în sală.  Dar: Suntem în sal a 10.

 Merg la teatru.   Mergem la Teatrul  Na ţ ional.

Substantivele nume de materie precedate de cu rămân nearticulate:cafea cu lapte, găleat ă cu apă , carne cu cartofi, mămăligă cu brânză  şi smântână 

v. G 3.8.1. FOLOSIREA PREPOZIŢIILOR, Obs. 2.

b) când substantivul este precedat de un adjectiv nedefinit, numeral sau demonstrativ: fiecare om, orice persoană , oricare fat ă , alt băiat, pu ţ in timp, mul ţ i ani, câ ţ iva pomi,

doi copii, ace şti copii

v. G 3.4.6. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE NEHOTĂRÂTE

c) cu adjective calificative antepuse, în exclamaţii:Frumoasă fat ă! De ştept copil! Dificil examen!

v. G 4.12.5.4. PROPOZIŢIILE EXCLAMATIVE 

3.2.3. ARTICOLUL POSESIV (GENITIVAL)

Exprimă posesia, este antepus şi are forme distincte după gen şi număr.

sg.  m./n. AL  f. A pl.  m. AI   f./n.  ALE 

Formează • genitivul pronumelui cine:  al cui?  ai cui?

 a cui?  ale cui?

• pronume posesive:  al  meu...  ai mei...  a mea...  ale mele... 

• numerale ordinale:  al doilea... a doua...

8/17/2019 Substantiv+articol

18/19

276

 Însoţeşte uneori substantivul în G.:

C ăţ elul este al  vecinului. C ăţ eii sunt ai vecinului.

Atenţie la similitudinea mărcilor de gen şi număr la articolul hotărât şi articolul posesiv:

-l/al  , -a/  a , -i/ai , -le/ale:   Ma şin a este a Mariei/ a mea/...

3.2.3.1. FOLOSIRE 

a) După verbele: a fi,  a deveni , a ajunge , a sosi , a ieşi , a reuşi , a se clasa C ăţ elul  este al vecinului / al meu /... 

 Alexandra, fiica mea, a reu şit a doua la concurs.

 Mircea, prietenul meu, s-a clasat al  doilea .

b) În exprimarea eliptică şi în substituţii:- Al cui e căţ elul? Al vostru?

- Al nostru / Al  meu / Al băiatului / Al Mariei / Al  copiilor...

 Reprezentan ţ ii Fran ţ ei, ai Germaniei, ai Italiei  şi ai Luxemburgului s-au întrunit la

Geneva.

c) Când substantivul precedent (posesorul) nu are articol hotărât:doi nepo ţ i ai mei un nepot al  meu

 Domnul Popescu a fost numit director al firmei.

 Radu Cristea est corespondent al  ziarului „Expres”.

d) Când între posesor şi obiectul posedat se intercalează alte cuvinte: Ziua de lucru a unui director este foarte plină.

Filmul cel mai bun al anului a fost premiat.Obs.

1. Uneori, un de partitiv precedă articolul genitival:un nepot de-al meu, ni şte cunoscu ţ i de-ai mei, o alt ă elevă  de-a mea

2. În limba vorbită, există tendinţa de înlocuire a formelor al, a, ai, ale prin a invariabil.v. NG 1.8. ARTICOLUL GENITIVAL-POSESIV; 7.6. RELAŢIA DE POSESIE

3.2.4. ARTICOLUL DEMONSTRATIV (ADJECTIVAL)

Provine din adjectivul/pronumele demonstrativ:  acel(a)  acea (aceea)  acei(a) 

 acele(a) având forme diferite după gen, număr şi caz:

sg pl.m./n. f. m. f./n.

N./A. CEL  CEA CEI CELEG./D. CELUI CELEI CELOR

8/17/2019 Substantiv+articol

19/19

277

Funcţionează mai ales ca articol al adjectivului, substantivându-l pe acesta:

 cel bun  cea bună   cei buni  cele bune

sau legându-l de un substantiv precedent:

Ş tefan cel  Mare, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel  Bun 

omul (cel) bun, ma şina (cea) nouă , pantofii (cei) noi, mănu şile (cele) ro şii

 Băiatul cel  mare e medic, cel  mic e student.

Intră în componenţa superlativului relativ al adjectivelor şi adverbelor:

adj.  cel mai bun sportiv adv.  Ea vorbe şte cel mai bine române şte.

Mai substantivează numerale:(C ăr  ţ ile acelea două sunt pentru voi). > Cele două sunt pentru voi.

v. G 3.5.2. NUMERALUL COLECTIV

şi determinanţi prepoziţionali:

Congresul de matematică din 1990 a avut loc la Timi şoara, cel  din 1994, la Cluj. 

Poate preceda propoziţii relative:

Oamenii care se gr ăbesc gre şesc mai mult. Cei care se gândesc nu gre şesc.

Obs.

Cel, cea, cei, cele intră şi în componenţa adjectivelor/pronumelor demonstrative „de alegere”:

 cel ălalt, cealalt ă , ceilal ţ i, celelalte.

v. NG 1.10. ARTOCOLUL ADJECTIVAL-DEMONSTRATIV (PROCLITIC)

v. G 3.4.3. PRONUMELE ŞI ADJECTIVUL DEMONSTRATIV; 3.5.2. NUMERALULCOLECTIV;

3.4. ADJECTIVUL

Este de regulă postpus substantivului: bloc înalt, ma şină  nouă...

Accentuat, adjectivul va fi antepus:  Frumos spectacol! Frumoasă vreme!

3.3.0. Clasificare

3.3.0.1. după formă:

simple  alb, gri, albastru, înalt, acru,  amar

compuse   dacoroman, galben-auriu, franco-german

derivate

cu sufixe -esc (bărbat > bărbăt esc)

-iu (aur > aur iu)