sub igiena bune
Post on 03-Mar-2018
237 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
1/30
1.Conditii de expunere a organismului la concentratii scazute de oxigen si
efecte induse
Scaderea concentratiei de O2 care se produce in spatii ermetic inchise (tip
blindat), supraaglomerate si neventilate, unde pot aparea accidente chiar
letale prin scaderea marcata a concentratiei de O2. In incaperi obisnuite, inaceleasi conditii aerul se poate vicia prin lipsa ventilatiei. Cu toate acestea
are loc o ventilatie naturala prin porii materialelor de constructii si prin
lipsa etanseitatii ferestrelor si usilor, asa incat nu se instaleaza fenomene
de hipoxie.e considera ca este tolerata o scadere a concentratiei de
oxigen pana la 1!". #a valori mai mici (1!$1%") apar manifestari
compensatorii ale hipoxiei prin& cresterea frecventei si amplitudinii
respiratiilor, cresterea debitului cardiac, mobilizarea hematiilor din rezerve
si punerea lor in circulatie (poliglobulia) #a concentratii de 1%$1'" apar
semnele de hipoxie cerebrala si alcaloza prin hiperventilatie (somnolenta,tulburari senzoriale, dispnee, tulburari cardiovasculare, convulsii, moarte)
ub 1'" viata nu e posibila
2. fecte induse de cresterea pp a Oxigenului
Cresterea presiunii partiale a O2apare in&
Oxigenoterapie,cnd se administreaza oxigen pana la %'" in amestec cu
bioxid de carbon, care este excitantul centrului respirator. *mestecul este
umidi+cat, deoarece oxigenul este un gaz uscat, iar presiunea este de oatmosfera (oxigenoterapie isobara). unt situatii cand trebuie realizata o
deblocare rapida a hemoglobinei de unele substante toxice, pentru
corectarea hipoxiei, in tratamentul infectiilor cu anaerobi si atunci se
administreaza oxigen hiperbar (in incaperi speciale).
xista unele riscuri in cadrul oxigenoterapiei indelungate, cum ar +
edemul pulmonar acut, prin cresterea permeabilitatii alveolo capilare,
hemoragii alveolare, necroze endoteliale capilare, formarea de membrane
hialine, +broza interstitiala difuza, culminand cu saturarea neuronului in
oxigen (hiperoxie).
. Cresterea concentratiei de CO2 in aer si impactul asupra mediului si
organismului uman
Cresterea presiunii partiale a CO2 si efectelele la nivel individual.
Cresterea concentratiei de CO2poate apare in spatii aglomerate si
neventilate, datorita respiratiei, atingand maxim 1", cand se consideraaerul viciat. In aceste situatii tulburarile care apar nu se datoreaza CO2, ci
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
2/30
modi+carilor parametrilor +zici de calitate ale aerului viciat, care
ingreuneaza procesele de termoreglare.
Cresterea concentratiei CO2la valori de $-" (de 1'' de ori mai mare
decit in mod natural), cand se egaleaza concentratia existenta in spatiul
alveolar, produce o serie de tulburari ca& tahipnee, dispnee, senzatia deconstrictie thoracica, hipertensiune arteriala, tulburari senzoriale. este
aceste concentratii apar semne evidente de intoxicatie (cefalee, ameteli,
greturi, varsaturi).
#a concentratii de !" se produce pierderea cunostintei, iar la 1'"
moartea. /aca expunerea este la concentratii de 2'", moartea se
instaleaza rapid prin paralizia centrului respirator.
Concentratii crescute de CO2se pot cumula in& puturi adanci, pivnite,
industria alimentara de fabricare a berii, zaharului, unde se producprocese de fermentatie si daca nu sunt ventilate. In aceste spatii se poate
controla concentratia CO2cu o 0acara aprinsa, care se stinge la
concentratii ale CO2de !".
entru a preveni riscul de producere al intoxicaiilor, trebuie asigurat un
sistem e+cient de ventilatie in spatiile in care exista surse de poluare cu
CO2, precum si educarea populatiei asupra riscurilor de intoxicatie prin
coborare in puturi parasite, fantani, pivnite.
-. Conditii de producere a narcozei hiperbare si pro+laxie
Sindromul de compresiune,sau narcoza hiperbara, care apare datorita
cresterii presiunii partiale a azotului din aerul inspirat, in timpul
scufundarilor la mari adancimi. In aceste conditii se produce o saturare a
neuronilor in azot. In prima faza apare o stare de excitatie, cu euforie,
tahipnee, tahicardie, agitatie psihomotorie, dezorientare, apoi seinstaleaza o stare de inhibitie cu somnolenta, bradicardie, bradipnee,
exitus.
%. olul poluantilor iritanti in declansarea crizelor de ast
3. olul poluantilor iritanti in producerea bronsitei cronice si a em+zemului
Emfzemul pulmonareste o dilatare permanenta si anormala a cailor
aeriene, situata distal de bronsiola terminala, care se produce prin ruperea
peretilor alveolari. patiile alveolare au dimensiuni de ordinul milimetrilor
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
3/30
sau chiar centimetrilor, cu scaderea suprafetei alveolare totale si
modi+cari in schimburile gazoase. *pare cu o frecventa de aproximativ %"
la sexul masculin si de 1%" la sexul feminin, dar frecventa anatomica (pe
necropsii) este mult mai mare, intre 3%$4'". 5recventa mai mare la sexul
feminin poate + pusa pe seama tabagismului care se extinde din ce in cemai mult pe seama acestui segment din populatie, dar si pe expunerea
mai mare la poluanti iritnti din aerul interior (din locuinta), rezultati din
sistemele de incalzire si pregatire a hranei.
Bronsita cronica are o frecventa crescuta, intre 1'$2%" in randul populatiei
adulte, peste -' de ani, cu o frecventa dubla la barbati fata de femei. ste
o boala a bronsiilor mari si mici, care se caracterizeaza clinic prin sindrom
bronsitic cronic (tuse, expectoratie) cel putin luni pe an, 2$ ani
consecutiv.
In bronsita cronica se produc o serie de modi+cari morfofunctionale
caracteristice&
$hipertro+a stratului glandular din bronsiile mari prin cresterea numarului
celulelor secretoare de mucus.
$cresterea numarului celulelor caliciforme.
$hipersecretia de mucus, care determinea in0matia (celule in0amatorii,
edem, hipertro+e musculara) si obstructia cailor aeriene (permanenta si
progresiva).
4. /epletia stratului de ozon si riscurile asupra sanatatii
!. 6odi+cari hematologice in expunerea organismului la b
/atorita actiunii antienzimatice a plumbului in timpul sintezei
hemoglobinei rezulta cativa produsi intermediari in concentratii diferite
fata de valorile normale. *cestia au valoare de markeri biologici de eect,
dupa cum urmeaza&
*cidul delta$amino$levulinic, care se elimina prin urina in cantitate mai
mare (valoare normala$ 2,% mg7l)8
/ehidraza acidului delta$amino$levulinic este inhibata si are o activitate
enzimatica scazuta fata de normal (2% 97l eritrocite)8
Copropor+rinele urinare, eliminate in exces (valoare normala$ 12% :g7l)8
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
4/30
rotopor+rinele eritrocitare au nivel crescut si sunt libere ne+xand +erul
(normal$%' :g71'' ml).
*ceste modi+cari sunt speci+ce in expunerea de lunga durata a
organismului la concentratii mici de b, pe langa acestea apar si modi+cari
nespeci+ce de morfologie celulara, care apr sI in expunerea la alte toxice,dupa cum urmeaza&
Creste frecventa hematiilor cu granulatii bazo+le , care sunt hematii tinere
(reticulocite), care au inca ribosomi regrupati anormal prin actiunea toxica
a b (normal %71'''''')8
Creste frecventa hematiilor cu corpusculi ;einz (normal %71''')8
5ragilitate mechanica crescuta a hematiilor8
eticulocitoza (normal 171''')8
cade concentratia de mioglobina8
Inhibitia enzimei pirimidin$%$nucleozidaza
Cresterea zinc protopor+rinei
6odi+cari citoplasmatice (vacuolizare).
Se instaleaza anemiea ranca (hipocroma si hipersiderenica prin!
scaderea duratei de "iata a hematiilor, cresterea ragilitatii mecanice,
scaderea sintezei hemului#
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
5/30
+ urmata de sechele (crize de epilepsie, retardare mintala, neuropatie
optica ).
fectele la nivelul nervilor periferici constau in scaderea vitezei de
conducere nervoasa cu revenirea valorilor la normal dupa intreruperea
expunerii la b, demielinizari, degenerari axonice la nivelul celulelorch=an.
Copiii reprezinta grupul cu risc maxim pentru efectele asupra >C,
deoarece apar disfunctii cognitive, scaderea coe+cientului de inteligenta,
de+cit al coordonarii mana$ochi, tulburari de atentie, de+cit auditiv. $a
observat o scadere de 2$- puncte ale I? pentru +ecare :g71''ml peste
valoarea de protectie a plumbemiei, precum si scaderea functiei cognitive.
$atorita riscului neuropsihic la copii %ederal Center or $isase Control
(C$C a propus ca "aloare de protectie a plumbemiei la copii &'g)&''ml.
ilbergerd si colaboratorii (1
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
6/30
transforma in dihidrodiol$Hdiolepoxid(cancerigen +nal). *re o reactivitate
chimica mare, +ind cancerigen. *ctivarea se produce doar in organism.
In prezenta citocromului --!se transforma intr$un metabolit +nal
cancerigen cu tropism pulmonar. ransformare a produsului de tip epoxid
(cancerigen +nal, dar poate urma o cale metabolica de conEugare prinmetilare). e transforma intr$un compus cu reactivitate chimica redusa si
eliminare pe cale renala sau digestiva. xista o susceptibilitate crescuta
individuala fata de riscul de efecte cancerigene. oate sa +e mostenita
genetic sau poate + dobandita printr$o expunere repetata si de lunga
durata la factorii cancerigeni. fecte cancerigene tardive cu latenta foarte
mare fata de expunere. e coreleaza greu cu afectiunea tumorala maligna
cu o expunere la un anumit factor cancerigen.
11. Cancerogeneza etape de dezvoltare
I>II se produce o mutatie genetica datorita actiunii factorilor
cancerigeni asupra */>$ului. 5actorii cancerigeni aductor de */>. Celulele
initiate se diferentiaza foarte greu de celulele normale. 6odi+carile
functionale determinate de celulele initiate genetic sunt minore. ste o
faza ireversibila toate celulele initiate raman in aceasta faza. >u este
obligatoriu ca celulele initiate, modi+cate genetic sa se manifeste ,exprime fenotipic si sa evolueze spre cancer. oti avem celule initiate pt ca
in mod natural avem o expunere la factori cancerigen. 6odi+carile raman
dar pot sa +e toata viata dara sa dea o afectiune cancerigena.
O6OJ* etapa in care celulele initiate7modi+cate genetic pritr$o
expunere repetata si de lunga durata la factorii promotori pot degenera
malign. 5actorii de promovare sunt factori non mutageni, nu dau o
modi+care genetica, insea ea exista si prin expunere indelungata la
alimente, la factorii tumorali. K6#9 de fact de promovare& inaintarea in
varsta, alimentatia,fact hormonal (estrogenul) risc crescut cancerigen.5actorii tin de individ. @aharina F consumul indelungat duce la risc de
cancer vezical. 5enobarbital F cancer hepatic. 5actorii nu au efecte
genetice dar in expunere repetata, de lunga durata pot sa evolueze spre
cancer. ste o etapa reversibila.
ODI faza ireversibila. e produce o multiplicare celulara
permanenta si aberanta si datorita scaparii de sub control genetic a
procesului de diviziune celulara tumora devine invaziva, apar metastaze.
Ca sa se aEunga la cancer trebuie&
a se produca cel putin 2 mutatii genetice
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
7/30
rocesele reparatorii ale */>$ului sunt ine+ciente
a scape de sub control genetic procesul de multiplicare celulara. #a
nivelul celulei exista gene oncogene care sunt supresate de gene
supresoare si apare fenomenul de diviziune celulara care este tinut sub
control. Oncogenele le are toata lumea, in bagaEul genetic, asiguradiviziunea celulara dar activitatea lor e tinuta sub control. /aca se produce
o modi+care genetica la nivelul celulelor supresoare si diviziunea devine
permanenta, aparand afectiunile tumorale maligne.
*lti factori cancerigeni&
5actorii hormonali (estrogeni) F studiile au pus in evidenta o frecventa mai
mare a cancerului uterin la adolescente care s$au nascut din mame care
au urmat un tratament estrogenic pt prevenirea avortului si mentinerea
sarcinii. entru mentinere s$a folosit dietilstilbestrol. $a observat ofrecventa crescuta a cancerului la femei care au nascut dupa -' ani, riscul
+ind mai mic la femei tinere. *socierea trebuie facuta cu o perioada
estrogenica mare.
Contraceptive orale pe baza de estrogeni risc de efecte cancerigene F
cancer pe baza de estrogeni risc de ef cancerigene& cancer de san,
ovarian, hepatic. 5olosirea contraceptivelor pe baza de estrogeni si
progesteron scad riscul de efecte cancerigene. 5olosirea in exces de
grasimi si polizaharide, cresc riscul de cancer pt ca grasimile stau la bazasintezei hormonilor estrogeni si hipo+zari (prolactina)
Consumul excesiv de alcool F cancer de esofag, gastric, hepatic, intestinal.
O cale metab a alcoolului este aceea de transformare. 6etabolizarea lui in
acetaldehida, compus reactiv chimic cu risc cancerigen.
ersoanele imunosupresate (I/*, sau imunosupresia in vederea
transplantului) cresc riscul de efecte cancerigene.
5olosirea *6OKI5>9#9I F antiestrogenic folosit in tratamentul cancerului.
Golnavii trebuie sa$si faca 6>,marAeri tumorali $Hapare riscul de cancersecundar cu localizari secundare fata de afectiunea tumorala maligna
pentru care le$a folosit.
In urma expunerii la poluanti din mediul interior, aerul din incaperi. oti
factorii +zici si chimici de microclimat pot determina icA Guilding
Lndrome (sindromul cladirilor bolnave) F G. e considera ca prin
expunerea la factorii chimici, +zici si biologici din mediul de locuit F diagn
de sindrom se pune cand fact determina o simptomatologie nespeci+ca la
2'" din persoanele expuse.
emne nespeci+ce&
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
8/30
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
9/30
/in rocile scoartei terestre bogate in 0uor (criolit, 0uoro$silicati), acesta
trece in apa, neconcentrandu$se in plante cu exceptia ceaiului. *ceasta
face ca apa sa reprezinte principala sursa de 0uor, asigurand 27 din
nevoile organismului, acest lucru este posibil cand concentratia 0uorului in
apa este cuprinsa antre ',% F 1,2 mg7l. fectul cario$pro+lactic al 0uoruluieste determinat de&
eactia cu hidroxiapatita din smaltul dentar, ducand la formarea
0uoroapatitei care prin dispozitia cristalelor creste rezistenta fata de
factorii cariogeni8
fectul bacteriostatic si bacteriocid fata de microorganismele acido+le din
placa dentara (lactobacilul acido+l)8
fectul antienzimatic fata de enolaze, fosfataze care duc la formarea
acizilor organici in urma fermentarii glucidelor (in conditiile unei igienenecorespunzatoare a cavitatii bucale).
5recventa in populatie a cariei dentare este foarte mare, afectnd toate
grupele de vrsta si in special copiii de 4 F ! ani, de aceea O.6.. a initiat
un program de sanatate buco$dentara care urmareste scaderea indicelui
/.#.. (dinti deteriorati, lipsa si plombati) la trei pentru grupa de vrsta
amintita.
1-. iscuri toxicologice in expunerea organismului la 0uor
In zone geogra+ce unde in mod natural exista concentratii mari ale
0uorului in factorii de mediu, roci pe baza de 0uor (apatit, criolit, 0uorina)
sau datorita unor surse de poluare cu 0uor (industria de aluminiu,
ingrasaminte chimice) aportul crescut de 0uor in organism prin aer, apa
sau alimente produce efecte toxice F intoxicatie cu 0uor (0uoroza
endemica). @onele endemice sunt cele in care concentratia 0uorului in apa
depaseste 1,% mg7l. 6anifestarile toxice constau in leziuni la nivelul dintilorsi oaselor in functie de aportul de 0uor. *stfel&
#a concentratii peste 1,% F 2 mg7l apar la nivelul dintilor pete alb side+i
care apoi de coloreaza in maron ( aspect tigrat), dintii sunt friabili (mancati
de molii), aEungand la edentatie. ste stadiul de de *uoroza dentara+
Crescand aportul de 0uor (peste % mg7l apa) apare osteo0uoroza, care are
o faza asmptomatica(cresterea opacitatii oaselor fata de razele K), fara
manifestari clinice8
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
10/30
#a concentratii peste 1' mg7l se instaleaza osteo0uoroza smptomatica
(osteoporoza, exostoze, incurbarea oaselor si fracturi spontane).
Concomitent apar calci+cari la nivelul ligamentelor si chiar la nivelul unor
organe.
#a concentratii peste 2' mg7l se instaleaza osteo0uoroza anchilozanta,descriesa doar la animale, care mor prin casexie.
ro+laxia 0uorozei se face prin demineralizarea apei cu aEutorul rasinilor
schimbatoare de ioni.
1%$2.
2-. Caracteristicele epidemiilor hidrice
Epidemiile hidriceau reprezentat din totdeauna o forma grava de
manifestare a bolilor infectioase datorita numarului mare de cazuri si a
masurilor, care vizeaza toti consumatorii de apa, indiferent de varsta, sex,
ocupatie. /e aceea, dupa precizarea diagnosticului trebuie, stabilita
calea de transmitere, avnd in vedere ca aceleasi afectiuni se pot
transmite si pe cale alimentara, iar masurile de combatere sunt diferite.
Ca elemente de diagnostic intr$o epidemie hidrica apar obligatoriu&
caractere principale
$ebutul explozi"F aparitia unui numar foarte mare de cazuri intr$un
interval de timp mai scurt dect perioada de incubatie a bolii.
-opulatia recepti"a$ sunt cuprinse toate persoanele receptive ( care nu au
imunitate speci+ca ) si au consumat apa contaminata, indiferent de
vrsta, sex sau profesie. eceptivitatea populatiei fata de enteroviroze
este mai mica si mult mai mare fata de enterobacteriacee.
Caracterul topografcF cazurile de boala se suprapun pe aria de
alimentare cu apa din aceeasi sursa, sau intr$o zona a sistemului de
distributie, unde sunt probleme in aprovizionarea populatiei.
.ipsa sezonalitatiinaturale a bolii se refera la bolile transmise pe cale
digestiva (toxiinfectii alimentare), care apar cu o frecventa mai mare vara,
dar pe cale hidrica pot apare in orice sezon si mai ales iarna, cnd
viabilitatea germenilor in apa este mai mare, iar e+cienta dezinfectiei este
mai mica.
/ncetarea epidemieieste brusca, cu scaderea numarului cazurilor de
boala, dupa Eugularea procesului de contaminare, insa mai apare un numar
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
11/30
mic de cazuri transmise prin contact direct, interuman, pe cale fecal orala,
reprezentnd coada epidemica#
In afara acestor caractere, care sunt obligatorii, pot sau nu, sa +e prezenteunele caractere secundare&
Cresterea rec"entei bolilor diareice acute, nespeci+ce, intr$o colectivitate
poate anunta izbucnirea unei epidemii hidrice de hepatita. *ceste cazuri
sunt date de 0ora intestinala asociata germenilor patogeni, la persoane cu
aparare imunitara scazuta.
/dentifcarea germenilor patogeni in apanu este obligatorie, dar
modi+carea indicatorilor de poluare fecala este evidenta.
0paritia unei deectiuni in sistemul de apro"izionare cu apaeste de cele
mai multe ori decelata, dar sunt situatii cnd contaminarea se produce la
distanta, sau prin in+ltrare in conducte foarte vechi, distributie cu
intermitente.
2%. olul apei in transmiterea hepatitei
ste o afectiune infectioasa speci+ca omului cu manifestari icterice sau
anicterice. In etiologia ei sunt incriminati mai multi virusi, dar pe cale
digestiva se pot transmite doar virusul hepatitei * si . 6anifestarile
clinice sunt comune in cele doua forme de boala.
ursa de infectie este omul bolnav sau purtatorii sanatosi.
Cai de transmitere. Contact direct interuman sau indirect prin apa,
alimente, obiecte contaminate, muste, etc.
eceptivitatea la boala este mare, dar predomina formele asimptomatice
sau anicterice (se estimeaza intre 1'$' cazuri la 1 caz de boala, forma
icterica). *stfel intr$o epidemie hidrica izbucnita in 9* din
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
12/30
ro+laxia ;.J. consta in aplicarea regulilor de igiena individuala, un
sistem corespunzator de aprovizionare cu apa potabila si de indepartare a
deseurilor lichide prin canalizare. In omania epidemiile hidrice in perioada
1
+ind de 2" din numarul total de cazuri de boali transmise pe calehidrica. Cele mai mariepidemii hidrice au fost in anul1
/izenterie si ;J*, in 1
cu %33 cazuri de G/* sI ;J*, 2''1 la Copsa 6ica cu 3' cazuri de G/*,
/izenterie sI ;J*. In %2" din cauzele epidemiilor hidrice apare clorinarea,
apoi intreruperi in distributia apei sI contaminarea apei la nivelul surselor
prin lipsa perimetrelor de protecttie sanitara.
23. olul apei in transmiterea dizenteriei bacilare
/izenteria este o infectie intestinala transmisibila produsa de
microorganisme din genul Shigella (dLsenteriae, 0exneri, boLdii, sonnei).
Sursa de inectieeste omul bolnav si purtatorii (sanatosi, convalescenti si
cronici).
Caile de transmitere& pe primul loc este transmiterea prin intermediul
m1inilor murdare, att in colectivitati ct si in mediul familial, apoi prin
apa, alimentesi insecte#
ezistenta in apa a germenilor este de ordinul zilelor, dar este mult maimare in apa rece, aEungnd la 2 luni in gheata, cnd 0ora autohtona este
inhibata. ezista in apa clorinata mai mult dect colibacilii.
/oza infectanta este mica, intre 1''$2'' germeni. ;ipoaciditatea gastrica
este un factor de risc in producerea bolii.
In mediul extern higella sufera fenomenul de variabilitate microbiana, de
aceea multe cazuri de dizenterie sunt atipice, forme usoare, chiar fara
scaune diareice, care scapa nediagnosticate si netratate.e considera ca
exista cam < cazuri nediagnosticate la 1 caz de dizenterie. /in aceastacauza morbiditatea reala prin aceasta boala poate +i dubla fata de
cazurile inregistrate, +ind foarte crescuta in special la copilul mare si adult.
6anifestarea bolii este epidemica, endemica sau cazuri sporadice.
pidemiile hidrice sunt deseori polietiologice, izolndu$se mai multe
serotipuri de higella si de multe ori anunta izbucnirea unei epidemii de
hepatita tip * (cazurile +ind in incubatie). In perioada 1
inregistrat !< izbucniri epidemice de dizenterie la noi in tara cu un numar
total de 1
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
13/30
distributie foarte vechi, probleme legate de dezinfectia apei, lipsa
perimetrelor de protectie sanitara a surselor de apa.
24. Caracteristicile transmiterii hidrice in salmoneloze
unt cunoscute aproximativ 14'' serotipuri de almonella, manifestarile
clinice +ind de tip& tifoidic, septicemic, gastroenterite, enterocolite, infectii
extradigestive, infectii inaparente, purtatori sanatosi cronici.
5ebra tifoida este o boal transmisibila produsa de Salmonella tphicu
subgrupele I$IJ cu manifestari sporadice si mai rar epidemice. 5ebrele
paratifoide sunt boli infectioase cauzate de almonella paratLphi * si G,
asemanatoare cu febra tifoida, dar formele clinice +ind mai usoare sunt
cunoscute ca febre enterice. .parati+ G se poate transmite si prin consum
de lapte contaminat.
Celelalte serotipuri produc la om gastroenterite acute cu diaree. 6ulte
infectii cu almonella sunt asimptomatice.
Sursa de inectieo reprezinta omul bolnav si purtatorul de germeni. xista
si tulpini speci+ce animalelor si pasarilor, dar care la om produc cazuri de
boala diareica, forme usoare.
Cai de transmitere& Goala se transmite prin contact direct sau indirect prin
obiecte contaminate de bolnav, apa si alimente, de asemenea, mustelepot avea rol vector. ezistenta .tLphi in apa este mai mica in apa rurilor
(maxim 21 zile), aEugnd la ' de zile in apele de profunzime si 2$ luni in
gheata. Dermenii sunt sensibili la dezinfectia cu clor.
/oza minima infectanta de .tLphi este intre 2'' si 1''' de germeni, dar
in functie de serotip variaza de la citiva germeni pina la milioane.
eceptivitatea la boala este mica. In manifestarea epidemica a bolii
factorul hidric detine primul loc datorita consumului de apa de fntna,
dar si prin contaminarea apei din instalatiile publice. unt zone in care
apa este incriminata in proportie de pna la 3'" in transmiterea cazurilorde boala. In general morbiditatea este in scadere in ultimii ani +ind sub 1
caz la 1''.''' locuitori. O problema importanta de contagiozitate o
reprezinta purtatorii cronici de bacili tLphi ( luni dupa boala sau ani de
zile) care trebuie supravegheati medicali pentru sterilizare, efectiv di+cil
de realizat.
In cadrul masurilor pro+lactice aprovizionarea cu apa potabila prin
instalatii publice si indepartarea corespunzatoare a reziduurilor pot
contribui la scaderea morbiditatii.In omania s$a inregistrat epidemia de
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
14/30
5ebra tifoida de la acalaz din 12!. olul apei in transmiterea legionelozelor
In apa in functie de continutul in substante organice exista germeni
conditionat patogeni (oportunisti), ca& #egionella, *eromonas,
seudomonas aeruginosa.
#egionella cuprinde 22 de specii din care serogrupul 1 $ #. pneumophila
este frecvent implicat in patologia umana. ste vorba despre Goala
legionarilor (pneumonie cu incubatie de $3 zile, cu tuse seaca, frisoane,
dar si forme asimptomatice) si 5ebra de ontiac, care se manifesta ca oboala febrila fara afectare pulmonara si cu vindecare spontana.
unt foarte multe cazuri raportate in *nglia, Dermania, 5ranta, asociate
cu sistemele de aer conditionat si apa calda in hotele sau locuintele unde
nu s$a folosit o perioada de timp sistemul de apa. ersoanele cu risc
crescut sunt cei cu de+ciente imunitare, diabetici, fumatori.
#egionella se intilneste in mod natural in sursele de apa, rezervoare de
apa si pe sol. e dezvolta in prezenta algelor verzi, protozoare, substante
organice. emperaturi de 2-$23MC sunt favorabile dezvoltarii. $auidenti+cat germeni si in sistemele de incalzire si racire a apei, patrunderea
lor relizindu$se prin inhalare de aerosoli (la dus sau din sisteme de
climatizare). #egionella poate +i inclusa prin ingestie de amibe
(*canthamoeba, >aegleria) ceea ce duce la aparitia de forme ne
pneumonice.
6entinerea temperaturii apei calde la temperaturi care sa nu scada sub
3'C si periodic cresterea la 4'C, prevenirea acumularii de alge, ciuperci,
rugina, scade multiplicarea germenilor in apa de conducta.
2
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
15/30
rimul caz semnalat la om a fost in 1
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
16/30
Intoxicatiile profesionale la persoanele expuse la vapori de ;g se
manifesta cu in0amatii ale gingiilor, tremor, dezechilibru neuropsihic
(eretism).
2. 5actori de risc in intox acuta cu nitrati la copii
>itratii au o dubla provenienta& naturala, resultand din descompunerea
substantelor organice de tip proteic sau antropica, datorita utilizearii in
agricultura a ingrasamintelor pe baza de azot. Gacteriile +xatoare de azot
utilizeaza nitratii in metabolismul plantelor, ei ne+ind toxici in factorii de
mediu. oxicitatea lor apare endogen, cand la nivel intestinal (in portiunea
proximala intestinala) in prezenta unor bacterii reduceatoare (.coli,
clostridii, enterococi, sta+lococi) nitratii sunt transformati in nitriti. *cestiase absorb si se combina cu hemoglobina formandu$se methemoglobina
(5e2Neste oxidat in 5eN), care nu mai poate transporta oxigenul,
instalandu$se o hipoxie anemica (de transport). >itritii pot traversa
placenta si sa formeze methemoglobina fetala.
Intoxicatia apare la nou nascuti, sugari si copii mici, deoarece exista mai
multi factori de risc&
/e+cit enzimatic eritrocitar in methemoglobin reductaze (Dl3 $
dehidrogenaza in principal, iar secundar in >*/; care este activata deadministrarea de albastru de metilen), care convertesc methemoglobina la
hemoglobina8
rezenta hemoglobinei de tip fetal care se oxideaza mult mai usor in
prezenta nitritilor8
*limentatia sugarului poate reprezenta o alta sursa de nitrati
(radacinoasele concentreaza nitratii din sol), produsele lactate prezinta
germeni reducatori (G.subtilis)8
*ciditatea gastrica redusa8
>evoile +ziologice de apa ale sugarului pe Ag. corp sunt mult mai mari
decat la adult8
ulburarile gastro$intestinale, care favorizeaza ascensiunea 0orei
intestinale reduceatoare, sunt mult mai frecvente la sugari8
5ocare infectioase extraintestinale (O..#. dentare,parotidite, etc),
determinea o insamintare descendenta, intestinala cu 0ora reducatoare.
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
17/30
. iscuri in expunerea organismului la pesticide
34. Neuromediatori si rolul lor in reglarea aportului alimentar
Centrul foamei este situat in aria laterala a hipotalamusului,
centrul satietatii in nucleul ventro$medial.
;ipersecretia insulinica are efect hiperponderal prin cresterea
utilizarii periferice de glucoza.
emperatura corpului (hipotermia creste pofta de mancare)
timulatori ai foamei& dopamina, noradrenalina,
endor+ne, D*G* ( ac gamma$ aminobutiric)
Inhibitori& adrenalina, serotonina, colecistochinina,
prostaglandine
Leptinaeste secretata in adipocitele din tesutul
subcutanat, este hormonul satietatii. Jariaza in functie de
rase, la afro$americani nivelul este mai scazut,
comparativ cu populatia din caucaz.
#eptina suprima senzatia de foame la subiecti sanatosi,
dar nu are acelasi efect la persoane obeze. oate +
folosita in tratamentul obezitatii si functiei gonadice.
Grelina este secretata de stomac&
actioneaza asupra neuronilor corticali favorizeaza depunerea de lipide in t adipos abdominal, asociat
cu sindr. 6etabolic si ateroscleroza.
Creste acumularea de trigliceride. ecretia de grelina creste
cand alimentele contin multe grasimi.
35. Modifcari ale comportamentului alimentar si actori de
risc
Anorexia nervoasa reprezinta refuzul de a mentine greutete
corporala minima, prin refuzul consumului de alimente. ste de
2' de ori mai frecventa la fete intre 12$1! an, mai putin la
adult.
5actori de risc&
f. Giologici tipuri de personalitate determinate genetic
(obsesiv$compulsiv)
f. sihologici , in general cei care au tulburari de
alimentatie sunt perfectionisti
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
18/30
Bulimiase caracterizeaza prin episoade repetate de mancat
compulsiv, urmate de comportamente compensatorii
inadecvate (varsaturi provocate, abuz de laxative, posturi).
Consumul de alimente creste in perioade de stres
Ortorexicii , obsesia unei alimentatii sanatoase. BariooiaFtulburare de comportament alimentar la tineri
implicati in activitati sportive de performanta pt a nu depasi o
anumita greutate.
3!. Necesarul de energie" consumul energetic si actorii
determinanti
5urnizorii de energie& alimentele prin continutul in tro+ne.
rin arderea un gram de substante nutritive rezulta& Dlucide -,1Acal7g
#ipide
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
19/30
Compozitia corpului si mai ales ponderea tesuturilor slabe
creste 6G,
vascularizatia unui tesut, cele mai active sunt&creierul, +catul,
rinichii, desi detin numai %" din greutate cheltuiesc %'$3'"
din 6G. roportia grasimilor$ excesul de grasimi in organism scade 6G
pt ca grasimile au metabolism mai lent
; tiroidian& hipertiroidia creste 6G cu %'$1''"
; si insulina cresc 6G
tresul creste 6G cu 1'$1%"
arcina necesita consum suplimentar de energie (1%'Acal7zi in
trim I, %'Acal7zi in trim II si III, 4%'Acal in lactatie)
%.&ermogene#anecesara mentinerii temperaturii constante aorganismului si include atat mecanisme +zice cat si chimice.
3.'onsumul de alimentenecesita energie pt masticatie,digestia,
absorbtia si metabolismul alimentelor si reprezinta actiunea
dinamica specifca (*/). Intr$o alimentatie echilibrata */ este in
medie 1'"din aportul energetic total.
4.Activitatea muscularanecesita supliment energetic&
de 2'$'" la trecerea din clino in ortostatism
/ublare in deplasare lenta
/e - ori mai mult in mers vioi
!$1' ori in munci grele sau in sport(ciclism, patinaE, sAi)
3(. )olul proteinelor in organism si surse alimentare de
proteine
)ol plastic& suportul cresterii
)ol structural& 1% " din greutatea corpului la normoponderali, locul
2 dupa apa(piele, oase, dinti, tendoane, ligamente, muschi, organe.
unt prezente in compo#itia unor actori iologici&enzime,
hormoni, proteine carausi (;b).
)oluri legate de structura lor c*imica(la un capat au o grupare
amino$acida si la un capat una hidroxil$bazica)
$echilibru acido$bazic
$presiunea osmotica
$mentin neutralitatea sangelui
$leaga cationii$reprezinta sursa de azot pt organism
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
20/30
$transforma energia chimica in lucru mechanic
)ol in apararea organismuluiprin formarea de anticorpi ca
raspuns la agresiunea agentilor infectiosi.
'resc re#istenta organismului la noxe$ poluanti, aditivi
alimentari,produse farmaceutice prin sporirea tro+citatii locale sireducerea sau neutralizarea toxicitatii.
+urni#oare de energie(in dieta saraca in glucide si lipide).
3,. 'lasifcarea nutritionala a proteinelor
In functie de caracteristicile ioc*imice si eectele
iologice& complete,partial complete si incomplete.
-roteine completecalitatea /a0&
$se gasesc in& ou,lapte,branza,carne,peste8$aduc toti aa esentiali in procent optim pt sinteza
$stimuleaza cresterea la copil si mentine echilibrul azotat al adultului in
cant mici.
-roteine partial completecalitatea a //a0
$se gasesc in& grau,paine,orez,soia,fasole
$contin 1$ aa esentiali limitanti
$intretin cresterea numai in cantitati mari,la adult mentin echilibrul
azotat.
-roteine incomplete calitatea a ///a0$
$se gasesc in & porumb,colagen,elastina,reticulina
$nu contin 1 sau mai multi aa esentiali
$in orice cantitate nu stimuleaza cresterea,la adult nu mentin echilibrul
azotat
31. Necesarul de proteine si consecintele aportului
neadecvat
- exista o pierdere zilnica de azot numita c*eltuiala endogenade a#otsau coefcientul de u#ura2- Cantitatea de > eliminata prin urina este de 2mg7Acal bazala,
adica 2 mg >x14''(6G)-'' mg >,-g
- ,- g >x3,2%21 g proteineecomandarile de siguranta depasesc acest minim proteic necesar
( o,!g7Agc7zi)
- 1$1,2 g proteine7Agc7zi, din care %" proteine animale.- oate + de 1,%$2g pt copii, maternitate, convalescenta
portivi 2$2,%g7Ag7zi
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
21/30
- )ecomandari OM pt nutrienti- 1'$1%" pt proteine- 1%$'" pt.grasimi(*D saturati 1'" si *D polinesaturati$4")- %%$4%"glucide totale(%'$4%" glucide complexe , 1'" glucide
ra+nate si 24$-' g7zi +bre alimentare- efcienta de proteine& A=ashiorAorul la copii de 1$ ani8- xcesul de proteine& cancer renal si de colon,pierderea urinara a
calciului rezultand osteoporoza, litiaza urica si guta.
- 6egetarismulpoate + un risc datorita cantitatii si calitatiiproteinelor.
46. Ratia de Fe si efectele aportului deficitar in organism
Cantit i existente n organismul uman 2,5-5 g la un adult face legtura ntre macro
i oligoelemente.Sub form hemic intr n structura:
- Hb mai mult de umtate !"5#$- mioglobin din mu chi- feroen%ime !citocromi, citocrom-oxida%a, catala%a, &eroxida%a$
'estul!25-()#$ sub form nehemic n:-feritin*hemosiderin +forme de de&o%itare-siderofilin sau feritin + forma de trans&ort
Sideremie normal:-brba i ))-) g/)) ml-femei 0)-2) g/)) ml
1bsorb ia se reali%ea% n:$ duoden,$ &rima &arte a eunului,$ in cantit i mici i din stomac, ileon.
ntensitatea absorb iei e reglat n func ie de ne3oia de 4e a organismului, cu ct necesitatea e mai mare, cu att &rocentul de 4e absorbit e mai crescut.6a adult normal coeficient de utili%are digesti3a 5-)#, la co&ii, femei gra3ide, adul i cucaren e &n la 2)#.
Caren a de 4e determin:-anemie hi&ocrom, microcitar-astenie marcat-scderea re%isten ei la agresiuni din mediul ambiant
'a ii recomandate:-co&ii: 7-2 mg-adolescen i: (-0 mg-brba i adul i: )-5 mg
-femei: 5-25 mg-n ultimele luni de sarcin: 2)-) mg.
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
22/30
-8n tim&ul al&trii nu e necesar sa se mreasc ra ia de 4e &t ca &rin la&te se elimincantit i f mici, iar menstrua ia e absent
Surse alimentare &rinci&ale:-carne ro ie-3iscere !ficat, s&lin, rinichi, inim$-me%eluri-&e te i conser3e de &e te -glbenu de ou-legume mai ales frun%ele-fructele-fasolea-lintea-&inea neagr
6a&tele i deri3atele, &rodusele deri3ate din fin alb i &rodusele %aharoase sunt srace n 4e. 9n regim monoton lactat sau lacto-finos-lactat &oate duce la anemie feri&ri3 laco&ii, adolescente i femei gra3ide.
8n multe ri s-a recurs la fortificarea cu 4e a unor &roduse alimentare, n s&ecial celedestinate co&iilor.
47. Vitamine din grupul B, rol in organism, surse alimentare, efectele consumului
neadecvat
Vitamina B1 aneurina/ vit. Antiberiberic/ antipolinevritic/ tiamina'ol:-se leag de diferite &roteine formnd un numr mare de en%ime cu rol nmetabolismul glucidelor i al cetoaci%ilor. x: &iru3at-decarboxila%a,Coen%ima 1, 41;, forma uscat de beri beri.-Sim&tomatologie cardio-3ascular: &al&ita ii, tahicardie, aritmie, dis&neede efort, ?1 , n forme gra3e insuficien cardiac acut cu edeme-anorexie accentuat, tendin la consti&a ie
Vitamina B2 / Riboflavin
'ol:
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
23/30
-intr n structura en%ime fla3inice din lan ul res&irator !
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
24/30
-4orma amidat intr n struct coen%imelor niacinice
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
25/30
-anemie megaloblastic-leuco&enie-trombo&enie-modificri ale mucoasei tractului digesti3Surse:
-o &arte din ac folic e sinteti%at de flora intestinala-cantit i im&ortante n: legume !legume-frun%e n s&ecial$, ficat, alte3iscere, carnea, &inea neagra, fructele1limenta ia &relungita i monoton a sugarilor i co&iilor mici cu un regim lacto-finos srac n carne i legume generea%a riscul caren ei folice.
1lte 3itamine din gru&ul A: ac. @antotenic !3it A5$, biotina !3it A0$ = ac.@araaminoben%oic, me%oino%itolul, colina
48. Vitamina C, rol in organism, surse alimentare, efectele consumului neadecvat
Vitamina C au vit. anticorbutica au ac. acorbic'ol:-&artici& la reac iile de oxido-reducere celular, deci la &rocesele liberatoare de
energie-&uternic agent reductor biologic
-contribuie la men inerea n stare redus a unor substan e acti3e !glutation$, - la &rotearea de oxidare a 3itaminelor 1 i ,- la &re3enirea acumulrii de &eroxi%i i al i radicali liberi, - la transf 4e tri3alent n 4e bi3alent-acti3area acidului folic sub form de tetrahidrofolic
-catali%ea%a formarea i men inerea colagenului &rin con3ertirea &rolinei n hidroxi&rolina
Caren a :-&erturbarea sinte%ei colagenului det: scderea re%isten ei ca&ilarelor +> hemoragii
sub&eriostale, intramusculare, gingi3ale, na%ale, tegumentare!&ur&ura$-@ierderile de sange i diminuarea absorb iei fierului ex&lica anemia frec3ent ntlnit
n scorbut-gingiile i &a&ilele interdentare se tumefia%, sunt dureroase, sangerea% u or. 8n
forme a3ansate +> &ierderea din ilor-xtremit ile oaselor sunt moi i ngro ate din cau%a hemoragiilor sub&eriostale,
fracturile se 3indec cu ntr%iere-cicatri%area &lagilor accidentale sau chirurgicale se face defectuos-bolna3ii sunt astenici cu ca&acitate de a&arare sc%ut a organismului fa de infec ii
microbiene i 3irotice. sensibilitate la 3irusuri gri&ale si bacol och-mre te re%isten a organismului fa de efectul toxic al unor medicamente sau
substan e chimice din mediul ambiant-efortul muscular, frigul i alte cau%e hi&ermetaboli%ante !hi&ertiroidism, febra$
mresc ne3oia de 3itamina C i n condi iile unui a&ort alimentar redus, grbesc a&ari ia hi&o3itamino%ei.
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
26/30
Surse:-&roduse animale carnea, &e tele, ouale, la&tele-deri3ate cerealiere cantit i f mici-leguminoase uscate-&roduse %aharoase
-&rinci&ala i unica sursa + fructe i legume Dit C se &aote &ierde sau inacti3a in tim&ul &re&ararii i &astrarii alimentelor
'aracteristici valaile pentru toate suiectele care urmea#a0
olubile in grasimi si in solventii acestora
rincipala sursa o reprezinta alimentele grase
e absorb in tubul digestiv in prezenta bilei, ciscula in singe legate
de proteine unt depozitate in lipidele tisulare si la nivel hepatic
urplusul de aport determina tezaurizari cu risc de efecte toxice
/e+citul de aport apeleaza la depozite, de aceea efectele
avitaminozei apar tardiv articipa la proceseanabolice
-
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
27/30
#a adult expunerea la soare 1'$1% min a fetei, gat, maini, asigura
sinteza in piele a
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
28/30
ol in hematopoeza prin mobilizarea +erului din depozite
urse alimentare
+cat, lapte, unt, smantana, galbenus, peste
Caroteni& morcovi, salata, spanac, tomate, capsuni, visine, banane
atia de vitamina * ( 9I)
e exprima in unitati internationale (1 9I ',mcg retinol)
Copii '$3ani 2'''$2%'' 4$12ani %''$-%'' adulti -%''$%''' gravide 3''' femei care alapteaza !'''
fectele consumului neadecvat
Aport insufcient cheratinizare, aplatizare, descuamare, ulceratii ale epiteliu cornean.
;ipercheratoza in Eurul folicul pilos
educerea secretiei lacrimale si de sebum prin metaplazia cel
glandulare.
6odi+cari similare si in mucoasa tub digestiv, respirator, cai urinare
si genitale.
*par frecvente infectii tegumentare si la nivelul mucoaselor.
tulburari de osi+care, sinteza de proteine, dezvoltarea embrionilor
*zoospermie, avorturi spontanexcesul de vit A prin medicatie
tulb de somn iritabilitate, anorexie, prurit, descuamare piele, dureri
osoase
%1. Jitamina si B, rol in organism, surse alimentare, efectele consumului
neadecvat
6itamina *re in structura un ciclu benzenic cu o grupare oxidril care determina
proprietati antioxidante
In natura sunt mai multi izomeri& alfa, beta, gama, delta. Cel mai
activ este alfa$tocoferolul
ol in organism
efect in mentinerea functiei de nutritie
efect antioxidant, previne oxidarea lipidelor din membranele celulare
si #/#
asigura tro+citatea musculaturii cu aparitia de tesut +bros, pigmentgalben$brun din acizii grasi polinesaturati. cade creatina din
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
29/30
muschii striati si se elimina in cantitati mari prin urina. xperimental
la animale apar leziuni ale maduvei si >C. *pare anemie
macrocitara
rol in sinteza acizilor nucleici
rol antiagregant si vasodilatator
rol in apararea imunitara si in0amatie
impreuna cu seleniu sintetizeaza factorul III cu efect hepatoprotector
impiedeca oxidarea acizilor grasi nesaturati si vitamina *
scade riscul oncogen
rol pro+lactic in &bcv, asc, cataracta, diabet, dementa
este folosit ca aditiv alimentar +ind antioxidant ( '4)
urse alimentare
se concentreaza in grasimile din seminte, deci in uleiul extras8 fructe
oleaginoase, legume frunze painea neagra, fasole uscata in cantitati mici in +cat, unt, branzeturi grase
atia de vitamina este in functie de aportul alimentar de acizi grasi
%$1' mg in aport scazut de acizi grasi 1%$2'mg in aport crescut de acizi grasi %$3mg pentru copii
fectele consumului neadecvat
fectele carentei vitaminice neurologice& neuropatie periferica, retinopatie pigmentara
anemie prin hemoliza datorita scaderii rezistentei membranei
eritrocitelor
6itamina 7
/erivati de metil naftochinona& B1+tochinona sintetizata in frunzele
verzi
B2 farnochinona sintetizata de microorganisme(scherichia,
proteus, streptococus fecalis) B menadiona este un produs farmaceutic hidrosolubil
Inactivata prin congelare si rancezirea grasimilor
ol in organism
In coagularea sangelui prin sinteza a patru factori&
$ protrombina (II)
$ proconvertina (JII)
$ factorul Christmas (IK)
$ factorul tuart (K)
urse alimentare
-
7/26/2019 Sub Igiena Bune
30/30
#egume verzi (spanac, urzici, salata, loboda..), carto+, brocoli,
conopida, +cat, carne, galbenus
atia
2mg7zi (exact nu se stie +ind %'"sinteza endogena intest)
fectele consumului neadecvatCarenta de vit B prin&
$aport alimentar scazut
$ reducerea 0orei intestinale in urma antibioterapiei
indelungate
$ scaderea absorbtiei intestinale ( icter mecanic, insuf
lipaza pancreatica $ trece greu prin placenta si nn are un
risc mare hemoragic pana la formarea
microorganismelor la niv colonului
top related