studii de caz
Post on 24-Nov-2015
99 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA FILIALA BUCURESTI
CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA FILIALA BUCURESTISTUDII DE CAZ
Postolache Stefania DanielaSTAGIAR AN 2
Aplicatii_Set1_A2_S1_2013 1. Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.
2. Studiu de caz privind cheltuielile financiare.
3. Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare.
4. Studiu de caz privind veniturile de exploatare.
5. Studiu de caz privind veniturile financiare.
6. Studiu de caz privind veniturile extraordinare.
7. Studiu de caz privind IAS 18.
8. Studiu de caz privind costurile indatorarii.
9. Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.
10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.
11. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.
12. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.
13. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale reorganizare.
14. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale faliment.
15. Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.
16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila.
17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala.
18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata.
19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de lichidare.
20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile permanente necesare exploatarii.
21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial bruta.
22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial neta.
23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale(10).
24. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale(10).
25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare(10).
26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor(10).
27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor(10).
28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an(10).
29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an(10).
30. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt(10).
1.Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.
O societate comercial cu profil de activitate producia, vinde ctre un client mrfuri n valoare de 8 000 lei, TVA 24%. Dup ce recepioneaz mrfurile, clientul constat c o parte din mrfuri au defecte. Nentelegerea dintre cele 2 pri nu se rezolv pe cale amiabil, astfel nct clientul intenteaz proces judectoresc societii comerciale. Estimarea la sfritul anului privind probabilitatea de a pierde procesul este de 30%. La finalul anului urmtor, estimarea este de 20%. n anul N+2, estimarea ajunge pn la procentul de 80 %. La sfritul procesului, societatea comercial primete o amend n valoare de 5 500 lei.
nregistrarea provizionului la sfritului primului an:
- calcul TOTAL factur : 8 000 lei + 8 000 lei x 24% = 9 920 lei
- calul provizion necesar a fi constituit: 9 920 x 30 % = 2 976 lei
6812 = 1511 2 976 lei
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru litigii
privind provizioanele
nregistrarea provizionului la sfritului celui de-al doilea an:
- calcul provizion necesar a fi constituit: 9 920 x 20% = 1 984 lei
- Provizion existent - Provizion necesar = 2 976 lei - 1 984 lei = 992 lei - provizionul va fi diminuat cu 992 lei
1511 = 7812 992 lei
Provizioane pentru litigii Venituri din provizioane
nregistrarea provizionului la sfritului anului al treilea:
- calcul provizion necesar a fi constituit: 9 920 x 80% = 7 936 lei
- Provizion existent - Provizion necesar = 7 936 lei - 1 984 lei = 5 952 lei - provizionul va fi majorat cu 5 952 lei
6812 = 1511 5 952 lei
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru litigii
privind provizioanele
Plata amenzii
6581 = 5121 5 500 lei
Despgubiri, amenzi, penaliti Conturi la bnci n lei
Anularea provizionului
1511 = 7812 7 936 lei
Provizioane pentru litigii Venituri din provizioane
2.Studiu de caz privind cheltuielile financiare.AGA a unei S.C. hotrte emiterea unui pachet de 3 000 obligaiuni cu valoare nominal de 50 de lei. Preul la care se rscumpr obligaiunile este acelai, de 50 lei. Obligaiunile se vnd prin banc la preul de 35 de lei, iar rata dobnzii este de 10%. Dup 2 ani, obligaiunile sunt rscumprate dup care se anuleaz. Primele de rambusare se amortizeaz n 2 trane egale.
Emisiunea obligaiunilor
% = 161 150 000 lei
5121 mprumuturi din emisiuni de obligaiuni
Conturi la bnci n lei 105 000 lei
169
Prime privind rambursarea obligaiunilor 45 000 lei
Plata dobnzii la sfritul primului an (150 000 * 10% = 15 000)
666 = 5121 15 000 lei
Cheltuieli privind dobnzile Conturi la bnci n lei
nregistrarea amortizrii (45 000 lei / 2 trane = 22 500 lei)
6868 = 169 22 500 lei Cheltuieli amortizare prime rambursare Prime privind rambursarea obligaiunilor
Obligaiuni
Plata dobnzii la sfritul celui de-al II-lea an (150 000 * 10% = 15 000)
666 = 5121 15 000 lei
Cheltuieli privind dobnzile Conturi la bnci n lei
nregistrarea amortizrii (45 000 lei / 2 trane = 22 500 lei)
6868 = 169 22 500 lei Cheltuieli amortizare prime rambursare Prime privind rambursarea obligaiunilor
obligaiuniRscumprarea obigaiunilor
505 = 5121 150 000 lei
Obligaiuni emise i rscumprate Conturi la bnci n lei
Anularea obigaiunilor
161 = 505 150 000 lei
mprumuturi din emisiuni de obligaiuni Obligaiuni emise i rscumprate 3.Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare.
a)Societatea comerciala Alfa S.A. produce mobilier. In urma unui cutremur sunt distruse produse finite in valoare de 35.000 lei.
Inregistrarea distrugerii produselor
671
=
345
35.000 lei
Cheltuieli privind calamitatile
Produse finite
i alte evenimente extraordinare
b)n urma unor alunecri de teren, societatea comercial Beta S.A. a constatat distrugerea unei plantaii de meri recent intrate pe rod, pierdere evaluat la suma de 18.000 lei. nregistrarea contabil este:
671 = 2134 18 000 lei
Cheltuieli privind calamitile Animale i plantaiii alte evenimente extraordinare4.Studiu de caz privind veniturile de exploatare.
O societate comercial decide casarea unui mijloc de transport, din care recupereaz piese de schimb, cu o valoare de 1000 de lei i materiale auxiliare, n valoare de 800 de lei. Piesele de schimb si materialele auxiliare recuperate sunt utilizate pentru repararea altor mijloace de transport.
Recuperarea de materiale auxiliare
% = 7588 1 800 lei
3021 Alte venituri 1 000 lei
Materiale auxiliare din exploatare
3024 800 lei
Piese de schimb
Darea in folosin a materialelor consumabile
6021 = 3021 1 000 lei
Cheltuieli privind Piese de schimb
piesele de schimb
6024 = 3024 800 lei
Cheltuieli privind Piese de schimb
piesele de schimb5.Studiu de caz privind veniturile financiare.
O societate comercial emite 10 000 obligaiuni la valoarea de emisiune de 2,5 lei. Valoarea de rambursare se stabilete la preul de 3 lei. S.C. rscumpr 4 700 de obligaiuni la valoarea de 3,3 lei, si alte 1 800 la valoarea de 2,7lei. Dup rscumprarare, obligaiunile se anuleaz.
Rscumprarea celor 4700 obligaiuni:
Calcul valoare obligaiuni rscumprate - 4 700 x 3,3 lei = 15 510
505 = 5121 15 510 lei
Obligaiuni emise i rscumprate Conturi curente la bnci n lei
Anularea celor 4700 obligaiuni
Calcul valoare obligaiuni anulate la valoarea de rambursare - 4 700 x 3 lei = 14 100 lei
% = 505 15 510 lei
161 Obligaiuni emise i rscumprate
mprumuturi din emisiuni de obligaiuni 14 100 lei
668
Alte cheltuieli financiare 1 410 lei
Rscumprarea celor 1800 obligaiuni:
Calcul valoare obligaiuni rscumprate - 1 800 x 2,7 lei = 4 860 lei
505 = 5121 4 860 lei
Obligaiuni emise i rscumprate Conturi curente la bnci n lei
Anularea celor 4700 obligaiuni:
Calcul valoare obligaiuni anulate la valoarea de rambursare - 1 800 x 3 lei = 5 400 lei
% = 505 5 400 lei
161 Obligaiuni emise i rscumprate
mprumuturi din emisiuni de obligaiuni 4 860 lei
768
Alte venituri financiare 540 lei
6.Studiu de caz privind veniturile extraordinare.
Societate comerciala Delta SRL desfasoara activitatea de vanzare cu amanuntul. Costul de achizitie de produselor este de 2.500 lei. In urma unui incendiu din depozit s-au distrus jumatate din produsele aflata in depozit. Societatea are asigurare pentru incedii si alte calamitati naturale pentru care poate primi 100% din valoarea produselor distruse sau maxim 5.000 lei.
Valoarea totala a marfurilor distruse = 2.500 / 2 = 1.250 lei
TVA neexigibila a marfurilor distruse = 1250 * 24% = 300 lei
Inregistrarea distrugerii stocului
671
=
%
1250 lei
Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente371
1.550 lei
Marfuri
4428
-300 lei
TVA neexigibila
Incasarea depagubirii
512
=
771
1.250 lei
Conturi la banci in lei`
Venituri din subventii pentru evenimente
Extraordinare
7.Studiu de caz privind IAS 18.
La data de 01.01.N, societatea Alfa vinde mrfuri unui client. ncasarea este amnat i va fi la nivelul sumei de 40.000 lei. Condiiile de ncasare sunt: 50% din pre se ncaseazn momentul vnzrii,30% se va ncasa la un an de la vnzare, iar restul de 20% se va ncasa la 2 ani de la vnzare. Rata dobnzii pe piaa financiar pentru un credit echivalent este de 10%.
La vnzare, societatea va recunoate ca venit din activiti curente valoarea just a contraprestaiei de primit, iar diferena dintre valoarea just i valoarea nominal a contraprestaiei va fi nregistrat ca venit n avans.
Valoarea just a veniturilor = 40.000 * 50 %+ (40.000* 30%/1,1 - 40.000*20%/1,1) = 37.520 lei
Venit n avans = 40.000 lei 37.520 lei = 2.480 lei
4111 = 707 40.000 lei
Clieni Venituri din vanzarea marfurilor 37.520 lei
472
Venituri nregistrate n avans 2480 lei
La sfritul anului N, Alfa va nregistra o parte din veniturile n avans ca venituri din dobnzi:
Venit din dobnzi =(37.520 - 20.000)* 10% = 1.752 lei
472 = 766 1.752 lei
Venituri inregistrate in avans Venituri din dobanzi
La sfritul anului N+1, Alfa va trece diferena rmas din veniturile n avans la venituri din dobnzi:
Venit din dobnzi = 2.480 lei 1.752 lei = 728 lei
472 = 766 728 lei
Venituri inregistrate in avans Venituri din dobanzi
8.Studiu de caz privind costurile indatorarii.
O intreprindere realizeaza un complex comercial care are ca surse de finantare, in general, fonduri imprumutate. Cheltuielile cu activele in curs de realizare, efectuate in timpul anului sunt de 2.100.000 lei. La sfarsitul anului ramane neachitata suma de 500.000 lei din imprumuturile contractate.
Imprumuturile contractate pentru achitarea furnizorilor se prezinta astfel:
- imprumuturi pe termen scurt 100.000 lei, cu o rata a dobanzii de 15% ;
- imprumuturi pe termen lung 1.000.000 lei, cu o rata a dobanzii de 7%;
- alte credite pe termen lung 3.000.000 lei, cu o rata a dobanzii de 8%.
Dobanda s-a platit la 6 luni, respectiv pentru primul semestru, ramanand neachitata la sfarsitul anului dobanda corespunzatoare semestrului al II-lea.Pentru determinarea ratei de capitalizare, se calculeaza media ponderata:
[(100.000 * 15%) + (1.000.000 * 7%) + (3.000.000 * 8%)]/(100.000 + 1.000.000 + 3.000.000) = 7.9%
Dobanda anualaDobanda platita
100.000 * 15% = 15.00015.000 *6/12 = 7.500
1.000.000 * 7% = 70.00070.000 * 6/12 = 35.000
3.000.000 * 8% = 240.000240.000 * 6/12 = 120.000
Total = 325.000Total = 162.500
Deoarece se capitalizeaza doar costurile indatorarii corespunzatoare platilor efectuate, suma dobanzilor ce poate fi capitalizata este de:
(3.000.000 - 100.000) x 7.9%/2 semestre = 114.550 lei
Ponderea dobanzilor ce se capitalizeaza in valoarea dobanzilor efectiv platite se aplica la valoarea dobanzilor aferente fiecarui tip de imprumut pentru a obtine sumele ce trebuie reflectate in contabilitate:
(114.550 / 162.500) * 7.500 = 5286 lei dobanda aferenta imprumutului pe termen scurt ce se capitalizeaza
(114.550 / 162.500) * 155.000 = 109263 lei dobanda aferenta imprumuturilor pe termen lung ce se capitalizeaza
Inregistrarea dobanzilor ce se capitalizeaza
231
=
%
114549 lei
Imobilizari corporale in curs
5198
5286 lei
Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
1682
109263 lei
Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung
Inregistrarea dobanzilor ce nu se capitalizeaza in contabilitate pe parcursul intregului exercitiu financiar se face tinand cont ca dobanda aferenta semestrului al doilea nu este platita, dar este angajata, ea necapitalizandu-se 325.000 114.500 = 210.500 lei666
=
%
210.500 lei
Cheltuieli privind dobanzile
5198
9714 lei
Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
(15.000 5286)
1682
200786 lei
Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung
Inregistrarea dobanzilor efectiv platite:%
=
5121
162.500 lei
5198
7.500 lei
Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
1682
155.000 lei
Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung
9.Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.
S.C. Alfa S.A. primeste sub forma de imprumut pe termen lung, suma de 5000$, la cursul de 3,31 lei/$, cu o dobanda de 200$ pe an. Dupa primul an se ramburseaza imprumutul si dobanda aferenta la cursul de 3,38 lei/$.
a) primire imprumut:
5124 = 167 16 550 (5000$*3,31Lei/$)
b) rambursare imprumut:
conform cursului de primire: 5 000$*3,31 lei/$ = 16 550 leiconform cursului de la data achitarii 5000$*3,38 lei/$ = 16 900 leiDiferente nefavorabile:167 = 5124 16 550 lei
c) inregistrare diferente:665 = 167 350 lei (16900 lei 16550 lei)d) plata dobanzii:3,31 lei/$ * 200 $ = 662 lei conform cursului de la data achitarii;3,38 lei/$ * 200 $ = 676 lei conform cursului de primire;
168 = 5124 662 lei
e) inregistare diferente: 665 = 168 14 lei (676 lei 662 lei)10.Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.
Se consider o societate consolidant M care deine 80 % din capitalul social al societii consolidate F, adic 800 u.m. ntre cele dou societi nu exist operaii reciproce. Bilanurile celor dou societi nainte de consolidare se prezint astfel:
Bilant M
Activ
Capitaluri proprii si datorii
Imobilizari corporale 10 000
Capital social 6 000
Imobilizari financiare F 800
Rezerve 2 200
Active circulante 9 200 Rezultat 1 000
Capitaluri proprii 9 200
Datorii 10 800
Total 20 000
20 000
Bilant F
Activ
Capitaluri proprii si datorii
Imobilizari corporale 1 400
Capital social 1 000
Rezerve 100
Active circulante 2 600 Rezultat 300
Capitaluri proprii 1 400
Datorii 2 600
Total 4 000
4 000
Imobilizarile financiare sunt titluri de participare detinute de M in capitalul social al societatii F.
Bilantul consolidat al grupului dupa metoa integrarii globala va arata astfel:
BILANT CONSOLIDAT ( mii lei)
prin metoda integrarii globale
Activ Pasiv
Imobilizari corporale 11.400 lei Capital social M 6000 lei
(10.000+ 1400) Rezerve consolidate 2.280 lei( 2200+80)
Active circulante 11.800 lei Rezultat consolidat 1.240 lei
(9200+2600) (1000+240)
CAPITALURI PROPRII 9520
INTERESE MINORITARE 280
( 200-20-60)
DATORII ( 10.800-2.600)
TOTAL ACTIV 23.200 lei TOTAL PASIV 23.200 lei
Rezervele consolidate: 2.200 + 100x80% = 2280
Rezultatul consolidate: 1.000 + 300 x 80% = 1240Se observ c, n bilanul consolidat, a fost eliminat n activ valoarea titlurilor departicipare deinute de M n F (800 u.m.), iar n pasiv s-a eliminat din capitalul social al lui F contravaloarea titlurilor de participare deinute de M (800 u.m.), iar diferena de 20% ce aparin acionarilor din afara grupului, se regsete la interese minoritare".Suma intereselor minoritare de 280 a fost obinut adunnd cota de participare la capitalurile proprii ale acionarilor societii F din afara grupului, respectiv capital social1.000 x 20% = 200, cota de participare a acelorai acionari la rezulatul societii F 300 x20% = 60 i rezerve 100 x 20% = 20, deci 200 + 60 + 20 = 280.
11.Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.
Fie urmatoarea organigrama de grup:
Societatea F1 controleaza societatea F2 in conjunctiv cu asociatul X
Bilanturile individuale ale societatilor M, F1 si F2 se prezinta astfel:
Bilant societate M
Imobilizari corporale 10.000
Titluri de participare F1 640
Alte active 5.760
Total active 16.400
Capitalul social 4.000
Rezerve 8.000
Rezultat 2.000
Datorii 2.400
Total capitaluri proprii 16.400
Bilant societate F1
Imobilizari corporale 2.525
Titluri de participare F2 1.200
Alte active 520
Total active 4.240
Capitalul social 800
Rezerve 1.200
Rezultat 256
Datorii 1.984
Total capitaluri proprii 4.240
Bilant societate F2 Imobilizari corporale 20.000
Alte active 12.800
Total active 32.800
Capitalul social 4.000
Rezerve 12.000
Rezultat 800Datorii 16.000Total capitaluri proprii 32.800
Pentru simplificare, precizam ca nu s-au prezentat conturile de pofit si pierdere ale societatilor si
nici operatii reciproce
F1 80% 80% = > Exclusiv Integrare globala
F2 80%*30%=>24% 30% Comun Integrare proportionala
Acest calcul al procentajului de interes evidentiaza interese minoritare de 30%-24%=6%
A. Cazul in care se utilizeaza tehnica de consolidare pe paliere
Consolidarea grupului M se va derula in doua etape:
Consolidarea va incepe de la F2 inspre M; societatea F2 va fi integrata proportional in
societatea F1, formandu-se astfel subgrupul consolidat F1
Subgrupul F1 va fi integrat global in societatea M, formandu-se astfel grupul consolidat
M; capitalurile proprii ale subgrupului F1 vor fi partajate intre grup (80%) si minoritari
(20%).
Palierul 1: consolidarea societatii F2 de catre societatea F1.
Preluarea postuilor din bilantul societatii F1, in proportie de 100%
Preluarea posturilor din bilantul societatii F2, in propotie de 30%
Imobilizari corporale 2.520Alte active 3.840
Capital social 1.200 Rezerve 3.600Rezultat 240Datorii 4.800
Eliminarea operatiilor reciproce (nu exista)
Eliminarea tilturilor detinute de F1 in F2
Capital social = Titluri de participare F2 1200
Bilantul consolidat al subgrupului F1
ACTIV
Imobilizari corporale = 2.520+6.000 = 8520
Alte active = 520+3.840 = 4360 Total Activ 12.880
PASIVCapital social 800+1200-1200 = 800Rezerve consolidate 1.200+3.600 = 4800
Rezultat consolidat 256+240 = 496Total capitaluri proprii 6096Datorii 1.984+4.800 = 6784Total Pasiv 12.880
Palierul 2: consolidarea subgrupului F1 de catre M
Preluarea posturilordin bilantul societatii M, in poportie de 100%
Preluarea posturilor din bilantul subgrupului F1, in proportie de 100%
Eliminarea operatiilor reciproce (nu exista)
Partajul capitalurilor proprii ale subgrupului F1:
Capitaluri proprii Soocietatea M (80%) Interese minoritare(20%)subgrup F1
Capital social 800 640 160
Rezerve 4.800 3.840 960
Rezultat 496 3 97 397Total 6.096 4.877 1.219
Eliminarea titlurilor detinute de M in F1:
Capital social 800Rezerve 4.800Rezultat 496Titluri de participare 640Rezerva consolidate 3.840
Rezultat consolidat 397 Interese minoritare 1.219Bilantul consolidat al grupului M
ACTIV
Imobilizari corporale 10.000+8.250 = 18.520
Alte active 5.760+4.360 = 10.120Total Activ 28.640
PASIV
Capital social 4.000+800-800 4000Rezerve consolidate 8.000+3.840 11.840Rezultat consolidat 2.000+397 2397Capital proprii aferente act. Soc 18.237Mama 1219Interese minoritare 1120Rezerve 20%*(800+4.800) 99Rezultat 20%*496 19456Total capitaluri proprii
Datorii 2.400+6.784 9184Total Pasiv 28.640
Societatea M integreaza proportional societatea F2
Preluarea posturilor din bilantul societatii F2, in proportie de 30%
Partajul capitalurilor proprii ale societatii F2
Capitaluri
proprii subgrup
F2
ValoriValori
integrate
(30%)
Partea grupului
(80%*30%=24%)
Interese
minoritare
(6%)
Capital social4.0001200960240
Rezerve1200036002880720
Rezultat80024019248
Total16.800504040321008
Titlurile detinute de F1 in F2 sunt finantate astfel : 80%de societatea M si 20% de minoritari. In
consecinta eliminarea titlurilor se va face : pe seama capitalului social al societatii F2 pentru
80%*1.200=960 si pe seama interesului minoritar 20%*1.200=240 u.m. In plus se evidentiaza
interesele minoritare in activul net contabil al societatii F2
Capital social 1.200Rezerve 720Rezultat 48
Titluri de participare 1.200
Interese minoritare(1.008-240) 768Bilantul grupului consolidat M
ACTIV
Imobilizari corporale 10.000+2.520+6.000 18.520Alte active 5.760+520+3.840 10.120Total Activ 28.640
PASIVCapital social 4.000 Rezerve consolidate
(8.000+80%*1.200+30%*12.000- 11.8406%*12.000)
Rezultat consolidat
(2.000+80%*256+30%*800-6%*800) 2397Capital proprii aferente act. Soc 18237Mama 1219Interese minoritare
Rezerve 20%*(80+1.200) 1120+6%*(4.000+12.000)-20%*1.200
Rezultat 20%*256+6%*800 99Total capitaluri proprii 9184Datorii 2.400+1.984+30%16.000=4.800
Total Pasiv 28.640
12.Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.
Se consider societatea M care deine de la nfiinarea societii F, 30% din capitalul acesteia, de 1.000 U.M. Societatea F va fi cuprins n consolidare prin metoda punerii n echivalen. Rezervele lui F sunt de 60 U.M. i reprezint profitul anilor anteriori nedistribuit, iar profitul exerciiului curent este de 120 U.M. Conform metodei substituiei vom substitui titlurile n valoare de 300 u.m. din bilanul societii M cu cota parte din capitalurile proprii ale lui F ce revin societii M:
F partea lui M
- capital initial 1000 x 30 % 300
- rezerve 60 x 30 % 18
- profit 120 x 30% 36
Total
capitaluri proprii 1.180 354
In bilanul consolidat al societii M la activ apare postul de titluri puse n echivalen" la valoarea de 1.180 x 30% = 354 u.m., n locul valorii titlurilor la cost deachiziie de 300 u.m. Diferena dintre valoarea de subscriere de 300 u.m. reprezint parteasocietii M n rezervele i profitul societii F (354 -300 = 54), adic partea din rezerve 18u.m., i partea din profit 36 u.m., care vor majora capitalurile proprii ale societii M.
13.Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale reorganizare.
In temeiul art. 94 alin. 1 lit. (a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, prezentul Plan de reorganizare este propus de catre Tura Victoria Amarda, in calitate de administrator special al societatii
debitoare (in insolventa) denumita in continuare Debitoarea, Societatea sau Eurocheese.
Destinatarii acestui Plan de reorganizare denumit in continuare Planul sunt judecatorul sindic i
creditorii inscrii in tabelul definitiv de creane .
Conditiile preliminare pentru depunerea Planului de reorganizare a activitatii Eurocheese Productie ,
conform art. 94 alin. 1 lit. (a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile i
completarile ulterioare au fost indeplinite, dupa cum urmeaza:
- Debitoarea si-a manifestat intentia de a-si reorganiza activitatea, odata cu formularea cererii de
deschidere a procedurii;
- Debitoarea, prin administratorul special, a propus planul de reorganizare;
- Tabelul definitiv de creane impotriva EUROCHEESE PRODUCTIE SRL a fost depus la dosar i afiat la
data de 19.06.2012, planul fiind propus in interiorul termenului prevazut de art. 94 alin. (1) lit. a) din
Legea nr. 85/2006; debitoarea nu a mai fost subiect al procedurii instituite de Legea nr. 85/2006, nici
societatea si nici un membru al organelor de conducere nu a fost condamnat definitiv pentru niciuna
dintre infractiunile prevazute la art. 94 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.
Pentru a reflecta o imagine ct mai clar asupra activitii acesteia n ultimii patru ani, analiza efectuat acoper situaia patrimoniului debitoarei, categoriile de structur ale activului i capitalurilor proprii i datoriile societii:
INDICATORI2006200720082009
Imobilizari necorporale342045307540275705239534
Imobilizari corporale299424072605482048498220108339
Imobilizari financiare0000
Stocuri140.965132.681224.418141.496
Creante777.8399.100.7885.001.3734.679.458
Casa si conturi12.52932.351513.716109.262
ACTIVE CIRCULANTE931.3339.265.8204.712.0754.930.216
Cheltuieli in avans245.063707.8011.631.5233.002.255
TOTAL ACTIV4.512.68117.561.70927.104.28528.040.810
Structura activelor imobilizate
INDICATORI2006200720082009
ACTIVE IMOBILIZATE73.93%43.21%76.6%71.71%
ACTIVE CIRCULANTE79.17%92.9%74,28%62,15%
CHELTUIELI IN AVANS5,43%4.03%6,02%10,71%
TOTAL ACTIV100,00%100,00%100,00%100,00%
Imobilizrile necorporale n perioada 2006 2009, sunt date de licenele de utilizare ale programelor
informatice, marca Traian One , licente programe de contabilitate.
Imobilizrile corporale reprezint activele mobile i imobile care contribuie la producerea de bunuri i
servicii, au ponderea cea mai mare n total active imobilizate i au cunoscut o crestere de 9 ori in
perioada analizata, datorita investitiilor care s-au realizat in fiecare an, cu exceptia anului 2009.
Datorita specificului activitatii, societatea a investit permanent in echipamente de productie si mijloace
de transport. In anul 2007 semestrul 2, a fost inceputa investitia fabricii Jilava.
Detaliat, evoluia imobilizrilor necorporale i a imobilizrilor corporale, n perioada 2006-2009 se
prezinta astfel:
Evolutia imobilizarilor 2006-2009
INDICATORI2006200720082009
Imobilizari necorporale342.045307.540275.705239.534
Imobilizari corporale
terenuri841.070841.070841.070841.070
constructii1.479.1002.755.6252.755.6252.755.625
Instalatii , utilaje si masini39.209165.740679.607473.044
Alte instalatii , utilaje si mobilier46.54246.54246.54246.542
Imobilizari in curs525.7753.300.24416.874.23016.668.206
In perioada mentionata, s-a achizitionat terenul din Jilava, imobilul situat la parter in Bd. Coposu nr. 2 si mijloace de transport.
Totodata, cheltuielile de investitie aferente fabricii Jilava au colectate in imobilizari in curs pana la
finalizarea implementarii proiectului, in 2010.
Situaia activelor circulante i evoluia acestora
Activele circulante reprezint a doua component n structura activului bilanier, i, prin natura lor, pot nsemna calea cea mai scurt spre obinerea unor lichiditi pe termen scurt. Acestea cuprind elemente
patrimoniale de activ care, datorit destinaiei i a naturii lor, nu pot rmne o perioad ndelungat de
timp n societate. Activele circulante particip i se transform cu fiecare circuit sau ciclu de fabricaie,
mbrcnd forme diverse pe fazele procesului de producie.
La Eurocheese Productie, cele mai importante componente ale activelor circulante sunt stocurile
(branzeturile, smantana, untul, urda, grasimile vegetale), creantele (clienti, debitori diversi),
lichiditatile si cheltuielile in avans.
Ponderea stocurilor in activele circulante variaza intre 15% si 4%, cu tendinta de scadere datorata
optimizarii raportului materii prime/materiale aprovizionate si comenzi livrate.
Produsele finite raman in stoc cel mult de 15-20 zile.
Creantele constituie 80-90% din totalul activelor circulante si provin din solduri clienti si debitori diversi.
Tendinta generala de crestere a termenului de decontare a facturilor, uneori peste 45 zile, in ultimii ani a
determinat si o crestere a creantelor de la distribuitorii multinationali, care constituie cea mai mare
parte a creantelor (90%).
Pe de alta parte, valorificarea creantei impotriva asociatului Uniprep SA, in valoare de 1,9 milioane
lei, intarzie sa se produca, datorita numeroaselor procese si interese contradictorii, care lezeaza
interesele creditorilor.
contabile ale
debitorului
Situaia capitalurilor proprii
n componena capitalurilor proprii intr: capitalul social, rezervele de orice fel, rezultatul reportat i rezultatul exerciiului financiar.
n ceea ce privete evoluia elementelor componente ale acestui indicator, putem afirma urmatoarele:
Capitalul social al Societii, n sum de 1.803.800 lei, nu a suferit modificri n perioada 2006 2009,
fiind divizat n 18.038 parti sociale, cu valoare nominal de 100 lei/parte sociala.
Rezervele societatii au crescut in fiecare an al perioadei, de la 306.870 lei la 1.214.000 lei, fiind de
aproape 4 ori mai mari decat in anul 2006.
Capitalurile proprii au crescut in primii trei ani pana la 4,8 milioane lei, dar in 2009 au scazut la cel
mai mic nivel din perioada analizata .
n cadrul capitalurilor permanente ale Eurocheese Productie, se evideniaz Creditele bancare pe
termen lung, n valoare de 9.637.080 lei, contractate pentru investiiile de la fabrica Jilava, investiie
aflat n funciune n prezent.
Aceast datorie dateaza din 2007, Societatea nemainregistrnd, pn n anul 2007, credite bancare pe
termen lung.
De asemenea, pentru aceeasi investitie, societatea a primit o subventie in valoare de 6.000.000 lei din
partea APDRP, respectiv 50% din valoarea eligibila a proiectului de 12.000.000 lei.
Datoriile
Analiznd datoriile n perioada 2006 2009, observm c acestea au crescut an de an, cele mai mari
creteri fiind nregistrate n anul 2008, de la 8,5 milioane lei la 18 milioane lei, odat cu contractarea
creditului pentru investiii si achizitionarii de bunuri si servicii pentru investitie.
Se remarc i creterea semnificativ a datoriilor ctre Bugetul Statului i furnizorii de materii prime si
materiale, astfel nct datoriile la 31 decembrie 2009 erau de 8 ori mai mari dect cele nregistrate la
aceeai dat a anului 2006.
Datoriile pe termen scurt sunt reprezentate de: datorii aferente creditelor bancare pe termen scurt,
datorii fa de furnizori, fa de bugetul statului i bugetul local local, salarii, furnizori i conturi asimilate,
i alte datorii care insumeaza 72% din totalul datoriilor .
La finele anului 2009, structura datoriilor pe termen scurt era urmtoarea :
- 48 % - datorii la furnizori i conturi asimilate
- 29 % - credite pe termen scurt, inclusiv contracte de leasing si contract de factoring
- 20 % - bugetul consolidat al statului, bugetul local, salarii
- 3 % - alte datorii.
Evoluia contului de profit i pierdere n perioada 2006 2009
Contul de profit i pierdere este un document contabil care ofer o imagine fidel asupra performanei
financiare, sintetiznd ntr-o manier explicit veniturile i cheltuielile dintr-o perioad de gestiune i, pe
aceast baz, prezint modul de formare a rezultatelor economice. Aadar, contul de profit i pierdere
este un document de sintez contabil prin care se regrupeaza fluxurile de exploatare, financiare i
extraordinare ale unei ntreprinderi. Cu ajutorul lui, se explic modul de constituire a rezultatului
exerciiului financiar n diferite etape, permind desprinderea unor concluzii legate de nivelul
performanelor economice ale activitii desfurate de o entitate, ntr-o perioada de gestiune.
Cifra de afaceri
Cifra de afaceri este un indicator sintetic economico-financiar, care exprim veniturile totale din
exploatare obinute de o societate economic, pe baza operaiunilor comerciale efectuate ntr-un an.
In perioada 2006 2009, indicatorul a inregistrat crestere in 3 ani consecutivi cu 55% , in al patrulea
an revenind la nivelul din 2006.
La reducerea cifrei de afaceri, au contribuit mai multi factori interni i externi, a cror influen se
resimte i n perioada actual:
n primul rnd, s-a nregistrat o diminuare a activitii de producie, determinat de lipsa
lichiditatilor necesare pentru capitalul de lucru, astfel incat s-a restrans distributia nationala la
doar cateva orase si a fost intrerupta colaborarea cu Rewe Romania si MiniMax.
In al doilea rand, s-a redus treptat cererea medie/ o comanda/magazin de la circa 1500 lei pe
factura la 650 lei pe o factura.
Din aceasta cauza, au fost disponibilizate 15 persoane, dintre care muncitori calificati,
economisti cu experienta si personal auxiliar.
A crescut concurenta producatorilor europeni cu investitii si tehnologii noi implementate in
Romania, Bulgaria sau Polonia.
Cheltuielile de exploatare
n perioada analizat, cheltuielile de exploatare au avut o evolutie identica cu veniturile din exploatare
pe care le-au urmarit indeaproape.
Cheltuielile din exploatare reprezinta 91-92% din veniturile din exploatare, cu exceptia anului 2008,
cand nivelul acestora a scazut la 87%, astfel ca s-a inregistrat profit operational in toti anii intre 7% in
2009 si 32% in 2007.
Structura cheltuielilor de exploatare la finele anului 2009, se prezint astfel :
- cheltuieli cu personalul (inclusiv obligaii salariale) 19 %
- cheltuieli cu materii prime i materiale 65 %
- cheltuieli cu utiliti (energie, gaz, apa ) 3 %
- alte cheltuieli de exploatare (provizioane, servicii, transport, impozite, taxe) 13%
Cheltuielile de exploatare s-au meninut la un nivel relativ ridicat din mai multe motive:
cheltuielile cu personalul
Aceasta se explic att prin prevederile legislative, care nu permit o flexibilitate a salariului n relaia
angajat angajator, ct i prin profilul activitii de producie, care presupune personal calificat,
specializat n puncte critice ale produciei.
Cheltuielile cu mentenanta si conservarea fabricii si utilitatilor aferente au grevat de
asemenea nivelul cheltuielilor de exploatare;
Cresterea preturilor la materiile prime , ambalaje si ingrediente
.
Veniturile totale ale unei societi comerciale cuprind:
- venituri din exploatare
- venituri financiare
- venituri extraordinare.
Veniturile din exploatare au ponderea cea mai mare n totalul veniturilor i reflect activitatea
desfurat ntr-o perioad dat de timp, iar din punct de vedere contabil, reprezint echivalentul valoric
al produciei realizate sau vndute (produse finite, marfuri, lucrari, servicii), servind ca sursa de
acoperire a cheltuielilor.
Veniturile totale au nregistrat o crestere pentru perioada 2006-2008 cu 55% si descretere pentru anul
2010, care a fost anul cel mai scazut din activitatea societatii.Veniturile financiare au pondere mic n totalul veniturilor, nsumnd veniturile din dobnzi, veniturile
din diferenele de curs valutar, veniturile din interese de participare sau alte venituri financiare. n anul
2010, veniturile financiare au reprezentat 9,5 % din totalul veniturilor.
Cheltuielile financiare provin din comisioane si dobanzi, dar mai ales din diferente de curs valutar si
au influentat negativ rezultatul in toti anii analizati.
Cheltuielile totale cuprind :
- cheltuieli de exploatare
- cheltuieli financiare
- cheltuieli extraordinare.
Cheltuielile de exploatare au ponderea cea mai mare n totalul cheltuielilor i sunt reprezentate de
totalitatea resurselor consumate pentru realizarea activitii de producie i desfacere a produselor finite.
Ponderea acestora oscileaza intre 88-92% si reprezinta principala sursa de reducere a costurilor si
eficientizare.
In 2009, cheltuielile materiale au scazut cu 64% fata de anul 2008, iar cheltuielile cu servicii si taxe sau redus cu 40% fata de anul precedent; asa cum s-a aratat mai sus, cheltuielile cu personalul au
ramas la acelasi nivel cu anul precedent.
Acest fapt a facut ca anul 2009 sa devina primul an care inregistreaza pierdere contabila de 220.000 lei.
Diagnosticul financiar patrimonial Analiza patrimoniului net
Patrimoniul sau activul net este expresia averii nete a acionarilor, altfel spus valoarea drepturilor pe
care le posed proprietarii asupra entitii patrimoniale. Prin activ se inelege orice bun material sau
crean, care se poate evalua pecuniar i care este n proprietatea societii.
Activul net contabil, folosit i n evaluare, poate fi definit ca excedentul totalului bunurilor i drepturilor
societii asupra totalului datoriilor ei ctre teri, fiind echivalenta capitalurilor proprii, reprezentat de
elemente de substan material.
Prin urmare, activul net contabil d indicii asupra solvabilitii globale a Eurocheese Productie.
Activul net contabil n ultimii patru ani este pozitiv, fiind n ultimul an de referin, premergator intrarii in insolventa, n valoare de 8.557.955 lei.
Analiznd valoarea activului net contabil n perioada 2006 - 2009, observm o reducere a acestuia doar
n ultimii doi ani, respectiv 2008 2009, cu precdere n ultimul an al perioadei, datorit creterii valorii
datoriilor. Aceastea decurg, n principal, din creditele contractate pentru investitie de la RBS si din
cresterea datoriilor la furnizori.
Aceste valori, mpreun cu dobnzile calculate conform contractului ncheiat, reprezint ponderea
diferenei datoriilor nregistrate n ultimii ani fa de anii precedeni. Chiar i n aceast situaie, activul
net contabil la 31.12.2009, n valoare de 8.557.955 lei, este un indicator pozitiv, care
exprim posibiliti reale de dezvoltare a activitii.
ACTIVUL NET CONTABIL LA DATA DE 31.12.2009
Denumire element 31.12.2009
A. ELEMENTE DE ACTIV
I ACTIVE IMOBILIZATE
1 Imobilizari necorporale la valoarea ramasa 239.534
2 Terenuri si mijloace fixe la valoarea ramasa 3.440.133
3 Imobilizari necorporale si corporale in curs 16.668.206
4 Imobilizari financiare 0
TOTAL I (rd. 1 la rd. 4) 20.347.873
II ACTIVE CIRCULANTE
5 Materii prime, materiale consumabile 64.150
6 Productie in curs de executie 7.173
7 Produse finite si marfuri 50.876
9 Disponibilitati banesti 109.262
10 Investitii pe termen scurt efecte de ncasat 0
11 Creane si decontari 4.679.458
TOTAL II (rd. 5 la rd. 11) 4.930.216
III Cheltuieli in avans 2.762.721
TOTAL A (I+II+III) 28.040.810
B Elemente de pasiv ( DATORII )
12 Imprumuturi si datorii asimilate
13 Furnizori
14 Creditori
15 Dividende de platit
16 Alte decontari
17 Conturi de regularizare si asimilate
TOTAL B ( rd.12 la rd.17) 19.482.855
ACTIV NET CONTABIL (A-B) 8.557.955
Analiza solvabilitii, fondului de rulment, necesarului de fond de rulment i
trezoreriei nete
Solvabilitatea reprezint capacitatea societii de a face fa obligaiilor adente care rezult, fie din
angajamente anterior contractate sau din operaii curente, fie din prelevri obligatorii.
Se consider c o entitate este solvabil, dac urmtoarele egaliti sunt ndeplinite:
Active imobilizate = Capital permanent
Active circulante = Datorii de
n practic, aceast egalitate nu se ntalnete, deoarece ar fi necesar corelarea perfect a ncasrilor i
plilor. De aceea, este necesara constituirea unei rezerve, care s fac fa neregularitilor existente
ntre scadenele ncasrilor i scadenelor plilor. Aceast rezerv este fondul de rulment. Fondul de
rulment reprezint partea din resursele financiare permanente care asigur finanarea activelor
circulante rennoibile permanent.
Formula de calcul :
Fondul de rulment = Surse permanente - Alocri permanente , sau
fond de rulment = Alocri ciclice - Surse ciclice
Necesitatea finanrii ciclului de exploatare trebuie s fie acoperit din resursele din exploatare
corespunztoare. Necesarul de fond de rulment este diferena dintre necesitile de finanare ale
exploatarii i datoriile din exploatare.
Indiferent de formula, rezultatul este acelasi si exprima acea parte a capitalurilor permanente care pot
acoperi nevoile de finantare.
Indiferent de modalitatea de calcul, in logica financiara nu exista decat un singur fond de rulment, iar
rezultatele obtinute prin mai multe formule coincid .
Echilibrul financiar al societatii este reflectat de:
Trezoreria net = Fondul de rulment - Necesarul de fond de rulment
n cazul concret al societii, se desprind urmatoarele observatii :
Fondul de rulment negativ inregistrat de societate in perioada 2006 2009, reflecta situatia dificila a
acesteia inainte de a se lua decizia intrarii in insolventa.
Din punct de vedere al activelor circulante, Fondul de rulment negativ de -3.161.034
evidentiaza pe termen scurt deficitul in raport cu datoriile temporare.
Este necesar ca, la reluarea activitatii, sa se faca o determinare cat mai exacta a Fondului de rulment
si sa se asigure un echilibru financiar pozitiv pe termen lung, asa cum se arata in capitolul privind
strategia Planului de reorganizare.
Activele circulante transformate in lichiditati intr-un termenscurt (sub un an) vor permite rambursarea
integrala a datoriilor pe termen scurt si degajarea lichiditatilor excedentare.
Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila a societatii sub aspectul solvabilitatii sale.
Necesarul de fond de rulment pozitiv inregistrat de societate in perioada 2006 2009 semnifica un
surplus de nevoi temporare, determinat de cresterea activitatii si cifrei de afaceri a societatii in 2007 si
2008.
Pentru perioada ulterioara reluarii activitatii , cand Planul prevede crestere in fiecare an, necesarul de
fond de rulment va fi pozitiv, reflectand cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Trezoreria neta negativa inregistrata in anii 2008 si 2009, semnifica existenta unui dezechilibru
financiar, la incheierea exercitiului financiar, un deficit monetar acoperit prin credite pe termen scurt, in
cazul de fata prin credite furnizor sau asociat.
Aceasta situatie evidentiaza dependenta societatii de resurse financiare externe, deoarece lichiditatile nu
sunt suficiente pentru plata datoriilor, in special a celor pe termen scurt.
Aceasta se datoreaza mai multor cauze :
Intarzierea implementarii investiei cu doi ani;
Nedecontarea la timp a cheltuielilor de investitie in valoare de 3.000.000 ron (25%)
Presiunile exercitate de unul din debitorii si asociatii societatii (Uniprep) au determinat
necesitatea preluarii controlului la masa credala a acestuia si eliminarea celorlalti creditori prin
plata sumei de peste 1.300.000 ron
Criza economica
Cheltuielile de conservare a fabricii si utilitatilor.
14.Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale faliment.
Se cunosc urmatoarele informatii:
A. ACTIVE IMOBILIZATE
Cheltuieli de constituire 3.500
Amortizarea chelt de constituire (3.000)
Valoare neta 500
Imobilizari corporale 2.000.000
Amortizarea imobilizarilor corporale (750.000)
Valoare neta a imob corporale 1.250.000 TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 1.250.500
B. ACTIVE CIRCULANTE
Marfuri 245.000
Provizioane pt deprecierea marfurilor (35.000)
Valoare neta a marfurilor 210.000
Clienti din care incerti (100.000) 900.000
Prov pt deprecierea cl incerti (100.000)Val neta a creantelor client 800.000Casa si conturi la banci 40.000TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 1.050.000
C. CHELTUIELI IN AVANSD. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE UN AN
Furnizori 509.500Credite bancare pe termen scurt 100.000TOTAL DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADADE UN AN 609.500
E. ACTIVE CIRCULANTE, RESPECTIV OBLIGATII CURENTENETE (B+C-D-I) 440.500
F. TOTAL ACTIV MINUS DATORII CURENTE (A+E) 1.691.000G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE UN AN
Credite bancare pe termen lung 1.381.000
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 20.000 I. VENITURI INREGISTRATE IN AVANSJ. CAPITAL SI REZERVE
Capital subscris varsat 250.000 Rezerve 50.000Rezultatul reportat (10.000)
TOTAL CAPITALURI PROPRII 290.000
In vederea lichidarii s-au efectuat urmatoarele operatii:-imobilizarile corporale au fost vandute la pretul de 1.400.000 mii u.m.-marfurile au fost vandute la pretul de 220.000 mii u.m-clientii incerti au fost incasati in proportie de 20%, restul creantei fiin irecuperabil;-pentru plata inainte de termen a furnizorilor, societatea beneficiaza de un scont de 3%;-s-au rambursat creditele contractate la banca;-cheltuielile ocazionate de lichidare sunt de 8.000 mii u.m.Contabilizarea operatiilor de lichidare se poate face dupa mai multe metode, una dintre acestea fiind cea identica cu cea utilizata atunci cand continuitatea activitatii este asigurata. vanzarea imobilizarilor
5121= % 1.736.000.000
7583 1.400.000.000
4427 336.000.000
descarcarea de gestiune
%= 21 2.000.000.000
281 750.000.0006583 1.250.000.000 vanzarea marfurilor
5121 = % 272.800.000
707 220.000.000
4427 52.800.000
descarcarea de gestiune
607= 371 245.000.000
reluarea la venituri a provizionului pt deprecierea marfurilor
397= 7814 35.000.0006.
incasarea clientilor certi
%= 4111 800.000.000
5121 784.000.000 667 16.000.000 incasarea clientilor incerti%= 4118 100.000.0005121 20.000.000654 80.000.000
reluarea la venituri a provizionului pt deprecierea creantelor clienti497= 7814 100.000.000
plata furnizorilor
401= % 509.500.000
5121 494.215.000
767 15.285.000
rambursarea creditelor fata de banca
%= 5121 1.481.000.000
162 1.381.000.000
519 100.000.000inregistrarea cheltuielilor generate de lichidare
628= 5121 8.000.000
reluarea proviz pt riscuri si cheltuieli
151= 781 220.000.000
anularea chelt de constituire%= 201 3500.000
2801 3.000.000
6583 500.000
inchiderea conturilor de venituri
%= 121 1.790.285.000 707 220.000.000 7583 1.400.000.000 7812 20.000.000 7814 135.000.000767 15.285.000
inchiderea conturilor de cheltuieli
121= % 1.599.500.000 607 245.000.000 628 8.000.000 654 80.000.000 6583 1.250.500.000
667 16.000.000
regularizarea taxei pe valoarea adaugata
4427= 4423 388.800.000
plata taxei pe valoare adaugata4423= 5121 388.800.000
inregistrarea impozitului pe profit691= 44 1 30.525.600
plata impozitului pe profit
441= 5121 30.525.600
.inchiderea contului de cheltuieli121= 691 30.525.60015.Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.
Presupunem ca societatile M, A si B controleaza in comun societatea F. Fiecare societate detine 30% din titlurile societatii F. Diferenta de 10% din titluri este detinuta de persoane fizice.
Societatea M a achizitionat titlurile detinute la societatea F cu pretul de 6.000 u.m.
In cursul exercitiului N intre societatile M si F se deruleaza urmatoarele operatiuni:
-societatea M acorda un imprumut pe termen lung societatii F, in suma de 3.000 u.m.;
-societatea M livreaza marfuri societatii F in valoare de 800 u.m., vandute integral de catre societatea F, dar neachitate de aceasta pana la inchiderea exercitiului N.
Situatiile financiare simplificate ale societatilor M si F la 31.12.N se prezinta astfel:
Bilantul societatii MACTIV
PASIVTerenuri
Constructii
Titluri de participare
Imprumuturi acordate pe termen lung
Creante-clienti
Disponibilitati20.000
10.000
6.000
3.000
1.500
500Capital social
Rezerve
Rezultat
Furnizori25.000
6.000
2.000
8.000
TOTAL ACTIV41.000TOTAL PASIV41.000
Contul de profit si pierderi al societatii MVenituri totale
Cheltuieli totale100.000
98.000
Rezultat2.000
Bilantul societatii FACTIV
PASIVTerenuri
Constructii
Creante-clienti
Disponibilitati17.500
5.000
1.000
1.500Capital social
Rezerve
Rezultat
Datorii pe termen lung
Furnizori18.000
2.000
1.000
3.000
1.000
TOTAL ACTIV25.000TOTAL PASIV25.000
Contul de profit si pierderi al societatii FVenituri totale
Cheltuieli totale60.000
59.000
Rezultat1.000
I. Parcurgerea etapelor de consolidare a bilantului.
a). Cumularea posturilor din bilantul societatii M in procent de 100% si a posturilor din bilantul societatii F in procent de 30%Post bilantierSocietatea M
(100%)Societatea F
(30%)TOTAL
Terenuri
Constructii
Titluri de participare
Imprumuturi acordate pe termen lung
Creante clienti
Disponibilitati20.000
10.000
6.000
000
1.500
5005.250
1.500
-
-
300
45025.250
11.500
6.000
000
1.800
950
Total activ41.0007.50048.500
Capital social
Rezerve
Rezultat
Datorii pe termen lung
Furnizori25.000
6.000
2.000
-
8.0005.400
600
300
900
30030.400
6.600
2.300
900
8.300
Total pasiv41.0007.50048.500
b). Eliminarea operatiilor reciproce
Datorii pe termen lung = Imprumuturi acordate pe termen lung 900 (30%*3.000)
Eliminarea sumei nedecontate din operatiunea de vanzare/cumparare a marfurilor, conform procentajului de integrare:
Furnizori = Clienti 240 (30%*800)
Eliminarea titlurilor detinute de societatea M in F:
- calculul diferentei de achizitie:
(+) Costul de achizitie a titlurilor
6.000
(-) Valoarea justa a titlurilor achizitionate 5.400
(=) Fond comercial
600
Contabilizarea fondului comercial:
Fond comercial = Titluri de participare 600
Eliminarea participatiilor detinute de M in F
Capital social = Titluri de participare 5.400 (6.000-600)16.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila.
Sa se determine activul net contabil corectat pe baza urmatoarelor informatii:
- capital social: 10.000;
- rezerve: 3.000;
- rezultat reportat: 5.000;
- cheltuieli de constituire: 2.000;
- cheltuieli de cercetare: 10.000, din care 4.000 destinate crearii unui produs pentru inlocuirea altuia care va iei de pe piata anul urmator;
- cheltuieli in avans pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.
Raspuns:
Nr.
Crt.ExplicatiiDate din Bilantul
ContabilDate din Bilantul
economicNr. Crt.ExplicatiiDate din Bilantul
ContabilCorectie Etapa 1Corectie Etapa 2Total CorectiiDate din Bilantul
economic
1Ch. constit200001C social1000010000
2Ch. cercet100002Rezerve30003000
d.c 4000 creare produs3Rez Rep50005000
3Ch vans10000
TOTAL130000180000-150003000
ANC = Capitaluri proprii Diferente din evaluare = (10.000 + 3.000 + 5.000) - (2.000 + 6.000 +1.000) = 9.000 u.m.
17.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala.
Determinati activul net corijat al unei intreprinderi prin ambele metode, cunoscand urmatoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de infiintare 15.000; cladiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; imprumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; rezerve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.000.
Raspuns:
Nr.
Crt.ExplicatiiDate din Bilantul ContabilCorectie Etapa 1Corectie Etapa 2Total CorectiiDate din Bilant economicNr. Crt.ExplicatiiDate din Bilantul
ContabilCorectie Etapa 1Corectie Etapa 2Total CorectiiDate din Bilantul economic
1Chetuieli
infiintare15000-15000-1500001Capital social100000100000
2Cladiri2000002000002Rezerve1000010000
3Echipamente2500002500003Profit55000-15000-1500040000
4Stocuri3000003000004Venituri Anticipate80000-80000-800000
5Casa10000100005Furnizori4000008000080000480000
6Banca1500001500006Creditori8000080000
77Imprum.TL200000200000
TOTAL925000-150000-15000910000925000-15000-15000910000
- Metoda substractiva:
Cladiri 200.000
Echipamente 250.000
Stocuri 300.000
Casa 10.000
Banca 150.000
Total active 910.000
Furnizori 400.000
Creditori 80.000
Imprumuturi 200.000
Venituri anticipate 80.000
Oblig 760.000
ANC 150.000
18.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata.
Precizati care este valoarea activului net corectat al unei ntreprinderi care, dup reevaluarea bunurilor, prezint urmtoarea situatie patrimonial: capital social 3.000.000; imobilizri 8.000.000; stocuri 20.000.000; creante 15.000.000; rezerve 500.000; profit 1.000.000; diferente din reevaluare 14.000.000; disponibilitti 500.000; obligatii nefinanciare 25.000.000; instalatii luate cu chirie 10.000.000:
1.Metoda substractiv
Activul Net Corectat = Total active reevaluate corijate Total datorii
2.Metoda aditiv
Activul Net Corectat = Capitaluri proprii + Total influene rezultate din nlocuirea valorilor contabile cu valorile economice
Valoarea patrimoniala a unei intreprinderi este activul net corectat.
Activ net corectat= Capitaluri proprii+ Diferente din reevaluare
= (3.000.000+500.000+1.000.000)+14.000.000 = 18.500.000
19.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de lichidare.
Considerand ca valoarea unei intreprinderii redresabile dupa 2 ani este de 4 mil u.m., in conditiile unui capital ce trebuie reinvestit pentru redresarea societatii Kinv de 1000.000 u.m. iar rata de actualizare este de 20% rezulta o valoare estimata a intreprinderii redresabila de circa 1.8 mil u.m. 2
V = 4000/ (1+0.2) -1.000.000 = 1.777.778 lei
20.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile permanente necesare exploatarii.
Bilantul la 31.12 N se prezinta astfel:ActivPasiv
Imobilizari corporale1.600Capital social2.000
Fond Fond comert250Diferente de reevaluare550
Stocuri300Obligatii financiare (t.P.)500
Creante500Furnizori + credite200
Disponibilitati600
3.2503.250
Necesarul de fond de rulment (NFR) 600Profit net previzional500/anPlanul de finantare se prezinta astfel: 1 2345 Investitii 200 - 200 - 200 NFR - 100 - 100 - Rambursari imprumut 100 200 200 - -
Mijloace necesare 300 300 400 100 200
-CPNE vor fi remunerate la rata de 15%;-Renta de goodwill va fi actualizata la rata de 12%.Evaluarea se face in doua etape: evaluarea elementelor corporale i evaluarea elementelor necorporale.
Evaluarea elementelor corporale:Activ corporal (net) 3.000Datorii 700Valoarea eleni, corporale 2.300Evaluarea elementelor necorporale:
Calculul CPNE:Imobilizari corporale nete l .600NFR 600 CPNE = 2.200
In functie de elementele cifrate din planul de finantare, masa CPNE va evolua in 5 ani astfel:012345
CPNE la inceput an2.2002.2002.5002.9003.0003.200
Mijloace necesare-300300400100200
CPNE la sfarit an2.2002.5002.8003.3003.1003.400
Remunerarea CPNE(15%)_375420495465510
Profit previzional net-500500500500500
Superbeneficiu-+ 125+ 80+ 5+ 35-10
Superbeneficiu actualizat la 12%-11164322-5
GW= 195Valoarea globala a intreprinderii:
Valoarea elementelor corporale 2.300Valoarea elementelor necorporale 195Valoarea globala 2.495In ambele metode prezentate mai sus (remunerarea VSB si remunerarea CPNE) au fost stabilite ipotezele de baza:durata rentei: a fost fixata la 5 ani; cu cat durata e mai mare, cu atat goodwill-ul sau badwill-ul sunt mai mari dar si riscul este mai mare. De regula, durata se stabilete in functie de constatarile din diagnostic (3-7 ani);perioada de referinta: s-au luat in consideratie 5 ani viitori; in practica se pot lua in calcul patru perioade: istorica (minim 3 ani), viitoare (minim 3 ani), mixta (trecuta i vii toare) i ponderata (combinarea primelor trei);rata de remunerare a VSB sau CPNE: s-a stabilit la 15%; cu cat este mai mare cu atat renta de goodwill este mai mica. Se pot aplica rate diferentiate: o rata pentru partea imobilizata i o alta rata redusa cu pana la jumatate din prima pentru partea circulanta;beneficiu previzional: este beneficiul din exploatare obtinut conform metodologiei pentru determinarea capacitatii beneficiare; rata de actualizare; nu are scopul de a corija eroziunea monetara ci de a lua in calcul neincasarea imediata. Rata de actualizare masoara renuntarea la disponibilitatea financiara a capitalurilor; cu cat ateptarea e mai lunga cu atat penalizarea e mai dura. Cu cat rata e mai mare cu atat goodwill-ul e mai mic.21.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial bruta.
a) Care este valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi care, dupa reevaluarea bunurilor, prezinta urmatoarea situatie patrimoniala: capital social 3.000; imobilizari 8.000; stocuri 20.000; creante 15.000; rezerve 500; profit 1.000; diferente din reevaluare 14.000; disponibilitati 500; obligatii nefinanciare 25.000; instalatii luate cu chirie 10.000
Valoarea substantiala bruta (VSB) = Activ net contabil corectat ( ANCC +Datorii ) + Active obtinute prin inchiriere sau leasing - Active imprumutate/inchiriate/cedatetertilor - Costuri pentru reparatii si cheltuieli de punere in functiune
VSB = 8000 + 20000+15000 + 500 + 10.000 = 53.500
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
b) Activul net contabil al unei intreprinderi este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Cat va fi valoarea substantial brut a ntreprinderii?
Valoarea substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Valoarea substantiala bruta = 425.000 + 105.000 75.000 = 455.000 mii lei
22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial neta.
Care este valoarea patrimoniala de baza a unei intreprinderi care prezinta urmatorul bilant economic : imobilizari 60.000 ; capital social 70.000 ; obligatii 640.000 ; stocuri 300.000; creante 400.000 um, diferente de reevaluare 50.000 ; profit 10.000 ; rezerve 10.000 ; disponibilitati 20.000 :
ACTIVPASIV
1. Imobilizari60 0001. Capital social70 000
2. Stocuri300 0002. Obligatii640 000
3. Creante400 0003. Diferente din reevaluare50 000
4. Disponibilitati20 0004. Profit10 000
5. Rezerve10 000
TOTAL ACTIV780 000TOTAL PASIV780 000
Metoda substractiva:
ANCorijat = Total activ reevaluat corijat Total datorii
ANCorijat = 780 000 -640 000 = 140 000
Valoarea substantial neta = Valoarea substantial bruta datorii totale
VSB = 60.000 + 300.000 + 400.000 + 10.000 = 770.000
VSN = 770.000 640.000 = 130.000
23.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale(10).Pentru fiecare cont de imobilizari necoroporale se verifica valorile brute, amortizarea cumulata, provizioanele create pentru depreciere si valorile netele contabile.
Se verfica soldurile de deschidere si inchidere cu cele din bilant.
Pentru imobilizarile de valori importante se analizeaza modul de finantare si consecintele asupra structurii financiare a firmei.
Se vor compara documentele de inventariere cu evidenta contabile pentru a se asigura ca nu s-a omis nici un document.
24.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale(10).
Obiective privind auditul al imobilizarilor corporale:Verificarea intrarilor din punct de vedere al tranzactiilor de achizitie:-facturi de achizitie
-NIR-urile;-Jurnal de cumparari;-Fisa mijlocului fix;-Modul de calclul al amortizarii;-Verificarea inregistrarilor in contabilitate a intrarilor.Verificarea intrarilor de imobilizari prin casare:
-Expirarea duratei normale de functionare;
-Existenta procesului verbal de casare;
-Existenta valorii ramase neamortizata din punct de vedereal trecerii acesteia pe cheltuiala.
Verificarea tranzactiilor privind vanzarile intreprinderii:
-Documentul de vanzare (facturi, contracte);
-Respectarea conditiei ca pretul de vanzare fara TVA sa fiecel putin egal cu valoarea ramasa neamortizata.Verificarea iesirilor sub forma donatiilor:
-Contractul de donatie;-Procesul verbal de scoatere din functiune;
-Constituirea valorii ramase neamortizata ca nededectibilafiscal.25.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare(10).
Pentru examinarea conturilor de imobilizari financiarea se efectueaza urmatoarele lucrari:
Obtinerea un tabel cu variatia valorii de intrare, a imobilizarilor financiare si investitiilor financiare pe termen scurt, a provizioanelor constituite si a valorii contabile nete la sfarsitul exercitiului financiar auditat.
Verificarea intrarilor de investitii financiare.
Verificarea iesirilor de investitii financiare.Confirmarea soldurile conturilor de credite intragrup si asigurativa ca sunt corect prezentate.
In cursul inventarierii fizice au fost incluse in stocuri cateva articole de stoc nevandabile.
Se stabileste o politica predefinita si avand criteria clare privind politica de scoatere din gestiune a acestor tip de bunuri
Se testeaza prezenta unor stocuri nevandabile prin chestionarea angajatilor din productie si management si prin observarea atenta a articolelor deteriorate.
26.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor(10).
La examinarea stocurilor trebuie avut in vedere:-Inventarierea stocurilor si participarea la inventariere.
- Selectarea unui esantion de stocuri din fisele de inventar preliminare si verificarea existentei stocurilor respective.
- Identificarea stocurilor tertilor detinute de societate.
- Obtinerea de detalii privind bunurile in tranzit sau cele aflate in alte locatii.
- Revizuirea fiselor de inventar ale tuturor stocurilor finale.
27.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor(10).
Informatiile necesare auditarii creantelor includ:
Documente de casa;Extrase de cont;Facturi fiscale;Jurnale;Contracte aferente;Confirmarea soldurilor cu clientii;Lista debitorilor intreprinderii;Raport de clasificare a creantelor in functie de zile (30, 60, 90).28.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an(10).
Obiectivele auditului financiar contabil afferent datoriilor includ:
Verificarea intrarilor din punct de vedere al tranzactiilor de achizitie;
Verifcirea facturilor de prestari servicii;Verificarea contractelor de vanzare- cumparare dar si a celor de leasing;Verificarea provizioanelor constituite in cazul soldurilot debitoare a clientilor.
Doua societati comerciale convin sa compenseze datoriile care le au una fata de cealalta.
Societatea A SRL va compensa facture 1/ 01.01.2013 in valoarea de 150 lei iar societatea B SR: va compensa facturile 256/2.03.2013 in valoare de 70 lei si factura 311 / 01.04.2013 in valoare de 80 lei.
Inregistrarea contabila pentru ambele societati este
401=411
150 lei
29.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an(10).
Pentru datoriile pe termen lung, auditorul va examina documentele care justifica soldurile de deschidere; se pot, de asemenea, obtine informatii prin confirmarea soldurilor de deschidere
Procedurile analitice sunt utile ca indicatori care semnaleaza ca firma clientului se confrunta cu dificultati financiare importante. raportul peste medie intre datoriile pe termen lung sau activul net, concomitent cu un raport dintre profituri si totalul activelor sub nivelul mediu, arata un risc de blocaj financiar relativ mare.Din categoria utilizarilor temporare fac parte:
- Distribuirea de dividende (N-1) in cursul exercitiului N;- Achizitii de imobilizari corporale;- Cheltuieli de repartizat asupra mai multor exercitii;- Diminuarea capitalurilor proprii;- Rambursarea de datorii pe termen lung i mediu.30.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt(10).
Probele de audit privind conturile de investitii pe termen lung se obtin de la conducerea firmei asupra pastrarii acestora i efectul lor asupra situatiilor financiare. Conturile de investitii prezentate in situatiile financiare pot fi validate de auditor prin informatiile date, prin cotatiile de piata, valoarea acestora i compararea cu valoarea contabila a investitiilor la data raportului. Daca valorile cotate pe piata nu depaesc valorile investigate in conturi el va estima daca este cazul sa reduca valoarea contabila a acestora. Este important sa se verifice de catre auditor ajustarile facute in conturi intre valorile de piata i valorile contabile de intrare.
top related