puscasu alexandru

1

Facultatea de Inginerie Electrica ,Energetica si Informatica Aplicata

METODE DE REGLARE AUTOMATA A TENSIUNII IN SE

Stundent: Puscasu Alexandru Grupa: 6406

Indrumator:Prof. dr. ing. Leca Mihai

2

Cuprins

• I. Reglarea automată a tensiunii şi puterii reactive (RAT-Q) în sistemele energetice

• II. Reglarea automată a frecvenţei şi puterii active (RAF-P) în sistemele energetice

• III. Sincronizarea automată a maşinilor sincrone • IV. Dispozitive automate de siguranţă • V. Reglarea automată a tensiunii CHE

Piatra Neamţ-Bicaz• V. Concluzii

3

Reglarea automată a tensiunii şi puterii reactive (RAT-Q) în sistemele

energetice (SE)

Prin reglarea automată a tensiunii şi puterii reactive (RAT-Q) în sistemele energetice (SE) se înţelege ansamblul de operaţii prin care tensiunea este menţinută constantă atât în nodurile generatoare ale SE cât şi la consumatori, precum şi asigurarea unei repartiţii convenabile a puterii reactive între sursele din sistem.

1. Prin reglarea automată a excitaţiei maşinilor sincrone din SE, care are următoarele funcţii: • menţinerea constantă a tensiunii la valoarea nominală, necesară funcţionării normale a SE; • menţinerea curentului de excitaţie al maşinilor sincrone în limite admisibile de funcţionare în regim inductiv şi capacitiv, precum şi asigurarea creşterii curentului de excitaţie până la valoarea maximă admisă în cazul perturbării regimului normal însoţită de scăderea tensiunii; • repartizarea sarcinii reactive între maşinile sincrone din SE.

4

Avantajele reglării automate a tensiunii

5

Avantajele reglării automate a tensiunii

6

Reglarea automată a frecvenţei şi puterii active (RAF-P) în sistemele energetice

Caracteristicile statice ale turbinelor de antrenare a GS

7

• Principiul reglării automate a vitezei turbinelor

8

Sincronizarea automată a maşinilor sincrone

UG – tensiunea maximă pe fază la bornele GS;

US – tensiunea maximă pe fază a SE;

U – tensiunea maximă la bornele întrerupătorului I;

ωG – pulsaţia tensiunii generatorului;

ωS – pulsaţia tensiunii sistemului;

ω = ωG - ωS – pulsaţia rezultantă;

XG – reactanţa pe fază a GS;

XS – reactanţa pe fază a SE;

δ = ωt – unghiul electric dintre tensiunea

generatorului şi cea a sistemului.

9

Condiţii necesare pentru cuplarea GS la SE

10

Dispozitive automate de siguranţă a SE

De regulă, pornirea automaticii de descărcare a sarcinii va fi realizată pe baza unuia dintre următoarele criterii sau a unei combinaţii dintre aceste criterii:

- frecvenţa reţelei (valoarea frecvenţei, viteza de variaţie în timp a frecvenţei – df/dt);

- tensiunea pe bare (valoarea tensiunii, oscilaţii ale tensiunii);

- curentul sau puterea activă pe circuitele de alimentare (valoare, sens, viteza de

variaţie în timp – dP/dt, oscilaţii ale curentului sau puterii active);

- declanşarea unor echipamente sau circuite ale reţelei cu sau fără defecte, refuzul

de declanşare la acţiunea protecţiilor;

- acţionarea AAR, de exemplu la transferul automat al sarcinii de pe sursa principală

pe o sursă de rezervă cu putere mai mică, se poate comanda, înainte sau o dată cu

AAR, deconectarea unei părţi a sarcinii.

11

Sisteme de conducere a proceselor energetice

12

Automatizarea sistemului energetic

13

Dispozitive automate de siguranta a SE

14

Descriere echipament Hg-1

15

Descriere echipament pentru HG-2

16

Cheia SRB de trcere a SRAT pe BAZA sua

REZERVA (BEM)

17

CONCLUZII

• Dispozitivele de automatizare de siguranţă a exploatării SE constituie totalitatea dispozitivelor de automatizare (DA) destinate să acţioneze la apariţia unor regimuri anormale, defecte sau avarii în elementele componente ale SE în sensul eliminării acestora şi a evitării extinderii lor. Scopul principal al intervenţiei DA de siguranţă îl constituie asigurarea continuităţii şi siguranţei în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, calitatea ridicată a energiei furnizate, integritatea echipamentelor componente ale SE, precum şi evitarea pierderii stabilităţii în funcţionarea SE

18

CONCLUZII

Energia electrica reprezinta capacitatea de actiune a unui sistem fizico-chimic, ea având o serie de avantaje in comparatie cu alte forme de energie, si anume: producerea energiei electrice in centrale electrice are loc in conditii economice avantajoase; energia electrica poate fi transmisa la distante mari prin intermediul campului electromagnetic, fie direct prin mediul inconjurator, fie dirijat prin linii electrice; la locul de consum, energia electrica poate fi transformata in conditii economice in alte forme de energie; energia electrica poate fi divizata si utilizata in parti oricat de mici, dupa necesitati. Dezavantajul pe care il prezinta energia electrica in comparatie cu alte forme ale energiei consta in aceea ca nu poate fi inmagazinata. Energia electrica trebuie produsa in momentul când este ceruta de consumatori.