propaganda nazistă - formă de comunicare în secolul xx
Post on 13-Apr-2018
223 Views
Preview:
TRANSCRIPT
7/27/2019 Propaganda nazistă - formă de comunicare în secolul XX
http://slidepdf.com/reader/full/propaganda-nazista-forma-de-comunicare-in-secolul-xx 1/10
Letiția Iordănescu
Anul I, Grupa 5
Propaganda nazistă
În acest eseu voi prezenta conceptul de propagandă în perioada nazistă și cum s-a
manifestat aceasta în timpul dictaturii lui Hitler. Mă voi referi la contextul istoric și
caracteristicile acestuia pentru a sublinia nevoia folosirii propagandei de către regimul național-
socialist.
Acest sistem de gândire a fost caracterizat în primul rând prin amploarea catastrofei
umane pe car e a fost capabil să o genereze. Sistem totalitar, bazat pe eliminare fizică a milioane
de oameni și hrănit de fanatism, național-socialismul reprezintă o enigmă prin însuși existența sa.
(Million-Delsol, 1991, p. 53). Apărut în Germania, secolul al XX-lea, este asociat cu practica
rasismului și antisemitismului și îndreptat împotriva comunismului, ca reacție a germanilor care
s-au simțit umiliți în urma Tratatului de la Versailles.
Nazismul este asociat dictaturii lui Adolf Hitler, în special al practicilor conduse de
fuhrer în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Se consideră că în interiorul celei de -a doua
conflagrație mondială s-au derulat cu mai mare sau mai mică intensitate un război economic, un
război psihologic și propagandistic și un război al informațiilor . (Hlihor, 2007, p.159)
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, termenul de propagandă
înseamnă o acțiune de răspândire a unor idei care prezintă și susțin o teorie, o concepție, un
partid politic, cu scopul de a convinge și de a câștiga adepți . Înspre această direcție s-a îndreptat
și propaganda nazistă, încercând să ofere poporului un rezumat al doctrinei adoptate de ei. Adolf
Hitler, în lucrarea sa, „Mein Kampf” exprimă o cunoaștere intuitivă și inspirată a psihologiei
mulțimilor și schițează un portret al omului din mulțime - leneș, plin de prejudecăți, dominat de
inconștient, afectiv și pasional. (Million-Delsol, 1991, p.90). De asemenea, Hitler avea
experiență în arta propagandei, deoarece a luptat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial ca
membru al secției de propagandă.
7/27/2019 Propaganda nazistă - formă de comunicare în secolul XX
http://slidepdf.com/reader/full/propaganda-nazista-forma-de-comunicare-in-secolul-xx 2/10
Toate aceste idei, credințe și concepții au fost implementate printr -o dictatură
carismatică care să arate numai rezultatele bune, ascunzând adevărul. Hitler sesizează așteptările
mulțimilor și le servește ce așteaptă ele, scopul princi pal al propagandei partidului său fiind
slăbirea liberului arbitru al omului.
În comunicarea dintre regimul nazist, popor, dar și statele concurente, s-a intregrat minciuna,
dezinformarea, înșelarea, manipularea ca arme ale propagandei. Ținând cont de receptorul
mesajelor sale, au existat mai multe forme de propagandă nazistă care au avut scopuri comune:
repunerea Germaniei umilite în Primul Război Mondial în drepturile sale legitime, să dovedească
faptul că germanii sunt o rasă superioară, combaterea zvonurilor lansate în opinia publică
germană de dușmanii poporului, lupta pentru o nouă ordine mondială, lupta împotriva
comunismului și a regimurilor democatice „degenerate”, eliminarea evreilor. (Hlihor, 2007,
p.172)Așa cum am menționat anterior, instrumentul nazist numit propagandă a îmbrăcat mai multe
forme în contextul unui război secundar, psihologic care se petrecea în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial. Propaganda neagră a fost un tip de propagandă care se utiliza contra Marii
Britanii și Franței care presupunea intrarea clandestină pe frecvențele radio ale țărilor inamice
țintă și emiteau știri și comunicate în numele așa-zisei opoziții politice din acea țară. Propaganda
albă, pe de altă parte era destinată și țărilor aliate și presupunea mesaje care erau folosite de
media din țările respective. Propaganda destinată frontului a folosit și ea toate mijloacele tehnice
existente atunci de transmitere a unor mesaje, dar agenți și colaboratori plătiți din teritorile
ocupate de germani. Propaganda propriilor militari s-a desfășurat prin media și industria de
divertisment susținând mesajul de apărare a Europei în fața barbariei bolșevice și comuniste.(
Hlihor, 2007, p.172) Propaganda destinată inamicilor și trupelor sale cuprindea o rază mare de
acțiune, deoarece au indus în opinia publică din Gernamania sentimentul că armata germană nu
poate fi înfrântă.
Propaganda infailibilităţ ii se referea la liderul Hitler și la principala sa calitate, infaibilitatea.
Acesta nu era un simplu conducător, ci un adevărat profet al Germaniei, excelând nu prin
inteligența sa, ci prin aptitudinile de a capta atenția publicului în discursurile sale, car e mai apoi
au devenit cunoscute în toată lumea. Propaganda puterii se manifesta asupra oricărui funcționar
public sau membru al opoziției, dând de înțeles populației că cine nu se supune regimului va fi
omorât. Naziștii recunoșteau mereu crimele și se mândreau cu ele cu scopul de a teroriza
7/27/2019 Propaganda nazistă - formă de comunicare în secolul XX
http://slidepdf.com/reader/full/propaganda-nazista-forma-de-comunicare-in-secolul-xx 3/10
populația. Propaganda maselor a fost la fel ca celelalte forme de propagandă care ascundea
adevărul, nedezvăluind publicului adevăratele intenții ale regimului, care scoatea la iveala o
realitate inventată, ruptă de nevoile prezentului. Fuhrerul nu lasă nimic la întâmplare, el
anticipează împotrivirile posibile și studiază treptat cum să le prevină. O întrunire ratată îl
învață că nu trebuie să influențeze mulțimea dimineața, nici chiar după-masa, ci întotdeauna
seara. El profit ă de mulțimea întrunirilor pe care le conduce ca pe un adevărat experiment, mult
mai fructuos decât o simplă experiență a celui care lucrează îndelung , dar fără spirit științific și
nu are la urmă decât intuiții trecătoare. (Million-Delsol, 1991, p.90)
Propaganda antisemită se referă la condamnarea evreilor ca fiind responsabili de toate
nenorocirile mondiale. Evreul imaginar devine antiteza arianului imaginar, acesta fiind
amenințarea principală a rasei superioare. Prin această propagandă, masele erau convinse că
evreii sunt de vină pentru toate problemele lor, iar eliminarea lor este cea mai bună soluție.Ascensiunea evreilor devenea o reală problemă, iar spiritul de ură
nu se mai manifesta doar ca o problemă națională, ci devenea
preocuparea intimă a oricărui german. Astfel, pentru ideologia
care se naște, evreul devine un sub-om: lipsit de finețe și
grandoare, supraviețuind doar ca parazit al celorlalți. (Ibidem,
p.66) Propaganda veninoasă condusă asupra evreilor a influențat
și mai mult valul antisemitic, ceea ce a culminat cu începerea
Holocaustului, inițiat de guvernul german în frunte de Adolf
Hitler, care aveau o ideologie antisemită rasistă, un plan de
exterminare a evreilor și mijloace de a face a pune în practică
acest plan. Studiile arată că au fost uciși între 5,600,000 și 6,250,000 evrei
în timpul Holocaustului.1
Propaganda lozincilor a fost cu precădere cea care a arătat geniul lui
Hitler, capacitatea sa de a capta atenția publicului, de a persuada și
manipula opinia publică. Dinainte de a ajunge la putere, Adolf Hitler a
știut cum șă-și atragă electoratul de partea sa, folosind diverse lozinci.
Acesta și-a numit partidul „Partidul Național-Socialist al Muncitorilor
Germani”, reușind să atragă atât socialiștii cât și naționaliștii. Un adevărat
1 The Holocaust Chronicle, http://www.holocaustchronicle.org/holocaustappendices.html
7/27/2019 Propaganda nazistă - formă de comunicare în secolul XX
http://slidepdf.com/reader/full/propaganda-nazista-forma-de-comunicare-in-secolul-xx 4/10
o portunist politic, Hitler a condus un joc dual prin care a reușit să atragă susținători din toate
medile sociale.
Tehnici de propagandă
Mitul lui Hitler s-a construit pe baze unei propagande riguroase care au indus în
opinia publică germană imaginea conducătorului ca fiind „întruchiparea legii și ordinii”,
reprezentantul „justiției populare”, vocea ”sentimentului sănătos al
poporului”. Până în 1933, propaganda nazistă reușise să facă din
”autoritatea carismatică” un adevărat lider pe care Națiunea îl aștepta.
Propaganda nazistă a monopolizat întreaga presă germană, iar cei care
nu-l apreciau pe Hitler erau fie încarcerați fie reduși la tăcere. Acesta
era prezentat națiunii ca fiind un simplu muncitor care a luptat pentru
Germania. Propaganda susținea că Națiunea își regăsise identitatea în
persoana lui Hitler. În plus, Goebbels a folosit pentru propagandă, pe
lângă reușitele pe plan politic, și calitățile personale ale Fuhrerului:
simplitatea și modestia, eforturile depuse pentru poporul german, severitatea. La asta se adăuga
imaginea omului singur și trist care a sacrificat totul, inclusiv fericirea personală și viața privată,
pentru poporul său.2
Elementul de cenzură și control al informațiilor a facilitat propaganda nazistă în
sensul prezentării publicului numai informațiile dorite de ei și ascunderea adevărului important.Astfel, s-a înființat Ministerul Propagandei și Culturii, codus de Joseph Goebbels care a finanțat
posturi de radio, presă și studioruri cinematografice prin care se transmiteau mesaje menite să
zdruncine moralul adversarului și să impună idea că germanii au o cultură superioară datorită
superiorității rasei ariene. (Hlihor, 2007, p.170) Conform autoarei Mioara Anton în cartea sa
„Propagandă și război. Campania de Est”, se estimează că numai în primul an de propagandă
s-au lansat peste două milioane de broșuri, peste șapte milioane de postere, șaizeci milioane de
ziare și mai multe zeci de afișe, manifeste și alte materiale. Pe lânga materialele printate, Hitler a
pus stăpânire și pe întreaga industrie cinematografică, la 1 Mai 1934, angajații studioului de film
UFA – Berlin au depus jurământ de credință conducătorului și au creat filme precum Romanze in
Moll ( Romance in a Minor Key, 1943), Große Freiheit Nr. 7 (The Great Freedom, No. 7 , 1944),
și Unter den Brücken (Under the Bridges, 1945).
2 Mitul lui Hitler, http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/mitul-lui-hitler
7/27/2019 Propaganda nazistă - formă de comunicare în secolul XX
http://slidepdf.com/reader/full/propaganda-nazista-forma-de-comunicare-in-secolul-xx 5/10
În opera sa, „Mein Kampf”, Hitler prevăzuse că libertatea presei va fi abolită, astfel
regimul a pus stăpânire și pe radio. Goebbels a concentrat în mâinile sale întreaga rețea de
radiodifuziune și a subvenționat producția de receptoare pentru ca discursurile dictatorului să
fie auzite oriunde și oricum. (Hlihor, 2007, p.72) Astfel, prin intermediul radioului, regimul a
controlat opinia publică și a manipulat ideile sale cu privire la fuhrer, la percepția asupra
Germaniei, și asupra „dușmanilor poporului”. Campania a fost un succes, o rețea de 130 de
emițătoare radio transmiteau în 53 de limbi, 180 de programe de știri. (Hlihor, 2007, p. 72)
Propaganda nu s-a oprit aici, ci a continuat și mai departe pe plan extern, după înfrângerile de la
Stalingrad și Kursk, mesajul propagangistic pentru proprii soldați se schimbă, făcând apel la
disensiunile dintre competitorii Germaniei. Problemele în propagandă au început la această fază,
când așteptările pentru succes era mult prea mari. Eșecurile
au cauzat neîncrederea, creșterea greutății războiului pentru poporul german, iar Goebbels a cerut creșterea propagandei
pentru a nu face victoria să pară ușoară pentru inamicii
Germaniei.
Propaganda s-a manifestat și în ziare. Völkischer
Beobachter („People's Observer”) a fost ziarul official al
NSDAP din Decembrie 1920. În el se scria despre ideologia
nazistă, răutățile evreismului și bolșevismului și mai ales
umilința națională cauzată de Tratatul de la Versailles. În
1926, publicației s-a alăturat și Der Angriff („The Attack”),
un ziar săptămânal fondat de Joseph Goebbels, care era creat în special pentru a ataca principalii
oponenți politici și evreii. Cuvintele folosite în aceste publicații pentru a descrie exterminarea
evreilor erau de altfel cele folosite pentru generalizarea eutanasiei: operații de „curățire” și
„asanare”.
Mesajele dure, în antiteză cu posterele întruchipându-l pe conducător ca fiind salvatorul Națiunii
au manipulat opinia publică, astfel încât regimul a putut să-și câștige puterea pe cale legală fără
să-și ascundă măcar scopurile.
Activitatea de propagandă a nazismului a avut ca țintă propria opinie publică, opinia
publică internațională și armatele adverse. Tematica și modalitățiile de exprimare au variat în
funcție de scop, resurse și caracteristicile țintei. (Hilhor, 2007, p.178) Dat fiind faptul că regimul
7/27/2019 Propaganda nazistă - formă de comunicare în secolul XX
http://slidepdf.com/reader/full/propaganda-nazista-forma-de-comunicare-in-secolul-xx 6/10
și-a extins propaganda atât în media (ziare, televiziune, radio), în publicitate (prin postere, afișe),
cinematografie, editarea, reuniuni politice, dar și prin desființarea partidelor opuse, și-a atins
scopul și a ajuns să controleze întreaga viață publică germană. Controlul s-a manifestat și în viața
culturală. S-a înființat Casa Culturii care supraveghea artiştii şi intelectualii, responsabilă printre
altele şi de ordonarea arderii cărţilor lui Voltaire, Marx, Freud, Reich, Rolland. Nazismul aruncă
astfel în aer tot ce provine din exterior, dar și din interior ce nu se află în concordanță cu
ideologia sa și reușește să antreneze populația să devină rasistă și antisemită.
Bibliografie
1. Hlihor, Constantin. Comunicarea în conflictele și crizele internaționale. București : comunicare.ro,
2007.
2. Millon-Delsol, Chantal. Ideile Politice ale Secolului XX. s.l. : Polirom, 1991.
Surse internet
Mitul lui Hitler, http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/mitul-lui-hitler
The Holocaust Chronicle, http://www.holocaustchronicle.org/holocaustappendices.html
Puterea lui Hitler, http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/puterea-lui-hitler-propaganda-
politie-politica
7/27/2019 Propaganda nazistă - formă de comunicare în secolul XX
http://slidepdf.com/reader/full/propaganda-nazista-forma-de-comunicare-in-secolul-xx 7/10
ANEXE
7/27/2019 Propaganda nazistă - formă de comunicare în secolul XX
http://slidepdf.com/reader/full/propaganda-nazista-forma-de-comunicare-in-secolul-xx 8/10
7/27/2019 Propaganda nazistă - formă de comunicare în secolul XX
http://slidepdf.com/reader/full/propaganda-nazista-forma-de-comunicare-in-secolul-xx 9/10
top related