proiectarea unei cercetari psihopedag

Proiectarea unei cercetari

psihopedagogice-idei generale

Etape ale unei cercetari psihopedagogice

I. Alegerea, documentarea şi formularea temei

II.Stabilirea obiectivelor cercetării şi formularea ipotezelor

III.Metodologia cercetării- Designul cercetarii

IV.Organizarea şi desfăşurarea cercetării

V. Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor

VI.Concluzii, valorificări, limite ale cercetării

Formularea temei şi documentarea cercetării

Prezentarea modului în care s-a făcut documentarea:

ce surse au fost consultate? R:Cele primare

după ce criterii au fost alese sursele? R:noutăţii, prestigiului autorilor, accesibilităţii

când începe şi când se termină documentarea? R: începe înaintea formulării ipotezelor---continuă nelimitat, atâta timp cât există interes pentru temă

Găsirea celei mai adecvate formulări a temei date:

adecvat= clar, corect, complet, concis

adecvat= operaţionabil (care poate fi transformat în observabil, măsurabil)

adecvat=incitant, intrigant

Stabilirea obiectivelor cercetării

Răspuns la întrebarea:

Ce vreau să aflu/descopăr/fac cu tema dată(aleasă)?

Obiectivele se vor referi la acţiunile cercetătorului, formulate în temeni de finalităţi.

R:surprinderea atitudinilor declarate ale centrilor de atracţie faţă de centrii de respingere din configuraţia actuală a clasei, şi invers

R:evidenţierea legaturii dintre statutul de lider formal/informal al grupului şi performanţele şcolare

R:identificarea relaţiei dintre stima de sine a individului şi locul ocupat de acesta în sociomatricea grupului

Operaţionalizarea conceptelor Operaţionalizarea conceptelor temei de cercetare:

definirea (prin apel la resursele teoretice studiate) clara a termenilor utilizati

adoptarea conventionala a unei perspective teoretice pe baza careia se va desfasura cercetarea

Transformarea conceptelor in variabile. Pentru obţinerea variabilelor:

Trecerea de la concepte abstracte la dimensiuni

Desfacerea dimensiunii potrivite temei de cercetare în indicatori (operaţionali: concreţi, observabili, măsurabili, cuantificabili)

Reţinerea indicatorilor cei mai caracteristici, cu puterea de explicaţie cea mai mare pentru studiu (variabilele cercetării)

Operaţionalizarea conceptelor

Ex: conceptul de interacţiune interpersonală are următoarele dimensiuni: comunicare interpers., colaborare în vederea realizării unei sarcini, conflict etc.

Ex: dimensiunea comunicare interpersonală poate fi tradusă în aspecte sesizabile, măsurabile, cuantificabile: frecvenţa adresărilor, distanţa spaţială, frecvenţa alegerilor sociometrice, intensitatea preferinţelor sociometrice etc.

Formularea ipotezelor

Discuţie:

ce este o variabilă? R: o caracteristica ce variaza (are cel putin 2 modalitati de existenta)

ce este o ipoteză? R: un enunt formalizat

R: “o explicatie plauzibila ce urmeaza a fi verificata prin faptele de observatie” (Chelcea, 2007,p. 105)

care e legătura dintre variabilă şi ipoteză? R: ipoteza “vorbeste” stiintific si specific despre relatiile dintre variabile

Formularea ipotezelor

cum se formulează o ipoteză?

R: Dacă…., atunci…..

R: Cu cât……, cu atât……..

R: X influențează pe Y

R: Există o corelație (legătură) între X și Y

Formularea ipotezelor- exercitiu

Formulati 3 ipoteze specifice, respectând regula:

Fiecărei ipoteze cel puţin un obiectiv (ipoteza sa se regaseasca in cel putin un obiectiv)

Ex: Liderii formali ai grupului au performanţe şcolare superioare liderilor informali

Ex: Cu cât numărul de alegeri creşte, cu atât stima de sine a individului ales este mai ridicată

Ex: Centrii de respingere declară în proprţie mai mare atitudini de indiferenţă sau dezacord faţă de centrii de atracţie decât aceştia din urmă faţă de primii

Caractersticile unei bune ipoteze Analiza ipotezelor, conform criteriilor de formulare a

unei ipoteze valide:

Este testabilă?

Poate fi infirmată?

Este clară, fără ambiguităţi?

Are cea mai simplă formă posibilă, formulată în termeni afirmativi?

Se referă la o singură problemă (relaţie)?

Se referă la aspecte general valabile?

Este utilă?

Metodologia cercetăriiDiscuţie privind optiunile si oportunitatile

alegerii metodelor si instrumentelor de cercetare specifice, in functie de obiective+ipoteze+resurse:

Ex: prin ce măsurăm relaţiile şi configuraţia lor la nivelul unui grup?

R: m.sociometrică- chestionarul, sociomatricea

Ex: prin ce putem măsura atitudinile oamenilor?

R: m.anchetei pe bază de- chestionar sau interviu; m.interviului

Metodologia cercetării- aplicatie

În grupurile mici, se propune un lot de cercetare/eșantion şi se descrie d.p.d.v al parametrilor demografici

Tot în grupuri, se aleg metodele şi instrumentele de cercetare ce vor fi folosite, descriindu-le cât se poate de amănunţit

Grupurile îşi prezintă şi îşi argumentează pe rând alegerile şi descrierile (rezultatele muncii în echipă)

Organizarea şi desfăşurarea cercetării- aplicatie

Discuţie la nivelul grupului mare:

cum se abordează prin metoda sociometrică, o clasă de elevi?

care sunt precauţiile de care trebuie să ţinem seama când realizăm o sociograma şi o sociomatrice?

ce factori de distorsiune pot interveni?

ce rezultate putem obţine?

Analiza, prelucrarea şi interpretarea datelor- aplicatie

Sarcina de grup: calcularea indicilor sociometrici relevanţi pe baza unei sociomatrice date

Sarcina de grup: realizarea sociomatricei colective

Prezentarea şi discutarea în grupul mare a rezultatelor obţinute

La nivel de grup mare, acordarea de semnificaţie datelor obţinute, prin raportarea la ipoteze şi obiective (interpretare statistica+interpretare practica)

Concluzii, valorificări, limite

Discuţie:

Ce-am demonstrat, ce am aflat?

Ce putem face mai departe cu ceea ce am obţinut în prezenta cercetare?

Ce ne-a lipsit, ce dificultăţi am întampinat?

Ce puteam face mai bine? În ce condiţii?