somniilor - libris.ro insomniilor - julia szilagyi.pdfi-am rispuns in goapti:,,irr. ,agotul de vite...
Post on 03-Jul-2020
2 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Julra SznAcvt
CARTE,AI]\SOMNIILOR
In romineqte de
Manrus Tasacu
Cuvint inainte de
LucmN NesrasA-KovAcs
Cuprins
PRO DOMO
$ir,rl acestor amintiri incepe cu intimplarea,
din Sinagoga Martirilor de la Cluj, la comemorarea
a Pauvzeci de ani de la Holocaust' Templul era
plin. Ciutam un loc. Am gisit unul liber, Ia capitui
uneia dintre bincile din partea rezervati, dupitraditie, femeilor. ,,E ocupat" - mi-a atras atentia,
cind am incercat si mi agez, o femeie corpolentl",
intinzindu-gi bralul pe spitarul din fagl. Purta
o brigari opulenti si numirul de la Auschwitz,
tatuat. Avea putin Peste Patruzecl de ani. Fusese
stigmatizati de mici. I-am rispuns in goapti:
,,irr. ,agotul de vite ar fi fost loc si Pentru mine".
Privirile ni s-au intAlnit. S-a tras la o parte. M-am
asezat. Acum, aici 9i intotdeauna - m-am intrebat
eu, ata cum o fac zl de zi -, e vremea uiti"rii sau
a amintirilor? in templu incepe ceremonia. insinea mea, girul celor triite. Care se desflgoari cu
incetinitorul. Am imbitrinit pAn5. ce tntd.mplirile
incilcite ale viegii mele au apucat si prindi contur.
SI poati fi scrise. Poate sub forml de memorii.
Cind tgi depeni amintirile, timpul se scurge
in sens invers, nu ca intr-un bildungsroman.
Jirlia Szildryi
Memorialistul isi privesre copili.ria cu ochii omuluimatur. In dialogul dintre copil si adult - doui. etapeale vietii -, amintirile sunt uecute prin filtrul celuiimpovi.rat de virsta. Se formeazi din nou, odati.cu ele. Se inspiri din insiruiri succesive sau rizlere,din atmosfera, angoasele, bucuriile, intAmplirilesurprinse ln episoadele viegii mai multor generarii.lJneori, memorialistul e nevoit si schimbe tonul.Asta se intimpli de fiecare dati cind discrepantadintre stilul unei epoci apuse si incertit,.rdirrii.adeseori tragice ale vietii de zi cu zi, dintre naivitateacopilS.riei gi autocritica maturitltii nu permite unlimbaj unitar. Memorialisdca se bazeazi, inevitabilgi ea pe alternanta dintre luciditate, suferinti siironie. Dar principiul insiruirii nu este cronologia,ci aleatoriul amintirii. .\adar, aceste memorii suntfragmentare, capitolele se succed dupi importantasubiectivi pe care o au anumite locuri si momentedin clli.toria ln trecut a povesrirorului.
10
FETE,LE DIN CRADINA _
EUROPA, 1918
Afo* odatdfemeia care $-a asumat riscul
si-l nasci Pe Dauid.
Sau Pe Goliat.
Nu yim prea rnube despre ea,
poate $ pentru cd nimeni nu poate yine rninte
numele tuturorfemeilor care'si asumd un Asemenea risc.
l)e ce crezl oumneata - au rncePur sa-r
descoase baielii pe cind abia le mijeau tuleiele -D. cfezt dumneata inceput siJ
ci noi suntem urmagii directi ai lui David? - Nucred - le-a rlspuns Bunu. $tiu. iar c5'nd t5'cerea a
devenit prea lungi, a venit rispunsul la intrebarea
Ior nerostiti: - $tiu asta de Ia tata, care o gtie de
la tatil siu, iar voi, de Ia mine. Si tot a;a, in vecii
vecilor. it rprttt. de mai multe ori aerul cu ari'titorul(biiegilor Ii s-a plrut un semn de ameninlare) indirecgia trecutului indepirtat. in jos? in sus? Spre
nicS.ieri? Spre izvorul tetralogiei pe care Thomas
Mann a numit-o ,,o epoPee mitic-umoristici a
omenirii"? Bunu nu l-a citit pe Thomas Mann, nici
fiii lui; poate, mult mai tirziu, doar unul dintre ei,
11
Jtilia Szilfgyi
cel care, atunci cind ironia lui nevinovat;., desprecare el credea ci nu e decXt o indoiala niscuti dincuriozitate, i-a invins prudenta: - inteleg. Dar caree dovada? - Dovada? Uitagi-va la mine! Ei s-auuitat. (Ultima oari. cd"nd l-am vLzut, in primlvaralui'44, batrinul umbla cu basron, dar se tinea dreptsi era sprinten; il am si acum in fata ochilor, cuochelarii lui grosi, cu capul semer si cu barba albltunsi scurt.) - PIi, cum arita David? - gi a inceputsI enumere pe degetele lui ingilbenite de nicotini:era inteligenr, curajos, solid si scund. Ei, vedeti? Ela fost pistor. Eu sunt croitor. Ce mare diferenta?
BiieEii nu i-au rS.spuns nimic. Erau gi eicroitori, asa ci nu se prea pricepeau la o retorici.aleasl, dar s-au glndit oare vreod ati la diferiteleaspecte ale carierelor evreiesti, de la epocile psalmice,in care 6ii de pistori puteau fi ridicagi la rang deregi, pi.ni. in zilele lor, cind ar fi fost o chestiune purretorica sa le treaca prin minte aproape imposibilul- cum c5., din progeniturile unui tatd. care cirpeacu demniratea innobilata de Vechiul Testamentpantaloni deformati de atAta purtar, ei ar putea si.devinl fie niste virtuozi ai viorii, fie bancheri, fielaureati ai Premiului Nobel (scriitori sau savanri),fie sipun. - De ce nu arunci'odatl sLpunul aceladezgusti.tor? Rispunsul la intrebarea mamei melede acum mai bine de saizeci de ani - si care, la felca intrebirile lui Bunu, suna a porunci - intirzia,
72
Cartea insomniilor'
iar eu, care nu aveam mai mult d,e zeceani, mi-am
ridicat ochii spre ei, cum fhceam intotdeauna cAnd
simteam ci se tngroagi gluma ;i mi simgeam de
parc| m-as fi uitat pe gaura cheii, fiindca ;tiam ci,atunci cind sunt nervo;i, adullii au fegele despuiate.
Thta a pornit, cu privirea intr-o parte, spre u9a care
insemna pentru el scS.parea, iniuntru sau afari,
oriunde, doar cit mai departe de mama, care intindea
spre el cutiuta de tabli adusi de la Dachau, cu acea
bucati de sipun. Nu a negat cI e dezgustitoare, dar
nici nu a cS.utat alt epitet, ci i-a rispuns scurt: - Nu o
arunc - ti a displrut in dosul ugii. Mai intii el, apoi
si mama. Nu gtiu daci, atunci c6.nd s-a intors, mai
avea fata despuiati, fiindci ;i-o acoperise cu ambele
m6.ini, bolborosind cu un glas nemaiauzit, ca unul
care vorbegte singur - de cA.nd s-a intors acasl, afa era
tata, prezent ;i totodati absent -, farl, si se adreseze
nimlnui, abia deslugit: - Nu e adevirat, nu poate fiadevirat. De altfel, cutiula e in sertarul fiului meu,
ascunsi de ochii lumii care nu a reusit nici acum sidecidi ce e adevirat gi ce nu. E o cutiull de tabll.
Probabil din Germania. Stra;nici, si dlinuiasci.Firi pretentii ;i ieftini: un obiect funcgional' De
912,5 cm. De culoare albastr5., pe unde nu i-a crlpat'
vopseaua sau nu e mincati de rugini. Capacul e
imprejmuit de un chenar galben. Cum tot galben,
cu nuante albastre, e si briciul obignuit, care-i indicifunctionalitatea - adici ceea ce, pe la mijlocul
13
Jirlia Szil6gyi
secolului )C(, se considera a fi functionalitatea unuibrici. Firi a se f}li cu originea ei striinl si fIrI sitrldeze ce se ascunde in ea. Daci nu as sti, nici numi-ar trece prin minte ci aceasti relicvl uscata capiatra de mai bine de o jumitate de secol nu estedoar pur si simplu ceva, ci are o insemnitate aparte.
Dar incl nu am ajuns la metalimbajulslpunului. Deocamdati suntem Ia momentul incare un evreu batr6"n isi insaileazi nesemnificativaexistenti. la marea Traditie, le incredinteazi, fitlorsi.i propria lor mostenire, ii invatl, imbinindu-giorgoliul cu umilinta, ci. nu toti inaintasii lor autrecut prin pogromuri. Si EinI minte ci acela carestie s5. cinte la lirl e om cuminte, rlzboinic si inteleptla vorbi; omul are chip incuviintat, iar Domnuleste cu el (Samuel I, 15, 19). Era o alti iecgie deistorie pentru fiii sli. Iar, odati ajunsl aici, nepoaralui lgi amintesre de intreblrile si rispunsurile luiKurt Tircholsky: De ce suntem noi m6.ndri aici, inEuropa? Acest continent este m6.ndru si are cu ce se
mAndri. Europeanul e mindru pentru ca:
Este german.Este englez.
Este francez.
Nu este german.Nu este englez.
Nu este francez.
r4
top related