psihopedagogia deficientului de intelect
Post on 23-Feb-2018
319 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
1/291
UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE
Specializarea PSIHOPEDAGOGIE SPECIALFora !e "#$%&%'#( IFR
CURS
PSIHOPEDAGOGIA
DEFICICIENTULUI
DE INTELECT
Prof. univ. dr. GHEORGHE RADU
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
2/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
CUPRINS
CUVNT INTRODUCTIV__________________________________________5
Capitolul I. CARACTERISTICI ALE DOMENIULUI____________________7
I) C'(e$a !e*i#i&ii+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++,
-) Preciz%ri (eri#olo.ice++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++/0
1) De*icie#&a i#(al% 2 3a#!icap4l i#(al5 "# p6i3ope!a.o.ia 6pecial%+++/,
7) Frec$e#&a 8i !i#aica 3a#!icap4l4i i#(al "# pop4la&ia 8colar%++++++-0
9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e+++++++++++++++++++++++++++++++++-,
Capitolul II. ETIOLOGIA HANDICAPULUI CONSECUTIV DEFICIENEIMINTALE______________________________________________________!"
/) Fac(orii ca4zali ai !e*icie#&ei i#(ale++++++++++++++++++++++++++++101.1. Factorii cauzali____________________________________________301.3. ediul__________________________________________________3!
-) Cla6i*ic%ri ale *ac(orilor ca4zali ai !e*icie#&ei i#(ale++++++++++++++70". F#C$O%" &'('$"C" )#U '%'*"$#%" #l *'F"C"'(+'" "($#,'
___________________________________________________________-l # Factori genetici nes/ecifici /oligenici2_______________________-" 41. )indroa5e datorate unei a6eraii cro5ozo5iale______________-" 4 7. )indroa5e datorate unei deficiene s/ecifice a genelor________-8" C )indroa5e la care este /osi6il9 /rezena unui /roces genetic______-:
"". F#C$O%" P%O&'('$"C"___________________________________-:""". F#C$O%" ';$%"()'C"____________________________________-:
1) Si#!roae ale !e*icie#&ei i#(ale5 !e(eri#a(e pri# eca#i6e.e#e(ice 6peci*ice+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++;0
3.1. aladia *o
7) Fore ale !e*icie#&ei i#(ale5 !e(eri#a(e !e#a$to%i &'t%i()&$i++++++;
1) Cla6i*ic%ri p6i3oe(rice+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++,
1) Proce6ele #ezice 8i a(e#&ia 2 co#!i&ii ale 4#ei ac(i$i(%&i co.#i(i$ee*icie#(e+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++---
3.1. Procesele 5nezice 5e5oria_______________________________7733.7. #tenia_________________________________________________730
9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e++++++++++++++++++++++++++++++++-7-
3
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
4/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
Capitolul VI. PARTICULARIT*I ALE COMUNIC*RII ,I TERAPIEILIM1A/ULUI LA ,COLARII CU HANDICAP MINTAL_______________++
/) Dii#4area rol4l4i re.la(or al li:a=4l4i a64pra ac(i$i(%&ilor prac(ice++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++-7;
-) Frec$e#&a (4l:4r%rilor !e li:a= la 8colarii c4 3a#!icap i#(alco#6eci#&e "# ac(i$i(a(ea (erape4(ic%++++++++++++++++++++++++++++++-;-
1) Co#6eci#&e ale carac(er4l4i polio!al 8i a6ocia( al (4l:4r%rilor !eli:a= la 8colarii c4 3a#!icap i#(al+++++++++++++++++++++++++++++->/
3.7.1. O6iective ale tera/ieiD /rioritarD logo/edice_________________7>-3.7.7. O6iective ale sti5ul9rii generale a elevilor cu handica/ 5intalDav?nd i5/licaii directe En tera/ia li56aului_____________________7>!3.7.3. O6iective ale tera/iei li56auluiD ur59riteD /rioritar En activit9ileinstructiv4educative_________________________________________7>>
7) Pri#cipii ale ac(i$i(%&ii !e (erapie a li:a=4l4i5 !e6*%84ra(% c4 8colarii
3a#!icapa&i i#(al++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++->>9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e++++++++++++++++++++++++++++++++->8D /. :7D nu Ens9 Gi la Kdeficiena5intal9 structural9M.
"n fineD e@ist9 Gi situaii c?nd unul Gi acelaGi ter5en este folosit
En sensuri diferite de c9tre diferii autori. *e e@e5/luD ter5enul de
oligofrenie 4 a5intit 5ai sus ca unul dintre ter5enii folosii En sens
generic adic9 sinoni5 cu cel de deficien9 5intal9 4 este utilizat de
ali autori Entr4un sens 5ai restr?ns. #stfelD .). Pevzner1:!: Gidisci/olii s9i Eneleg /rin oligofrenie doar acele situaiiD En care
afeciunea cere6ral9 s4a /rodus En ontogeneza ti5/urie a celui En
cauz9D adic9 /?n9 la Encheierea En urul v?rstei de 1 an Gi u59tate 4 7
ani a /rocesului de 5ielinizare a fi6relor nervoase din siste5ul
nervos central.
Ln condiiile descriseD este evident9 necesitatea unor clarific9riconce/tuale Gi a unor /reciz9ri ter5inologice. P?n9 atunci 4 adic9 /?4
n9 c?nd ter5inologia va do6?ndi sta6ilitate 4 /entru a ne Enelege
Entre noiD este foarte i5/ortant ca fiecareD Encerc?nd s9 evite
inter/ret9rile su6iectiveD s9 caute s9 Eneleag9D e@actD 5esaul /e care
interlocutorul s9u autor de te@te scrise sau /artici/ant la o
conversaie /rofesional9 doreGte s94l trans5it9 /rin ter5inologia
utilizat9.
1:
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
20/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
7) Frec$e#&a 8i !i#aica 3a#!icap4l4i i#(al "# pop4la&ia
8colar%
CunoaGterea /onderii /e care o dein deficienii 5intal En
/o/ulaia infantil9D Endeose6i la nivelul v?rstelor /reGcolare Gi
GcolareD "capt astzi o importan deoseit, ea fiind legat de
necesitatea de a planifica mijloacele pentru asistena medical,
pentru instruirea i educarea acestora, precum i pentru proiectarea
unor msuri n vederea integrrii lor profesionale i sociale' 3D /.7!.
Chiar dac9 aceast9 afir5aie era f9cut9 En ur59 cu dou9 de4
ceniiD /e 6aza analizei unor date /u6licate atunci En diferite 9riD ea
r95?ne vala6il9 Gi En /rezentD inclusiv En ara noastr9D at?t datorit9
unei cu/rinderiD Enc9 inco5/leteD a deficienilor 5intal En for5e Gi
/rogra5e adecvate de asisten9D educaie Gi recu/erareD c?t Gi datorit9dina5icii feno5enului de handica/are 5intal9D influenat /uternic de
condiiile socio4econo5ice Gi culturaleD ele Ensele aflate En /lin9
evoluie Gi restructurare.
Un recens95?nt naional al co/iilor cu deficien9 5intal9D deci
la nivelul Entregii /o/ulaii a unei ?riD este foarte dificil de realizatD
fa/t /entru careD de regul9D se recurge la esti59ri /e eGantioane re/re4zentative ale /o/ulaiei vizate. *e e@e5/luD o astfel de aciune a avut
loc En anul 1:>3D En )U#D c?ndD dintr4un total de /este !D! 5ilioane
de /ersoane su/use sondaului esti5ativD 3 s4au dovedit a fi KEnt?r4
ziate 5intalM du/9 >:D /. 1>.
'sti59ri ulterioareD efectuateD de e@e5/luD En /erioada anilor
1:341:! En diferite 9riD au /us En eviden9 o /ro/orie de !D!
70
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
21/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
deficieni 5intal 4 En FranaD 3D! 4 En )uediaD 7D!43D7 4 En UngariaD
7D0 4 En Ra/onia etc. du/9 133D /. 7!.
%eferitor la /ro/oria co/iilor cu deficien9 5intal9 din ara
noastr9D nu dis/une5 de cifre oficialeD ci doar de a/recieri ale c?torva
autori.
#stfelD Petru #rcan Gi *u5itru Ciu59geanu 1:80 Gi 5ai
t?rziu "oan *ruu 1::! invoc9 cifra de - D iar "on )tr9chinaru
1::- /e cea de ! . #cesta din ur59 face Gi o interesant9 a/reciere
co5/arativ92 +... numrul important prin care deficienii mintal i
anun prezena crescut arat c ei sunt primii handicapai de carepedagogia special treuie s se ocupe nent$rziat pentru a-i ridica
la forme de via social-util i pentru a face ca r$ndul lor s nu fie
ngroat cu noi cazuri dintre copiii normali. %e altfel, ei nu atrag
atenia numai pentru c sunt circa din totalul copiilor
deficieni, ci i pentru faptul c, n ordinea acestora, ei sunt, spre
exemplu, de / ori mai numeroi dec$t surdo-muii i de 0 de orimai numeroi dec$t nevztorii 117D /.70471.
-.1. %eferindu4se la frecvena En /o/ulaia infantil9 a co/iilor
cu deficien9 5intal9D literatura de s/ecialitate evideniaz9 Gi fa/tul
c9 aceast9 frecven9 este inegal r9s/?ndit9 de4a lungul anilor de
GcolarizareD e@ist?nd o anu5e dina5ic9 ascendent9 dins/re clasele5ici s/re clasele 5ari. "niialD la nivelul v?rstei /reGcolare /ro/oria
este redus9D fiind evidente doar cazurile de deficien9 /rofund9 sau
sever9D /entru caD la de6utul GcolarD s94Gi fac9 si5it9 /rezena Gi
cazurile de deficien9 5oderat9.
*eficiena 5intal9 uGoar9 este decelat9D de regul9D la nivelul
claselor /ri5areD En ti5/ ce cazurile de li5it9 se reliefeaz9 5ai
71
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
22/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
adesea a6ia En 5o5entul trecerii din ciclul /ri5ar s/re /ri5a clas9
gi5nazial9.
Pentru nuanarea afir5aiei cu /rivire la inegalitatea frecvenei
co/iilor cu deficien9 5intal9 de4a lungul anilor de Gcoal9D rea5inti5
datele /rocentuale /rezentate de ariana %oGca 1:>D du/9 P.
aton 1:>7.
Confor5 acestor dateD /ro/oria deficienilor 5intalD E5/reun9
cu Kcazurile EndoielniceMD variau Entre -D7 din /o/ulaia investigat9
la nivelul v?rstei de 8 aniD cu alte cuvinteD En /ri5ul an du/9 de6utul
GcolarD Gi 1!D: la nivelul v?rstei de 11 aniD adic9 la trecerea dinEnv995?ntul /ri5ar s/re trea/ta ur59toare de Gcolarizare.
%e/roduce5 Gi co5entariul autoarei citateD /e 5arginea aces4
tor date /rocentuale2 "1ste clar c aceast variaie a frecvenei este
ecoul variaiei dificultilor nt$mpinate de copii n procesulcolarizrii, pe msura mririi volumului de cunotine ce treuie
nsuite i a creterii nivelului lor de astractizare. 2lterior,
merg$nd spre coli profesionale sau spre producie, o parte din
aceti indivizi realizeaz o adaptare suficient pentru a nu se mai
diferenia n mod viziil de populaia cu intelect normal' 103D /.
1.*e altfelD /arafraz?ndu4l /e %. AazzoD /ute5 afir5a c9 /reg94
tirea Gcolarului cu handica/ 5intal /entru aceast9 K/ierdereM tre/tat9
En 5uli5e 4 ca ur5are Gi Encununare a /rocesului de Gcolarizare Gi
tera/ie co5/le@9 4 re/rezint9 unul din o6iectivele centraleD /e care Gi
le /ro/une /siho/edagogia s/ecial9.
Cit?ndu4l /e '.O.,e evideniaz9 c9D
din totalul deficienilor 5intalD ! ar a/arine deficienei /rofunde
77
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
23/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
idioieiD 70 4 deficienei severe i56ecilit9iiD iar ! 4 de6ilit9ii
5intale. *u/9 se@D s4ar Enregistra o uGoar9 /redo5inan9 a deficienei
5intale En r?ndurile /o/ulaiei 5asculine du/9 103D /.1418.
Ln fineD 5enion95 c9D En volu5ul *e6ilit9ile 5intaleD
coordonat de %. Aazzo Gi tradus la noi En 1::D . &illS Gi , erlet4
Bigier /rezint9 un a5/lu studiu referitor la frecvena deficienei
5intale En ra/ort de 5ediul socialD En /ri5ul r?nd de 5ediul fa5ilial
En care se dezvolt9 co/ilul.
F9r9 Endoial9 c9 a/recierile f9cute asu/ra frecvenei
deficienilor 5intal En ur59 cu c?teva deceniiD En diferite zone alelu5iiD au En /rezent 5ai 5ult o valoare docu5entar9D /entru
cunoaGterea nevoilor actuale reale fiind necesare investigaii Gi
esti59ri 5ai a/ro/iate de e/oca Gi locul En care ne afl95.
Unele ideiD for5ulate /e 5arginea celor constatate atunciD EGi
/9streaz9D Ens9D de/lina vala6ilitate Gi En zilele noastre.
*e /ild9D sunt la fel de actuale Gi ast9ziD inclusiv la noiDcuvintele cu care . &illS Gi , erlet4Bigier EGi Encheiau studiul
a5intit2 K"nferioritatea intelectual9 a co/iilor din 5edii defavorizate
este rezultatul unui fel de deteriorareD e@istent9 Enaintea constat9rilor
efectuate la Gcoal9D deteriorare al c9rei rit5 acceleratD En /ri5ii doi
ani de via9D se EncetineGte a/oi considera6il.
*ac9 se /roduce o intervenieD ea tre6uieD evidentD s9 ai69 loccu 5ult Enaintea Entr9rii co/ilului En viaa Gcolar9. (atura Gi for5a
acestei intervenii genereaz9 /ro6le5e care nu sunt nu5ai de ordin
/sihologicD ci 5ai ales de ordin socialM 7>D /.70!.
%eferitor la for5a intervenieiD En /rezent se detaGeaz9 4 aGa
cu5 a5 su6liniatD de altfelD Gi En /aginile anterioare 4 /ro6le5a ra/or4
tului dintre 5odalit9ile de educaie s/ecial9D integrate
73
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
24/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
Env995?ntului o6iGnuit Gi cele de sine st9t9toareD /ro6le5a av?nd o
i5/ortant9 rezonan9 social9.
F9r9 a insistaD aiciD /e aceste as/ecteD 5enion95D totuGiD c9D En
ceea ce4i /riveGte /e co/iii cu deficien9 5intal9 uGoar9D sau /e cei cu
intelect de li5it9D sau cu /seudo4deficien9 5intal9D la 5aoritatea
s/ecialiGtilor /redo5in9 convingerea c9 for5ele integrate sunt cele
necesareD En ceea ce4i /riveGte /e co/iii cu deficiene accentuate
severe Gi /rofundeD o/iunea s/ecialiGtilorD dar Gi a /9rinilorD se
Endrea/t9D /rioritarD s/re Gcoli s/eciale Gi clase diefereniate de sine
st9t9toare.)e5nificativ9D En acest sensD ni se /areD de e@e5/luD situaia
din *ane5arcaD undeD cu toat9 6inecunoscuta orientare
integraionist9D /entru co/iii cu deficiene accentuate or6iD surziD
deficieni 5intal sever G.a.D confor5 datelor /rezentate recent de
Res/er olst 7000D e@ist9 En /aralel trei 5odalit9i de a6ordare
difereniat924 En Gcoli s/ecialeD cu un total de 3 !38 de eleviD En anul 1::8D
fa9 de 7 03- de eleviD En anul 1:8!J
4 En clase s/ecialeD incluse En structura Gcolii o6iGnuiteD unde
erau cu/rinGi 3 !7> de eleviD En anul 1::8D fa9 de 1 3!- de eleviD En
anul 1:8! Gi
4 integrai claselor o6iGnuite 4 unde erau cu/rinGi 1 >7: deeleviD En anul 1::8D fa9 de 1 0> de eleviD En anul 1:8!.
Co5/ar?nd aceste cifreD constat95 dou9 tendine evidente2
4 de creGtere4 /racticD de du6lareD En ulti5ul deceniu 4 a nu594
rului total de co/ii considerai ca av?nd nevoie de educaie s/ecial9
datorit9 deficienelor accentuateD inclusiv datorit9 deficienei 5intale
7-
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
25/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
severe de la - -!1 de cazuriD En anul 1:8!D la : >:3 de cazuriD En anul
1::8J
4 de /redo5inare net9 a nu59rului co/iilor cu deficiene
accentuateD cu/rinGi En Gcoli Gi clase s/ecialeD co5/arativ cu nu59rul
de co/ii a/arin?nd aceleiaGi categorii de deficien9 accentuat9D dar
care sunt cu/rinGi En clasele o6iGnuite ale Env995?ntului general.
)unt evidenteD deciD du/9 /9rerea noastr9D te5/erarea tre/tat9 a
Kentuzias5uluiM iniial din /erioada anilor 0480D En ceea ce
/riveGte ideea cu/rinderii tuturor co/iilor cu deficiene 4 indiferent de
gravitatea acestora 4 En siste5ul educaiei o6iGnuite din Gcoala gene4ral9D /recu5 Gi tendina actual9 de o/tare /entru soluii 5ai nuanate
ale educaiei s/eciale Gi integrate /entru co/iii cu deficiene Gi cu alte
cerine sau nevoi s/eciale.
#celaGi Res/er olst 7000 atr9geaD /e 6un9 dre/tateD ateniaGi asu/ra fa/tului c9 a/licarea reco5and9rilor for5ulate En diferite
docu5ente ale forurilor internaionaleD cu /rivire la asistena Gi
educaia s/ecial9 a handica/ailor 4 inclusiv a handica/ailor 5intal
4tre6uie f9cut9 ada/tat En ra/ort de condiiile concrete Gi de
e@/eriena autohton9. 'steD f9r9 Endoial9D evident c9D Gi En acest
do5eniu al educaiei s/eciale Gi integrateD nu /oate fi vor6a de regulio6ligatoriiD care s94Gi g9seasc9 a/licarea standard En orice zon9 a
lu5iiD f9r9 a ine cont de s/ecificul localD de nevoile reale Gi de
condiiile o6iective e@istente En eta/a dat9.
7!
Rez4a(Lncerc?nd o sintez9 a celor e@/use En acest /ri5 ca/itolD rezult9 c9 deficiena
re/rezint9 o afeciune sta6il9 sau un co5/le@ de ase5enea afeciuniD care se 5anifest9 En/lan anato5icD fiziologic GiQsau funcionalD di5inu?nd /uternic ca/acitatea de Env9are Gide ada/tare a individului En cauz9 Gi /un?ndu4l Entr4o stare de inferioritate En ra/ort cuse5enii s9i.
C?nd instalarea acestei inferiorit9i nu este /revenit9 la ti5/ sau nu este Enl9turat9tre/tatD /rin 59suri tera/eutice cores/unz9toareD iar co/ilul res/ectiv este /uternicdezavantaat En ra/orturile sale cu 5ediul socialD deficiena devine cauz9 a unei st9ri dehandica/. Odat9 instalat9D starea de handica/ creeaz9 condiii /entru consolidarea Gi chiaragravarea deficieneiD Entre deficien9 Gi starea consecutiv9 de handica/ e@ist9D deciD oco5/le@9 relaie de intercondiionare.
*o5eniul Gtiinific interdisci/linar Gi cu ra5ificaii intradisci/linareD carea/rofundeaz9 5odalit9ile de cunoaGtere Gi rezolvare a /ro6le5elor co5/le@e de educaies/ecial9 Gi intervenie recu/erativ9 a co/iilor cu deficieneD se nu5eGte /siho/edagogies/ecial9 sau defectologie.
Psiho/edagogia s/ecial9 a Gcolarilor cu handica/ 5intal studiaz9 /ro6le5atica
5ulti/l9 a cunoaGterii a/rofundateD a instruirii for5ative Gi a educaiei tera/eutice aacestor GcolariD En /ers/ectiva recu/er9rii lor tre/tate Gi a integr9rii socialeD de regul9 Enconte@tele o6iGnuite ale /ro/riei co5unit9i.
Pentru iniierea 59surilor adecvate de instruireD educaie tera/eutic9 Gi recu/erareeste i5/ortant9 cunoaGterea /ro/oriei co/iilor cu deficiene 5intale En /o/ulaiainfantil9.
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
26/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
9#(re:%ri 8i 6arci#i recapi(4la(i$e
Cui se adreseaz9 /rezentul volu5T #rgu5entai aceast9 des4
tinaie.
.
*escriei sensul Gi co5/arai Entre ei ter5enii2 /siho/edagogie
s/ecial9 Gi defectologie. 'videniai calit9ileD dar Gi
neaunsurile fiec9ruia dintre aceGti ter5eni.
7>
*'F'C$O,O&"'..
..
P)"OP'*#&O&"' )P'C"#,V
..
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
27/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
Cine este autorul definiiei care de6uteaz9 astfel2 +#sihopeda-gogia special sau defectologia este o tiin ce se ocup de
persoanele handicapate, de studiul particularitilor psihice,
de instrucia i educaia lor...!T $ranscriei En Entregi5eD Entr4
un Kglosar individualM de ter5eniD aceast9 definiie.
.
(otai En acelaGi Kglosar individualMD indic?nd Gi sursa 6i6lio4
grafic9 alegerea acestei surse r95?n?nd la li6er9 iniiativ9D
ur59toarele definiii2 deficien9D handica/D inca/acitateD cerineeducative s/eciale.
7
#rgu5entai caracterul interdisci/linarD dar Gi co5/onenta /luri4
disci/linar9 sau intradisci/linar9 a /siho/edagogiei s/ecialeH.
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
28/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
*efinii noiunile Gi descriei ra/ortul de interde/enden9cauzal9 dintre deficiena 5intal9 Gi handica/ul 5intal.
'nu5erai Gi ali c?iva ter5eniD folosii ca sinoni5i cu cel de
deficien9 5intal9.
78
*'F"C"'(+V2
#(*"C#P2
"(C#P#C"$#$'2
C'%"(+' '*UC#$"B' )P'C"#,'2
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
29/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
*e ce este i5/ortant9 cunoaGterea /ro/oriei co/iilor cu
deficien9 5intal9D /rin ra/ortare la totalul /o/ulaiei infantileT
Capi(ol4l II) ETIOLOGIA HANDICAPULUI
CONSECUTIV DEFICIENEI INTALE
/) Fac(orii ca4zali ai !e*icie#&ei i#(ale
'tiologia gr. K#itiaM W Kcauz9MD K,ogosM W KGtiin9M
re/rezint9 o disci/lin9 care studiaz9 cauzele unui feno5en En s/e9D
5aladiiD dezv9luind originile Gi evoluia sa s.n..Preluat9 din K*icionar de /sihologieM 1:8D /.7-D aceast9
definiie atrage atenia asu/ra fa/tului c9 a/rofundarea cauzelor
feno5enului studiat 4 En cazul nostruD ale deficienei 5intale 4 nu
tre6uie s9 se rezu5e doar la de/istarea Gi evidenierea factorilor
cauzaliD ciD /ornind de la aceGti factoriD tre6uie s9 realizeze o anu5e
/reviziune a evoluiei /osi6ile a feno5enului ur59ritD su6 influenafactorilor res/ectivi.
7:
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
30/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
/)/) Fac(orii ca4zali
%a/ort?ndu4ne la titlul /rezentului ca/itolD vo5 s/une c9
etiologia handica/ului 5intal const9 En acele st9ri de deficien9 GiQsau
inca/acitate 5intal9D care deter5in9 sc9derea randa5entului intelec4
tual Gi ada/tiv al individului En cauz9 su6 nivelul cerinelor 5ini5e
ale conte@tului social dat.
3e pune atunci ntrearea, n ce const etiologia deficienei
mintale4
$oi s/ecialiGtii careD su6 un as/ect sau altulD au a6ordat aceas4
t9 /ro6le59 su6liniaz9D En /ri5ul r?ndD caracterul co5/le@D Gi variat
al etiologici deficienei 5intale.
Factorii cauzali funda5entali se situeaz9D Ens9D En acele
sectoare de 6az9D care deter5in9D En generalD evoluia socio4u5an9 aoric9rui individ 2
zestrea genetic a individului (ereditateaD adic9 ceea ce el a
5oGtenit de la /redecesoriJ
mediul i influenele educativeD adic9 ceea ce el do6?ndeGte En
interaciunea 5ulti/l9 dintre organis5ul /ro/riu /osesor al
zestrei genetice Gi condiiile sale de e@isten9 6iologic9 Gisocial9.
%eferindu4ne la raportul i interaciunea dintre factorii care
influeneaz9 hot9r?tor /rocesul dezvolt9rii /ersonalit9ii u5aneD
ar9ta5D Entr4o alt9 lucrare :!D /.11 4 /relu?ndD desigurD unele idei
susinute En literatura de s/ecialitate 4 c9 factorul 6iologic este
deter5inat geneticD ereditarD dar creGterea 6io5orfologic9 Enontogenez9 de/indeD totuGiD Gi de condiiile de 5ediu. Factorul
30
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
31/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
/sihofuncional GiD deciD /rocesul de 5aturizare /sihic9 este
influenatD Entr4o 5ult 5ai 5are 59sur9D de 5ediul En care se
dezvolt9 individulD as/ectele /sihice 6?z?ie te5/era5enteleD de
e@e5/lu av?ndD totuGiD Gi o co5/onent9 5oGtenit9D En schi56D
socializarea este acel as/ect al dezvolt9riiD care se realizeaz9 su6
influena hot9r?toare a 5ediului sociocultural.
*in interaciunea o6iGnuitaD nor5al9D a factorilor cauzaliD
rezult9 dezvoltarea o6iGnuit9D nor5al9 a 5arii 5aorit9i a indivizilorD
En condiii a/arte Ens9D adic9 En condiii defavora6ileD Entre factorii
genetici Gi influenele de 5ediu inclusiv influenele educative areloc o interaciune neo6iGnuit9D anor5al9D care /oate da naGtere unei
deficieneD dete5in?nd2
ta6loul etiologic sau constelaia cauzal9 a deficienei res/ec4
tive Gi o anu5e si5/to5atologieD /ro/rie fiec9rui ti/ de
deficien9J
evoluia fiec9rui individ cu deficieneD adic9 /ers/ectivele Gili5itele dezvolt9rii saleD direciaD rit5ul Gi intensitatea acestei
dezvolt9ri.
/)-) Ere!i(a(ea este EnsuGirea funda5ental9 a 5ateriei vii de a
trans5iteD de la o generaie la altaD 5esaele de s/ecificitate ale
s/ecieiD ale gru/uluiD ale individului su6 for5a codului genetic.1.7.1. ,u5inia "aco6 4 autoarea acestei definiii 1D /. 1> 4adaug9
Gi o alt9 ideeD interesant9 5ai ales /entru do5eniul /siho/edagogieH
s/eciale "5n stadiul actual al cunoaterii i stp$nirii mecanismelor
ereditii se poate afirma c rolul su n dezvoltare, mai ales n
dezvoltarea psihic, este de premis natural. 6ceast premis, cu
aciune proailist, poate oferi individului o ans (ereditatea nor-mal) sau o neans (ereditatea tarat). #rima poate fi ulterior valo-
31
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
32/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
rificat sau nu, iar cea de-a doua, n funcie de gravitate, poate fi
compensat n diverse grade sau nu!1D /.7.
*u/9 ihai &olu 1::D "la nivelul omului, ereditatea
asigur transmiterea cu precdere a caracterelor fizice, a
adaptrilor fiziologice primare i a unor predispoziii. 1a nu se
extinde asupra structurilor psihocomportamentale superioare...'D En
aceeaGi ordine de ideiD du/9 Paul Po/escu4(eveanu 1:8 Kse /oate
afir5a cu certitudine c9 ceea ce Enva9 /9rinii nu se trans5ite la
co/iiM D /.7-1.
#stfelD "dac supunem trei generaii de oolani la aceleaiproe de lairint, cea de a treia generaie are nevoie de un timp de
zece ori mai mic pentru a reui la proele la care este supus, n
ceea ce privete afeciunile mintale, riscul de a se molnvi este de
/ -7, pentru suiecii care au rude apropiate olnave' 110D /.
11>411.
1.7.7 O a5/l9 descriere a eredit9ii o g9si5 En K*icionar dedefectologieM 1:0 En careD /e l?ng9 unele infor5aii cu caracter
generalD se fac Gi nu5eroase referiri la as/ectele a/arteD care ne /ot
auta En Enelegerea rolului ucat de ereditate En etiologia for5elor de
5anifestare a deficienei 5intale. %e/roduce5D En rezu5atD c?teva
dintre aceste idei du/9 1:D /. 71>471: 2
37
'reditatea este una dintre cele 5ai generale /ro/riet9i ale organis5elor viiD const?nd Entrans5iterea de la /9rini c9tre ur5aGi a unor tr9s9turi Gi /articularit9i ale dezvolt9riiD Entruc?t oricecaracteristic9 a organis5ului sau a celulei de/indeD En ulti59 instan9D de ti/ul de 5eta6olis5D seconsider9D adeseaD c9 ereditatea este /ro/rietatea organis5elor vii de a re/roduceD de4a lungulgeneraiilorD un anu5it ti/ de 5eta6olis5.)e disting dou9 laturi funda5entale ale feno5enului ereditar2 5eninerea /er5anenei organiz9rii
de4a lungul 5ai 5ultor generaiiD deci En filogenez9D Gi 5eninerea identit9ii cu sine a organis5uluiEn /rocesul dezvolt9rii individualeD adic9 En ontogenez9.Conco5itent cu aceast9 /ro/rietate a organis5elor vii de a /9stra unitatea organiz9rii /e
/arcursul 5ai 5ultor generaiiD /recu5 Gi En /rocesul dezvolt9rii individualeD e@ist9D totuGiD Gi otendin9 central9 s/re 5odifica6ilitateD concretizat9 En varietatea for5elor organice.
Ca Gi orice alt9 /ro/rietate a organis5uluiD ereditatea este deter5inat9 structural Gi are o6az9 5aterial9. Unitatea 5aterial9 ele5entar9 a eredit9ii o re/rezint9 gena. &enele sunt situate Encro5ozo5iD aceGtia fiind niGte structuri alungiteD vizi6ile la 5icrosco/D situate En nucleul celular.Cea 5ai i5/ortant9 co5/onent9D s/ecific9D a cro5ozo5ilor o constituie acidul dezo@iri6onucleic#*(. Poriuni ale acestui acidD caracterizate /rintr4o anu5e succesiune a su6stratului azotic Gi
/rintr4o structur9 co5/le@9D re/rezint9 genele.Ca /urt9toare ale Kcodului geneticMD genele au o serie de /ro/riet9iD /arial a5intite 5ai
sus24 trans5isi6ilitatea de la o generaie la altaJ4 5odifica6ilitateaD Entr4un /roces de schi56are a structurii chi5iceD nu5it K5utaieMJ ea /oateafecta o singur9 gen9D dar Gi un lan Entreg de cro5ozo5iD /urt9tori a nu5eroase geneD En acest cazav?nd loc o a6eraie cro5ozo5ial9J4 ca/acitatea de funcionare s/ecific9D adic9 de control asu/ra 6iosintezei fer5enilor s/ecifici.
&enele se trans5it ur5aGilor /rin celulele se@ualeD av?nd loc un /roces co5/le@ de sintez9a cro5ozo5ilor ; Gi XD confor5 unor legi desco/erite de &.R. endelh4 legea caracterului unifor5 al hi6rizilor sau legea /redo5in9rii caracteristicilor unuia din /9rini 4la /ri5a generaieJ4 legea disocieriiD Entr4un ra/ort de 3 la 1D En a doua generaieJ4 legea disocierii neregulate Gi co56in9rii Ent?5/l9toareD c?nd /9rinii se deose6esc Entre ei /rin
5ai 5ult de dou9 /articularit9i de 6az9.Lntruc?t se trans5it ereditar doar geneleD iar tr9s9turile individuale se for5eaz9 su6
controlul lor En ontogenez9 su6 influena 5ediuluiD este i5/ortant s9 face5 distincie Entre genoti/totalitatea genelor organis5ului En cauz9 Gi fenoti/D acesta const?nd En totalitatea tr9s9turilore@terioare ale organis5uluiD for5ate En ontogenez9. Pe /arcursul vieii unui individD genoti/ul s9uEnn9scut nu /oate fi 5odificat. *ezvoltarea fenoti/uluiD Ens9D /oate fi influenat9 /ozitivD /rinorganizarea cores/unz9toare a condiiilor de 5ediu Gi /rintr4o educaie adecvat9.
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
33/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
#ceasta este una din concluziile deose6it de i5/ortanteD /entru
do5eniul /siho/edagogiei s/ecialeD /e care o des/rinde5 din teoria
e@/us9 cu /rivire la 5ecanis5ele ereditare ale /rocesului dezvolt9rii.
1.7.3. En conte@tul /ro6le5aticii referitoare la etiologia st9rilor dehandica/ 5intalD /siho/edagogia s/ecial9 este interesat9D 5ai alesD de
/ro6le5a 5utaiilor genetice Gi a a6eraiilor cro5ozo5ialeD careD aGa
cu5 se va vedea En su6ca/itolul ur59torD stau la 6aza unor sindroa5e
s/ecifice ale deficienei 5intale.
utaiile genetice Gi a6eraiile cro5ozo5iale se /ot /roduce
s/ontanD /rin interaciunea Ent?5/l9toare dintre organis5 Gi 5ediu.*e e@e5/luD ase5enea feno5ene /ot avea loc su6 influena unor
radiaii 4 naturale sau /roduse de o5 4 sau su6 influena altor factori.
Prin cunoaGterea a/rofundat9 a acestor feno5ene sau a altora cu
efecte si5ilare asu/ra dezvolt9riiD se deschide calea controlului lor
Entr4un conte@t de inginerie genetic9D a/t9D En viitorD s94Gi aduc9 o
contri6uie 5aor9 la /revenirea unor 5utaii negative Gi a6eraii
33
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
34/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
cro5ozo5iale generatoare de deviaiiD inclusiv En dezvoltarea
intelectual9 a anu5itor co/ii.
$ot /e 6aza cunoaGterii te5einice a feno5enelor la care ne
referi5 Gi En condiiile unui consult de s/ecialitate a celor En cauz9D
devine /osi6il sfatul geneticD oferit de s/ecialiGti 5ediciD /sihologi
tinerilor aflai En /rea5a 5o5entului de a4Gi Ente5eia o fa5ilie.
/)1) e!i4l
"8ediul, ca factor al dezvoltrii umane, este constituit din
totalitatea elementelor cu care individul interacioneaz, direct sauindirect, pe parcursul dezvoltrii sale'1D /. 7.
1.3.1 *efiniia de 5ai sus ne atrage atenia asu/ra caracterului
co5/le@ al 5ediuluiD care influeneaz9 /uternic /rocesul dezvolt9rii
/sihice al oric9rui co/ilD En cazul co/iilor cu diferite afeciuni 4inclusiv al celor cu afectarea dezvolt9rii 5intale 4 interaciunea
s/ontan9 dintre 5ediu Gi /articularit9ile organis5ului afectat
deter5in9 acele deregl9ri ale /rocesului de structurare a
/ersonalit9iiD /e care diferii autori le nu5esc a6ateri En dezvoltare
137 sau dizontogenii --.
*i5/otriv9D En situaiile aflate su6 controlD /rin organizareas/ecific9 a 5ediului 4 Endeose6i a celui socio4fa5ilial Gi socio4Gcolar
4instalarea for5elor a5intite /oate fiD uneoriD /revenit9 sauD de cele
5ai 5ulte ori 4 atunciD c?nd instalarea lor s4a /rodusD totuGi 4
5anifestarea acestor tul6ur9ri /oate fi esto5/at9D consecinele
negativeD En /lanul ada/t9riiD /ut?nd fi di5inuate.
*u/9 ,u5inia "aco6 1:882 "dei apare ca principal
furnizor al materialului ce stimuleaz potenialul ereditar, aciunea
3-
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
35/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
mediului, pe ansamlu aleatoare, poate fi n egal msur o ans a
dezvoltrii (un mediu favorail), dar i o fr$n sau chiar un locaj
al dezvoltrii (un mediu sustimulativ, ostil, insecurizant sau
alienant)'1D /.7:.
O ase5enea situaieD c?nd 5ediul re/rezint9 o fr?n9 sau deter4
5in9 un 6loca En calea dezvolt9riiD c?nd un eventual /otenial
ereditar /ozitiv nu este valorificat la nivelul s9u realD co/ilul
r95?n?nd 5ult En ur5a /ara5etrilor o6iGnuii ai dezvolt9rii /entru
v?rsta dat9D o Ent?lni5D frecventD En cazul co/iilor cu
/seudodeficien9 5intal9D En astfel de situaiiD datorit9 li5itelor /ecare le i5/une un 5ediu fa5ilial GiQsau instituional viciat 4
generator de stres Gi frust9ri afective /er5anente 4co/iii res/ectivi
nu4Gi valorific9 suficient un /osi6il genoti/ favora6ilD dezvoltarea lor
fiind distorsionat9 Gi evolu?nd Entr4o direcieD 5ai 5ult sau 5ai /uin
a/ro/iat9 cu cea /e care o deter5in9 o ereditate tarat9 GiQsau o
afectare /atologic9 a siste5ului nervos central.'ste foarte i5/ortant de Gtiut c9 o intervenie ti5/urieD En
sensul nor5aliz9rii condiiilor de 5ediuD En /ri5ul r?nd ale 5ediului
socio4fa5ilialD /oate deter5ina revenirea s/re o stare o6iGnuit9 Gi
s/re o ada/tare eficient9 a co/iilor cu a6ateri iniiale de la traseul
nor5al al acestui /roces.
1.3.7. #Ga cu5 su6liniaz9 Francois $asYuellesD Entr4o carte a/9rut9 En
1::1D un rol hot9r?tor En /rocesul dezvolt9rii ti5/urii a co/ilului
revine contactului /er5anent dintre acesta Gi 5a5a saD ca factor
centralD catalizatorD al 5ediului fa5ilial. %ezu5?ndD Entr4o recenzie a
acestei c9ri recenzie /u6licat9 En K%evista de educaie s/ecial9M nr.
7D 1::7 /rinci/alele idei referitoare la as/ectul 5enionatD a5 su6li4
niatD Endeose6iD caracterul co5/le@ Gi siste5atic al contactului
3!
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
36/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
5ulti/lu Entre 5a59 Gi co/ilul s9uD contact careD du/9 autorul citatD
/entru a fi eficientD tre6uie s9 se realizeze En 5ulti/le /lanuri2
"n /lan fizic 4 /rin luarea co/ilului En 6raeD /rin hr9nirea la
s?nD /rin s/riinirea la /ri5ii /aGi Gi conducerea de 5?n9D /rin
/artici/area ne5ilocit9 la ocurile de 5iGcare ale co/ilului etc. En
/lan ver6al 4 /rin cuvintele adresate co/ilului din /ri5ele zileD iarD
ceva 5ai t?rziuD /rin /ovestirea unor istorioare accesi6ileD /rin
Env9area unor /oezioare si5/leD /rin r9s/unsuri la nu5eroasele
Entre69ri /use de co/ilD /rin conversaie concret9D /rin diriarea
ver6al9 a activit9ii co/ilului etc. En /lan afectiv 4 /rin r9s/uns lasur?sul Gi z?56etele co/iluluiD /rin tonalitatea cald9 a vociiD /rin
5anifestarea cores/unz9toare la adresa co/ilului a celor 5ai variate
e5oii Gi senti5ente.
a5a este /rezent9 En viaa co/ilului Gi indirectD ea fiindD de
regul9D /ersonaul central En urul c9ruia se cl9desc relaiile defa5ilie. i chiar dac9D En acest /rocesD En anturaul co/ilului a/ar 4 Gi
tre6uie s9 a/ar9D En /ers/ectiva unei dezvolt9ri nor5ale 4 o serie de
alte /ersoaneD 5ai ales tat9lD fraii Gi surorileD 6uniciiD chiar dac9 cu
trecerea /ri5ilor ani se /roduce o anu5it9 Ende/9rtare /ur fizic9D
5ult ti5/ /ersoana 5a5ei r95?ne totuGi central9D nu nu5ai /rin
sineD dar Gi /rin tot ce4l Enconur9 /e co/il. Patul En care doar5eco/ilulD ca5era saD casa /9rinteasc9D E5/reuri5ile acesteiaD /ri5ele
de/las9ri 5ai Ende/9rtate Gi 5ulte altele sunt toate str?ns legate de
/rezena 5a5eiD En 5od o6iGnuitD 5a5a revineD adeseaD En /ri5 /lan
Gi En contact direct cu co/ilul /e tot /arcursul dezvolt9rii acestuiaD ea
Engriindu4l c?nd este 6olnavD ea conduc?ndu4l la gr9dini9 sauD En
/ri5ele zileD la Gcoal9 etc. "#rin prezena sa direct - se suliniaz
3>
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
37/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
n lucrarea la care ne referim - mama este cea care asigur copilului
un sentiment de securitate, un echiliru afectiv'170D /.3-.
Privarea co/ilului de contactul siste5atic cu 5a5a saD fie din
5otive o6iective 4 decesD des/9rire forat9 4 fie din 5otive su6iective
4 a6andonD indiferena 5a5eiD su/rasolicitarea acesteia En activit9i
/rofesionale sau de alt gen 4 /oate avea consecine nefaste asu/ra
dezvolt9rii co/ilului En continuare. #ceasta 5ai ales atunciD c?ndD
datorit9 unor afeciuni suferite En /erioada /renatal9D En 5o5entul
naGterii sau En /ri5ii ani de via9D co/ilul este e@/us /ericolului unei
dezvolt9ri anor5aleD En cazul En care unii co/ii cu deficieneD inclusivcu deficiene 5intale accentuateD sunt internai de ti5/uriu Entr4o
unitate s/ecializat9 de asisten9 Gi educaie tera/eutic9D li/sa influen4
elor /ozitive e@ercitate de 5a59 va duceD inevita6ilD la accentuarea
5anifest9rilor negative s/ecifice deficienei res/ective.
Ln acest /unct al dez6aterii noastreD a5 aunsD de fa/tD s9 ne
referi5 ne5ilocit la cel de al treilea factor care influeneaz9dezvoltarea Gi anu5e educaia. PracticD educaia nu /oate fi izolat9 de
condiiile de 5ediuD ea re/rezent?nd ele5entul activD care
dina5izeaz9D organizeaz9 Gi orienteaz9 aciunea 5ediului asu/ra
individului En cauz9.
Cit?ndu4l /e '. Faure 1:-D ,. "aco6 1:: su6liniaz9 c9
educaia tre6uie definit9 ca Kactivitate s/ecializat9D s/ecific u5an9Dcare 5iloceGte Gi diversific9 ra/ortul dintre o5 Gi 5ediul s9uD
favoriz?nd dezvoltarea o5ului /rin inter5ediul societ9ii Gi a
societ9ii /rin inter5ediul o5uluiM 1D /. 7:430. En continuareD se
arat9 c9 educaia face 5edierea Entre ereditateD adic9 Kceea ce s4ar
/uteaD su6 as/ectul coninutuluiD 5o5entuluiD niveluluiD intensit9iiD
durateiD for5eiD 5ilocului etc.MD Gi 5ediuD adic9 Kceea ce se ofer9M.
3
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
38/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
O educaie eficient9 Kar5onizeaz9 cererea Gi ofertaD ceea ce
nu este de loc uGor /entru c9D date fiind unicitatea eredit9ii Gi
unicitatea constelaiilor de 5ediuD nu e@ist9 reeteM 1D /.30.
*esigurD autoarea se refer9 la Kreete educativeMD a c9ror even4
tual9 e@isten9 nu ar face dec?t s9 unifor5izezeD s9 Ga6lonizeze Gi s9
de/ersonalizeze actul educativD acesta devenind for5alD ineficientD
su6 as/ectul contri6uiei la sti5ularea dezvolt9rii. *ezvoltarea are
loc doar En condiiile En care Kse 5enine un o/ti5 Entre ceea ce
/oateD vreaD Gtie individul la un 5o5ent dat Gi ceea ce i se ofer9.
Oferta tre6uie s9 fie sti5ulativ9D totdeauna cu un grad 5ai Enalt dec?t/oateD vreaD Gtie individul res/ectiv. O ofert9 /rea ridicat9D c?t Gi una
6anal9D /ot /ertur6a dezvoltarea /sihic9I 1D /.30.
*in frag5entele citate 5ai susD ne rein atenia cel /uin dou9
as/ecte i5/ortante2
En /ri5ul r?ndD sunte5 avertizai c9 o educaie /recar9 4 Enele4
g?nd /rin aceasta Gi o instruire /rost conce/ut9 4 "poatepertura activitatea psihic'. Cu alte cuvinteD educaia
/recar9D instrucia conce/ut9 En afara dezideratului diferenierii
Gi al individualiz9riiD /ot deveniD la un 5o5ent datD surse
co5/le5entare dac9 nu chiar deter5inante de handica/are.
En aceast9 ordine de ideiD av?ndu4se En vedere toc5ai greGelile
de instrucie Gi educaie Gcolar9D care se /ot constitui En cauzeale unui eGec cronic la Env99tur9D En literatura de s/ecialitate
se foloseGteD uneoriD ter5enul de didactogenii 0D 17:.
Ln al doilea r?ndD este evident 5esaul caD En /rocesul
educaieiD s9 se acioneze la nivelul "proximei dezvoltri' a
celui educatD adic9 Entr4o zon9 careD En conce/ia lui ,.).
BEgotsZi 1:3-J trad. 1:1D este Gi zona eficienei 5a@i5eD En
38
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
39/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
ceea ce /riveGte sti5ularea dezvolt9rii intelectualeD /rintr4un
act de Env9are for5ativ9.
*iscuia /e 5arginea educaiei for5ativeD /rin autorul acordat
co/ilului de a se 5anifesta Gi aciona la nivelul K/ro@i5ei
dezvolt9riMD ne deter5in9 s9 ne a5inti5 caracterul restr?ns al acestei
zone /ro@i5e la deficientul 5intal du/9 ,.). B?gotsZiD c?t Gi
insta6ilitatea achiziiilor sale Gi tendina /er5anent9 de recul s/re
reacii Gi co5/orta5ente /ro/rii unor eta/e dea de/9Gite En /rocesul
dezvolt9rii ontogenetice du/9 . "nhelder.
Pute5 afir5aD deciD c9 deficienii 5intal se caracterizeaz9D at?t/rin Engusti5ea /ro@i5ei dezvolt9riD c?t Gi /rintr4o zon9 larg9 a
/osi6ilului regresD ceea ce face ca o6iectivele educaiei for5ativeD la
aceast9 categorie de co/iiD s9 se E5/leteasc9 str?ns cu o6iectivele
unei /rofila@ii Gi tera/ii co5/le@e.
*e aici rezult9 c9D En activitatea cu Gcolarii handica/ai 5intalD
dezideratul orient9rii tera/eutic4co5/ensatorii a Entregului /roceseducativ do6?ndeGte valoarea unui /rinci/iu s/ecific.
-) Cla6i*ic%ri ale *ac(orilor ca4zali ai !e*icie#&ei i#(ale
"1tiologia deficienei mintale este extrem de variat, agentul
patogen fiind un mozaic de factori (s.n.) care determin apariiadeficienei mintale'. #5 /reluat aceast9 afir5aie du/9 C. P9unescu
Gi Q. uGu 1::D /. 1!3D darD Entr4o for59 sau altaD ea se reg9seGte Gi
En alte lucr9ri dedicate /ro6le5ei res/ective. #/roa/e fiecare autor
su6liniaz9 at?t caracterul variat de la un individ deficient la altulD
c?t Gi constelaia 5ozaical9 la fiecare individ a etiologiei deficienei
5intale.
3:
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
40/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
*e altfelD acest lucru se constat9D ne5ilocitD Gi En /ractic9D 5a4
oritatea fiGelor individualeD care Ensoesc co/iii deficieni 5intalD
orientai s/re instituii sau /rogra5e de educaie s/ecial9D
5enion?nd nu unulD ci 5ai 5ulte 5o5ente /e /arcursul
ontogenezeiD c?nd organis5ul co/ilului En cauz9 a fost su/us
influenei unor factori nocivi. *e e@e5/luD du/9 ce se relateaz9 un
eveni5ent /etrecut Enainte de naGtere o stare gri/al9 acut9 a 5a5ei
En /ri5a trei5e a sarcinii se 5enioneaz9 o dificultate En ti5/ul
naGterii o Ent?rziere a e5iterii /ri5ului i/9tD ceea ce atest9 o scurt9
dar nociv9 stare de asfi@ie la noul n9scut /entru ca a/oiD En /erioadaco/il9riei ti5/uriiD s9 se invoce alte 5o5enteD de genul 2 Kco/ilul a
avut o te5/eratur9 foarte ridicat9 la Ga/te luniMD Ka suferit un
trau5atis5 cere6ral la doi aniM etc.
#ve5D astfelD i5aginea unui Klan cauzalMD En care fiecare veri4
g9D Gu6rezind organis5ul co/iluluiD deschide calea Gi EnlesneGte influ4
ena negativ9 a ur59toarelor 5o5ente nociveD careD la r?ndul lorD voraccentua Gi 5ai 5ult ineficienta 5intal9 Gi ada/tativ9 a co/ilului res4
/ectivD gr96ind instalarea st9rii de handica/ 5intal sau accentu?nd4o.
attS Chiva Gi X
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
41/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
7.1. O /ri59 clasificare siste5atic9 a cauzelor deficienei 5in4
taleD En literatura /siho/edagogic9 ro5?neascaD ne4o ofer9 ariana
%oGca 1:>.
7.1.1. "niialD autoarea su6liniaz9 E5/reur9rile care fac dificil9
/recizarea factorilor deter5inani ai deficienei 5intaleD la un individ
sau altulD aceste E5/reur9ri const?nd En ur59toarele 107D /.714772
4 aceiaGi factori etiologici /ot avea efecte diferiteD En funcie de
5o5entul En care acioneaz9J
4 factori etiologici diferii /ot duce la aceleaGi 5anifest9riD dac9
acioneaz9 En aceeaGi eta/9 a dezvolt9rii ohtogeneticeJ4 de cele 5ai 5ulte oriD deficiena 5intal9 re/rezint9 efectul
Ensu59rii 5ai 5ultor cauzeD care acioneaz9 conco5itent sau succe4
sivJ
4 este greu de /recizatD dac9D de e@e5/luD o infecie suferit9 de
5a59D En ti5/ul sarciniiD re/rezint9 cauza ne5ilocit9 a deficienei
5intale la viitorul co/il sau este o cauz9 indirect9D /rin alterareaorganis5ului 5a5eiD care nu 5ai /oate asiguraD En continuareD
condiii o/ti5e /entru dezvoltarea intrauterin9 a f9tuluiJ
4 coincidena En ti5/ a doi factoriD Entre careD de fa/tD nu e@ist9 o
leg9tur9 cauzal9J de e@e5/luD la deficienii 5intalD /re5aturitatea
este 5ai frecvent9 dec?t En situaii o6iGnuite. %e/rezint9D oareD
/re5aturitatea o cauz9 a deficienei 5intaleTai degra69D nuD a56ele fiind consecine ale unui factor nociv
co5un. *u/9 /9rerea noastr9D la fel se /oate /une /ro6le5a Gi En
leg9tur9 cu o eventual9 relaie cauzal9 Entre ge5elaritate Gi viitoarea
stare de deficien9 5intal9 la unii ge5eni. Bo5 reveni asu/ra acestui
as/ect En /aginile ur59toareD analiz?nd c?teva date de cercetare.
-1
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
42/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
7.1.7. ariana %oGca su6liniaz9D de ase5eneaD c9 e@ist9 5ulti/le
clasific9ri ale cauzelor Ent?rzierii 5intaleD Gi anu5eD En funcie de
natura acestor cauze ageni infecioGiD 5ecanici G.a.D de relaia
dintre ereditate Gi 5ediu factori endogeni sau e@ogeni sau En funcie
de 5o5entul aciunii factorilor cauzativi s.n. 4 factori /renataliD
/erinatali Gi /ostnatali.
Ln lucrarea saD autoarea /rezint9 doar clasificarea En funcie de
5o5entul En care acioneaz9 factorii cauzali. Confor5 acestui
criteriuD e@ist922
4 cauze prenatale 4 cele care acioneaz9 En /erioada intrauterin9Dc?nd dezvoltarea f9tului esteD ne5ilocitD de/endent9 de starea
organis5ului 5a5eiD inclusiv de starea /sihic9 a acesteiaJ
4 cauze perinataleD care acioneaz9 En scurtaD dar /lin9 de Gocuri Gi
chiar de trau5atis5e /entru co/ilD /erioad9 c?t dureaz9 naGterea
/ro/riu4zis9J
4 cauze postnataleD care acioneaz9 du/9 naGtereD de regul9 En5ica co/il9rie.
7.7. O clasificare a59nunit9 a factorilor etiologici ai Kde6ilit9ii
5intaleM 4 at?t a factorilor ereditari nes/ecificiD s/ecifici Gi /osi6iliD
c?t Gi a celor do6?ndii /renataliD /erinataliD /ostnatali Gi /sihogeni 4
o g9si5 En ca/itolul /u6licat de . Chiva Gi X. %utsch5ann Encunoscuta lucrare coordonat9 de %. Aazzo K*e6ilit9ile 5intaleM
tradusa En li56a ro5?n9D En anul 1::D du/9 originalul francez din
1:>:.
Lnainte de a4Gi /rezenta /ro/ria clasificareD autorii citai fac o
scurt9 trecere En revist9 a unor clasific9ri anterioareD /e care le
re/roduce5 Gi noi En rezu5at du/9 1-D /. 11>41182
-7
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
43/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
7.7.1. #.F. $redgold 4 folosind ter5enul Ka5entiaM En sens de
de6ilitate 5intal9 sau Kli/s9 a inteligeneiM 4 distinge2
Ka5entia /ri5ar9MD datorat9 eredit9ii Gi care /oate fi
considerat9 intrinsec9 sau endogen9J
Ka5entia secundar9MD datorat9 condiiilor de 5ediu Gi
av?ndD deciD o origine e@trinsec9 sau e@ogen9J
Ka5entia 5i@t9MD datorat9 at?t unor cauze /ri5areD c?t Gi
unor cauze secundareJ
Ka5entia nedifereniat9MD iar9 o cauz9 evident9.
7.7.7. '.O. ,e
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
44/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
sau du/9 naGtere a su/ortat o leziune sau a suferit de /e ur5a unei
infecii cere6rale. Ca ur5are a unor astfel de lez9ri organiceD /ot fi
/rezente sau a6sente deficite ale siste5ului neuro5otorJ un ase5enea
co/il /oate /rezentaD se/arat sau si5ultanD tul6ur9ri ale /erce/ieiD
ale g?ndiriiD Endeose6i ale g?ndirii conce/tualeD ale
co5/orta5entului e5oional.
#ceste tul6ur9ri E5/iedic9 sau st?nenesc /rocesele nor5ale de
Env9areI du/9 1-D /.11.
$r9s9tura /rinci/al9D co5un9 at?t e@ogenilorD c?t Gi
endogenilor o re/rezint9 ca/acitatea li5itat9 de a6stractizare GigeneralizareD aceast9 caracteristic9 re/rezent?ndD du/9 .). Pevzner
1:!: G.a.D si5/to5ul central al sindro5ului oligofrenic.
Consecina 5aor9 a Ksi5/to5ului centralM o re/rezint9
situarea eficienei 5intale a celor En cauz9 su6 nivelul 5ini5 necesar
/entru ada/tarea la e@igenele 5ediului dat. En eta/a co/il9riei Gi a
adolescenei este vor6aD En /ri5ul r?ndD de e@igenele GcolareD c9roraelevii handica/ai 5intal 4 inde/endent de etiologia deficienei
fiec9ruia 4 nu le fac fa9D Enregistr?nd un eGec glo6al de ada/tare.
Entre cele dou9 categorii etiologice e@ist9D Ens9D Gi diferene i54
/ortanteD cunoaGterea c9rora /oate facilita o/iunea /entru /rogra5e
adecvate de instruireD educare Gi intervenie tera/eutic9. #stfelD la
acelaGi nivel de ineficient9 5intal9 4 e@/ri5at Entr4un coeficient5intal co5un sau a/ro/iat situat su6 C.". W 0 4 K/erfor5aneleM
deficienilor endogeni /ar a fiD totuGiD 5ai o5ogene.
Princi/alele lor dificult9i se Enregistreaz9 aGa cu5 se va
vedea Gi En ca/itolul ur59torD fig. 7 En do5eniul li56auluiD 5ai ales
su6 as/ectul fluenei En e@/ri5areD /recu5 Gi al for59rii
de/rinderilor de citire corect9 Gi de scriere ortografic9D En ceea ce4i
/riveGte /e deficienii e@ogeniD /e fondul unui /rofil /sihologic 5ai
--
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
45/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
KaccidentatM Gi al unor K/erfor5aneM 5ai 6une dec?t ale
endogenilor En do5eniul li56auluiD ei /rezint9 cele 5ai 5ari
dificult9i su6 as/ectul re/roducerii Gi al Encadr9rii En anu5ite rit5uri
Gi su6 as/ectul eficienei /siho5otorii.
7.7.-. O alt9 clasificareD /e care o a5intesc . Chiva Gi X. %utschann
a/arine autoarei citate 5ai sus 4 .). PevznerD re/rezentant9 a Gcolii
/avlovieneD care consider9 de6ilitatea 5intal9 ca /e Ko 5aladie
Entotdeauna do6?ndit9D res/ing?ndD astfelD rolul ucat de ereditate
5ai e@act de ereditatea nor5al9D /oligenic9D Kendogen9MD ca Giinfluena eventual9 a factorilor socio4culturali.
#ceGtia din ur59 /otD totuGiD s9 deter5ine st9ri de
/seudode6ilitate sau de Ent?rziere te5/orar9M du/9 1-D /. 118411:.
Folosind ter5enul de KoligofrenieMD /entru a dese5na defi4
ciena 5intal9 cu o etiologie ti5/urieD .). Pevzner 1:!: distinge2
oligofrenia de 6az9 sau /ri5ar9D f9r9 co5/licaii asociate Gi/rezent?nd tul6ur9ri difuzeD nelegate de leziuni localizateJ
oligofrenia cu tul6ur9ri considera6ile ale neurodina5icii
corticaleD cu afectarea lichidului cefalorahidian Gi cu
tendine s/re o6oseal9 accentuat9J
oligofrenia cu tul6ur9ri ale /roceselor nervoase
funda5entale 4 e@citaia Gi inhi6iia 4 cu /redo5inareauneia dintre eleD En condiiile sc9derii forei a5?nduroraJ
oligofrenia cu afeciuni /redo5inante En zona lo6ilor
frontali Gi cu 5anifestarea unor tul6ur9ri 5otoriiD
e5oionale Gi de voin9.
'ste necesar s9 ar9t95 Ens9 c9D du/9 dou9 decenii de la e@/u4
nerea acestei conce/iiD Entr4o nou9 lucrare /u6licat9 En cola6orare cu=.). ,e6edinsZaiaD .). Pevzner 1::D /.3! e@/ri59 o viziune
-!
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
46/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
5odificat9 asu/ra i5/lic9rii factorului ereditar En etiologia
oligofreniei2 "Copiii oligofreni fr complicaii, precum i grupa de
deili la care, pe fondul acestei structuri a defectului, apar
simptoame uoare de astenie, pot fi, proail, considerai ca fc$nd
parte din categoria oligofreniei de provenien endogen...'. *e
ase5eneaD autoarele 5enioneaz9 c9D nici En cazul celorlalte
su6categoriiD av?nd la 6az9 o etiologie e@ogen9D Knu /oate fi e@clus9
co5/let /rezena unor /redis/oziii ereditareM.
Prin ur5areD etiologia deficienei 5intaleD En aceast9 viziuneD
/oate fi 5i@t9D av?nd at?t o co5/onent9 endogen9D c?t Gi oco5/onent9 e@ogen9.
*e aici vor rezulta /rofiluri /sihologice Gi 5ai co5/licateD cu
o 5are varietate de 5anifest9ri de la un individ deficient 5intal la
altul.
7.7.!. Lntr4o clasificare /e care o realizeaz9 chiar . Chiva Gi X.%uttsch5annD /rezent?nd4o 5ai Ent?i Entr4un cadru general de refe4
rin9 4 cadru /e care El re/roduce5 En continuarea acestui /aragraf
4/ri5a su6categorie deli5itat9 este cea a factorilor genetici sau ere4
ditari nes/ecifici /oligeniciD nu5it9 En literatura de s/ecialitate 4 aGa
cu5 a5 v9zutD de altfel 4 En 5od diferit2 fie Kesenial9 sau nedife4
reniat9MD fie Kaclinic9 sau su6cultural9D sau /ri5ar9MD fie endogen9Gi care Kse datoreaz9 unor cauze ce acioneaz9 Enaintea conce/iei...M
du/9 1-D /. 13-. #utorii KcadruluiM 5ai nu5esc aceast9 de6ilitateD
de origine endogen9D Gi Kde6ilitate nor5al9MD adic9 deter5inat9 /rin
5ecanis5e genetice nor5aleD nes/ecifice.
->
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
47/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
I) FACTORI GENETICI SAU EREDITARI Al
DEFICIENEI INTALE
l A Fa$to%i 8&(&ti$i (&)p&$i#i$i 9poli8&(i$i:;
*e6ilitatea endogen9D sau su6cultural9D sau fa5ilial9. l Factori
genetici s/ecifici2
I 1 &%a4ii $%o=o?o=ial&
l 2/ a#6eraia unui cro5ozo5 se@ual2
4 sindro5ul lui $urner sau a/lasia gonadic9J
4 sindro5ul lui onneville UlrichJ
4 sindro5ul lui =linefelterJ4 her5afroditis5ul.
I 2/ : A:era&ia 4#4i croozo a4(o6o
4 5ongolis5ul sau sindro5ul lui *o: Di)#u($4ii =&ta>oli$& )au i)=&ta>olii;
/. %islipoidoze4 idioia a5aurotic9 diverse variet9i2 6oala lui $aS )achsD 6oala lui
)/iel5aSerD Boget etc.J
4 6oala lui (ie5ann PicZJ
4 6oala lui &aucherJ
4 6oala lui urler sau gargoilis5ul.
7. %isproteidoze
4 fenilcetonuria sau oligofrenia fenil/iruvic9J
-
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
48/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
4 sindro5ul lui artnu/J
4 6oala lui Nilson sau degenerescenta he/atolenticular9J
4 6oala lui ,o< sau 6oala cere6ro4oculo4renal9J
4 6oala siro/ului de arar.
0. %ismetaoliile hidrailor de caron
4 galactose5iaJ
4 hi/oglice5ia idio/atic9.
l 1 < $: Di)&(o$%i(ii;
4 hi/otiroidis5J
4 hi/o/aratiroidis5J4 cretinis5 fa5ilial cu guG9J
4 dia6et insi/id nefrogen.
I 1 < : A(o=alii $%a(i&(& #a=ilial&;
4 5icrocefaliiJ
4 sindro5ul lui #/ertJ4 hidrocefalieJ
I C Si(%oa=& la $a%& &)t& po)i>il@ p%&?&(4a u(ui p%o$&) 8&(&ti$
4 e/ile/sia.
II) FACTORI PROGENETICI
)tudiul fondului genic al /atri5oniului ereditar al unei /o/ulaiiD
/recu5 Gi studiul cauzelor evoluiei sale Gi al influenelor 5utagene
la care este su/us acest fond la nivelul cu/luluiD al fa5ilieiD al
individului.
III) FACTORI ETRINSECI
III A Fa$to%i p%&(atali.
-8
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
49/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
III 1 Fa$to%i p&%i(atali.III C Fa$to%i po)t(atali.III D Fa$to%i p)ioa#&$ti6i.
%eferindu4se la /ro/oria /e care o deine su6categoria defi4
cienei 5intale endogene En ansa56lul /o/ulaiei infantileD autorii
citai 5enioneaz9D ca cifre o6inute /rin Ko6servaie real9M2 0D0>D
En cazul deficienilor 5intal /rofund idioiD 0D7-D En cazul
deficienilor 5intal sever i56ecili Gi 7D7>D En cazul deficienilor
5intal 5ediu Gi uGor.
*e ase5eneaD autorii afir592 K,a ur5a ur5elorD aceGti de6iliKacliniciM sau endogeni sunt cei care for5eaz9 5aoritatea
de6ilit9ilor 5edii sau uGoareM 1-D /.13-.
*ar aGa cu5 a5 5ai 5enionat Entr4un su6ca/itol anterior
7.7.-.D e@ist9 autori 1D 7 care nu E5/9rt9Gesc ideea unei
/onderi at?t de 5ari a factorilor ereditari nes/ecifici En etiologiadeficienei 5intale.
Ln ceea ce /riveGteD Ens9D a/ortul factorilor genetici s/ecificiD
e@ist9 o cvasiunani5itate cu /rivire la nu5eroasele for5e 4
sindroa5e 4 /e care le deter5in9 acest ti/ de etiologieJ /rocentul
Ens9D /onderea indivizilor cu astfel de sindroa5e este din fericire
5ai redus9.
1) Si#!roae ale !e*icie#&ei i#(ale5 !e(eri#a(e pri#
eca#i6e .e#e(ice 6peci*ice
%a/ort?ndu4ne la cadrul de referin9 re/rodus 5ai susD vo5
descrieD En continuareD c?teva sindroa5e deter5inate /rin 5ecanis5e
genetice s/ecificeD Ensoite de deficien9 5intal9D En acest sco/D vo5
-:
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
50/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
/relua unele idei at?t de la cei doi autori citai sau de la alii care au
a6ordat aceast9 /ro6le59D c?t Gi unele o6servaii din /ro/rie e@/e4
rien9.
Ln ceea ce /riveGte sindroa5ele /ro/riu4ziseD ne vo5 referi
doar la acelea careD /rin s/ecificul lorD ne /er5it s9 evidenie5
anu5ite concluzii cu caracter 5ai generalD /recu5 Gi la sindroa5ele
care au o /ondere ceva 5ai ridicat9 /rintre /ersoanele cu deficien9
5intal9.
1)/) ala!ia Do#
*enu5it9 du/9 nu5ele celui care a descris4oD ,angdon *o
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
51/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
5o5entul conce/iei Gi /e Entregul /arcurs al vieii saleD at?t En ceea
ce /riveGte caracteristicile dezvolt9rii organis5uluiD c?t Gi En ceea ce
/riveGte dezvoltarea /sihic9D 5intal9.
#s/ectele structurale cele 5ai caracteristice sunt 4 du/9 '.
Berza 1::8D /. 78 4 craniul 5ic Gi 6rahicefalicD /rotu6eranta
occi/ital9 neconturat9D fantele /al/e6rale o6lice Gi orientate s/re
e@teriorD li56a fisurat9D av?nd un as/ect lat Gi hi/otonic sau Engust Gi
ascuitD 6uzele groase Gi fisurate transversalD frecvente ano5alii ale
5a@ilarelor Gi dinilorD degete scurte Gi /rezent?ndD uneoriD sindactilie
etc. #utorul citat su6liniaz9 un lucru deose6it de i5/ortant Gi anu5ec9 aceste caracteristici structurale sunt ti/ice /entru sindro5ul *o
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
52/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
6eneficiaz9D de ti5/uriuD de o a6ordare tera/eutic9 Gi educativ9
cores/unz9toare. '@/eriena ulti5elor decenii de5onstreaz9 Ens9D c9D
Gi la aceGti co/iiD e@ist9 /otenialit9i reale de dezvoltare. #t?t
investigaii autohtone 4 la care ne4a5 referit Entr4o alt9 lucrare :3 4
c?t Gi /erfor5anele deose6ite Enregistrate En alte 9ri ->
de5onstreaz9 e@istena real9 a unor ase5enea /otenionalit9iD careD
valorificate de ti5/uriuD /rin 5unc9 /erseverent9D at?t En fa5ilieD c?t
Gi En instituii /reGcolare a6ilitate En acest sensD deschid calea
/reg9tirii tre/tate a integr9rii co/iilor cu 5aladie *o
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
53/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
accentueaz9 unele tr9s9turi de ti/ fe5inin2 Golduri lateD 5usculatur9
sla6 dezvoltat9D /ilozitate s9rac9 etc.
,a aceGti indivizi este afectat9D de regul9D dezvoltarea intelec4
tual9D gravitatea afeciunii fiind En funcie de nu59rul cro5ozo5ilor
; du/9 71D /.-32 cu c?t nu59rul acestora este 5ai 5areD cu at?t 5ai
afectat este intelectul. )unt /rezente Gi unele tul6ur9ri afectiv4
co5/or4ta5entaleD ca ti5iditateD st9ri accentuate de inhi6iieD
co5/le@e de inferioritateD /erversiuni se@ualeD du/9 cu5 /ot e@ista Gi
tul6ur9ri neurologice de ti/ul e/ile/siei sau al atacsiei cere6rale.
Pe l?ng9 su/ravegherea 5edical9 Gi trata5entele de s/ecia4litateD En cazul indivizilor cu acest sindro5 sunt necesare2 e@erciii
adecvate de educaie fizic9D antrenarea siste5atic9 a o/eraiilor inte4
lectuale Gi a ca/acit9ilor 5neziceD consolidarea de/rinderilor de
co5/orta5ent corect Gi inhi6area celor neadecvate etc.
1)1) Oli.o*re#ia *e#ilpir4$ic% J*e#ilce(o#4ria
aladie descris9 de Foling En 1:3- 4 face /arte din categoriadis5eta6oliilor deter5inate geneticD En s/e9D din su6categoria
dis/roteidozelorD acest sindro5 caracteriz?ndu4se /rin li/sa din s?nge
a acelei enzi5eD careD
Ln situaii o6iGnuiteD asigura transfor5area fenilalaninei En
tirocsin9. C?nd acest /roces nu are locD fenilalanina se transfor59 En
acid fenil/iruvicD to@ic /entru organis5 Gi cu influene nocive graveasu/ra siste5ului nervos central. Fa/tul c9 /rezena acestui acid
/oate fi de/istataD /rin analize de la6oratorD foarte de ti5/uriuD are o
i5/ortan9 deose6it9D deoarece d9 /osi6ilitatea instituirii unei diete
s/ecialeD li/sit9 de ele5entul to@icD /rin aceasta /revenindu4se
a/ariia feno5enelor de retardare 5intal9 accentuat9. K*u/9 o
anu5it9 v?rst9 4 5enioneaz9 ".*ruu 1::! 4 dieta /oate fi
Entreru/t9 GiD cu toate c9 dis5eta6olia se 5enineD aceasta nu 5ai
!3
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
54/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
afecteaz9 siste5ul nervosD En li/sa a/lic9rii dietei necesareD aceGti
co/ii /rezint9 o deficien9 5intal9 grav92 >! sunt deficieni 5intal
/rofunziD 31 sunt deficieni 5intal sever sau 5oderai Gi nu5ai -
sunt deficieni 5intal uGor du/9 71D /.--.
*eGi En /ri5ele luni du/9 naGtere co/ilul /are nor5alD cur?nd
vor a/9rea /ri5ele se5ne ale 6olii 4 irita6ilitate crescut9 Gi crize con4
vulsive. )unt o6servateD tre/tatD Gi anu5ite caracteristici 5orfologice2
ochi al6aGtriD /iele fin9D /9rul 6lond etc. #utorul citat 5enioneaz9D
de ase5eneaD Ent?rzierea achiziiilor /siho5otrice Gi /rezena
stereoti/iilor En /lan 5otorD rigiditatea 5uscular9D refle@eosteotendinoase viiD 5anifest9ri convulsiveD trasee ''& de ti/
encefalo/at etc.
Ln cazul acestui sindro5 4 caD de altfelD Gi En cazul altor
dis5eta6olii 4 i5/ortana hot9r?toare a/arine 59surilor de de/istare
c?t 5ai ti5/urie 4 /rin analize 5edicale adecvate 4 a /rocesului 5a4
ladiv Gi instituirea unui regi5 ali5entar severD deci a unei diete a/tes9 eli5ine into@icarea organis5ului cu su6stane nociveD Gi astfel s9
/revin9 afectarea siste5ului nervos central Gi instalarea unei defi4
ciene 5intale accentuate.
#fir5aia de 5ai sus este vala6il9 Gi En cazul galactose5ieiD
5aladie care face /arte tot din categoria dis5eta6oliilorD En s/e9
fiind deter5inat9 de /ertur6area 5eta6olis5ului car6onului. #6senaunei anu5ite enzi5e din s?nge /rovoc9 inca/acitatea organis5ului
noului n9scut de a transfor5a cores/unz9tor galactoza din la/tele cu
care este hr9nit co/ilul.
Un trata5ent adecvat al acestuia din /ri5ele zile de via9D En
condiiile eli5in9rii totale a la/telui din regi5ul ali5entarD este
ca/a6il sa /revin9 sau s9 di5inueze o serie de afeciuni graveD cu5
!-
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
55/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
sunt2 insuficiene ale dezvolt9rii so5aticeD tul6ur9ri he/ato4digestiveD
tul6ur9ri neurologice Gi instalarea deficienei 5intale.
1)7) Ca(e.oria !i6e#!ocri#iilor
#dic9 a sindroa5elor datorate unor tul6ur9ri ale funcion9rii
glandelor cu secreie intern9 4a5inti5 doar hi/otiroidis5ulD En cele
dou9 variante ale sale2 cretinis5ul ende5ic Gi cretinis5ul s/oradicD
datorate deregl9rii funciei nor5ale a glandei tiroide.
Ln cazul cretinis5ului ende5icD care a/areD Endeose6iD En
anu5ite zone geograficeD li/site de iodD dezvoltarea organis5ului
este afectat9 Enc9 din /erioada /renatal9D ca ur5are a insuficieneiiodului Gi deregl9rii /rocesului de sintez9 a hor5onilor tiroidieni. En
cazul cretinis5ului s/oradicD glanda tiroid9D fie c9 r95?ne
nedezvoltat9D fie degenereaz9D insuficiena endocrin9 consecutiv9
acestei st9ri afect?nd /uternic dezvoltareaD inclusiv dezvoltarea
intelectual9.
Pe aceGti indivizi Ei caracterizeaz92 o statur9 5ic9D un craniurelativ 5areD /ielea uscat9 Gi g9l6uieD /9r as/ruD a6do5en difor5 Gi
cu hernii. PsihicD ei sunt a/aticiD au 5iGc9ri Gi 5i5ic9 s9raceD o reac4
tivitate redus9 Gi insuficien9 intelectual9 accentuat9. "%iagosticul
foarte timpuriu i administrarea unor preparate tiroidiene, nsoite
de vitamina 9, duc la ameliorri psihice, dar mai ales somatice' 71D
P4!1.1);) Si#!roaele !e*icie#&ei i#(ale c4 e(iolo.ie .e#e(ic%
Pot fi gru/ate Gi du/9 alte criteriiD dec?t cele la care s4a f9cut
a/el En clasificarea de 5ai sus.
%e/roduce5D ca e@e5/luD sche5a utilizata En acest sens de
re/rezentani ai Gcolii /siho/edagogice cluene2 . %oGca 1:>D ".
*ruu 1::! G.a. du/9 71D /. -1 4!72
*eficiena 5intal9D Ensoit9 de ano5alii cro5ozo5iale2
!!
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
56/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
4 autoso5ale 4 sindro5ul *o
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
57/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
4 sindro5ul #/eri sau acroencefalosindactilia craniu4turnD nas de
/a/agalD 6olta4ogival9D /olidactilia etc.J
4 hidrocefalia diferite for5eD cu 59rirea /eri5etrului cranian etc..
For5ele @eroder5ice ale deficienei 5intale dis/laziiD
neuroecto4der5ice congenitale2
4 sindro5ul %ud /iele uscat9D gal6en4cenuGieD cu /l9cueD /9rul
creGte greu etc.J
4 sindro5ul )turge4Ne6er /ete roGiatice sau violacee /e /ieleJ
4 scleroza tu6eroas9 ourneville adenoa5e se6acee En zona nasuluiD
de culoare g9l6uie4roGiatic9 sau neagr9.For5ele endocrine ale deficienei 5intale datorate tul6ur9rii
activit9ii glandelor cu secreie intern92
4 hi/otiroidis5ulD cu cele dou9 for5e de 5anifestare ale sale2
4 cretinis5ul ende5ic datorat li/sei de iodJ
4 cretinis5ul s/oradic datorat nedezvolt9rii sau degener9rii tiroidei
*eficiena 5intal9 asociat9 unor tul6ur9ri neurologice24 sindro5ul arinescu )togren 5iGc9ri involuntareD tre5or
intenionalD nistag5usD tul6ur9ri de echili6ruD hi/otonie 5uscular9
etc.J
4 oligofreniile cu nedezvoltarea unor regiuni din encefal Gi tul6ur9ri
de conduit9J
4 /aralizia cere6ral9 dezechili6ru En dezvoltarea funciilor /sihice.Prezent?nd Gi aceast9 enu5erare sche5atic9 a sindroa5elorD
Ensoit9 de deficien9 5intal9D a5 inut s9 ilustr95D o dat9 En /lusD
fa/tul c9 ele sunt deose6it de nu5eroaseD En realitate nu59rul lor
de/9Gind cu 5ult cifra de 100. *e ase5eneaD tre6uie 5enionatD c9D En
5area lor 5aoritateD sindroa5ele enu5erate re/rezint9 cazuri de
deficien9 5intal9 accentuat9 sever9 Gi chiar /rofund9D inclusiv tul4
6ur9ri neurologice Gi /sihice co5/le@e. #Ga Ens9 4 cu5D de altfelD a5
!
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
58/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
5ai s/us 4 nu59rul indivizilor care se nasc cu aceste sindroa5e este
relativ 5ic.
*atorit9 dificult9ilor Ense5nateD /e care le Ent?5/in9 En
/rocesul ada/t9rii 4 inclusiv En instruirea ele5entar9 4 doar o 5ic9
/arte dintre ei 6eneficiaz9D En /rezentD de Gcolarizare. Condiia funda4
5ental9 a unei eventuale reuGite En tera/ia co5/le@9 o re/rezint9
a6ordarea c?t 5ai de ti5/uriu /osi6ilD En /rogra5e ada/tateD /er4
sonalizateD En care trata5entele 5edicale cores/unz9toare 4 transfuziiD
diet9 sever9D ad5inistrare de su6stane hor5onale etc. 4 tre6uie s9 se
E56ine cu 59suri de organizare a 5ediului fa5ilial Gi educativ tera4/eutic.
7) Fore ale !e*icie#&ei i#(ale5 !e(eri#a(e !e#a$to%i &'t%i()&$i
Factorii e@trinseci ai deficienei 5intale Kcu/rind toate acci4
dentele survenite din 5o5entul conce/ieiD /e tot /arcursul stadiului
vieii intrauterineD ale naGterii Gi /?n9 la sf?rGitul /ri5ei co/il9riiM
1-D /. 178.
#Ga cu5 s4a v9zut deaD En ra/ort de eta/a ontogenetic9 En care
acioneaz9D aceGti factori se su6E5/art En2 /renataliD /erinataliD/ostnatali Gi /sihogeni.
7)/)Ere!i(a(ea
Printre cauzele /renatale ale deficienei 5intaleD . %oGca
103D /. 7747- 5enioneaz9D En /ri5ul r?ndD ereditatea. #cest /unct
de vedere este ustificatD dac9 ne referi5 strict la cronologia aciunii
factorilor cauzali. *u/9 acest criteriuD ereditatea este factorul
!8
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
59/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
etiologic /re5erg9tor tuturor celorlalte cauze /osi6ile. )e Gtie Ens9 c9
5anifestarea consecinelor factorului ereditar /oate avea loc Gi
ulteriorD En eta/ele 5ai t?rzii ale ontogenezeiD iar for5ele res/ective
de 5anifestare /ot re/rezenta ta6louri distincte ale deficienei
5intale. *e altfelD chiar autoarea citat9 su6liniaz9 c9 K/rin ereditate
nu se trans5ite Ent?rzierea 5intal9 ca atareD ci anu5ite /articularit9i
anato5o4fizio4logiceD care vor influena relaiile co/ilului cu 5ediulM
103D /.73D aceast9 influenare /etrec?ndu4seD desigurD /e tot
/arcursul dezvolt9rii ontogenetice Gi nu doar En /erioada /renatal9.
*e aceeaD consider95 5ai /otrivit ca i5/licarea factoruluiereditar En etiologia deficienei 5intale s9 fie tratat9 de sine st9t9torD
cu5 se /rocedeaz9 En 5area 5aoritate a lucr9rilor de s/ecialitate Gi
cu5D de altfelD a5 /rocedat Gi noi descriindD Entr4un su6ca/itol /rece4
dentD ereditatea ca factor cauzal /osi6il al unor for5e de deficien9
5intal9. $otodat9D Ens9D tre6uie su6liniat9 interrelaia str?ns9 dintre
factorii ereditari Gi cei a56ientaliD En etiologia Gi evoluia deficienei5intale.
*e ase5eneaD tre6uie avut En vedere Gi fa/tul c9 unul Gi acelaGi
factor nociv 4 de e@e5/luD un trau5atis5 cere6ral 4 /oate aciona
asu/ra organis5uluiD inclusiv asu/ra siste5ului nervos central al
co/iluluiD devenindD astfelD o cauz9 /osi6il9 a instal9rii deficienei
5intale 4dar Gi a altor deficiene GiQsau inca/acit9i 4 En oricare dineta/ele a5intiteD at?t /renatalD c?t Gi /erinatal sau /ostnatal.
Consecinele acion9rii aceluiaGi factor nociv asu/ra dezvolt9rii
/sihice a co/ilului vor /utea fiD Ens9D foarte diferite En ra/ort de
5o5entul En care acioneaz9 asu/ra organis5ului acestuiaD /recu5 Gi
de interaciunea cu ali factori nociviD dar Gi cu 5ecanis5ele
recu/eratorii de care dis/une organis5ul En cauz9.
)e evideniaz9D de /ild9D fa/tul c9 factorii care acioneaz9 En
!:
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
60/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
/ri5ele 3 luni ale sarcinii 4 deci En /ri5a trei5e a /renatalit9ii 4 duc
la consecine dintre cele 5ai graveD Entruc?tD En aceast9 /erioad9D a/ar
Gi se difereniaz9 organele se/arate ale f9tuluiD iar esuturileD inclusiv
cele din care se for5eaz9 siste5ul nervosD au o vulnera6ilitate cres4
cut9 du/9 71D /.3. *e ase5eneaD En cadrul unor investigaii asu/ra
cazurilor de E56oln9vire a viitoarelor 5a5eD En ti5/ul sarciniiD cu
ru6eol9 4 5aladie /rovocat9 de o infecie virotic9 4 s4a constatat
a/ariia ulterioar9 a unor cazuri de retardare 5intal9D 5ai 5ult sau
5ai /uin accentuat9D Entr4un /rocent de -D la co/iii ai c9ror 5a5e
au su/ortat E56oln9virea En /ri5a lun9 a sarciniiD de 70D En luna adoua Gi de nu5ai D En luna a treia du/9 103D /.7-. )e
5enioneaz9D de ase5eneaD asocierea retardului 5intalD En unele
dintre aceste cazuriD cu insta6ilitatea /siho5otorieD cu reacii
i5/ulsiveD tul6ur9ri senzoriale auditiveD cardiace Gi ale creGteriiD
Entruc?t ru6eola distruge rezervele de vita5ina # din organis5ul
afectatD se reco5and9 4 desigurD de c9tre 5edicul care asist9 gravida6olnav9 de ru6eola 4 ad5inistrarea unui trata5ent care include Gi
vita5ina #.
#lte for5e de infecie virotic9 a gravidelorD infecii care /ot
aciona nociv asu/ra f9tului Gi /ot deter5ina a/ariia du/9 naGtere a
unor cazuri de deficien9 5intal9D dar Gi a altor deficieneD sunt gri/a
infecioas9D he/atita virotic9D /oarulD oreionul G.a.O gru/9 de factori care acioneaz9 /renatal o re/rezint9 Gi
infeciile de natur9 6acterian9. *intre acestea sunt a5intite 103D /.
7!2
4 tu6erculoza congenital9D careD dac9 acioneaz9 din /ri5ele luni ale
sarciniiD /oate deter5inaD fie un avort s/ontanD fie afectarea
dezvolt9rii /sihice ulterioareD inclusiv afectarea dezvolt9rii 5intale a
co/iluluiJ
>0
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
61/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
4 sifilisul congenitalD En care e@ist9 situaii de dezvoltare a/arent
nor5al9D En /ri5ii ani de via9D /entru ca ulterior s9 se /roduc9 de4
terior9ri evidente ale ca/acit9ii 5intale Gi ale conduitei ada/tative.
UneoriD se /roduc Gi ano5alii so5atice2 dentiie defor5at9D nas
En GaD Zeratite etc.
"nfeciile cu /rotozoare au ca re/rezentant /rinci/al
to@o/las5oza congenital9D /rovocat9 de un /rotozor to@o/las5a
/reluat de la ani5ale. *eGi /entru 5a5a Ens9rcinat9D aceast9 5aladie
nu /rezint9 /ericole deose6iteD desf9Gurarea ei /ut?nd fi confundat9
cu o stare gri/al9 o6iGnuit9 dureri de ca/D te5/eratur9D afectareaf9tului cu to@o/las5a are consecine graveD cu at?t 5ai accentuateD
cu c?t infecia s4a /rodus 5ai de ti5/uriuD deficiena 5intal9 a
co/ilului asociindu4seD ulteriorD cu diverse afeciuni so5aticeD cu
5icrocefalie sau cu hidrocefalieD alter9ri ale esutului nervosD cu
5odific9ri /atologice oculare etc.
'ste evident c9 En cazul acestei 5aladiiD care /oate fi luat9 deco/il Gi du/9 naGtereD /rin contact direct cu agentul /urt9tor al
infeciei 4 Gi atunci se desf9Goar9 ca o encefalit9 4 59sura cea 5ai
eficient9 o re/rezint9 /revenirea E56oln9virii.
#lte cauze /osi6ile ale deficienei 5intaleD care acioneaz9D
uneoriD asu/ra f9tului En /erioada intrauterin9D sunt2
4 inco5/ati6ilitatea factorului %hD care se /roduce atunci c?nd o5a59 cu %h negativ 4 deci a c9rei s?nge nu conine %h 4 este /ur4
t9toare a unui f9t cu %h /ozitiv 5oGtenit de la tat9D En ase5enea
situaiiD organis5ul 5a5ei /roduce Kanticor/iMD care /ot afecta Gi
siste5ul nervos al viitorului co/ilJ
4 v?rsta Enaintat9 a /9rinilor este invocat9D de ase5eneaD ca factor
/renatal al deficienei 5intaleJ de fa/tD aGa cu5 a5 5ai s/usD este
vor6aD /ro6a6ilD de o /ierdere /rin e/uizare a ca/acit9ii de /rocreaie
>1
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
62/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
a organis5ului /9rinilorJ
4 iradierea 5a5ei cu raze ;D de e@e5/lu En /ri5ele ! luni de
sarcin9.
7)-) Fac(ori care ac&io#eaz%p&%i(atal
*eGi este un /roces fiziologic nor5alD a6solut inevita6il la
de6utul vieii de sine st9t9toare a fiec9rui individD KnaGterea
re/rezint9D /entru co/ilD o schi56are radical9 a condiiilor de
e@isten9M 11!D /.>-D schi56are ce se /oate desf9Gura En conte@te
5ai 5ult sau 5ai /uin favora6ileD 5arc?nd esenial 4 Gi nuEntotdeauna /ozitiv 4 /rocesul dezvolt9rii En continuare.
-.7.1. Pe parcursul nateriiD Endeose6i En eta/a sa central9D
e@/ulzarea f9tului 4 En /rezena anu5itor condiii nefavora6ile 4 se
/ot /roduce o serie de accidenteD ca2
4 asfi@iaD /rin strangulare cu cordonul o56ilicalD /rin as/iraie de
5ucusD /rin refle@ res/irator deficitar etc.J4 he5oragiiD /etrecute la diferite niveluri ale creieruluiD inclusiv En
corte@D Gi deter5in?nd for5area unor he5ato5iD careD scleroz?ndu4
seD vor E5/iedica dezvoltarea Gi funcionarea nor5al9 a celulelor ner4
voaseJ
4 trau5atis5e 5ecaniceD /rin force/s sau a/9sare /uternic9 a ca/ului
co/ilului de oasele /elviene ale 5a5eiD Ensoite de leziuni alesu6stanei nervoase etc.
-.7.7. Printre factorii patogeni care acioneaz9 En ti5/ul naGteriiD
/ut?nd fi incri5inai En etiologia unor /osi6ile st9ri de deficien9
5intal9D tre6uie a5intiiD du/9 ". *ruu 1::!D /. 38D /re5aturitateaD
/ost45aturitatea cu greutate /rea 5are a f9tului care face dificil9
e@/ulzareaD naGterea /rin cezarian9 G.a.D toate acestea /ut?nd
>7
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
63/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
/rovoca unul sau 5ai 5ulte din accidentele a5intite 5ai susD cu
consecinele lor negative asu/ra dezvolt9rii ulterioare.
(u tre6uie uitate Ens9D cele 5enionateD c9 nu se /oate /reciza
cu e@actitate dac9 /re5aturitatea ca atare sau cauzele care au deter4
5inat /re5aturitatea Ens9Gi 4 o E56oln9vire a 5a5ei En ti5/ul
sarciniiD un trau5atis5 5ecanic sau /sihic ai acesteia G.a. 4 re/rezint9
cauza viitoarei st9ri de deficien9 5intal9 a celui care se naGte. ai
degra69 /ute5 considera c9D at?t cauzele care au acionat /renatalD
deter5in?nd naGterea /re5atur9D c?t Gi accidentele /osi6ileD suferite
En ti5/ul acestei naGteriD re/rezint9 factori etiologici cu aciunecu5ulat9.
#celaGi lucru se /oate afir5a Gi des/re naGterile cu Ent?rziereD
En cazul c9rora /ot avea consecine negative cu5ulateD at?t factorii
care au /rovocat Ent?rzierea naGterii Gi care au /utut leza ne5ilocit
siste5ul nervos al f9tuluiD c?t Gi fa/tul c9 di5ensiunile 5ai 5ari la
care a auns f9tul /?n9 En 5o5entul naGterii Ent?rziateD au EngreunattravaliulD /rovoc?ndD de ase5eneaD accidente /erinatale.
-.7.3. *u/9 /9rerea noastr9D o /ro6le59 interesant9D En ceea ce
/riveGte etiologia /renatal9 Gi /erinatal9D se refer9 4 aGa cu5 a5 5ai
5enionat En /aginile anterioare 4 la fa/tul dac9 sarcinile ge5elareD
res/ectiv naGterile de ge5eniD /ot re/rezenta un factor de riscD Ensensul deter5in9rii unei a/ariii 5ai frecventeD la co/iii ge5eniD a
deficienei 5intale.
Lntr4o investigaie organizat9 /entru a c9uta un r9s/uns acestei
/ro6le5eD s4a constatat c9 frecvena deficienei 5intale /rintre co/iii
ge5eni de v?rst9 Gcolar9 esteD /racticD du6l9 En ra/ort cu frecvena
acestei deficiene /rintre co/iii de aceeaGi v?rst9D n9scui Ens9 din
sarcini o6iGnuite.
>3
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
64/291
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
65/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
Entr4un /rocent de /?n9 la >0 s/re deficiena 5intal9M 1>D /. 73
nu ni se /are Endre/t9it9.
7)1) Fac(ori care ac&io#eaz%po)t(atal
Printre factorii etiologici /ostnataliD care acioneaz9 asu/ra
siste5ului nervos central En 5od direct sau indirectD deter5in?nd
a/ariia deficienei 5intaleD ". *ruu 1::!D /. 38 enu5era2 neuro4
infeciile 5eningiteD encefaliteD into@icaiile cu COD cu /lu56 etc.D
leziunile cere6rale /osttrau5aticeD accidentele vasculare cere6raleD
encefalo/atiile de /ost4i5unizareD 6olile organice croniceDsu6ali5entaiaD ali5entaia neraional9D condiiile neigienice.
*intre acesteaD neuro4infeciile /ar a fi cele 5ai r9s/?ndite Gi
/ericuloaseD ele /ut?nd sa re/rezinte co5/licaii ale oric9ror K6oli
infantile 6analeMD ca tuGea convulsiv9D rueolaD scarlatinaD creionulD
varicelaD dar Gi ale unor vaccin9ri de rutin9 etc. du/9 1-D /. 131. Pe
l?ng9 diferite sechele neurologiceD aceste 5aladii genereaz9 st9riD5ai 5ult sau 5ai /uin accentuateD de deficien9 5intal9.
&ravitatea leziunilor /ostnatale En scoara cere6ral9 de/indeD
5ai alesD de /erioada En care au acionat factorii res/ectiviD
afeciunile ti5/urii fiindD de regul9D 5ai accentuate Gi 5ai difuzeD
adic9 afect?nd zone 5ai Entinse din corte@. *u/9 5aturizarea fi6relor
nervoaseD inclusiv /rin 5ielinizare adic9 a/ro@i5ativ En urul v?rsteide 7 aniD aciunea factorilor nocivi esteD de regulaD 5ai restr?ns9D
leziunile av?ndD 5ai degra69D un caracter localizatD de focar.
'nu5er?ndD /rintre factorii /ostnatali ai deficienei 5intaleD
6olile croniceD su6ali5entaiaD ali5entaia neraional9 Gi condiiile
/recare de igien9D autorul citat 5ai sus ne atrageD de fa/tD atenia
asu/ra /onderii Ense5nate /e care o deinD /rintre factorii etiologici
/ostnataliD condiiile de 5ediuD 5ai ales de 5ediu social GiD En /ri5ul
>!
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
66/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
r?ndD fa5ilia co/ilului En cauz9. #stfel se Gi e@/lic9D /ro6a6ilD de ce o
/arte i5/ortant9 dintre co/iii cu deficien9 5intal9 /ro/riu4zis9D
/recu5 Gi 5area 5aoritate a celor cu fals9 deficiena 5intal9 sau cu
Kdeficien9 5intala funcional9MD cu5 o nu5esc unii autori >8
11>D /rovin din fa5ilii carenateD needucogene sau din instituii de
ocrotire /rost organizateD adic9 dintr4un 5ediu ostil co/ilului sau
dintr4un 5ediu indiferent Gi /asiv fa9 de nevoile 5ulti/le ale
acestuia.
(u este 5ai /uin adev9ratD Ens9D c9D En nu5eroase cazuriD
toc5ai En acest ti/ de 5ediu /recarD e@ist9 o 5are /ro6a6ilitate caDasu/ra co/iilor res/ectiviD En /erioada dezvolt9rii intrauterine sau En
5o5entul naGteriiD s9 fi acionat Gi unul sau chiar c?iva dintre
factorii a5intii 5ai susD ca factori etiologici /renatali sau /erinatali
ai deficienei 5intaleD En astfel de situaiiD ave5D de fa/tD de4a face cu
ceea ce s/unea5 En /ri5a /arte a acestui ca/itol c9 re/rezint9 o
/olietiologie careD acion?nd En lan de4a lungul 5ai 5ultor eta/e aleontogenezeiD deter5in9 instalarea tre/tat9 a unei deficiene 5intale
evidente Gi rezistente En faa 59surilor tera/eutice iniiate.
7)7) Fac(orip)io8&(i
*u/9 cu5 su6liniaz9 '.Berza 1::8D /. 3!D En conturarea
/ersonalit9ii handica/atului 5intal se re5arc9 rolul /e care4l oac9structurile e5oional4afectiveD aciunea acestora contri6uindD 5ai
alesD la conturarea ta6loului caracteristic unei K/siho/atologii
5arginaleM sau de grani9D din careD du/9 cu5 se GtieD fac /arte
intelectul de Urnit9 Gi falsa sau /seudodeficiena 5intal9D En astfel de
situaiiD sunt uGor de sur/rinsD du/9 /9rerea autorului citatD
Kfeno5ene de e5otivitate crescut9D /uerilis5 Gi infantilis5 afectivD
senti5ente de inferioritate Gi an@ietate general9D caracterul e@/loziv
>>
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
67/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
Gi haoticD controlul li5itat al st9rilor afectiveM. Prin aceste feno5eneD
/ersonalitatea handica/atului 5intal se contureaz9 ca i5atur9D
dizar5onic9 Gi insta6il9 co5/orta5ental.
'@ist9 o anu5it9 tendin9 de4a considera factorii /sihogeni ai
deficienei 5intale ca a/arin?nd categoriei de factori /ostnataliD
deoarece nu5eroase cazuri de frustrare afectiv9 sau de stres /sihic se
/roducD Entr4adev9rD du/9 naGterea co/iluluiD influen?nd /rocesul
dezvolt9rii sale En continuare. $otuGiD este de /referat deli5itarea
factorilor etiologici /sihogeni Entr4o categorie a/arteD din ur59toarele
5otive24 En /ri5ul r?ndD deoarece e@ist9 nu5eroase dovezi de influen4
are afectiv9 indirect9D dar Gi direct9 a f9tuluiD Enc9 En /erioada /rena4
tal9. "ndirectD influenarea se /roduce /rin starea /sihic9 Gi
e5oional9 a 5a5ei En ti5/ul sarciniiD iar aceast9 influenare /oate fi
nu doar negativ9D ci Gi una /ozitiv9D En str?ns9 leg9tur9 cu caracterul
tr9irilor gravidei. *irectD influenarea se /oate /roduce En ulti5atrei5e a sarciniiD c?nd f9tul Ence/e s9 rece/ionezeD dea ne5ilocitD
unii sti5uli din e@teriorD la care r9s/unde /rin 5iGc9ri intrauterine
sau chiar /rin anu5ite e5isiuni vocaleD 5ai 5ult sau 5ai /uin
intense du/9 103.
4 Ln al doilea r?ndD deli5itarea factorilor /sihogeni Entr4o
categorie de sine st9t9toare este deter5inat9 Gi de fa/tul c9D atuncic?nd acioneaz9 /ostnatalD ei /ot di5inua sauD di5/otriv9D /ot
accentua consecinele aciunii anterioare a altor factori.
*u/9 /9rerea noastr9D acesta esteD de altfelD unul dintre 5otivele
/entru careD En fa5iliile insta6ileD needucogene sau acolo unde se
instaleaz9 o atitudine de cul/a6ilitate fa9 de co/ilul deficient Gi de
su/ra4/rotecie a acestuiaD c?t Gi En instituiile de asisten9 Gi ocrotire
/rost organizateD co/iii fiind 5ereu negliai Gi su64sti5ulaiD
>
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
68/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
/ro/oria celor cu deficien9 5intal9 5anifest9 este 5ai 5are dec?t
En fa5iliile 6ine Enchegate sau En instituiile de ocrotire a/te s9
realizeze o asisten9 /ozitiv9D at?t En /lan 5aterialD c?t Gi En /lan
5edico4/siho4/edagogic Gi 5oral.
)itu?nd factorii /sihogeni Entr4o categorie etiologic9 a/arteD
vo5 /utea s/une 4 E5/reun9 cu Q. *ruu 1::!D /.3: 4 c9 ei /ot uca
un rol nociv deose6itD 5ai ales atunci c?nd acioneaz9 de ti5/uriu Gi
corelat cu condiii educative /recare Gi /e o /erioad9 5ai Endelungat9
de ti5/D /roduc?nd Kverita6ile ta6louri de deficien9 5intal9M.
*ar aceste Kta6louriM se deose6escD totuGiD de deficiena 5in4tal9 /rovocat9 de afeciuni organice ale siste5ului nervos centralD
5ai alesD /rin /ers/ectivele dezvolt9rii En continuare.
*ac9 aciunea altor factori nocivi /re/onderentD organiciD dar
Gi funcionali nu a avut loc sau nu va interveni /e /arcursD atunci 4/rintr4o organizare cores/unz9toare Gi c?t 5ai de ti5/uriu a
5ediuluiD /rin o/ti5izarea cli5atului /siho4afectiv 4 Kta6lourileM
a5intite vor /utea deveni reversi6ileD dezechili6rele Gi feno5enele de
dis5aturaie ale /ersonalit9ii handica/ate esto5/?ndu4se Gi
co5/ens?ndu4se tre/tat.
7);) Co#!i&ii co#6ec4(i$e !e*icie#&ei i#(ale
Ln literatura de s/ecialitate sunt descrise Gi o serie de condiii
sau factori de care de/inde gravitatea st9rii de handica/D consecutive
deficienei 5intale.
%e/roduce5D En rezu5atD c?teva dintre aceste condiii du/9
!1D /.732
>8
-
7/24/2019 Psihopedagogia Deficientului de Intelect
69/291
Universitatea Ovidius Constana. Facultatea de Psihologie
4 i5/ortana organului afectat /entru dezvoltarea Gi eficiena
5intal92 creierulD analizatorul vizual sau cel auditivD 5e56rele su/e4
rioareD 5e56rele inferioare etc.J
4 intensitatea sau gradul deficituluiJ
4 dina5ica alter9rii 4 c?nd deficitul /ierderea se /roduce 6ruscD
consecinele En /lanul vieii /sihice sunt 5ai graveJ
4 v?rsta la care s4a instalat deficitulJ cu c?t eveni5entul se /roduce
5ai de ti5/uriu inclusiv En /erioada intrauterin9D cu at?t
consecineleD En /lanul dezvolt9riiD sunt 5ai graveD afect?nd zone 5ai
e@tinse ale structurii /sihiceD En deose6iD ale structurii intelectualeJ4 5o5entul v?rsta la care se declanGeaz9 aciunea /siho4
/edagogic9 s/ecial9 4 adic9 intervenia tera/eutic9J cu c?t acest
5o5ent este 5ai a/roa/e sau coincide chiar cu eta/a o/ti59 de
for5are a funciei funciilor res/ective En stare de nor5alitateD cu
at?t 5anifestarea deficitelor va fi 5ai /uin grav9J
4 /ro5/titudinea cu care se /roduce interveniaJ cu c?t decalaul Entre5o5entul a/ariiei deficitului Gi declanGarea interveniei tera/eutice
este 5ai 5areD cu at?t consecinele vor fi 5ai grave. *e e@e5/luD nu
tre6uie aGte/tat de6utul Gcolar /entru a corecta tul6ur9rile s/ecifice
care Engreuneaz9 acest de6utD cu5 sunt tul6ur9rile 5otricitatii
5anuale fineD tul6ur9rile de organizare s/aial9D Ent?rzierile En
/rocesul lateraliz9rii funciilor organelor /erechi etc.Corectarea acestor tul6ur9ri tre6uie Ence/ut9 Enc9 din /re4
Gcolaritate Gi tre6uie saGi /ro/un9 toc5ai /reg9tirea de6utului Gcolar
eficientJ
4 calitatea vieii Gi a educaieiD at?t En fa5ilia c9reia Ei a/arine
co/ilulD c?t Gi En instituia /e care el o frecventeaz9 ca
top related