studiul diversității paseriformelor din habitatele acvatice În

 PARTICULARITAȚILE ECOLOGICE ȘI COMPORTAMENTUL SPECIILOR DE

PASERIFORME ACVATICE DIN REPUBLICA MOLDOVA

Chişinău 2015

UNIVERSITATEA ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEIFACULTATEA ŞTIINŢE ALE NATURIICATEDRA ŞTIINŢE ALE MEDIULUI

Conducător: Andrei MUNTEANU,dr.prof.univ.

Autor: Nicolai CRUDU, Ecologie

Introducere

Materiale și metode

Biologia și eologia specilor

o Construcția cuibirilor

o Eclozarea puilor

o Influența factorilor antropice asupra speciilor

Concluzii

Bibliografie

Plan

Cunoasterea păsărilor i-a înteresat pe mulți cercetători de-a lungul timpului.Frumusețea și grația lor au fost intodeauna motive în plus ca ele să fie studiate mai mult.

Diversitatea și densitatea speciilor depinde de suprafața totală a fîșiilor de stufăriș si papură.

INTRODUCERE

Metoda transectelor; (Colin, Jones, Marsden, 1998)

Metoda estimării în puncte;(Colin , Jones, Marsden, 1998)

Metoda cartografică; (Simkin, 1976; Fridman, 1995).

Metoda înregistrării fotografice; Metoda înregistrării video;

Metode

Materiale

Biologia și ecologia speciilor

Nr.

crt Familia Denumirea speciei  

1 Sylviidae Lăcar mare –Acrocephalus arundinaceus Lăcar de stuf- Acrocephalus lusciniodes Lăcar de mlaștină- Acrocephalus palustris Lăcar mic- Acrocephalus schoenobaenus Grelușăl de zăvoi-Locustella fluviatilis Grelușăl de stif-Locustella lusciniodes Grelușăl pătat- Locustella naevia

2 Timaliidae Pițigoi de stuf -Panurus biarmicus

3 Remizidae Boicuș-Remiz pendulinus

Familia Sylviidae

Familia Timaliidae

Familia Remizidae

CONSTRUCȚIA CUIBULUI Cuibul este situat la 60-120 cm deasupra apei, între 2-4 sau mai multe tulpini de stuf; el este

țesut dens din iarbă, frunze, puf și fibre vegetale, pânză de păianjen și este căptușit cu rădăcini, păr,

câteodată și cu pene; cuibul este construit de femelă.

Cuib de lăcar mare Cuib de lăcar de stuf

CONSTRUCȚIA CUIBULUI

Cuib de lăcar mic Pui de lăcar de stuf

Pițigoi de stuf

Boicusu

Distrubuţia cuiburilor speciilor de paseriforme în stufărişurile

de lîngă s. Vărzăreşti

ECLOZAREA PUILOR Femela depune o pontă din 4-6 ouă, care sunt depuse la mijlocul lunii mai; ouăle sunt fusiforme, netede, cu luciu slab, verde deschis, verde-albăstrui, albastre, mai

rar albe, cu pete de nuanțe diferite de maro și verde, uneori cu stropi printre ele. Incubația durează 14-15 zile. Sunt clocite doar numai de femele.

ECLOZAREA PUILOR

Pui de cuc

Influența factorilor antropice asupra speciilor

Incendiile Stropirea cu erbicide și insecticide

Diversitatea și densitatea speciilor depinde de suprafața totală a fîșiilor de stufăriș.

Cele mai atractive locuri pentru păsări sunt cele cu deschidere atît spre suprafața de apă, cît și spre maluri cu canale deschise.

În stufărișurile bine dezvoltate se observă o etajare clară a amplasării cuibului și manifestarea cîntecului a speciilor de paseiforme.

Concluzii

1. Costantin Ion. STUDIU ECOLOGIC ȘI ETOLOGIC DESPRE LĂCARI IAȘI 2007.p277-339

2. -http://en.wikipedia.org/wiki/Bearded_reedling

3. -http://en.wikipedia.org/wiki/River_warbler

4. -http://en.wikipedia.org/wiki/Savi%27s_warbler

5.-http://www.dumbravita natura2000.ro/index.php/2009050385/Specii_de_pasari/Prima_categorie_de_pasari/Pitigoiul_Pungar.html

6. - http://www.sor.ro/ro/pasari/Remiz-pendulinus.html

7.http://www.hlasek.com/remiz_pendulinus_d23.html

BIBLIOGRAFIE

Va multumesc pentru atentie!