psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
Post on 06-Jul-2018
239 Views
Preview:
TRANSCRIPT
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
1/32
Curs Psihologie Organizationala
Delia Virga
Psihologia sănătăţii ocupaţionale
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
2/32
Psihologia sănătăţii ocupaţionale (engl.
occupational health psychology )
relaţionată cu psihologia sănătăţii şi derivată din psihologiaorganizaţională
Obiectivul de studiu = mediile de lucru sănătoase, definiteca fiind acelea în cadrul cărora indivizii, folosindu-şiabilităţile şi talentele, obţin performanţe înalte, satisfacţiimari şi bunăstare psihologică
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
3/32
Psihologia sănătăţii ocupaţionale (PSO)
- definire
A devenit o nouă specializare a psihologiei de abia în anii 90,
atât în Statele Unite, câtşi în Europa, mai ales în Scandinavia(Quick, 1999)
PSO constă în aplicarea psihologiei la îmbunătăţirea calităţiivieţii în muncă şi în protejarea şi promovarea securităţii,sănătăţii şi bunăstării psihologice a angajaţilor (US NationalInstitute of Occupational Safety and Health - NISOH)
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
4/32
Precizari suplimentare1. termenul de sănătate este folosit de POS ca un concept
pozitiv ce include resurse socialeşi personale, precum
şiabilităţi fizice
POS abordează sănătatea ca fiind o stare de bine completă, lanivel fizic, mintal şi social, nu doar absenţa unei
disfuncţionalităţi sau a unei infirmităţi.2. POS nu se ocupă doar de angajaţi, ci analizează şi
problematica şomerilor şi aspecte ce ţin de interfaţa muncă-
familie
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
5/32
3. POS ia în considerare patru nivele de analiză,care sunt puternic interconectate:
1) nivelul individual – mecanisme de apărare la stres, diferitesimptome, ş.a.,
2) postul de lucru – supraîncărcarea muncii, lipsa controlului,
ş.a.3) nivelul organizaţional – conflictul de rol, injustiţiaorganizaţională, ş.a.
4) nivelul extern – evenimente de viaţă
, stresul generat de viaţaprivată.
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
6/32
4. POS este o disciplină ştiinţifică şi
aplicativă
POS operează la intersecţia ştiinţei cu societatea,
viitorul acestei noi specializări ţine, deopotrivă de dinamica
internă la nivel ştiinţific dar şi de evoluţia societăţii, îngeneral
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
7/32
Perspectiva istorică asupra psihologiei sănătăţii
ocupaţionale
La finalul anilor1800 - Munsterberg a fost interesat de rănirişi accidente de la locul de muncă
Kornhauser şi-a manifestat interesul faţă de atitudini,conflicte şi relaţiile între management şi angajaţi,
Kahn a studiat conflictele de rol şi ambiguităţiiorganizaţionale din anii ’60
James de la Universitatea Harvard şi Meyer de la
Universitatea Johns Hopkins au crescut interesul faţă deigiena mentală din cadrul organizaţiilor
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
8/32
Kornhauser şi Sharp (1932), pe de o parte, şi Hersey(1932), pe de altă parte, au realizat studii empirice,timpurii, dar destul de sofisticate, asupra rolului
atitudinilorşi emo
ţiilor în bun
ăstarea psihologic
ăamuncitorilor
Alte cercetări, deopotrivă timpurii, au examinat rolulsatisfacţiei faţă de muncă
până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial,cercetarea aplicată în domeniul sănătăţii ocupaţionaleera în plină dezvoltare
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
9/32
Dupa razboi, interesul a fost comutat spre problemelegate de munca, din perspectiva managementului
cartea lui Whyte (1956) - “Omul organiza ţ ional”
Chesney şi Feuerstein (1979) au aplicat medicinacomportamentală în medii ocupaţionale, punândaccentul atât pe prevenire, măsuri corective şi
valorificarea comportamentelor, cât şi pe evaluareafactorilor de risc.
În Scandinavia, un studiu important, început în anii ’70,
investiga viaţa muncitorilor din perspectiva sănătăţiiacestora (Gardell ,1971)
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
10/32
Istoria recenta
În ianuarie 1987 a apărut primul număr al celei mai vechi reviste
de psihologie a sănătăţii ocupaţionale, Work & Stress, care, în 2000 s-a asociat cu nou-formata Academie Europeană a
Psihologiei Sănătăţii Ocupaţionale (European Academy of
Occupational Health Psychology - EA-OHP)
În 1996 a apărut şi cel de-al doilea jurnal specializat în psihologiasănătăţii ocupaţionale, Jurnalul Psihologiei Sănătăţii Ocupaţionale(Journal of Occupational Health Psychology - JOHP), o publicaţie
APA
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
11/32
Abordarea negativa – modelul de tipboala o paralelă între organizaţii şi clădiri
clădirea– care este organizaţia - este construită din idei alcătuite cuscopul de a deservi obiectivelor afacerii
Clădirea organizaţională este construită prima, şi, cel puţin în
teorie, oamenii sunt selectaţi ulterior pentru a se potrivi funcţiilor,asemănător modului în care ar putea fi plasaţi în camerele unei case.
obiectivele afacerii şi structura rezultată sunt anterioare angajaţilor,
care realizează aceste obiective se presupunea că obiectivele sunt realizate printr-un fel de potrivire
cu acea structură
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
12/32
starea de bine a organizaţiei este considerată ca primară şisupraordonată celei a indivizilor
oamenii sunt valorificaţi în funcţie de abilitatea lor de a se integra în ierarhia organizaţiei
Altfel spus, organizaţia este cea care realizează succesul, nuoamenii!
Oamenii reprezintă doar mijloacele prin care o organizaţie îşiatinge obiectivele
Sănătatea şi confortul psihologic al angajatului contează doarprin consecinţele nefaste ale lor
Sănătatea precară, distresul angajatului şi alte problemeasemănătoare au fost privite ca “erori” în sistemul organizaţionalraţional
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
13/32
Interesul organizatiei este de a repara ceea ce este nepotrivit
în legătură cu angajatul, în opoziţie cu a face ceea ce estepotrivit de la bun început.
Myers şi Diener (1995) au f ăcut observaţia că publicaţiilepsihologice centrate pe stările negative le depăşesc pe celecentrate pe stările pozitive cu o rată de 17 la 1
De aproximativ 30 de ani, în medie, pentru fiecare articoldin jurnalele de psihologie ce dezbate subiecte precum
bucurie, fericire sau satisfacţie în viaţă, există 17 articole acăror subiecte sunt furia, anxietatea sau depresia
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
14/32
Modelul de tip sanatate În perioada anilor 1980 – 1900, mediile de lucru erau, cel puţin
dintr-o anumită privinţă, foarte stresante.
Organizaţiile s-au confruntat cu un număr ridicat aldisponibilizărilor
Similar, organizaţiile au început să pretindă mai mult din partea
angajaţilor rămaşi, iar subalternii au fost nevoiţi să lucreze maimulte ore decât a trebuit să o facă iniţial
Aceşti agenţi stresori au apărut pe fondul creşterii costurilor
sănătăţii şi scăderea ofertelor de pe piaţa muncii Aceste presiuni au ridicat costurile sănătăţii angajaţilor şi au
forţat organizaţiile să acorde o mai mare atenţie acestui tip de
probleme
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
15/32
Nivele de analiză specifice psihologiei sănătăţii
ocupaţionale
Nivel organizational - solicitările postului şi
recompensele asociate acestuia, nesiguranţa din mediul delucru, controlul postului, condiţii de muncă igienice,conflict, violenţă
Nivel individual: emoţiile, abilit
ăţile, evalu
ările cognitive,reactivitatea la stres, dependenţa faţă de muncă, aspectele
etnice şi cele legate de gen Interfaţa muncă-familie: conflictul muncă-familie,
preocupările legate de îngrijirea copiilor sau persoanelor învârstă, precum şi alte politici publice sau organizaţionaleorientate spre familie
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
16/32
1. Nivelul organizational al PSO Quick (1999) = o mare parte a apariţiei stresului la nivel
individualşi organiza
ţional se explic
ăprin variabilele dincadrul organizaţiei şi mediului de lucru
atributele mediului de lucru psihosocial = expunerea petermen lung la un control scăzut asupra muncii depuse esteun factor de risc pentru mortalitatea generată de bolilecardiovasculare
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
17/32
Diferenţa între medii sănătoase de
lucru şi medii nesănătoase
Mediile sanatoase pot îmbunătăţi starea de spirit
a angajaţilor, precum şi productivitatea;
acest lucru se întâmplă atunci când angajaţiipercep că slujba pe care o au oferă o structurăpentru vieţile lor, un sentiment de satisfacţie şi de
realizareşi, de asemenea, o baz
ăpentru stima desine şi identitatea personală
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
18/32
Mediile nesanatoase
cerinţele crescute de la locul de muncă sporesc riscul
accidentelor, iar teroarea psihologică la locul de muncă este, de
asemenea, asociată cu indicatori ai sănătăţii individului
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
19/32
Strategii de prevenire în sensul modificării mediilor de lucru pentru a
preveni sau a atenua stresul de la locul demuncă:
sisteme de planificare a performanţei, leadership participativ şi
sisteme de management, precum şi planificarea unor programe de lucru flexibile
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
20/32
2. Nivelul Individual problemelor de sănătate psihică, medicale şi de
comportament, câtşi asupra vulnerabilit
ăţii la factorii derisc pentru sănătate
Această orientare are două direcţii distincte de cercetare:
1) identificarea vulnerabilităţii angajaţilor la stres şi
2) identificarea strategiilor de prevenire a stresului şi
trainingul angajaţilor
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
21/32
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
22/32
Studiul workaholismului Porter (1996) a facut o comparaţie între workaholism şi
alcoolism
Porter a plecat de la identificarea a cinci astfel decomportamente, susţinând că indivizii diferă din punctul devedere al
a) timpului îndelungat petrecut la serviciu, b) stabilirii unor standarde înalte de performanţă,
c) implicării la locul de muncă,
d) controlului asupra activităţilor desf ăşurate şi
e) modului în care se identifică cu postul
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
23/32
Aziz şi Zickar (2006), într-o cercetare mai recentă, auabordat workaholismul într-o altă perspectivă
această dependenţă reprezintă un sindrom cu cele trei
dimensiuni propuse de Spence şi Robbins (1992), – implicarea în muncă,
efortul depus şi
plăcerea de a munciWorkaholismul = munca in exces –
dar e bun sau rau?
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
24/32
A doua directie axată pe identificarea strategiilor secundare de prevenire,
eficiente în pregătirea indivizilor pentru a putea face faţăinevitabilelor responsabilităţi, agenţi stresori şi riscuri desănătate ce apar la locul de muncă
în studiile asupra exerciţiilor fizice, rezultatele cercetării
realizate de Wilcox şi Storandt (1996) au arătat că: indiviziiactivi sunt mai motivaţi intrinsec, cu o mai mare eficienţă înexerciţiu decât cei inactivi,
Ilgen (1990) a relevat că exerciţiile fizice reprezintăcomportamentul principal relaţionate cu sănătatea, fiind vizatede programele de sănătate de la locul de muncă
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
25/32
3. Interfaţa muncă-familie POS analizează oameni sănătoşi în medii sănătoase de lucru,
precum şi interacţiuni sănătoase între mediile de muncă şi
cele familiale; de asemenea, este preocupată de intervenţiilecu caracter preventiv şi terapeutic (Quick, 1996)
PSO nu este preocupată doar de ce se întâmplă cu angajaţii în organizaţiile mari, ci şi de problemele legate de şomaj şiinterferenţa muncă-familie.
PSO merge dincolo de domeniul strict organizaţional şiinclude efectele asupra sănătăţii ale domeniului din afara
muncii, precum şi impactul muncii asupra altor domenii alevieţii şi invers (Schaufeli, 2004)
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
26/32
Printre factorii de la locul de muncă ce ar trebui să fie în atenţia
managerilor o importanţă deosebită o au numărul de ore demuncă, stresul de la locul de muncă şi cantitatea de muncă.
Haar, Spell şi O’Driscoll (2003) indică managerilor o
preocupare mai atentă
asupra cantităţ
ii de muncă
alocateangajaţilor în vederea reducerii conflictului muncă-familie
conflictul muncă-familie creşte atunci când rolurile de muncă şicele legate de familie sunt importante sau centrale pentru
conceptul de sine a individului şi când sancţiuni negativeputernice pentru nepotrivirea cu cerinţele rolului suntinevitabile
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
27/32
Rezultate ale studiilor stresul legat de muncă corelează semnificativ cu
conflictul muncă-familie şi familie-muncă, iar satisfacţia în muncă este legată semnificativ de
conflictul muncă-familie, la fel ca si numărul de ore
lucrate stresul din domeniul muncii a avut cea mai
puternică relaţie cu conflictul muncă-familie şisatisfacţia faţă de familie – MA Ford, Heinen şiLangkamer (2007)
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
28/32
eg
tura dintre managementului resurselor
umane i psihologia s
n
t
ţ
ii ocupa
ţ
ionale
inovarea politicilor de management al resurselor umane
Premisa:
Dacă
organizaţiile consider
ăc
ăangaja
ţii sunt cea maivaloroasă investiţie, aceasta dovedeşte nu doar interesul lor
privind performanţa acestora (promovată de managementulresurselor umane), ci şi privind sănătatea şi starea de bine(promovate de psihologia sănătăţii ocupaţionale).
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
29/32
Puntea de leg ătură între psihologia
ocupaţională şi managementulresurselor umane
Comunitatea ştiinţifică din PSO s-a orientat: nu doar asupra aspectelor negative, care duc la boală,
absenteism sau insatisfacţie în muncă,
ci şi asupra aspectelor pozitive, care îmbunătăţesc calitateavieţii la locul de muncă şi promovează sănătatea, siguranţaşi bunăstarea psihologică a angajaţilor (Tetrick & Quick,
2003)
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
30/32
De la MRU la MCU
managementul resurselor umane suferă o
transformare radicală spre managementul capitalului uman,
în care prioritară este investiţia în identificarea, dezvoltareaşi retenţia talentelor în organizaţii, a acelor angajaţi cupotenţial şi cu motivaţie de dezvoltare profesională şipersonală.
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
31/32
Obiectivele practice ale noilor orientări în psihologiaocupaţională şi în managementul resurselor umane suntsimilare:
optimizarea funcţionării angajaţilor şi a organizaţiei!Interesele celor două domenii diferă:
psihologia ocupaţională promovează sănătatea angajaţilor,
iar managementul resurselor umane promovează sănătateaorganizaţiei
Acţionând convergent, ambele domenii pot obţine beneficii:
ceea ce este benefic pentru sănătatea şi starea de bine a angaja ţ ilor,este benefic şi organiza ţ iei, şi reciproc.
-
8/17/2019 Psihologia sanatatii ocupationale_c7.pdf
32/32
Noi concepte
Capital psihologic
Implicare in munca
Angajament organizational
Imbogatirea munca-familie Detasarea psihologica
top related