raport despre situaŢia socialĂ a populaŢiei · 2015. 5. 6. · raport despre situaŢia socialĂ...
Post on 11-May-2021
5 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
RAPORT DESPRE SITUAŢIA SOCIALĂ A POPULAŢIEI
DIN COMUNA SÎNGEORGIU DE MUREŞ
Prezenta analiză se bazează pe date obţinute prin chestionarea unui număr de 200 de
gospodării din comuna Sîngeorgiu de Mureş, între acestea fiind familii de etnie maghiară,
română şi rromă, alese în mod aleatoriu din fiecare stradă în parte.
Chestionarele au fost completate la sfârşitul lunii septembrie 2014, datele fiind
prelucrate cu ajutorul softverului de statistică SPSS.
Mărimea gospodăriilor
Mărimea medie a unei gospodării din comună este de 3,77 de persoane.
Dacă luăm în considerare doar familiile cu capul de familie român şi maghiar,
mărimea unei familii este de doar 2,93 de persoane, iar în gospodăriile unde capul de familie
se consideră de etnie romă – cu limba maternă maghiară sau română - , numărul locatarilor
creşte la 5,32, deci gospodăriile rromilor sunt mult mai numeroase.
În fiecare gospodărie vizitată (în total 200) trăieşte o femeie adultă, mamă sau mamă
adoptivă, însă în 7 (şapte) familii nu trăieşte bărbat adult. Numărul total al bărbaţilor despre
care deţinem informaţii este de 193.
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
Date demografice despre membrii adulţi ai gospodăriei
Tabel nr. 1: Etnia mamei şi a tatălui
ETNIA
Mama
(mama adoptivă)
Tata
(tatăl adoptiv)
Număr Procent Număr Procent
Maghiară 92 46 94 48.7
Romană 30 15 28 14.5
Rromă – vorbitor de limba maghiară 54 27 57 29.5
Rromă – vorbitor de limba română 24 12 14 7.3
Total 200 100% 193 100%
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
Limba vorbită în familie
Următoarea diagramă (diagrama nr. 1) ne informează asupra limbii (limbilor) vorbite
cel mai des în familiile chestionate.
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
Religia membrilor adulţi ai familiilor
29
28
25.1
1.4 2 1 13.5
Diagrama nr. 2: Religia mamei (%)
reformată
romano-catolică
ortodoxă
martora lui Iehova
adventistă
penticostală
alta sau fără religie
27.3
29.1
24.1
1.7
3.41.4 13
Diagrama nr. 3: Religia tatălui (%)
reformată
romano-catolică
ortodoxă
martora lui Iehova
adventistă
penticostală
alta sau fără religie
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
În categoria „altele” găsim religiile unitariană, baptistă, sâmbătistă, precum şi
persoane fără religie.
Documente personale şi starea acestora
Şapte dintre femeile şi nouă dintre bărbaţii chestionaţi nu au certificat de naştere.
Starea documentului este văzută deteriorată de către 36 de femei (19.5% din totalul populaţiei
feminine) şi 39 de bărbaţi (20.2), respectiv foarte deteriorată de 7 femei (3.8%) şi 9 bărbaţi
(4.7%).
Dintre cele 15 persoane care nu deţin certificat de naştere, 5 (cinci) se consideră de
etnie maghiară, 3 (trei) de etnie română, 5 (cincii) de etnie rromă vorbitor de limbă maghiară
şi 2 (două) de etnie rromă vorbitoare de limbă română.
În ceea ce priveşte buletinul sau cartea de identitate, 12 femei şi 7 bărbaţi nu deţin
acest document valid. Din totalul de 19 persoane, 5 se declară de etnie maghiară, 4 de etnie
română, 7 de etnie rromă vorbitoare de maghiară şi 3 de etnie rromă vorbitoare de limba
română.
Starea actului de identitate este deteriorată în cazul a 17 persoane (4.3%) şi foarte
deteriorată în cazul a 13 persoane (7.6%) din totalul de 393 persoane adulte – femei şi bărbaţi
– chestionate.
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
Nivelul şcolarizării şi al alfabetismului
Graficile de mai jos (diagramele nr. 3 şi 4) prezintă nivelul şcolarizării femeilor şi a
bărbaţilor pe etnii. Este evidentă diferenţa de şcolarizare dintre etniile maghiară, română şi
rromă în defavoarea femeilor de etnie rromă vorbitoare de limbă maghiară sau română.
Diagrama nr. 3: Şcoala absolvită de către femei (%)
Din totalul de femei chestionate, un total de 24.8% nu au educaţie sau au absolvit doar
patru clase, marea majoritate fiind de etnie rromă. 36.7% dintre femeile de etnie rromă
vorbitoare de limbă maghiară, respectiv 21.7% dintre cele vorbitoare de limba română a
absolvit şcoala gimnazială absolvită.
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
Sporadic, câteva femei de etnie rromă au absolvit zece clase obligatorii sau chiar o
şcoală profesională, 2% vorbitoare de maghiară respectiv 8.7% vorbitoare de română având
chiar diplomă de bacalaureat.
12% din populaţia feminină, în majoritate rromi, declară că nu ştie să citească, iar
4.3% ştiu să citească puţin. 19.3% nu ştiu să scrie, 4.3% ştiu să scrie puţin, iar 1,4% reuşesc să
scrie numele lor şi ale membrilor de familie.
Diagrama nr. 4: Şcoala absolvită de către bărbaţi (%)
17.6% din bărbaţii de etnie română vorbitori de limba maghiară, respectiv 42.9%
dintre vorbitorii de limba română nu au educaţie ori nu au absolvit şcoala elementară. O
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
treime din bărbaţii rromi au absolvit şcoala gimnazială şi 8.8% (vorbitori de limba maghiară)
respectiv 14.3% (vorbitori de limba română) au învăţat la şcoală profesională.
Faţă de bărbaţii maghiari, doar o zecime dintre cei rromi de etnie maghiară şi anume
2.9% au bacalaureat, iar printre vorbitorii de română 4.8% au atins acest nivel. Printre bărbaţii
rromi nu găsim niciunul care ar fi studiat după terminarea liceului.
6.6% din populaţia masculină, în majoritate rromi, declară că nu ştie să citească, iar
6.6% ştiu să citească puţin. 5.5% nu ştiu să scrie, 2.9% ştiu să scrie puţin, iar 0.5% reuşesc să
scrie numele lor şi ale membrilor de familie.
Datele referitoare la alfabetism ne arată că printre bărbaţi sunt mult mai puţini cei care
nu ştiu să scrie şi să citească deloc. Printre femei, numărul persoanelor care nu ştiu să scrie şi
să citească este mai ridicat.
Statutul pe piaţa muncii
La întrebarea dacă sunt activi pe piaţa muncii, răspunsurile celor chestionaţi se împart
după cum reiese din Tabelul nr. 2:
Tabelul nr. 2: Statutul pe piaţa muncii (%)
Femei Bărbaţi
Nu a lucrat niciodată – nu are ocupaţie 24.7 30.4
Lucrează în prezent 33.3 47.5
Momentan nu lucrează 40.2 16.3
Nu a lucrat niciodată – are ocupaţie 2.0 5.8
Total 100% 100%
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
Dacă studiem datele din tabelul de mai sus împărţite pe etnii, rezultă următoarele
tabele (Tabelele nr. 3 şi 4):
Tabelul nr. 3: Activitatea pe piaţa muncii pe etnii – FEMEI (%)
Statutul pe piaţa de
muncă
Etnia
Total
Maghiară
Română
Rromă – limba
maghiară
Rromă – limba
română
Lucrează 24.2 38.5 12.4 13.1 21.2
Momentan nu
lucrează, în trecut a
lucrat
53.8
51.5
18.4
21.7
41.8
Nu a lucrat niciodată,
are ocupaţie
16.5 8.0 4.1 4.3 12.8
Nu a lucrat niciodată,
nu are ocupaţie
5.0 2.0 65.1 60.9 24.2
Total 100 100 100 100 100
Diferenţiând între etnii, Tabelul nr. 3 indică următoarele rezultate:
12.4% dintre femeile de etnie rromă-maghiară, respectiv 13.1% dintre cele de etnie
rromă – română lucrează în prezent la un loc de muncă, faţă de media de 21.2 pe întreaga
comună. Activitatea pe piaţa muncii a femeilor de etnie maghiară şi română este de trei ori
mai mare decât a femeilor rromi.
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
65.1% dintre femeile de etnie rromă vorbitoare de limbă maghiară, respectiv 60.9%
dintre cele de etnie rromă vorbitoare de limbă română nu au fost niciodată activi pe piaţa
muncii, neavând un loc de muncă şi nici ocupaţie.
În jur de 20% din populaţia feminină rromă a avut un loc de muncă în trecut, însă
momentan nu desfăşoară nici o activitate plătită.
Marea majoritate a femeilor din comună nu are în momentul de faţă un loc de muncă,
iar printre femeile de etnie rromă sunt şi mai puţine cele care sunt active pe piaţa muncii. În
total, patru femei de etnie rromă – maghiară lucrează în mod regulat, pe bază de contract
individual de muncă – deci contribuind esenţial la venitul gospodăriei. Printre ele sunt
sporadic câteve persoane care lucrează ca angajaţi, fără contract individual de muncă, ori pe
cont propriu fără autorizație, ori prestează munci ocazionale în comună, fără contract
individual de muncă. Nici o femeie din comună nu prestează în prezent muncă ocazională în
străinătate, o activitate tipică pentru bărbaţi. În trecut, puţine femei au petrecut timp scurt în
străinătate cu muncă ocazională.
Femeile din comună îşi caută de lucru prin cunoştinţe şi rude, deci prin canale
informale. Doar 6.1% (8 persoane) au declarat că îşi caută de lucru printr-o agenţie a forţei de
muncă, restul se bazează pe posibilităţile ocazionale primite din sat.
Tabelul nr. 4: Activitatea pe piaţa muncii pe etnii - BĂRBAŢI
Statutul pe piaţa de
muncă
Etnia
Total
Maghiară
Română
Rromă – limba
maghiară
Rromă – limba
română
Lucrează 59.2 57.4 39.4 38.7 45.6
Momentan nu
lucrează, în trecut a
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
lucrat 35.7 36.3 27.5 28.8 29.8
Nu a lucrat niciodată,
are ocupaţie
2.9 4.1 19.2 18.9 13.1
Nu a lucrat niciodată,
nu are ocupaţie
2.2 2.2 13.9 13.6 11.5
Total 100 100 100 100 100
Din Tabelul nr. 4 reiese că bărbaţii sunt activi pe piaţa muncii în proporţie mult mai
mare decât femeile. În comparaţie cu etniile maghiară şi română, bărbaţii rromi lucrează în
proporţie mult mai mică, însă mulţi dintre ei au lucrat în trecut. De asemenea, în jur de o
cincime a bărbaţilor rromi nu a lucrat niciodată, deşi are o ocupaţie. În comparaţie cu femeile
de aceeaşi etnie, printre bărbaţii rromi sunt mult mai puţini care nu au vreo ocupaţie – deşi
rata lor comparată cu etniile maghiară şi română este foarte mare (13.9%, 13.6%).
Bărbaţii activi lucrează în majoritate ca angajaţi cu normă de 8 ore pe zi. Excepţie fac
rromii, care lucrează mai mult pe cont propriu fără autorizaţie sau prestează munci ocazionale
fie în ţară, fie în străinătate. În străinătate lucrează ocazional 7.6% dintre bărbaţi.
17.9% dintre bărbaţi caută de lucru întrebând prin sat la case, iar 12.1% figurează în
evidenţa agenţiei pentru forţa de muncă.
Dorinţa de a lucra
La întrebarea dacă ar dori să lucreze ca angajat, o proporţie mare (36%) dintre femeile
de etnie rromă au răspuns afirmativ, mai multe decât cele de etnie maghiară sau română, care
sunt mai active pe piaţa muncii. Totuşi, foarte puţine au o viziune clară asupra unei activităţi
concrete, în majoritate aceste femei răspund că ar accepta orice fel de muncă necalificată.
Printre răspunsurile clar formulate găsim cel mai des ajutor în gospodării, babysitter, femeie
de servici, şi muncă în agricultură.
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
În ceea ce priveşte bărbaţii, doar 17.4% ar dori să lucreze ca angajaţi. Tipurile de
muncă favorizate de bărbaţii rromi sunt în construcţie, pe locul doi figurând muncile agricole,
mecanica auto şi paza.
Starea de sănătate şi situaţia de asigurare de sănătate a femeilor
Tabelul nr. 5: Starea de sănătate a femeilor din comuna Sîngeorgiu de Mureş
Femei Bărbaţi
Foarte rea 22.5 18.4
Mai puţin bună 27.3 21.5
Bună 40.1 45.3
Foarte bună 7.0 8.8
Excelentă 3.1 6
Total 100% 100%
Tabelul nr. 5 ne informează asupra stării de sănătate subiective a populaţiei. Este
îngrijorător rezultatul de 22.5% respectiv 18.4% la varianta de răspuns „stare de sănătate
foarte rea”, împreună cu 27.3% respectiv 21.5% „mai puţin bună”. Practic jumătate din
populaţia feminină a comunei (40% din cea masculină) îşi judecă starea de sănătate ca
nesatisfăcătoare.
În ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei feminine pe etnii, nu se poate
observa o regularitate în distribuţie. Printre rromii vorbitori de limba română găsim 35% (faţă
de media de 22.5%) care îşi judecă starea de sănătate ca fiind foarte rea.
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
La bărbaţi găsim aceleaşi diferenţe în defavoarea etniei rrome vorbitoare de limba
română.
Femeile şi bărbaţii de naţionalitate română sunt mult mai mulţumite de propria stare
de sănătate, alegând mult mai des varianta de răspuns „bună” faţă de celelalte etnii. Acest fapt
poate fi explicată prin faptul că populaţia română din comună are o medie de vârstă mult mai
scăzută decât celelalte trei etnii.
38.1% a femeilor, respectiv 31.4% a bărbaţilor din comună suferă de o boală cronică,
restul declarându-se sănătoase. În această problemă nu se arată diferenţe după etnii: doar
printre persoanele de etnie română (de vârstă mai tânără decât celelalte) găsim în proporţie
mult mai mică (23.1% la femei, 19.2% la bărbaţi) persoane suferinde de vreo boală cronică.
Printre maghiari şi rromi se află în mod aproximativ egal persoane sănătoase şi bolnave, ratele
fiind aproape de valoarea medie de 38.1% respectiv 31.4%.
Este îngrijorător faptul că doar 62.4% din populaţia adultă feminină a comunei are
asigurare de sănătate proprie şi doar 4.2% - aflându-se în întreţinerea soţului sau a
concubinului - este asigurat prin acesta. Majoritatea dominantă a femeilor neasigurate sunt de
etnie rromă, după cum reiese din Tabelul nr. 6.
Tabelul nr. 6: Asigurarea de sănătate a femeilor din comuna Sîngeorgiu de Mureş
Asigurare de sănătate
Etnia
Total
Maghiară
Română
Rromă – limba
maghiară
Rromă – limba
română
Asigurare proprie 81.8 83.4 48.9 32.1 62.4
Este asigurat prin soţ
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
sau concubin 9.4 9.7 2.0 7.0 5.2
Nu este asigurată 8.8 6.9 49.1 60.9 32.4
Total 100 100 100 100 100
În pofida ratei ridicate a femeilor care nu plătesc asigurare de sănătate, doar 2.6% (5
persoane) a populaţiei feminine din comună nu figurează înscris în registrul unui medic de
familie, cei neînscrişi fiind în exclusivitate de etnie rromă (maghiară sau română).
Tabelul nr. 7: Asigurarea de sănătate a bărbaţilor din comuna Sîngeorgiu de Mureş
Asigurare de sănătate
Etnia
Total
Maghiară
Română
Rromă – limba
maghiară
Rromă – limba
română
Asigurare proprie 86.8 87.8 57.9 51.1 67.4
Este asigurat prin soţ
sau concubin
1.4
0.5
2.0
1.2
1.2
Nu este asigurat 11.8 11.8 40.1 47.7 31.4
Total 100 100 100 100 100
Rata bărbaţilor care sunt asiguraţi la Casa de Asigurări de Sănătate este ceva mai
ridicat decât în rândul femeilor, fapt care se leagă de rata mai ridicată a celor activi pe piaţa
muncii. Însă şi între bărbaţi se pot observa inegalităţile după etnii: printre rromi sunt mult mai
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
mulţi neasiguraţi. Bărbaţii sunt înscrişi la un medic de familie în proporţie mai scăzută, cei
5.7% (11 bărbaţi) neînscişi fiind de etnie rromă.
Date privind situaţia financiară a gospodăriilor
Tabelul nr. 7: Sursa de venit a gospodăriilor
Sursă de venit Număr de gospodării Procent din total
Pensie 71 35.5
Pensie de invaliditate 18 9
Salar 55 27.5
Muncă ocazională 23 11.5
Asistenţă socială de la stat 18 9
Alocaţie de copil 70 35
Supliment 25 12.5
Tabelul nr. 7 ne informează asupra sursei de venit a gospodăriilor din comună.
În jur de un sfert din gospodării au mai multe surse de venit, printre care figurează
alocaţia de copil. Pentru familiile rrome este tipică munca ocazională prestată de bărbaţi.
Situaţii financiare critice
În chestionar, două întrebări se refereau la situaţii financiare critice, şi anume dacă s-a
întâmplat să nu ajungă banii pentru alimente şi pentru îmbrăcăminte.
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
Distribuţia răspunsurilor se găsesc în Tabelul 8: se poate vedea că la un total de 92 de
gospodării, adică la aproape jumătate (46%) din totalul chestionat câteodată banii nu sunt
suficienţi nici măcar pentru alimente, iar dintre aceştia cei mai mulţi întâlesc această situaţie
săptămânal. 40 de gospodării, adică 20% din totalul celor intervievaţi consideră că are
dificultăţi frecvente şi regulate în alimentaţie datorită lipsei banilor. Alte 30 de gospodării se
află în această situaţie lunar minim o dată, iar 22 anual de mai multe ori.
Un număr de 82 de gospodării are dificultăţi în achiziţionarea îmbrăcămintelor.
Tabelul nr. 8. Lipsa banilor pentru alimente şi îmbrăcăminte
Nu au ajuns banii pentru
alimente
Număr de gospodării Procent din total
Total 92 46
Săptămânal 40 20
Lunar minim o dată 30 15
Anual de mai multe ori 22 11
Nu au ajuns banii pentru
îmbrăcăminte
82 39.6
Total 82 29.27
Săptămânal 24 12
Lunar minim o dată 29 14.5
Anual de mai multe ori 29 14.5
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
Condiţiile de trai în gospodării
Un bloc de întrebări se referă la condiţiile fizice de trai în gospodării.
74.4 din totalul familiilor au o locuinţă proprie cu intrare separată, folosită doar de
membrii familiei, iar 25.6% împart locuinţa cu alte persoane, rude sau străine.
În ceea ce priveşte numărul camerelor, 30.9% din familii au o singură cameră sau
bucătărie cu cameră. În aceste case se găseşte grup sanitar doar în două cazuri, în marea
majoritate toaletele aflându-se în curtea casei.
26.5% a populaţiei comunei trăieşte în două camere şi anexe, 18.9 în trei camere şi
anexe, 10.1% în patru camere şi anexe, iar 12% trăiesc în case de cinci sau chiar mai multe
camere.
Diagrama nr. 4: Dotarea gospodăriilor cu utilităţi şi instalaţii sanitare
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
În cazul gospodăriilor dotate, încălzirea se realizează cu lemne (46.6%), cu gaz
(42.6%), respectiv altele şi anume electricitate (1%).
Pardoseala locuinţelor este pâmânt bătut în 13.5% dintre cazuri, duşumea în 14.1%,
beton în 23.1% şi gresie sau parchet în 49.3%.
În ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor, o chestiune importantă în situaţia sanitară
şi în condiţiile de viaţă ale populaţiei: 85.1% din gospodării au contract cu a firmă de
salubritate care transportă deşeurile la intervale regulate, 9% duc deşeurile la un depozit de
deşeu, iar în cazul a 5.9% de gospodării nu există metodă civilizată a gestionării deşeurilor,
acestea fiind împrăştiate în curte.
Condiţiile de viaţă ale gospodăriei văzute de intervievanţi
Intervievanţii au fost solicitaţi să judece condiţiile de viaţă pe care le-au întâlnit în
gospodării. Tabelele nr. 9 şi 10 rezumă condiţiile generale, respectiv cele de locuit şi starea
curţii gospodăriilor din eşantion.
Se menţionează că starea curţii era descrisă doar când era cazul, numărul total al
gospodăriilor cu curte fiind de 182 din 200.
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
Tabelul nr. 9: Condiţiile generale ale gospodăriei descrise de intervievant
Condiţiile gospodăriei Număr gospodării Procent din total
Foarte bune 58 29
Bune 39 19.5
Acceptabile 41 20.5
Slabe 40 20
Foarte slabe 22 11
Tabelul nr. 10: Condiţiile de locuit şi starea curţii gospodăriilor descrise de intervievant
Condiţii de locuit Număr Procent Starea curţii Număr Procent
Foarte curat 38 19 Foarte curat 39 21.4
Curat 50 25 Curat 47 25.8
Acceptabil, mediu 42 20.5 Acceptabil, mediua 67 36.8
Dezordonat 39 19.5 Dezordonat 11 6
Foarte dezordonat, neglijat 11 5.5 Foarte dezordonat, neglijat 18 10
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
Umiditatea locuinţelor este descrisă ca corespunzătoare în 106 cazuri (53%), în 94
cazuri (47%) aerul fiind necorespunzătoare.
S-a văzut mucegai în 26 gospodării, adică în 13% din totalul de gospodării vizitate.
37 de locuinţe – 18.5% din total – prezintă semne de azot.
Dotarea gospodăriilor cu bunuri
Diagramele nr. 5 şi 6 ne informează asupra dotării gospodăriilor din comună cu
mobilier, respectiv cu bunuri de larg consum, datele fiind exprimate în procente.
Diagrama nr. 5: Dotarea gospodăriilor cu mobilier (%)
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
Diagrama nr. 6: Dotarea gospodăriilor cu bunuri de larg consum (%)
Bunuri imobile şi bunuri de producţie deţinute de familii
8.2% din gospodării deţine teren agricol bun propriu, 0.5% desfăşoară activitate
agricolă folosind terenul propietate a părinţilor. 1% din gospodării nu are teren cultivabil, dar
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
ia în lucru şi lucrează terenul proprietatea altor persoane. 5.8% din familiile chestionate deţine
teren cultivabil, dar nu îl lucrează, iar 52.7% nu deţine teren agricol.
Menţionăm că familiile rrome deţin în proporţie foarte mică teren agricol: doar 0.5%
din familiile rrome vorbitoare de limba maghiară şi 2% vorbitoare de limbă română au
declarat că deţin teren şi lucrează pe acesta.
6.3% din totalul gospodăriilor trăieşte din venitul provenind din activitate agricolă
(doar 0.5%, adică o singură familie fiind de etnie rromă), iar 8.7% realizează venit care
contribuie la venitul total al gospodăriei, nefiind însă singura sursă de venit. Din această din
urmă categorie 2.5% (cinci familii) sunt de etnie rromă.
35% dintre gospodării ţin animale, cel mai des porc (37.5%), cal (37.5%) şi păsări
(19.2%).
Satisfacţia cu viaţa a populaţiei
Satisfacţia cu viaţa, judecată pe o scală între 0 (foarte nesatisfăcut) şi 10 (foarte
satisfăcut) are o medie de 5.11 pe întreaga comunitate chestionată.
Diferenţiind între etnii se observă a imensă diferenţă între cei peste medie (maghiari şi
români), respectiv sub medie (rromi), cei mai satisfăcuţi fiind românii şi cei mai puţin
satisfăcuţi rromii vorbitori de limba română.
Tabelul nr. 11 conţine valorile medii ale satisfacţiei generale cu viaţa pe etnii.
Tabelul nr. 11: Satisfacţia generală cu viaţa pe etnii
Medie pe comunitate 5.11
Maghiari 5.53
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
Români 6.63
Rromi vorbitori de limba maghiară 4.13
Rromi vorbitori de limba română 3.70
30.97% dintre cei chestionaţi consideră că condiţiile de viaţă nu s-au îmbunătăţit în
comună în ultimii ani, 68.03% văd a îmbunătăţire a situaţiei, iar 1% nu reuşeşte să decidă în
această privinţă.
Se menţionează că în majoritatea cazurilor, chestionarele au fost completate de femei,
astfel rezultatele referitoare la satisfacţia cu viaţa ilustrează predominant atitudinile acestora.
Ocupaţiile femeilor de etnie rromă
Activitatea pe piaţa muncii a femeilor de etnie rromă este mult mai restrânsă decât a
celor de etnie maghiară sau română din comună. Aceasta se caracterizează în majoritate prin
prestarea unor munci care nu necesită calificare, printre care se numără vânzarea pe piaţă sau
munca agricolă, respectiv unele munci necalificate în fabrici. În mod îmbucurător, unele
femei rrome care au absolvit zece clase într-o şcoală profesională sau au obţinut chiar diplomă
de bacalaureat, au ocupaţii şi lucrează în domeniul calificării obţinute, fiind croitorese,
îngrijotori bolnavi respectiv tehniciani desen.
Tabelul de mai jos conţine ocupaţia femeilor de etnie rromă – vorbitoare de limba
maghiară şi română.
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
OCUPAŢIE Numărul respondentelor
de etnie rromă
Îngrijire bolnav Două persoane
Muncă necalificată în fabrica de cabluri O persoană
Munci în grădina altora O persoană
Vinde la piaţă Două persoane
Lustruitoare de mobilă O persoană
Zugrav O persoană
Tehnician desen O persoană
Croitorie Trei persoane
Femeie de serviciu O persoană
Ocupaţiile bărbaţilor de etnie rromă
Etnia rromă pare a fi un dezavantaj pe piaţa muncii şi pentru bărbaţi. Deşi în
comparaţie cu femeile, o proporţie mult mai mare a bărbaţilor lucrează – semn al conservării
rolurilor familiale tradiţionale şi al modelului capulul de familie întreţinător al întregii familii,
– rata bărbaţilor rromi activi nu se apropie de cea a activilor din celalalte două etnii.
Remarcabil este faptul că mulţi bărbaţi rromi au lucrat în trecut şi nu lucrează în prezent, ceea
ce sugerează faptul că criza economică dezavantajează în mod cel mai grav grupurile sociale
vulnerabile cu ocupaţii nesigure şi calificare insuficientă.
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
OCUPAŢIE Numărul respondentelor
de etnie rromă
Tâmplar, asistent tâmplar, muncitor în construcţii Şapte persoane
Muncă necalificată în fabrici Cinci persoane
Vinde la piaţă Patru persoane
Gunoier O persoană
Şofer O persoană
Croitor O persoană
Antreprenor O persoană
Zilier – munci necalificate în gospodăriile altora Zece persoane
Tabelul de mai sus conţine ocupaţiile amintite de către bărbaţii de etnie rromă capi de
familie chestionaţi din comună. Munca tipică a bărbaţilor rromi este cea de zilier necalificat în
sezonul de primăvară-toamnă, respectiv munca necalificată în fabrici. De asemenea, printre
bărbaţii rromi unii se ocupă de comercializarea mărfurilor pe piaţă.
Nivelul şcolarizării bărbaţilor rromi este mai ridicată decât a femeilor, aceştia având în
unele cazuri chiar şcoli profesionale absolvite. Astfel, tâmplăria sau alte munci de construcţii
care necesită calificare profesională sunt prestate de către bărbaţii rromi. Totuşi, rata celor
cale lucrează în domeniul calificării este foarte scăzută, mulţi nefolosind pe piaţa muncii
profesia învăţată.
Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România
www.caritas-ab.ro
Veniturile familiilor
În gospodăriile alese în mod aleatoriu pentru chestionarea adulţilor capi de familie,
venitul mediu net pe gospodărie era de 1408.26 RON în luna septembrie 2014.
Această sumă medie se împarte în mod inegal între etnii, în felul următor:
ETNIA VENIT LUNAR PE GOSPODĂRIE
Septembrie 2014
Maghiară 1819.88 RON
Romănă 2639.41 RON
Rromă – vorbitor de limba maghiară 725.45 RON
Rromă – vorbitor de limba română 469.05 RON
Datele referitoare la venitul lunar pe gospodărie indică faptul că familiile rrome au
condiţii de viaţă mult mai nefavorabile decât cele maghiare sau române. Diferenţele sunt
uimitoare mai ales dacă considerăm faptul că venitul total se împarte între mai mulţi membri
de familie în cazul rromilor, care au familii mai mari.
top related