strategia de dezvoltare durabilă a microregiunii timiş-torontal
Post on 31-Dec-2016
247 Views
Preview:
TRANSCRIPT
�
STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A
MICROREGIUNIITIMIŞ-TORONTAL
2007
2
Volum coordonat de: Ildiko Pataki
Autori: Andreea Constantin, expert orizontalAdrian Mariciuc, expert planificare Mihaela Tilincă, expert planificareMihaela Veţean, expert local
�
Strategia de dezvoltare durabilă amicroregiunii Timiş-Torontal
Cuprins
INTRODUCERE:1. Cuvânt înainte2. Mesaj din partea echipei3. Scurta prezentare StrategVest a cadrului de desfăşurare a strategiei de dezvoltare regională pentru Microregiunea Timiş Torontal 3.1. Context 3.2. Loc de desfăşurare 3.3. Obiective principale 3.4. Beneficiari direcţi 3.5. Echipa de lucru
3.6. Întâlnirile si atelierele de lucru3.7. Dispunerea metodologică3.8. Instrumentele de lucru3.9. Durata proiectului
Partea I: ANALIZA SOCIO - ECONOMICA A MICROREGIUNII TIMIS TORONTAL1. Prezentarea generală a micro-regiunii şi a poziţiei geografice: 1.1. Delimitarea teritoriului 1.2. Scurt istoric 1.3. Suprafaţa Microregiunii Timiş Torontal 1.4. Repere urbanistice 1.5. Cadrul natural2. Populaţia si forţa de muncă:
2.1. Populaţia Microregiunii Timiş Torontal 2.2. Evoluţia populaţiei în ultimii ani 2.3. Forţa de muncă 3. Infrastructura serviciilor sociale şi educaţionale: 3.1. Educaţia 3.2. Sănătatea 3.3. Serviciile sociale
�
4. Infrastructura: 4.1. Infrastructura de transport
4.2. Dotări tehnico-edilitare 4.3. Reţeaua de comunicaţii 4.4. Unităţi bancare 4.5. Unităţi de politie, jandarmi şi pompieri5. Activitatea economică: 5.1. Situaţia generală a întreprinderilor active din Microregiunea Timiş Torontal 5.2. Meserii tradiţionale 5.3. Agricultura 5.4. Industria 5.5. Servicii publice 5.6. Comerţ 5.7. Turismul şi obiectivele turistice ale zonei 6. Protecţia mediului înconjurător: 6.1. Factorii de mediu 6.2. ,,Zonele verzi” şi zonele de agrement7. Cultura:
7.1. Infrastructura şi activităţi culturale (sărbători si tradiţii cu specific local, monumente istorice, muzee, biblioteci)
8. Administraţia publica locala: 8.1. Structura Administraţiei Publice Locale 8.2. Varietatea cooperărilor la nivel inter-regional, naţional şi internaţional Partea a II-a: ANALIZA SWOT A MICROREGIUNII TIMIS TORONTAL
1. Delimitare conceptuală2. Analiza SWOT pentru domeniile: Cadrul natural, Mediul, Populaţia, Infrastructura, Învăţământ şi sănătate, Agricultura, Industria, Turism 3. Concluzii finale
�
Partea a III-a: STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO - ECONOMICA A MICROREGIUNII TIMIS TORONTAL
1. Obiectiv general
2. Obiective specifice pentru îndeplinirea opţiunilor strategice
3. Axele prioritare şi domeniile de intervenţie
4. Proiecte şi identificarea surselor de finanţare
Partea a IV-a: REZUMATUL DOCUMENTULUI TRADUS IN 4 LIMBI STRAINE
Parteneri: 1. Agenţia de Dezvoltare Regionala Vest (ADR Vest) (descrierea instituţiei)2. Centrul de Asistenţă Rurală (CAR) (descrierea instituţiei)
�
INTRODUCERE:
1. Cuvânt înainte
Istoricul „asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară”, consacrate prin modificarea Legii 215/2001 ca şi asociaţii microregionale, a notat în judeţul Timiş, apariţia primului „pui european” în acest domeniu, respectiv Asociaţia Timiş-Torontal. „Făcând cu ochiul” la fondurile din programul european Leader+, o mână de oameni entuziaşti au creat mai întâi cadrul, iar acum instrumentul principal de lucru, respectiv strategia microregională.
Strategia microregională este un îndreptar cu mai multe funcţii: analiza de perspectivă a mai tuturor domeniilor de activitate ale colectivităţilor, stabilirea de ţinte plecând de la starea de fapt şi inventarul posibilităţilor, localizarea cu prioritizare a necesităţilor de servicii comunitare, respectiv de infrastructură, etc.
Cunoscând strategia, acum trebuie întocmite programele pe domenii ţinând cont de Programul Operaţional de Dezvoltare Regională şi de Programele Operaţionale Sectoriale, în vederea întocmirii proiectelor de accesare a fondurilor europene.
A cui va fi sarcina de a-i forţa pe primari, consilieri locali, conducători de ONG-uri, alţi actori ai vieţii publice locale să studieze strategia şi să vină cu propuneri concrete la program? Tare mă tem că tot a „ entuziaştilor” din Timiş-Torontal, care după ce au luat „examenul de legislaţie” - înscrierea juridică a asociaţilor, de „geografie statistică” - apariţia strategiei, au ajuns la etapa cea mai grea – „munca cu elitele locale” - întocmind programe.
Urez cu această ocazie mult succes tuturor entuziaştilor Asociaţiei de dezvoltare intercomunitară Timiş - Torontal în mânuirea cu folos a acestui „instrument” şi în activitatea de atingere a ţelurilor propuse.
ZOLTAN MAROSSY
Subprefectul judeţului Timiş
7
2. Mesaj din partea echipei
Am început să lucrăm la realizarea acestei strategii cu o echipă locală extrem de motivată pentru a contribui la dezvoltarea microregiunii. Entuziasmul membrilor este dublat de o foarte valoroasă experienţă de implementarea a unor proiecte cu finanţare din fondurile de preaderare a României precum şi alte finanţări şi sponsorizări. La această expertiză se mai adaugă acum noi abilităţi de planificare strategică dobândite prin prezentul exerciţiu. Astfel considerăm că finalizarea documentului coincide cu un nou început, cu o noua perioadă în care aceeaşi echipă va transforma aspiraţiile locuitorilor în realitate, prin valorificarea resurselor locale completate de alte surse atrase. Strategia va constitui în aceasta activitate un ghid util pentru a face alegerile corecte pentru investiţii care să răspundă nevoilor urgente locale precum şi a celor de perspectivă. Implementarea măsurilor însă se va realiza într-un mediu care va cunoaşte schimbări care nu pot fi prevăzute acum. Astfel va fi necesar ca prezentul document să fie considerat unul deschis pentru actualizări, adaptări. Responsabilitatea acestor revizuiri revine echipei de implementare, care doar în acest mod va putea asigura ca documentul să îşi păstreze relevanţa şi utilitatea. Mulţumim întregii echipe pentru eforturile depuse, apreciem seriozitatea, implicarea şi angajarea membrilor în tot ce înseamnă dezvoltarea microregiunii, şi vă dorim să aveţi parte de succese şi mulţumiri pentru beneficiul tuturor locuitorilor microregiunii Timiş-Torontal.
3. Scurta prezentare a proiectului StrategVest ca si cadru de realizare a Strategiei de dezvoltare locala pentru Microregiunea Timiş-Torontal 3.1. Context Proiectul “Strategii locale pentru oportunităţi globale şi pentru un viitor european al comunităţilor locale din Vestul României: întărirea capacităţii de elaborare şi implementare a strategiilor de dezvoltare socio-economică la nivel local în Regiunea Vest”, pe scurt StrategVest este un proiect câştigat şi implementat de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest şi Centrul de Asistenţă Rurală. Proiectul este finanţat de
�
Uniunea Europeana prin Programul PHARE 2004, Societatea Civila. După integrarea României în Uniunea Europeană, comunităţile locale care intenţionează să beneficieze de finanţări europene trebuie să justifice necesitatea acestor proiecte prin faptul că ele se regăsesc într-un plan strategic bine fundamentat şi agreat de întreaga comunitate. În momentul scrierii proiectului de faţa competenţele necesare elaborării acestor planuri strategice sunt încă relativ puţin prezente la nivelul comunitarilor locale, în special a celor din zona rurală şi din oraşele de mici dimensiuni. De aceea, acest proiect ţinteşte în mod particular oraşele mici, multe dintre ele nou înfiinţate şi fără experienţă administrativă, precum şi comunităţile rurale care s-ar putea asocia în vederea constituirii unor micro-regiuni.
3.2. Loc de desfăşurare Proiectul se desfăşoară în Regiunea Vest, judeţele Arad (micro-regiunea Sântana), Caraş-Severin (oraşul Anina), Hunedoara (micro-regiunea Valea Jiului) si Timiş (micro-regiunea Timiş-Torontal).
3.3. Obiective principale Obiectivul general al proiectului „StrategVest” este de a sprijini adoptarea aquis-ului comunitar în domeniul dezvoltării socio-economice prin întărirea capacităţii de a elabora strategii de dezvoltare în rândurile comunităţilor locale din Regiunea Vest. Astfel, prin coalizarea în acest proiect a celor mai importante ONG din Regiunea Vest active în domeniul dezvoltării socio-economice şi prin transferul de competenţe de la aceste organizaţii către diverse comunităţi locale, se urmăreşte consolidarea la nivel local a competenţelor şi aptitudinilor care le vor putea permite acestor comunităţi să identifice proiecte de dezvoltare bine adaptate atât la nevoile proprii, cât şi la exigenţele noului cadru instituţional şi legislativ rezultat prin integrarea României în Uniunea Europeană. Cel de al doilea obiectiv urmărit prin acest proiect este asigurarea unei corelări a strategiilor şi eforturilor de dezvoltare locală întreprinse în Regiunea Vest atât între ele cât şi cu documentele programatice la nivel naţional, precum şi cu obiectivele strategice ale Uniunii Europene. În felul acesta, proiectul îşi propune să contribuie la creşterea eficienţei procesului de programare în parteneriat la nivel regional şi naţional, în special în ceea
�
ce priveşte elaborarea viitoarelor planuri de dezvoltare regională. Prin consecinţele sale pozitive pentru efortul regional şi naţional de programare, proiectul „StrategVest” urmăreşte să avanseze soluţii concrete pentru câteva dintre problemele şi provocările subliniate în Raportul de Monitorizare a României din 2005 şi în Raportul de Ţară din 2004.
3.4. Beneficiari direcţi La nivelul comunităţilor locale din Regiunea Vest, proiectul ţinteşte în mod particular oraşele de dimensiuni mai mici şi zonele rurale. Astfel, proiectul va încuraja mai multe comunităţi să se solidarizeze în cadrul unei micro-regiuni şi să dezvolte o strategie integrată care să pună în valoare resursele existente în respectiva micro-regiune. Beneficiari direcţi:
- administraţia publica locală din Microregiunea Timiş-Torontal din judeţul Timiş: Microregiunea este formată din 14 comunităţi: Deta, Gătaia, Ciacova, Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Pădureni, Voiteg, Moraviţa- alţi parteneri locali şi instituţii, lideri locali- promotorii locali - locuitorii celor 14 comunităţi beneficiare
3.5. Echipe de lucru Echipa de proiect este una mixtă, cu experţi din partea ADR Vest – Nicolae Munteanu, Georgina Radac si Adrian Mariciuc, experţi din partea CAR – Ildiko Pataki, Mihaela Tilinca, Alina Bernecker si Ozana Botea si un expert independent, Mihaela Vetan.Echipa locala este formata din promotori locali care activează la nivelul micro-regiunii Timiş-Torontal si care au dorit sa participe la elaborarea Strategiei locale. Domnul Ioan Iovan in calitate de Preşedinte al micro-regiunii Timiş-Torontal este liderul echipei locale, constituita din: Gheorghe Duta, Loredana Amarandei, Adian Olivia Borza, Claudiu Andruta, Laszlo Aranka, Corina Rosu Ciobanu, Darius Lungu si Lucian Milos.
�0
3.6. Întâlnirile si atelierele de lucru In vederea elaborării in parteneriat a documentelor am adoptat un calendar al întâlnirilor si atelierelor de lucru. Am organizat astfel ateliere tematice la nivelul microregiunii vizând următoarele aspecte:Planificarea strategica – condiţie a dezvoltării durabileAbilitarea membrilor echipei locale pentru realizarea unei diagnoze
a situaţiei curente: culegere si interpretare de date; utilizarea datelor din statistic validate si date administrative locale
Analiza SWOT la nivel local si al microregiunii si generarea direcţiilor strategice
Stabilirea prioritarilor prin corelarea nevoilor locale si ale oportunităţilor identificate
Dezvoltarea unui sistem de obiective si masuriDetalierea masurilor si pregătirea implementării acestora Consultarea si validarea publica: importanta si aspecte legate de
organizarea procesului
La nivelul întregului proiect au fost organizate întâlniri de lucru pentru a asigura coerenta procesului de planificare la nivel microregional si nivel judeţean/regional, precum si pentru a facilita transferul de experienţa intre cele � echipe de lucru asistate prin proiect:
Tabelul 1: Calendarul întâlnirilor de lucru
sarcina de lucru termen activităţi1 Crearea grupului de
lucrumartie 07
2 Culegerea si prelucrarea de informaţii despre comunităţi
martie-apr 07
culegerea datelor din statistici, documente administrative, de la persoane, instituţii si organizaţii locale
3 Interpretarea datelor Întâlniri şi lucru cu expertul local şi echipa de proiect: 12.03, 29.03, 12.04
��
sarcina de lucru termen activităţi4 Redactarea analizei
socio-economice (diagnoza)
mai-iunie 07
selectarea si interpretarea datelor si redactarea documentelor; 03.05, 24.05
5 Conferinţa de evaluare intermediara
2� iunie 07 pregătirea materialelor şi prezentărilor si participarea la întâlnirea celor patru grupuri de lucru
6 Realizarea si redactarea analizei SWOT
iulie 07 realizarea analizei SWOT pe baza analizei socio-economice împreună cu echipa de proiect, redactarea documentelor 20-24.07
7 Workshop pe analiza socio-economica si SWOT
2� iulie 07 pregătirea materialelor si prezentărilor si participarea la întâlnirea celor patru grupuri de lucru
9 Redactarea obiectivelor general si specifice ale strategiei
aug 07 întâlniri si lucru cu echipa de proiect pentru identificarea si formularea obiectivelor
10 Redactarea strategiei propriu zise
sept 07 Redacarea diferitelor variante ale Strategiei
11 Întâlniri publice de consultare si validare a strategiei
sept – oct 07
pregătirea documentelor, prezentărilor si organizarea întâlnirii publice de prezentare si validare a Strategiei
12 Workshop de analiza a celor 4 Strategii realizate in proiect
nov 07 pregătirea materialelor si prezentărilor si participarea la întâlnirea celor patru grupuri de lucru
13 Definitivarea celor patru Strategii
Nov 07 evaluare si redactare documente
�2
3.7. Dispunerea metodologica In alegerea si definitivarea aspectelor metodologice am avut in vedere respectarea următoarelor principii:
o principiul parteneriatului – care a însemnat crearea şi menţinerea unui parteneriat reprezentativ la nivelul comunităţii;
o principiul subsidiarităţii – care a impus ca fiecare problema sa-si găsească rezolvarea cat mai aproape de locul de identificare;
o principiul abordării pro-active - care a însemnat o planificare a acţiunilor concrete care deriva din obiectivele asumate pe termen lung si mediu, un set de masuri subordonate viziunii si setului de obiective adoptate de parteneriat, o abordare care valorifica oportunităţile;
o principiul efectivităţii - care a impus ca masurilor formulate in strategie sa le fie asociate/identificate resursele financiare si umane necesare pentru a fi implementate;
o principiul coerenţei - care a însemnat corelarea strategiilor de dezvoltare a microregiunii cu documentele de planificare de rang superior si cele locale.
Deoarece documentele de planificare strategica au un orizont de timp larg, sunt elaborate pe termen lung, se impune ca sa se asigure condiţii pentru revizuirea periodică a acestora. In acest sens am considerat deosebit de importanta crearea capacitaţilor la nivel local pentru administrarea întregului proces de revizuire a strategiilor, de elaborare a planurilor de implementare a masurilor. Astfel punem la dispozitia comunitatilor strategii care indeplinesc urmatoarele cerinte:
- valorifica potentialul local existent in vederea unor interventii care asigura dezvoltarea durabila prin noi actiuni corelate cu existentele oportunitati;
- are o abordare holistica a problemelor microregiunii, surprinde problemele de interes comun, lasand ca problemele sepcifice sa ramana in atributiile autoritatilor locale;
- are sprijinul politic am formatiunilor reprezentative la nivel local, asigurand continuitatea pe perioada implementarii;
- constituie cadru pentru accesarea diferitelor resurse financiare dar si pentru implementarea masurilor
- formuleza cerinte clare pentru dezvoltare de noi competente manageriale
��
la nivelul autoritatilor locale in vederea abordarii in parteneriat a demersurilor concrete.
Având in vedere ca echipa de proiect si echipa locala si-au propus sa elaboreze documente care sa se traducă în schimbări vizibile la nivel de comunitate, întregul proces de elaborare a fost dublat de: (i) informarea celor interesaţi de rezultatele intermediare, (ii) consultarea cu privire la diferitele aspecte tehnice din diferite sectoare si (iii) validare a sistemului de obiective si masuri â.
Aceste demersuri asigura ca strategia noastră sa respecte diversitatea ca valoare, sa manifeste deschidere pentru problemele specifice ale comunităţilor, sa asigure transparenţa in luare deciziilor si stabilirea priorităţilor, sa desemneze factorii de răspundere pentru implementare. Ca un aspect metodologic important dorim sa menţionăm ca acest proces de planificare strategica a fost demarat ca un proces de selecţie a iniţiativelor locale; deci de la bun început ne-am asigurat ca asistenta pentru derularea întregului proces se va orienta către comunităţi unde situaţia este ‚coaptă’ pentru o colaborare in parteneriat pe baza recunoaşterii avantajelor comunităţilor de pe urma investiţiilor făcute în procesul de planificare.
Daca în timpul proiectului sarcinile au fost asumate împreuna de către echipa locala si asistenta asigurata prin proiect, atunci pentru perioada de după proiect avem in vedre transferul integral al responsabilităţilor cu privire la reactualizarea si implementarea strategiei către nivelul local. Asigurarea acestui transfer a constituit un obiectiv constant pentru fiecare activitate, şi a influenţat metodologia aleasa, având ca efect o durata relativ lunga a procesului de elaborare a documentelor. Transferul, crearea de expertiză locala s-a realizat prin întâlniri de lucru tematice şi activităţi specifice asistate.
Susţinerea si sprijinul declarat al tuturor factorilor reprezentativi la nivel local, obţinut prin procesul de consultare si validare, va putea asigura continuitatea si efectivitatea implementării pe termen scurt si impactul dorit pe termen mediu si lung.
După realizarea unei analize de potenţial al microregiunii, s-a formulat viziunea care ghidează planificarea pe termen lung. Pentru a stabili direcţii strategice şi a prioritiza intervenţiile s-a finalizat o analiza SWOT pentru domeniile de interes major. Grupul de experţi împreună cu partenerii locali au analizat diferitele tipuri posibile de strategie, opţiunea comună a fost acela de a deriva direcţiile pentru intervenţiile strategice din punctele slabe
��
identificate pe termen mediu, si de a identifica masuri si pentru ameninţările vizibile, pe termen lung. În etapa de validare toate documentele au fost supuse consultării publice, proces care asigura completarea diferitelor capitole ale documentului cu date suplimentare,şi este de mare importanta efectul consultării asupra participanţilor cu privire la beneficiile directe care rezulta din implicarea lor atât in etapa de planificare cât si in cea de implementare. Procesul de consultare trebuie sa devina o practica curenta, o activitate constanta a autorităţilor locale, prin care legătura cu beneficiarii devine mai strânsa, colaborarea mai transparentă şi intervenţiile mai efective. In etapa de după finalizarea planificării strategice comunitatea se va putea baza pe experienţa demonstrata a echipei locale in accesarea fondurilor si derularea proiectelor cu mare responsabilitate. Accesibilitatea fondurilor structurale pe diferitele sectoare se constituie intr-o sursa majora de multiplicare a resurselor locale, care va putea asigura o rată ridicată de implementare a masurilor planificate.
3.8. Instrumentele de lucruAşa cum s-a subliniat anterior, proiectul StrategVest s-a construit pe
o abordare participativă şi de echipă a procesului de realizare a Strategiei locale, şi-a propus să abiliteze echipa locală cu toate competenţele necesare în planificarea realizării unei strategii şi în implementarea etapelor realizării unui astfel de document. Instrumentele principale care au susţinut realizarea obiectivelor proiectului şi punerea în practică a abordării conceptuale au avut în vedere:
- construirea şi abilitarea echipei de lucru locale prin:întâlnirile şi atelierele de lucru (prezentate în Tabelul 1)activităţi de instruire şi transfercomunicare şi consiliere (inclusiv prin mijloace virtuale)
- realizarea produsului final al efortului de realizare a strategiei prin:instrumente de colectare a datelorinstrumente de analiză statistică a datelorinstrumente de prelucrare vizuală a datelorscrierea si editarea documentelor de lucru şi a documentului
final
��
3.9. Durata proiectului Proiectul a avut o durată de implementare de 13 luni. Contractul a fost semnat la data de 1 noiembrie 2006 şi se va încheia la data de 30 noiembrie 2007.
Partea I: ANALIZA SOCIO – ECONOMICĂ A MICROREGIUNII TIMIŞ-TORONTAL
1. Prezentarea generala a Microregiunii Timiş-Torontal şi a poziţiei geografice:1.1. Delimitarea teritoriului
Microregiunea Timiş-Torontal este situată în Vestul României, în partea de sud a judeţului Timiş, fiind delimitată la sud şi sud-vest de frontiera cu Republica Serbia, la est de judeţul Caraş-Severin, iar la nord de Municipiul Timişoara. Microregiunea este constituită din 3 mici oraşe ce nu depăşesc 7.000 de locuitori fiecare (Deta, Gătaia, Ciacova) şi 11 localităţi cu rang de comună: Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling,
��
Moraviţa, Pădureni şi Voiteg. În ceea ce priveşte delimitarea geografică a unităţilor componente avem următoarea situaţie:
Comuna Banloc - este situată în sudul judeţului Timiş, învecinându-se la sud cu frontiera Serbiei, la sud-est cu comuna Denta şi oraşul Deta, la nord cu oraşul Ciacova, iar la vest cu comuna Giera. Banloc se găseşte la o distanţă de 50 km de municipiul Timişoara şi la 7 km de oraşul Deta. Teritoriul administrativ cuprinde o suprafaţă de 17 933 ha, din care aproximativ 800 ha reprezintă teren intravilan.. Comuna se compune din şase sate: Banloc, Livezile, Dolat, Partoş, Soca, Ofseniţa, fiind desemnat ca centru de comună localitatea Banloc.
Comuna Birda - se situează în sudul judeţului Timiş, pe drumul judeţean 568A care leagă drumul naţional DN59 şi Voiteg de Reşiţa, la o distanţă de circa �0 km de municipiul Timişoara, 20 km de oraşul Deta şi 9 km de Gătaia. Comuna Birda are în componenţă un număr de 3 sate: Mănăstire, Sîngeorge şi Berecuţa, centrul de comună fiind localitatea Birda.
Oraşul Ciacova - are statutul de reşedinţă şi este situat in sud-vestul judeţului Timis,la 28/32 km sud de Timişoara, de care este legat atât rutier cât şi feroviar. Rutier, accesul în localitatea este asigurat pe drumul judeţean DJ 693 în lungime de 9 km, care face legătura cu şoseaua internaţională E70 Timişoara - Stamora Moraviţa. De asemenea oraşul Ciacova este legat de Timişoara si de alte localităţi prin linia ferată Timişoara - Jebel - Giera. Din punct de vedere administrativ, de oraşul Ciacova aparţin localităţile Cebza, Macedonia, Obad şi Petroman.
Comuna Denta – se întinde pe o suprafaţă de 91,40 km², cuprinzând localităţile: Breştea, Roviniţa Mare, Roviniţa Mică. Centrul de comună este stabilit la Denta. Comuna Denta este situată în în partea de S-V a judeţului Timiş, pe şoseaua naţională DN 59, totodată şosea internaţională E70 ce leagă la distanţa de 48 Km sud municipiul reşedinţă de judeţ Timişoara şi la 3 km de Stamora Moraviţa punctul de trecere a frontierei cu Republica Serbia, aflându-se la 115 km de capitala Belgrad. Este amplasată la o latitudine de 45°21′29″Nord şi longitudine 21°14′56″Est.
�7
Oraşul Deta - este aşezat în câmpia joasă a Bârzavei şi este traversat de râul Birdeanca, afluent al Bârzavei. Teritoriul administrativ al oraşului Deta se învecinează cu teritoriile administrative ale următoarelor localităţi: spre nord cu Voiteg, la nord-est şi est cu Gătaia, la sud cu Denta şi la vest cu Banloc. Oraşul Deta este situat în partea de vest a ţării, între Timişoara şi frontiera cu Serbia, la o distanţă de 44 km de Timişoara pe DN59 (respectiv E70) şi la 118 km de Belgrad. În structura administrativă se găseşte şi satul Opatiţa.
Oraşul Gătaia - se găseşte situată pe drumul naţional DN58 ce leagă municipiul Timişoara cu municipiul Reşiţa(Caraş-Severin), aflându-se la o distanţă de 52 km de Timişoara şi 47 km de Reşiţa. Oraşul Gătaia se întinde pe ambele maluri ale râului Bîrzava, cuprinzând din punct de vedere administrativ încă 5 sate (Sculia, Şemlacul Mare, Şemlacul Mic, Butin şi Percosova). Satul Sculia este aşezat pe cursul râului Bîrzava, dar spre vest de Gătaia. Celelalte sate se găsesc aşezate spre sud de Gătaia în jurul dealului Şumig, o veche urmă vulcanică în Câmpia Tisei.
Comuna Ghilad – este recent desprinsă din vechea structură administrativ –teritorială a comunei Ciacova, aflându-se situată pe câmpia aluvionară a râului Timiş. Comuna Ghilad, se găseşte la 38 km de Municipiul Timişoara, la 10 km de Oraşul Deta şi la 30 km de frontiera cu Serbia –Muntenegru. Din teritoriul administrativ al comunei Ghilad face parte satul Gad, care se află la distanţă de 12 km faţă de localitatea Ghilad. Comuna este traversata de DJ.959/A care face legătura între oraşele Timişoara –Ciacova - Deta şi care se uneşte cu DN59 şi cu E70.
Comuna Giera – este alcătuită din punct de vedere administrativ din localităţile Giera, Grăniceri, Toager.
Comuna Jamu Mare – se găseşte situată la 35 kilometri de oraşul Deta, 75 de kilometri de Timişoara şi 15 kilometri faţă de Vama Moraviţa. Din punct de vedere administrativ, unitatea este compusă din localităţile: Clopodia, Ferendia, Gherman şi Lăţunaş.
Comuna Liebling - este situată în partea de sud-vest a judeţului Timiş, la o distanţă de 35 km faţă de municipiul Timişoara, pe drumul judeţean DJ 69 şi
��
respectiv drumul naţional DN59. Alte oraşe apropiate sunt: Deta la �2 km, Ciacova la 20 km şi Gătaia la 25 km. În subordinea administrativă, comuna Liebling are următoarele localităţi: Liebling, Cerna şi (Conacul) Iosif.
Comuna Moraviţa - se găseşte la 60 de km de Timişoara, pe drumul naţional DN59 (european E70) aproape de graniţa cu Serbia. Pe teritoriul comunei se găseşte punctul de frontieră “Stamora Moraviţa”. Unitatea este alcătuită din următoarele localităţi: Dejan, Gaiu Mic, Moraviţa, Stamora Germană.
Comuna Pădureni - a fost înfiinţată prin Legea nr.54/2004, desprinzându-se de comuna Jebel. Aceasta se întinde pe o suprafaţă de 42,33 km², fiind alcătuită din satul Pădureni.
Comuna Voiteg - se situează în sudul judeţului Timiş, la 36 km sud de municipiul Timişoara şi 7,5 km nord de oraşul Deta, pe drumul naţional DN59 (sau E70). Comuna se învecinează la nord cu Jebel (12 km), la nord-est se învecinează cu satul aparţinător Folea (circa 8 km), la est cu Birda (circa 10 km), la sud cu Deta iar la vest cu Ghilad şi cu Ciacova (10 km). Unitatea este străbătută de calea ferată Timişoara - Moraviţa (Vârşeţ) şi este capăt de linie pentru calea ferată Voiteg - Reşiţa. În paralele, la limita sudică a Voiteg-ului începe drumul naţional DN58B, Voiteg - Reşiţa. Din punct de vedere administrativ, unitatea este alcătuită din localităţile Folea şi Voiteg.
1.2. Scurt istoric
Din punct de vedere istoric, continuitatea pe aceste meleaguri este atestată încă din cele mai vechi timpuri, aici regăsindu-se importante vestigii arheologice, descoperirile datând încă din perioada paleoliticului, dar şi aparţinând statului dac (sec.II. î.Ch) iar mai apoi Imperiului Roman (sec.II-III d.Ch).
Mai jos este prezentată o selecţie cu privire la cele mai importante momente istorice prin care se caracterizează localităţile cuprinse în Microregiunea Timiş-Torontal.
��
BANLOC - Numele de „Banloc” se naşte prin contopirea a două cuvinte: numele zeului „Pan” (stăpân) şi „loc”, „Locul stăpânului”. Mai târziu, când „pan” ajunge „ban”, păstrându-şi sensul iniţial de stăpân, castelul de la Panloc, a devenit Banloc, denumire păstrată şi acum. Interesant este în acest sens un basorelief aflat deasupra uneia dintre uşile de acces în pivniţa castelului, basorelief care îl înfăţişează pe zeul Pan cântând la syrinx.
Localitatea este pentru prima dată atestată la �� mai ��00 într-un document dat de copistul din Cenad, sub numele de „Byallak” şi pentru aproape două secole (���2-�7��) devine reşedinţa de vară a paşei de la Timişoara. În anul �7��, Banatul este cucerit de către austrieci, iar la Recensământul din anul �7�7 este înregistrată comuna Panloch, aparţinând de districtul Ciacova, cu 85 de case locuite. Pe harta Contelui Mercy, guvernatorul Banatului, hartă realizată între anii �72�-�72�, comuna apare sub numele de Banlok. În anul �7�� domeniul este vândut contelui Lázár Karátsonyi din Beodra (astăzi Novo Miloševo, Serbia, provincia Voivodina) care zece ani mai târziu construieşte, pe fundaţii mai vechi, actualul castel situat în centrul comunei.
După 1919, domeniul pierde o parte din terenuri din cauza frontierei apărute între Regatul României şi cel al Iugoslaviei. Chiar şi după reforma agricolă din anul 1921, domeniul Banloc, împreună cu castelul şi parcul, rămâne unul dintre cele mai întinse din ţară. Casa Regală a României devine interesată de soarta acestuia şi, în anul 1935, îl răscumpără de la familia Karátsonyi. Astfel, Banloc-ul devine domeniu regal şi reşedinţă permanentă a Principesei Elisabeta - fostă regină a Greciei - sora Regelui Carol al II-lea al României.
BIRDA - prima atestare documentară a localităţii este din ���0 şi avea o populaţie românească. Mai târziu localitatea a fost colonizată în masă cu germani (şvabi). Din punct de vedere administrativ, comuna Birda a fost înfiinţată abia în anul 2004, desprinzându-se de oraşul Gătaia.
CIACOVA - Cuvântul „Ciacova” îşi are originea din adăugarea la numele posesorului locurilor a cuvântului maghiar Varos – Csákváros, ceea ce înseamnă „oraşul lui Csáky” sau „oraşul Csáky”. În anii 1390-1394 aici s-a
20
ridicat o cetate, care a fost înconjurată de o reţea de canale de apă (Timişul), fapt care o făcea greu de cucerit. Această cetate a fost luată de regele Sigismund în anul 1395, cedând familiei Csák o cetate în Bihor şi oraşul Szilárd, astfel cetatea Ciacovei devine o cetate regală. În anul 1551, cetatea a fost ocupată de către turci, ei construind în acea perioadă multe turnuri de apărare în jurul ei.
În 1718, după pacea de la Pasarowitz, localitatea Ciacova, ca de altfel tot Banatul a trecut sub stăpânirea Casei Austria. Conform lucrării lui JJ.Ehrler în această perioadă a fost ridicată la rangul de district, având în componenţa sa 4 cercuri care la rândul lor aveau în componenţa sa 67 de localităţi din care: 46 cu populaţie română, 6 cu populaţie sârbă, 1 cu populaţie germană, 13 cu populaţie româno-sârbă, 1 cu populaţie româno-sârbă-germană (aceasta fiind Ciacova).
Unele dintre localităţile care au aparţinut de districtul Ciacova astăzi sunt oraşe: Buziaş şi Deta, altele sunt Serbia, Kanak, Veliki Gai, altele devin comune: Jebel, Foieni, Sânmartinul Sârbesc, Giera.
În urma păcii de la Carlovitz din anul 1860 s-a impus dărâmarea cetăţii, fapt executat de către contele Ottingen, în urma căreia nu a supravieţuit decât turnul de veghe, numit de către localnici Cula, care stă drept mărturie a acestei aşezări.
Din anul 1890 localitatea face parte din Comitatul Timiş-Ciacova, fiind reşedinţa de district, iar din anul 1921 face parte din judeţul Timiş-Torontal, fiind reşedinţa de plasă până în anul 1935.
Dintre principalele realizări întâlnite de-a lungul timpului aici, amintim: din anul 1722 există la Ciacova oficiu poştal; în anul 1742 a văzut lumina zilei la Ciacova scriitorul iluminist sârb
Dositei Obradovici, a cărui casă memorială se află pe strada cu acelaşi nume;
în anul 1795 este înfiinţată farmacia “La sfânta treime “, cu numele german” Zur Heiligen Dreifaltigkeit “, prima şi cea mai veche farmacie din Banat;
2�
din anul 1893 Ciacova este conectată la reţeaua de cai ferate din România;
din anul 1912 Ciacova are curent electric produs de un generator de curent electric;
în anul 1936 se construieşte la Ciacova primul spital de pe valea Timişului Vechi, spitalul “Dr. Avram Imbroane”.
DENTA - prima atestare a localităţii a avut loc în anul 1322. Continuitatea vieţii pe teritoriul comunei Denta este atestată încă din cele mai vechi timpuri, aici regăsind importante vestigii arheologice, din diferite perioade: pietre de marmoră inscripţionate din timpul romanilor, monede şi morminte din perioade străvechi.
Astfel, în hotarul comunei s-au descoperit rămăşiţe de elefans primigenius aparţinând fără îndoială cuartenarului. Pe terenul ce desparte Denta de Partoş, pe un mamelon de pământ a fost semnalată o aşezare neolitică încă de la sfârşitul secolului trecut. De asemenea, pe malul stâng al Bârzavei, în partea de Sud-Vest a comunei, a fost semnalată o altă aşezare, tot din neolitic. O movilă de pământ de la marginea drumului spre Gaiul Mare este probabil un tumul ce poate fi datat la sfârşitul secolului III Î.d.Hr. Pe timpul marelui Imperiu Roman se presupune că ar fi existat castrul “Potula” iar prin acest centru ar fi trecut unul din drumurile laterale romane care lega Canonia (Vârşâtul) cu Zambara sau Zurubara (Timişoara).
În anul 1875 se descopera un denar emis de împăratul Traian, apoi o moneda de bronz emisă de împăratul roman Gordian, emisă în sec. III. Au fost descoperite apoi vestigii de factură rustică (probabil o villa rustica) din sec. II-III. Pentru toate acestea unii istorici au identificat localitatea Potula ca fiind la Denta. Alţi istorici au spus că pe teritoriul actual al comunei ar fi fost ridicată Colonia romană Malva, colonie ce a fost menţionată pe o diplomă militară. Aceste ipoteze nu sunt acceptate de cealaltă parte (cea mai mare) de istorici, declarând că toate aceste descoperiri arheologice nu sunt în măsură să sprijine aceste presupuneri.
După retragerea tătarilor ce au navălit în ţară în anul 1241, regele Bela al IV-lea a ridicat cetăţi de apărare în mai multe părţi din Banat printre
22
care şi la Denta. In anul 1322 comuna Denta a aparţinut judeţului Caraş şi s-a numit atunci “Dench”. Prin anul 1597, comuna cu numele “Dente” a fost dată în dar de către Sigismund Bathory lui Andrei Barcian, care purta şi titlul de “Capitaneus presidii Caransebisiensis”. În 1660-1666, în catastiful Patriarhilui Maxim de Pecs, majoritatea locuitorilor erau români cu menţiunea că în acelaşi document sunt prezentaţi primii locuitori sârbi ai localităţi.
În 1686 comuna este jefuită de turci dar se reface repede, fiind menţionată de Marsigli la 1690-1700 cu numele de Denta. Conscripţia austriacă de la 1717 o menţionează cu numele de Tenta, având în acestă perioadă 100 de case. În 1720 sunt aduşi în Denta primii colonişti germani, catolici care la 1724 înfiinţeză parohia catolică în Denta. In anul 1738 începe iar să apară la marginile acestei provincii, semiluna. După ce turcii au pus stapânire pe mai multe cetăţi s-au stabilit la Mehadia şi ai încercat să cucerească cucerească Ciacova şi Denta. În 1753 localitatea e menţionată ca sârbo-română, iar numărul caselor în 1773 era de 132. În 1745 vin primii bulgari şi la Denta, şi-n acelaşi an începe să se construiască un canal care se dorea să ajungă de la Bârzava la Timiş.
Încă de la 1777 este menţionată şcoala parohială din Denta într-un raport al lui Teodor Iancovici datat la 14 Iulie 1777. In 1796 Denta primeşte autorizaţie pentru a ţine târguri săptămânale. In anul 1855 românii aveau şcoala şi învăţătorul lor propriu. În primul război mondial multi locuitori au fost duşi pe front şi mulţi nu s-au mai reîntors acasă. Din anul 1935 comuna Denta are notar propriu pe Ioan Bărbulescu, subnotar: Ioan Lallier, o moaşă, brigadă silvică, agenţie şi o bancă populară iar in 15 august 1936 s-a sfinţit Primăria.
DETA - Prima atestare documentară a localităţii Deta are loc în ���0, sub denumirea de Ded. Din anul �72� când a început colonizarea Banatului de către germanii provenind din Bavaria şi Alsacia/Lorena, denumirea localităţii s-a transformat în Deta. Dintre principalele momente istorice ale actualului oraş, amintim: 1360- Prima atestare documentara a localitatii Deta, sub denumirea
de DED;
2�
1411si1427- Deta este cunoscuta sub denumirea de Ded si Dedul Mic;
1446- Deta figurează ca proprietate a lui Nicola Jobagyi Matko, iar in 1496 trece în proprietatea lui Mihai Csaki;
1597 - Localitatea este donată de Sigismund Báthory lui George Marnachovit;
1718 - Banatul devine provincie austriacă, localitatea trecând în districtul Ciacova, apoi în districtul Timiş;
1720-21 - Începe colonizarea germanilor pe actuala aşezare a oraşului, majoritatea acestora provenind din Bavaria, Alsacia şi Lorena;
1724- Denumirea localităţii se transformă din DED sau DEDUL MIC (GHEDU) în DETA. In acelaşi an se ridică prima biserica romano-catolică şi începe înregistrarea oficială a botezurilor, deceselor şi a căsătoriilor (1725);
1810- Deta este ridicată la rangul de oraş-târg de câmpie până la sfârşitul secolului XIX, de către împăratul Francisc I al Austriei, datorită dezvoltării înregistrate în agricultură, comerţ, creşterea animalelor şi meşteşugărit;
1890- Deta este reşedinţă de plasă, având 3.552 de locuitori; 1918-1919– localitatea este ocupată de către armata sârbească; 1919- Ca urmare a tratatului de la Trianon o mare parte a Banatului
inclusiv Deta devine parte componenta a Regatului României; 1925 - Se înfiinţează “Fabrica de Furnir şi Industria Lemnului
Prochaska s.p.a, care va juca un rol important în dezvoltarea economico-socială a localităţii, actualmente PLAPAF S.A.;
1968 - Urmare a reîmpărţirii teritorial-administrative a României localitatea Deta este ridicată pentru a treia oara la rangul de oraş.
GĂTAIA - în 1323 localitatea este menţionată sub denumirea de „Gothal“, iar în 1779 se alipeşte la judeţul Timiş, pentru ca în 1823 să fie donată scriitorului maghiar Gorove Laszlo. Legea 83/2004 a ridicat comuna Gătaia la rangul de oraş.
GHILAD - Prima atestare documentară a localităţii a avut loc în �2�2, sub denumirea de “Giad” şi “Galad”. Trecutul comunei Ghilad, ca şi al multor
2�
comune din Banat, se extinde până la începutul secolului XIII, respectiv XIV.În notiţele cămărăşeşti de la Viena se amintea de două comune mici, una Dolni Ghilad (cu 100 de case locuite de români) şi alta Gorni Ghilad (cu 80 de case locuite de români). Harta lui Merczi (1723-1726) arăta că aceste două sate erau despărţite de păduri dese; iar în harta administrativă din anul 1726 unul dintre aceste două sate era prevăzut sub forma unui Conac, iar celălalt sub formă de comună.
La începutul secolului al XIII-lea, localitatea se numeşte Giad, apoi Regele Andrei al II-lea o donează Comitetului Sebus. Andrei al II-lea a însărcinat pe contele Csáki Nicolae, căpitan de Timişoara, să-l instaleze pe Sebus în donaţia făcută de rege. Actul de donaţie deşi nu poartă dată, a fost semnat chiar şi de către episcopul Dezso a cărui iscălitură se află şi pe Bula de Aur. Timp îndelungat nu se mai aminteşte de această comună, probabil comuna a fost nimicită prin năvălirea tătarilor, astfel rămâne ţinut nelocuit până în secolul XVI-lea. Pasa Romi o colonizează din nou cu romani din Ardeal şi Ţinutul Mureşului. Sub stăpânirea Mariei Tereza, locuitorii comunei Gorni Ghilad din apropierea răului Timiş se mută în Dolni Ghilad. Atunci se colonizează şi câteva familii de germani, iar mai târziu în anul 1860 se colonizează aici şi unguri.
GIERA - prima atestare documentară a localităţii a avut loc în anul 1332.
JAMU MARE - prima atestare documentară a localităţii este din 1370, sub numele de “Soma”. Iniţial comuna a fost amplasată la distanţă de 4 km de actuala amplasare a localităţii ce a fost denumită Fraidental până în anul ��0�. Începând din această dată populaţia a început să migreze spre actuala aşezare, astfel că în anul ��0� se aniversează 100 de ani de existenţă localităţii Jamu Mare. Din anul ���� comuna se găseşte pe teritoriul iugoslav până în anul ��2�, ulterior ea aparţinând din nou teritoriului actual al României.
JEBEL - prima atestare are loc în anul ���2, sub denumirea de “Zephel”.
LIEBLING - prima atestare documentară a localităţii apare în secolul XIII sub numele de Besd sau Desd . Comuna Liebling s-a înfiinţat în anul 1786 prin colonizarea etnicilor germani (şvabi).
2�
MORAVIŢA - în ���2 localitatea este amintită în dijmele papale sub numele de Mora. În ���7 se extinde populaţia românească cu familii din Caraş. În �722, �77� şi �7�7, au fost colonizate aici familii germane din regiunea Rinului. Pentru a face loc acestora, în �77� au avut loc acţiuni de strămutare a românilor la Dejan.
PĂDURENI - prima atestare documentară a avut loc în anul 1761. Pădureni devine din punct de vedere administrativ comună în anul 2004, desprinzându-se din Jebel.
VOITEG - există din secolul XIV, fiind menţionat documentar pentru prima dată în anul ��2�. Numele lui era Veytech, după numele proprietarului Teodor Veytey. Însă atunci Voitegul nu se afla pe locul unde este astăzi, ci puţin mai la vest de calea ferată. În ���2, în registrele de dijmă papale, este din nou menţionată parohia de Veytech. De-a lungul timpului aşezarea a avut numeroase denumiri: pe de-o parte o serie de denumiri de origine maghiară: Vejte, Veytech, Veytsch, Wejtech, Wech şi Veycech. Pe de altă parte o serie de denumiri de origine germană: Woiteg, Wojteg, Woitek, Wojtek, Voitek şi în final Voiteg. Administraţia română a Banatului i-a adus şi numele de Voivodeni (��2�). Pentru a completa multitudinea de denumiri, staţia de cale ferată se numeşte Voiteni.
1.3. Suprafaţa Microregiunii Timiş-Torontal: Suprafaţa teritoriului administrativ al Microregiunii Timiş-Torontal este de 1.447 kmp, aceasta reprezentând 17% din suprafaţa totală a judeţului Timiş. Structura teritorială se împarte astfel suprafaţa arabilă reprezintă 73,3% din terenul agricol;
suprafaţa împădurită reprezintă 2,38% din suprafaţa Microregiunii Timiş-Torontal.
2�
Structura terenurilor arabile
4.4. Repere urbanistice
Microregiunea Timiş-Torontal este situată în Vestul României, în partea de sud a judeţului Timiş. Microregiunea este constituită din 3 mici oraşe - Deta, Gătaia, Ciacova şi 11 localităţi cu rang de comună: Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Moraviţa, Pădureni şi Voiteg.În ceea ce priveşte situarea Microregiunii Timiş-Torontal, aceasta se învecinează cu: Sud – graniţa cu Serbia; Sud-Vest – graniţa cu Serbia;Est – judeţul Caraş-Severin;Nord – Municipiul Timişoara.
1.5. Cadrul natural (forme de relief, clima, vegetaţie, soluri şi resurse naturale)
Relieful predominant este cel de câmpie joasă cu înălţimi cuprinse între 70-120 de metri, cuprinzând Câmpia Timişului şi râul cu acelaşi nume, care traversează teritoriul de la Est la Vest. Zona se caracterizează printr-o varietate scăzută a formelor de relief. Preponderenţa reliefului de câmpie
27
este însă extrem de favorabilă practicării agriculturii în zonă, acest lucru fiind favorizat şi de existenţa unei reţele hidrologice bogate.
RELIEFULCâmpia Timişului face parte din Câmpia de Vest, care este formată prin sedimentarea Mării Panonice cu sedimente aduse de râuri din Neogen până în timpurile recente. Aceasta a devenit uscat succesiv în Pleistocen (câmpiile înalte) şi Holocen (câmpiile joase, luncile). Câmpia Timişului face parte din câmpiile joase (sub 100 m), uşor inundabile, fiind alcătuită din formaţiuni argiloase care se întrepătrund cu cele nisipoase, ambele de vârstă recentă, cuaternară. Relieful predominant este cel de câmpie joasă cu înălţimi cuprinse între 80-100 de metri. Zona se caracterizează printr-o varietate scăzută a formelor de relief. Preponderenţa reliefului de câmpie este însă extrem de favorabilă practicări agriculturii în zonă, acest lucru fiind favorizat şi de existenţa unei reţele hidrologice bogate.
Câmpia Tisei – unitatea teritorial administrativă a oraşului Gătaia se află în partea marginal estică a Câmpiei Tisa, aceasta fiind formată din treptele înalte ale câmpiei de sub dealuri, intercalată în zona depresionară a Văii Bârzava ce se continuă spre vest printr-o câmpie de cuesete, formată din largi conuri de dejecţie ce se pierd într-o regiune de câmpie plană, de divagare cu meandre înmlăştinate şi crovuri, diseminate pe suprafaţa câmpiei, cu altitudini ce variază între 80 m şi 100 m, cu o fragmentare mică a reliefului unde reţeaua hidrografică are un caracter divagant, cu albii majore puternic dezvoltate, ce generează inundaţii şi produc înmlăştinarea suprafeţelor interfluviale. Ţinutul întruneşte cinci unităţi geomorfologice distincte: Câmpia piemontană (înaltă, slab ondulată), Câmpia de cuestă, Lunca Bârzavei, Câmpia Moraviţei şi Măgura vulcanică Şumig (205,2 m )
REŢEAUA HIDROGRAFICĂTeritoriul este traversat de la Est la Vest de râul Timiş. Timişul (în sârbă Тамиш, Tamiş, în germană Temesch, în maghiară Temes) este cel mai mare râu interior al Banatului, cu o lungime totală de 339,7 km, din care 241,2 km pe teritoriul românesc. Acesta îşi are izvoarele în versanţii estici ai Munţilor Semenic, care se unesc cu pâraiele Semenic, Grădişte şi Brebu la lacul cunoscut sub numele de Trei Ape. Timişul constituie artera
2�
hidrografică principală care drenează cursurile de ape din tot spaţiul încadrat de Munţii Cernei, Ţarcu, Muntele Mic şi Munţii Poiana Ruscă. Primul afluent este Râul Rece, ce vine dinspre Ţarcu, în zona Teregova. De aici cursul Timişului îşi schimbă direcţia, orientându-se de la sud către nord. La Armeniş, primeşte ca afluenţi pe Râul Lung şi Râul Alb, ambele din zona Ţarcu. Ieşind din Cheile Armenişului, în Timiş, se varsă, pe stânga, două râuleţe, Slatina şi Goleţul, râuri ce poartă numele localităţilor prin care trec. Timişul traversează tot judeţul Timiş, apoi trece în Serbia unde se varsă în Dunăre, la Panciova. Pe o porţiune de 3,3 km râul marchează frontiera româno-sârbească.Oraşul Gătaia este străbătut de cursul râului Bârzava şi a afluenţilor săi, printre care pârâurile Moraviţa, Birda şi Gorova. Bârzava este un râu ce izvorăşte în Munţii Semenic, în judeţul Caraş-Severin.
Repartiţia zonelor fluvionale
CONDIŢII CLIMATICEDatorită aşezării sale în partea sud-vestică a ţării, teritoriul Microregiunii Timiş-Torontal se încadrează în zona de climă temperat-continentală, cu nuanţe mediteraneene (moderarea climei, frecvente perioade de încălzire în timpul iernii, primăveri timpurii şi cantităţi medii multianuale de precipitaţii relativ ridicate).
2�
VEGETAŢIA ŞI FAUNAVegetaţia este caracteristică silvostepei, cu păduri puţine, aceasta fiind alcătuită din forme lemnoase şi ierboase. Vegetaţia spontană lemnoasă se întâlneşte în pâlcuri de pădure, în mod izolat la câmp de-a lungul canalelor şi pe marginea drumurilor. Dintre arborii cei mai frecvenţi întâlniţi se numără: stejarul, ulmul, frasinul, salca, plopul şi salcâmul.
Vegetaţia ierboasă este caracteristică climatului de silvostepă, amestecuri de graminee cu leguminoase şi alte specii diferite, variind după natura solului şi regimul hidrografic (se constată a predominanţă din cadrul familiilor compositae, labiatae, leguminoase, rosaceae, umbeliferae, cruciferae)
Fauna – dintre mamiferele caracteristice acestei regiuni se numără mamiferele rozătoare, precum: popândăul, hârciogul, şoarecele de câmp, iepurele de câmp, vidra. Fauna acestui teritoriu fiind bine reprezentată de rozătoare oferă hrană suficientă unor răpitoare – dihorul, vulpea, viezurele. Cele mai întâlnite păsări în această zonă sunt şoricarul, ciocârlia de câmp, prepeliţa, potârnichea, graurul, barza, vrabia de câmp. Rândunica, cioara neagră etc. În regiunea de câmpie se găsesc broasca de lac mică, broasca de mlaştină, iar în apele curgătoare întâlnim crapul, somnul, ştiuca, roşioara şi cleanul.
RESURSELE SOLULUI ŞI SUBSOLULUI Principalele resurse naturale de care dispune Microregiunea Timiş-Torontal sunt: bogate resurse de ape geotermale (Deta); resurse de gaz metan natural localizate îndeosebi în zona Banloc; rezerve de nisip medii-grosiere (Cebza – Ghilad – Voiteg), în
câmpia Bârzavei şi a Moraviţei trec în nisipuri fine şi argilă (în trecut existând producţie de cărămizi);
diversitate de floră şi faună; râurile Timiş, Bârzava şi Moraviţa cu resursele interne caracteristice
fiecăruia.
�0
2. Populaţia şi forţa de muncă
2.1. Populaţia Microregiunii Timiş-Torontal
Conform Recensământului din anul 2002, populaţia totală a Microregiunii era alcătuită dintr-un număr de 50.020 persoane (la vremea respectivă nu existau din punct de vedere administrativ comunele Birda, Ghilad şi Pădureni, care s-au înfiinţat în anul 2004, prin desprinderea din oraşul Gătaia, comuna Ciacova şi respectiv comuna Jebel). La acea dată, populaţia din Microregiunea Timiş-Torontal reprezenta 7,38% din totalul populaţiei înregistrate în judeţul Timiş (677.926).
În perioada 2002-2005 se constată o scădere a populaţiei la 46.372 persoane (conform datelor de la Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş pentru anul 2005). Semnificativ de observat este faptul că în anul 2006, numărul total de locuitori era de 49.691 de persoane (conform datelor prezentate de Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date Timiş – www.adetim.ro ), constatându-se o tendinţă de creştere a populaţiei la nivelul fiecărei localităţi.
��
Nr.crt Denumirea localităţii PopulatiaAnul 200�
PopulatiaAnul 200�
� Banloc ���� �7��2 Birda ��0� 2002� Ciacova ��0� ����� Denta ���� �272� Deta ���� 7���� Gătaia ��2� ����7 Ghilad ���2 ���2� Ghiera �2�� ����� Jamu Mare ���� �2�0
�0 Jebel ���� ������ Liebling ���� ���7�2 Moraviţa 2��� 2����� Pădureni ��77 ���0�� Voiteg 2�22 2���
TOTAL 46.353 49.691
Conform Recensământului Populaţiei din anul 2002, în judeţul Timiş procentul populaţiei de gen feminin era 52,0%. Conform datelor prezentate în tabelul de mai jos, la nivelul Microregiunii există doar două localităţi unde procentul populaţiei de sex feminin este mai mare decât media judeţeană (Ciacova şi Deta), în celelalte localităţi înregistrându-se un procent inferior celui judeţean. În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei feminine în unităţile din cadrul Microregiunii, avem următoarea situaţie:
Localitate ANUL 2006Banloc 49,00%Birda 49,50%
Ciacova 52,82%Denta 50,82%Deta 53,07%
Gătaia 51,21%Ghilad 51,68%Giera 51,69%
Jamu Mare 50,83%Jebel 50,77%
�2
Localitate ANUL 2006Liebling 50,01%Moraviţa 50,35%Pădureni 51,07%
Voiteg 50,02%sursa: www.adetim.ro
În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei se constată, conform Recensământului din anul 2002, existenţa unei compoziţii etnice diferite între localităţile Microregiunii. Procentul de români din totalul populaţiei variază de la 91,27% în localitatea Jebel la 60,98% în localitatea Denta. Principalele minorităţi etnice la nivelul Microregiunii sunt: maghiari, germani, sârbi şi rromi. In anul 2002, la nivelul judeţului Timiş structura etnică era reprezentată astfel: 83,4% români, 7,5% maghiari, 2,4%, rromi, 2,1% germani, respectiv 4,6% alte naţionalităţi. În tabelul de mai jos sunt prezentate o serie de date cu privire la distribuirea populaţiei pe principalele naţionalităţi, reţinând pentru fiecare unitate administrativă (la nivelul anului 2002) o valoare procentuală.
Localitate Români Unguri Germani Sârbi Rromi Alţii
Banloc 75,75% 5,08% 1,62% 4,13% 6,38% 7,01%Ciacova 80,37% 8,51% 2,65% 1,90% 5,82% 0,72%Denta 60,98% 9,76% 0,91% 5,33% 2,60% 20,40%Deta 64,66% 17,80% 6,06% 5,12% 3,49% 2,85%
Gătaia 78,02% 11,94% 1,38% 1,40% 1,38% 5,84%Giera 64,87% 20,69% 2,41% 4,90% 6,64% 0,45%Jamu Mare 87,06% 7,22% 1,89% 0,18% 2,19% 1,44%
Jebel 91,27% 1,25% 0,59% 0,26% 6,35% 0,26%Liebling 89,79% 4,7% 0,58% 0,05% 4,19% 0,66%Moraviţa 87,29% 5,01% 2,17% 1,96% 2,63% 0,91%
Voiteg 88,05% 7,2% 2,84% 1,96% 1,31% 0,41%Sursa: Recensământul Populaţiei 2002
��
Structura religioasă a populaţiei În ceea ce priveşte religia populaţiei de la nivelul Microregiunii, avem următoarea situaţie:
Localitate Ortodoxă Romano-catolică Reformată Baptistă
Banloc 88,82% 8,38% 0,15% 0,55%Ciacova 77,82% 15,38% 0,43% 0,57%Denta 63,52% 31,95% 0,09% 1,31%Deta 63,38% 31,55% 0,42% 0,81%
Gătaia 70,33% 17,16% 1,83% 0,77%Giera 69,93% 25,15% 0,45% 1,58%
Jamu Mare 75,03% 13,74% 0,30% 3,36%Jebel 84,40% 2,11% 0,09% 2,40%
Liebling 79,88% 3,95% 0,24% 2,05%Moraviţa 80,61% 15,12% 0,58% 0,58%
Voiteg 81,91% 12,43% 0,32% 0,70%
Localitate Penticostală Atei Nedeclarată Alte culte
Banloc 1,34% 0% 0,04% 0,70%Ciacova 4,46% 0% 0,15% 1,16%Denta 2,79% 0% 0% 0,31%Deta 2,55% 0,03% 0,03% 1,21%
Gătaia 7,01% 0,02% 0,06% 2,79%Giera 1,35% 0% 0% 1,51%
Jamu Mare 0,15% 0% 0% 7,40%Jebel 9,26% 0% 0,26% 1,45%
Liebling 6,86% 0% 0,26% 1,45%Moraviţa 2,71% 0% 0% 0,�7
Voiteg 2,55% 0% 0,12% 1,93%Sursa: Recensământul Populaţiei 2002
La nivelul judeţului Timiş există următoarea repartizare cu privire la structura religioasă a populaţiei: 78,9% persoane de religie ortodoxa, 10,6% de religie romano-catolica, 4,2% de religie penticostala, 1,9% de religie reformata, respectiv 4,4% alte religii. Se constată că nivelul populaţiei ortodoxe înregistrat în judeţul Timiş este sub media naţională de 86,7%. Din punctul de vedere al grupei de vârstă, se observă că în grupa de
��
vârstă 15-64 de ani, grupă considerată activă, avem cea mai mare concentrare de populaţie (67,72%).
TotalSub 14 ani 15-64 ani Peste 65 ani
Absolut % Absolut % Absolut %Microregiunea Timiş-Torontal 49.691
7.889 15,88 33.652 67,72 8.150 16,4
Sursa: Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date Timiş – www.adetim.ro
2.2. Evoluţia populaţiei în ultimii ani
În anul 2006, populaţia Microregiunii Timiş –Torontal număra 49.691 de locuitori. Faţă de anul 2002, sub influenţa combinată a nivelului diferenţiat al sporului natural, al fluxurilor migratorii interne şi al intensităţii migraţiei externe, în anul 2006 populaţia a scăzut cu 329 locuitori.
Anul 2002 200� 200�Număr total de locuitori 50.020 46.353 49.691
În ceea ce priveşte procesul de migrare a populaţiei în cadrul Microregiunii, vom prezenta mai jos o serie de date înregistrate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş în anul 2005, folosindu-se 2 variabile importante: stabiliri de domiciliu în localitate şi plecări cu domiciliul din localitate. Din centralizarea informaţiilor, rezultă că la nivelul Microregiunii Timiş-Torontal se înregistrează un număr de 913 stabiliri de domiciliu şi un număr de 769 de plecări cu domiciliul din localitate pentru anul de referinţă. La nivelul fiecărei localităţi situaţia se prezintă astfel:
Localitate Stabiliri de domiciliu Plecări cu domiciliu din localitate
Banloc 7� 7�Birda �7 ��
Ciacova �0� ��Denta 7� ��
��
Localitate Stabiliri de domiciliu Plecări cu domiciliu din localitate
Deta ��� �27Gătaia �20 ���Ghilad �� 2�Giera �� 2�Jamu �2 ��Jebel �� ��
Liebling �� �0Moraviţa �� �2Pădureni �� �2
Voiteg �2 ��
2.3. Forţa de muncă
În tabelul următor sunt prezentate o serie de informaţii privind structura populaţiei active/ocupate.
Localitate Populatie activa
Populatie activa/total populatie
Populatie ocupata
Populatie ocupata/total
populatieBanloc ���7 40,90% �7�0 38,10%Ciacova 2��7 34,60% 2��� 33,50%Denta �2�� 39,70% ���0 35,80%Deta 2��� 39,90% 22�� 35,60%
Gătaia ��7� 57,80% ��2� 53,40%Giera 70� 53,20% ��� 51,60%
Jamu Mare 207� 62,50% ���0 58,70%Jebel 2��7 52,60% 2��0 49,10%
Liebling ���� 44,50% ��2� 40,70%Moraviţa ��0� 58,80% ��07 54,60%
Voiteg ���2 67,60% ���7 58,40%
Conform datelor furnizate de către Biroul Judeţean de Administrare a Bazelor de Date Timiş, numărul de şomeri a scăzut în perioada 2004-2006 în majoritatea unităţilor cuprinse la nivelul Microregiunii, mai puţin în localităţile Denta, Liebling şi Moraviţa, unde se constată o creştere a
��
numărului de şomeri în anul 2006 faţă de anul 2004. Dacă luăm în calcul cifrele absolute, se constată la nivelul întregii Microregiuni o creştere a numărului de şomeri din anul 2005 în anul 2006 (de la un număr de 706 şomeri înregistraţi în anul 2005 la un număr de 725 de şomeri).
Localitate 2004 2005 2006
Banloc �0� �2 �7Birda �2 �0
Ciacova �� �� ��Denta �� ��� ��7Deta ��7 �2� ���
Gataia �27 70 �7Ghilad 2� 2�Giera �2 � 7
Jamu Mare �� �� ��Jebel �0 �� 2�
Liebling �2 �� ��Moravita �7 �� 7�Padureni �2 ��
Voiteg �� �� ��
La fel ca şi la nivelul judeţului Timiş, rata şomajului este scăzută însă ne confruntăm cu o distribuire inegală a ofertelor de locuri de muncă, cea mai mare parte a acestora înregistrându-se în oraşul Deta şi Gătaia, unde funcţionează principalii actori economici. În ceea ce priveşte forţa de muncă, aceasta nu este suficient de bine pregătită pentru a face faţă noilor mutări cu care se confruntă piaţa mucii, odată integrată în Uniunea Europeană. O problemă pentru forţa de muncă locală poate fi reprezentată de retragerea unor investitori locali, odată cu creşterea nivelului de preţuri din zonă (problema relocării activităţii a unor firme care funcţionează în sistem lohn se pune pentru mai multe localităţi din judeţul Timiş).
�7
3. Infrastructura serviciilor sociale si educaţionale:
3.1. Educaţia
La nivelul Microregiunii Timiş-Torontal există (la nivelul anului 2005) un număr de 58 de unităţi de învăţământ, structurate astfel: 42 de grădiniţe; 13 şcoli pentru ciclul primar şi gimnazial; 3 unităţi pentru învăţământul liceal.
Localitate Total unităţi de învăţământ Grădiniţe Şcoli primare şi
gimnazialeBanloc 8 � 2Birda 5 � �
Ciacova 6 � 0Denta 4 � �Deta 4 � 0
Gătaia 5 � 0Ghilad 2 � �Giera 4 � �
Jamu Mare 3 2 �Jebel 3 2 �
Liebling 4 � �Moraviţa 5 � 2Pădureni 2 � �
Voiteg 3 2 �
În ceea ce priveşte învăţământul liceal, la nivelul Microregiunii Timiş-Torontal există 3 unităţi şcolare, localizate în cele trei oraşe:1. Liceul „Alxandru Mocioni” Ciacova – acesta are următoarea ofertă: profil teoretic cu specializările de matematică-informatică, umană, pofilul tehnic specializările agronomic, veterinar, mecanic agricol, comercial – vânzători (rezultate prin unificarea cu Grupul Şcolar Agricol Ciacova).2. Grup Şcolar „Sfântul Nicolae” Deta care oferă următoarele specializări
: matematica-informatica, filologie, comerţ, contabilitate si prelucrarea lemnului.
3. Liceul Teoretic Gătaia.
��
Oferta de educaţie şi formare profesională a acestor unităţi şcolare reflectă mai mult tradiţia acestora decât o orientare către viitoarele nevoi. Existenţa a trei unităţi şcolare care pot oferi calificări la nivelul Microregiunii ar constitui un potenţial ce poate fi valorificat dacă ar exista disponibilitate de cooperare la nivelul Microregiunii în vederea realizării unei oferte complementare prin colaborarea instituţiilor care să ţină cont deopotrivă de cerinţele viitoare ale pieţei forţei de muncă, de aspiraţiile şi aşteptările tinerilor şi familiilor acestora precum după care ar fi necesare atragerea de resurse materiale şi umane pentru dezvoltarea unei oferte atractive. Aceste unităţi şcolare ar fi necesar să îşi dezvolte capacităţi de a oferi serviciu de formare continuă şi a populaţiei adulte pentru calificare, recalificare şi perfecţionare. Conform datelor furnizate de câtre Direcţia Regională de Statistică, în anul 2005 la nivelul Microregiunii Timiş-Torontal erau înscrişi un număr de 1.691 de copii la grădiniţe şi 5.938 de elevi. Distribuirea pe localităţi a acestora este următoarea:
Localitate Copii înscrişi la grădiniţă
Elevi înscrişi la şcoală Cadre didactice
Banloc ��� ��0 ��Birda �0 ��� 2�
Ciacova ��0 7�7 ��Denta ��� �0� 20Deta 2�0 ���� ��
Gătaia ��7 �2� �0Ghilad �2 ��� �2Giera �� �2� ��
Jamu Mare �� 2�0 2�Jebel �� ��� 27
Liebling ��� ��� �7Moraviţa �0� 2�� �2Pădureni �� ��2
Voiteg �0 2�2 ��
��
3.2. Sănătatea
Reforma serviciilor de sănătate din 2004 a conţinut şi a produs modificări ale sistemului sanitar public, cu efecte asupra reţelei de unităţi sanitare şi asupra structurii personalului implicat în asigurarea serviciilor de sănătate, atât în sectorul public, cât şi în cel privat. Au fost desfiinţate dispensarele urbane, atât o parte din medicii din dispensare cât şi o parte din medicii de întreprindere devenind medici de familiei, cu autonomie faţă de spital, subordonaţi fiind Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate, cu care au încheiat contracte. În ceea ce priveşte infrastructura sanitară din Microregiunea Timiş-Torontal, ea se prezintă astfel:
• 3 spitale publice: Spitalul Orăşenesc Deta (70 de paturi), Spitalul de Psihiatrie Gătaia (450 de paturi)şi Spitalul de Psihiatrie şi Măsuri de Siguranţă Jebel (405 paturi);
• 3 cabinete stomatologice private: Ciacova, Denta şi Jebel;• 5 cabinete medicale de familie, private: Ciacova (2), Deta, Jebel,
Moraviţa;• 4 farmacii publice: Ciacova, Deta, Gătaia şi Jebel;• 1 centru de sănătate: Ciacova (50 de paturi) – acesta funcţionează
şi ca centru de diagnostic şi tratament;• 1 serviciu de ambulanţă: Deta.
În cadrul Microregiunii Timiş-Torontal sunt cuprinşi un număr de 58 de medici în sectorul public iar în ceea ce priveşte personalul mediu sanitar numărul acestuia este de 104 persoane (la nivelul anului 2005, conform Direcţiei Judeţene de Statistică Timiş).
3.3. Serviciile sociale
În privinţa serviciilor sociale, la nivelul fiecărei primări există un serviciu de asistenţă socială primară, care se găsesc în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială Timiş. Printre principalele structuri care oferă servicii sociale la nivelul Microregiunii Timiş-Torontal amintim:Asociaţia CARITAS-Banat Snktus Gerhardus – CIACOVA – asociaţia s-a înfiinţat în anul 1990, raza de acţiune a acesteia cuprinzând zona dintre Jimbolia şi Oraviţa. Scopul acesteia este de a oferi sprijin persoanelor în
�0
dificultate prin furnizarea de alimente, îmbrăcăminte şi bani. De ajutorul asociaţiei beneficiază un număr de 150 de persoane care se găsesc în diferite situaţii de dificultate: persoane inapte de muncă, persoane cu handicap, bolnavi, bătrâni, persoane cu venituri reduse. În cadrul Asociaţiei există şi o cantină socială care deserveşte un număr de 30 persoane/zi. Cu un personal de 34 de angajaţi, asociaţia şi-a extins în ultimii ani activitatea şi în exterior, în ţări precum Bulgaria, Macedonia, Bosnia. Caritas Ciacova este în strânsă legătură cu Caritas Graz, Caritas Munster, Caritas Essen, Crucia Roşie Graz, Mănăstirea Benedicteană.Asociaţia EMAUS - Căminul Social (Ciacova)– are o capacitate de �0 de locuri. În prezent se oferă servicii unui număr de 53 de bătrâni şi 6 persoane cu handicap.Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Ciacova (Spitalul - Azil de bătrâni) – acesta are o capacitate de 164 de paturi. A fost înfiinţat în anul 1962, fiind prevăzut pentru persoanele vârstnice cu handicap mediu, accentuat şi grav, bolnavi cronici, bolnavi Alzheimer, persoane care provin din familii fără posibilităţi financiare. Personalul este format din 17 asistente şi un medic, acesta urmărind redobândirea capacităţilor de reintegrare cât mai rapidă în societate şi familie a pacienţilor.
��
4. Infrastructura
4.1. Infrastructura de transport:
Drumuri naţionale, judeţene şi comunale
Infrastructura de drumuri este bine dezvoltată, asigurându-se legături bune între localităţile din zonă, aceasta fiind străbătută de E70, care intră în ţară din Serbia pe la punctul de trecere frontiera Stamora-Moraviţa şi face legătura, prin Timişoara, cu sudul ţării. De asemenea Microregiunea este străbătută şi de o serie de drumuri naţionale şi judeţene, precum DN 57, 58 şi 59. Infrastructura feroviară, formată încă din secolul trecut ca urmare a impulsionării date de dezvoltarea industriei judeţului Timiş, se bucură astăzi de o densă reţea de cale ferată comparativ cu cea de la nivel naţional. Zona este traversată de o axă importantă Timişoara-Belgrad care ajunge la Zagreb-Milano. Cu toate acestea, este important de subliniat că această reţea este învechită. Localităţile din Microregiunea Timiş-Torontal sunt străbătute de mai multe drumuri, care fac legătura între ele, dar şi cu marile oraşe din apropiere. La nivelul unităţilor componente, infrastructura de transport este reprezentată astfel:Banloc – este legată cu oraşul Timişoara prin calea ferată Timişoara – Jebel – Giera şi drumul naţional (E 94) Timişoara – Deta (43 km) – Stamora-
�2
Moraviţa. Legătura cu Banloc se desfăşoară prin drumul judeţean Deta – Banloc (7 km). Calea ferată Jebel – Giera, care face legătura cu Timişoara, leagă numai două sate din comună, şi anume Banloc şi Livezile. Populaţia celorlalte sate din comună e nevoită să se deplaseze la staţiile respective. Localitatea cea mai dezavantajată în această privinţă este satul Partoş, care se află la distanţa de cca 7 km de Banloc, fapt care constituie şi un impediment în transportul produselor agricole, şi mai ales, piscicole care se recoltează anual în cantităţi însemnate (din pescăria Topolia, aflată în imediata apropiere a satului Partoş) pentru aprovizionarea oraşelor din judeţul Timiş.
Birda – este străbătută de drumul judeţean 568A care leagă drumul naţional DN59 şi Voiteg de Reşiţa, la o distanţă de circa 40 km de municipiul Timişoara, 20 km de oraşul Deta şi 9 km de Gătaia.
Ciacova –este legat de Timişoara şi de alte localităţi prin linia ferată Timişoara-Jebel-Giera având 2 staţii în localitate Ciacova şi Ciacova-Tirg ambele având linii secundare pentru rampe de descărcare. În anul 2005, în ceea ce priveşte străzile existente avem următoarele rezultate: lungimea străzilor orăşeneşti – 22 km; lungimea străzilor orăşeneşti modernizate - 4 km.
Cele 4 sate din componenţă (Cebza ,Macedonia, Obad si Petroman) sunt legate de satul reşedinţă prin drumuri comunale, distantele intre localitatea de reşedinţă şi satele componente sunt:Ciacova - Cebza - 7 km pe DJ 693 B; Ciacova - Macedonia - 7 km pe DC 196Ciacova - Obad - 3 km pe DC 197Ciacova - Petroman - 4 km pe DC 195
Deta - este un nod rutier situat ca un punct către care converg mai multe drumuri locale, dar în care se întretaie şi două artere importante şi anume: drumul ce leagă Câmpia Torontalului cu munţii cărăşeni şi cel ce face legătura între Timişoara şi punctul vamal de frontieră cu Serbia şi Muntenegru, respectiv şoseaua E 70. În anul 2005, în ceea ce priveşte străzile existente avem următoarele rezultate: lungimea străzilor orăşeneşti – 17 km; lungimea străzilor orăşeneşti modernizate - 12 km
��
Gătaia - se găseşte situată pe drumul naţional DN58 ce leagă municipiul Timişoara cu municipiul Reşiţa(Caraş-Severin), aflându-se la o distanţă de 52 km de Timişoara şi 47 km de Reşiţa. În anul 2005, în ceea ce priveşte străzile existente avem următoarele rezultate: lungimea străzilor orăşeneşti – 23 km; lungimea străzilor orăşeneşti modernizate - 4 km
Ghilad - comuna este traversata de DJ.959/A (parţial asfaltat), care face legătura între oraşele Timişoara –Ciacova - Deta şi care se uneşte cu DN 59 şi cu E70. O alta cale de comunicare este calea ferata care traversează comuna Ghilad pe linia Ghilad – Giera, localitatea dispunând şi de o haltă.
Liebling - comuna Liebling si satul Iosif dispun fiecare de câte o gara, iar satul Cerna are o distanţă de 18 km de parcurs pâna la gara din Liebling. În ceea ce priveşte starea drumurilor, aceasta se prezintă astfel:
Liebling, 10 km drum comunal, pietruit 70%, asfaltat doar drumul judeţean;
Iosif, 3 km drum comunal, pietruit 2 km, asfaltat drumul judeţean;
Cerna, 5,5 km drum comunal, pietruit 2 km.
Moraviţa - localitatea se găseşte la 60 de km de Timişoara, pe drumul naţional DN59 (european E70) aproape de graniţa cu Serbia. Pe teritoriul comunei se găseşte punctul de frontieră “Stamora Moraviţa”.
Voiteg – se situează la 36 km sud de municipiul Timişoara şi 7,5 km nord de oraşul Deta, pe drumul naţional DN59 (sau E70). Este străbătut de calea ferată Timişoara - Moraviţa (Vârşeţ) şi este capăt de linie pentru calea ferată Voiteg - Reşiţa. În paralele, la limita sudică a Voitegului începe drumul naţional DN58B, Voiteg - Reşiţa.
4.2. Dotări tehnico-edilitare
Potrivit datelor înregistrate de Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş, 2005 la nivelul Microregiunii Timiş-Torontal avem următoarea situaţie: 215,9 km – lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei
potabile;
��
137,6 km - lungimea totală simplă a conductelor de gaz; 39,3 km - lungimea totală simplă a conductelor de canalizare.
Localitate Reţea de apă (km) Reţea de gaz (km) Reţea de canalizare (km)
Banloc ��,7 ��,� �2,�Birda
Ciacova 2�,� Denta �7,� 2�,� Deta ��,7 �2,� �2,�
Gătaia 2�,� �2,� �,7Ghilad Giera �2,2 �,�
Jamu Mare �0,2 Jebel ��
Liebling �� Moraviţa �� ��,� Pădureni
Voiteg ��,� ��,2
În cazul oraşului Deta există o reţea de gaze naturale neasociate de sondă pe întreg teritoriul oraşului, la care sunt racordate atât societăţile comerciale cât şi gospodăriile populaţiei. În ceea ce priveşte reţeaua de electricitate aceasta este bine reprezentată, toate localităţile din Microregiunea Timiş-Torontal fiind racordate la curent electric.
4.3. Reţeaua de comunicaţii
Reţeaua de telefonie fixă şi mobilă are acoperire pentru toţi operatorii cunoscuţi din România. Prin intermediul reţelei de cablu TV sau prin satelit, la nivelul Microregiunii sunt receptate canalele de radio şi TV în marea majoritate a localităţilor. Toate primăriile sunt conectate la internet. Potrivit datelor furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Timiş, la nivelul anului 2005 au existat în Microregiune un număr de 11.992 abonamente radio şi un număr de 12.792 abonamente TV. La nivelul fiecărei localităţi, situaţia se prezintă astfel:
��
Localitate Număr de abonamente radio Număr de abonamente TVBanloc �2�� �2��Birda ��� ���
Ciacova ���� ����Denta ���Deta 20�� 20��
Gătaia ���� ����Ghilad ��� ���Giera ��� �7�
Jamu Mare ��7 ���Jebel ��� ���
Liebling ��7 ���Moraviţa ��� �2�Pădureni ��� ��7
Voiteg �0� �0�
4.4. Unităţi bancare
Unităţi bancare întâlnim în oraşul Deta, unde îşi desfăşoară activitatea filiala Băncii Reiffesen, Serviciul de Trezorerie şi o Agenţie C.E.C. De asemenea, în Ciacova există o reprezentanţă a Agenţiei CEC, situată în Piaţa Cetăţii nr.1A.
4.5. Unităţi de politie, jandarmi si pompieri
La acest capitol situaţia se prezintă în felul următor: 3 unităţi de poliţie de oraş; 11 posturi de poliţie comunală (găsindu-se astfel câte un post de
poliţie în fiecare dintre cele 11 comune cuprinse în Microregiunea Timiş-Torontal);
1 staţie de pompieri, care se găseşte situată în oraşul Deta. La nivelul Microregiunii nu există nici o unitate de jandarmi, aceştia sunt repartizaţi de la Timişoara pentru protecţia unor obiective (exemplu: Judecătoria).
��
5. Activitatea economică
Activitatea socio-economică a Microregiunii gravitează în jurul celor trei oraşe cu un plus pentru oraşul Deta, care polarizează mare parte din zonă prin activitatea industrială desfăşurată, aici excelând cea a lemnului, textilă şi de pielărie, alimentară, dar şi concentrarea activităţilor bancare, de sănătate şi învăţământ.
Cu toate acestea, zona este slab reprezentată industrial, fiind mai degrabă preponderent agrară, cu un cult dezvoltat şi recunoscut al oamenilor pentru muncă şi proprietate.
5.1. Situaţia generală a întreprinderilor active din Microregiunea Timiş-Torontal
Cele mai mari firme care îşi desfăşoară activitatea în această zonă se întâlnesc în Deta, fiind vorba despre S.C.Eybl SRL şi SA Plapaf S.C. EYBL SRL (Deta) - o întreprindere mijlocie cu profil textil,
care a fost construită în cursul anului 1999 din temelie şi care acum este o unitate dintre cele mai moderne din estul Europei în domeniu. Această societate cu capital social străin are în jur de 1900 angajaţi (din care, 1100 din Deta), captând forţa de muncă a oraşului şi pe cea din
�7
localităţile învecinate. Firma Eybl a echipat până în momentul de faţă circa 1.350.000 automobile cu volane realizate la Deta;
S.A. PLAPAF (Deta) - activitatea principală este prelucrarea lemnului, firma având un număr de 390 angajaţi.
5.2. Meserii tradiţionale
Dintre meseriile tradiţionale practicate la nivelul Microregiunii, întâlnim: rotar, fântânar, potcovar, dărăcit lâna, oier, croitor, pantofar. Din păcate, acestea nu se mai practică foarte mult la momentul actual, micii meşteşugari fiind pe cale de dispariţie. În acest sens, se impune dezvoltarea unor demersuri pentru reînvierea unor vechi meserii, fapt ce ar putea contribui la creşterea potenţialului turistic al zonei. Acest lucru ar reprezenta totodată şi o modalitate de dezvoltare economică, prin susţinerea cooperativelor meşteşugăreşti locale.
5.3. Agricultura
Asistenţa de specialitate în domeniul agriculturii se asigură prin Camera Agricolă care este subordonată Direcţiei Agricole a Judeţului Timiş. Ocupaţia principală a locuitorilor din localităţile aferente este reprezentată de agricultură, cultura mare în special şi zootehnia ca activitate complementară. Cu câteva mici excepţii, circa 1000 de ha de pădure, terenul este agricol, din care 75% este arabil. Practicarea agriculturii este favorizată în regiune de clima temperat continentală dar şi de respectul locuitorilor pentru pământ. Suprafeţele agricole sunt lucrate individual, în asociaţii agricole si exploataţii familiale. In ceea ce priveşte structura culturilor se manifestă o specializare pentru cultura grâului, orzului, porumbului şi florii soarelui. Creşterea animalelor ocupă un loc important in domeniul agriculturii, prioritara fiind creşterea bovinelor ovinelor si porcinelor. Tranziţia a afectat atât suprafeţele cultivate anual cât şi efectele lucrărilor şi tehnologiilor utilizate pentru obţinerea de producţii. Astfel, dacă până în anul 1997 orice suprafaţă era cultivată şi exploatată cât mai intensiv, s-a ajuns ca astăzi o mare parte dintre terenuri să rămână nelucrate ani de zile. Acest fapt a dus şi la o decontaminare a terenurilor de pesticide, fapt care ar permite ca să se poată trece pe aceste terenuri la o agricultură ecologică.
��
În ceea ce priveşte forţa de muncă implicată în acest sector, se pune treptat problema calificării acesteia, extrem de necesară pentru a asigura o bună utilizare a maşinilor şi utilajelor agricole. Acest aspect se va accentua şi mai mult în viitorul apropiat.
5.4. Industria
Industria este slab dezvoltată la nivelul Microregiunii. Cele mai importante firme se găsesc reprezentate la nivelul oraşelor Deta şi Gătaia, existând mici întreprinderi locale sau ale unor investitori străini şi în cadrul altor localităţi. Întreprinderile mici şi mijlocii sunt axate în special pe prelucrarea lemnului, a produselor lactate, panificaţie, prelucrarea cărnii, textile şi pielărie. În zona descrisă au fost identificate un număr de 576 societăţii comerciale cu diferite activităţi.
5.5. Servicii publice
Serviciile de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, colectarea şi eliminarea deşeurilor, transportul local, iluminatul public, cablul TV şi internet, telefonie şi distribuţie energie electrică sunt asigurate de către societăţi comerciale din domeniu, cu capital de stat sau private. La nivel de oraş sunt în general bine reprezentate de oraşul Deta, cu creşteri semnificative în domeniul telecomunicaţii şi transporturi, tranzacţii financiare în special aceasta după investiţiile de capital din 1999-2000.
5.6. Comerţ
Societăţile comerciale sunt destul de numeroase la nivelul Microregiunii, furnizând o mare parte dintre produsele necesare populaţiei. Se constată însă existenţa unui număr limitat de unităţi ce comercializează produse cu specific local.
5.7. Turismul si obiectivele turistice ale zonei (pe scurt)
Principalele obiective turistice sunt reprezentate de castel, muzee, biserici, dintre care amintim: Castelul de la Banloc, Mănăstirea “Sf. Iosif”
��
de la Partos, Castelul de la Ciacova, Mănăstirea Săracă de la Gătaia, Conacul Mociuni, Mănăstirea “Sf. Gheorghe” atestată în ���� (Birda ). Din totalul de 333 monumente istorice aflate în evidenţa Ministerului Culturii şi Cultelor în judeţul Timiş, în Microregiunea Timiş Torontal se regăsesc 29 de monumente.
Repartiţia monumentelor istorice
CASTELUL DE LA BANLOC: Faţada de sud a castelului din Banloc in anul 1906.
�0
În anul 1759 se termină construcţia castelului din Banloc; el e aşezat în centrul comunei, iar în anul 1793 castelul, zidit pe temelii vechi, a fost etajat, familia Karácsonyi înzestrând cele 31 încăperi cu valori artistice deosebite, iar parcul cu arbori exotici rari, între care şi un salcâm din suta de exemplare aduse din America, în timpul Mariei Tereza (1740 – 1780), copac încă existând cu câţiva ani în urmă. Asuprirea românilor, a determinat la începutul secolului al XIX-lea asedierea castelului mai bine de o săptămână, mulţi dintre asediatori sfârşind în furcile ridicate pe locul din hotar ce le păstrează şi astăzi numele, sau în camera de tortură din podul castelului, păstrată şi ea. După 1919 castelul devine reşedinţă regală, fiind proprietatea uneia dintre prinţese. După abdicarea forţată a Regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, prinţesa Elisabeta a părăsit ţara, castelul din Banloc primind de-a lungul timpului mai multe destinaţii: întreprindere agricolă de stat, ocol silvic, azil de bătrâni, casă de copii şi în cele din urmă, şcoală generală. Instituţia de învăţământ a funcţionat în castelul de la Banloc până la cutremurul din 12 iulie 1991, care a şubrezit construcţia regală.
Mănăstirea Sfântul Gheorghe, Birda (1485)
��
Prima Biserică Romano-Catolică din Deta (1724)
Cula din Ciacova (sau Turnul Medieval)
In perioada 1390-1394 s-a ridicat o cetate, înconjurată de o reţea de canale, fapt ce o făcea greu de cucerit. Din vechea cetate a supravieţuit doar turnul de veghe, pe care localnicii îl numesc “CULA”, care stă mărturie istoriei acestei aşezări.
�2
De la cei 23,7 metri înălţime, Cula scrutează împrejurimile, trecând în revistă cele trei cruci ale bisericilor din Ciacova.
Astfel că, centrul Ciacovei păstrează -deşi modernizat- locul de adunare al soldaţilor turci care deserveau dispozitivul de pază al cetăţii. Pe drumul judeţean Ciacova-Cebza se mai găseşte şi un pod construit de turci, de asemenea cu elemente arhitecturale specifice, numit de localnici “Podul Turcesc”, care în prezent nu este folosit.
Mănăstirea Săracă este aşezată în plină câmpie bănăţeană, în localitatea Şemlacul Mic, oraşul Gătaia, la 67 km sud de Timişoara. Data exactă a întemeierii mănăstirii nu este cunoscută; prima atestare documentară este din anul 1270. Surse franciscane de la începutul secolului XV menţionează mănăstirea ca „pepinieră de schismatici”, centru de rezistenţă la încercările de catolicizare a creştinilor din Banat.
Biserica mănăstirii a fost rezidită în 1443 de către călugărul Macarie de la Tismana şi apoi renovată în 1730, de către Giuriciko Lazarevici şi fiii săi Nicolae şi Jivan. Tot în 1730 se re-pictează fresca de către zugravii Andrei cu fiul său Andrei, împreună cu Iovan şi Chiriac. La începutul secolului XVIII mănăstirea adăpostea o şcoală unde se învăţa şi pictura de icoane. Mănăstirea
��
funcţionează până în 1778, când din ordinul împăratului Iosif al II-lea este comasată cu Mănăstirea Mesici de lângă Virseţ, unde sunt duse şi obiectele de valoare(cărţi,icoane, obiecte de cult). În anul 1782 autorităţile austriece scot la licitaţie clădirile mănăstirii care sunt cumpărate de către Ioan Ostoici, un dregător bogat din Timişoara. Mănăstirea va rămâne în proprietatea familiei Ostoici timp de 150 de ani, perioadă în care se părăgineşte dobândindu-şi denumirea actuală de „ Săraca”. În 1932 Mănăstirea Săraca e cumpărată de episcopia Caransebeşului şi redevine aşezământ monahal. Desfiinţată din nou în urma decretului comunist din 1959, va funcţiona ca parohie până în 1978, când se reia viaţa monahală. În anul 1963 au început lucrările care au dus la restaurarea completă a bisericii şi a picturii.
6. Protecţia mediului înconjurător
6.1. Factorii de mediu
În ceea ce priveşte factorii de mediu, zona este puţin poluantă iar din cauza nelucrării unei părţi însemnate din suprafaţa agricolă a scăzut şi nivelul de pesticide din sol. Acest aspect poate favoriza practicarea unei agriculturii ecologice şi biologice, protejate prin legislaţia europeană. În ceea ce priveşte problemele cu care se confruntă localităţile din această arie geografică amintim problemele legate de managementul deşeurilor menajere şi industriale, precum şi de alimentarea cu apă şi canalizare. Cu toate acestea, s-a făcut un pas important prin începerea la Ciacova a proiectului Eco-Ciacova, care are în vedere gestionarea deşeurilor menajere. Nivelul scăzut al veniturilor populaţiei din mediul rural, ridică probleme cu privire la posibilitatea acestora de a-şi adapta producţia şi activităţile zilnice în conformitate cu normele de mediu stabilite la nivelul Uniunii Europene.
6.2. ,,Zonele verzi” şi zonele de agrement
Oraşul Deta dispune de un ştrand cu apă termala, care are proprietăţi terapeutice în afecţiunile reumatismale, unele boli dermatologice şi vindecarea rănilor. Ştrandul termal dispune de o capacitate de cazare de 30
��
locuri în căsuţe. De asemenea, la nivelul oraşului Deta întâlnim un parc natural, rămăşiţa vechilor păduri, ce reprezintă o îmbinare de arbori: stejari, tei, arţari, păducel şi salcâmi, unele exemplare de stejari, având o vârstă considerabilă de peste 400 de ani. Totodată zona este propice organizării diferitelor activităţi recreative precum pescuitul şi vânatul. Activităţile sportive din oraş se desfăşoară în cadrul unităţilor de învăţământ, precum şi in parcul oraşului care cuprinde un teren multifuncţional: tenis de câmp, handbal, un ştrand cu bazin de mari dimensiuni, în vecinătatea căruia se găseşte stadionul oraşului cu pistă de alergare.
7. Cultura
7.1. Infrastructura si activităţi culturale (sărbători şi tradiţii cu specific local, monumente istorice, muzee, biblioteci)
În ceea ce priveşte infrastructura culturală, aceasta se prezintă astfel la nivelul Microregiunii: 28 de biblioteci; 1 casă de cultură; 5 cămine culturale şi 1 muzeu.
Localitate Biblioteci Case de cultură Cămine culturale Muzee
Banloc � Birda � �
Ciacova 2 � Denta 2 Deta � � �
Gătaia � Ghilad 2 Giera 2
Jamu Mare � Jebel
Liebling 2 Moraviţa � Pădureni
Voiteg �
��
Viaţa culturală a Microregiunii poartă amprenta condiţiilor speciale şi aparte ale acestei zone. În devenirea sa este cultura rezultată din interacţiunea datinilor, tradiţiilor şi obiceiurilor populaţiei eterogene care a lucrat şi continuă să lucreze aici. De la întemeierea localităţilor şi până în prezent, pe aceste meleaguri au trăit la un loc unguri, germani, sârbi şi românii. Cultura acestor locuri a fost marcată de elemente specifice fiecărui segment etnic al populaţiei, îmbinând particularităţi ale fiecăreia într-o cultură multietnică. În cadrul Microregiunii activează câteva organizaţii neguvernamentale care îşi aduc contribuţia la dezvoltarea socială şi culturală a locurilor. Dintre aceste organizaţii amintim:Asociaţia Timiş Torontal – are ca obiectiv dezvoltarea comunitară şi
socio-culturală a zonei;Asociaţia Pro Liebling – ca domenii de activitate amintim: social,
cultural, educaţional şi promovarea mediului;Asociaţia Giera – urmăreşte dezvoltarea comunitară, dezvoltarea
mediului şi susţinerea activităţilor pentru tineret;Asociaţia Prietenii Democraţiei, Ghilad – desfăşurarea unor
activităţi pentru tineret, activităţi sportive, culturale şi de protecţie a copilului;
Asociaţia Corală DOINA, Gătaia – o fracţiune din această asociaţie culturală desfăşoară activitate efectivă în corul bisericesc;
Asociaţia Umanitară Zlat Bres din satul Breştea având ca scop principal dezvoltarea comunitară, preşedintele asociaţiei fiind domnul Radulov Petru.
În ceea ce priveşte viaţa artistică, un motiv de mândrie pentru comuna Ghilad o reprezintă valoroasa capodoperă lăsată de pictorul Viorel Crista care s-a născut şi a trăit în Ghilad. Cultura localităţii Denta a fost marcată de elemente specifice fiecărui segment etnic al populaţiei, îmbinând particularităţi ale fiecăreia într-o cultură multietnică de aici rezultând o specificitate aparte In comună funcţionează trei cămine culturale precum şi 7 biserici. Primul fabulist cunoscut în România este Nicolae Oţălea şi era din Denta. Comuna Denta a dat o mulţime de intelectuali, dintre care amintim: pe baronul Carol Gheorghe Achile Hauser, pe baronul Bernard Hauser, care
��
a absolvit Academia de Cultură din Viena, Baronul Dr. Lothar Hauser, care a fost consul general în Varşovia. Viaţa culturală, obiceiurile şi tradiţiile sunt organizate pe drumul dintre naştere şi moarte. Un bun exemplu în acest sens este reprezentat de tradiţiile întâlnite la Banloc, pe care le putem descrie astfel:a) Obiceiuri la naştere:În a treia zi de la naştere “ziua ursitoilor”, moaşa duce: mâncare, cămăşuţă, faşă şi “pogace” – pâine nedospită – pe care nu o mănâncă cei din casă, ci o dau, dacă noul născut e băiat – unui băiat – iar dacă e fată, unei fete din vecini, spre mâncare. Tot în această zi, din partea unei femei în vârstă din casă, i se pune la cap – în cazul că e fetiţă – o oglindă, piaptăn, ac, furcă de tors, carte, creion; iar dacă e băiat: numai carte şi creion.
b) Obiceiuri la botez: De obicei, la şase săptămâni sau mai mult, după naştere, are loc botezul,
care este cel mai important moment după naştere, dar şi cel mai spectacular. Prin botez se realizează încadrarea în familie a noului născut, când i se dă şi numele ( în acest sens, s-a cam pierdut obiceiul tradiţional de a se pune nume după numele unui înaintaş din familie, al tatălui sau al naşului). După cum spun bătrânii, botezul are loc la 40 de zile după naştere, pentru că “atunci mama este curată, adică s-a curăţat de toate cele după născare...”. Astăzi, în multe cazuri, botezul se face “când pot oamenii”, uneori chiar la şase luni sau mai târziu; în alte cazuri chiar odată cu nunta părinţilor noului născut. Pentru botez, moaşa de neam şi nănaşa, împreună cu soţii lor, vin la casa finului, adică a noului născut. Moaşa aduce în dar o perină mare şi un rând de haine pentru copil, iar nănaşa aduce ca dar finului o lumânare mare (de botez), flori şi o bucată de pânză sau stofă, uneori chiar haine. Aceste daruri se numesc “crişma” şi se leagă la lumânarea de botez. După strângerea chemaţilor la casa finului, pe drum până la biserică, noul născut este purtat în braţe (azi în cărucior sau maşină) de către “moaşa de neam” (la Banloc i se spune “babă”). La intrarea în biserică, preotul va face (din nou) molifta mamei (curăţirea de păcate), apoi botează copilul, timp în care “baba” (“moaşa”), împreună cu preotul, trebuie “să spună CREZUL”. După botezul religios, nănaşa este cea care va purta copilul în braţe până acasă. Ajunsă acasă, aceasta trebuie să îl dea pe fereastră mamei, întrebând-o: “Îţi trăbuie copilu’ botezat?...” Mama, sigur, răspunde afirmativ şi, totodată rosteşte câteva dorinţe despre cum ar vrea să-i fie noul născut în viitor.
�7
c) Obiceiuri de logodnă-căpară-peţit: Trecerea fetei de la vârsta de 13 (15) ani în sus, era marcată de un obicei distinctiv şi anume, acela de a purta “o cotrânţă” şi la spate. Se spunea că “a luat cu două”. Acest eveniment, al trecerii fetelor de la grupa de fete mici la cele mari se petrecea în “joia mare” din săptămâna Paştelui. Acest act era marcat şi de unele ieşiri ale acestor persoane din rândul celor mici prin egalizarea lor cu fetele mari la lucru, care se petrecea cu ocazia aducerii apei de la sursa de aprovizionare cu apă potabilă. Din acest moment fata putea fi cerută în căsătorie. Cererea în căsătorie “peţitul” se făcea printr-un intermediar ”peţitor”, care de obicei, era o femeie rudă (“neam”) cu una dintre părţi, cu cea a băiatului mai des. Apoi, după ce s-au înţeles, adică după ce “au făcut pace” (înţelegere), cuscrii şi neamurile se cinstesc cu ţuică la casa fetei. Soacra mare – mama băiatului – dă fetei “o pogace” pe care sunt puşi bani – “căpara” – în suma ce o stabilesc împreună. Aceşti bani, în caz că fata lasă băiatul, părinţii ei trebuie să-i restituie îndoit, iar dacă băiatul lasă fata, îi pierde. În timpul de la peţit până la nuntă, soacra mare duce de trei ori mâncare viitoarei nurori. A treia oară, duce şi un “orman” (dulap) pentru ca mireasa să-şi depună hainele. Dacă părţile cădeau de acord, atunci fata era obligată să ornamenteze caii peţitorilor cu “ştergare” lucrate artistic în casă, chiar de mâna fetei. Acestea erau semnul care arăta că peţitul a fost făcut cu succes, semn care dovedea că părţile au căzut de acord. Până la oficierea nunţii, fata – dimpreună cu rudele (verişoare, mătuşi etc.) lucrau la zestrea fetei care se compunea din obiecte ca: “ponevi” (covoare), feţe de perină cusute, ştergare care se puneau după gât, la nuntaşi, de obicei la rudenii.
d) Nunta: Cu câteva zile înainte de nuntă, unul sau doi “gineri” (“giveri”) sau alţi tineri, călări pe cai, împodobiţi cu ştergare, “ponevi” şi cu clopoţei, cheamă la nuntă. În ziua nunţii, giverii, după ce mănâncă la mire acasă, dacă soseşte “nănaşul”, ei pleacă după mireasă. “Nănaşul” are ca ajutor – însoţitor pe un “stăgâş” – cuvânt care derivă de la purtătorul steagului – simbolul nunţii. Ca o persoană cu funcţii în timpul ceremonialului nunţii mai este şi “givărul” – care e similar cu “cavalerul de onoare” şi care are misiunea de a păzi mireasa şi mirele.
��
Giverii, mirele, naşul şi nuntaşii pleacă după mireasă însoţiţi de muzicanţi. Nu intră în casa miresei până n-o răscumpără cu bani. Ea le dă “peşchire” (prosoape), pe care le leagă după cap şi le poartă tot timpul cât ţine nunta. La sfârşit, se răscumpără de mireasă, sub formă de licitaţie. Înainte de plecare din curtea miresei, aceasta îşi ia rămas bun de la cei dragi, apoi pleacă la biserică, însoţită de toţi nuntaşii. După ceremonia religioasă, în momentul ieşirii mirilor din biserică, mireasa aruncă peste cap un măr cu bani sau numai bani, spre bucuria copiilor din împrejur; muzicanţii cântă “La mulţi ani!”, apoi întreg alaiul se îndreaptă spre casă. Ajungând la casa mirelui, trăsura cu mireasa sa şi cu naşul, după ce închină cu socrul mare şi ceilalţi nuntaşi, care au coborât din trăsuri, de trei ori ies la stradă, zicând unii către alţii: “Sănătate!”...”cale-ntoarsă!”. Intrând a treia oară în curte, socrul mare coboară mireasa şi o dăruie cu bani, iar ea îi sărută mâna şi-i leagă un “ştergar” după cap. O primeşte, apoi, soacra cu pâine şi lumina aprinsă; îi dăruie bani, iar ea îi sărută şi ei mâna, după care îi leagă un ştergar după cap. Spre ziuă, se desparte părul miresei, la care lucru şi mirele ia parte, cu un piepten pentru lână. Din acest moment, femeia nu mai are voie să poarte părul atârnat în cozi. Tot acest ceremonial era acompaniat de orchestră, care cânta un cântec de jale. Spre ziuă, după ce mireasa e pieptănată, soacra mare o înveleşte, în cântatul nuntaşilor. Intră învălită, sărută mâna naşului şi la nuntaşi, care o dăruiesc cu bani, iar ea dăruieşte naşilor, giverilor şi giveriţelor: cârpe, pânză, batiste. În sfârşit, întreaga nuntă petrece naşul până acasă, după care nunta se termină.
e) Înmormântarea: Când moare cineva, un membru al familiei merge la clopotar (“crâsnic”) pentru a trage clopotele (“zvoanele”). Cei rămaşi acasă spală corpul mortului cu apă rece sau călduţă, în care se pune puţin var, apoi îl îmbracă şi i se înţeapă la piept în cămaşă un ac nefolosit cu vârful în sus. Se aşează între ferestre, aprinzându-se lumânări, dar fără pereche. I se ocolesc cu un fir negru de lână, de trei ori, picioarele. Seara se cheamă preotul, care împreună cu un cantore (cântăreţ bisericesc) oficiază serviciul religios pentru “ieşirea sufletului”, după care se dă o cină la cei ce stau la priveghiu – fiertură cu trei pogăci. În dimineaţa înmormântării se dă mâncare groparilor. La înmormântarea propriu-zisă se oficiază un scurt serviciu religios în curte, răspunsurile la
��
cântările preotului, făcându-le cantorele (cântăreţul bisericesc) sau corul bisericesc. Pe drum, până la biserică, corul interpretează cântece specifice pentru înmormântare, iar la colţuri de străzi realizează răspunsuri la “ectenie”. În biserică se oficiază slujba religioasă, specifică înmormântării. Pe drum, până la cimitir, corul bisericesc îşi continuă activitatea propriu-zisă. După înmormântare, se face “o pomană”, unde sunt invitaţi, pe lângă preot şi cântăreţi şi cei care au participat efectiv la înmormântare, având diverse sarcini: la steaguri (aproximativ 5 persoane); groparii (4+1); cel care duce crucea; cel care poartă cădelniţa; cea care duce traista cu colaci; uneori – cel care duce mortul cu căruţa bisericii şi clopotarul. La pomană mai participă vecini, rudenii etc. În ziua următoare, membrii familiei merg la cimitir. În drum spre cimitir nu au voie să vorbească nimic, doar la întoarcere au acest drept. La 9 zile, 6 săptămâni, 6 luni, 1 an se fac pomeni. De menţionat că la pomana de 6 săptămâni se dau haine de pomană unei persoane, precum şi alte obiecte folosite de cel decedat în timpul vieţii: scaun, prosop, piaptăn etc. Tot la 6 săptămâni, cei care au posibilităţi materiale, fac “un parastas” la biserică. Tot până la 6 săptămâni, de obicei o fată din vecini, sau un băiat, în fiecare dimineaţă pleacă la fântână (sau pompă) cu două ulcioare “să tragă izvorul”.
8. Administraţia publică locală:
8.1. Structura Administraţiei Publice Locale
Structura administraţiei publice este reprezentată la nivel local de primăriilor celor 3 oraşe cuprinse în cadrul Microregiunii şi a celor 11 comune. Administrarea locală se împarte între primar (puterea executivă) şi consiliul local (puterea legislativă locală). Organigrama fiecărei localităţi variază în principal în funcţie de mărimea localităţii şi resursele bugetului local. De remarcat este faptul că la nivelul tuturor localităţilor din Microregiune există câte un promotor local, care se ocupă de iniţierea şi implementarea unor programe de dezvoltare locală şi comunitară. Conform alegerilor din anul 2004, structura Consiliilor Locale din unităţile componente ale Microregiunii era următoarea:
�0
LOCALITATEA PD PNL PSD PRM PNTCD UDMR
BANLOC � � � � � BIRDA � � � 2
CIACOVA 2 � � DENTA � 2 � � � �DETA � 2 � � 2
GATAIA � 2 2 � �GIERA � � � �
GHILAD 2 � � JAMU MARE � � �
JEBEL � 2 � � LIEBLING � 2 � LIVEZILE 2 2 � � � PADURENI 2 � � MORAVITA � 2 � �
VOITEG � � �
LOCALITATEA INDEP. PER PP PC FDR PNG
BANLOC BIRDA
CIACOVA � DENTA DETA � �
GATAIA GIERA �
GHILAD JAMU MARE
JEBEL 2 � LIEBLING � LIVEZILE � �PADURENI � MORAVITA � �
VOITEG
��
8.2. Varietatea cooperărilor la nivel inter-regional, naţional si internaţional
În cadrul Microregiunii Timiş Torontal, primăriile şi consiliile locale sunt parte la Asociaţia oraşelor şi comunelor din România, aici regăsind filiala Uniunii Bulgare din Banat, Filiala Forumului German, diferite asociaţii comunitare care au ca scop principal dezvoltarea rural - comunitară, a protecţiei femeii şi copilului, a persoanelor dezavantajate, a problemelor de protecţie a mediului şi realizarea infrastructurii pentru protejarea mediului înconjurător, promovarea şi sprijinirea tineretului, dezvoltarea unui cadru propice comunicării interetnice. În ultimii ani, la nivelul Microregiunii Timiş-Toronatal au fost desfăşurate mai multe proiecte în parteneriat, în colaborare şi cu finanţare din partea unor diferite structuri naţionale şi internaţionale. O colaborare de succes este cea desfăşurată cu Centrul de Asistenţă Rurală din Timişoara, promotor al promotorilor locali şi factor important în susţinere Grupurilor de Acţiune Locală (GAL-uri).
Partea a II-a: ANALIZA SWOT A MICROREGIUNII TIMIŞ-TORONTAL:
1. Delimitare conceptuala
Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităţilor şi a ameninţărilor care a fost creată şi utilizată de întreprinderi ca instrument de formulare a strategiilor.
Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum şi identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriului şi este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administraţiilor publice.
Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a cadrului general al situaţiei existente pentru ca în cadrul discuţiilor toţi participanţii să aibă o “bază comună”.
Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivel comunităţii
�2
dispun de o informare asimetrică şi au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.
Tehnica SWOT de discuţie/analiză şi cercetare se bazează pe metoda “brainstorming”-ului, care s-ar traduce printr-o discuţie între persoanele implicate în activitatea de elaborare a strategiei.
Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări.
Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o întrebare fundamentala la care trebuie să se răspundă. Dintr-o analiză a indicatorilor comunităţii pot rezulta o întreagă gamă de puncte tari. Acestea pot fi “puncte tari-grele (hard)” şi “puncte tari-uşoare (soft)”. Dacă, în mod normal, primele se identifică destul de repede, celelalte se conturează prin discuţii ulteriore sau din activităţi de cercetare.
Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus faţă de punctele tari, acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Şi în cazul analizei punctelor slabe este posibil să facem distincţia între “puncte slabe-grele” şi “puncte slabe-uşoare
Al treilea parametru se referă la zona oportunităţilor. Acestea pot fi studiate şi discutate doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată. In acest stadiu, se impune o nouă descriere, mult mai clară persoanelor implicate.
Ar putea exista probleme în cadrul analizei dacă punctele tari şi oportunităţile se suprapun. Există o diferenţă clară între aceşti doi parametri. O regulă simplă, dar folositoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a verifica dacă există o distincţie clară între punctele tari şi oportunităţi. Ameninţările includ implicaţiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza oportunităţilor şi a ameninţărilor implică un melanj al efectelor interne şi externe ale politicii. Efectele externe pot genera într-un fel ameninţări. În analiza SWOT nu exista o corespondenta exclusiva intre puncte tari si oportunităţi, pe de o parte, si puncte slabe si ameninţări pe de alta parte. Uneori, unele elemente de forţa pot conduce la ameninţaţi într-un scenariu “ după politică”. Punctele tari şi punctele slabe sunt concepte “statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp = CEEA CE EXISTĂ. Oportunităţile şi ameninţările au în vedere viitorul, şi se referă la
��
alegerile pe care le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare = CEEA CE VA FI. Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acţiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:
• construieşte pe Punctele Tari, • elimină Punctele Slabe, • exploatează Oportunităţile, • îndepărtează Ameninţările.
��
5. Analiza SWOT pentru domeniile: Cadrul natural, Mediul, Populaţia, Infrastructura
PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:Cadrul natural:Poziţionarea geografică în apropierea oraşului Timişoara, frontierei cu Serbia şi Ungaria şi la intersecţia unor importante zone transfrontaliere (DKMT);Rezerve bogate de apă (Timiş, Moraviţa, Bîrzava) şi a pânzei freatice;Fauna şi flora deosebit de diversificată.Mediul:Climă temperat-continentală;Prezenţa resurselor naturale: păduri, gaz metan de sondă, ape geotermale, faună.Proiectul în derulare Eco-Ciacova privind gestionarea deşeurilor.Populaţia:Existenţa unei tendinţe de creştere a populaţiei în perioada 2005 – 2006. Astfel că în această perioadă populaţia la nivelul Microregiunii a crescut de la 46.372 locuitori la 49.691 locuitori (tendinţa de creştere a populaţiei se regăseşte la nivelul fiecărei localităţi);Existenţa unei culturi multietnice şi a unei compoziţii etnice diferite între localităţile Microregiunii. Procentul de români din totalul populaţiei variază de la 91,27% în localitatea Jebel la 60,98% în localitatea Denta (date valabile pentru anul 2002 de la Recensământ). Principalele minorităţi etnice la nivelul Microregiunii sunt: unguri, germani, sârbi şi rromi;
Cadrul natural:Relieful deloc variat, cu un număr mai redus de peisaje;Mediul:Probleme legate de managementul deşeurilor menajere şi industriale, precum şi de alimentarea cu apă şi canalizarea;Sisteme necorespunzătoare de epurare a apelor;Folosirea ne-corespunzătoare a resurselor naturale, în special a gazelor naturale, fapt ce se traduce şi printr-o reţea insuficient dezvoltată de alimentare cu gaz la nivelul Microregiunii;Populaţia:Migrarea tinerilor cu diverse grade de pregătire profesională în străinătate sau în zone mai dezvoltate economic (Timişoara);Migraţia către această zonă este aproape inexistentă;Nivelul scăzut al veniturilor şi sărăcirea populaţiei rurale;Nivel redus de asociere la nivelul societăţii, fapt exprimat prin existenţa unui număr redus de organizaţii neguvernamentale.
��
PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:Grad de convieţuire armonioasă a diferitelor confesiunii, regăsindu-se preponderent următoarele: ortodoxă, luterană, reformată, neoprotestantă, romano-catolică etc.Infrastructură:Poziţionarea geografică la intersecţia unor importante zone transfrontaliere;Existenţa electricităţii în întreaga Microregiune;Reţeaua de telefonie fixă şi mobilă cu acoperire pentru toţi operatorii cunoscuţi din România;Reţeaua de transport rutieră şi feroviară este dezvoltată, însă este învechită;Existenţa unei importante lungimi de drumuri asfaltate;Toate primăriile sunt conectate la internet;Număr mare de benzinării, care există în majoritatea localităţilor din Microregiune.Învăţământ şi sănătate:Existenţa în Microregiune a 3 spitale, unul în fiecare dintre cele trei oraşe;Existenţa unui număr de 3 licee: Deta, Gătaia şi Ciacova;Fiecare comună dispune de şcoală generală I-VIII şi fiecare sat de şcoală I-IV;Transport asigurat pentru elevi;Predarea unor materii în limba minorităţilor etnice.
Infrastructura:Lipsa de canalizare şi alimentare cu apă în majoritatea localităţilor rurale;Căile rutiere şi feroviare necesită lucrări de modernizare;Discrepanţă între mediul rural şi urban.Învăţământ şi sănătate:O parte semnificativă din personalul didactic şi cel medical face naveta în aceste localităţi;Lipsa de experienţă a cadrelor didactice şi frecventele schimbări de personal;Imposibilitatea de a asigura cadrelor medicale şi didactice spaţii de locuit;Dificultatea populaţiei rurale de a avea acces la cursurile de formare organizate în afara localităţilor;Oferta de calificare/reconversie este slab dezvoltată şi nu există concurenţă între ofertanţii de formare, care reduce atractivitatea pentru investitori.Servicii insuficient diversificate pentru categoriile marginalizate (există un singur cămin de bătrâni la Ciacova). Acest aspect devine deosebit de important având în vedere că în conformitate cu noul mod de organizare a serviciilor sociale, primăriilor locale revine responsabilitatea de a oferi servicii sociale primare, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş având responsabilitatea de a asigura servicii sociale de specialitate.
��
PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:Agricultură:Poziţionarea geografică într-o zonă de câmpie, fapt ce este favorabil activităţilor agricole;Ponderea mare a suprafeţei agricole, fertilitatea solului, climat favorabil influenţat de clima temperat continentală şi tradiţia zonei în domeniul agriculturii;Folosirea pe scară redusă a substanţelor chimice pe terenurile agricole;Potenţial ridicat pentru creşterea animalelor;Industria:Experienţă şi tradiţie în prelucrarea lemnului;Scăderea numărului de şomeri înregistraţi în perioada 2004-2006, numărul acestora scăzând de la 792 la 725 de persoane;Turism:Bună accesibilitate internaţională datorită aeroportului internaţional din Timişoara:Mijloace de transport diversificate;Păstrarea unor vechi tradiţii culturale (rugi şi nedee);Existenţa unor vestigii cultural-istorice cu puternic potenţial turistic (Castelul de la Banloc, Mănăstirea “Sf. Iosif” de la Partoş, Castelul de la Ciacova, Mănăstirea Săracă de la Gătaia, Conacul Mocioni, Biserica Cimitirului Cebza (Monument istoric), Mănăstirea Sfintei Cruci din Cebza (aşezământ monahal),etc;
Agricultura:Efecte negative produse în ultimii ani de către inundaţii;Grad scăzut de vegetaţie forestieră în cadrul ocoalelor silvice;Creşterea suprafeţelor agricole lăsate necultivate;Experienţa şi dorinţa scăzută de asociere în rândul producătorilor agricoli;Folosirea metodelor tradiţionale de cultivare a terenurilor agricole şi lipsa unor oferte de calificare pentru domeniul agricol (Liceul Agricol de la Ciacova a fost închis);Dezvoltarea insuficientă a industriei de prelucrare a laptelui şi a cărnii.IndustriaConcentrarea sectorului industrial şi a unor servicii în 2 locaţii importante (Deta şi Gătaia);Număr redus de întreprinderi mici şi mijlocii şi declinul cooperativelor meşteşugăreşti;Lipsa suportului pentru încurajarea iniţiativei antreprenoriale locale.Dezvoltarea necorespunzătoare a infrastructurii de afaceri;Turism:Relieful deloc variat oferă puţine oportunităţi turistice;Agro-turismul slab dezvoltat în zonă; Lipsa de cunoştinţe a populaţiei din mediul rural privind posibilităţile de practicare a turismului rural;
�7
PUNCTE TARI: PUNCTE SLABE:Existenţa în Deta a unui ştrand geotermal cu proprietăţi deosebite, insuficient valorificate;Posibilitatea practicării vânatului şi pescuitului în mod organizat;Ofertă gastronomică deosebit de diversificată.
Posibilităţi reduse de cazare în Microregiune (un hotel de 2 stele la Deta);Slaba mediatizare a punctelor de atracţie turistică, lipsa de informaţii turistice şi a hărţilor în limbile de circulaţie internaţională;Fonduri locale insuficiente pentru refacerea obiectivelor turistice.
OPORTUNITĂŢI: AMENINŢĂRI:Cadru natural:Poziţionare geostrategica avantajoasă faţă de ţările din Uniunea Europeană.Mediu:Programe comunitare de susţinere a protecţiei mediului privind gestionarea deşeurilor şi epurarea apelor uzate;Grad de poluare a mediului scăzut.Populaţie:Existenţa unei reţele active de promotori locali;Colaborarea strânsă cu persoane emigrate în străinătate datorată condiţiilor istorice;Interesul firmelor multinaţionale pentru forţa de muncă zonală, prin crearea de noi locuri de muncă în localităţile Microregiunii sau prin acordarea de facilităţi (transport);
Cadrul natural:Limitarea oportunităţilor de colaborare cu Serbia datorate existenţei sistemului de vize;Instabilitate legislativă în Serbia.Mediu:Probabilităţi crescute de apariţie a unor fenomene naturale precum inundaţii, cutremure.Populaţie:Existenţa limitată a unor informaţii structurate cu privire la nivelul şomajului ne-înregistrat şi în ceea ce priveşte extinderea fenomenului de muncă la negru; Migraţia forţei de muncă calificate către marile oraşe, unde există mai multe oportunităţi de angajare şi dezvoltare a carierei;Necunoaşterea unei limbi străine şi a cunoştinţelor de operare PC, fapt ce limitează accesul la programe europene.
��
OPORTUNITĂŢI: AMENINŢĂRI:Agricultura:Posibilitatea cultivării de plante speciale;Legea exploataţilor agricole care favorizează dezvoltarea asociaţiilor agricole în scopul exploatării intensive a terenului;Industrie:Creşterea numărului de investitori şi posibilitatea externalizării unor unităţi productive în zonele apropiate de marile oraşe (dintre principalele cauze amintim criza a forţei de muncă în judeţul Timiş, costuri ridicate ale chiriei la oraş);Accesibilitatea fondurilor structuraleOferirea unor facilităţi fiscale investitorilor şi acces gratuit la utilităţi.Învăţământ şi sănătate:Existenţa oportunităţilor de finanţare oferite prin FSE pentru întregul capital umanProcesul de descentralizare a va permite demararea unor iniţiative locale Turism:Existenţa unor spaţii publice (cămine şi centre culturale) care pot fi folosite în vederea dezvoltării unor activităţi (exemplu: dezvoltarea unor centre de formare, centre de petrecere a timpului liber etc.).
Agricultura:Calificarea personalului de exploatare a utilajelor agricole;Proceduri complicate de obţinere a unor autorizaţii, certificate, informaţii.Industrie:Creşterea nivelului de salarizare şi criza forţei de muncă pot determina mutarea firmelor în alte regiuni;Posibilităţi reduse de adaptare a agenţilor economici locali la condiţiile de calitate impuse de Uniunea Europeană;Instabilitatea legislaţiei româneşti în domeniul de afaceri şi politică fiscală.Învăţământ şi sănătate:Degradarea dotărilor instituţiilor de educaţie şi investiţii limitate în acest domeniu;Nivel scăzut al salariilor din învăţământ şi resurse limitate pentru atragerea tinerilor la sate;Turism:Catastrofele naturale pot prejudicia unele dintre obiectivele turistice;Practicarea unui turism necontrolat poate conduce la distrugerea florei şi faunei.
��
3. Concluzii finale
Conform datelor prezentate în analiza SWOT se constată existenţa unor numeroase resurse la nivelul Microregiunii, care pot reprezenta adevărate puncte tari în raport cu construirea unor viitoare strategii de dezvoltare. Aşa cum am văzut, o serie de resurse interne ale teritoriului sunt potenţate prin prezenţa unor numeroase oportunităţi externe, de care este bine să se ţină seama în viitoarele planificări strategice. Astfel, la categoria premizelor pozitive, amintim în principal: situare favorabilă în zona de vest a ţării, zonă transfrontalieră, multiculturalitate şi interferenţă etnică, necropolele şi aşezările, bisericile şi ansamblurile mănăstireşti, arhitectura urbană zonală, posibilităţi de tratare datorate apelor geotermale, servicii dezvoltate, şomaj scăzut, infrastructură rutieră, feroviară şi de radiotelecomunicaţii dezvoltată, agricultură în general dezvoltată, reţea hidrografică şi faună, floră bine reprezentată, climă favorabilă. În ceea ce priveşte punctele slabe şi ameninţările cu care se confruntă acest teritoriu amintim: concentrare şi slaba dezvoltare a sectorului industrial, turismul şi agroturismul slab dezvoltat şi promovat, densitate scăzută a populaţiei, migrarea către zonele şi sectoarele dezvoltate a cadrelor medicale şi didactice, a locuitorilor, zone cu risc ridicat (inundaţii, cutremure). Este necesar ca în strategia care va fi dezvoltata sa se asigure un echilibru între investiţiile active ( cele care produc o valoare adăugată şi sunt premise pentru dezvoltări ulterioare) şi investiţii pasive care sunt orientate câtre aspecte care prezintă un risc si necesita o intervenţie urgentă pentru a preveni situaţiile de criză majora. Astfel în strategie de maximă importanţă sunt axele prioritare care vizează asigurarea unui potenţial de dezvoltare – creştere economică atât prin facilitarea investiţiilor, creşterea atractivităţii microregiunii, prin încurajarea spiritului antreprenorial local cât şi prin creşterea competitivităţii forţei de muncă (Axele 1 şi 3) Axa 4 vizează valorificarea potenţialului agricol şi turistic existent, un potenţial nevalorificat pană acum, dar care oferă oportunităţi de demararea unor afaceri inovative rentabile pe termen mediu. Axa 2 vizează măsuri de ameliorare a infrastructurii locale în diferitele sectoare, condiţie necesară pentru realizarea masurilor cuprinse în celelalte axe.
70
Partea a III- a: STRATEGIA DE DEZVOLTARE SOCIO - ECONOMICA A MICROREGIUNII TIMIS TORONTAL
Strategia de dezvoltare a microregiunii Timiş-Torontal este rezultatul eforturilor tuturor actorilor direct implicaţi în dezvoltarea durabilă a comunităţilor şi localităţilor componente ale microregiunii în perioada 2007-2013. Astfel, acest document strategic are în vedere atât nevoile explicite şi aşteptările implicite ale locuitorilor din comunităţile ce formează microregiunea Sântana, cât şi efortul autorităţilor locale de a gestiona cât mai eficient resursele umane şi materiale disponibile pentru dezvoltarea microregiunii, dar şi de a fructifica cât mai eficient oportunităţile create prin apartenenţa României la Uniunea Europeană şi, în acest context, accesul la o serie de instrumente de reducere a disparităţilor de dezvoltare.
Acest document strategic are la bază şi integrează o serie de documente strategice şi studii realizate la nivel local, regional, naţional şi european. Punctul de plecare al Strategiei prezente îl constituie documentele strategice elaborate de reprezentanţii comunităţilor din microregiune, iar cadrul regional este definit de Strategia Judeţului Timiş, Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţului Timiş şi respectiv Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013.
1. Obiectiv general: Ţinând cont de cadrul strategic enunţat mai sus, cât şi de concluziile analizei socio-economice şi a analizei SWOT prezentate în primele două secţiuni ale acestui document, din care rezultă că micoregiunea prezintă un potenţial pentru creştere economica, un potenţial pentru dezvoltare in toate sectoarele socio-economice, deţine un capital uman ce poate fi valorificat, are capacitatea demonstrata de administrarea resurselor existente si a celor atrase, Strategia de dezvoltare a microregiunii Timiş-Torontal îşi propune următorul OBIECTIV GENERAL:Microregiuea va deveni un spaţiu care asigură condiţii optime pentru creşterea calităţii vieţii locuitorilor, dezvoltând o economie locală care valorifică resursele existente şi atrage resurse suplimentare, valorifică capitalul uman devenind un pol al dezvoltării pentru zona dintre Timişoara şi graniţa cu Serbia, un spaţiu care maximizează poziţia geostragegică.
7�
2. Obiective specifice pentru îndeplinirea opţiunilor strategice:
Pentru realizarea OBIECTIVULUI GENERAL au fost identificate o serie de OBIECTIVE SPECIFICE pentru dezvoltarea microregiunii Timiş Torontal care vizează:
o infrastructura microregiunii o calitatea mediului o încurajarea mediului de afaceri, creşterea atractivităţii pentru
investitori si diversificarea economica o investiţii in valorificarea potenţialului turistic o investiţii in resursele umane prin educaţie, calificare si servicii
suport o valorificarea potenţialului agricol o intervenţii pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii in mediul rural, si
creşterea gradului de urbanizare a micoregiunii.
Aceste obiective vor fi realizate în perioada 2007-2013 prin conceperea şi implementarea de proiecte de dezvoltare care se vor sprijini pe accesarea fondurilor europene şi fondurile locale şi naţionale.
3. Axele prioritare şi domeniile de intervenţie:
AXELE prioritare care definesc strategia microregiunii Timiş-Torontal suntAxa 1. Dezvoltarea mediului de afaceri Axa 2. Îmbunătăţirea infrastructurii micro-regiunii Axa 3. Valorificarea şi dezvoltarea capitalului uman Axa 4. Dezvoltarea potenţialului agricol si turistic
Priorităţile prevăzute în Strategia microregiunii Timiş- Torontal sunt compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului Operaţional Regional şi a Programelor Operaţionale Sectoriale: Creşterea Competitivităţii Economice, Infrastructura de Transport, Infrastructura de Mediu, Dezvoltarea Resurselor Umane, Dezvoltarea Capacităţii Administrative.
Cele patru axe au fost definite având în vedere cerinţa ca să se asigure
72
o dezvoltare durabilă prin Axa 1. Dezvoltarea unui mediu sănătos de afaceri, valorificând prin Axa 4. potenţialul agricol si turistic, pentru care o condiţie necesară este Axa Îmbunătăţirea infrastructurii microregiunii şi în sfârşit toate acestea se pot realiza pentru şi prin resursele umane vizate prin Axa 2. valorificarea şi dezvoltarea capitalului uman.
In vederea realizării celor propuse prin aceasta strategie, se vor dezvolta pentru fiecare axă strategică proiecte concrete şi se va urmări implementarea acestora. O condiţie necesara pentru succesul dorit este susţinerea colectiva a strategiei ceea ce poate fi asigurat prin Asociaţia micro-regiunii Timiş-Torontal precum si prin structurile de implementare care se vor constitui pentru proiectele majore
In continuare vom prezenta structura de operaţii grupate in Domenii de intervenţie pentru fiecare axă strategică.
7�
Axa
1. D
ezvo
ltare
a m
ediu
lui d
e af
acer
i
DO
ME
NII
DE
INT
ER
VE
NT
IEO
PER
AŢ
II
Inve
stiţi
i int
erne
si e
xter
ne in
ved
erea
cre
şter
ea
atra
ctiv
ităţii
mic
rore
giun
ii pe
ntru
dez
volta
rea
afac
erilo
r
-încu
raja
rea
inve
stiţi
ilor e
xter
ne, p
rin fa
cilit
aţi s
i ofe
rta d
e fo
rţa
de m
unca
com
petit
iva.
Încu
raja
rea
spiri
tulu
i ant
repr
enor
ial
loca
l- f
acili
taţi
ofer
ite p
entru
con
stru
cţii
com
erci
ale
în z
ona
cent
urii
Det
a C
reşt
erea
con
tribu
ţiei s
ecto
rulu
i priv
at la
dez
volta
rea
pote
nţia
lulu
i eco
nom
ic-o
ferir
ea d
e su
port
si a
sist
enta
de
tip c
onsu
ltanţ
ă şi
info
rmaţ
ii pe
ntru
cre
are
de
IMM
-uri
- sup
ort p
entru
cre
şter
ea c
ompe
titiv
ităţii
IMM
-uril
or e
xist
ente
M
enţin
erea
/cre
şter
ea c
ompe
titiv
ităţii
şi a
niv
elul
ui d
e oc
upar
e in
uni
tăţil
e ec
onom
ice
exis
tent
e
-sup
ort p
entru
uni
tăţil
e ex
iste
nte
pent
ru a
-si p
ăstra
pro
ducţ
ia
cel p
uţin
la n
ivel
ul e
xist
ent
-sup
ort p
entru
uni
tăţil
e ca
re lu
crea
ză su
b ni
velu
l cap
acită
ţilor
–
unită
ţile
din
dom
eniu
l in
dust
riei
alim
enta
re
7�
Axa
2. Î
mbu
nătă
ţirea
infr
astr
uctu
rii m
icro
-reg
iuni
i şi
a se
rvic
iilor
pen
tru
popu
laţie
DO
ME
NII
DE
INT
ER
VE
NT
IEO
PER
AŢ
II In
fras
truct
ura
de tr
ansp
ort r
utie
r Re
abili
tare
a şi
îmbu
nătă
ţirea
infr
astr
uctu
rii d
e tr
ansp
ort r
utie
r al
mic
rore
giun
ii -le
gătu
ra ru
tiera
cu
Tim
işoa
ra-le
gătu
ra tr
ansf
ront
alie
ra c
u Se
rbia
-le
gătu
ri cu
loca
lităţ
ile d
in m
icor
egiu
ne (D
eta,
Gră
nice
ri,C
iaco
va ,
Den
ta
,Opa
tita
, Ghi
lad,
Liv
ezile
, Dol
aţi)
-asi
gura
rea
acce
sulu
i la
atra
cţiil
e tu
ristic
e şi
exp
loat
ări f
ores
tiere
-legă
turi
cu a
erop
ortu
l Tim
işoa
raR
eabi
litar
e tro
tuar
e si
con
stru
ire d
e po
duri:
Den
ta
Rea
lizar
e de
pis
te p
entru
bic
icliş
ti: D
eta
Infr
astru
ctur
a de
tran
spor
t fer
ovia
rRe
abili
tare
a şi
îmbu
nătă
ţirea
infr
astr
uctu
rii d
e tr
ansp
ort f
erov
iar
-Mod
erni
zare
a şi
reno
vare
a gă
rilor
si a
sigu
rare
a un
or le
gătu
ri ra
pide
pe
cale
fe
rata
cu
Tim
işoa
ra si
Ser
bia
(Cia
cova
, O
bad
)In
fras
truct
ura
de m
ediu
Alin
iere
a la
nor
mel
e U
E în
dom
eniu
l cal
ităţii
med
iulu
i pri
n in
vest
iţii î
n in
fras
truc
tură
ast
fel:
Man
agem
entu
l deş
euril
or re
aliz
at p
rin d
etal
ii co
ncre
te in
func
ţie d
e pl
anur
ile
regi
onal
e, ju
deţe
ne
- a
pe re
zidu
ale,
deş
euri
men
ajer
e (G
răni
ceri,
Liv
ezile
, Dol
aţ e
tc. )
- am
enaj
ări f
unci
are
In lo
calit
ăţile
: Det
a 6
km
can
aliz
are,
24
km re
ţea
de a
pa, O
patit
a 6
km )
7�
DO
ME
NII
DE
INT
ER
VE
NT
IEO
PER
AŢ
IIIn
fras
truct
ura
soci
ală
Susţ
iner
ea şi
dez
volta
rea
infr
astr
uctu
rii s
ocia
le- I
nves
tiţii
în in
fras
truct
ura
soci
ală
a un
ităţil
or şc
olar
e în
ved
erea
form
ării
iniţi
ale
şi c
ontin
ue –
(Cia
cova
, D
eta
)-in
vest
iţii i
n ce
ntre
le e
xist
ente
pen
tru b
atrâ
ni, c
a o
ofer
ta n
u nu
mai
pen
tru
mic
rore
giun
e -R
eabi
litar
e că
min
e cu
ltura
le şi
bib
liote
ci în
spaţ
iul r
ural
Inve
stiţi
i in
reab
ilita
rea
clăd
irilo
r cu
valo
are
artis
itică
şi d
in p
atrim
oniu
l cu
ltura
l (C
iaco
va)
Înfii
nţar
ea u
nui c
entru
de
form
are
prof
esio
nală
a a
dulţi
lor l
a ni
vel m
icro
regi
onl
-Cre
area
unu
i cen
tru d
e zi
pen
tru c
ateg
orii
cu n
evoi
spec
iale
- co
pii,
pers
oane
cu
diz
abili
tăţi
etc.
U
tilită
ţi şi
serv
icii
publ
ice
Mod
erni
zare
a şi
com
plet
area
dot
ărilo
r pub
lice
de b
ază
din
reţe
aua
de
loca
lităţ
i ale
mic
oreg
iuni
iIlu
min
atul
pub
lic. D
enta
Pr
omov
area
mic
rore
giun
ii pr
in si
te p
ropr
iu si
real
izar
ea u
nui s
iste
m d
e co
mun
icar
e in
car
ul m
icro
regi
unii
Rea
bilit
are
şi e
xtin
dere
reţe
le d
e ap
ă şi
can
al (
20 k
m C
iaco
va. D
enta
Det
a)-e
xtin
dere
a si
mod
erni
zare
a re
ţele
lor d
e ga
ze n
atur
ale
(Cia
cova
,Det
a )
-Rea
bilit
area
şi m
oder
niza
rea
sist
emul
ui d
e te
rmofi
care
Div
ersi
ficar
ea se
rvic
iilor
ban
care
si c
reşt
erea
aco
perir
ii ce
rerii
la n
ivel
ul
mic
rore
giun
ii (C
iaco
va )
Asi
gura
rea
acce
sulu
i loc
uito
rilor
la se
rvic
ii pu
blic
e de
foar
te b
una
calit
ate
:C
abin
ete
med
ical
e (M
aced
onia
, Pet
rom
an, O
bad
)
7�
Axa
3. V
alor
ifica
rea
şi d
ezvo
ltare
a ca
pita
lulu
i um
an
DO
ME
NII
DE
INT
ER
VE
NT
IEO
PER
AŢ
IIFo
rta d
e m
unca
act
iva
– fo
rmar
ea
prof
esio
nală
con
tinuă
a a
dulţi
lor
Cre
şter
ea c
ompe
titiv
ităţii
forţe
i de
mun
ca a
ctiv
e di
n m
icro
regi
une
prin
ofe
rta d
e pr
ogra
me
de p
erfe
cţio
nare
, cal
ifica
re, r
ecal
ifica
re p
entru
pop
ulaţ
ia o
cupa
ta, d
ar
care
are
un
nive
l al c
ompe
tent
elor
insu
ficie
nt d
in p
ersp
ectiv
a ce
rinţe
lor v
iitoa
re ;
prog
ram
e co
mpl
ete
de fo
rmar
e pr
ofes
iona
la c
ontin
ua c
u fin
anţa
re d
in F
SE A
xa 2
do
m in
terv
enţie
2.3
. si
Axa
3C
rear
ea u
nui c
entru
de
info
rmar
e a
locu
itoril
or c
u pr
ivire
la c
reşt
erea
gra
dulu
i de
ocup
are
si a
com
petit
ivită
ţii a
cest
ora:
Det
a A
sigu
rare
a ca
lifică
rilor
de
baza
cer
tifica
rea
com
pete
ntel
or fe
mei
lor c
are
sunt
an
gaja
te, d
ar n
u au
cer
tifica
te d
e ca
lifica
re, s
i sun
t exp
use
unui
risc
de
a-si
pie
rde
locu
l de
mun
ca, f
ără
sa a
ibă
şans
a de
a se
ang
aja
in li
psa
califi
cării
si a
vâr
stei
Form
area
iniţi
ala
a tin
erilo
r D
ezvo
ltare
a un
ei o
ferte
de
educ
aţie
si fo
rmar
e pr
ofes
iona
la c
omun
a la
niv
elul
m
icro
regi
unii
prin
col
abor
area
din
tre u
nită
ţile
şcol
are
si a
utor
ităţil
e pu
blic
e lo
cale
pen
tru a
real
iza:
- o a
naliz
a a
cere
rii v
iitoa
re d
e ca
lifică
ri si
edu
caţie
- u
n so
ndaj
pen
tru in
vest
igar
ea a
ştep
tăril
or b
enefi
ciar
ilor-
elev
i si p
ărin
ţi-e
labo
rare
a un
ei o
ferte
com
plem
enta
re a
le u
nita
rilor
exi
sten
te-u
n pr
ogra
m d
e as
ista
re a
resu
rsel
or u
man
e di
n ed
ucaţ
ie p
entru
a im
plem
enta
of
erta
ela
bora
ta
Fina
nţar
e: F
SE a
xa 1
si a
xa 2
Cat
egor
ii de
locu
itori
cu p
robl
eme
spec
iale
Abo
rdar
ea in
tegr
ată
a pr
oble
mel
or le
gate
de
mig
rare
a fo
rţei d
e m
unca
: tin
eri c
are
plec
a di
n m
icro
regi
une
sau
chia
r din
tara
, res
pect
iv m
igra
ţia c
ătre
mic
rore
giun
e
Cre
area
unu
i cen
tru d
e fo
rmar
e pr
ofes
iona
la c
ontin
ua si
reca
lifica
re in
Cia
cova
in
con
cord
anta
cu
cere
rea
pieţ
ei m
unci
i pe
ntru
cat
egor
ii so
cial
e de
favo
rizat
e
77
Axa
4. D
ezvo
ltare
a po
tenţ
ialu
lui a
gric
ol si
turi
stic
DO
ME
NII
DE
INT
ER
VE
NT
IEO
PER
AŢ
IIPo
tenţ
ialu
l agr
icol
Valo
rifica
rea
supe
rioar
a a
pote
nţia
lulu
i agr
icol
exi
sten
t prin
:- î
ncur
ajar
ea d
iferit
elor
form
e de
aso
cier
e pe
ntru
dez
volta
rea
firm
elor
de
prel
ucra
re,
depo
zita
re si
val
orifi
care
a p
rodu
selo
r agr
icol
e -s
upor
t pen
tru a
cces
area
sprij
inul
ui c
omun
itar p
entru
agr
icul
tori
– su
bven
ţii, c
redi
te
etc.
prin
biro
u, sa
u pe
rson
al c
are
ofer
ă in
form
aţii
-fac
ilită
ţi pe
ntru
inve
stiţi
i în
agric
ultu
ra- î
n pa
rtene
riat (
ampl
asam
ente
la lo
cul
tere
nulu
i, ut
ilaje
per
form
ante
)-s
upor
t pen
tru d
ezvo
ltare
a u
nui s
ecto
r put
erni
c şi
com
petit
iv d
e cr
eşte
re a
an
imal
elor
(C
iaco
va) c
u ca
pita
l priv
at
-spr
ijin
pent
ru d
ezvo
ltare
a cu
lturil
or e
colo
gice
Pote
nţia
lul t
uris
ticD
ezvo
ltare
a un
ui in
vent
ar a
l pot
enţia
lulu
i şi c
rear
ea u
nui g
rup
de in
iţiat
iva
pent
ru
valo
rifica
rea
aces
tui p
oten
ţial î
n ca
drul
une
i abo
rdăr
i prin
par
tene
riat l
a ni
velu
l m
icro
regi
unii
(Cia
cova
, D
eta
(tras
ee tu
ristic
e, b
rand
-ul m
icro
regi
unii,
mar
ketin
gul
gast
rono
mic
)Pă
stra
rea
tradi
ţiilo
r mul
ticul
tura
le lo
cale
şi v
alor
ifica
rea
aces
tora
pen
tru c
reşt
erea
ca
lităţ
ii vi
eţii
locu
itoril
or şi
a tu
riştil
or
Pote
ntia
l bal
near
si d
e re
cupe
rare
Dez
volta
rea
faci
litaţ
ilor e
xist
ente
de
trata
men
t si r
ecup
erar
e in
tr-un
serv
iciu
co
mpl
ex c
a o
ofer
ta a
mic
rore
giun
ii pe
ntru
ben
efici
ari a
i Reg
iuni
i Ves
t (C
ebza
, M
aced
oani
a)C
rear
ea u
nui c
entru
de
asis
tent
a pe
ntru
gru
puril
e vu
lner
abile
in o
raşu
l Cia
cova
si
înfii
nţar
ea u
nor s
ervi
cii d
e as
iste
nta
mat
erna
la, c
onsi
liere
a p
ărin
ţilor
si p
reve
nire
a ab
ando
nulu
i şc
olar
R
eabi
litar
ea c
ămin
elor
cul
tura
le c
a ce
ntru
de
recr
eere
(inc
lusi
v sa
la d
e sp
ort):
D
enta
, D
eta
7�
4. P
roie
cte
si id
entifi
care
a su
rsel
or d
e fin
anţa
re
Com
una
Titlu
l pro
iect
ului
Dom
eniu
lM
atur
itate
a pr
oiec
tulu
i
Su
rsa
de
finan
ţare
Ora
sul
Stud
iu d
e fe
zabi
litat
e Pr
oiec
t Te
hnic
IMPL
Ecu
nosc
uta
Det
aM
oder
niza
re st
rada
Mar
ases
ti si
Cal
iman
esti
infr
as. R
ux
xx
BL
M
oder
niza
re D
C D
eta-
Opa
tita
infr
as. R
u
x
BL
M
oder
niza
re st
răzi
in D
eta
infr
as. R
ux
x
POR
C
entru
civ
icin
fras
. Ru
x
B
L
Cas
a de
cul
tura
infr
as. C
ul.
x
M
CC
M
oder
niza
re st
atie
epu
rare
inf.
Med
iux
POR
C
oope
rare
tras
nfro
ntal
ieră
RO
-Sb
Cul
tura
-sp
xC
BS
Cia
cova
ECO
-Cia
cova
med
iux
x
PHA
RE
M
oder
niza
re D
Cin
fra.
ru
x
BL
C
anal
izar
e in
Cia
cova
med
iux
POR
St
atie
de
epur
are
med
iux
POR
C
entru
civ
icm
ediu
x
B
L
Mod
erni
zare
stră
ziin
f.ru
x
PO
RG
atai
aPU
Z Zo
na In
dust
riala
I -
la st
adiu
de
aviz
e af
acer
ix
xx
BL
Pu
z Zo
na In
dust
riala
II -
SFaf
acer
ix
BL
. P
uz Z
ona
Civ
ila II
I / S
Faf
acer
ix
BL
R
eabi
litar
e ca
naliz
are
si a
stat
iei d
e ep
urar
e m
ediu
xx
B
L
Asf
alta
re st
razi
in o
raşu
l Găt
aia
infr
ax
xx
BL
R
eabi
litar
ea re
ţele
i de
alim
enta
re c
u ap
am
ediu
xx
B
L
. Mod
erni
zare
ilu
min
at p
ublic
Scu
lea-
avi
zein
fras
xx
B
L
7�
Com
una
Titlu
l pro
iect
ului
Dom
eniu
lM
atur
itate
a pr
oiec
tulu
i
Su
rsa
de
finan
ţare
Ora
sul
Stud
iu d
e fe
zabi
litat
e Pr
oiec
t Te
hnic
IMPL
Ecu
nosc
uta
M
oder
niza
re c
entru
civ
ic- p
roie
ct te
hnic
med
iux
x
BL
Ex
tinde
re re
tea
alim
enta
re c
u ap
a sa
te
med
iux
x
BL
A
sfal
tare
Sem
lacu
l Mar
e- G
herm
an- S
Fin
fras
x
B
L
Dal
are
str.T
. Vla
dim
iresc
u-ex
ecut
iein
fras
xx
xB
LB
anlo
cC
anal
izar
e in
Ban
loc
med
iux
xx
OG
7
DC
Ban
loc-
Soca
infr
a
x
BL
R
eabi
litar
e re
tea
apa
Ban
loc
med
iux
FED
AR
D
C B
anlo
c-Pa
rtos
infr
ax
FED
AR
Bird
aA
limen
tare
cu
apa
Bird
am
ediu
xx
xO
G7
A
limen
tare
cu
apa
Ber
ecut
am
ediu
xx
FE
DA
R
Alim
enta
re c
u ap
a Sa
ngeo
rge
med
iux
x
FED
AR
A
limen
tare
cu
apa
Man
astir
em
ediu
xx
FE
DA
R
G
roap
a ec
olog
ica
Bird
am
ediu
xx
Fo
ndul
de
med
iu
Mod
erni
zare
D C
si st
răzi
infr
asx
x
FED
AR
C
entru
civ
icin
fra
x
FE
DA
R
Col
ecar
e ap
e pl
uvia
lem
ediu
xx
FE
DA
R
Con
stru
ctie
pod
in B
irda
infr
ax
x
FED
AR
C
onst
ruct
ie p
od in
San
geor
gein
fra
xx
FE
DA
R
�0
Com
una
Titlu
l pro
iect
ului
Dom
eniu
lM
atur
itate
a pr
oiec
tulu
i
Su
rsa
de
finan
ţare
Ora
sul
Stud
iu d
e fe
zabi
litat
e Pr
oiec
t Te
hnic
IMPL
Ecu
nosc
uta
Den
taC
anal
izar
e in
Den
ta si
Bre
stea
med
iux
FED
AR
R
eabi
litar
e si
ect
inde
re re
tea
apa
med
iux
FED
AR
G
radi
nita
PN
Den
tafo
rmar
ex
xx
BL
R
eabi
litar
e sa
ntur
i si p
odet
em
ediu
xx
xB
L
Mod
erni
zare
DC
infr
asx
FED
AR
C
entru
civ
icin
fras
x
B
LG
iera
Rea
bilit
are
sist
em d
e al
im c
u ap
am
ediu
xx
xO
G7
C
anal
izar
e in
Gra
nice
rim
ediu
x
FE
DA
R
DC
Gie
ra-G
adin
fras
xB
L
Econ
omia
baz
ata
pe c
unoa
ster
eIT
x
G
uver
n
Gra
dini
ta P
N G
iera
form
are
xG
uver
nJa
mu
M.
Alim
enta
re c
u ap
a in
Clo
podi
am
ediu
x
FE
DA
R
Alim
enta
re c
u ap
a in
Fer
endi
am
ediu
x
FE
DA
R
Alim
enta
re c
u ap
a in
J.M
med
iux
FED
AR
C
anal
izar
e in
J.M
med
iu
x
FED
AR
Sa
la d
e sp
ort
x
Guv
ern
G
radi
nita
PP
x
Guv
ern
��
Com
una
Titlu
l pro
iect
ului
Dom
eniu
lM
atur
itate
a pr
oiec
tulu
i
Su
rsa
de
finan
ţare
Ora
sul
Stud
iu d
e fe
zabi
litat
e Pr
oiec
t Te
hnic
IMPL
Ecu
nosc
uta
Mor
avita
Can
aliz
are
in M
orav
itam
ediu
xx
xO
G7
A
limen
tare
apa
in G
aiu
Mic
med
iux
x
BL
A
limen
tare
apa
in D
ejan
med
iux
x
BL
Sa
la d
e sp
ort
form
are
xx
G
uver
n
DC
E70
-Dej
anin
fra
xx
FE
DA
R
DC
E70
- Gai
u M
icin
fra
xxx
FE
DA
R
Cen
tru c
ivic
infr
asx
x
BL
Lieb
ling
Can
aliz
are
in L
iebl
ing
med
iux
x
OG
7
Cen
tru c
ivic
med
iux
BL
Ec
onom
ia b
azat
a pe
cun
oast
ere
ITx
xx
Guv
ern
St
razi
in c
omun
ain
fra
xx
FE
DA
R
Rea
bilit
are
sist
em d
e ilu
min
atin
fras
xx
B
L
Con
stru
irea
unei
bis
eric
i orto
doxe
Cul
tura
-sp
x
G
uver
n
Sala
spor
tC
ultu
ra-s
p
Guv
ern
R
eabi
litar
e ca
min
e cu
ltura
leC
ultu
ra-s
p
BL
Voite
gC
anal
izar
e in
Voi
teg
med
iux
FED
AR
Ex
tinde
re c
orp
clad
ire sc
oala
form
are
xx
xB
L
Tere
n sp
ort
Cul
tura
-sp
xx
xB
L
Mod
erni
zare
stra
zi in
Voi
teg
infr
asx
xx
BL
Pa
rc in
Voi
teg
med
iux
xx
BL
�2
Com
una
Titlu
l pro
iect
ului
Dom
eniu
lM
atur
itate
a pr
oiec
tulu
i
Su
rsa
de
finan
ţare
Ora
sul
Stud
iu d
e fe
zabi
litat
e Pr
oiec
t Te
hnic
IMPL
Ecu
nosc
uta
Ghi
lad
Alim
enta
re c
u ap
a in
Ghi
lad,
Gad
med
iux
x
BL
C
anal
izar
e in
Ghi
lad
med
iux
x
Phar
e
Situ
atii
de u
rgen
taad
min
Ph
are
D
ispe
nsar
com
unal
sana
tate
x
B
L
Rep
arat
ii gr
adin
itaso
cial
B
L
Mod
erni
zare
dru
m c
omun
al G
hila
d G
adin
fras
xx
B
L
Rep
arat
ii ca
min
cul
tura
l Ghi
lad,
Gad
soci
alx
x
BL
Jebe
lC
anal
izar
e si
stat
ie e
pura
re in
Jebe
lin
fra
x
Ph
are
M
oder
niza
re st
razi
infr
ax
BL
M
oder
niza
re u
lum
inat
pub
licin
fra
xx
B
LPa
dure
niA
limen
tare
cu
apa
in P
adur
eni
infr
ax
x
BL
R
eabi
litar
e ca
sa n
atio
nala
cultu
rax
x
Min
. Agr
ic
Can
aliz
are
si st
atie
epu
rare
in P
adur
eni
infr
asx
x
Phar
eLi
vezi
leR
eabi
litar
e D
C 1
88in
fras
X
B
L
��
Partea a IV-a: REZUMATUL DOCUMENTULUI TRADUS IN 4 LIMBI STRAINE
The Strategy For Lasting Development of the Timiş-Torontal Microregion
Introduction
The project „Local strategies for global opportunities and for an European future of the local communities from the Western Romania : improvement of the elaboration and implementation capacity for the social-economical local development strategies in the Western Region”. StrategVest is a project won and implemented by the West Agency for Regional Development and the Center for Rural Assistance. The project is financed by the European Union by Phare 2004 Program, Civil Society Component. The general objective of the „StrategVest” project was to support the adoption of the community aquis in the field of the social-economical development by reinforcing the capacity of elaborating development strategies within the local communities from the Western Region. The project’s implementation period was 13 months. The contract was signed on November 1st, 2006 and will end on November 30, 2007. Part II. THE SOCIAL-ECONOMICAL ANALYSIS OF TIMIŞ-TORONTAL MICROREGION
1. Demarcation of the territoryThe microregion Timiş-Torontal is located in the Western Romania, in the Southern part of the Timiş county, delimited in South and Southwest by the Serbian Republic border, in East by the Caraş-Severin county and in North by the Timişoara Municipality. The microregion consist of 3 small towns each up to 7.000 inhabitants (Deta, Gătaia, Ciacova) and 11 localities having rank of commune: Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Moraviţa, Pădureni and Voiteg.
��
2. Surface of the Timiş -Torontal microregion The surface of the administrative territory of the Timiş-Torontal microregion is 1.447 km², representing 17% from the total surface of Timiş county. The territorial structure is divided in the following way: Agrarian surface represents 73,3% of the agrarian land; Forestry surface represents 2,38% of the surface of Timiş-Torontal
microregion.
3. Urbane points of reference The microregion Timiş-Torontal is located in the Western Romania, in the Southern part of Timiş County. The microregion is composed of 3 small towns - Deta, Gătaia, Ciacova and 11 localities with rank of commune: Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Moraviţa, Pădureni and Voiteg. Regarding the location of the Timiş-Torontal microregion, its neighborhoods are: In South – Serbian border; In South-West – Serbian border; In East – Caraş-Severin county; In North – Timişoara municipality.
4. Natural environment The predominate relief form is represented by low plain, with heights of 70-120 meters, containing The Plain of Timiş river and the river with the same name, crossing the territory from East to West. The region is characterized by a reduced variety of the relief forms. The dominance of the plain relief is very favorable for practicing the agriculture, also advantaged by the existence of an abundant hydrologic network.
5. Population of Timiş-Torontal microregion According to the census concluded in year 2002, the total population of the microregion was in number of 50.020 persons (in the respective period, the communes Birda, Ghilad şi Pădureni didn’t exist regarded from the administrative point of view; they have been established in year 2004, by detaching from the town Gătaia, the commune Ciacova and, respectively, the commune Jebel). On that date, the population within the Timiş-Torontal microregion represented 7,38% of the total population registered in Timiş county (677.926).
��
In the period 2002-2005 it is observed a decrease of the population to 46.372 persons (according to the data received from the department of Statistics of Timiş county for year 2005). It is important to notice the fact that, in year 2006, the total number of inhabitants was 49.691 persons (according to the data presented by the www.adetim.ro), observing a tendency of the population’s development for each locality.
Evolution of population in Timiş-Torontal RegionNo. Name of locality Year 200� Year 200�
� Banloc ���� �7��2 Birda ��0� 2002� Ciacova ��0� ����� Denta ���� �272� Deta ���� 7���� Gătaia ��2� ����7 Ghilad ���2 ���2� Ghiera �2�� ����� Jamu Mare ���� �2�0�0 Jebel ���� ������ Liebling ���� ���7�2 Moraviţa 2��� 2����� Pădureni ��77 ���0�� Voiteg 2�22 2���
TOTAL 46.353 49.691
As it regards the ethnic structure of the population it is observed, according to the Census concluded in year 2002, the existence of a different ethnic composition within the microregion’s localities. The percentage of Romanians of the total population varies from 91,27% in locality Jebel to 60,98% in locality Denta. The main ethnic minorities within the microregion are: Hungarians, Germans, Serbians and Romes.
6. Evolution of the population in the last years In year 2006, the population of Timiş –Torontal microregion consisted of 49.691 inhabitants. Comparing to year 2002, under the combined influence of the natural increase’s differentiated level, of the internal migration flows
��
and of the external migration intensity, in year 2006 the population decreased with 329 inhabitants.
Year 2002 200� 200�Total number of inhabitants 50.020 46.353 49.691
Regarding the migration process of the population within the microregion, there will be presented above a series of data registered by the Department of Statistics of Timiş county in year 2005, using 2 important variables: establishing the domicile in the locality and departures with the domicile from the locality. After centralizing the information, the results registered within the Timiş-Torontal microregion are: a number of 913 domicile settlings and a number of 769 departures with the domicile from the locality for the year of reference.
7. Working force According to the data presented by the Management Office for Databases within Timiş county, the number of unemployed decreased in the period 2004-2006 in most of the units within the microregion, unless the localities Denta, Liebling and Moraviţa, observing an increase of the number of unemployed in year 2006 besides year 2004. Considering the absolute numbers, it comes out that in the entire microregion there is an increase of the number of unemployed since 2005 to 2006 (from a number of 706 unemployed registered in year 2005 to a number of 725 unemployed). Similar as in Timiş county, the rate of unemployment is low, but the jobs offer are unequally distributed, most part of them being registered in the towns Deta and Gătaia, where the main economic agents are activating. As it regards the Working force, this is not sufficiently well trained in order to face the new movements on the labor market, once integrated in the European Union. A problem for the local Working force could be represented by the redraw of some local investment companies, once with the increase of the prices’ level in the region (the problem of relocation the activity of some companies functioning in lohn system is raised from many localities in the Timiş County).
�7
8. Education Within the Timiş-Torontal microregion there were (in year 2005) a number of 58 education units, structured like it follows: 42 kindergartens; 13 schools - primary and gymnasiums; 3 units for high-school education.
As it regards the high-school education, within the Timiş-Torontal microregion there are 3 education units, located in the three towns:
1. „Alexandru Mocioni” High-School from Ciacova – having the following offer: theoretical profile with the specializations mathematics-informatics, humanist, technical profile with the specializations agronomical, veterinary, mechanical agrarian, commercial – vendors (resulted by unification with the Ciacova Agrarian School Group).
2. „Sfântul Nicolae” School Group from Deta, offering the following specializations: mathematics-informatics, philology, commerce, accounting and wood processing.
3. Theoretical High-School from Gătaia.
The educational and professional forming offer of these school units reflects the most their tradition than an orientation towards the future needs. The existence of three school units offering qualifications within the microregion would constitute a potential possible to be used if there is availableness of cooperation within the microregion in order to accomplish a complementary offer by the institutions’ cooperation, considering alike the future requirements of the Working force market, the aspirations and expectations of the young people and their families, as well as it will be necessary to attract material and human resources for developing an attractive offer. These school units will have to develop capacities of offering continuous formation services also for the adult population for qualification, re-qualification and training.
9. Health The reform of the health services from year 2004 contained and produced changes in the public health system, having effects on the network of sanitary units, as well as on the structure of the personnel involved in ensuring health services, both in the public sector and in the private one. The urban dispensaries were eliminated, the doctors previously working in
��
dispensaries as well as the factory doctors becoming family doctors, having autonomy besides the hospital, being subordinated to and having concluded contracts with the County’s Health Insurance House. The sanitary infrastructure within the Timiş -Torontal microregion consist of the following (data from year 2005, according to the Department of Statistics, Timiş county): 3 public hospitals: Deta Town Hospital (70 beds), Gătaia Psychiatric
Hospital (450 beds) and Jebel Hospital of Psychiatry and Security Measures (405 beds);
3 private dental offices: Ciacova, Denta and Jebel; 5 private family medicine office: Ciacova (2), Deta, Jebel,
Moraviţa; 4 public pharmacies: Ciacova, Deta, Gătaia and Jebel; 1 health center: Ciacova (50 beds) – functioning also as diagnosis
and treatment center; 1 ambulance service: Deta.
10. Transportation infrastructure The infrastructure of roads is properly developed, ensuring suitable connections within the localities in the area, the region being crossed by E70, entering in the country from Serbia, in Stamora-Moraviţa border-point and connecting, by Timişoara, with the Southern part of the country. The microregion is also crossed by a series of national and county roads, as well as DN 57, 58 and 59. The railroad infrastructure, formed as early as last century following the impulsion given by the development of Timiş county’s development, consist today of a dense network of railroads comparing the national one. The region is traversed by an important axis Timişoara-Belgrad, reaching Zagreb-Milano. Although, it is important to underline the fact that this network is obsolete. The localities within the Timiş-Torontal microregion are crossed by many roads, connecting them and with the big cities in the area.
11. Technical-urban equipments In accordance with the data registered by the Department of Statistics, Timiş county, 2005, within the Timiş-Torontal microregion there is the following situation:
��
215,9 km – total simple length of the distribution network for drinkable water;
137,6 km - total simple length of the gas pipes; 39,3 km - total simple length of the sewerage pipes.
12. Communication network The network for fixed and mobile network has coverage for all the operators known in Romania. By TV cable network or by satellite, in the microregion there are received radio and TV channels in most of the localities. All the Town and Commune Halls are connected to Internet. According to the data supplied by the Department of Statistics, Timiş county in year 2005 in the microregion there were a number of 11.992 radio subscriptions and a number of 12.792 TV subscriptions.
13. Economical activity The social-economical activity of the microregion is gravitating around the three towns, with a plus For the town Deta, that is focusing an important part of the region by the industrial activity developed here, predominating the wood processing, textiles and leather goods, food and also the concentration of the banking, health and education activities. Nevertheless, the region is poorly represented industrially, being prevalent agrarian, with a developed and well-known cult of the people for labor and propriety.a) General situation of the active factories within the Timiş-Torontal microregion The most important companies activating in this region are located in Deta, S.C.Eyble SRL and SA Plapaf. S.C. EYBL SRL (Deta) – a middle factory having textile profile, built
in year 1999 from the foundation, being now one of the most modern units from the Eastern Europe in its field. This company with foreign social capital has approximately 1900 employees (1100 of them in Deta), collecting the town’s and the neighborhood localities’ Working force. The company Eybl equipped until now approximately 1.350.000 auto vehicles with steering wheels manufactured in Deta;
S.A. PLAPAF (Deta) – the main activity is wood processing, the company having a number of 390 employees.
�0
b) Traditional professions Among the traditional professions practiced within the microregion, there are: wheelwright, well sinker, blacksmith, carder, sheperd, tailor and shoemaker. Unfortunately, these professions aren’t practiced very much in the present time, the small handcrafters being almost disappeared. For this purpose, the development of some approaches is necessary, in order to reactivate some old professions, action contributing to the increase of the touristic potential of the region. This could also represent a method for economical development, by sustaining the local handicraft cooperation.
c) Agriculture The Agrarian Chamber, subordinated to the Agrarian Direction of Timiş County, ensures the specialty assistance in the field of agriculture. The main occupation of the inhabitants from the respective localities is represented by agriculture, especially large culture and animal breeding as complementary activity. With some small exceptions, approximately 1000 hectares of wood, the land is agrarian, 75% of it being arable. The agriculture practicing is advantaged in the region by the temperate-continental climate, as well as by the respect of the inhabitants for the land. The agrarian surfaces are tilled individually, in agrarian associations and family exploitations. As it regards the cultures’ structure, there is a specialization for the culture of wheat, barley, corn and sunflower. Animal breeding is occupying an important place in the field of agriculture, having priority the breeding of bovines, ovine and swine. The transitions affected both the surfaces cultivated annually and the effects of the works and technologies used in order to obtain productions. Therefore, if until 1997 any surface was cultivated and exploited as intensively as possible, today an important part of the land remains untilled for years. This fact conducted to a decontamination of the lands from pesticides, allowing the change to an ecological agriculture. As it regards the Working force involved in this sector, it is gradually raised the problem of its training, very necessary in order to ensure a good utilization of the agrarian machines and equipments. This aspect will emphasize more in the nearby future.
��
d) Industry The industry is poorly developed within the microregion. The most important companies are represented in the towns Deta and Gătaia, existing small local factories or belonging to foreign investment companies also in other localities. The small and middle companies are profiled especially on processing the wood, the milk products, bakery, meat processing, clothing and leather products. In the described area there have been identified a number of 576 commercial companies having different activities.
e) Public services The services for drinkable water feeding and sewerage, collecting and eliminating the waste, the local transportation, the public illumination, TV cable and Internet, phoning and electrical power distribution are ensured by commercial companies working in the field, having state or private capital. There are well represented in the town Deta, with significant increases in the field of telecommunications and transportation, financial transactions, especially the investments of capital since 1999-2000.
f) Tourism and the touristic objectives of the region The main touristic objectives are represented by the castle, museums, churches, as: The Castle from Banloc, The Monastery “Sf. Iosif” from Partoş, The castle from Ciacova, The Săraca Monastery from, The Mociuni Hunting House, The Monastery “Sf. Gheorghe” attested in ���� (Birda). From the total of 333 historical monuments registered in the evidence of the Ministry of Culture and Cults within Timiş County, in the Timiş Torontal microregion there are 29 monuments.
14. Environmental factors As it regards the environmental factors, the region has low pollution and, due to the fact that an important part of the agrarian land is not tilled, the level of pesticides from the soil has lowered. This can be a favorable aspect for practicing an ecological and biological agriculture in the area, protected by the European laws. The most important problems of the localities from this geographic area are those regarding the management of the domestic and industrial waste, as well as the water feeding and sewerage. Nevertheless, starting in Ciacova of
�2
the project Eco-Ciacova, regarding the management of the domestic waste, was an important step.
15. ,,Green area” and entertainment areas The town Deta has a swimming place with thermal water, having curing properties for the rheumatic affections, some skin illnesses and healing the plagues. The thermal swimming place has a capacity of accommodation of 30 beds in small houses. Also in town Deta there is a natural park, the remain of the old forests, representing a junction of trees: oaks, linden, maples, hawthorns and acacias, some oaks having a considerable oldness of over 400 years. In the same time, the region is appropriate for organizing different entertainment activities, as fishing and hunting. The sports activities within the town take place inside the learning units, as well as in the town’s park, having a multifunctional arena: tennis, handball, a swimming place having a swimming pool of large dimensions, and in the neighborhood the town’s stadium with running track.
16. Infrastructure and cultural activities Regarding the cultural infrastructure within the microregion, it stands as it follows: 28 libraries; 1 Culture Home; 5 House of Culture and 1 museum.
The microregion’s cultural life still has the trace of the special and particular conditions of this region. In its development there is the culture resulted from the interaction of the habits, traditions and customs of the heterogeneous population who worked and is continuing to work here. From the moment of the locality’s setting up and until in the present, in this region there have been living together Hungarians, Germans, Serbians and Romanians. The culture of these places was influenced by specific elements to each ethnical segment of the population, joining particularities of each in a multi-ethnic culture. Some non-governmental organizations are activating within the microregion, contributing to the social and cultural development of the area. Among these organizations we are mentioning:Timiş Torontal Association – has as objective the communitarian
and social-cultural development of the region;
��
Pro Liebling Association – having as fields of activity: social, cultural, education and environmental promoting;
Giera Association – follows the communitarian and environmental development, as well as sustaining the activities for young people;
Friends of Democracy Association from Ghilad – development of some activities for young people, sports, cultural and child protection activities;
DOINA Choral Association from Gătaia – a fraction of this cultural association is developing its actual activity for the Church’s Chorus;
Zlat Bres Humanitarian Association from the village Breştea, having as main purposes the communitarian development; president of the association is Mr. Radulov Petru.
17. Variety of co-operations at inter-regional, national and international level Within the Timiş Torontal microregion, the town halls and the local councils are part of the Association of the towns and communes from Romania, existing here the branch of the Bulgarian Union from Banat, The Branch of the German Forum, different communitarian associations having as main purpose the rural-communitarian development, the protection of woman and child, of the persons with problems, the development of the environmental protection and the accomplishment of the infrastructure for the environmental protection, promoting and helping the youth, development of a proper environment for the inter-ethnical communication. In the last years, within the Timiş-Torontal microregion there have been developed more projects in partnership, in cooperation and with financing from different national and international structures. A successful cooperation is the one developed with the Center for Rural Assistance from Timişoara, promoter of the local promoters and an important factor in sustaining the Local Action Groups (GALs).
��
PART II. SWOT ANALYSIS OF TIMIŞ-TORONTAL MICRO-REGION
STRONG POINTS: WEAK POINTS:Nature:Geographic location near Timişoara city, the Serbian and Hungarian border and at the crossroads of some important cross-border areas (DKMT);Rich water reserves (Timiş, Moraviţa, Bîrzava) and of phreatic layer;Diversified fauna and flora.Environment:Temperate-continental climate;Presence of the natural resources: forests, methane well gas, geo-thermal waters, fauna.Eco-Ciacova project in development regarding the management of the waste.Population:Existence of a growing tendency of the population number in the period 2005 – 2006. In this period, the population within the micro-region increased from 46.372 inhabitants to 49.691 inhabitants (the growing tendency of the population number is valid for each locality);Existence of a multi-ethnic culture and of a different ethnic composition among the micro-region’s localities. The percentage of Romanians of the total population varies from 91,27% in locality Jebel to 60,98% in locality Denta (data valid for year 2002, following the census). The main ethnic minorities in the micro-region are: Hungarians, Germans, Serbians and Romes;
Nature:The absence of a varied relief, having a reduced number of landscapes;Environment:Problems regarding the management of the domestic and industrial waste, as well as the water feeding and sewerage;Inappropriate water cleaning systems;The inappropriate use of the natural resources, especially of the natural gas, having as consequence an insufficiently developed network for gas feeding within the micro-region;Population:Migration of the young people, having different degrees of professional training, to foreign countries or to areas developed better from the economical point of view (Timişoara);Migration towards this region is almost not existent;Low level of the incomes and impoverishment of the rural population;Reduced level of association within the civil society, having as consequence a low number of non-governmental organizations.Infrastructure:Absence of sewerage and water feeding in most of the rural localities;Roads and railroads require modernizing works;Discrepancy between the rural and urban environment.
��
STRONG POINTS: WEAK POINTS:Harmonious living level of the different confessions, mainly the following: Orthodox, Lutheran, Calvinist, neo-Protestant, Romano-Catholic etc.Infrastructure:Geographic positioning at the crossroad of some important border crossing areas;Existence of electricity in the entire micro-region;Fixed and mobile telephony network with coverage for all the operators known in Romania;The road and railroad transportation is developed, but obsolete;Existence of an important distance of asphalted roads;All the mayoralties are connected to Internet;Extended number of gas stations, existing in the majority of the localities within the micro-region.Education and health:Existence in the micro-region of 3 hospitals, one in each of the three towns;Existence of a number of 3 high-schools: Deta, Gătaia and Ciacova;Each commune has a general school with grades from I-VIII and each village has a school with grades from I-IV;Provided transportation for the pupils;Teaching some subjects in the language of the ethnical minorities.
Education and health:A significant part of the teaching and medical personnel are commuters to these localities;Shortage in teachers’ experience and the frequent changes of personnel;Impossibility of ensuring living areas to the teaching and medical personnel;Difficulty of the rural population to access the training courses organized outside the localities;The offer of qualification/re-conversion is poorly developed and the absence of concurrence among the forming officers, reducing the attractiveness for the investment companies.Insufficient diversified services for the marginalized categories (existing a single Home for Old People in Ciacova). This aspect becomes very important, considering the fact that, according to the new way of organizing the social services, the local mayoralties have the responsibility of offering primary social services, The General Direction for Social Care and The Child’s Protection of Timiş county having the responsibility of ensuring specialty social services.Agriculture:The negative effects following the floods from last years;Low degree of forestry vegetation within the forest wards;Enlargement of the not-tilled agrarian surfaces;Poor experience and wish for association of the agrarian producers;
��
STRONG POINTS: WEAK POINTS:Agriculture:Geographic positioning in a plain area, favorable location to the agrarian activities;Important share of the agrarian surface, the soil’s fertility, favorable climate influenced by the temperate-continental climate and the region’s tradition in the agrarian field;Utilization on a reduced scale of the chemical substances on the agrarian lands;Increased potential for animals breeding;Industry:Experience and tradition in wood processing;Decrease of the number of unemployed registered in the period 2004-2006, their number lowering from 792 to 725 persons;Tourism:Good international accessibility due to the international airport from Timişoara:Diversified transportation vehicles;Retaining of some old cultural traditions (festivals for the local church);Existence of some cultural-historic vestiges, having strong touristic potential (The Castle from Banloc, The “Sf. Iosif” Monastery from Partoş, The Castle from Ciacova, The Săraca Monastery from Gătaia, The Mocioni Hunting House, The Church of Cebza Cemetery (Historic monument), The Monastery of the Saint Cross from Cebza (monastic location), etc;Existence in Deta of a swimming place with geo-thermal waters having outstanding properties, insufficiently used;Possibility of practicing the hunting and fishing in organized manner;Very diversified gastronomical offer.
Utilization of the traditional methods for cultivation the agrarian lands and the absence of some training offers for the agrarian field (The Agrarian High-School from Ciacova was closed);Insufficient development of the milk and meat processing industry.Industry:Concentration of the industrial sector and of some services in 2 important locations (Deta and Gătaia);Reduced number of small and medium factories and the decline of the handicraft cooperation;Absence of the support for the encouragement of the local contractors initiative.Inappropriate development of the business infrastructure;Tourism:The not varied relief offers little touristic opportunities;The agrarian-tourism is poorly developed; The rural population’s deficiency of information regarding the possibilities of practicing the rural tourism;Reduced accommodation possibilities in the micro-region (a 2-stars hotel in Deta);Insufficient popularization of the touristic attraction points of interest, absence of touristic information and maps edited in international languages;Insufficient local founds for restoring the touristic objectives.
�7
OPPORTUNITIES: THREATS:Nature:Favorable geo-strategically location besides the countries within the European Union.Environment :Communitarian programs for sustaining the environmental protection regarding the waste management and residual waters cleaning;Low pollution degree of the environment.Population:Existence of an active network of local promoters;Close cooperation with persons emigrated in foreign countries due to the historical conditions;Interest of multinational companies for the local manpower, by creating new working places in the micro-region’s localities or by granting some facilities (transportation);Agriculture:Possibility for cultivation of special plants;The agrarian exploitation law encouraging the development of the agrarian associations in order to exploit the land intensively;Industry:Increasing the number of investment companies and the possibility of externalization for some production units in the areas located close to the big cities (among the main motives there are: the crisis of manpower in Timiş county, high levels of the rents in the city, the town planning policy;
Nature:Limitation of the cooperation opportunities with Serbia due to the existence of the visa system;Legal instability in Serbia.Environment:High probabilities for apparition of certain natural phenomena, as floods, earthquakes.Population:Limited existence of some structured information regarding the level of the unregistered unemployment and the extension of the underground labor; Migration of the qualified manpower towards the big cities, having there more employment and career development opportunities;Absence of foreign languages and PC operation knowledge, fact limiting the access to European programs.Agriculture:Training the personnel for exploitation the agrarian equipments;Difficult procedures for obtaining some authorizations, certificates, information.Industry:Increase of the payment level and the manpower crisis could lead to the movement of the companies in other regions;Reduce adaptation possibilities of the local companies to the quality conditions imposed by the European Union;Instability of the Romanian laws in the business and fiscal politics field.
��
OPPORTUNITIES: THREATS:Accessibility of structural founds;Offering some fiscal facilities and free access to utilities to the investment companies.Education and health:Existence of the financing opportunities offered by FSE for the entire human capitalEducation’s decentralizing process, that will allow starting some local initiatives in correlation with the concrete needs Tourism:Existence of some public spaces (Cultural Homes and Centers) possible to be used in order to develop some activities (for example: development of some training centers, centers for spending the leisure, etc).
Education and health:Degradation of the education institutions’ equipments and limited investments in this field;Low level of the salaries in the education domain and limited resources for attracting the young people to the rural area;Tourism:Natural calamities can jeopardize some of the touristic objectives;Practicing a not-controlled tourism can lead to the destruction of the flora and fauna.
Part III: THE SOCIAL-ECONOMICAL DEVELOPMENT STRATEGY OF TIMIS-TORONTAL MICRO-REGION
1. General objectiveThe development strategy of the Timiş Torontal micro-region represents
the result of the join efforts of all parts involved in the lasting development of the communities and localities composing the micro-region in the period 2007-2013. Thus, this strategic considers both the explicit needs and the implicit expectations of the inhabitants of the communities forming the Timiş-Torontal micro-region, and the effort of the local authorities to manage as efficiently as possible the available human and material resources for the development of the micro-region, but also to fructify as efficiently as possible the opportunities created by Romania’s belonging to the European Union, and, in this context, the access to a series of instruments for reducing the development disparities.
��
This strategic document is based on and is integrating a series of strategic documents and studies developed locally, regionally, nationally and at European level. The starting point of the present Strategy is represented by the strategic documents elaborated by the representatives of the communities within the micro-region, and the regional framework is defined by the Strategy of Timiş county, The Plane of Territory Arrangement of Timiş county and, respectively, the The Regional Development Plan 2007-2013.
Considering the strategic framework mentioned in the foregoing, as well as the conclusions of the social-economical analysis and of SWOT analysis presented in the first two sections of this document, resulting that the micro-region presents a potential of economical increase, a development potential in all the social-economical sectors, owns a human capital possible to be capitalized, has the proven capacity of managing the existent and attracted resources, the development strategy of Timiş-Torontal micro-region has as GENERAL OBJECTIVE:
The micro region will become a space ensuring optimal conditions for the increase of the inhabitants’ quality of life, developing a local economy utilizing the existent resources and attracting supplementary resources, capitalizes the human capital, becoming a pole of development for the region between Timişoara and Serbian border, a space maximizing the geo-strategic position. 2. Specific objectives in order to fulfill the strategic options:
In order to accomplish the GENERAL OBJECTIVE there have been identified a series of SPECIFIC OBJECTIVES for the development of the Timiş Torontal micro-region regarding:
o Micro-region’s infrastructure o Environment’s quality o Encouraging the business environment, increasing the
attractiveness for the investment companies and economical diversifying
o Investments in utilization of the touristic potential o Investments in human resources by education, qualification and
support services
�00
o Interventions for improving the life quality in the rural region, and increasing the urbanizing degree of the microregion
o Utilization of the agrarian potential
These objectives will be accomplished in the period 2007-2013 by conceiving and implementing development projects supported on the accessing of European founds, as well as local and national founds.
3. Priority axis and intervention domains: The Priority AXIS defining the strategy of the Timiş-Torontal micro-
region are:Axis 1. Development of the business environment Axis 2. Improvement of the micro-region’s infrastructure Axis 3. Capitalization and development of human capital Axis 4. Development of the agrarian and touristic potential
�0�
Axi
s 1. D
evel
opm
ent o
f the
bus
ines
s env
iron
men
t
INT
ER
VE
NT
ION
DO
MA
INS
OPE
RAT
ION
S In
tern
al a
nd e
xter
nal i
nves
tmen
ts in
or
der t
o in
crea
se th
e m
icro
-reg
ion’
s at
tract
iven
ess f
or th
e bu
sine
ss
deve
lopm
ent
- enc
oura
ging
the
exte
rnal
inve
stm
ents
, by
gran
ting
faci
litie
s and
offe
r for
co
mpe
titiv
e m
anpo
wer
. Enc
oura
ging
the
loca
l spi
rit fo
r bus
ines
ses
- fac
ilitie
s offe
red
for c
omm
erci
al b
uild
ings
in th
e re
gion
of
Det
a av
oidi
ng
belt
Gro
wth
of t
he p
rivat
e se
ctor
’s
cont
ribut
ion
to th
e de
velo
pmen
t of
the
econ
omic
pot
entia
l
-offe
ring
supp
ort a
nd a
ssis
tanc
e (a
s con
sulta
ncy)
, as w
ell a
s in
form
atio
n fo
r cr
eatin
g sm
all a
nd m
iddl
e co
mpa
nies
- s
uppo
rt fo
r inc
reas
ing
the
com
petit
iven
ess o
f the
exi
sten
t sm
all a
nd m
iddl
e co
mpa
nies
M
aint
aini
ng/in
crea
sing
the
com
petit
iven
ess a
nd o
f the
oc
cupa
tion
leve
l in
the
exis
tent
ec
onom
ical
uni
ts
-sup
port
for t
he e
xist
ing
units
in o
rder
to m
aint
ain
thei
r pro
duct
ion
at le
ast a
t th
e ex
istin
g le
vel
-sup
port
for t
he u
nits
wor
king
und
er th
e le
vel o
f the
ir ca
paci
ties
– th
e un
its
wor
king
with
in th
e fo
od in
dust
ry
�02
Axi
s 2. I
mpr
ovem
ent o
f the
mic
ro-r
egio
n’s s
truc
ture
and
of t
he se
rvic
es fo
r po
pula
tion
INT
ER
VE
NT
ION
DO
MA
INS
OPE
RAT
ION
S R
oad
trans
porta
tion
infr
astru
ctur
e Re
habi
litat
ion
and
impr
ovem
ent o
f the
road
tran
spor
tatio
n in
fras
truc
ture
with
in
mic
ro-r
egio
n -r
oad
con
nect
ion
with
Tim
isoa
ra-c
ross
-bor
der c
onne
ctio
n w
ith S
erbi
a -c
onne
ctio
ns w
ith th
e lo
calit
ies w
ithin
the
mic
ro-r
egio
n (D
eta,
Gra
nice
ri,C
iaco
va ,
Den
ta ,O
patit
a , G
hila
d, L
ivez
ile, D
olaţ
i)-p
rovi
ding
the
acce
ss to
the
tour
istic
attr
actio
ns a
nd fo
rest
ry e
xplo
itatio
ns-c
onne
ctio
ns w
ith T
imis
oara
airp
ort
Reh
abili
tatio
n of
side
wal
ks a
nd b
ridge
s con
stru
ctio
n: D
enta
C
arry
ing
out t
rails
for b
iker
s: D
eta
Rai
lroad
tran
spor
tatio
n in
fras
truct
ure
Reha
bilit
atio
n an
d im
prov
emen
t of t
he ra
ilroa
d tr
ansp
orta
tion
infr
astr
uctu
re
-Mod
erni
zing
and
reno
vatio
n th
e ra
ilroa
d st
atio
ns a
nd e
nsur
ing
som
e ra
pid
railr
oad
conn
ectio
ns w
ith T
imis
oara
and
Ser
bia
(Cia
cova
, O
bad
)En
viro
nmen
tal i
nfra
stru
ctur
eAl
igni
ng to
the
Euro
pean
Uni
on’s
Nor
ms i
n th
e fie
ld o
f the
env
ironm
ent’s
qua
lity
by
inve
stin
g in
infr
astr
uctu
re a
s it f
ollo
ws :
Was
te m
anag
emen
t, ac
com
plis
hed
by c
oncr
ete
deta
ils, a
ccor
ding
to th
e re
gion
al
and
coun
ty p
lans
- res
idua
l wat
ers,
dom
estic
was
te (G
rani
ceri,
Liv
ezile
, Dol
aţ e
tc. )
- lan
d im
prov
emen
ts in
the
loca
litie
s: D
eta
6 k
m se
wer
age,
24
km w
ater
net
wor
k,
Opa
tita
6 km
)
�0�
Soci
al in
fras
truct
ure
Sust
aini
ng a
nd d
evel
opin
g th
e so
cial
infr
astr
uctu
re –
Inve
stm
ents
in th
e so
cial
in
fras
truct
ure
of th
e ed
ucat
ion
units
for t
he p
urpo
se o
f the
initi
al a
nd c
ontin
uous
fo
rmat
ion
– (C
iaco
va, D
eta
)-in
vest
men
ts in
the
exis
ting
cent
ers f
or o
ld p
eopl
e, a
s an
offe
r not
onl
y fo
r the
m
icro
-reg
ion
-Reh
abili
tatio
n of
cul
tura
l hou
ses a
nd li
brar
ies i
n th
e ru
ral a
reas
Inve
stm
ents
in th
e re
habi
litat
ion
of th
e bu
ildin
gs h
avin
g ar
tistic
val
ue a
nd
belo
ngin
g to
the
cultu
ral p
atrim
ony
(Cia
cova
)Es
tabl
ishi
ng a
cen
ter f
or th
e pr
ofes
sion
al fo
rmat
ion
of th
e ad
ults
with
in th
e m
icro
-re
gion
-C
reat
ing
a da
y ce
nter
for c
ateg
orie
s of p
eopl
e ha
ving
spec
ial n
eeds
- ch
ildre
n,
disa
bled
per
sons
etc
. U
tiliti
es a
nd p
ublic
serv
ices
Mod
erni
zing
and
com
plet
ing
the
publ
ic b
asic
end
owm
ents
from
the
netw
ork
of
loca
litie
s with
in th
e m
icro
-reg
ion
Publ
ic il
lum
inat
ion.
Den
ta
Prom
otin
g th
e m
icro
-reg
ion
by o
wn
site
and
acc
ompl
ishi
ng a
com
mun
icat
ion
syst
em w
ithin
the
mic
ro-r
egio
n R
ehab
ilita
tion
and
exte
nsio
n of
wat
er a
nd se
wer
age
netw
orks
(20
km C
iaco
va,
Den
ta, D
eta)
-ext
ensi
on a
nd m
oder
nizi
ng th
e ga
s net
wor
ks (C
iaco
va,D
eta
)-R
ehab
ilita
tion
and
mod
erni
zing
the
ther
mal
hea
ting
syst
emD
iver
sify
ing
the
bank
ing
serv
ices
and
gro
win
g th
e re
ques
t’s c
over
age
with
in th
e m
icro
-reg
ion
(Cia
cova
)En
surin
g th
e in
habi
tant
’s a
cces
s to
publ
ic se
rvic
es o
f hig
h qu
ality
:M
edic
al o
ffice
s (M
aced
onia
, Pet
rom
an, O
bad
)
�0�
Axi
s 3. C
apita
lizat
ion
and
deve
lopm
ent o
f hum
an c
apita
l
INT
ER
VE
NT
ION
D
OM
AIN
SO
PER
ATIO
NS
Act
ive
man
pow
er –
the
cont
inuo
us p
rofe
ssio
nal
train
ing
of th
e ad
ults
Incr
easi
ng th
e co
mpe
titiv
enes
s of t
he a
ctiv
e m
anpo
wer
with
in th
e m
icro
-reg
ion
by m
eans
of
the
offe
r for
impr
ovem
ent,
qual
ifica
tion,
re-q
ualifi
catio
n pr
ogra
ms f
or th
e oc
cupi
ed
popu
latio
n, b
ut h
avin
g a
leve
l of i
nsuf
ficie
nt c
ompe
tenc
ies f
rom
the
pers
pect
ive
of th
e fu
ture
re
quire
men
ts; c
ompl
ete
prog
ram
s for
con
tinuo
us p
rofe
ssio
nal f
orm
atio
n w
ith fi
nanc
ing
from
FS
E A
xis 2
inte
rven
tion
dom
ain
2.3.
and
Axi
s 3C
reat
ing
an in
form
atio
n ce
nter
of t
he in
habi
tant
s reg
ardi
ng th
e gr
owth
of t
he o
ccup
atio
n de
gree
and
thei
r com
petit
iven
ess:
Det
a En
surin
g th
e ba
sic q
ualifi
catio
ns, c
ertif
ying
the
com
pete
nces
of t
he w
omen
em
ploy
ed w
ithou
t qu
alifi
catio
n ce
rtific
ates
and
are
exp
osed
to th
e ris
k of
losin
g th
eir p
lace
of w
ork,
with
out
havi
ng th
e ch
ance
of e
mpl
oym
ent,
in th
e ab
senc
e of
qua
lifica
tion
and
due
to th
eir a
ge
Initi
al tr
aini
ng o
f the
yo
ung
peop
le
Dev
elop
men
t of a
n of
fer r
egar
ding
the
educ
atio
n an
d pr
ofes
sion
al fo
rmin
g, c
omm
on w
ithin
th
e m
icro
-reg
ion
by c
oope
ratio
n be
twee
n th
e sc
hool
uni
ts a
nd l
ocal
pub
lic a
utho
ritie
s, in
or
der t
o ac
hiev
e:- a
n an
alys
is o
f the
futu
re d
eman
d fo
r qua
lifica
tions
and
edu
catio
n - a
surv
ey fo
r inv
estig
atin
g th
e be
nefic
iarie
s’ ex
pect
atio
ns –
pup
ils a
nd p
aren
ts-e
labo
ratin
g a
com
plem
enta
ry o
ffer
of th
e ex
istin
g un
its-a
pro
gram
for a
ssis
ting
the
hum
an re
sour
ces f
rom
edu
catio
n in
ord
er to
impl
emen
t the
el
abor
ated
offe
r Fi
nanc
ing:
FSE
axi
s 1 a
nd a
xis 2
Cat
egor
ies o
f in
habi
tant
s with
spec
ial
need
s
The
inte
grat
ed a
ppro
ach
of th
e pr
oble
ms i
nvol
ving
the
mig
ratio
n of
the
man
pow
er: y
oung
pe
ople
leav
ing
the
mic
ro-re
gion
or t
he c
ount
ry, r
espe
ctiv
e m
igra
tion
tow
ards
the
mic
ro-re
gion
C
reat
ing
a ce
nter
for c
ontin
uous
pro
fess
iona
l for
mat
ion
and
re-q
ualifi
catio
n in
Cia
cova
, in
acco
rdan
ce w
ith th
e m
arke
t’s d
eman
d fo
r the
det
rimen
ted
soci
al c
ateg
orie
s
�0�
Axi
s 4. D
evel
opm
ent o
f the
agr
aria
n an
d to
uris
tic p
oten
tial
INT
ER
VE
NT
ION
DO
MA
INS
OPE
RAT
ION
SA
grar
ian
pote
ntia
lH
ighe
r util
izat
ion
of th
e ex
iste
nt a
grar
ian
pote
ntia
l by:
- enc
oura
ging
diff
eren
t for
ms o
f ass
ocia
tion
for t
he d
evel
opm
ent o
f the
com
pani
es
for p
roce
ssin
g, st
orag
e an
d us
e of
agr
aria
n pr
oduc
ts
- sup
port
for a
cces
sing
the
com
mun
itaria
n fo
unds
for f
arm
ers –
subv
entio
ns, c
redi
ts
etc.
With
an
offic
e or
per
sonn
el o
fferin
g in
form
atio
n -f
acili
ties f
or in
vest
men
ts in
agr
icul
ture
- in
par
tner
ship
(loc
atio
n on
the
land
, pe
rfor
min
g eq
uipm
ents
)-s
uppo
rt fo
r the
dev
elop
men
t of a
stro
ng a
nd c
ompe
titiv
e se
ctor
for a
nim
als
bree
ding
(C
iaco
va) h
avin
g pr
ivat
e ca
pita
l -s
uppo
rt fo
r the
dev
elop
men
t of e
colo
gica
l cul
ture
sTo
uris
tic p
oten
tial
Prom
otio
n of
an
pote
ntia
l’s in
vent
ory
and
crea
ting
an in
itiat
ive
grou
p fo
r its
ca
pita
lizat
ion
with
in a
n ap
proa
ch b
y pa
rtner
ship
in th
e m
icro
-reg
ion
(Cia
cova
, Det
a (to
uris
tic ro
utes
, the
mic
ro-r
egio
n’s b
rand
, gas
trono
mic
mar
ketin
g)W
ater
ing
and
reco
very
pot
entia
l D
evel
opm
ent o
f the
exi
sten
t fac
ilitie
s for
trea
tmen
t and
reco
very
in a
com
plex
se
rvic
e, a
s an
offe
r of t
he m
icro
-reg
ion
for t
he b
enefi
ciar
ies o
f the
Wes
tern
regi
on
(Ceb
za, M
aced
onia
)C
reat
ing
an a
ssis
tanc
e ce
nter
for t
he v
ulne
rabl
e gr
oups
in to
wn
Cia
cova
and
es
tabl
ishi
ng so
me
serv
ices
of m
ater
nal a
ssis
tanc
e, p
aren
ts’ c
ouns
elin
g an
d pr
even
tion
of sc
hool
leav
ing
Reh
abili
tatio
n of
Cul
tura
l Hom
es a
s rec
reat
ion
cent
ers (
incl
usiv
e th
e sp
orts
hal
l):
Den
ta ,
Det
a
�0�
Strategia di sviluppo durevole della microregione Timiş-Torontal
Introduzione Il progetto”Strategie” locali per opportunità globali e per un futuro europeo delle comunità locali dell’Ovest della Romania : consolidare le capacità di elaborazione e d’ implementazione delle strategie di sviluppo socio-economico al livello locale nella Regione Ovest “. StrategVest è un progetto vinto ed implementato dall’Agenzia per Sviluppo Regionale Ovest e dal Centro di Assistenza Rurale . Il progetto è finanziato dall’Unione Europea attraverso Il Programma Phare 2004 , Componente La Società Civile. L’obiettivo generale del progetto „StrategVest” è stato quello di sostenere la scelta dell’acquis comunitario nel campo dello sviluppo socio-economico per mezzo del consolidare delle capacità di elaborazione delle strategie di sviluppo nelle comunità locali della Regione Ovest. Al livello delle comunità locali della Regione Ovest , il progetto si è rivolto in particolare alle comunità diventate nell’ultimo periodo delle città , in generale comunità di piccole dimensioni e zone rurali. Il progetto ha sostenuto più comunità per associarsi nell’ambito di una microregione e di sviluppare una strategia integrata per far valere le risorse esitenti e di ragionare sui problemi esistenti nella rispettiva microregione. Il progetto ha avuto un periodo d’implemento di 13 mesi. Il contratto è stato firmato il 1 novembre 2006 e sarà concluso il 30 novembre 2007.
SECONDA PARTE. ANALISI SOCIO – ECONOMICA DELLA MICROREGIONE TIMIŞ-TORONTAL
1. Il delimitare del territorio La microregione Timiş-Torontal è collocata nell’Ovest della Romania , nella parte di sud del distretto di Timiş, essendo delimitata al sud ed al sud-ovest dalla frontiera con la Reppublica Serba , all’oriente dal distretto di Caraş-Severin , ed al nord dal Municipio Timişoara. La microregione è costituita da 3 piccole città che non superano 7.000 abitanti ogniuna ( Deta,
�07
Gătaia, Ciacova ) e 11 località con stato di comune : Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling , Moraviţa , Pădureni e Voiteg.
2. Superficie della Microregione Timiş-Torontal La superficie del territorio amministrativo della Microregione Timiş-Torontal è di 1.447 km², questa rappresentando il 17% della superficie totale del distretto di Timiş . La struttura territoriale si divide in tal modo: superficie arabile rappresenta il 73,3% del territorio agricolo; superficie rimboschita rappresenta il 2,38% della superficie della
Microregione Timiş-Torontal
3. Punti di riferimento urbanistici La microregione Timiş-Torontal è collocata nell’Ovest della Romania, nella parte di sud del distretto di Timiş. La microregione è costituita da 3 piccole città- Deta, Gătaia, Ciacova e 11 località con stato di comune : Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling , Moraviţa , Pădureni e Voiteg. In quello che riguarda il collocamento della Microregione Timiş-Torontal, questa si confina con : Sud – graniţa cu Serbia; Sud--Ovest – graniţa cu Serbia;Oriente – distretto Caraş-Severin;Nord – Municipio Timişoara.
4. Quadro naturale Il rilievo predominante è quello di pianura bassa con altezze tra 70- 120 metri, includendo la Pianura di Timiş ed il fiume con lo stesso nome, che attraversa il territorio dall’Oriente all’Ovest. La zona viene caratterizzata da una varietà ridotta delle forme di rilievo . La prevalenza del rilievo di pianura è però estremamente favorevole per la pratica dell’agricoltura nella zona, questa cosa essendo favoreggiata anche dall’esistenza di una rete idrologica ricca.
5. Popolazione della Microregione Timiş-Torontal In conformità con il Censimento del 2002, la popolazione totale della Microregione è costituita da un numero di 50.020 persone ( in quel periodo non esistevano dal punto di vista amministrativo le comuni Birda, Ghilad e
�0�
Pădureni, essendono fondate nel 2004 , per mezzo della separazione della città Gătaia , del comune Ciacova e del comune Jebel ). A quella data, la popolazione della Microregione Timiş-Torontal rappresenta il 7,38% dal totale della popolazione registrata nel distretto di Timiş (677.926). Nel periodo 2002-2005 si costata un ribasso della popolazione fino a 46.372 persone ( in conformità con le dati fornite dalla Direzione Distrettuale di Statistica Timiş per il 2005 ) . Da notare è il fatto che nel 2006 , il numero totale di abitanti era di 49.691 persone (in conformità con le dati fornite dall’Ufficio Distrettuale per Amministrazione delle Basi di Dati Timiş –www.adetim.ro), costatandosi una tendenza di crescita della popolazione al livello di ogni località.
Sviluppo della popolazione nella Regione Timiş-Torontal N.crt Nome della località Anno 200� Anno 200�
� Banloc ���� �7��2 Birda ��0� 2002� Ciacova ��0� ����� Denta ���� �272� Deta ���� 7���� Gătaia ��2� ����7 Ghilad ���2 ���2� Ghiera �2�� ����� Jamu Mare ���� �2�0�0 Jebel ���� ������ Liebling ���� ���7�2 Moraviţa 2��� 2����� Pădureni ��77 ���0�� Voiteg 2�22 2���
TOTALE 46.353 49.691
In quello che riguarda la struttura etnica della popolazione si costata, in conformità con il Censimento del 2002 , l’esistenza d’una composizione etnica tra le località della Microregione . La percentuale di romeni dal totale della popolazione varia tra 91,27% nella località Jebel e 60,98% nella località Denta. Le principali minorità etniche al livello della Microregione sono : ungheresi , tedeschi, serbi e zingari.
�0�
6. Sviluppo della popolazione negli ultimi anni Nel 2006, la popolazione della Microregione Timiş –Torontal conta 49.691 abitanti. Rispetto al 2002, sotto l’influenza combinata al livello differenziato dell’incremento naturale , dei flussi migratori interni e dell’intensità della migrazione esterna, nel 2006 la popolazione si è ridotta con 329 abitanti.
Sviluppo della popolazione nella Microregione Timiş-TorontalAnno 2002 200� 200�Numero totale di abitanti 50.020 46.353 49.691
Per quello che riguarda il processo di migrazione della popolazione nell’ambito della Microregione, presenteremo di sotto una serie di dati registrati dalla Direzione del Distretto di Statistica Timis nell’anno 2005, utilizzando due variabili importanti: sistemazioni di domicilio nella località e partenze con il domicilio dalla località. Dalla centralizzazione delle informazioni, risulta che al livello della Microregione Timis-Torontal si registra un numero di 913 sistemazioni di domicilio e un numero di 769 partenze con il domicilio dalla località per l’anno di riferimento.
7. La mano d’opera Secondi i dato forniti dall’Ufficio del Distretto per l’Amministrazione della Base di Dati Timis, il numero dei disoccupati è calato nel periodo 2004-2006 nella maggioranza delle unità coomprese al livello della, meno le località Denta, Liebling e Moraviţa, dove si costata un incremento del numero dei disoccupati nell’anno 2006 rispetto all’anno 2004. Se prendiamo in considerazione le cifre in assoluto, si costata al livello della Microregione un incremento del numero dei disoccupati dall’anno 2005 all’anno 2006 (da un numero di 706 disoccupati registrati nell’anno 2005 ad un numero di 725 di disoccupati). Cosi come al livello del distretto Timis, il tasso di disoccupazione è basso però ci confrontiamo con una distribuzione ineguale delle offerte di posti di lavoro, la più grande parte di questi registrandosi nella città Deta e Gătaia, dove funzionano i principali attori economici. Per quello che riguarda la mano d’opera, la stessa non è sufficientemente
��0
preparata per fare fronte ai nuovi cambiamenti con quali si confronta il mercato di lavoro, una volta integrato nell’Unione Europeo. Un problema per la mando d’opera locale puo’ essere rappresentato dal ritiro di alcuni investitori locali, una volta con l’incremento del livello dei prezzi nella zona (il problema dello spostamento di alcune aziende che funzionano nel sistema lohn si mette per più località del distretto Timis).
8. L’educazione Al livello della Microregione Timiş-Torontal ci sono (al lovello dell’anno 2005) un numeri di 58 unità di insegnamento, strutturate: 42 asili; 13 scuole elementari e medie; 3 unità per l’insegnamento di liceo.
Per quello che riguarda l’insegnamento liceale, al livello della Microregione Timiş-Torontal ci sono 3 unità scolastiche, localizzate nelle tre città:
4. Il Liceo „Alexandru Mocioni” Ciacova – avendo la seguente offerta: profilo teoretico con le specializzazioni di matematica-informatica, umano, il profilo tecnico: le specializzazioni agronomico, veterinario, meccanico agricolo, commerciale- commessi (risultati dall’unificazione con il Gruppo Scolastico Agricolo Ciacova).
5. Il Gruppo Scolastico „Sfântul Nicolae” Deta con le seguenti specializzazioni: matematica-informatica, filologia, commercio, ragioneria e la lavorazione del legno.
6. Liceo Teoretico Gătaia. L’offerta di educazione e formazione professionale di queste unità riflettono piuttosto la tradizione delle stesse che un orientamento verso i futuri bisogni. L’esistenza delle tre unità scolastiche che possono offrire delle qualifiche al livello della Microregione sarebbe un potenziale da valorizzare se esistesse disponibilità di cooperazione al livello della Microregione allo scopo di realizzare un offerta complementare con la collaborazione degli enti che consideri sia i richiesti futuri del mercato del lavoro, che le aspirazioni e le aspettative dei giovani e delle loro famiglie dopodiche sarebbe necessario trovare delle risorse materiali e umani per svillupare un offerta allettante. Sarebbe necessario che queste unità scolastiche svilupino capacità di offrire servizi di formazione continua anche della gente adulta per qualifica, riqualifica e perfezionamento.
���
9. La sanità La riforma dei serivizi di sanità del 2004 ha avuto e ha prodotto delle modifiche del sistema sanitario pubblico, con effetto sulla rete di unità sanitarie e sulla struttura del personale coinvolto nell’assicurare dei servizi di sanità, sia nel settore pubblico che in quello privato. Sono stati sciolti i dispensari urbani, sia una parte dei medici dai dispensari sia una parte dei medici delle imprese sono diventati medici di famiglia, con autonomia rispetto all’ospedale, subordinati alla Casa del Distretto di Assicurazioni di Sanità, con la quale hanno concluso dei contratti. Per quello che riguarda l’infrastruttura sanitaria dalla Microregione Timiş-Torontal, questa si presenta come segue (dati al livello dell’anno 2005, secondo La Direzione del Distretto di Statistica Timiş): 3 ospedali pubblici: L’Ospedale Cittadino Deta (70 letti), L’Ospedale
di Psichiatria Gătaia (450 letti) e L’Ospedale di Psichiatria e Misure di Sicurezza Jebel (405 letti);
3 gabinetti dentistico privati: Ciacova, Denta e Jebel; 5 gabinetti medicali di famiglia, privati: Ciacova (2), Deta, Jebel,
Moraviţa; 4 farmacie pubbliche: Ciacova, Deta, Gătaia e Jebel; 1 centro de salute: Ciacova (50 letti) – questo funziona anche come
centro di diagnosi e trattamento; 1 servizio di ambulanza: Deta.
10. L’infrastruttura di trasporto L’infrastruttura di strade è bene sviluppata, vengono assicuratibuoni collegamenti tra le località della zona, questa essendo attraversata dal E 70, che entra nel paese dalla Serbia nel punto di passaggio frontiera Stamora-Moraviţa e collega, per Timişoara, con il sud del paese. Inoltre la Microregione è attraversata da una serie di strade nazionali e comunali, come DN 57, 58 şi 59. L’infrastruttura ferroviaria, creata sin dal secolo passato seguito alla spinta data dallo sviluppo dell’industria del distretto Timis, gode oggi di una fitta rete ferroviaria rispetto a quella al livello nazionale. La zona è attraversata di una strada importante Timişoara-Belgrad che arriva a Zagreb-Milano. Nonostante cio, è importante sottolineare che questa rete è antiquata. Le località dalla Microregione Timiş-Torontal sono attraversate di
��2
più strade, che li collegano tra di loro, ma anche con le grandi città dei dintorni.
11. Dotazioni tecnico-edilizie Secondo i dati registrati dalla Direzione di Statistica del Distretto Timis, 2005 al livello della Microregione Timiş-Torontal abbiamo la seguente situazione: 215,9 km – la lunghezza totale semplice della rete di erogazione
dell’acqua potabile; 137,6 km – la lunghezza totale semplice delle condotte di gas ; 39,3 km –la lunghezza totale semplice delle condotte di
canalizzazione.
12. La rete di telecomunicazioni La rete di telefonia fissa e mobile ha copertura per tutti gli operatori presenti in Romania. Tramite la rete di cavo TV o satellite, al livello della Microregione sono captati i canali di radio e TV nella maggioranza delle località. Tutti i comuni hanno connessione all’internet. Secondo i dati forniti dalla Direzione di Statistica del Distretto Timiş, al livello dell’anno 2005 c’erano nella Microregione un numero di 11.992 abbonamenti radio e un numero di 12.792 abbonamenti TV.
13. L’attività economica L’attività socio-economica della Microregione gira attorno alle tre città con un più per la città di Deta, la quale polarizza gran parte della zona con l’attività industriale svolta, qui primeggia quella del legno, del tessile e dei pellami, alimentare, ma anche la concentrazione delle attività bancarie, di salute e insegnamento. Tuttavia, la zona è scarsamente rappresentata industrialmente, essendo piuttosto agraria, con un culto sviluppato e riconosciuto della gente per lavoro e proprietà.
a) La situazione generale delle imprese attive nella Microregione Timiş-Torontal Le più grandi aziende che svolgono l’attività in questa zona si incontrano in Deta, e sono S.C.Eyble SRL e SA Plapaf
���
S.C. EYBL SRL (Deta) – una media impresa del tessile, che è stata costruita nel 1999 dalle fondamenta e la quale è adesso un’unità tra le più moderni dall’est dell’Europa nel settore. Questa società con capitale sociale estero ha attorno ai 1900 dipendenti di cui, 1100 di Deta), captando la mano d’opera della città e delle località vicine. L’ azienda Eybl ha attrezzato fino ad ora circa 1.350.000 automobili con volanti realizzati a Deta;
S.A. PLAPAF (Deta) – l’attività principale è la lavorazione del legno, l’azienda avendo un numero di 390 dipendenti.
b) Mestieri tradizionali Dai mestieri tradizionali praticati al livello della Microregione, incontriamo: carradore, fontaniere, maniscalco, scardassatore di lana, pecoraio, sarto, calzolaio. Purtroppo, queste non vengono praticate tanto oggi giorno, i piccoli artigiani essendo in via di sparizione. In questo senso, si impone lo sviluppo di alcune pratiche per il ritorno dei vecchi mestieri, ciò che potrebbe contribuire all’incremento del potenziale turistico della zona. Questo sarebbe allo stesso tempo anche una modalità di sviluppo economico, appoggiando le cooprtaive artigianali locali.
c) L’ agricoltura L’assitenza di specialità nel settore dell’agricoltura viene assicurata mediante la Camera Agricola che è subordinata alla Direzione Agricola del Distretto Timiş. L’occpuazione principale degli abitanti dalle località afferenti è rappresentata dall’agricoltura, la grande coltura soprattutto e la zootecnia come attività complementare. Con poche eccezioni, circa 1000 ha di foresta, il terreno è agricolo, di cui 75% è arabile. La pratica dell’agricoltura è favorita nella regione da un clima temperato continentale ma anche dal rispetto degli abitanti per la terra. Le superficie agricoli si lavorano individualemente, in associazioni agricoli e aziende familiari. Per quello che riguarda la struttura delle coluture si manifesta una specializzazione per la coltura del grano, dell’orzo, del mais e del girasole. L’allevamento degli animali occupa un posto importante nel settore dell’agricoltura, prioritario essendo l’allevamento del bestiame, dell’ovino
���
e porcino. La transizione ha cambiato sia le superficie coltivate annualmente sia gli effetti dei lavori e delle tecnologie utilizzate per l’ottenimento di produzione. Cosiche, se fino all’anno 1997 qualsiasi superficie era coltivata e utilizzata il massimo possibile, oggi si è arrivato che una grande parte dei terreni resta non lavorata per anni e anni. Questo ha portato anche ad una decontaminazione dei terreni dai pesticida, cio che permetterebbe di fare su questi terreni un agricoltura ecologica. Per quello che riguarda la mano d’opera coinvolta in questo settore, man mano si pone il problema della qualifica di questa, estremamente necessaria per assicuare un buon utilizzo delle macchine e degli attrezzi agricoli. Questo aspetto verrà accentuato ancora di più nel futuro prossimo.
d) L’industria L’industria è scarsamente sviluppata al livello della Microregione. Le più importanti aziende si trovano al livello delle città Deta e Gătaia, ci sono delle piccole imprese locali oppure degli investitori stranieri anche all’interno di altre località. Le piccole e le medie imprese si concentrano prevalentemente sul lavoro del legno, dei latticini, panificazione, la preparazione della carne, sul tessile e pellame. Nella zonna presentata sono state identificate un numero di 576 società commerciali con varie attività.
e) Servizi pubblici I servizi di alimentazione con acqua potabile e canalizzazione, il colletare e smaltimento dei rifiuti, il trasporto locale, l’illuminazione pubblica, il cavo Tv e l’internet, telefonia e l’erogazione dell’energia elettrica sono assicurate da società commerciali del settore, con capitale di stato o privato. A livello di città, sono generalmente bene rappresentate dalla città Deta, con incrementi notevoli nel settore delle telecomunicazioni e trasporti, transazioni finanziarie soprattutto questa seguito gli investimenti di capitale dai 1999-2000.
f) Il turismo e obiettivi turistici della zona I principali obiettivi turistici sono rappresentati dal castello, musei, chiese, di cui ricordiamo: Il Castello da Banloc, Il Monastero “Sf. Iosif” da Partos, Il Castello da Ciacova, Il Monastero da Gătaia, Conacul Mociuni, Il Monastero “Sf. Gheorghe” attestato nel ���� (Birda ). Dal totale di
���
333 monumenti storici che si trovano registrati presso il Ministero della Coltura e dei Culti nel distretto Timiş, nella Microregione Timiş Torontal si ritrovano 29 monumenti.
14. Fattori ambientali In quanto riguardano i fattori ambientali, la zona è alquanto inquinante e a causa del non-lavoro di una notevole superficie agricola è calato anche il livello di pesticida dal suolo. Questo aspetto puo favorire la pratica di un agricoltura ecologica e biologica, protette dalla legislazione europea. In quanto i problemi incontrati nelle località di questa zona geografica ricordiamo i problemi legati al management delle immondizia e dei rifiuti industriali, nonche all’alimentazione con acqua e canalizzazione. Nonostante cio, è stato fato un passo importante con l’inizio a Ciacova del progetto Eco-Ciacova, che riguarda la gestione delle immondizie.
15. ,,Le zone verdi ” e le zone di divertimento La città Deta dispone di una piscina con acque termali, che ha proprietà terapeutiche nelle affeioni del reumatismo, alcune malattie dermatologiche e la cura delle ferite. La piscina termale dispone di una capacità di alloggio di 30 posti in casette. Inoltre, al livello della città Deta troviamo un parco naturale, rimanenza delle vecchie foreste, il quale rappresenta un miscuglio di alberi: quercie, tiglio, aceri, marruca e acacia, alcuni esemplari di quercie avendo un età notevole di oltre 400 anni. Inoltre la zona è idonea per organizzare diverse attività ricreative come la pesca e la caccia. Le attività sportive dalla città si svolgono nell’ambito delle unità di insegnamento, nonche nel parco della città che comprende un terreno multifunzionale: tennis, pallamano, una piscina con bacino di grosse dimensioni, nelle vicinanze della quale si trova lo stadio della città con pista per correre.
16. L’infrastruttura e le attività culturali In quanto riguarda l’infrastruttura culurale, questa si presenta cosi al livello della Microregione: 28 biblioteche 1 casa di cultura; 5 case culturali e 1 museo.
���
La vita culturale della Microregione ha l’impronta delle condizioni speciali e diverse di questa zona. Nella sua nascita è la cultura risultante dall’interazione delle abitudini, dei costumi della popolazione eterogenea che ha lavorato e continua a lavorare qui. Dalla formazione delle località e sino al presente, su queste terre sono vissuti ungheresi, tedeschi, serbi e romeni. La cultura di questi posti è stata marcata con elementi specifici ad ogni segmento etnico della popolazione, intrecciando le particolarità di ciascuno in una cultura multietnica. Nell’ambito della Microregione funzionano alcune organizzazioni non-governative che contribuiscono allo sviluppo scciale e culturale dei posti. Da queste organizzazioni ricordiamo:
Associazione Timiş Torontal – che ha come obiettivo lo sviluppo comunitario e socio-culturale della zona ;
Associazione Pro Liebling – come domini d’attività ricordiamo : sociale , culturale , educazionale e la promozione del medio;
Associazione Giera – segue lo sviluppo comunitario , lo sviluppo del medio ed il sostegno delle attività per gioventù;
Associazione Amici della Democrazia , Ghilad – svolge delle attività per gioventù, attività sportive, culturali e di protezione del bambino ;
Associazione del Coro DOINA, Gătaia – una frazione da questa associazione culturale svolge l’attività effetiva nel coro della chiesa;
Associazione Umanitaria Zlat Bres del paese Breştea con scopo principale lo sviluppo comunitario , il presidente dell’associazione essendo il Signor Radulov Petru.
17. Varietà delle cooperative al livello inter-regionale ed internazionale Presso la Microregione, i comuni ed i consigli locali fanno parte dell’Associazione delle città e dei comuni dalla Romania , qui ritrovando anche la filiale dell’Unione Bulgara di Banat, , Filiale del Foro Tedesco, diverse associazioni comunitari che hanno come principale scopo lo sviluppo rurale –comunitario , della protezione della donna e del bambino , delle persone svantaggiate, dei problemi di protezione del medio e lo realizzo dell’infrastruttura in un quadro favorevole alla comunità interetnica.
��7
Negli ultimi anni, al livello della Microregione Timiş-Torontal, sono state svolti più progetti in associazione , in collaborazione e con finanziamento dalla parte di diverse strutture nazionali e internazionali. Una collaborazione di successo è quella svolta con il Centro d’Asistenza Rurale di Timişoara , promotore dei promotori locali e fattore importante nel sostenimento I gruppi di Azione Locale ( GAL ) .
���
Seconda parte : ANALISI SWOT DELLA MICROREGIONE TIMIS TORONTAL
PUNTI FORTI PUNTI DEBOLIQuadro naturale :Posizione geografica nella vicinanza della città di Timişoara, al confine con la Serbia e con l’Ungheria e all’intersezione delle zone importanti transfrontaliere (DKMT);Riserve ricche di acqua (Timiş, Moraviţa, Bîrzava) e di quella freatica;Fauna e flora molto diversificata.Medio:Clima temperato- continentale;Presenza delle risorse naturali: foreste, gas metano di sonda, acqua geotermale , fauna.Il progetto in svolgimento Eco-Ciacova che riguarda la gestione delle scorie .Popolazione:Esistenza di una tendenza di crescita della popolazione nel 2005-2006. In tal modo che in questo periodo la popolazione al livello della Microregione è cresciuta da 46.372 abitanti fino a 49.691 abitanti ( la tendenza di crescita della popolazione si ritrova al livello di ogni località);
Quadro naturale :Rilievo poco svariato, con un numero più ridotto di paesaggi;Medio:Problemi del management dei pattumi e delle scorie industriali , ed anche dell’alimentazione con acqua e canalizzazione ;Sistemi noncorrispondenti d’epurazione delle acque;L’uso noncorrispondente delle risorse naturali , specialmente dei gas naturali , fatto che si può tradurre anche come una rete insufficiente sviluppata d’alimentazione con gas al livello della Microregione ;Popolazione:La migrazione dei giovani con diversi gradi di preparazione professionale fuori paese o nelle zone più sviluppate economicamente (Timişoara);La migrazione verso questa zona è quasi inesistente;Il livello ridotto dei redditi e la povertà della popolazione rurale;Livello ridotto di associazione al livello della società, fatto manifestato attraverso l’esistenza di un numero ridotto di organizzazioni nongovernamentali.
���
PUNTI FORTI PUNTI DEBOLIEsistenza di una cultura multietnica e di una composizione etnica diversa tra le località della Microregione .La percentuale di romeni dal totale della popolazione varia da 91,27% nella località Jebel a 60,98% nella località Denta (dati valabili per il 2002 dal Censimento). Le principali minorità etniche al livello della Microregione sono : ungaresi , tedeschi, serbi e zingari ;Grado di convivenza armonioso delle diverse confessioni, ritrovandosi prevalente le seguenti : ortodossa, luterano , riformata, neoprotestante, romano-cattolica etc.Infrastruttura:La posizione geografica allâintersezione con cuna zona importante transfrontaliera;Esistenza dell’elettricità nell’intera Microregione ;La rete di telefonia fissa e mobile con la copertura per tutti gli operatori conosciuti dalla Romania;La rete di trasporto stradale e ferroviario è sviluppata , però è abbastanza vecchia ;Esistenza di una grande lunghezza delle strade asfaltate ;Tutti i comuni sono connessi all’internet;
Infrastruttura:Mancanza di canalizzazione e d’alimentazione con acqua nella maggioranza delle località rurali;Vie stradali e ferroviari hanno bisogno di lavori per rimodernamento ;Discrepanza tra il medio rurale ed urbano .Educazione e salute :Una parte significativa del personale didattico e medico fa la navetta tra queste località;Mancanza d’esperienza dei corpi insegnanti ed i frequenti cambiamenti di personale ;Impossibilità per assicurare ai corpi insegnanti e medici degli spazi per abitare;Difficoltà della popolazione rurale per avere accesso ai corsi di formazione organizzati fuori delle località;Offerta di qualificazione / reconversione è poco sviluppata e non esiste concorrenza tra gli offerenti di formazione, che abassa l’attrattività per investitori.
�20
PUNTI FORTI PUNTI DEBOLINumero grande di distributori di benzina , che esiste nella maggioranza delle località dalla Microregione .Educazione e salute :Esistenza nella Microregione di 3 ospedali , uno in ogni città;Esitenza di un numero di � licei Deta, Gătaia e Ciacova;Ogni comune disporre delle scuole generali per le cls. I-VIII ed ogni paese di scuole per le cls. I-IV; Trasporto assicurato per allievi ;Insegnamento delle materie nella lingua delle minorità etniche . Agricoltura :La posizione geografica in una zona di pianura , fatto che è favorevole per le attività agricole ;La ponderabilità grande della superficie agricola, la fertilità del suolo, clima favorevole influenzata da una clima temperato-continentale e la tradizione della zona nel dominio dell’agricoltura ;L’uso su scala ridotta delle sostanze chimiche sui terreni agricoli ;Alto potenziale per la crescita degli animali ;
Servizi insufficienti diversificati per le categorie marginalizzate (esiste un unico centro per anziani a Ciacova). Questo aspetto diventa molto importante tenendo conto che in conformità con il nuovo modo di organizzazione dei servizi sociali , dei comuni locali riprende la responsabilità di offrire servizi sociali primari , Direzione Generale d’Assistenza Sociale e Protezione del Bambino Timiş con la responsabilità di assicurare i servizi sociali di specialità.Agricoltura:Effetti negativi prodotti negli ultimi anni dalle alluvioni ;Grado ridotto di vegetazione forestale presso i punti forestali ;Crescita delle superficie agricole lasciate noncoltivate ;Esperienza ed il desiderio ridotto d’associarsi dei produttori agricoli ;Usare i metodi tradizionali di coltivazione dei terreni agricoli e la mancanza delle offerte di qualificazione per il dominio agricolo (Collegio Agricolo di Ciacova è stato chiuso );Sviluppo insufficiente dell’industria per la lavorazione del latte e della carne .
�2�
PUNTI FORTI PUNTI DEBOLIIndustria:Esperienza e tradizione nella lavorazione del legno ;Ribasso del numero di disoccupati registrati nel periodo 2004-2006. il numero di essi scendendo da 792 fino a 725 persone ;Turismo:Buona accessibilità internazionale grazie all’aeroporto di Timişoara:Mezzi di trasporto diversi;Il mantenimento delle vecchie tradizioni culturali (feste e campestri );Esistenza di vestigi culturali-storici con forte potenziale turistico (Castello di Banloc, Monastero “Sf. Iosif” di Partoş, Castello di Ciacova, Monastero Sacro di Gătaia, Signorile Mocioni, Chiesa del Cimitero Cebza (Monumento storico), Monastero della Santa Croce di Cebza (fondazione monacale),ecc;Esistenza a Deta di un complesso con piscine geotermali con delle proprietà speciali , però poco valorizzate;Possibilità per la pratica della caccia e della pesca in modo organizzato;Offerta gastronomica abbastanza diversificata.
IndustriaConcetrazione del settore industriale e di qualche servizi in 2 locazioni importanti (Deta şi Gătaia);Numero ridotto di imprese piccole e medie ed il declino delle cooperative degli artigiani ;Mancanza del sostegno per l’incorraggiamento dell’iniziata imprenditoriale locale .Sviluppo noncorrispondente dell’infrastruttura d’affare ;Turism:Rilievo poco variato offre poche opportunità turistiche ;Agroturismo poco sviluppato nella zona ; Mancanza di conoscenze della popolazione dal medio rurale riguardando le possibilità di pratica del turismo rurale ;Pssibilità ridotti di allogiare nella Microregione (un albergo di 2 stelle a Deta );Poca pubblicità degli punti d’attrazione tursitica e delle mappe nelle lingue di circolazione internazionale ;Fonduri locale insuficiente pentru refacerea obiectivelor turistice.
�22
OPPORTUNITÀ: MINACCIE :Quadro naturale :Posizione geostrategica vantaggiosa rispetto ai paesi dall’Unione Europea.Medio:Programmi comunitari di sostenimento della protezione del medio riguardando la gestione delle scorie e della depurazione delle acque usate ;Grado d’inquinamento basso del medioPopolazione:Esistenza di una rete attiva di promotori locali ;Collaborazione stretta con persone emigrate fuori paese grazie alle condizioni storici;Interesse delle società multinazionali per la mano d’opera zonale , attraverso la fondazione dei nuovi posti di lavoro nelle località della Microregione o attraverso per l’accordo delle facilità (trasporto);Agricoltura:Possibilità della coltivazione di piante speciali;La legge degli sfruttamenti agricoli che favoreggia lo sviluppo delle associazioni nello scopo dello sfruttamento intensivo del terreno;
Cadrul natural:Il limitare delle opportunità di collaborazione con la Serbia grazie all’esistenza del sistema di avvisi;Instabilità legislativa in Serbia .Medio:Grandi possibilità di apparire dei fenomeni naturali cosi come le alluvioni , terremoti.Popolazione :Esistenza limitata delle informazioni strutturate in quello che riguarda il livello della disoccupazione non-registrato ed in quello che riguarda l’estensione del fenomeno di lavoro non dichiarato ; Migrazione della mano d’opera qualificata verso le grandi città , dove esistono più possibilità per trovare lavoro e per sviluppare la carriera;Non conoscenza di una lingua straniera e delle conoscenze PC, fatto che limita l’accesso ai programmi europei.Agricoltura:Qualificazione del personale per sfruttamento delleattrezzature agricole ;Procedimenti complicati per ottenere delle autorizzazioni ,certificati, informazioni .
�2�
OPPORTUNITÀ: MINACCIE :Industria:La crescita del numero d’investitori e la possibilità dell’esternalità di unità produttive nelle zone vicine alle grandi città ( tra le principali cause ricordiamo la crisi della mano d’opera nel distretto di Timiş, costi alti degli affitti in città, politica di urbanismo ) ; Accessibilità ai fondi strutturali Offrire delle facilità fiscali agli investitori ed accesso gratuito alle utilità.Educazione e salute :Esistenza delle opportunità fi finanziamento offerte attraverso FSE per l’intero capitale umano Processo di decentramento dell’insegnamento che permette l’inizio delle iniziative locali in collegamento con i bisogni concreti Turismo:Esistenza degli spazi pubblici (case e centri culturali) che possono essere usati per lo sviluppo delle attività (esempio: sviluppo di centri per formazione, centri per passare il tempo libero , ecc.).
Industria:Crescita del livello di pagamento e la crisi della mano d’opera possono determinare il spostare delle società in altre regioni ;Possibilità ridotte per adattamento degli agenti economici locali alle condizioni di qualità imposte dalla Unione Europea ;Instabilità della legislazione romena nel dominio degli affari e di politica fiscale .Educazione e salute :Degradazione delle dotazioni che appartengono alle istituzioni per educazione ed investimenti limitati in questo dominio;Livello ridotto degli stipendi del dominio educazionale e risorse limitate per attirare giovani nei paesi ;Turismo:I disastri naturali possono danneggiare qualcuni degli obiettivi turistici ;Praticare un turismo noncontrollato può danneggiare alla flora ed alla vegetazione .
�2�
La terza parte : STRATEGIA DI SVILUPPO SOCIO –ECONOMICO DELLA MICROREGIONE TIMIŞ TORONTAL
La strategia di sviluppo della microregione Sântana è il risultato degli sforzi di tutti gli attori direttamente implicati nello sviluppo durevole delle comunità e delle località componenti della microregione nel periodo 2007-2013. Quindi, questo documento strategico ha di vista tanto i bisogno espliciti degli abitanti dalle comunità che forma la microregione Sântana, quanto gli sforzi delle autorità locali per la gestione più efficace delle risorse umani e dei materiali disponibili per lo sviluppo della microregione, però anche per fruttare più efficace le opportunità create per l’appartenenza della Romania all’Unione Europea e , in questo contesto , l’accesso ad una serie di strumenti per ridurre le disparità di sviluppo.
Questo documento strategico ha alla base ed integra una serie di documenti strategici e studi realizzati al livello locale , regionale, nazionale ed europeo . Il punto fi partenza della Strategia presente viene costituito dai documenti strategici elaborati dai rappresentanti delle 7 comunità della microregione , e nel quadro regionale viene definito dalla Strategia del Distretto di Arad , dal Piano di Sistemazione del Territorio del Distretto di Arad e rispettivo il Piano di Sviluppo Regionale 2007-2013. 1. Obiettivo generale : Tenendo conto del quadro strategico enunciato sopra, ed anche delle conclusioni dell’analisi socio-economica e dell’analisi SWOT presentate nelle prime due sezioni di questo documento , da dove risulta che la microregione presenta un potenziale per crescita economica , un potenziale per lo sviluppo in tutti i settori socio-economici , avendo un capitale umano che può essere avvalorato , ha la capacità dimostrata per l’amministrazione delle risorse esistenti e di quelle scelte, StraŢinând cont de cadrul strategic enunţat mai sus, cât şi de concluziile analizei socio-economice şi a analizei SWOT prezentate în primele două secţiuni ale acestui document, din care rezultă că micoregiunea prezinta un potential pentu crestere economica, un potential pentru dezvoltare in toate sectoarele socio-economice, detine un capital uman ce poate fi valorificat, are capacitatea demonstrata de administrarea resurselor existente si a celor atrase, la Strategia di sviluppo della microregione Timiş-Torontal propone il seguente OBIETTIVO GENERALE:
�2�
La microregione diventerà uno spazio che assicura condizioni ottimi per la crescita della qualità della vita degli abitanti, sviluppando un’ economia locale che valorizza le risorse esistenti e attira risorse supplementarie, valorizza il capitale umano diventando un polo dello sviluppo per la zona Timişoara ed il confine con la Serbia , uno spazio che ingrandisce la posizione geostrattegica.
2. Obiettivi specifici per il compimento delle opzioni strategiche:
Per la realizzazione dell’OBIETTIVO GENERALE sono stati identificati una serie di OBIETTIVI SPECIFICI per lo sviluppo della microregione Timiş Torontal che riguardano :o infrastruttura della microregione o qualità del medio calitatea mediului o incoraggiamento del medio’affari, crescita dell’attratività per investitori
e la diversificazione economica o investimenti per l’avvaloramento del potenziale turistico o investimenti nelle risorse umani attraverso l’educazione , qualifcazione
e servizi supporto o interventi per il miglioramento della qualità della vita nel medio rurale
, e la crescita del grado d’urbanizzazione della microregione o avvaloramento del potenziale agricolo Questi obiettivi saranno realizzati nel periodo 2007-2013 per mezzo del concepimento e dell’implementazione di progetti di sviluppo che avranno il sostegno nell’accesso ai fondi europei ed i fondi locali e nazionali.
3. Assi prioritari ed i domini d’intervento : ASSI PRIORITARI che definiscono la strategia della microregione
Timiş-Torontal sono Axa 1. Sviluppo del medio d’affari Axa 2. Miglioramento dell’infrastruttura della microregione Axa 3. Valloramento e sviluppo del capitale umano Axa 4. Sviluppo del potenziale agricolo e turistico
�2�
Ass
e 1.
Svi
lupp
o de
l med
io d
’aff
ari
DO
MIN
I D’I
NT
ER
VE
NTO
O
PER
AZ
ION
I In
vest
imen
ti in
tern
i ed
este
rni i
n qu
ello
che
rigu
arda
la c
resc
ita
dell’
attra
tività
del
la m
icro
regi
one
per l
o sv
ilupp
o de
gli a
ffari
-inco
ragg
iam
ento
deg
li in
vest
imen
ti es
tern
i , a
ttrav
erso
le fa
cilit
à e
l’offe
rta d
ella
man
o d’
oper
a co
mpe
titiv
a . I
ncor
ragg
iam
ento
del
spiri
to
impr
endi
toria
le l
ocal
e - f
acili
tà o
fferte
per
cos
truzi
oni c
omm
erci
ali n
ella
zon
a de
lla
circ
omva
lazi
one
Det
a
Cre
scita
del
con
tribu
to d
el
setto
re p
rivat
o al
lo sv
ilupp
o de
l po
tenz
iale
eco
nom
ico
-offr
ire su
ppor
to e
d as
sist
enza
di t
ipo
cons
ulen
za e
d in
form
azio
ni p
er
crea
re d
elle
Impr
ese
Picc
ole
e M
edie
- s
uppo
rto p
er c
resc
ita d
ella
com
petit
ività
del
le Im
pres
e Pi
ccol
e e
Med
ie g
ia e
sist
enti
M
ante
nim
ento
/cre
scita
del
la
com
petit
ività
e d
el li
vello
di
occ
upaz
ione
nel
le u
nità
ec
onom
iche
esi
sten
ti
-sup
porto
per
le u
nità
esi
sten
i per
man
tene
rsi l
a pr
oduz
ione
alm
eno
al
livel
lo e
sist
ente
-s
uppo
rto p
er le
uni
tà c
he la
vora
no so
tto il
live
llo d
elle
cap
acità
–
unità
dal
dom
inio
del
l’ind
ustri
a al
imen
taria
�27
Ass
e 2.
Mig
liora
men
to d
ell’i
nfra
stru
ttur
a de
lla m
icro
regi
one
e de
i ser
vizi
per
pop
olaz
ione
DO
MIN
I D’I
NT
ER
VE
NTO
O
PER
AZ
ION
I
Infr
astru
ttura
di t
rasp
orto
st
rada
le
.Ria
bilit
azio
ne e
mig
liora
men
to d
ell’i
nfra
stru
ttura
di t
rasp
orto
stra
dale
de
lla m
icro
regi
one
i -c
olle
gam
ento
stra
dale
con
Tim
isoa
ra-c
olle
gam
ento
tran
sfro
ntal
iero
con
Ser
bia
-col
egam
enti
con
le lo
calit
à da
lla m
icro
regi
one
(Det
a, G
rani
ceri,
Cia
cova
, D
enta
,Opa
tita
, Ghi
lad,
Liv
ezile
, Dol
aţi)
-ass
icur
azio
ne d
ell’a
cces
so a
lle a
ttrat
ività
turis
tiche
e g
li sf
rutta
men
ti fo
rest
ali
-col
lega
men
ti co
n l’a
erop
orto
di
Tim
isoa
raR
iabi
litaz
ione
dei
mar
chia
pied
i e la
cos
truzi
one
dei p
onti
: Den
ta
Ria
bilit
azio
ne d
i pis
tr pe
r cic
listi
: Det
a In
fras
truttu
ra d
i tra
spor
to
ferr
ovia
rio
Riab
ilita
zion
e e
mig
liora
men
to d
ell’i
nfra
stru
ttua
di tr
aspo
rto
ferr
ovia
rio
-R
imod
erna
men
to e
rinn
ovaz
ione
del
le st
azio
ni d
i tre
no e
l’as
sicur
are
di
colle
gam
ento
vel
oci d
i fer
rovi
a co
n Ti
miso
ara
e co
n Se
rbia
(Cia
cova
, O
bad)
Infr
astru
ttura
di m
edio
Ar
riva
re in
line
a co
n le
nor
me
UE
nel d
omin
io d
ella
qua
lità
del m
edio
per
m
ezzo
deg
li in
vetim
enti
in in
fras
trut
ta in
tal m
odo
:Il
man
agem
ent d
elle
scor
ie re
aliz
zato
attr
aver
so d
etta
gli c
oncr
eti i
n ba
se a
i pi
ani r
egio
nali,
dis
trettu
ali
- acq
ue re
sidu
i , p
attu
mi
(Gra
nice
ri, L
ivez
ile, D
olaţ
etc
. )- s
iste
maz
ioni
N
elle
loca
lità
: Det
a 6
km
di c
anal
izza
zion
e , 2
4 km
di r
ete
d’ac
qua
, O
patit
a 6
km )
�2�
Infr
astru
ttura
soci
ale
Sost
enim
ento
e sv
ilupp
o de
ll’in
fras
trut
tura
soci
ale
– In
vest
imen
ti ne
ll’in
fras
truttu
ra so
cial
e de
lle u
nitù
scol
astic
he in
que
llo c
he ri
guar
da la
fo
rmaz
ione
iniz
iale
e c
ontin
ua –
(Cia
cova
, Det
a )
-inve
stim
enti
nei c
entri
gia
esi
sten
ti p
er a
nzia
ni m
com
e un
a of
ferta
non
so
ltant
o pe
r la
mic
rore
gion
e
-Ria
bilit
azio
ne d
elle
cas
e cu
ltura
li e
delle
bib
liote
che
nello
spaz
io ru
rale
In
vest
imen
ti ne
lla ri
abili
tazi
one
degl
i edi
fici c
on v
alor
e st
oric
a e
del
patri
mon
io c
ultu
rale
(C
iaco
va)
Fond
azio
ne d
i un
cent
ro d
i for
maz
ione
pro
fess
iona
le d
egli
adul
ti al
live
llo
mic
rore
gion
ale
-Fon
dazi
one
di u
n ce
ntro
per
gio
rno
delle
cat
egor
ie d
i per
sone
con
bis
ogni
sp
ecia
li -b
ambi
ni ,
pers
one
con
disa
bilit
à,ec
c.
Util
ità e
serv
izi p
ubbl
ici
Rim
oder
nam
ento
ed
il co
mpl
etta
re d
elle
dot
azio
ni p
ubbl
iche
in b
ase
alla
re
te d
i loc
alità
del
la m
icro
regi
one
Illum
inaz
ione
pub
blic
a . D
enta
Pr
omoz
ione
del
la m
icro
regi
one
attr
aver
so il
pro
prio
site
e la
real
izza
zion
e d’
un si
stem
a di
com
unic
azio
ne p
ress
o la
mic
rore
gion
e
Ria
bilit
azio
ne e
d es
tens
ione
del
le re
ti d’
acqu
a e
di c
anal
e (2
0 km
Cia
cova
. D
enta
Det
a)-e
sten
sion
e e
rimod
erna
men
to d
elle
reti
di g
as n
atur
ali
(Cia
cova
,Det
a )
-Ria
bilit
azio
ne e
rim
oder
nam
ento
del
sist
ema
di d
istri
buzi
one
del
risca
ldam
ento
D
iver
sific
azio
ne d
ei se
rviz
i ban
cari
e la
cre
scita
del
la c
oper
tura
del
la
richi
esta
al l
ivel
lo d
ella
mic
rore
gion
e (C
iaco
va )
Ass
icur
azio
ne d
ell’a
cces
so d
egli
abita
nti a
i ser
vizi
pub
blic
i di b
uona
qua
lità:
Con
sulto
ri m
edic
i (M
aced
onia
, pet
rom
an, O
bad
)
�2�
Ass
e 3.
Avv
alor
amen
to e
lo sv
ilupp
o de
l cap
itale
um
ano
DO
MIN
I D
’IN
TE
RV
EN
TO
OPE
RA
ZIO
NI
Man
o d’
oper
a at
tiva
– fo
rmaz
ione
pr
ofes
sion
ale
cont
inua
de
gli a
dulti
Cres
cita
del
la m
ano
d’op
era
attiv
a de
lla m
icro
regi
one
per m
ezzo
di u
na o
fferta
di p
rogr
amm
i per
pe
rfezi
onam
ento
, qu
alifi
cazi
one
riqua
lifica
zion
e pe
r la
popo
lazi
one
occu
pata
, per
ò qu
ale
ha u
n liv
ello
del
le c
ompe
tenz
e in
suffi
cien
te d
alla
pro
spet
tiva
delle
rich
ieste
futu
re ;
prog
ram
mi c
ompl
eti
di fo
rmaz
ione
pro
fess
iona
le c
ontin
ua c
on fi
nanz
amen
to d
a FS
E A
sse
2 do
min
io d
’inte
rven
to 2
.3.
e Ass
e 3
Fond
azio
ne d
’un
cent
ro p
er in
form
azio
ni d
egli
abita
nti i
n qu
ello
che
rigu
arda
la c
resc
ita
del g
rado
di o
ccup
azio
ne e
del
la c
ompe
titiv
ità d
i ess
i : D
eta
Ass
icur
azio
ne d
elle
qua
lifica
zion
i in
base
aal
la c
ertifi
cazi
one
delle
com
pete
nze
delle
don
ne
che
stan
no g
ia la
vora
ndo
, per
ò no
n ha
nno
certi
ficat
i di q
ualifi
ca, e
sono
esp
oste
ad
uno
risch
io
di p
erde
re il
pos
to d
i lav
oro,
senz
a av
er la
pos
sibi
lità
di tr
ovar
e un
altr
o la
voro
se n
on h
a la
qu
alifi
ca e
la e
tà n
eces
saria
Form
azio
ne in
izia
le
dei g
iova
ni
Svilu
ppo
di u
na o
fferta
per
edu
cazi
one
e fo
rmaz
ione
pro
fess
iona
le c
omun
e al
live
llo d
ella
m
icro
regi
one
attra
vers
o la
col
labo
razi
one
tra le
uni
tà sc
olas
tiche
e tr
a le
aut
orità
pub
blic
he
loca
li pe
r rea
lizza
re :
- un’
anal
isi d
ella
rich
iest
a fu
tura
di q
ualifi
che
ed e
duca
zion
e - u
n so
ndag
gio
per i
nves
tigar
e le
atte
se d
ei b
enefi
ciar
i – a
lliev
i e g
enito
ri i p
arin
ti-e
labo
razi
one
di u
na o
fferta
com
plem
ente
del
le u
nità
esi
sten
ti -u
n pr
ogra
mm
a d’
assi
ster
e de
lle ri
sors
e um
ani d
alla
edu
cazi
onw
per
l’im
plem
ento
del
l’offe
rta
elab
orat
a
Fina
nzia
men
to: F
SE a
sse
1 e
asse
2C
ateg
orie
di a
bita
nti
con
prob
lem
i spe
cial
i A
bbor
dam
ento
inte
grat
o de
i pro
blem
i de
lla m
igra
zion
e de
lla m
ano
d’op
era
: gio
vani
che
pa
rtono
dal
la m
icro
regi
one
o an
che
dal n
ostro
pae
se ,
risp
ettiv
o la
mig
razi
one
vers
o la
m
icro
regi
one
Fo
ndaz
ione
di u
n ce
ntro
per
form
azio
ne p
rofe
ssio
nale
con
tinua
e d
i riq
ualif
cazi
one
in C
iaco
va
in c
onco
rdan
za c
on la
rich
iest
a de
l mer
cato
di l
avor
o pe
r cat
egor
ie so
cial
i sfa
vore
ggia
te.
��0
Ass
e 4.
Svi
lupp
o de
l pot
enzi
ale
agri
colo
e tu
rist
ico
DO
MIN
I D
’IN
TE
RV
EN
TO
OPE
RA
ZIO
NI
Pote
nzia
le a
gric
olo
Avva
lora
men
to su
perio
re d
el p
oten
zial
e ag
ricol
o es
itent
e at
trave
rso
:- i
ncor
aggi
amen
to d
elle
var
ie fo
rme
di a
ssoc
iazi
one
per l
o sv
ilupp
o de
lle so
ciet
à pe
r la
vora
zion
e , d
epos
ito e
avv
alor
amen
to d
ei p
rodo
tti a
gric
oli
-sup
porto
per
l’ac
cess
o al
sost
egno
com
unita
rio p
er a
gric
olto
ri –s
orve
nzio
ni, c
redi
ti,
ecc
per u
ffici
o , o
per
sona
le c
he o
ffre
info
rmaz
ioni
–fa
cilit
à pe
r inv
estim
enti
in
agric
oltu
ra –
in a
ssoc
iazi
one
( col
loca
men
to n
el p
osto
del
terr
itorio
, at
trezz
atur
e di
al
to li
vello
)-s
uppo
rto p
er lo
svilu
ppo
di u
n se
ttore
forte
e c
ompe
titiv
o pe
r cre
scita
deg
li an
imal
i (C
iaco
va) c
on c
apita
le p
rivat
o
-sos
tegn
o pe
r lo
svilu
ppo
delle
cul
ture
eco
logi
che
Pote
nzia
le tu
ristic
o Lo
svilu
ppo
di u
n in
vent
ario
del
pot
enzi
ale
e la
cre
scita
di u
n gr
uppo
di i
nizi
ativ
a pe
r avv
alor
amen
to d
i que
sto
pote
nzia
le p
ress
o l’a
bbor
do a
ttrav
erso
ass
ocia
zion
e al
live
llo d
ella
mic
rore
gion
e (C
iaco
va ,
Det
a (tr
agiti
turis
tici,
il br
and
della
m
icro
regi
one
, il m
arke
ting
gast
rono
mic
o)Po
tenz
iale
bal
near
e e
di re
cupe
ro
Svilu
ppo
delle
faci
lità
esis
tent
i di t
ratta
men
to e
di r
ecup
ero
in u
n se
rviz
io c
ompl
esso
co
me
una
offe
rta d
ella
mic
rore
gion
e pe
r ben
efici
ari d
ella
Reg
ione
di O
vest
(Ceb
za,
Mac
edoa
nia)
Fond
azio
ne d
i un
cent
ro d
i ass
itenz
a pe
r i g
rupp
i vul
nera
bili
nella
citt
à C
iaco
va
e la
fond
azio
ne d
ei se
rviz
i d’a
ssis
tenz
a m
ater
nale
, pe
r con
sigl
i dei
gen
itori
e la
pr
even
zion
e de
ll’ab
band
ono
scol
astic
o R
iabi
litaz
ione
del
le c
ase
cultu
rali
com
e ce
ntro
di r
ilass
o (in
clus
o la
sala
di s
port)
: D
enta
, D
eta
���
Temes-Torontál Mikrorégió tartós Fejlesztési Stratégiája
Bevezetés A „Helyi stratégiáka globális célszerűségekre és egy európai jövőre a Románia nyugati részén élő közösségeknek: a szocio-gazdasági fejlesztési stratégiák kidolgozási képességei és a valóra váltás megerősítése a Nyugati Régióban (Regiunea Vest)”. A StrategVest egy olyan projekt, amelyet a Nyugati Régió Fejlesztési Ügynöksége és a Vidékfejlesztési Központ nyert meg és váltott valóra. A projektet az Európai Unió finanszírozza a Phare 2004 Programon belül, a Civil Társadalom részben. A „StrategVest” projekt fő célja a közösségi aquis támogatása, a szocio-gazdasági fejlesztés, a fejlesztési stratégiák kidolgozási kapacitásának megerősítése a Nyugati Régió helyi közösségeiben. Nyugati Régió helyi közösségei esetében a projekt főleg azokat a közösségeket célozta meg, amelyek nemrég váltak városokká, és amelyek általában kis méretű, falusi környezetben élő közösségek. A projekt támogatta azt az ötletet, hogy a különböző közösségek között együttműködés jöjjön létre, egy „mikrorégión” belül, és egy integrált stratégiát fejlesszen ki ahhoz, hogy a meglévő erőforrásokat érvényesíthesse és integráltan gondolkozzon el a mikrorégió problémáiról. A projektnek 13 hónapos valóra váltási ideje volt. A szerződést 2006 november 1-én írták alá és 2007 november 30-án ér véget.I rész: TEMES-TORONTÁL MIKRORÉGIÓ SZOCIO-GAZDASÁGI ANALÍZISE
1. A térség elhatárolása A Temes-Torontál mikrorégió Románia nyugati részén található, Temes megye deli részén, délen és dél-nyugaton Szerbiával szomszédos, keleten Krassó-Szörény megyével, északon pedig Temesvár Megyei Jogú Várossal. A mikrorégióban 3 kis város van, amelyek lakossága nem haladja meg, egyenként, a 7000-et (Detta, Gátalja, Csák) és 11 község: Birda, Bánlak, Denta, Gyér, Gilád, Széphely, Nagyzsám, Liebling, Moravica, Temesliget és Vejte.
��2
2. A Temes-Torontál mikrorégió területe A Temes-Torontál mikrorégió adminisztratív területe 1.447 km², ami Temes megye összterületének 17%-át teszi ki. A területi struktúra a következő: a mezőgazdasági területek közül 73,3% szántható terület; az erdős terület 2,38% Temes-Torontál mikrorégió összterületének
3. Rendezési információk A Temes-Torontál mikrorégió Románia nyugati részén található, Temes megye deli részén. A mikrorégióban 3 kis város van: Detta, Gátalja, Csák, és 11 község: Birda, Bánlak, Denta, Gyér, Gilád, Széphely, Nagyzsám, Liebling, Moravica, Temesliget és Vejte. A mikrorégió szomszédai a következők: Észak – a Szerbiával való határ;Dél-Kelet – a Szerbiával való határ;Kelet – Krassó-Szörény megye;Észak – Temesvár Megyei Jogú Város.
4. Természetes környezet A fő domborzat az alacsony mezőség, a magasságok 70-120 méter közöttiek. Része a Temes Mezőség, amelyet a Temes folyó szeli át keletről nyugatig. A térség domborzatára az jellemző, hogy a domborzat nem változatos. A fő domborzat, a mezőség azonban rendkívül kedvező a mezőgazdaságnak, amit a sűrű vízrajzi rendszerek is segítenek.
5. Temes-Torontál mikrorégió lakossága A 2002-es Népszámlálás szerint a mikrorégió összlakossága 50.020 személy volt (abban az időszakban adminisztratív szempontból nem léteztek olyan községek, mint Birda, Gilád vagy Temesliget, amelyeket 2004-ben hoztak létre, a Gátaljától való leválás révén, valamint Csák község és Széphely. Abban az időszakban Temes-Torontál mikrorégió lakossága Temes megye összlakosságának 7,38%-át tette ki (amelynek száma 677.926).2002-2005 között a lakosság száma csökkent 46.372-vel (a Temes Megyei Statisztikai Hivatal adatai szerint, 2005-re). Fontos megjegyeznivaló, hogy 2006-ban a lakosság összszáma 49.691 volt (www.adetim.ro), és minden helységben nőtt a lakosság száma.
���
A lakosság fejlődése Temes-Torontál mikrorégióbanSzám Helység 200� 200�� Bánlak ���� �7��2 Birda ��0� 2002� Csák ��0� ����� Denta ���� �272� Detta ���� 7���� Gátalja ��2� ����7 Gilád ���2 ���2� Gyér �2�� ����� Nagyzsám ���� �2�0�0 Széphely ���� ������ Liebling ���� ���7�2 Moravica 2��� 2����� Temesliget ��77 ���0�� Vejte 2�22 2���
ÖSSZESEN 46.353 49.691
A nemzetiségek struktúráját illetően a helyzet a következő: a 2002-es népszámlálás szerint a mikrorégió helységeiben a nemzetiségi összetétel különböző volt. A románok a lakosság összszámának a 91,27%-t teszik ki Széphely helységben, 60,98%-át Denta helységben A mikrorégióban élő főbb nemzetiségek: magyarok, németek, szerbek, romák.
6. A lakosság fejlődése az elmúlt években 2006-ban a mikrorégió lakossága 49.691 volt. A 2002-es évhez képest, a természetes gyarapodás különböző szintjeinek hatására, valamint a belső vándorlás és a külső vándorlás hatására, a lakosság száma 329-el csökkent.
Temes-Torontál mikrorégió lakosságának fejlődéseÉv 2002 200� 200�Lakosság összszáma 50.020 46.353 49.691
A kivándorlást illetően az alábbiakban olyan adatokat mutatunk be, amelyeket 2005-ben jegyzett a Temes Megyei Statisztikai Hivatal, 2 változó felhasználásával: lakhelyváltoztatás – ideköltözés és elköltözés
���
máshová. Az adatok központosítása után kiderült, hogy az adott évben 913-an költöztek a mikrorégióba és 769-en költöztek el a mikrorégióból.
7. Munkaerő A Temes Megyei Adatbázisokat Adminisztráló Megyei Iroda adatai szerint 2004-2006 között a mikrorégióban a munkanélküliek száma csökkent, kivéve Denta, Liebling és Moravica helységeket, ahol 2004-hez képest 2006-ban több volt a munkanélküli. Ha abszolut számokat veszünk figyelembe, 2005-höz képest 2006-ban a mikrorégióban nőtt a munkanélküliek száma (706 nyilvántartásba vett munkanélküli 2005-ben, 725 munkanélküli 2006-ban). Ugyanúgy, mint Temes megyében, a mikrorégióban is a munkanélküliek száma kevés, azonban az elosztás egyenlőtlen, a legtöbb munkalehetőség ugyanis Detta és Gátalja városokban van, ahol cégek működnek. A munkaerőt illetően a mikrorégió nincs megfelelően felkészülve arra, hogy megfeleljen azoknak az új helyzeteknek, amelyek az Európai Unióhoz való csatlakozás után jelentek meg. A helyi munkaerőt illetően gond lehet az, hogy több befektető elment, miután a térségben megnőttek az árak (a lohn rendszerben működő cégek tevékenységének újraelhelyezésének problémája több Temes megyei helységek érint).
8. Tanügy Temes-Torontál mikrorégióban (2005-ben) 58 tanügyi egység létezik, struktúrájuk a következő: 42 óvoda; 13 négy- és nyolcosztályos iskola; 3 líceum.
A Temes-Torontál mikrorégióban 3 líceum van, a 3 városban:1. „Alexandru Mocioni” Líceum Csák, a következő szakosításokkal:
elméleti profil - matematika-informatika, humán; technikai – agronómia, állatorvosi, mezőgazdasági mechanika, kereskedelem – eladók (a csáki Mezőgazdasági Iskolacsoporttal való egyesülés révén).
2. „Sfântul Nicolae” Iskolacsoport Detta, a következő szakosításokkal: matematika-informatika, filológia, kereskedelem, könyvelőség és fafeldolgozás.
3. Gátaljai Elméleti Líceum.
���
Ezen tanügyi egységek általános és szakmai felkészítési kínálata inkább a hagyományokat tükrözi, és nem a jövőbeni szükségletek iránti érdeklődést. Ha a három meglévő líceum a mikrorégió szükségleteire koncentrálna inkább, az egy olyan potenciált jelentene, amelyet igazán értékesíteni lehetne, ha a mikrorégióban meglenne az készség a kooperációra, az intézmények együttműködése folytán, és ha ezek figyelembe vennék a munkaerőpiac jövőbeni keresetét, a fiatalok és a családok elvárásait és a kellő anyagi források és humán erőforrások megteremtesét, egy kecsegtető kínálat céljából. Ezek a tanügyi egységek olyan kapacitásokat kellene kifejlesszenek, amelyek a felnőtt lakosságnak folytonos szakképzési, átképzési és továbbképzési szolgáltatásokat tudnának nyújtani.
9. EgészségügyA 2004-es évi egészségügyi reform révén az állami egészségügyi
szolgáltatások rendszerében hozott változásokat, és hatással volt az állami és magán szférai egészségügyi egységek rendszerére, valamint az alkalmazottakra. A régi, városi állami orvosi rendelőket felszámolták, és mind a korábban itt dolgozó orvosok, mind a kórházakban dolgozó orvosok családi orvossokká lettek. Ezek az orvosok függetlenek a kórháztól, de alárendeltek a Megyei Egészségügyi Biztosítási Pénztárnak, amellyel szerződéses kapcsolatban vannak. Temes-Torontál mikrorégió egészségügyi infrastruktúrája a következő: (az adatok a Temes Megyei Statisztikai Hivataltól származnak, 2005-ből): 3 állami kórház: Dettai Városi Kórház (70 ágy), Gátaljai
Pszichiátriai Kórház (450 ágy) és Széphelyi Pszichiátriai és Biztonsági Intézkedések Kórház (405 ágy);
3 magán fogorvosi rendelő: Csák, Denta és Széphely; 5 magán orvosi rendelő: Csék (2), Detta, Széphely, Moravica; 4 gyógyszertár: Csák, Detta, Gátalja, Széphely; 1 egészségügyi központ: Csák (50 ágy) – diagnózisos és kezelési
központként is működik; 1 mentőszolgálat: Detta.
10. Szállítási infrastruktúra A szállítási infrastruktúra jól fejlett, a térség különböző helységei között jók a kapcsolatok, különösen, mivel a térségen áthalad az E70-es európai út, amely Szerbiába vezet, a Sztamora-Moravica határátkelőn keresztül,
���
és kapcsolatot teremt Temesváron keresztül az ország déli részével. A mikrorégión ugyanakkor áthalad több országos és megyei út, mint a DN 57, 58 és 59. A vasúti infrastruktúra, amely az elmúlt századból származik, Temes megye iparának fejlődésére serkentett, így ma sűrű vasúti hálózat található a megyében, az országos helyzethez képest. A térségen átlahad egy fontos útvonal, a Temesvár-Belgrád útvonal, amely Zagreb-Milano felé tart. Mindezek ellenére fontos megjegyezni, hogy a vonalak igen régiek. Temes-Torontál helységein több olyan út is áthalad, amely a helységek közötti, illetve a helységek és a közelben lévő nagyobb városokkal való kapcsolatot biztosítják.
11. Technikai-építkezési felszerelés A Temes Megyei Statisztikai Hivatal 2005-ös adatai a Temes-Torontál mikrorégióban a helyzet a következő: 215,9 km - az ivóvíz-szolgáltatási rendszer egyszerű hosszának
összessége; 137,6 km - a gázvezetékek egyszerű hosszának összessége; 39,3 km - a csatornázási egyszerű hosszának összessége.
12. Kommunikációs rendszer Valamennyi romániai szolgáltató vezetékes- és mobiltelefon rendszere működik a mikrorégióban. A kábel-TV és szatelit-rendszer segítségével a mikrorégió helységeinek többségében fogják a különböző rádió- és TV-adásokat. Minden polgármesteri hivatalban van Internet-kapcsolat. A Temes Megyei Statisztikai Hivatal adatai szerint 2005-ben a mikrorégióban 11.992 rádió előfizetés és 12.792 televíziós bérlet volt.
13. Gazdasági tevékenység A mikrorégió szocio-gazdasági tevékenysége a három város körül forog, de főleg Detta körül, ahol a a mikrorégió munkaereje polarizált a meglévő ipar miatt. Itt főleg fafeldolgozás, textília és bőr feldolgozás, élelmiszeripar található, de itt találhatóak a bank-kirendeltségek, egészségügyi központok és iskolák is. Ennek ellenére a térség gyengén képviselt az iparban, és inkább mezőgazdasági jellegű, ahol fejlett és elismert az emberek munka és tulajdon iránti kultusza.
��7
a) A Temes-Torontál mikrorégióban lévő aktív cégek általános helyezete Azon cégek közül, amelyek ebben a térségben működnek, a legnagyobbak Dettán találhatóak, mint például a S.C. Eyble SRL és a SA Plapaf. S.C. EYBL SRL (Detta) – középvállalkozás, a fő tevékenységi terület
a textília-feldolgozás; a céget 1999-ben hozták létre és ma egyike a legmodernebbeknek Kelet-Európában, ezen a tevékenységi területen. A cég alaptőkéje külföldi, alkalmazottainak száma 1900 körül forog (ezek közül 1100 dettai), ami azt jelenti, hogy ez a cég kebelezi be a városban és a környező helységekben élő munkaerőt. Az Eybl cég eddig már mintegy 1.350.000 gépkocsit látott el Dettán gyártott kormánykerékkel;
S.A. PLAPAF (Detta) – a fő tevékenyég a fafeldolgozás, a cégnek 390 alkalmazottja van.
b) Hagyományos mesterségek A mikrorégióban a következő hagyományos mesterségeket űzők élnek: bognárok, kútásók, kardosok, gyapjúfésülők, juhászok, szabók, cipészek. Sajnos napjainkban a hagyományos mesterségeket űzők száma egyre kisebb, a kisiparosok lassan eltűnnek, ezért olyan kezdeményezésekre van szükség, amely feléleszthetné ezeket a hagyományos mesterséget, és ezáltal a térség turisztikai potenciálját is növelné. Ugyanakkor ez egy gazdasági fejlődést is jelenthetne, ha helyi egyesületek jönnének létre és azek támogatásokat is kapnának.
c) Mezőgazdaság A mezőgazdasági szakemberi tanácsadást a Mezőgazdasági Iroda biztosítja, amely alárendelt a Temes Megyei Mezőgazdasági Igazgatóságnak. A lakosság fő foglalkozása a mezőgazdaság, főleg a nagy mennyiségű, valamint az állattenyésztés. Kevés kivétellel, mint például a mintegy 1000 ha erdő, a földek mezőgazdaságiak, és ezek közül 75% szántható föld. A mezőgazdaságot elősegíti a térség klímája, és ugyanakkor a lakosságnak a föld iránti tisztelete. A mezőgazdasági területeket az emberek saját maguk
���
dolgozzák meg, illetve mezőgazdasági egyesületek és családi összefogások révén. A térségben főleg búzát, árpát, kukoricát és napraforgót termelnek. Az állatok tenyésztése fontos helyet foglal el a mezőgazdaságban, a lakosság főleg marhákat, birkákat és sertéseket nevelnek. Az átmeneti időszak mind az évente megművelt területekben, mind a munkálatok hatását és a termelésért felhasznált technológiákban változásokat hozott. Míg 1997-ig minden területet minél intenzívebben megműveltek és hasznosítottak, manapság a földek nagy részét évekig nem művelik meg. Ez nagyon kedvező feltételeket teremt az ökológiai mezőgazdaságnak, ugyanis a talajokban nincs peszticid. Az ebben a szektorban foglalkoztatott munkaerővel kapcsolatosan időnként felmerül a szakosítás kérdése, amely rendkívül szükséges a mezőgazdasági gépek és felszerelések megfelelő használata érdekében. A közeljövőben ez a probléma csak nagyobb lesz.
d) Ipar Az ipar gyengén fejlett a mikrorégióban. A legfontosabb cégek Detta és Gátalja városokban találhatóak, de kisebb, helyi vagy külföldi tőkéjű cégek más helységekben is vannak. A kis- és középvállalkozások főleg a fafeldolgozással, tejtermékekkel, kenyérgyártással, húsfeldolgozással, textíliákkal és bőrfeldolgozással foglalkoznak. A mikrorégióban 576, különböző tevékenységi területű cég működik.
e) Közszolgálatok Az ivóvízszolgáltatás, a csatornázás, a szemét begyűjtése és eltakarítása, a helyi szállítás, a közvilágítás, a kábel-TV és internet, a telefon és a villany az ezekben az ágazatokban tevékenykedő kereskedelmi cégek által biztosítottak – a cégek államiak vagy magántőkéjűek. A városok közül a helyzet Dettán a legjobb, ahol jelentős növekedés észlelhető a kommunikáció és szállítás terén, valamint a pénzügyi üzletközések terén, főleg 1999-2000 között.
f) Turizmus és turisztikai látnivalók A főbb turisztikai látnivalók a kastélyok, múzeumok, templomok, köztük például: a Bánlaki Kastély, a Partosi Szent József Kolostor, Csáki
���
Kastély, Gátaljai Szegények Kolostora, Mociuni Birtok, Bidari Szent Gyögy Kolostor (����). A Kultur és Kultuszminisztérium Nyilvántartásában lévő 333 Temes megyei történelmi emlékmű közül 29 található a Temes-Torontál mikrorégióban.
14. Környezeti tényezők A környezeti tényezőket illetően a helyzet a következő: a téség kevésbé szennyező, és mivel a mezőgazdasági területeknek csak egy kis részét dolgozzák meg, a földben lévő peszticidek szintje is csökkent. Ez kedvez az ekológiai és biológiai mezőgazdaságnak, amelyet az európai törvényrendszer is véd. A térségben gondok vannak viszont a házi és ipari szemét menedzsmentjével, valamint az ivóvíz-ellátással és a csatornázással is. Ennek ellenére Csákon fontos lépeseket tettek meg az Öko-Csák projekt elindításáért, amelynek célja a házi szemét megfelelő kezelése.
15. Zöldövezetek és üdölő övezetek Dettán termálvizes strand működik, amely megfelelő a reumás betegeknek, bizonyos dermatológiai problémák kezelésére és a sebek gyógyítására. A strandon, a házikókban 30 férőhely van elszállásolásra. Dettán ugyanakkor egy természetes park is található, ami a volt erdőknek egy maradéka. A parkban tölgyfák, hársfák, juharfák, akácfák stb., sőt, a tölgyfák egy része több mint 400 éves. Ugyanakkor a térség megfelelő a különböző kikapcsolódási tevékenységeknek, mint például a halászat és vadászat. A városokban a sporttevékenységek az iskolákon belül működnek, valamint a parkban, ahol egy multifunkcionális pálya is található: teniszre, kézilabdára is alkalmas, vallamint egy nagy méretű vízmedence, amely a stadion mellett található, és ahol kocogóút is van.
16. Kulturális infrastruktúra és tevékenységek A kulturális infrastruktúra helyzete a következő a mikrorégióban: 28 könyvtár; 1 kulturhúz; 5 kulturotthon és 1 múzeum.
A mikrorégió kulturális élete a térség különleges adottságainak
��0
jegyét viseli: a heterogén lakosság népszokásainak és hagyományainak keverékét. A helységek létrehozása óta, napjainkig ebben a térségben magyarok, németek, szerbek és románok éltek együtt. A térség kulturáját tehát mindegyik nemzetiség szokásai és hagyományai befolyásolták, valamennyiük hozzájárult a kialakulásához, így egy többnemzetiségű kultura az itteni. A mikrorégióban néhány civilszervezet is működik, amely a helységek szociális és kulturális fejlődéséért munkálkodik. Ezek közül megemlítjük:Temes-Torontál Egyesület – célja a térség közösségi és szocio-
kulturális fejlesztése; Pro Liebling Egyesület – tevékenységi területei például: szociális,
kulturális, tanügyi és környezetvédelmi;Gyér Egyesület – a közösségfejlesztésért, környezetvédelemért, a
fiatalok aktivitásának támogatásáért fáradozik;A Demokrácia Barátai Egyesület, Gilád – tagjai a fiatalok számára
szerveznek programokat, sporttevékenységeket, kulturális rendezvényeket, valamint a gyermekvédelemért munkálkodnak;
DOINA Kórus Egyesület, Gátalja – a kulturális egyesületnek egy része az egyházi kórusban tevékenykedik;
Zlar Bres Jótékonysági Egyesület, Breştea helység – célja a közösségi fejlesztés, az egyesület elnöke Radulov Petru.
17. A régiók közötti, országos és nemzetközi együttműködések A Temes-Torontál mikrorégió polgármesteri hivatalai és helyi tanácsai tagjai a Romániai Városok és Községek Egyesületének. A mikrorégióban a következő szervezetek működnek: a Bánsági Bolgárok Egyesületének Kirendeltsége, a Német Fórum Kirendeltsége, különböző közösségi egyesületek, amelyek fő céljai a falusi-közösségi fejlesztés, a nők, a gyermekek és a hátrányos helyzetben lévők védelme, a környezetvédelmi problémák, az infrastruktúra megőrzése, a fiatalok promoválása és támogatása, a nemzetiségek közötti kommunikáció fejlesztése. Az elmúlt években a Temes-Torontál mikrorégióban több partnerségi projekt is működött, amelyeket országos és nemzetközi alapokból finanszíroztak. Egy sikeres együttműködés például az, amely a Vidékfejlesztési Központ közreműködésével indult, a helyi promotor-ok és a Helyi Akció Csoportok (GAL-ok) segítségével.
���
II. rész: A TEMES-TORONTÁL MIKRORÉGIÓ SWOT ANALÍZISE
ERŐSSÉGEK: GYENGESÉGEK:Természetes környezet:A térség közel van Temesvárhoz, a Szerbiával és Magyarországgal való határhoz, valamint része a DKMT eurorégiónak is;Gazdag víztartalékok (Temes, Moravica, Berzava) és gazdag talajvíz;Különösen gazdag nörvény- és állatvilág.Környezet:Mérsékelt-kontinentális éghajlat;Természetes erőforrások: erdők, szondás metángáz, geotermális vizek, állatvilág;Az Öko-Csák projekt (szemét-kezelés).Lakosság:2005-2006 között a lakosság szaporodási tendenciát mutatott. Ebben a periódusban a mikrorégió lakossága 46.372 lakosról 49.691 lakosra nőtt (a lakosság szaporodási tendenciája minden helységben megvolt);Többnemzetiségű kultúra, a mikrorégió helységeinek nemzetiségi összetétele különböző. A románok a lakosságnak a 91,27% -át teszik ki Széphelyen, 60,98%-át Dentán (az adatok 2002-re érvényesek, a népszámlálástól). A mikrorégióban élő nemzetiségek a következők: magyarok, németek, szerbek, romák;
Természetes környezet:A domborzat egyáltalán nem változatos, a tájképek általában ugyanazok;Környezet:A házi és ipari szemét-kezeléssel gondok vannak, valamint az ivóvíz-ellátással és a csatornázással is;A szennyvíz-tisztítási rendszerek nem megfelelőek;A természetes erőforrások kihasználása nem megfelelő, főleg a természetes gáz terén, azaz a mikrorégióban a gázrendszer nem elegendően fejlett;Lakosság:A különböző felkészítésű fiatalok kivándorolnak külföldre vagy más, gazdasági szempontből fejlett helyekre költöznek (pl. Temesvárra);Az ebbe a térségbe való költözés szinte nem is létezik;A jövedelmek szintje kicsi, a falusi lakosság egyre inkább elszegényedik;Az egyesületek száma kicsi a mikrorégióban, valamint a civilszervezeteké is.Infrastruktúra:A csatornázás és az ivóvíz-ellátás hiányzik a legtöbb falusi helységben;
��2
ERŐSSÉGEK: GYENGESÉGEK:A különböző vallásúak békésen élnek egymás mellett: ortodoxok, lutheránusok, reformátusok, neoprotestánsok, római katolikusok stb.Infrastruktúra:A mikrorégió a fontos határokon átnyúló utak kereszteződésénél fekszik;A mikrorégió minden helységében van villany;Valamennyi romániai szolgáltató vezetékes- és mobiltelefon rendszere működik a mikrorégióban;A közúti és vasúti szállítási rendszer fejlett, de elavult;Az aszfaltozott utak hossza jelentős;Minden polgármesteri hivatalban van internet;A benzinkutak száma nagy, és a mikrorégiónak szinte minden helységében van egy.Tanügy és egészségügy:A mikrorégióban 3 kórház van, mindegyik városban egy;A mikrorégióban 3 líceum van: Dettán, Gátalján, Csákon;Minden községben van I-VIII osztályos iskola és minden faluban van I-IV osztályos iskola;A tanulók szállítása biztosított;Az iskolákban a kisebbségi nemzetiségek nyelvén is tanítanak.
A közúti és vasúti infrastruktúra korszerűsítésre szorul;A falvak és városok között nagy a különbség.Tanügy és egészségügy:A tanerők és orvosi alkalmazottak nagy része más helységekből ingázik;A tanerőknek egy része nem tapasztalt, és sűrűn váltogatják is egymást;A tanerőknek és az orvosi alkalmazottaknak nem lehet lakást biztosítani;A falusi lakosság nehezen tud résztvenni a más helységekben szervezett tanfolyamokon;A szakosítási/újraképzési ajánlatok gyengén fejlettek, nincs konkurencia a különböző szervezők között, ami a befektetők érdekeltségének csökkenéséhez vezet;A hátrányos helyzetben lévők számára kevés a megfelelő szolgáltatás (egyetlen öregotthon létezik, Csákon). Ez nagyon fontos lenne, ugyanis a legújabb előírásoknak megfelelően a polgármesteri hivataloknak biztosítaniuk kellene az elsődleges szociális szolgáltatásokat, mivel a a Temes Megyei Szociális Gondozási és Gyermekvédelmi Igazgatóság csak a szakszolgáltatások nyújtásáért felel.
���
ERŐSSÉGEK: GYENGESÉGEK:Mezőgazdaság:A mikrorégió alföldön fekszik, ami kedvet a mezőgazdasági tevékenységeknek;A mezőgazdasági területek nagyok, a talaj termékeny, a mérsékelt-kontinentális éghajlat kedvező, a térségben hagyománya van a mezőgazdaságnak;A mezőgazdasági területeknek csak egy nagyon kicsi részén használnak kémiai anyagokat;Magas potenciál az állattenyésztést illetően;Ipar:Tapasztalat és hagyomány a fafeldolgozásban;2004-2006 között a nyilvántartásba vett munkanélküliek száma csökkent, 792-ről 725-re;Turizmus:A térség könnyen megközelíthető a temesvári nemzetközi repülőtérnek köszönhetően;Változatos szállítási lehetőségek;A régi kulturális szokások megmaradtak (pl, falunapok);
Mezőgazdaság:Az elmúlt években negatív hatásnak voltak kitéve a földek, a térséget sújtó árvizek miatt;Az erdőhivatali kerületben az erdei növényzet kevés;A mezőgazdasági területeknek egy része nincs megmunkálva;A tapasztalat kevés, és az egyesületekbe való szervezkedés iránti érdeklődés is kicsi a mezőgazdasági termelők körében;Hagyományos megmunkálási módszerek és a mezőgazdaságban való szakosodásban nincs kínálat tanfolyamokra (a Csáki Mezőgazdasági Líceumot bezárták);A tej- és húsfeldolgozási ipar nem eléggé fejlett.Ipar:Az ipar és a szolgáltatások főleg 2 helyen működnek (Detta és Gátalja);A kis- és középvállalkozások száma kicsi, a mesterek egyesületei kihalóban vannak;A helyi kezdeményezéseket nem bátorítják, nincs támogatásuk;Az üzleti infrastruktúra nem megfelelően fejlett;
���
ERŐSSÉGEK: GYENGESÉGEK:Erős turisztikai potenciállal bíró kulturális-történelmi műemlékek (Bánlaki Kastély, Partosi Szent József Kolostor, Csáki Kastély, Gátaljai Szegények Kolostora, Mocioni Birtok, Cebza Temető Temploma (történelmi műemlék), Cebza Szenkereszt Kolostor stb.;Geotermális strand Dettán, amelynek különleges adottságai vannak, és amelyeket nem használnak ki megfelelően;Vadászati és halászati lehetőségek, szervezett formában;A gasztronómiai kínálat különösen gazdag.
Turizmus:A domborzat egyáltalán nem változatos, így a turisztikai lehetőségek kevesek;A faluturizmus gyengén fejlett a térségben; A falusi lakosságnak nincsenek ismeretei a faluturizmus lehetőségeiről;A mikrorégióban kevés a szálláshely (egy kétcsillagos szálloda Dettán);A turisztikai érdekessségeket nem ismerteti senki, a turisztikai információk hiányoznak és nincsenek többnyelvű térképek;A turisztikai látnivalók felújítására nincs elegendő pénzalap.
LEHETŐSÉGEK: VESZÉLYEK:Természetes környezet:Kedvező geostratégiai fekvés az Európai Unió országaival szemben.Környezet:Közösségi programok, amelyek a környezetvédelmben, a szemét-kezelésben és a szennyvíz-tisztításban munkálkodnak;A környezet kevésbé szennyezett.Lakosság:Aktív helyi promotori rendszer;A történelmi helyzetek miatt külföldre kivándoroltakkal a helybéliek szorosan tartják a kapcsolatot;
Természetes környezet:A Szerbiával való együttműködési lehetőségek korlátozottak, a vízumkényszer miatt;Törvényhozási kiegyensúlyozatlanság Szerbiában.Környezet:A természetes katasztrófák, mint például az árvizek vagy földrengések előfordulási valószínűsége igen nagy.
���
LEHETŐSÉGEK: VESZÉLYEK:A nemzetközi cégek érdeklődnek a helyi munkaerő iránt, és új munkahelyeket hoznak létre a mikrorégió helységeiben, illetve szállítást vagy egyéb kedvezményeket biztosítanak az ittenieknek;Mezőgazdaság:Különleges növények termesztésének lehetősége;A mezőgazdasági kitermelési törvények kedvezőek az olyan mezőgazdasági egyesületek létrehozásának, amelyeknek az intenzív föld-megmunkálás a céljuk;Ipar:A befektetők számának növekedése és az egyes termelési egységek elköltöztetése a nagy városok közelébe (az okok például a Temes megyei munkaerő-krízis, a városban nagyok a lakbérek, városrendezési politika);A strukturális alapok elérhetőek;A befektetőknek adózási kedvezményeket nyújtanak és ingyenes közművesítéseket.
Lakosság:A strukturált információk kevesek a nem bejegyzett munkanélküliek számát illetően, valamint a feketemunka elterjedtségét illetően;A szakosított munkaerő a városokba költözik, ahol több a munka- és a karrierfejlesztési lehetőség;A lakosság egy része nem beszél idegen nyelveket és nem tudja kezelni a számítógépet, emiatt az európai programokhoz való bekapcsolódás korlátozott.Mezőgazdaság:A mezőgazdasági gépeket használó személyek szakképesítése;Az engedélyek, igazolások, információk megszerzése bonyolult procedúrák során történik.Ipar:A fizetési szintek növekedése és munkaerő-krízis miatt a cégek más régiókba költözhetnek el;A helyi gazdasági egységek esélyei kicsik arra, hogy megfeleljenek az Európai Unió minőségi követelményeinek;A romániai törvényhozási instabilitás a gazdasági téren és az adózási politikában.
���
LEHETŐSÉGEK: VESZÉLYEK:Finanszírozási lehetőségek a FSE-n keresztül a teljes humán tőkére;Tanügy és egészségügy:A tanügy decentralizációjának folyamata lehetőséget nyújt majd a helyi kezdeményezések elkezdésére, a konkrét szükségletekre válaszolva. Turizmus:Olyan helyiségek megléte (kulturotthonok és kulturházak), amelyeket különböző aktivitások elindítására és kifejlesztésére lehet használni (például: szakosítási körök indítása, szabadidős tevékenységek stb.).
Tanügy és egészségügy:A tanügyi intézmények állapota romlott, a befektetések korlátozottak ezen a téren;A tanügyi fizetések kicsik, a fiatalokat nehéz kicsalni falura.Turizmus:A természetes katasztrófák kárt tehetnek a turisztikai látnivalókban;A turizmus véletlenszerű űzése kárt tehet a növényvilágban és állatvilágban.
��7
III rész: TEMES-TORONTÁL MIKRORÉGIÓ SZOCIO-GAZDASÁGI FEJLESZTÉSI STRATÉGIÁJA
A Temes-Torontál mikrorégió fejlesztési stratégiája azoknak a résztvevőknek az erőfeszítéseinek eredménye, akik direkt résztvevői a tartós fejlesztésnek, a mikrorégiót alkotó közösségeket és helységeket illetően, 2007-2013 között. Ez a stratégiai dokumentum figyelembe veszi mind a Temes-Torontál mikrorégió lakosságának kifejezett szükségleteit és az elvárásait, mind a helyi közigazgatások erőfeszítéseit, hogy minél hatékonyabban kezeljék a humán erőforrásokat és az anyagiakat a mikrorégió fejlesztése érdekében. Ugyanakkor Romániának az Európai Unióba való belépése hozta lehetőségek hatékony kihasználását is figyelembe veszik, valamint a fejlesztést késleltető vagy akadályozó elemeknek a kiküszöbölését.
Ennek a stratégiai dokumentumnak az alapját azok a stratégiai dokumentumok és kutatások képezik, amelyeket helyi, régiós, országos és európai szinten végeztek el. A stratégia kiinduló pontja azokra a stratégiai dokumentumokra alapul, amelyek a mikrorégió 7 közösségének képviselői dolgoztak ki, a régiós keret pedig a Temes Megyei Stratégia, a Temes Megyei Terület Rendezési Terve, valamint a Régiós Fejlesztési Terv 2007-2013 által meghatározott.
1. Fő cél: Figyelembe véve a fentebb említett stratégiai keretet, valamint a szocio-gazdasági analízis és a SWOT analízis következtetéseit, amelyek a jelen dokumentumnak az első két részében találhatók, és amelyek szerint a mikrorégióban van lehetőség a gazdasági fejlődésre, a szocio-gazdasági fejlődésre minden szektorban, adott egy jól értékesíthető humán erőforrás tőke, biztos a kapacitás a már meglévő és a jövőbeni erőforrások adminisztrálására, a Temes-Torontál mikrorégió fejlesztési stratégiájának a FŐ CÉLJA célja a következő:
A mikrorégió egy olyan térséggé válik majd, amelyben megfelelőek a feltételek a lakosság életszínvonalának növelésére, azáltál, hogy fejlődik a helyi gazdaság, amely a helyi erőforrásokra alapoz és újabb erőforrásokat is bevon majd, értékesíti azt a humán erőforrási tőkét, amely adott, és egy
���
fontos fejlesztési pólussá válik a Temesvár és Szerbia közötti térségben, egy olyan hellyé, amely maximálisan kihasználja a geostratégiai fekvését.
2. Jellegzetes célok a stratégiai opciók valóra váltása érdekében:
A FŐ CÉL elérése érdekében a következő JELLEGZETES CÉLOK lettek meghatározva Temes-Torontál mikrorégió fejlesztését illetően:o a mikrorégió infrastruktúrája o a környezet minőségeo az üzleti élet bátorítása, a befektetők idecsalogatása és a gazdasági
változatossá tétel o befektetések a turisztikai potenciál értékesítésére o befektetések a humán erőforrásokba, tanítás, szakképesítés és támogatási
szolgáltatások nyújtása révén o beavatkozások a falusiak életszínvonalának javításáért, a városi jelleg
meghonosítása a mikrorégióban o a mezőgazdasági potenciál értékesítése. Ezeket a célokat 2007-2013 között kell elérni, olyan fejlesztési projektek kidolgozása és valóra váltása révén, amelyekkel helyi és európai alapokra lehet pályázni.
3. Elsőbbséget élvező vonalak és beavatkozási területek: Elsőbbséget élvező VONALAK, amelyek meghatározzák Temes-
Torontál mikrorégió fejlesztési stratégiáját:Vonal 1. A gazdasági élet fejlesztése Vonal 2. A mikrorégió infrastruktúrájának feljavítása Vonal 3. A humán erőforrási tőke értékesítése és fejlesztése Vonal 4. A mezőgazdasági és turisztikai potenciál fejlesztése
���
Vona
l 1. A
gaz
dasá
gi é
let f
ejle
szté
se
BE
AVAT
KO
ZÁ
SI T
ER
ÜL
ET
EK
MŰ
VE
LE
TE
KB
első
és k
ülső
bef
ekte
tése
k a
mik
roré
gió
attra
ktív
itásá
nak
növe
lésé
re a
bef
ekte
tők
szám
ára
- a k
ülső
bef
ekte
tése
k bá
torít
ása
a ke
dvez
mén
yek
és a
ver
seny
képe
s m
unka
erő-
kíná
lat r
évén
. A h
elyi
kez
dem
énye
zése
k tá
mog
atás
a- k
edve
zmén
yek
a ke
resk
edel
mi é
pítk
ezés
ek sz
ámár
a D
etta
kö
rgyű
rűjé
nek
köze
lébe
n A
mag
ánsz
féra
hoz
zájá
rulá
sána
k nö
velé
se a
gaz
dasá
gi é
let
fejle
szté
sébe
n
- tám
ogat
ás é
s tan
ácsa
dás a
kis
- és k
özép
válla
kozá
sok
létre
hozá
sába
n - t
ámog
atás
a m
ár m
eglé
vő k
is- é
s köz
épvá
llalk
ozás
ok
vers
enyk
épes
ségé
nek
növe
lése
érd
ekéb
en
A v
erse
nyké
pess
ég m
egta
rtása
/ nö
velé
se é
s a m
ár m
eglé
vő g
azda
sági
eg
ység
ek e
lfogl
alás
i szi
ntjé
nek
meg
tartá
sa /
növe
lése
- tám
ogat
ás a
már
meg
lévő
egy
sége
k sz
ámár
a an
nak
érde
kébe
n,
hogy
a te
rmel
és le
galá
bb m
arad
jon
meg
a je
lenl
egi s
zint
en
- tám
ogat
ás a
zokn
ak a
z eg
ység
ekne
k, a
mel
yek
kapa
citá
s ala
tt do
lgoz
nak
– a
z él
elm
isze
ripar
i egy
sége
k
��0
Vona
l 2. A
mik
roré
gió
infr
astr
uktú
rájá
nak
és a
lako
sság
nak
nyúj
tott
szol
gálta
táso
k ja
vítá
sa
BE
AVAT
KO
ZÁ
SI
TE
RÜ
LE
TE
KM
ŰV
EL
ET
EK
Köz
úti s
zállí
tási
infr
astru
ktúr
a A
mik
roré
gió
közú
ti in
fras
truk
túrá
jána
k ja
vítá
sa é
s fej
lesz
tése
-k
özút
i kap
csol
at T
emes
várr
ral
-hat
áron
átív
elő
kapc
sola
t Sze
rbiá
val
-kap
csol
atok
a m
ikro
régi
ó he
lysé
gei k
özöt
t (D
etta
, Csá
vos,
Csá
k, D
enta
, M
agya
rapá
ca, G
ilád,
Tol
vád,
Dóc
)-m
egkö
zelít
ési l
ehet
őség
ek a
turis
ztik
ai lá
tniv
alók
és e
rdők
iterm
elés
ek fe
lé-k
apcs
olat
ok a
tem
esvá
ri re
pülő
térr
el- j
árdá
k ja
vítá
sa é
s hid
ak é
píté
se:
Den
ta
- bic
iklis
-sáv
ok lé
treho
zása
: Det
ta
Vasú
ti sz
állít
ási i
nfra
stru
ktúr
aA
mik
roré
gió
vasú
ti in
fras
truk
túrá
jána
k ja
vítá
sa é
s fej
lesz
tése
-a
z ál
lom
ások
mod
erni
zálá
sa é
s jav
ítása
, gyo
rs k
apcs
olat
ok m
egte
rem
tése
va
súto
n Te
mes
vár é
s Sze
rbia
felé
(Csá
k, O
bád
)K
örny
ezet
i inf
rast
rukt
úra
Az E
U e
lőír
ásai
nak
való
meg
fele
lés a
kör
nyez
et m
inős
égét
ille
tően
, az
infr
astr
uktú
rába
val
ó be
fekt
etés
révé
n, a
köv
etke
zőké
ppen
:Sz
emét
-men
edzs
men
t a ré
giós
, meg
yés t
erve
k ko
nkré
t rés
zlet
eine
k fig
yele
mbe
vét
elév
el
- s
zenn
yviz
ek, h
ázi s
zem
ét (C
sávo
s, To
lvád
, Dóc
stb.
)- t
elek
-ren
dezé
s D
ettá
n 6
km c
sato
rnáz
ás, 2
4 km
ivóv
ízhá
lóza
t, M
agya
rapá
cán
6 km
)
���
Szoc
iális
infr
astru
ktúr
aA
szoc
iális
infr
astr
uktú
ra tá
mog
atás
a és
fejle
szté
se -
befe
ktet
ések
a sz
ociá
lis in
fras
trukt
úráb
a, a
z is
kolá
kban
, a sz
akké
pzés
és a
fo
lyam
atos
szak
képz
és é
rdek
ében
(Csá
k, D
etta
)- b
efek
teté
sek
a m
ár m
eglé
vő ö
rego
tthon
okba
, am
elyb
e ne
m c
sak
a m
ikro
régi
óból
foga
dhat
nána
k id
ősek
et
- a k
ultu
rotth
onok
és k
önyv
tára
k fe
lújít
ása
falu
n- b
efek
teté
sek
a m
űvés
zeti
érté
kű é
s a k
ultu
rális
vag
yont
kép
ező
épül
etek
fe
lújít
ása
érde
kébe
n (C
sák)
- egy
oly
an k
özpo
nt lé
treho
zása
, am
ely
szak
mai
kép
esíté
st n
yújta
na a
m
ikro
régi
óban
élő
feln
őtte
knek
- e
gy o
lyan
nap
pali
közp
ont l
étre
hozá
sa, a
mel
y a
külö
nleg
es sz
üksé
glet
ű sz
emél
yeke
t szo
lgál
ná k
i – g
yerm
ekek
, fog
yaté
koso
k st
b.
Köz
szol
gála
t és k
özm
űves
ítés
Kor
szer
űsíté
s az a
lapk
özfe
lsze
relé
sekb
en a
mik
roré
giób
anK
özvi
lágí
tás.
Den
ta
A m
ikro
régi
ó pr
omov
álás
a eg
y sa
ját h
onla
pon
kere
sztü
l és e
gy
kom
mun
ikác
iós r
ends
zer l
étre
hozá
sa a
mik
roré
gión
bel
ül
- az
ivóv
ízre
ndsz
er é
s csa
torn
ázás
i ren
dsze
r kite
rjesz
tése
(20
km
Csá
k,
Den
ta, D
etta
)- a
gáz
rend
szer
ek k
iterje
szté
se é
s kor
szer
űsíté
se (C
sák,
Det
ta)
- a fű
tési
rend
szer
javí
tása
és k
orsz
erűs
ítése
A b
anki
szol
gálta
táso
k kí
nálta
tána
k ga
zdag
ítása
és a
mik
roré
gió
kere
slet
e sz
erin
ti nö
veke
dés (
Csá
k )
A la
koss
ág h
ozzá
férh
etős
égén
ek b
izto
sítá
sa a
nag
yon
jó m
inős
égű
kösz
olgá
lath
oz:
Orv
osi r
ende
lők
(Mac
edón
ia, P
etro
mán
y, O
bád
)
��2
Vona
l 3. A
hum
án e
rőfo
rrás
ok fe
jlesz
tése
és é
rték
esíté
se
BE
AVAT
KO
ZÁ
SI
TE
RÜ
LE
TE
KM
ŰV
EL
ET
EK
Akt
ív m
unka
erő
– fo
lyam
atos
szak
mai
ké
pzés
a fe
lnőt
tek
szám
ára
Az
aktív
mun
kaer
ő ve
rsen
ykép
essé
géne
k nö
velé
se sz
akké
pzés
i, sz
akos
ítási
, újra
képz
ési
stb.
pro
gram
ok ré
vén,
azo
n sz
emél
yek
eset
ében
, am
elye
k do
lgoz
nak,
de
amel
yek
kész
sége
i el
égte
lene
k a
jövő
beni
köv
etel
mén
yeke
t ille
tően
; tel
jes p
rogr
amok
a fo
lyam
atos
szak
mai
ké
pzés
re, F
SE fi
nans
zíro
záss
al, a
Von
al 2
, a B
eava
tkoz
ási t
erül
et 2
.3. é
s a V
onal
3 sz
erin
tIn
form
áció
s köz
pont
létre
hozá
sa a
lako
sság
elfo
glal
tság
i és v
erse
nyké
pess
égi s
zint
jérő
l: D
etta
O
lyan
szak
mai
kép
zése
k bi
ztos
ítása
, am
elye
k a
kész
sége
k bi
zony
ításá
ra a
laps
zana
k, o
lyan
nő
k sz
ámár
a, a
kik
nem
dol
gozn
ak, é
s aki
knek
nin
cs sz
akké
pesí
tésü
k, il
letv
e az
okna
k, a
kik
emia
tt el
vesz
íthet
ik a
mun
kahe
lyük
et, é
s aki
ket m
ásho
va n
em v
eszn
ek fe
l a sz
akké
pzés
hi
ánya
vag
y a
kor m
iatt
Fiat
alok
sz
akké
pzés
e O
lyan
tanü
gyi é
s sza
kkép
zési
, köz
ös p
rogr
amok
kife
jlesz
tése
, am
elye
k a
telje
s mik
roré
giót
le
fedi
k, a
tanü
gyi e
gysé
gek
és a
hel
yi h
atós
ágok
köz
öttiu
egy
üttm
űköd
és ré
vén,
a
köve
tkez
ők c
éljá
ból:
- a jö
vőbe
ni k
eres
let v
izsg
álás
a a
szak
mai
kép
zés é
s a ta
nults
ág sz
empo
ntjá
ból
- vél
emén
ykut
atás
a ta
nuló
k és
szül
ők e
lvár
ásai
nak
meg
ism
erés
e ér
deké
ben
- kie
gész
ítő k
ínál
at k
idol
gozá
sa a
már
meg
lévő
egy
sége
kben
- egy
oly
an p
rogr
am, a
mel
y a
tanü
gyi m
unka
erő
teré
n bi
ztos
ítaná
a ta
nács
adás
t, ho
gy a
ki
dolg
ozot
t ker
esle
tet v
alór
a vá
ltsák
Fina
nszí
rozá
s: F
SE V
onal
1 é
s Von
al 2
Kül
önle
ges
gond
okka
l kü
szkö
dő la
koss
ág
Inte
grál
t meg
köze
lítés
e a
mun
kaer
ő ki
vánd
orlá
sána
k pr
oblé
máj
ában
: a fi
atal
ok e
lköl
tözn
ek
a m
ikro
régi
óból
és a
kár a
z or
szág
ból i
s, m
ások
oda
költö
znek
Eg
y ol
yan
közp
ont l
étre
hozá
sa, a
mel
y fo
lyam
atos
szak
képz
ést é
s átk
épzé
st b
izto
síta
na
Csá
kon,
a m
unka
erőp
iac
kere
slet
eine
k m
egfe
lelő
en, a
hát
rány
os h
elyz
etbe
n lé
vők
szám
ára
���
Vona
l 4. A
mez
őgaz
dasá
gi é
s tur
iszt
ikai
pot
enci
ál fe
jlesz
tése
BE
AVAT
KO
ZÁ
SI
TE
RÜ
LE
TE
KM
ŰV
EL
ET
EK
Mez
őgaz
dasá
gi
pote
nciá
lA
meg
lévő
mez
őgaz
dasá
gi p
oten
ciál
jobb
érté
kesí
tése
a k
övet
kező
k ré
vén:
- a
kül
önbö
ző e
gyes
ülés
i for
mák
bát
orítá
sa a
feld
olgo
zási
cég
ek lé
treho
zása
, a
mez
őgaz
dasá
gi te
rmék
ek tá
rolá
sa é
s ela
dása
érd
ekéb
en
- tám
ogat
ás a
mez
őgaz
dasá
gban
tevé
keny
kedő
k kö
zöss
égi t
ámog
atás
a ér
deké
ben
– pé
nzbe
li tá
mog
atás
ok, k
ölcs
önök
stb.
irod
án v
agy
info
rmác
ióka
t nyú
jtó
szem
élyz
eten
ker
eszt
ül
- ked
vezm
énye
k a
mez
őgaz
dasá
gba
befe
ktet
ők sz
ámár
a –
partn
ersé
gben
(e
lhel
yezé
s a fö
ldte
rüle
ten,
kor
szer
ű gé
pek,
fels
zere
lése
k)- t
ámog
atás
egy
erő
s és v
erse
nyké
pes á
llatte
nyés
ztés
i sze
ktor
kife
jlesz
tése
ér
deké
ben
(Csá
k) m
agán
tőké
vel
- tám
ogat
ás a
z ök
ológ
iai m
ezőg
azda
ság
kife
jlesz
tése
érd
ekéb
enTu
riszt
ikai
pot
enci
álA
pot
enci
ál fe
lmér
ése
(leltá
rozá
s) é
s egy
oly
an k
ezde
mén
yezé
si c
sopo
rt lé
treho
zása
, am
ely
enne
k a
pote
nciá
lnak
az
érté
kesí
tése
érd
ekéb
en m
unká
lkod
ik
egy
partn
ersé
gi k
apcs
olat
on b
elül
, a m
ikro
régi
óban
(Csá
k, D
etta
) – tu
riszt
ikai
út
vona
lak,
a m
ikro
régi
ó br
and-
je, g
aszt
ronó
mia
i mar
ketin
gFü
rdői
és
fe
lépü
lési
po
tenc
iál
A
már
m
eglé
vő
fürd
őzés
i-fel
épül
ési
lehe
tősé
gek
fejle
szté
se
egy
kom
plex
sz
olgá
ltatá
sren
dsze
ren
belü
l a N
yuga
ti R
égió
ban
(Cse
bze,
Mac
edón
ia)
Egy
olya
n ta
nács
adás
i köz
pont
létre
hozá
sa a
csá
ki g
yeng
ébb
csop
orto
k ré
szér
e,
vala
min
t tan
ácsa
dás s
zülő
knek
és a
z is
kola
otth
agyá
sána
k m
egel
őzés
e A
kul
turo
tthon
ok ja
vítá
sa é
s sz
abad
idős
köz
pont
okká
val
ó fe
jlesz
tése
(spo
rtter
em
is):
Den
ta ,
Det
ta
���
Strategija trajnog razvoja mikroregije Timiş-Torontal
Uvod Projekat “Lokalne strategije za globalne oportunitete i za evropsku budućnost lokalnih zajednica sa Zapada Rumunije: jačanje kapaciteta za izradu i implementaciju strategija za socijalni i ekonomski razvoj na lokalnom nivou u Zapadnom Regionu”. StrategVest je projekat koji je pobedio i bio implementiran od strane Agencije za Regionalni Razvoj Zapada i Centra za Ruralnu Asistenciju. Projekat je finansirala Evropska Unija posredstvom Programa Phare 2004, Komponenta Civilno Društvo. Generalni objekat projekta „StrategVest” predstavlja podršku usvajanja komunitarnog aquis-a u domenu socijalnog i ekonomskog razvoja jačanjem kapaciteta izrade strategija za razvoj među lokalnim zajednicama u Zapadnoj Regiji. Na nivou lokalnih zajednica Zapadne Regije, projekat se posebno obraća zajednicama koje su u poslednje vreme postale gradovi, naročito male zajednice i one iz ruralnih sredina. Projekat je ohrabrio više zajednica da se ujedine u okviru jedne mikroregije i da razviju integrisanu strategiju koja bi dovela do izražaja postojeće resurse i da se postojećim problemima iz mikroregije pristupi integrisano. Period implementacije projekta je trajao 13 meseci. Ugovor je bio potpisan na dan 1. novembra 2006. i zaključiće se 30. novembra 2007.
I DEO: SOCIJALNA I EKONOMSKA ANALIZA MIKROREGIJE TIMIŞ-TORONTAL
1. Podela teritorijeMikroregija Timiş-Torontal se nalazi na Zapadu Rumunije, južnom delu županije, graniči se na jugu i jugo-zapadu sa Republikom Srbijom, na istoku sa županijom Caraş-Severin, a na severu sa gradom Timişoara /Temišvar/. Mikroregiju sastavljaju 3 manja grada sa manje od 7.000 stanovnika svaki (Deta, Gătaia, Ciacova) i 11 mesta sa statusom opštine: Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Moraviţa, Pădureni i Voiteg.
���
2. Površina Mikroregije Timiş-Torontal Površina administrativne teritorije Mikroregije Timiş-Torontal je 1.447 km², što predstavlja 17% od celokupne površine županije Timiş. Teritorija strukture se deli na sledeći način površina oranica predstavlja 73,3% od poljoprivrednog terena; pošumljena površina predstavlja 2,38% od površine Mikroregije
Timiş-Torontal
3. Urbanistički reperiMikroregija Timiş-Torontal se nalazi na Zapadu Rumunije, u južnom delu županije Timiş. Mikroregiju sastavljaju 3 mala grada - Deta, Gătaia, Ciacova i 11 mesta sa statusom opština: Birda, Banloc, Denta, Giera, Ghilad, Jebel, Jamu Mare, Liebling, Moraviţa, Pădureni şi Voiteg. Što se tiče položaja Mikroregije Timiş-Torontal, ona se graniči sa:Na Jugu – granica sa Srbijom;Na Jugo-Zapadu – granica sa Srbijom;Na Istoku – županija Caraş-Severin;Na Severu – Municipij Temišvar.
4. Prirodno okruženje Reljef koji preovlađuje je niska ravnica sa visinom između 70-120 metara, obuhvata Ravnicu Timisa i reku sa istim imenom (Tamis), koja prelazi teritoriju sa Istoka na Zapad. Zona se karakteriše malom raznolikošću formi reljefa. Ravnica preovlađuje i to je izuzetno povoljno za praktikovanje poljoprivrede u zoni, što pospešuje i postojanje bogate hidrološke mreže.
5. Stanovništvo Mikroregije Timiş-Torontal U skladu sa Popisom od 2002. godine, opšte stanovništvo Mikroregije broji 50.020 osoba (u to vreme nisu postojale kao administrativne jedinice sa statusom opštine mesta Birda, Ghilad i Pădureni, koje su se osnovale 2004. godine, otcepljenjem od gradova Gătaie, opštine Ciacova odnosno opštine Jebel). Tada je stanovništvo Mikroregije Timiş-Torontal predstavljalo 7,38% od ukupne populacije upisane u županiji Timiş (677.926).U periodu 2002-2005 konstatuje se smanjenje stanovništva na 46.372 osoba (u skladu sa podacima Županijske Direkcije za Statistiku Timiş za 2005 godinu). Važno je zapaziti da je 2006. godine ukupan broj stanovništva bio
���
49.691 osoba (www.adetim.ro), i primetan je porast stanovništva na nivou svakog mesta.
Evolucija stanovništva u Regiji Timiş-TorontalRed. br. Nazim mesta Godina 2005. Godina 2006.� Banloc ���� �7��2 Birda ��0� 2002� Ciacova ��0� ����� Denta ���� �272� Deta ���� 7���� Gătaia ��2� ����7 Ghilad ���2 ���2� Ghiera �2�� ����� Jamu Mare ���� �2�0�0 Jebel ���� ������ Liebling ���� ���7�2 Moraviţa 2��� 2����� Pădureni ��77 ���0�� Voiteg 2�22 2���
SVEGA 46.353 49.691
Što se tiče etničke structure stanovništva, konstatuje se, nakon Popisa 2002., različita etnička struktura u mestima Mikroregije. Procenat Rumuna varira od 91,27% u mestu Jebel do 60,98% u mestu Denta. Glavne manjine u Mikroregiji su: mađarska, nemačka, srpska i romska manjina.
6. Evolucija stanovništva poslednjih godina Godine 2006., stanovništvo Mikroregije Timiş –Torontal broji 49.691 stanovnika. U poređenju sa 2002. godinom, pod uticajem različitog nivoa prirodnog priraštaja, fluktuacije unutrašnjih migracija i intenziteta spoljnih migracija, 2006. godine stanovništvo je opalo za 329 stanovnika.
Evolucija stanovništva u Mikroregiji Timiş-TorontalGodina 2002 200� 200�Ukupan broj stanovnika 50.020 46.353 49.691
��7
Što se tiče procesa migracije u okviru Mikroregije, predstavićemo seriju podata registrovanih u Županijskoj Direkciji za Statistiku Timiş 2005. godine, koristeći 2 značajne promenljive: nastanjivanja u mestu i napuštanje mesta i promena prebivališta. Centralizacijom informacija, proizilazi da je na nivou Mikroregije Timiş-Torontal upisano 913 nastanjivanja i 769 napuštanja mesta za referentnu godinu.
7. Radna snagaU skladu sa podacima koje donosi Županijski Biro za Administraciju Baze Podataka Timiş, broj nezaposlenih je u većini jedinica u Mikroregiji opao u periodu 2004-2006, osim u mestima Denta, Liebling i Moraviţa, gde se konstatuje povećanje broja nezaposlenih 2006 godine u poređenju sa 2004. godinom. Ako uzmemo u obzir apsolutne cifre, konstatuje se na nivou čitave Mikroregije povećanje broja nezaposlenih od 2005. godine do 2006. godine (od 706 registrovanih nezaposlenih 2005. godine do 725 nezaposlenih).Isto kao i na nivou županije Timiş, stopa nezaposlenih je mala ali se suočavamo sa nejednakom distribucijom ponuda radnih mesta, najveći deo se registruje u gradovima Deta i Gătaia, gde funkcionišu glavni ekonomski akteri. Što se tiče radne snage, ona nije dovoljno dobro pripremljena za promene koje se dešavaju na tržištu rada, ulaskom u Evropsku Uniju. Problem za radnu snagu može predstavljati povlačenje lokalnih investitora, sa porastom nivoa cena u zoni (postavlja se problem promene mesta firmi koje funkcionišu u lohn sistemu u više mesta u županiji Timiş).
8. ObrazovanjeNa nivou Mikroregije Timiş-Torontal postoje (za 2005. godinu) 58 školskih ustanova, koje su strukturisane na sledeći način: 42 zabavišta; 13 osnovnih škola; 3 jedinica za srednjoškolsku nastavu.
Što se tiče srednjoškolske nastave, na nivou Mikroregije Timiş-Torontal postoje 3 školske ustanove, lokalizovane u tri grada:
1. Gimnazija „Alexandru Mocioni” Ciacova – sa sledećim smerovima: teoretski profil sa specijalizacijama matematika-informatika, humanistički, tehnički profil sa specijalizacijama agronomski,
���
veterinarski, poljoprivredno mašinstvo, komercijala – prodaja (ujedinjenjem sa Poljoprivrednom Školom Ciacova).
2. Škola „Sfântul Nicolae” Deta koja nudi sledeće smerove: matematika-informatika, filologija, prodaja, računovodstvo i prerada drveta.
3. Teoretska Gimnazija Gătaia.
Obrazovna ponuda kao i ponuda profesionalnog formiranja ovih školskih jedinica reflektuje tradiciju ovih a manje orijentaciju ka budućim potrebama. Postojanje tri školske jedinice koje bi mogle ponuditi kvalifikacije na nivou Mikroregije mogao bi biti potencijal koji bi se mogao iskoristiti ako bi postojao disponibilitet za saradnju u okviru Mikroregije u cilju realizacije dodatne ponude saradnjom institucija koje će uzeti u obzir buduće potrebe tržišta radne snage, želje i očekivanja mladih i njihovih familija a nakon toga bi bilo potrebno da se privuku materijalni i ljudski resursi za razvoj atraktivne ponude. Potrebno bi bilo da ove školske jedinice razviju svoje kapacitete u cilju pružanja usluga neprekidnog stručnog formiranja odraslog stanovništva za kvalifikaciju, ponovnu kvalifikaciju i usavršavanje.
9. ZdravstvoReforma zdravstvenih usluga iz 2004. godine sadrži i dovela je do promena sistema javnog zdravstva, sa efektima nad mrežom zdravstvenih jedinica i nad strukturom osoblja koji je impliciran u ponudi zdravstvenih usluga, kako u javnom sektoru, tako i u privatnom. Zatvoreni su gradski dispanzeri, a broj lekara iz dispanzera kao i deo lekara iz preduzeća postali su porodični lekari, autonomni prema bolnici, podređeni Županijskom Domu za Zdravstveno Osiguranje, sa kojima su potpisali ugovore.Sanitarna infrastruktura Mikroregije Timiş-Torontal se predstavlja na sledeći način (podaci za 2005. godinu, u skladu sa Županijskom Direkcijom za Statistiku Timiş): 3 javne bolnice: Gradska Bolnica Deta (70 kreveta), Psihijatrijska
Bolnica Gătaia (450 kreveta) i Bolnica za Psihijatriju i Mere Zaštite Jebel (405 kreveta);
3 privatne stomatološke ordinacije: Ciacova, Denta şi Jebel; 5 privatne ordinacije porodičnih lekara: Ciacova (2), Deta, Jebel,
Moraviţa; 4 javne apoteke: Ciacova, Deta, Gătaia i Jebel;
���
1 zdravstveni centar: Ciacova (50 kreveta) – funkcioniše i kao centar za dijagnozu i tretman;
1 centar za hitnu pomoć: Deta.
10. Infrastruktura transportaInfrastruktura puteva je dobro razvijena, omogućuje dobre veze za mestima iz oblasti, oblast preseca E70, koji ulazi u zemlju iz Srbije na graničnom prelazu Stamora-Moraviţa i koji povezuje, preko Temišvara, južni deo zemlje. Takođe Mikroregiju presecaju nacionalni i županijski putevi, kao na primer DN 57, 58 i 59. Železnička infrastruktura, formirana još u prošlom veku kao posledica impulsa stvorenog industrijskim razvojem županije Timiş, sadrži danas gustu mrežu železničkih pruga u odnosu na državni nivo. Oblast preseca značajna osovina Temišvar-Beograd koja stiže do Zagreba-Milana. Uprkos tome, treba napomenuti da je ova mreža zastarela.Mesta iz Mikroregije Timiş-Torontal presecaju mnogobrojni putevi koji ih povezuju; ali povezuju ih i sa velikim gradovima iz okruženja.
11. Tehničko-urbanistička dotacija U skladu sa podacima registrovanim u Županijskoj Direkciji za Statistiku Timiş, u Mikroregiji Timiş-Torontal imamo sledeću situaciju: 215,9 km – totalna jednostavna dužina mreže za distribuciju vode
za piće; 137,6 km – totalna jednostavna dužina cevi za gas; 39,3 km – totalna jednostavna dužina sistema za kanalizaciju.
12. Komunikaciona mrežaMreža fiksne i mobilne telefonije ima pokriće za sve operatore poznate u Rumuniji. Posredstvom TV kabla ili satelita, na nivou Mikroregije se mogu čuti i videti radio i TV stanice u velikoj većini mesta. Sve opštine mesta su povezane na internet. U skladu sa podacima koje daje Županijska Direkcija za Statistiku Timiş, godine 2005. bilo je u Mikroregiji 11.992 radio pretplata i 12.792 TV pretplata.
13. Ekonomska aktivnostSocijalna i ekonomska aktivnost Mikroregije vrti se oko tri grada, naročito grad Deta koji polariše čitavu zonu zbog industrijske aktivnosti koja se ovde
��0
odvija, naročito industrija drveta, tekstilna i industrija kože, prehrambena, ali i zbog koncentracije bankarskih aktivnosti, zdravstvenih i obrazovnih.Ipak, zona je slabo industrijski predstavljena, budući pretežno poljoprivredna, gde ljudi imaju poseban i priznat kult prema radu i vlasništvu.a) Generalna situacija aktivnih preduzeća u Mikroregiji Timiş-Torontal Najveće firme koje ovde odvijaju oktivnost se nalaze u Deti, a reč je o S.C.Eyble SRL i SA Plapaf S.C. EYBL SRL (Deta) – srednje preduzeće tekstilnog profila,
sagrađeno iz osnova 1999 koje sada ima jednu od najmodernijih jedinica u iz istočne Evrope u svom domenu. Društvo čiji je socijalni kapital strani broji oko 1900 zaposlenih (od kojih, 1100 iz Dete), prikupilo je radnu snagu grada i okolnih mesta. Firma Eybl je do sada opremila cca 1.350.000 automobila sa volanima napravljenim u Deti;
S.A. PLAPAF (Deta) – glavna aktivnost je prerada drveta, firma broji 390 zaposlenih.
b) Tradicionalni zanatiMeđu tradicionalnim zanatima na nivou Mikroregije susrećemo: kolar, bunardžija, kovač, grebenar vune, ovčar, krojač, obućar. Na žalost, ovi zanati se sada ne praktikuju puno, a zanatlije polako nestaju. U tom smislu je potrebno da se preduzmu mere za oživljavanje starih zanata, što bi doprinelo razvoju turističkog potencijala oblasti. Ovo bi istovremeno predstavljalo i mogućnost ekonomskog razvoja, podrškom lokalnih zanatskih koperacija.
c) PoljoprivredaStručna asistencija u domenu poljoprivrede se obezbeđuje posredstvom Poljoprivredne Komore koja je potčinjena Poljoprivrednoj Direkciji županije Timiş.Glavno zanimanje stanovnika iz mesta predstavlja poljoprivreda, naročito velike kulture i zootehnija kao komplementarna aktivnost. Sa malim izuzecima, cca 1000 ha šume, teren je povoljan za poljoprivredu, a 75% obradiv. Praktikovanje poljoprivrede je favorizovano u regiji kontinentalnom klimom ali i zahvaljujući poštovanju stanovnika prema zemlji. Poljoprivredne površine se obrađuju pojedinačno, u poljoprivrednim zadrugama i porodičnim eksploatacijama.
���
Što se tiče strukture kultura, pretežna je stručnost prema kulturi pšenice, ovsa, kukuruza i suncokreta. Odgoj životinja predstavlja značajno mesto u domenu poljoprivrede, prednjači odgoj goveda, ovaca i svinja. Tranzicija je loše uticala kako na godišnje kultivisane površine tako i na efekte radova i korišćenih tehnologija za dobijanje proizvodnje. Ako je do 1997 svaka površina bila obrađena i intenzivno eksploatisana, danas su mnoge površine godinama neobrađivane. To je dovelo do dekontaminacije terena od pesticida, što bi omogućilo ekološko obrađivanje zemljišta u nastavku.Što se tiče radne snage implicirane u ovom sektoru, potrebno je da se postepeno kvalifikuje, za odgovarajuće korišćenje poljoprivrednih mašina i uređaja. U budućnosti će ovaj aspekat biti još značajniji.
d) IndustrijaNa nivou Mikroregije industrija je slabo razvijena. Najvažnije firme se nalaze u gradovima Deta i Gătaia, ali postoje i mala lokalna preduzeća ili preduzeđa stranih investitora i u drugim mestima. Mala i srednja preduzeća se uglavnom bave preradom drveta, proizvodnjom mlečnih proizvoda, panifikacijom, preradom mesa, tekstila i kože. U zoni su identifikovana 576 komercijalnih društava sa raznim aktivnostima.
e) Javne uslugeUsluge snabdevanja vodom za piće i kanalizacije, prikupljanje i eliminaciju otpada, lokalni transport, javno osvetljenje, kablovsku TV i internet, telefoniju i distribuciju električne energije obezbeđuju komercijalna društva iz domena, sa državnim ili privatnim kapitalom.Na nivou gradova usluge su najbolje predstavljene u gradu Deta, sa znatnim porastom u domenu telekomunikacija i transporta, finansijskih tranzakcija naročito nakon investicija kapitala 1999-2000. godine.
f) Turizam i turistički objekti u zoni Glavni turistički objekti su dvorci, muzeji, crkve, od kojih napominjemo: Dvorac iz mesta Banloc, Manastir “Sv. Iosif” iz Partosa, Dvorac iz Ciacove, Manastir Săracă iz Gătaie, Konak Mocioni, Manastir “Sv. Đorđe” koji se pominje od ���� (Birda ). Od ukupnog broja od 333 istorijskih spomenika koja se nalaze u evidensiji Ministarstva Kulture i Religija u županiji Timiş, u Mikroregiji Timiş Torontal se nalaze 29 spomenika.
��2
14. Faktori okolne sredine Što se tiče faktora okolne sredine, zona slabo zagađuje a pošto se značajan deo poljoprivredne površine ne obrađuje smanjio se i nivo pesticida u zemljištu. Ovaj aspekat favorizuje praktikovanje ekološke i biološke poljoprivrede, koju štiti i evropsko zakonodavstvo.Što se tiče problema sa kojima se suočavaju mesta iz ove geografske arije možemo napomenuti probleme vezane za menadžment otpadaka iz domaćinstava i industrijskih otpadaka, kao i snabdevanje vodom i kanalizacija. Uprkos tome, napravljen je velik korak pošto je u mestu Ciacova započet projekat Eco-Ciacova, koji ima u vidu prikupljanje i rešavanje problema otpadaka iz domaćinstava.
15. ,,Zelene zone” i zone za razonoduU gradu Deti nalazi se kupalište sa termalnom vodom, koja ima terapeutska svojstva u bolestima reumatizma, nekim dermatološkim bolestima i vidanju rana. Termalno kupalište ima kapacitet smeštaja od 30 mesta u kućicama. Takođe, u gradu Deta se nalazi prirodni park, ostatak starih šuma, u kom se nalaze stabla sledećih drveća: hrast, lipa, javor, glog i bagren, pojedini primerci hrasta sa preko 400 godina. Istovremeno se zona može iskoristiti za organizovanje raznih rekreativnih aktivnosti kao što je to pecanje i lov.Sportske aktivnosti u gradu se odvijaju u okvira školskih jedinica, kao i u gradskom parku gde se nalazi multifunkcionalni teren: tenis, rukomet, kupalište sa bazenom velikih dimenzija, pored koga se nalazi gradski stadion sa pistom za trčanje.
16. Infrastruktura i kulturne aktivnosti Što se tiče infrastrukture kulture na nivou Mikroregije možemo pomenuti: 28 biblioteka; 1 kuća kulture; 5 doma kulture i 1 muzej.
Kulturni život Mikroregije nosi pečat specijalnih i posebnih uslova u ovoj oblasti. U svom nastajanju to je kultura koja je rezultat interakcije običaja, tradicija i običaja heterogenog stanovništva koji je ovde radio i nastavlja da ovde radi. Od osnivanja mesta pa sve do danas, na ovim prostorima su živeli Mađari, Nemci, Srbi i Rumuni. Kultura ovih mesta je obeležena specifičnim
���
elementima svakog etničkog segmenta stanovništva, gde se prepliću posebnosti svakoga u jednu multietničku kulturu. U okviru Mikroregije aktivišu nekoliko nevladinih organizacija koje doprinose socijalnom i kulturnom razvoju mesta. Od ovih organizacija napominjemo: Savez Timiş Torontal – koji ima kao objekat komunitarni i socijalno-
kulturni razvoj oblasti; Savez Pro Liebling – kao domene aktivnosti napominjemo: socijalni,
kulturni, vaspitni i promovisanje životne sredine; Savez Giera – ima za cilj komunitarni razvoj, razvoj životne sredine
i podršku aktivnosti mladih; Savez Prijatelji Demokratije, Ghilad – odvijanje aktivnosti za mlade,
sportske i kulturne aktivnosti, aktivnosti zaštite deteta;Horski Savez DOINA, Gătaia – deo ovog kulturnog saveza odvija
konkretnu aktivnost u crkvenom horu;Humanitarni Savez Zlat Bres iz sela Breştea čiji je glavni cilj
komunitarni razvoj, predsednik ovog saveza je gospodin Radulov Petru.
17. Raznovrsnost saradnje na interregionalnom, nacionalnom i internacionalnom nivouU okviru Mikroregije Timiş Torontal, skupštine opštine i lokalna veća su deo Saveza gradova i opština Rumunije, tu se nalaze i filijala Saveza Bugara iz Banata, Filijala Nemačkog Foruma, razna komunitarna udruženja koja imaju glavni cilj ruralno-komunitarni razvoj, zaštitu žene i deteta, ugroženih osoba, problema zaštite životne sredine i stvaranje infrastrukture za zaštitu životne sredine, promovisanje i podršk mladih, razvoj povoljnog okvira za interetničku komunikaciju. Poslednjih godina, na nivou Microregije Timiş-Toronatal odvila su se više projekta u partenerijatu, u saradnji i sa finansiranjem od strane različitih nacionalnih i internacionalnih struktura. Postoji uspešna saradnja sa Centrom za Ruralnu Asistenciju iz Temišvara, promotor lokalnih promotora i važan činioc u podršci Grupa za Lokalnu Akciju (GAL).
���
II Deo: ANALIZA SWOT MIKROREGIJE TIMIS TORONTAL
JAKE TAČKE: SLABE TAČKE:Prirodno okruženje:Geografska pozicija u blizini grada Temišvara, blizina granice sa Srbijom i Mađarskom, na raskršću glavnih međupograničnih zona (DKMT);Bogate rezerve vode (Timiş, Moraviţa, Bîrzava) i freotske mreže;Izuzetno raznovrsna fauna i flora.Sredina:Umereno-kontinentalna klima;Postojanje prirodnih resursi: šume, metan gas iz sonda, geotermalne vode, fauna.Projekat u odvijanju Eco-Ciacova, odnosi se na prikupljanje otpada.Stanovništvo:Postoji trend porasta stanovništva u periodu 2005 – 2006. U ovom periodu stanovništvo na nivou Mikroregije je poraslo sa 46.372 stanovnika na 49.691 stanovnika (trend porasta stanovništva postoji na nivou svakog mesta);
Prirodno okruženje:Neraznovrstan reljef, sa malim brojem pejzaža;Sredina:Problemi vezani za menadžment otpada iz domaćinstava i industrijskih otpada, kao i snabdevanja vodom i vezani za kanalizaciju;Neodgovarajući sistemi za pročišćavanje voda;Neodgovarajuće korišćenje prirodnih resursi, naročito prirodnih gasova, što ima za posledicu nedovoljno razvijenu mrežu snabdevanja gasom na nivou Mikroregije;Stanovništvo:Migracija mladih sa različitim stepenima strušnosti u inostranstvo ili ekonomski bolje razvijene oblasti (Temišvar);Migracija ka ovoj oblasti je skoro nepostojeća;Nizak nivo primanja i siromaštvo ruralnog stanovništva;Nizak nivo udruživanja na nivou društava, što ima za posledicu nizak broj nevladinih organizacija.
���
JAKE TAČKE: SLABE TAČKE:Harmoničan suživot pripadnika raznih religija, uglavnom su to: pravoslavci, luterani, reformati, neoprotestanti, rimo-katolici, itd.Infrastruktura:Geografski položaj na raskršću glavnih međupograničnih oblasti;Postojanje elektriciteta u čitavoj Mikroregiji;Mreža fiksne i mobilne telefonije sa dostupom za sve poznate operatore iz Rumunije;Mreža saobraćajnog i železničkog transporta je razvijena, ali zastarela;Postojanje značajnih dužina asfaltiranih puteva;Sve opštine mesta su povezane na internet;Veliki broj benzinskih pumpi, koje postoje u većini mesta u Mikroregiji.Školstvo i zdravstvo:Postojanje u Mikroregiji 3 bolnice, po jedna u svakom od tri grada;Postojanje 3 srednje škole: Deta, Gătaia i Ciacova;Svaka opština ima osnovnu školu I-VIII a svako selo školu I-IV;Osiguran transport za učenike;Nastava jednog predmeta na jeziku etničke manjine.
Infrastruktura:Nepostojanje kanalizacije i snabdevanja vodom u većini ruralnih mesta;Potreba modernizaije saobraćajnih i železničkih puteva;Raskorak između ruralne i urbane sredine.Školstvo i zdravstvo:Značajan deo nastavnog i zdravstvenog osoblja putuje u ova mesta;Nedostatak iskustva nastavnog kadra i česte promene zaposlenih;Nemogućnost obezbeđivanja nastavnom i medicinskom osoblju prostora za stanovanje;Poteškoće ruralnog stanovništva pristupu kursevima za formiranje koji se odvijaju van mesta;Ponuda kvalifikacije/rekonversije je slabo razvijena i ne postoji konkurencija među onima koji nude formiranje, a to smanjuje atraktivitet za investitore.Nedostatak raznovrsnih usluga za ugrožene kategorije (postoji smao jedan dom za stare u Ciacovi). Ovaj aspekat postaje značajan imajući u vidu da u skladu sa novim načinom organizovanja socijalnih usluga, lokalne opštine imaju odgovornost za onudu osnovnih socijalnih usluga, Generalna Direkcija za Socijalnu Asistenciju i Zaštitu Deteta Timiş ima odgovornost da osigura stručne socijalne usluge.
���
JAKE TAČKE: SLABE TAČKE:Poljoprivreda:Geografski položaj u oblasti ravnice, što favorizuje poljoprivredne aktivnosti;Veliki opseg poljoprivredne površine, plodno tlo, povoljan klimat sa umereno kontinentalnom klimom i tradicija oblasti u domenu poljoprivrede;Korišćenje malih količina hemijskih substanci na poljoprivrednim terenima;Visok potencijal za odgoj životinja;Industrija:Iskustvo i tradicija u preradi drveta;Smanjenje broja upisanih nezaposlenih u periodu 2004-2006, broj ovih je opao sa 792 na 725 osoba;Turizam:Dobar internacionalni pristup zahvaljujući aerodromu iz Temišvara;Raznovrsna prevozna sredstva;Čuvanje starih kulturnih tradicija (slave i crkvene slave);
Poljoprivreda:Negativni efekti koje su poplave poslednjih godina ostavile;Nizak nivo šumske vegetacije u okviru šumarskih oblasti;Povećanje neobrađenih površina;Iskustvo i nizak nivo želje za udruživanjem poljoprivrednih proizvođača;Korišćenje tradicionalnih metoda obrađivanja poljoprivrednih terena i nepostojanje ponude kvalifikacije za poljoprivredni domen (Poljoprivredna Gimnazija u Ciacovi je zatvorena);Nedovoljan razvoj industrije prerade mleka i mesa.IndustrijaKoncentrisanje industrijskog sektora i usluga u 2 značajne lokacije (Deta i Gătaia);Nizak broj malih i srednjih preduzeća i pad zanatskih koperacija;Nedostatak podrške za inicijativu lokalnih preduzimača.Neodgovarajući razvoj poslovne infrastrukture;Turizam:Reljef koji nije raznolik nudi male turističke mogućnosti;Agroturizam je slao razvijen u oblasti;
��7
JAKE TAČKE: SLABE TAČKE:Postojanje kulturno-istorijskih spomenika sa velikim turističkim potencijalom (Dvorac iz Banloca, Manastir “Sf. Iosif” iz Partoşa, Dvorac iz Ciacove, Manastir Săracă iz Gătaie, Konak Mocioni, Crkva Groblja Cebza (Istorijski spomenik), Manastir Svetog Krsta iz Cebze (manastir kaluđera),itd;Postojanje u Deti geotermalnog kupališta sa izuzetnim svojstvima, nedovoljno iskorišćenog;Mogućnost praktikovanja organizovanog lova i ribolova Izuzetno raznolika gastronomska ponuda.
Nepostojanje znanja ruralnog stanovništva o mogućnostima praktikovanja ruralnog turizma;Male mogućnosti smeštaja u Mikroregiji (jedan hotel od 2 zvezdice u Deti);Slaba medijatizacija turistički atraktivnih mesta, nedostatak turističkih informacija i karta na internacionalnim jezicima;Nedovoljni lokalni fondovi za obnavljanje turističkih objektiva.
OPORTUNITETI: PRETNJE:Prirodno okruženje:Povoljan geostrateški položaj prema zemljama Evropske Unije.Životna sredina:Komunitarni programi za podršku zaštite sredine, za prikupljanje otpada i pročišćavanje otpadnih voda;Nizak nivo zagađenja sredine.Stanovništvo:Postojanje aktivne mreže lokalnih promotora;Čvrsta saradnja sa osobama koje su emigrirale zbog istorijskih uslova;
Prirodno okruženje:Ograničavanje oportuniteta saradnje sa Srbijom zbog postojanja sistema viza;Nestabilnost zakonodavstva u Srbiji.Životna sredina:Velike mogućnosti pojave prirodnih fenomena kao što su poplave, zemljotresi.Stanovništvo:Ograničeno postojanje strukturalnih informacija vezanih za stopu nezaposlenosti neupisanih osoba i vezanih za širenje fenomena rada na crno;
���
OPORTUNITETI: PRETNJE:Interes međunarodnih firmi za radnu snagu iz oblasti, kreiranjem novih radnih mesta u mestima Mikroregije ili pružanjem povlastica (transport);Poljoprivreda:Mogućnost gajenja specijalnih biljaka;Zakon poljoprivrednih eksploatacija koji favorizuje razvoj poljoprivrednih zadruga u cilju intenzivne eksploatacije terena;Industrija:Povećanje broja investitora i mogućnosti otvaranja proizvodnih jedinica iyvan grada i pored velikih gradova (kao glavne razloge navodimo krizu radne snage u županiji Timiş, veliki troškovi zakupnina u gradu, politika urbanizma);Pristup strukturalnim fondovimaPonuda fiskalnih povlastica investitorima i besplatan pristup utilitetima.Školstvo i zdravstvo:Postojanje oportuniteta finansiranja koje nudi FSE za čitav ljudski kapitalProces descentralizacije školstva koji će omogućiti započinjanje lokalnih inicijativa u skladu sa konkretnim potrebama
Migracija kvalifikovane radne snage ka velikim gradovima, gde postoje više oportuniteta za zapošljavanje i razvoj karijere;Nepoznavanje jednog stranog jezika i rada na PC, činjenica koja ograničava pristup evropskim programima.Poljoprivreda:Kvalifikovanje osoblja za eksploataciju poljoprivrednih uređaja;Komplikovane procedure za dobijanje autorizacija, sertifikata, informacijaIndustrija:Povećanje nivoa plata i kriza radne snage može dovesti do preseljenja firmi u druge oblasti;Male mogućnosti adaptacije lokalnih ekonomskih društava na zahteve koje Evropska Unija traži;Nestabilnost rumunskog zakonodavstva u poslovnom domenu i fiskalnoj politici.Školstvo i zdravstvo:Degradacija dotacija vaspitnih jedinica i ograničene investicije u ovom domenu;Nizak nivo plata u nastavi i ograničeni resursi za privlačenje mladih na selo;
���
OPORTUNITETI: PRETNJE:Turizam:Postojanje javnih površina (domovi i centri kulture) koje se mogu iskoristiti za razvoj nekih aktivnosti (primer: razvoj centara za formiranje, centri za provođenje slobodnog vremena itd).
Turizam:Prirodne katastrofe mogu predstavljati opasnost za turističke objektive;Praktikovanje nekontrolisanog turizma može dovesti do uništavanja flore i faune.
III Deao: STRATEGIJA SOCIJALNOG I EKONOMSKOG RAZVOJA MIKROREGIJE TIMIS TORONTAL
Strategija razvoja mikroregije Timiş-Torontal je rezultat napora svih aktera koji su direktno implicirani u trajan razvoj zajednica i sastavnih mesta mikroregije u periodu 2007-2013. Prema tome, ovaj strateški dokument ima u vidu kako eksplicitne potrebe i implicitna očekivanja stanovnika zajednica koje formiraju mikroregiju Timis Torontal, kao i napori lokalnih institucija za što efikasniju raspodelu ljudskih resursi i postojećih materijala za razvoj mikroregije, ali i za što efikasnije iskorišćavanje oportuniteta stvorenih ulaskom Rumunije u Evropsku Uniju i, u ovom kontekstu, pristup instrumentima za smanjivanje nejednakosti u razvoju.
Ovaj strateški dokument ima za osnovu i integriše više strateških dokumenata i studija realizovanih na lokalnom, regionalnom, nacionalnom i evropskom nivou. Polazna tačka Strategije je sastavljena od strateških dokumenata izrađenih od strane predstavnika zajednica iz mikroregije, a regionalni okvir je definisan Strategijom Županije Timiş, Plan za Uređivanje Teritorije Županije Timiş i Plan za Regionalni Razvoj 2007-2013.
1. Generalni objektiv: Imajući u vidu gornji strateški okvir kao i zaklučke socijalne i ekonomske analize i analize SWOT predstavljene u prva dva dela ovog dokumenta, iz koje proizilazi da mikroregija predstavlja potencijal za ekonomski razvoj, potencijal za razvoj u svim socijalnim i ekonomskim sektorima, poseduje ljudski kapital koji se može valorifikovati, ima dokazan
�70
kapacitet za administriranje postojećih i privučenih resursa, Strategija za razvoj mikroregije Timiş-Torontal želi da dostigne sledeći GENERALNI OBJEKTIV:
Mikroregija će postati prostor koji obezbeđuje optimalne uslove za povećanje kvaliteta života stanovnika, razvojem lokalne ekonomije koja će valorifikovati postojeće resurse i privući dodatne resurse, valorifikuje ljudski kapital i postaće pol za razvoj oblasti između Temišvara i granice sa Srbijom, prostor koji će maksimirati geostrateški položaj. 2. Specifični objektivi za ispunjavanje strateških opcija:
Za realizaciju GENERALNOG OBJEKTIVA identifikovani su SPECIFIČNI OBJEKTIVI za razvoj mikroregije Timiş Torontal koji imaju u vidu:
o infrastruktura mikroregije o kvalitet životne sredine o ohrabrivanje poslovne sredine, povećanje atraktiviteta za
investitore i ekonomska diversifikacija o investicije u valorifikovanju turističkog potencijala o investicije u ljudskim resursima posredstvom vaspitanja,
kvalifikacije i usluga o intervencije za poboljšanje kvaliteta života u ruralnoj
sredini, i povećanje stepena urbanizacije mikroregije o valorifikacija poljoprivrednog potencijala
Ovi objektivi će biti ostvareni u periodu 2007-2013 započinjanjem i implementacijom projekata za razvoj pristupom evropskim fondovima i lokalnim i nacionalnim fondovima.
3. Prioritetne osovine i domeni intervencije: Prioritetne OSOVINE koje definišu strategiju mikroregije Timiş-
Torontal su:1. Osovina Razvoj poslovne sredine 2. Osovina Poboljšanje infrastrukture mikroregije 3. Osovina Valorifikacija i razvoj ljudskog kapitala 4. Osovina Razvoj poljoprivrednog i turističkog potencijala
�7�
1. O
sovi
na R
azvo
j pos
lovn
e sr
edin
e
DO
ME
NI I
NT
ER
VE
NC
IJA
OPE
RA
CIJ
EU
nutra
šnje
i sp
oljn
e in
vest
icije
u
cilju
pov
ećan
ja p
rivla
čnos
ti m
ikro
regi
je z
a ra
zvoj
pos
lova
-ohr
abriv
anje
stra
nih
inve
stic
ija, k
roz
povl
astic
e i k
ompe
titiv
nu p
onud
u ra
dne
snag
e. O
hrab
rivan
je d
uha
loka
lnog
pre
duze
tniš
tva
- pov
last
ice
ponu
đene
za
kom
erci
jaln
e gr
ađev
ine
u ob
last
i poj
asa
Det
a Po
veća
nje
dopr
inos
a pi
vatn
og
sekt
ora
za ra
zvoj
eko
nom
skog
po
tenc
ijala
-pru
žanj
e po
dršk
e i a
sist
enci
je u
vid
u sa
veto
vanj
a i i
nfor
mis
anja
za
osni
vanj
e fi
rmi I
MM
- pod
rška
za
pove
ćanj
e ko
mpe
tivite
ta p
osto
jeći
h fir
mi I
MM
M
entin
erea
/cre
ster
ea
com
petit
ivită
ţii şi
a n
ivel
ului
de
ocup
are
in u
nita
tile
econ
omic
e ex
iste
nte
-pod
rška
za
post
ojeć
e je
dini
ce d
a bi
odr
žale
pro
izvo
dnju
naj
man
je n
a po
stoj
eći n
ivo
-pod
rška
za
jedi
nice
koj
e ra
de is
pod
kapa
cite
ta –
jedi
nice
iz d
omen
a pr
ehra
mbe
ne in
dust
rije
�72
2. O
sovi
na. P
obol
jšan
je in
fras
truk
ture
mik
rore
gije
i us
luga
za
stan
ovni
štvo
DO
ME
NI
INT
ER
VE
NC
IJA
OPE
RA
CIJ
E
Infr
astru
ktur
a sa
obra
ćajn
og
trans
porta
Reh
abili
taci
ja i
pobo
ljšan
je in
fras
truk
ture
saob
raća
jnog
tran
spor
ta u
mik
rore
giji
-sao
brać
ajna
vez
a sa
Tem
išva
rom
-međ
upog
rani
čna
veza
sa S
rbijo
m-v
eze
sa m
estim
a iz
mik
rore
gije
(Det
a, G
rani
ceri,
Cia
cova
, D
enta
,Opa
tita
, Ghi
lad,
Li
vezi
le, D
olaţ
i)-o
bezb
eđiv
anje
pris
tupa
turis
tički
m a
trakc
ijam
a i š
umsk
im e
kspl
oata
cija
ma
-vez
e sa
aer
odro
mom
Tem
išva
rR
ehab
iltac
ija tr
otua
ra i
grad
nja
mos
tova
: Den
ta
Rea
lizac
ija p
ista
za
bici
klis
te: D
eta
Infr
astru
ktur
a že
lezn
ičko
g tra
nspo
rta
Reha
bilit
acija
i po
boljš
anje
infr
astr
uktu
re že
lezn
ičko
g tr
ansp
orta
-M
oder
niza
cija
i re
novi
ranj
e st
anic
a i o
bezb
eđiv
anje
brz
ih ž
elez
ničk
ih v
eza
sa
Tem
išva
rom
i Sr
bijo
m (C
iaco
va ,
Oba
d )
Infr
astru
ktur
a ži
votn
e sr
edin
ePr
istu
panj
e no
rmam
a EU
u d
omen
u kv
alite
ta ži
votn
e sr
edin
e kr
oz in
vest
icije
u
infr
astr
uktu
ri n
a sl
edeć
i nač
in:
Men
adžm
ent o
tpad
a re
aliz
ovan
kon
kret
nim
det
aljim
a u
zavi
snos
ti od
regi
onal
nih,
žu
pani
jski
h pl
anov
a
- o
tpad
ne v
ode,
otp
adi i
z do
mać
inst
ava
(Gra
nice
ri, L
ivez
ile, D
olaţ
itdc
. )- f
unci
arna
sređ
ivan
ja
U m
estim
a: D
eta
6 k
m k
anal
izac
ije, 2
4 km
mre
že z
a vo
du, O
patit
a 6
km )
�7�
Soci
jaln
a in
fras
trukt
ura
Podr
ška
i raz
voj s
ocia
lne
infr
astr
uktu
re- I
nves
ticije
u so
cija
lnoj
infr
astru
ktur
i ško
lski
h je
dini
ca u
cilj
u po
četn
og i
stal
nog
form
iranj
a –
(Cia
cova
, Det
a )
-inve
stic
ije u
pos
toje
ćim
cen
trim
a za
star
e, k
ao p
onud
a ne
sam
o za
mik
rore
giju
-R
ehab
ilita
cija
kul
turn
ih d
omov
a i b
iblio
teka
iz ru
raln
ih sr
edin
aIn
vest
icije
za
reha
bilit
aciju
zgr
ada
sa u
met
ničk
om v
redn
ošću
i iz
kul
turn
e ba
štin
e (C
iaco
va)
Osn
ivan
je c
entra
za
prof
esio
naln
o fo
rmira
nje
odra
slih
na
nivo
u m
ikro
regi
je
-Stv
aran
je d
nevn
og c
entra
za
osob
e sa
spec
ijaln
im p
otre
bam
a –
dece
, oso
ba sa
sp
ecija
lnim
pot
reba
ma
itd.
Util
iteti
i jav
ne
uslu
geM
oder
niza
cija
i do
puna
osn
ovni
h ja
vnih
dot
acija
u m
estim
a m
ikro
regi
jeJa
vno
osve
tljen
je. D
enta
Pr
omov
isan
je m
ikro
regi
je p
osre
dstv
om so
pstv
enog
sajta
i re
aliz
acija
sist
ema
za
kom
unik
aciju
u o
kvir
u m
ikro
regi
je
-Reh
abili
taci
ja i
šire
nje
mre
že z
a vo
du i
kana
lizac
iju (
20 k
m C
iaco
va. D
enta
Det
a)-p
oveć
anje
i m
oder
niza
cija
mre
že z
a pr
irodn
i gas
(Cia
cova
,Det
a )
-Reh
abili
taci
ja i
mod
erni
zaci
ja si
stem
a za
term
ofika
ciju
Div
ersi
fikac
ija b
anka
rski
h us
luga
i po
veća
nje
dost
upa
zaht
eva
na n
ivou
mik
rore
gije
(C
iaco
va )
Obe
zbeđ
ivan
je p
ristu
pa st
anov
ništ
va k
valit
etni
m ja
vnim
usl
ugam
a:M
edic
insk
e or
dina
cije
(Mac
edon
ia, p
etro
man
, Oba
d )
�7�
3. O
sovi
na V
alor
ifika
cija
i ra
zvoj
ljud
skog
kap
itala
DO
ME
NI
INT
ER
VE
NC
IJA
OPE
RA
CIJ
E
Akt
ivna
radn
a sn
aga
– st
alno
pro
fesi
onal
no
form
iranj
e od
rasl
ih
Pove
ćanj
e ko
mpe
tivite
ta a
ktiv
ne ra
dne
snag
e u
mik
rore
giji
kroz
pon
ude
prog
ram
a za
usa
vrša
vanj
e, k
valifi
kaci
ju, p
onov
nu k
valifi
kaci
ju z
a za
posl
eno
stan
ovni
štvo
, al
i čiji
je n
ivo
pozn
avan
ja n
edov
olja
n iz
per
spek
tive
budu
ćih
zaht
eva;
kom
plet
ni
prog
ram
i za
prof
esio
naln
o fo
rmira
nje
se n
asta
vlja
ju sa
fina
nsira
njem
FSE
2 O
sovi
na
dom
inte
rven
cije
2.3
. i 3
Oso
vina
Kre
iranj
e ce
ntra
za
obav
ešte
nje
stan
ovni
ka v
ezan
o za
pov
ećan
je st
epen
a za
uzim
anja
i k
ompe
tivite
ta o
vih:
Det
a O
bezb
eđiv
anje
osn
ovni
h kv
alifi
kaci
ja,
potrđ
ivan
je sp
osob
nosti
žen
a ko
je su
za
posle
ne, a
li ne
maj
u se
rtifik
ate
o kv
alifi
kaci
ji, i
podl
ožne
su ri
ziku
gub
ljenj
a ra
dnog
m
esta
, a
nem
aju
šans
i za
zapo
šljav
anje
bez
kva
lifika
cija
i od
gova
raju
ćeg
godi
šta
Poče
tno
form
iranj
e m
ladi
h R
azvo
j nas
tavn
e po
nude
i za
jedn
ičko
pro
fesi
onal
no fo
rmira
nje
na n
ivou
mik
rore
gije
sa
radn
jom
izm
eđu
čkol
skih
jedi
nica
i lo
kaln
ih ja
vnih
inst
ituci
ja z
a re
aliz
aciju
:- a
naliz
e bu
duće
pot
ražn
je k
valifi
kaci
ja i
obra
zova
nja
- isp
itiva
nje
za a
naliz
u oč
ekiv
anja
kor
isni
ka –
uče
nika
i ro
dite
lja- i
zrad
a do
datn
e po
nude
pos
toje
ćih
jedi
nica
- pro
gram
nad
gled
anja
ljud
skih
resu
rsi i
z na
stav
e za
impl
emen
taci
ju iz
rađe
ne
ponu
de
Fina
nsira
nje:
FSE
1 o
sovi
na i
2 os
ovin
aK
ateg
orije
stan
ovni
ka
sa sp
ecija
lnim
pr
oble
mim
a
Inte
gral
ni p
ristu
p pr
oble
mim
a ve
zani
m z
a m
igra
ciju
radn
e sn
age:
mla
di k
oji o
dlaz
e iz
mik
rore
gije
ili č
ak i
iz d
ržav
e, o
dnos
no m
igra
cija
ka
mik
rore
giji
K
reira
nje
cent
ra z
a st
alno
pro
fesi
onal
no fo
rmira
nje
i rek
valifi
kaci
je u
Cia
covi
u
skla
du sa
pot
ražn
jom
trži
šta
rada
za
ugro
žene
soci
jaln
e ka
tego
rije
�7�
4. O
sovi
na R
azvo
j pol
jopr
ivre
dnog
i tu
rist
ičko
g po
tenc
ijala
DO
ME
NI I
NT
ER
VE
NC
IJE
OPE
RA
CIJ
EPo
ljopr
ivre
dni p
oten
cija
lV
isok
a va
lorifi
kaci
ja p
osto
jeće
g po
ljopr
ivre
dnog
pot
enci
jala
pos
reds
tvom
:- o
hrab
rivan
je ra
znih
vrs
ta u
druž
enja
za
razv
oj fi
rmi z
a pr
erad
u, sk
ladi
šten
je
i val
orifi
kaci
ju p
oljo
priv
redn
ih p
roiz
voda
-p
odrš
ka z
a pr
istu
p ko
mun
itarn
e po
moć
i za
pol
jopr
ivre
du–
subv
enci
je,
kred
iti, i
td. p
osre
dstv
om b
iroa,
ili l
ično
koj
i nud
e in
form
acije
-p
ovol
jnos
ti za
inve
stic
ije u
pol
jopr
ivre
di-
u pa
rtene
rijat
u (p
osta
vlja
nje
na
mes
to te
rena
, per
form
antn
i ure
đaji)
-pod
rška
za ra
zvoj
jako
g i k
ompe
titiv
nog
sekt
ora z
a odg
oj ži
votin
ja (
Cia
cova
) sa
priv
atni
m k
apita
lom
-p
odrš
ka z
a ra
zvoj
eko
lošk
ih k
ultu
raB
anjs
ki i
pote
ncija
l i
pote
ncija
l rek
uper
acije
Raz
voj p
osto
jeći
h pr
edno
sti z
a tre
tman
e i r
ekup
erac
iju u
usl
užno
m
kom
plek
su k
ao p
onud
u m
ikro
regi
je z
a ko
risni
ke Z
apad
ne R
egije
(C
ebza
, M
aced
oani
a)St
vara
nje
vent
ra z
a as
iste
nciju
za
ugro
žene
gru
pe u
gra
du C
iaco
va i
osni
vanj
e us
luga
save
tova
nja
za m
ajke
, sav
etov
anje
rodi
telja
i sp
reča
vanj
e na
pušt
anja
škol
e R
ehab
ilita
cija
kul
turn
ih d
omov
a ka
o ce
ntri
za re
krea
ciju
(ukl
juču
jući
i sp
orts
ke h
ale)
: Den
ta ,
Det
aTu
ristič
ki p
oten
cija
lR
azvo
j pop
isa
pote
ncija
la i
krei
ranj
e gr
upe
za in
icija
tivu
za v
alor
ifika
ciju
ov
og p
oten
cija
la u
okv
iru p
ristu
pa k
roz
parte
nerij
ate
na n
ivou
mik
rore
gije
(C
iaco
va, D
eta(
turis
tičke
tras
e, b
rand
mik
rore
gije
, ga
stro
nom
ski
mar
ketin
g)
�7�
top related