proiectul pn-ii-pt-pcca-2013-4-0687. nr. 96/2014 soluții ... · reliefului, iar, pe de altă...
Post on 14-Sep-2019
41 Views
Preview:
TRANSCRIPT
INSTITUTUL DE CERCETĂRI ŞI AMENAJĂRI SILVICE
Registrul comerţului J 40/450/1991 - Cod de înregistrare fiscală RO 2607964/1992 Oraș Voluntari, Bulevardul Eroilor nr. 128, cod 077190, judeţul ILFOV
Telefon: 3503238; 3503239; 3503240; 3503241; 3503242; 3503243; 3503244;
Fax: 3503245
email: icas@icas.ro http://www.icas.ro
Proiectul PN-II-PT-PCCA-2013-4-0687. Nr. 96/2014
Soluții ecologice pentru amenajarea albiilor
torențiale din ariile naturale protejate ROSCI0207
Postăvaru, ROSCI0195 Piatra Mare și ROSCI0038
Ciucaș
Etapa I
Raport științific parțial
Brașov 2014
ICAS
Prezenta lucrare a fost întocmită de un colectiv, după cum urmează:
Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice:
dr. ing. Nicu Constantin TUDOSE
dr. ing. Șerban Octavian DAVIDESCU
ing. drd. Corina GANCZ
ing. Cezar UNGUREAN
ing. Andrei ADORJANI
ing. Adriana DAVIDESCU
sing. Dorin DAVID
Universitatea „Transilvania” din Brașov:
conf. dr. ing. Mihai NIȚĂ
prof. univ. dr. ing. Ioan CLINCIU – membru corespondent ASAS
ing. Vasile TĂTAR
Mulțumim și următoarelor persoane pentru contribuția lor și ajutorul acordat la culegerea datelor de teren și
interpretarea rezultatelor obținute:
Regia Publică Locală a Pădurilor Săcele R.A.
ing. Ioan ILLYES
ing. Sorin HERMENEAN
ing. Daniel MILCĂ
păd. Șerban NICOLAE
Regia Publică a Pădurilor Kronstadt R.A.
ing. Ciprian COJANU
ing. Dan Viciu OLTEANU
ing. Marius MIRIȚĂ
ing. George CLINCIU
ing. Dragoș MOLDOVANU
păd. Alexandru BENEDEK
RAPORT DE ACTIVITATE AL ETAPEI I
Contract nr. 96/2014 Denumirea Programului din PN II Parteneriate în domenii prioritare Titlu proiect Soluții ecologice pentru amenajarea albiilor torențiale din ariile
naturale protejate ROSCI0207 Postăvaru, ROSCI0195 Piatra Mare și ROSCI0038 Ciucaș
Scopul proiectului Fundamentarea științifică și testarea unor metode și procedee ecologice de punere în siguranță și conservare a lucrărilor hidrotehnice existente, utilizate pentru corectarea torenților, precum și a unor metode și procedee ecologice de management a zonelor cu risc torențial în arii naturale protejate.
Obiectivele proiectului 1. Implementarea unui sistem de monitorizare a lucrărilor hidrotehnice din ariile naturale protejate; 2. Stabilirea metodelor ecologice de punere în siguranță și conservare a sistemelor hidrotehnice existente; 3. Identificarea unor zone cu risc torențial din ariile naturale protejate; 4. Stabilirea măsurilor de management ale zonelor cu risc torențial; 5. Aplicarea unora din metodele propuse de punere în siguranță a lucrărilor existente și de consolidare a albiilor torențiale neamenajate
Etapa I Denumire etapă Inventarierea lucrărilor hidrotehnice din ariile naturale protejate și
identificarea obiectivelor periclitate de viituri Rezultate obținute 1. Instrucțiuni privind monitorizarea lucrărilor hidrotehnice de
amenajare a albiilor torențiale 2. Pagina web a proiectului 3. Bază de date privind lucrările hidrotehnice administrate de RPLP Săcele și RPLP Kronstadt din siturile Natura 2000 studiate
REZUMATUL ETAPEIREZUMATUL ETAPEIREZUMATUL ETAPEIREZUMATUL ETAPEI
În prima etapă a proiectului de cercetare au fost desfășurate activități incluse în trei din cele cinci
obiective specifice. A fost finalizat inventarul lucrărilor hidrotehnice de amenajare a torenților administrate de
RPLP Săcele și RPLP Kronstadt. În acest fel a fost încheiat un pas indispensabil al implementării sistemului de
monitorizare a lucrărilor hidrotehnice existente în siturile Natura 2000 studiate. În cadrul primului obiectiv
specific al proiectului au fost demarate și celelalte două activități definite în propunerea aprobată. S-a început
îmbunătățirea modelului matematic de evaluarea a stării lucrărilor hidrotehnice transversale fiind incluse în
ecuația indicelui de stare toate avariile definite inițial. Prin urmare ecuația progresează de la 11 variabile la 19
variabile, a căror ponderi au fost redefinite având la bază o analiză cantitativă a impactului fiecărei avarii în
parte asupra stării lucrării. S-a inițializat o arhitectură generală a bazei de date GIS alegându-se soluția
informatică care permite un acces cât mai ușor la informațiile bazei de date. În acest sens au fost alese
variante software open – source.
Au fost începute și activități aferente altor două obiective specifice și anume stabilirea categoriilor de
lucrări de reparații care vor putea fi aplicate pentru remedierea avariilor survenite în exploatarea lucrărilor
hidrotehnice inventariate și s-a efectuat o analiză bibliografică pentru a stabili măsurile și lucrările prietenoase
cu mediul care ar putea fi aplicate în amenajarea ecologică a albiilor torențiale din cele trei situri Natura 2000
analizate.
Rezultatele etapei sunt:
- Realizarea paginii web a proiectului accesibilă la adresa http://www.icasbv.ro/?page_id=1164,
care va fi permanent actualizată în funcție de rezultatele proiectului;
- Baza de date, în format excel, a lucrărilor hidrotehnice transversale aflate în administrarea RPLP
Kronstadt și RPLP Săcele, din cuprinsul ariilor protejate analizate, accesibilă de pe pagina web a
proiectului;
- Baza de date, în format excel, a canalelor de evacuare aflate în administrarea RPLP Kronstadt și
RPLP Săcele, din cuprinsul ariilor protejate analizate, accesibilă de pe pagina web a proiectului;
- „Instrucțiuni privind monitorizarea lucrărilor hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale”
accesibilă în format electronic pe pagina web a proiectului și în format hârtie, la cerere, la sediul
ICAS Brașov.
De asemenea, au fost testate diferite variante pentru a integra bazele de date în format GIS, fiind
încercate diferite variante software. După finalizarea conceptului GIS, pe site-ul proiectului va fi accesibilă
întreaga bază de date cu lucrările hidrotehnice din siturile Natura 2000 Ciucaș, Piatra Mare și Postăvaru.
DESCRIEREA DESCRIEREA DESCRIEREA DESCRIEREA ȘȘȘȘTIINTIINTIINTIINȚȚȚȚIFICĂ IFICĂ IFICĂ IFICĂ ȘȘȘȘI TEHNICĂI TEHNICĂI TEHNICĂI TEHNICĂ
1.1.1.1. INTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCEREINTRODUCERE Managementul zonelor cu risc torențial situate în arii naturale protejate implică abordări speciale prin
specificul ariei protejate. Pe de o parte, procesele torențiale reprezintă fenomene naturale de modelare a
reliefului, iar, pe de altă parte, acestea aduc prejudicii nu numai unor obiective social - economice (drumuri,
căi ferate etc.) interceptate, ci și peisajului protejat, periclitând, uneori, chiar speciile și habitatele protejate.
Refacerea echilibrului hidrologic trebuie realizat utilizând metode, tehnologii și materiale cât mai naturale.
Încadrarea unor zone în categoria ariilor naturale protejate este o acțiune de dată recentă pentru o
bună parte din suprafețele care au acest statut actualmente, așa cum se întâmplă și pentru cele trei situri
Natura 2000 care fac obiectul proiectului de față. În decursul timpului, în perimetrul actual al acestor arii
protejate au fost executate lucrări hidrotehnice de amenajare a albiilor torențiale, care necesită intervenții de
punere în siguranță. Având în vedere că la punerea lor în siguranță nu pot fi utilizate materiale convenționale
(beton, zidărie de piatră cu mortar de ciment) care ar rezolva imediat neajunsurile apărute în exploatare,
monitorizarea lor reprezintă o acțiune imperios necesară.
Cele trei arii naturale protejate, situate în centrul României, într-o zonă de interes turistic deosebit,
dispun de o bogată rețea hidrografică, o bună parte cu frecvente manifestări torențiale, având în imediata lor
vecinătate obiective economice de importanță strategică (calea ferată Predeal – Brașov, drumurile naționale 1
și 1A) care necesită protecție împotriva viiturilor.
2.2.2.2. REZULTATE REZULTATE REZULTATE REZULTATE OBOBOBOBȚȚȚȚINUTE ÎN ETAPA IINUTE ÎN ETAPA IINUTE ÎN ETAPA IINUTE ÎN ETAPA I
2.1. Inventarul lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice torențiale Implementarea unui sistem de monitorizare a lucrărilor hidrotehnice din interiorul ariilor naturale
protejate necesită realizarea unui inventar complet al tuturor structurilor cu rol de combatere a fenomenelor
torențiale din teritoriul analizat. În acest scop au fost efectuate lucrări de teren specifice care au constat în
identificarea, măsurarea elementelor caracteristice construcțiilor, evaluarea evenimentelor comportamentale
(avarii și disfuncționalități) survenite în exploatare, fotografierea acestora, înregistrarea datelor și stabilirea
amplasamentului lucrărilor hidrotehnice de corectare a torenților (latitudine, longitudine).
Datele au fost înregistrate în cadrul unor fișe tip pe categorii de lucrări (transversale și longitudinale) și
au fost centralizate într-o bază de date folosind aplicații Microsoft Office.
S-au inventariat 117 lucrări hidrotehnice (109 transversale și 8 canale de evacuare), toate situate în
bazinul hidrografic Olt (cod cadastral VIII.1, tabelul 2.1.1). Întreaga bază de date referitoare la lucrările
hidrotehnice inventariate este disponibilă la adresa http://www.icasbv.ro/?page_id=1164.
Tabel 2.1.1 Situația lucrărilor hidrotehnice inventariate pe arii naturale protejate și administratori
Arie naturală
protejată Specificații
Administrator TOTAL
RPLP Săcele RPLP Kronstadt
Ciucaș transversale 21 - 21
canale 1 - 1
Total 22 - 22
Postăvaru transversale - 30 30
canale - 5 5
Total - 35 35
Piatra Mare transversale 19 39 58
canale 1 1 2
Total 20 40 60
Total lucrări transversale 40 69 109
Total canale 2 6 8
Total general 42 75 117
Lucrările hidrotehnice transversale inventariate se clasifică, în funcție de înălțime după cum urmează:
- traverse 22 (20%)
- praguri (înălțime până la 2 m) 25 (23%)
- baraje 61 (56%).
Din punctul de vedere al tipului constructiv, cele mai multe lucrări (57) sunt de greutate cu secțiune
trapezoidală sau gabioane, 41 sunt de greutate cu fundație evazată, iar 11 sunt baraje filtrante. Materialele de
construcție utilizate cel mai frecvent sunt zidăria de piatră cu mortar de ciment (48 de lucrări) și betonul (44 de
lucrări). Au mai fost utilizate gabioane (12 lucrări), lemnul (2 lucrări), șine de cale ferată (2 lucrări) și blocuri și
casete prefabricate (1 lucrare). În cazul lucrărilor din lemn și din șine de cale ferată, aripile au fost executate
din zidărie de piatră cu mortar de ciment.
Din totalul lucrărilor inventariate, 58 au radier, iar 9 au și confuzor. Pentru reducerea energiei cinetice a
viiturilor 24 de lucrări au sistem de disipare a energiei din dinți disipatori (23 de lucrări) sau cu bazin disipator
(1 situație).
O proporție însemnată din lucrările transversale (18 piese, reprezentând 17% din numărul total de
lucrări inventariate) nu prezintă avarii, fiind în stare foarte bună de funcționare.
Lucrările hidrotehnice longitudinale identificate au constat 8 canale de evacuare a debitelor de viitură
care se racordează la podețe care subtraversează drumuri sau căi ferate. Canalele au lungimi cuprinse între
17,9 m (Ravena b268) și 113,0 m (pr. Lipiașul de Sus). Din canalele inventariate 4 sunt din beton și 4 sunt din
zidărie de piatră cu mortar de ciment. Unul dintre canalele de beton (10KB113,0 de pe v. Lipiașul de Sus) are
un sector de 50 m lungime din zidărie de piatră uscată.
Avariile survenite în exploatarea canalelor constau, preponderent, din eroziuni ale radierului (54,4% din
lungimea sectoarelor) și desprinderi ale zidurilor de conducere (45,7%). Părți însemnate ale canalelor (85,7%)
sunt parțial colmatate , fără ca obturarea secțiunii udate să depășească 20% în nicio situație.
Operatorii au constatat că în 54% din cazuri avariile sunt datorate uzurii în timp și în 29% sunt datorate
lipsei lucrărilor de întreținere (cauză care a generat și toate disfuncționalitățile).
Din punctul de vedere al stării, lucrările hidrotehnice analizate au un indice de stare mediu de 70,3, iar
pe categorii situația este următoarea (detaliată pe administratori și arii naturale protejate în tabelul 2.1.2):
- stare foarte bună 35 piese;
- stare bună 38 piese;
- stare mediocră 33 piese;
- stare rea 3 piese. Tabel 2.1.2 Starea lucrărilor hidrotehnice transversale
Arie naturală
protejată
Categorie
de stare
Administrator TOTAL
RPLP Săcele RPLP Kronstadt
Ciucaș
Foarte rea - - -
Rea 1 - 1
Mediocră 12 - 12
Bună 5 - 5
Foarte bună 3 - 3
Arie naturală
protejată
Categorie
de stare
Administrator TOTAL
RPLP Săcele RPLP Kronstadt
Postavaru
Foarte rea - - -
Rea - - -
Mediocră - 11 11
Bună - 15 15
Foarte bună - 4 4
Piatra Mare
Foarte rea - - -
Rea - 2 2
Mediocră 6 4 10
Bună 9 9 18
Foarte bună 4 24 28
Foarte rea - -
Rea 1 2 3
Mediocră 18 15 33
Bună 14 24 38
Foarte bună 7 28 35
Sistemele hidrotehnice existente sunt, la ora actuală, în stare bună, unele lucrări necesitând reparații
pentru punerea lor în siguranță.
2.2. Îmbunătățirea modelului matematic de evaluare a stării lucrărilor hidrotehnice Aprecierea stării lucrărilor hidrotehnice pe baza unui indice cumulativ al efectului diferitelor avarii
survenite în exploatare reprezintă un instrument necesar în urmărirea în exploatare a lucrărilor hidrotehnice,
acțiune care ar trebui să dețină un caracter permanent și sistematic, în special în ariile naturale protejate unde
există amenajări de combatere a torențialității.
Îmbunătățirea modelului matematic s-a făcut luând în considerare toate lucrările hidrotehnice
inventariate în perioada 2009 -2011 în cadrul proiectului „Comportarea în exploatare a lucrărilor hidrotehnice
utilizate în amenajarea albiilor torențiale din România”, finanțat de Ministerul Educației Naționale (Davidescu
et al., 2009 a, b, 2010, 2011 a, b, c). Modelul matematic inițial lua în considerare doar avariile apărute cu o
frecvență semnificativă, fiind excluse decastrările și fisurile, pentru care, frecvența de apariție fiind redusă, s-a
admis ipoteza că ele ar constitui evenimente „rare” (Davidescu et. al, 2012)
Vechiul model propunea evaluarea efectului fiecărei avarii în parte, ponderată pe baza unei analize
multicriteriale, care s-a efectuat pe baze calitative, criteriile fiind comparate două câte două și ierarhizate
subiectiv ca: importante, la fel de importante și mai puțin importante.
Avariile, survenite în perioada de exploatare, au fost evaluate din punctul de vedere al intensității.
Pentru desprinderi a fost apreciat procentul desprins din partea de lucrare afectată (zonă deversată, aripă,
radier, dinți disipatori, contrabaraj, zid de conducere, pinten). Intensitatea fisurării corpului, radierului,
zidurilor de conducere și pintenului terminal a fost exprimată prin raportul între lungimea totală a fisurilor și
înălțimea părții de lucrare afectată (în cazul fisurilor verticale) sau lungimea acesteia (pentru fisurile
orizontale). În cazul celorlalte evenimente comportamentale (decastrări, afuieri, eroziuni și fisuri ale
radierului), cuantificarea s-a făcut prin doi parametri și a fost calculat un indice numit „intensitatea
evenimentului comportamental”, în funcție de produsul celor două elemente măsurate și elementele
dimensionale ale părții de lucrare afectată.
Elementele dimensionale menționate în tabelul 2.2.1 sunt: înălțimea elevației (Ye), sarcina în deversor
(H), lungimea coronamentului (B), numărul dinților disipatori (ND), lungimea radierului (Lr), înălțimea zidurilor
de conducere (Hz), lungimea pintenului (Bp).
Tabel 2.2.1 Exprimarea intensității avariilor
Avarie
Parametri
măsurați ai avarilor
Intensitatea
avariei
Valoare
maximă
înregistrată
Intensitate
limită
relevantă
�����
Parte de
lucrare
afectată
Tip
Lucrări transversale cu radier
Lucrare propriu zisă
Decastrare Adâncime decastrare stânga (Ast)-m Adâncime decastrare dreapta (Adr)-m
��� + ��� + � 1,50 1,00
Afuiere Adâncime (A)-m Proporție afectată (P%)
� ∙ �% 4,00 2,00
Fisurare Lungimea fisurilor orizontale (Lo)-m Lungimea fisurilor verticale (Lv)-m Număr fisuri (N)
��� + ��
� + � 9,80
Desprindere zonă deversată Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00
Desprindere aripi Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00
Eroziune Adâncime eroziune (A)-cm Proporție afectată (P%)
� ∙ �% 90,00 50,00
Radier
Fisurare Număr fisuri (N) Proporție radier afectată (P%)
� ∙ �% 5,00
Desprindere Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00
Afuiere Adâncime (A) Proporție afectată (P%)
� ∙ �% 4,00 1,50
Eroziune Adâncime eroziune (A) Proporție afectată (P%)
� ∙ �% 40,00 50,00
Sistem disipator
Desprindere dinți Număr de dinți rupți (Ndr) ����
1,00 1,00
Desprindere contrabaraj Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00
Ziduri de conducere
Fisurare Lungimea fisurilor orizontale (Lo) Lungimea fisurilor verticale (Lv) Număr fisuri (N)
�� + ���� 2,97
Desprindere Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00
Eroziune Adâncime eroziune (A) Proporție afectată (P%)
� ∙ �% 60,00 50,00
Pinten terminal
Decastrare Adâncime decastrare stânga (Ast) Adâncime decastrare dreapta (Adr)
��� + ����
8,00 1,00
Fisurare Lungimea fisurilor orizontale (Lo) Lungimea fisurilor verticale (Lv) Număr fisuri (N)
�� + ���� 3,96
Desprindere Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00
Eroziune Adâncime eroziune (A) Proporție afectată (P%)
� ∙ �% 50,00 50,00
Lucrări transversale fără radier
Lucrare propriu zisă
Decastrare Adâncime decastrare stânga (Ast) Adâncime decastrare dreapta (Adr)
��� + ��� + � 3,64 1,00
Afuiere Adâncime (A) Proporție afectată (P%)
� ∙ �% 3,00 2,00
Fisurare Lungimea fisurilor orizontale (Lo) Lungimea fisurilor verticale (Lv) Număr fisuri (N)
��� + ��
� + � 8,00
Desprindere zonă deversată Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00
Desprindere aripi Proporție desprinsă (P%) P% 1,00 1,00
Eroziune Adâncime eroziune (A) Proporție afectată (P%)
� ∙ �% 40,00 50,00
Am definit ca intensitate limită relevantă ca fiind valoarea intensității unei anumite avarii pentru care
efectul distructiv al avariei respective este maxim. Prin urmare dacă intensitatea unei avarii la o anumită
lucrare este mai mare decât ����� impactul asupra lucrării nu este mai pronunțat. Spre exemplu pentru o
lucrare decastrată intensitatea decastrării produce un impact crescător până când acest parametru ajunge la o
valoare egală cu înălțimea lucrării, după care, dacă avaria progresează, efectul rămâne același. Putem spune că
dacă avaria ajunge la intensitatea maximă normată, lucrarea este scoasă din uz sau se află în pericol iminent
de distrugere.
Având în vedere faptul că fisurarea reprezintă o avarie incipientă, care declanșează sau favorizează
dezvoltarea altor avarii, nu se poate stabili intensitatea limită relevantă. Numărul mare de lucrări inventariate
luate în considerare și valorile obținute experimental, ne permite, totuși, să adoptăm ca intensitate limită
relevantă, pentru această avarie, valorile 10, în cazul lucrării propriu zise și 5, pentru celelalte părți
componente.
Pentru aducerea la o scală uniformă (de la 0 la 100) a intensității tuturor avariilor consemnate în
expresia stării lucrărilor hidrotehnice a fost introdus un factor de conversie (Fc) conform relației:
� = 100�����
Analiza avariilor survenite în exploatarea lucrărilor hidrotehnice transversale s-a făcut pe categorii de
lucrări (cu și fără radier).
Fiecare lucrare inventariată a fost și evaluată vizual din punctul de vedere al stării acesteia, pe o scală de
la 1 la 5 (în care 1 reprezintă lucrare distrusă, iar 5 lucrare în stare perfectă de funcționare). Pentru toate
lucrările afectate de o anumită avarie s-a calculat „starea medie”, alături de frecvența de apariție și de
proporția lucrărilor care sunt afectate exclusiv de respectiva avarie. Datele sunt prezentate în tabelul următor. Tabel 2.2.2 Starea lucrărilor hidrotehnice transversale afectate de diferite categorii de avarii
Avarie Total
lucrări
Lucrări
afectate
Lucrări afectate
numai de avaria...
Stare
medie Parte de
lucrare afectată Tip
Lucrări cu radier
Lucrare propriu – zisă
Decastrare 1946 100 10 3,58 Afuiere 1946 164 0 2,91 Fisurare 1946 336 17 3,69 Desprindere zonă deversată 1946 504 37 3,13 Desprindere aripi 1946 214 4 2,77 Eroziune 1946 708 74 3,64
Radier
Fisurare 1946 55 3 3,60 Desprindere 1946 515 16 3,17 Afuiere 1946 711 101 3,85 Eroziune 1946 464 101 3,67
Sistem disipator
Desprindere dinți 274 108 0 3,82 Desprindere contrabaraj 94 43 0 3,28
Ziduri de conducere
Fisurare 1881 178 9 3,44 Desprindere 1881 288 8 2,88 Eroziune 1881 272 13 3,51
Pinten terminal
Decastrare 1557 59 1 3,48 Fisurare 1557 25 0 3,52 Desprindere 1557 252 4 3,00 Eroziune 1557 119 0 3,55
Lucrări fără radier
Lucrare propriu – zisă
Decastrare 1638 83 9 3,29 Afuiere 1638 806 244 3,54 Fisurare 1638 170 13 3,35 Desprindere zonă deversată 1638 633 107 2,71 Desprindere aripi 1638 287 20 2,33 Eroziune 1638 418 64 3,47
Pentru stabilirea ponderii fiecărei avarii în expresia stării lucrărilor s-a făcut o analiză multicriterială în
care s-a ținut seama de „starea medie” a lucrărilor afectate de fiecare avarie în parte, fiind comparate două
câte două toate avariile. În tabelul pătratic au fost trecute diferența dintre „starea medie” a lucrărilor afectate
de avaria de pe linie și „starea medie” a lucrărilor afectate de avaria din coloană, dacă această diferență este
pozitivă. Dacă diferența între cele două valori este negativă, în tabelul pătratic s-a trecut valoarea 0.
Un alt criteriu avut în vedere, la lucrările cu radier, îl reprezintă partea lucrării care este afectată de
avaria respectivă. Stabilirea ponderii părții de lucrare afectată s-a făcut pe baza unei alte analize
multicriteriale, ponderile rezultate fiind următoarele:
- lucrare propriu – zisă 0,50;
- radier 0,27;
- sistem disipator 0,01;
- ziduri de conducere 0,07;
- pinten terminal 0,15.
Ponderile finale pentru toate avariile consemnate sunt, pe categorii de lucrări, următoarele (tabelul
2.2.3):
Tabel 2.2.3 Ponderea avariilor în expresia stării lucrărilor hidrotehnice transversale
Avarie Pondere avarie
Parte de
lucrare afectată Tip
Lucrări cu
radier
Lucrări fără
radier
Lucrare propriu – zisă
Decastrare 0,92 2,41 Afuiere 2,52 1,79 Fisurare 0,74 2,15 Desprindere zonă deversată 1,90 5,23 Desprindere aripi 3,27 9,66 Eroziune 0,82 1,92
Radier
Fisurare 0,66 Desprindere 1,33 Afuiere 0,24 Eroziune 0,52
Sistem disipator
Desprindere dinți 0,03 Desprindere contrabaraj 0,10
Ziduri de conducere
Fisurare 0,31 Desprindere 1,00 Eroziune 0,18
Pinten terminal
Decastrare 0,59 Fisurare 0,45 Desprindere 1,18 Eroziune 0,38
Gradul de avariere al lucrărilor a fost exprimat prin intermediul indicelui de avariere calculat pe baza
relației:
�$ = %&'� ∙ �� ∙ �
în care γi reprezintă ponderea avariei; Ii intensitatea avariei (în situația în care intensitatea avariei
rezultată din calcul edepășește valoarea limită, în ecuație se trece valoarea intensității limită relevantă pentru
avaria respectivă; iar Fc reprezintă factorul de conversie la o scală unică a intensității avariilor.
Spre deosebire de metoda anterioară, unde s-a luat ca referință lucrarea cu indicele de avariere cel mai
ridicat, pentru modelul îmbunătățit s-a calculat valoarea maximă teoretică a indicelui de avariere pe categorii
de lucrări (YAREF= 31,321 pentru lucrările transversale cu radier, respectiv, 46,391 pentru cele fără radier), iar
expresia indicelui de stare devine:
�( = 100 − 100 ∙ �$�$�*+
2.3. Proiectare bază de date GIS Modelul matematic de evaluare a stării lucrărilor hidrotehnice este susținut de o bază de date. Aplicarea
modelului matematic depinde de capacitatea bazei de date de a stoca, de a fi interoperabilă și de a oferi
funcții matematice și logice de interogare. Informațiile referitoare la construcțiile hidrotehnice de corectarea
torenților pot fi administrate și gestionate sub formă de entități cu referință geografică în cadrul unei baze de
date geospațiale.
Prin bază de date geospațială se înțelege un ansamblu structurat de date, înregistrat pe suporturi
accesibile computerului, dezvoltată pentru a satisface simultan cerințele mai multor utilizatori într-un mod
selectiv, totodată atribuind informației o referință spațială (Rădulescu, 2014). Astfel, baza de date este un
ansamblu de colecții de date, organizat pe niveluri de organizare a datelor în memoria externă, coerent,
conform unor restricții de integritate, structurat, conform unui model de date, cu o redundanță minimă și
controlată, asigurată printr-o tehnică de proiectare, accesibil mai multor utilizatori în timp util.
Baza de date stochează informațiile sub formă de atribute de diferite mărime ale unor obiecte
structurate unele față de altele pe baza unor relații. O entitate (articol, înregistrare logică, obiect – aici o
construcție hidrotehnică) este un obiect distinct (construcție sau parte din aceasta) care este reprezentat în
baza de date. Un atribut este o caracteristică care descrie un aspect oarecare al obiectului care se înregistrează
în baza de date, acesta având în cadrul bazei de date GIS și o referință spațială caracterizată de un tip de
geometrie. Valoarea reprezintă mărimea ce se atribuie fiecărei caracteristici din cadrul unei entități. O relație
este o asociație între mai multe entități.
Astfel, modelul matematic se poate aplica utilizând ca suport informatic o bază de date geospațială
privitoare la lucrările hidrotehnice ca fiind un sistem informatic ce se compune din tabele interconectate,
conținând informații geografice stocate printr-un modul special (GIS) al bazei de date.
Baza de date corespunzătoare modelului matematic de evaluare a stării lucrărilor hidrotehnice are două
componente principale (lucrări transversale și canale de evacuare).
Structura de tabele corespunzătoare celor două componente (fig. 2.3.1) este grupată în două diviziuni:
tabel cu referință spațială care conține coordonatele amplasamentului lucrării hidrotehnice, respectiv, tabele
descriptive, fără referință spațială, care preiau datele conform fișelor de inventariere, denumite după cum
urmează: „General”, „Dimensionale”, „Materiale”, „Avarii_lucrare”, „Avarii_radier”, „Avarii_ziduri”,
„Avarii_pinten”, „Cauze_avarii”, ”Disfuncționalități”, „Cauze_disf”, „Observații”. Menționăm că în cazul
canalelor de evacuare nu există tabel „Avarii_lucrare” acesta referindu-se exclusiv la lucrările transversale.
Figură 2.3.1. Structura tabelelor corespunzătoare bazei de date referitoare la lucrările hidrotehnice inventariate
Baza de date, accesată prin sistemul informațional de tip GIS (Sistem Geografic Informațional), va
cuprinde informații stocate în format vector și/sau raster în funcție de specificul surselor existente. Aceasta va
permite interogarea ulterioară a informațiilor și punerea acestora la dispoziția atât a softului de administrare
cât și a altor programe specializate. Se vor putea astfel prelua și procesa aceste informații pentru susținerea
scopului proiectului.
Sistemul informatic GIS cuprinde baza de date relațională normalizată geografică și alfanumerică și are o
arhitectură client-server cu posibilități de interogare, reprezentare tematică și schimb de date în formate GIS
cunoscute și acceptate (XML și/sau SHP).
Soluția informatică a bazei de date se bazează pe o suită de aplicații open-source și de proceduri și
funcții proprii dezvoltate în limbaj PHP (Personal Home Page).
Prin dezvoltarea s-a către platforme open-source cu suport activ, aplicația informatică oferită poate fi
dezvoltată ulterior, prin alte module, în cadrul unui sistem de management cu organismele de control și
evaluare a activităților propuse. Limbajul de programare este unul flexibil, iar structura open-source a
software-ului conferă un avantaj în plus în posibilitatea de dezvoltare.
Software-ul propus este un sistem de baze de date relațional normalizat cu extensie spațială. Acesta
este capabil să păstreze integritatea și corectitudinea datelor. Softul ce asigura spațiul cibernetic bazei de date
este PostgreSQL la care se adaugă modulul specific cu referința spațială PostGIS.
PostgreSQL este un sistem de baze de date relaționale. Este disponibil gratuit sub o licență open source
de tip BSD.
Pentru testarea și implementarea modelului matematic de evaluare a stării lucrărilor hidrotehnice a fost
utilizat serviciul online oferit gratuit de către giscloud.com. (fig. 2.3.2)
Figură 2.3.2. Captură de ecran aplicație test SEEAT găzduită de GISCloud.com
Aplicația web-gis reprezintă a o interfață facilă care dă posibilitatea accesării bazei de date de către
personalul implicat în gestiunea și utilizarea datelor. În acest sens aplicația utilizată în proiect (giscloud.com)
conține următoarele unelte și facilități:
- unelte de bază GIS de vizualizare (zoom, pan), de editare a datelor spațiale stocate în format
vectorial (formate de tip punct, linie și poligon) (fig.2.3.2);
- elemente de calcul implicit a unor caracteristici dimensionale: suprafețe, perimetre, lungimi;
- integrează datele preluate cu ajutorul sistemelor de navigație de tip GPS într-un mod automat în
baza de date GIS (în vederea surprinderii realității din teren în scopul realizării unor evidențe
dinamice ușor accesibile) printr-un modul de creare a formularelor dinamice (fig. 2.3.3);
- construiește evidențele și realizarea rapoartelor (în vederea filtrării, sortării, etc.,).
Figură 2.3.3. Meniu realizare formulare
Conectarea modelului matematic la baza de date oferă numeroase posibilități de interogare a
informației. Referințele spațiale și evaluările cantitative se reunesc într-un mediu informatic propice care
facilitează interogarea datelor furnizate de modelul matematic prin diferite moduri:
1. Rapoarte dinamice predefinite
Aceste rapoarte se realizează prin comenzi de tip SQL și integrate în aplicație. Prezintă avantajul că sunt
predefinite și utilizatorul nu necesită cunoștințe în domeniu pentru a o realiza. Dezavantajul este că nu sunt
personalizabile.
Acestea se pot clasifica în:
- rapoarte privind lucrările hidrotehnice la nivel individual;
- rapoarte privind grupuri de lucrări hidrotehnice (baterii);
- rapoarte privind lucrările pe bazine hidrografice.
2. Interogări avansate realizate de utilizator în baza de date
Acest tip de interogări se adresează utilizatorilor avansați care creează rapoarte diferite față de cele
predefinite, rapoarte necesare unei acțiuni singulare.
Cu ajutorul operatorilor logici, utilizatorul își poate realiza căutări avansate și filtre în cadrul tabelelor
stocate în baza de date.
3. Filtrări avansate realizate de utilizator în componenta GIS
Anumite filtrări se pot realiza direct din hartă, avantajul acestora fiind strict legat de componenta vizuală
a raportului creat. Astfel în urma realizării raportului harta va desena doar elementele care îndeplinesc
cerințele impuse de utilizator în filtrare
2.4. Reparații ale lucrărilor hidrotehnice avariate Categoriile de lucrări de reparații vor fi stabilite în funcție de zonarea ecologică a amplasamentului
lucrării care reclamă reparațiile necesare și gradul de avariere al acesteia. Astfel în zonele de protecție strictă
nu se intervine; în zonele de protecție integrală situate în afara rezervațiilor științifice, zonele de conservare
durabilă, zonele de management durabil, zonele de dezvoltare durabilă sunt permise acțiunile de înlăturare a
efectelor unor calamități, deci se pot efectua reparațiile avariilor care se constată că au survenit ca efect al
unor viituri torențiale, cu avizul administrației ariei naturale protejate, în baza hotărârii consiliului științific și cu
aprobarea autorității publice centrale pentru protecția mediului și pădurilor.
La efectuarea reparațiilor se va ține cont de materialul de construcție al piesei existente limitându-se pe
cât posibil utilizarea betonului. Se pot promova soluții care să folosească piatra, atât la blocaje de bolovani, cât
și la zidărie. Soluțiile care combină zidăria de piatră sau betonul cu material vegetativ nu sunt recomandate,
materialele având comportare în timp extrem de diferită; materialele biologice nu sunt în măsură să asigure
readucerea la starea inițială a lucrărilor deteriorate.
Un principiu de bază care trebuie respectat la întreținerea lucrărilor de regularizare este acela al
intervenției imediate pentru înlăturarea degradărilor survenite; orice întârziere conducând la o creștere a
costurilor reparației și refacerii, iar lipsa intervențiilor se poate solda cu pagube mari (Hâncu, 1976).
2.5. Lucrări de amenajare a albiilor torențiale din ariile naturale protejate Pentru stabilirea categoriilor de lucrări, aplicabile în arii naturale protejate, este necesar să se țină cont
de speciile/habitatele protejate din cuprinsul lor. Există însă o serie de principii de bază care trebuie respectate
pentru ca lucrările să se încadreze în specificul de protecție ecologică al ariilor naturale protejate, pe de o
parte, iar pe de altă parte să îndeplinească rolul de combatere a fenomenelor torențiale și protecție a unor
obiective situate în parc sau în imediata apropiere.
Un prim principiu este acela al intervenției minime, ceea ce presupune efectuarea unui număr cât mai
mic de lucrări pe albiile torențiale.
Al doilea principiu este acela al folosirii cu precădere a materialelor locale, respectiv înierbări, brăzduiri,
lucrări din nuiele și fascine, lucrări din lemn, din piatră locală (zidărie uscată, gabioane sau zidărie cu mortar),
acestea încadrându-se cel mai bine în peisaj și în habitatele speciilor protejate.
Al treilea principiu este acela al „imitării naturii”, prin adoptarea de soluții constructive și crearea de
structuri care să se apropie cât mai mult de cele naturale.
În ceea ce privește lucrările transversale de corectare a torenților, este necesar să se accentueze rolul lor
de consolidare (a surselor de aluviuni, malurilor respectiv talvegului), în detrimentul rolului de retenție de
aluviuni. În acest mod, se pot utiliza lucrări transversale de înălțimi reduse, care să permită deplasarea fără
dificultăți a ihtiofaunei, iar pentru consolidare acestea pot fi integrate cu lucrări vegetative, care să ducă la
refacerea vegetației ripariene, care de multe ori este afectată în zonele cu torențialitate activă.
Soluțiile constructive legate de lucrările longitudinale pot fi orientate spre artificializarea minimă a
sectorului de albie pe care se aplică, prin folosirea de materiale mai puțin rigide, de lemn și asocierea cu
vegetație.
De menționat este că toate aceste recomandări pot duce la lucrări mai scumpe comparativ cu cele
aplicate în mod obișnuit în domeniul corectării torenților și/sau la creșterea numărului de intervenții necesare
până la stabilizarea fenomenelor torențiale.
În funcție de materialele de construcție din care pot fi executate lucrările transversale care pot fi
utilizate în condițiile ariilor naturale protejate analizate sunt (Munteanu et al., 1991; Munteanu et al., 1993):
1. Lucrări transversale din lemn
- Garnisajele - sunt lucrări ieftine, ușor de executat și au o mare eficiență tehnică, îndeosebi la
obârșia formațiunilor torențiale minore.
- Fascinajele – consolidează fundul albiilor torențiale și baza taluzurilor formațiunilor de eroziune
în adâncime (ogașe și ravene mici) cu grad redus de torențialitate, situate preponderent în
zonele cu substrat litologic format din nisipuri, loess sau pietrișuri cu nisip.
- Cleionajele - se folosesc la consolidarea patului formațiunilor torențiale minore (ogașe și ravene
mici și mijlocii), cu torențialitate redusă sau relativ redusă, unde nu se produc viituri cu putere
mare de distrugere. Urmărirea în exploatare și analiza acestor tipuri de lucrări au arătat că
rezultatele cele mai bune s-au obținut atunci când lucrările au fost amplasate pe albii cu
deschidere mică și relativ mică, cu maluri având gradul de instabilitate redus, pe formațiuni
torențiale unde debitele de viitură sunt mici. Acestea sunt, de regulă, ogașele și ravenele situate
la periferia formațiunilor torențiale mari (ravene mari și canale de scurgere a torenților),
formate în roci moi (nisipuri, loess, pietrișuri complexe, argile, marne, gresii) în care să se poată
bate parii, cu deosebire în zonele de coline și de dealuri.
- Pragurile și barajele din lemn – pe formațiunile cu grad de torențialitate mijlociu sau relativ
mijlociu (în locul gărdulețelor și cleionajelor). S-au remarcat prin elasticitatea lor și au dat
rezultate bune inclusiv pe văile torențiale cu maluri instabile, unde pragurile și barajele din
lemn, chiar dacă au suferit avarii, nu s-au distrus atât de ușor ca lucrările rigide realizate din
piatră etc.
2. Lucrări transversale din zidărie uscată
Zidăria din piatră uscată se folosește numai la lucrările transversale de înălțime mică – praguri,
prevăzute sau nu cu radier în bieful aval. Se amplasează de regulă la obârșia văilor torențiale, dar și în cuprinsul
ogașelor și ravenelor (mici, mijlocii și mari), dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: deschiderea albiilor nu
este mai mare de 10 – 15 m, formațiunile torențiale nu transportă aluviuni grosiere, există, pe plan local, piatră
de dimensiuni mari și în cantitate suficientă. Pentru încetinirea curentului apei pot fi utilizate baraje de mici
dimensiuni, filtrante din anrocamente (***,1998).
3. Lucrări transversale din gabioane
Ele dau rezultate bune mai ales în cazul terenurilor aluvionare recente, nestabilizate, unde lucrările
hidrotehnice transversale sunt cu atât mai expuse avariilor și mai ușor distruse cu cât sunt mai rigide.
În ce privește lucrările longitudinale acestea pot fi (Munteanu et al., 1991; Munteanu et al., 1993; ***,
1998):
- lucrări de regularizare de tip ușor arbori lestați și răgălii;
- lucrări de regularizare de tip masiv - pinteni (epiuri) - se folosesc, de regulă, pe formațiuni
torențiale cu albii largi (peste 20...30 m), cu maluri relativ stabile, dar care transportă aluviuni în
cantătăți mari.
- canale de evacuare a apelor de viitură din pământ cu sau fără îmbrăcăminte de protecție (cu
suluri de fascine, gărdulețe, cleionaje, la baza taluzurilor, în special în curbele afectate de
eroziune);
- canale de evacuare cu ziduri de conducere din lemn și/sau zidărie de piatră uscată;
Pentru consolidarea malurilor mai mult sau mai puțin instabile pot fi utilizate:
- înierbări pentru stabilizarea taluzurilor canalelor din pământ, dar și pentru fixarea taluzurilor
naturale sau artificiale;
- țesături pentru controlul eroziunii, biodegradabile care pot fi utilizate pe taluzurile și malurile
erodate până la instalarea vegetației;
- brăzduiri pentru fixarea taluzurilor canalelor artificiale, dar se pot folosi și în partea superioară a
taluzurilor de mal și în cuprinsul biefurilor dintre lucrările hidrotehnice transversale, dacă viteza
curentului nu depășește 1,5 m3/s.
- îmbrăcăminți din nuiele șub formă de palisade (straturi continue de nuiele așezate pe taluzuri)
sau îmbrăcăminți din împletituri de nuiele (sub formă de gărdulețe sau cleionaje). În primul caz
împletitura de nuiele se face sub forma de rețea romboidală cu latura de 0,75 m – 1,25 m și o
înălțime a gardului de 20 – 40 cm, în funcție de panta versantului. Suprafața din interiorul
rombului se consolidează cu brazde de iarbă și se înierbează sau se plantează. În al doilea caz,
cleionajele se amplasează la baza taluzurilor de mal. Se pot așeza pe un strat de fascine mătură,
la care vârful subțire al nuielelor este îndreptat spre curentul apei. Mai sus de cleionaj, taluzul
degradat se amenajează cu gărdulețe sau se plantează. Și în zona dintre cleionaj și albie se fac
plantații, cu sade groase de salcie sau cu puieți de plop de talie mare.
Pentru protecția taluzului drumurilor care se desfășoară de-a lungul unor cursuri de apă cu debit
însemnat vor fi utilizate apărări din căsoaie, care sunt construcții elastice și foarte rezistente la viituri, dar au
dezavantajul că putrezesc rapid și consumă material lemnos de dimensiuni mari. Se pot executa fie cu un
singur perete înspre curentul de apă, fie cu pereți dubli între care se face o umplutură de bolovani.
Altă categorie de lucrări aplicabile sunt cele din zidărie uscată:
- anrocamente formate din bolovani mari sau blocuri de piatră așezate neregulat, ce asigură o
bună protecție a taluzurilor care vin în contact direct cu apa la viituri;
- pereurile din zidărie uscată recomandate în cazul terenurilor ușor spălate de apă. În zona de
contact dintre pereu și taluz, cu deosebire în cazul taluzurilor de terenuri necoezive, sunt
posibile o serie de fenomene fizico-chimice care conduc la subminări cu caracter local sau chiar
la pierderea totală a stabilității taluzului. De aceea, se recomandă ca aplicarea și exploatarea
pereurilor să se facă în prezența unui filtru invers. Consolidările cu pereuri se extind pe taluz cel
puțin până la nivelul corespunzător debitului maxim de calcul; deasupra acestui nivel se poate
folosi o îmbrăcăminte de tip ușor;
- apărări din gabioane care se pot folosi la toate tipurile de eroziuni laterale întâlnite pe
formațiunile torențiale, ele fiind foarte elastice și rezistente la afuieri. Se recomandă să se
execute pe un strat de fascine de tip mătură, care să fie așezate normal pe direcția curentului,
cu capătul subțire al nuielelor spre apă. Sunt indicate în condițiile unor viteze ale curentului
până la 4 m3/s.
Pentru stabilizarea și consolidarea versanților pot fi utilizate terasele sprijinite pe gărdulețe sau pe
banchete (dacă este disponibilă piatră în apropiere) și terasele armate vegetativ. Pentru rețienerea apei pe
versant pot fi folosite șanțurile cu val, terasele simple, în contrapantă și gropile cu pâlnii. În cazul terenurilor
alunăcătoare, pentru colectarea și evacuarea apelor pot fi execuatate canale de coastă, captarea izvoarelor
împreună cu lucrări de nivelare a terenului.
REFERINREFERINREFERINREFERINȚEȚEȚEȚE 1. Adorjani A., Davidescu Ş., Gancz C., 2008, Combaterea eroziunii solului şi amenajarea bazinelor
hidrografice torenţiale în patrimoniul silvic al României, Silvologie vol VI – Amenajarea bazinelor
hidrografice torenţiale – Editura Academiei Române, Bucureşti pp. 169-192
2. Boix – Faios C., Barbera G.G., Lopey Bermudey F., Castillo V.M., 2007, Effects of Check Dams,
Reforestation and Land Use Changes on River Chanel Morphology: Case Study of the Rogativa
Catchment (Murcia – Spain), Science Direct – Geomorphology nr. 91, pp. 103-123
3. Davidescu Ş.O. et al. 2009a: Comportarea în exploatare a diverselor tipuri de lucrări hidrotehnice
utilizate în amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale. Proiect de cercetare PN 09460303/2009,
ICAS. 70 p.
4. Davidescu Ş.O. et al. 2009b: Inventarierea lucrărilor hidrotehnice şi a modului de îndeplinire a
obiectivelor propuse pentru B.H. Someş, S.H Crişuri, B.H. Olt, B.H Siret amonte Bistriţa şi B.H. Prut.
Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului de cercetare PN 09460303/2009, ICAS. 35 p.
5. Davidescu Ş.O. et al. 2010: Identificarea şi sistematizarea degradărilor survenite în exploatarea
lucrărilor hidrotehnice din B.H. Someş, B.H. Crişuri, B.H. Olt, B.H. Siret (amonte Bistriţa), B.H. Prut.
Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului PN09460303/2009. ICAS. 62 p.
6. Davidescu Ş.O. et al. 2011a: Inventarierea lucrărilor hidrotehnice şi a modului de îndeplinire a
obiectivelor propuse pentru B.H. Tisa, B.H. Mureş, S.H. Banat, B.H. Jiu, B.H. Argeş, B.H. Ialomiţa, B.H.
Siret aval Bistriţa şi versanţi direcţi Dunăre. Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului de cercetare
PN 09460303/2009, ICAS. 43 p.
7. Davidescu Ş.O. et al. 2011b: Identificarea şi sistematizarea degradărilor survenite în exploatarea
lucrărilor hidrotehnice din B.H. Tisa, B.H. Mureş, S.H. Banat, B.H. Jiu, B.H. Argeş, B.H. Ialomiţa, B.H.
Siret aval Bistriţa şi versanţi direcţi Dunăre. Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului
PN09460303/2009. ICAS. 63 p.
8. Davidescu Ş.O. et al. 2011c: Analiza cauzelor survenite în cursul exploatării lucrărilor hidrotehnice şi a
sistemelor de lucrări. Recomandări tehnice privind utilizarea diferitelor tipuri de lucrări în activitatea
de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale. Referat ştiinţific parţial în cadrul proiectului
PN09460303/2009. ICAS. 131 p.
9. Davidescu Ş.O., Clinciu I., Tudose N.C., Ungurean C., 2012: An evaluating methodology for torrent –
control structures condition. Annals of Forest Research, vol. 55 (1) 2012. pp 125-143.
10. Evette A., Labonne S., Rey F., Liebault F., Jancke O., Girel J., 2009. History of Bioengineering
Techniques for Erosion Control in Rivers in Western Europe.Environmental Management. Jun, 43 (6).
11. Giurgiu V., 1978, Conservarea pădurilor, Editura Ceres, Bucureşti
12. Hâncu S., 1976. Regularizarea albiilor râurilor. Editura Ceres. București 144 p.
13. McCullah, J., and D. Gray. 2005. Environmentally Sensitive Channel and Bank-Protection Measures.
NCHRP Report 544. Transportation Research Board. Washington, DC.
14. Munteanu S.A., Traci C., Clinciu I., Lazăr N., Untaru E., 1991, Amenajarea bazinelor hidrografice
torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, vol I, Editura Academiei Române, Bucureşti
15. Munteanu S.A., Traci C., Clinciu I., Lazăr N., Untaru E., Gologan V., 1993, Amenajarea bazinelor
hidrografice torenţiale prin lucrări silvice şi hidrotehnice, vol II, Editura Academiei Române, Bucureşti
16. Newbury, R. W., Gaboury, M. W., and Watson, C. 1999. Field Manual of Urban Stream Restoration—
Illinois State Water Survey, Champaign, Illinois.
17. Traci C., 1985, Impădurirea terenurilor degradate, Edit. Ceres, Bucureşti, 282 p.
18. Radulescu, F; 2014 - Baze de date. Note de curs. http://bdfr.cs.pub.ro/ - accesat 24-11-2014
19. Urechiatu M., 1987, Modul de gospodărire a pădurilor din bazinul hidrografic Valea Craiului, în
legătură cu fenomenul de „histerezis hidrologic”, Revista pădurilor, an 102, pp. 178-182
20. Vazken A., 2004, Water and Forests: from Hystorical Controversy to Scientific Debate, Journal of
Hydrology nr. 291, pp 1-27
21. Vincent M., 2003, Ètudes des mécanismes de l’écoulement sur les bassins forestiers du Mont Lozère
pendant la période de recharge post-estivale, Ètudes de Géographie Physique, nr. XXX, pp. 27-42
22. Wilm H.G., 1962, Le foret et les bassins de réception, Conferiţa FAO „Influences exerces par la foret
sur son milieu”
23. ***, 1994, Protecting Community Streams: A Guidebook for Local Governments in Georgia, Atlanta
Regional Commission.
24. ***, 1998, „Streambank Stabilization Management Measures” Arizona Department of Environmental
Quality Water Quality Division Publication Number TM 05-05 Arizona
top related