proiect : „Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, de ... finala_go.pdf:...

UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Dezvoltarii Regionale si

Administratiei Publice

Inovaţie în administraţie Programul Operaţional

"Dezvoltarea Capacităţii Administrative"

Proiect

: „Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale, de evaluare şi formulare de politici macroeconomice în domeniul convergenţei economice cu UE a Comisiei Naţionale de

Prognoză”

-

Cod SMIS 27153

ACTIVITATEA DE ELABORARE A STUDIILOR

Gheorghe Oprescu

–

CEROPE Coordonator

ştiinţific

Bucureşti, 20 martie

2013

-

Creşterea economică-

Strategia “Europa 2020”

(dezvoltare sustenabilă,

inteligentă, inclusivă)-

Comparaţii cu alte SM

-

Prognoze, modele-

Indicatori de rezultat

-

Politici publice

Caracteristici

comune

Page 2

Tematici macro

Page 3

4. Revizuirea

bugetului comunitar – priorităţile României

•

Priorităţi, scenarii alternative, plusuri şi minusuri – instrumente, măsuri, politici

•

Subiecte variate –

buget european, buget naţional, politică agricolă, politică de coeziune, investiţii în energie şi în C&D, negocieri, poziţii probabile ale altor SM

•

Metodologie – abordarea principială vs. abordarea pragmatică (limitări impuse de criză şi de poziţii divergente între SM)

Page 4

4. Revizuirea

bugetului comunitar –

poziţia României

A/ Reforma veniturilor (eliminarea exceptărilor, renunţarea la actuala resursă bazată pe TVA):-

extinderea resursei bazate pe VNB

-

o taxă nouă bazată pe TVA-

taxa pe energie (creştere accize la combustibili)

-

taxa pe transporturi aeriene (taxă pe decolare, taxă pe zbor)

-

taxa pe activităţi financiare-

taxa pe tranzacţii financiare

Page 5

4. Revizuirea

bugetului comunitar – priorităţile României

B/ Reforma cheltuielilor:-

plafonarea bugetului alocat fiecărui stat (2,5% din VNB, PIB) –

RO poziţie slabă de negociere

-

alocări sporite pentru “regiunile de tranziţie”

(PIB/loc. 75- 90% din media UE) şi pentru “regiunile mai dezvoltate”

(peste 90%)-

alocări mai mari din Fondul de coeziune pentru statele sărace cu populaţie şi suprafaţă mari (RO avantajată)

-

introducerea unui Cadru Strategic Comun

–

guvernele vor semna Programe de Parteneriat

Page 6

4. Revizuirea

bugetului comunitar – priorităţile României

•Legături cu alte studii: investiţii în energie, reducerea emisiilor de gaze, IMM inovative, C&D, consolidarea exploataţiilor agricole

Page 7

4. Revizuirea

bugetului comunitar –

impactul absorbţiei

•Rol important: PTF (S11), fondurile structurale şi de coeziune, calitatea investiţiilor (către sectoarele de bunuri comercializabile

S10)

•Fondurile pentru agricultură – cu o absorbţie 60-80%, eliminarea deficitului comercial la produse agroalimentare

înainte de 2020

•Rate anuale medii de creştere economică: 4,4% (100% absorbţie), 4% (80%), 3,6% (60%)

Page 8

4. Revizuirea

bugetului comunitar – propuneri de politici/poziţii

de negociere

Politici publice:-

AM –

în subordinea

MAEur

(neînregimentat

politic)-

Companii private –

ca OI-

Depolitizarea recrutării personalului

Problema condiţionalităţilor:-

macro şi ex-post

(de rezultat) –

de acceptat de RO-

ex-ante

(crearea cadrelor strategice, eficienţa planificării pe proiecte –

în transport, energie –

eficienţa instituţiilor – planificare bugetară, achiziţii publice)

-

structurale (flexibilitatea pieţei muncii)

Page 9

4. Revizuirea

bugetului comunitar – propuneri de politici/poziţii

de negociere

PAC:•

Respingerea plafonării plăţilor

•

Respingerea ecologizării plăţilor directe•

Acceptarea unei convergenţe incomplete a plăţilor directe (în schimbul unei flexibilităţi mai mari în stabilirea pe plan naţional a condiţionalităţilor)

•

Dublarea primei pentru vânzarea terenurilor (S9)•

Descurajarea nelucrării terenurilor (impozit pentru intravilan şi la persoanele fizice)

•

Program pilot pentru apă şi canalizare, în funcţie de disponibilitatea de a plătiPage 10

4. Revizuirea

bugetului comunitar – propuneri de politici/poziţii

de negociere

Energie

(S7)-

Liberalizarea

preţurilor la gaze-

Asigurarea posibilităţii ca operatorii naţionali să-şi constituie resurse de investiţii (revenirea la OG 64/2001 –

50% din profit la stat)

Cercetare

(S6)-

Creşterea deducerii suplimentare pentru cheltuielile eligibile şi admiterea amortizării integrale, la data achiziţiei, în cazul echipamentelor pentru cercetare

-

Top 50 de proiecte de cercetare –

PPP (statul 75%)

Page 11

10. Comerţul

exterior –

problema convergenţei reale

•Convergenţa (UE15, UE10) –

rezultate ambigue, funcţie de ipotezele şi metodologiile

utilizate:

-

Indicatori

referitori la eficienţă:- PIB/locuitor, productivitate –

convergenţă- Exportul/locuitor, eficienţa energetică –

stagnant sau chiar divergenţă

- Indicatori referitori la modificările structurale:- Ponderea serviciilor (convergenţă), ponderea agriculturii (divergenţă),

rata şomajului (convergenţă UE 10, divergenţă UE 15)

Page 12

10. Comerţul

exterior –

problema convergenţei reale

•

RO faţă de media europeană:- bine: export/PIB, grad de deschidere, rata de ocupare- slab: PIB/loc., productivitate, eficienţă energetică, export/loc.

•

Calculul unui singur indicator agregat (10 indicatori) – indicele convergenţei: în 2011, RO la 63% din media

europeană.•

2000-2011 –

convergenţă către media europeană

•

Prognoza 2020 – 74% din media europeană•

Scenarii

–

creşterea eficienţei comerţului exterior şi a

ponderii exportului în PIB (prin ISD –

S11) –

accelerarea convergenţei

Page 13

10. Comerţul

exterior –

problema convergenţei reale, politici

•Strategie de export•Stimularea exporturilor –

ajutorul de stat

•Atragerea de ISD•Reprezentanţele comerciale în zone cu potenţial•Promovarea brandului de ţară şi a unor mărci cu potenţial de export

Page 14

11. Cursul

de schimb

–

problema competitivităţii

•

Cursul –

doar pe termen scurt

•

Pe termen lung –

competitivitatea non-preţ

•

RO –

factori care o influenţează negativ:- PIB potenţial doar 2% (faţă de circa 5% înainte de 2008)

• Spor natural negativ al populaţiei (din 1992)• Capacitate redusă de finanţare a sectorului bancar• Procesul de consolidare fiscală

-

Soluţie: stimularea PTF (S4)

Page 15

11. Cursul

de schimb

–

problema competitivităţii, politici

1/ Fondurile europene

-

Capacitate mai mare de stimulare a PTF decât investiţiile publice din surse naţionale sau ISD (retail, construcţii, sector financiar –

produse necomercializabile)

-

Soluţii pentru creşterea absorbţiei: -

un Consiliu privat (pe modelul Consiliului Fiscal) rapoarte publice, presiune asupra factorilor guvernamentali –

S8-

salarizare

–

bonusuri

stimulative, funcţie de gradul de absorbţie

Page 16

11. Cursul

de schimb

–

problema competitivităţii, politici

2/ Listă cu proiecte prioritare în domeniul C&D ELI, CCI Delta Dunării etc.) –

(S4)

-

Strategia Europa 2020 –

ţinta RO – 2% din PIB (adică o creştere de 4 ori a fondurilor publice şi de 5 ori a celor private –

probabil imposibil de atins S6)

-

Soluţii: surse alternative de finanţare (Bursa de valori, fond de tip venture

capital din privatizarea pachetelor minoritare la companii de stat)

Page 17

11. Cursul

de schimb

–

problema competitivităţii, politici

3/ Strategie de atragere a ISD (72% din total exporturi) –

S10

-

perspective mai favorabile de creştere: Asia, America de Nord, America de Sud

-

atragerea de ISD în:-

domenii cu potenţial de export (industrie, agricultură, turism S4)-

domenii care înglobează un nivel înalt de tehnologie (auto, IT&C, servicii medicale)

-

repartizare teritorială mai echilibrată -

dezvoltarea infrastructurii rutiere şi feroviare

Page 18

11. Cursul

de schimb

–

problema competitivităţii, politici

4/ Susţinerea agriculturii (creşterea randamentelor şi creşterea exporturilor) –

potenţial nevalorificat

-

comasarea terenurilor (prime pentru fermierii vârstnici care vând, extinderea şi la persoanele fizice a sancţiunii existente pt. terenurile nelucrate

ale persoanelor juridice –

S9)-

infrastructura de drumuri, apă şi canalizare (S4)-

stimularea investiţiilor private în industria alimentară – (S1, S9)

Page 19

11. Cursul

de schimb

–

problema competitivităţii, politici

5/ Dezvoltarea turismului –

contul curent

-

autostrăzi, aeroporturi-

ecologizarea zonelor turistice, renovarea clădirilor proprietate a statului, desfiinţarea construcţiilor ilegale

-

sprijin operatorilor din turism, participarea la târguri şi expoziţii, acţiuni împotriva turismului ilegal

-

conferinţe, simpozioane, evenimente sportive-

revitalizarea turismului de sănătate şi îngrijire

Page 20

11. Cursul

de schimb

–

problema competitivităţii, politici

6/ Îmbunătăţirea imaginii României în faţa investitorilor – împrumuturi externe mai ieftine

-

eforturi pentru includerea RO într-un indice al pieţelor emergente dezvoltat de o mare bancă de investiţii (realizat: Barclays, JP Morgan)

-

organizarea de conferinţe financiare internaţionale-

plan pe termen lung de aderare la OECD

Page 21

11. Cursul

de schimb

–

aderarea la UME, adoptarea euro

2017-2020: cea mai apropiată perioadă potenţială optimă de intrare în MRS II

- PPC: tarifele la servicii aliniate doar în procent de 36% - vor mai urma majorări

- deficit de cont curent încă ridicat, necesar de finanţare externă- grad încă redus de deschidere a economiei (elasticitatea cursului

faţă de nivelul de deschidere = 1)- prima de risc (cel mai important factor, elasticitate 2,5) –

necesitatea stabilizării economiei europene- factori politici (S4 + altele) –

procese electorale cât mai puţine

Page 22

Tematici orizontale

Page 23

3. IMM şi creşterea economică

•IMM pot contribui la creşterea PIB cu 0,5%-1% anual

•PIB este foarte senzitiv la:-

evoluţia VAB a IMM din comerţ şi industrie şi puţin senzitiv la evoluţia din servicii

-

evoluţia VAB din întreprinderile mijlocii (dimensiunea contează)

•Exporturile sunt senzitive la evoluţia exporturilor IMM din industrie şi servicii

•O creştere economică sănătoasă a IMM –

în special în zona industrie şi serviciiPage 24

3. IMM şi creşterea economică

•Problemele sectorului IMM în RO:

- masa critică (densitatea la 1000 loc mult sub media europeană)- dimensiune (micro şi mici – peste media europeană)-

structura sectorială

(majoritatea –

comerţ)-

rezilienţă (reacţia la criză şi rata de supravieţuire)

•

Rolul important al firmelor cu creştere rapidă şi al “gazelelor”

Page 25

3. IMM şi creşterea economică, politici

• Crearea unui ecosistem favorizant

IMM-urilor

(S6):

- Educaţie antreprenorială

– masa critică- Stimularea creşterii firmei –

dimensiunea-

Dezvoltarea lanţurilor de valoare în industrie şi servicii –

structura sectorială

- Asistenţă şi ghidare a firmelor noi –

rezilienţa

* Deci: politici, piaţă, structuri de sprijin, mentalitate, educaţie, infrastructuri etc.

Page 26

3. IMM şi creşterea economică, politici

•

Promovarea şi protejarea firmelor cu creştere rapidă (şi a “gazelelor”)

-

sprijin pentru formare şi dobândirea de competenţe (Economia, Munca, Educaţia)

-

sprijin pentru inovare (posibil în contextul regulilor UE privind ajutorul de stat)

-

sprijin pentru finanţare

Page 27

3. IMM şi creşterea economică, politici

•

Îmbunătăţirea metodologiei prognozei privind contribuţia IMM la creşterea economică

-

realizarea unei cercetări statistice trimestriale (inclusiv pentru avertizarea timpurie)

- obţinerea de date referitoare la capitalul uman, capitalul intelectual, investiţii în C/D

- estimarea permanentă a unor modele cu componentă autoregresivă

privind tendinţa de evoluţie a sectorului- ultima oră –

Portalul IMM-urilor

(din sept. 2013)

Page 28

6. C&D –

rolul

sectorului

privat

•

Dominantă –

inovarea nontehnologică

(organizaţională sau de marketing), faţă de cea tehnologică (de produs

sau proces)•

Scădere continuă a personalului angajat

•

Proces de decapitalizare•

Criza –

influenţă mai puternică asupra fondurilor

publice destinate CDI•

Creşterea ponderii finanţării din surse externe

•

Cooperare slabă cu mediul academic•

RO –

divergenţă continuă faţă de media UE

Page 29

6. C&D –

rolul

sectorului

privat

•

RO –

cheltuielile publice de CDI -

efecte slabe asupra profitabilităţii, eficienţei sau productivităţii

•

Cheltuielile private de CDI –

influenţă semnificativă asupra cifrei de afaceri şi productivităţii, dar nu şi asupra profitabilităţii

•

Ţinta de 2% din PIB în 2020 –

imposibil de atins (S11)

Page 30

6. C&D –

rolul

sectorului

privat, politici

A/ Politici

la nivel de sistem

1.

Elaborarea unei politici pe termen mediu şi lung de inovare în sectorul privat

-

sprijinirea transferului tehnologic-

protejarea proprietăţii intelectuale-

climat favorabil de afaceri –

(S3) –

“Ecosistem antreprenorial”

2. Politica de inovare – politică prioritară

Page 31

6. C&D –

rolul

sectorului

privat, politici

B/ Politici

cu caracter financiar

3. Creşterea alocărilor bugetare pentru CDI4. Resurse financiare pentru menţinerea sau atragerea în ţară a

tinerilor cercetători5. Sprijin financiar pentru sectorul privat în mod continuu, cu

accesare imediată şi facilă

Page 32

6. C&D –

rolul

sectorului

privat, politici

C/ Politici

vizând cadrul de reglementare

6. Revizuirea Legii brevetelor7. Facilităţi pentru cei care angajează personal pentru CDI8. Organizarea de programe de studii de masterat/doctorat

în

parteneriat

cu firme private

9. Acces liber şi coerent la datele guvernamentale privind sectorul CDI

Page 33

Tematici sectoriale

Page 34

8. Politică industrială – modificări structurale

•

Reindustrializarea

–

necesitate pentru schimbarea tiparului de creştere economică

•

Reindustrializarea

–

în consonanţă cu obiectivele Strategiei Europa 2020, cu accent pe:•

industriile inovative

(S6)•

industriile ecologice (S2)

Page 35

8. Politică industrială – modificări structurale

•

RO –

2000-2009, evoluţii pozitive: creşterea productivităţii, reducerea costurilor unitare, creşterea exporturilor şi a cotei pe piaţa mondială

•

Totuşi, nu suficient pentru a imprima o tendinţă de creştere pe termen lung pentru industria prelucrătoare în ansamblu

Page 36

8. Politică industrială – modificări structurale

•

Concentrare a forţei de muncă şi a cifrei de afaceri într-un număr restrâns de sectoare, cu grad mai redus de nivel tehnologic

•

Productivitatea –

mult sub media UE

•

Integrarea în reţele regionale de producţie

Page 37

8. Politică industrială – modificări structurale

• Pe TL (2020), modificări structurale în favoarea ramurilor:-

legate de alimentaţie şi îmbrăcăminte (alimentară, fabricarea băuturilor, încălţăminte, articole de voiaj şi marochinărie etc.)

-

bazate pe inovaţie (produse şi preparate farmaceutice, echipamente electrice, autovehicule de transport, produse chimice etc.)

- care asigură o dezvoltare bazată pe principii ecologice (colectarea şi eliminarea deşeurilor, recuperarea materialelor reciclabile

etc.)

Page 38

8. Politică industrială – modificări structurale, politici

A/ Dimensiunea economică

-

sprijin în principal nefinanciar, dar discriminatoriu:-

comunicarea cât mai bună-

asigurarea predictibilităţii-

stabilirea şi ierarhizarea priorităţilor, sprijinirea finanţării, în caz de nevoie

-

fluidizarea circuitului inovaţiei către piaţă (S6)-

relaţie mai strânsă între mediul privat şi universităţi-

universităţile –

domenii de competenţe, ofertă de cercetare

Page 39

8. Politică industrială – modificări structurale, politici

B/ Dimensiunea instituţională

-

instituţie independentă cu rol de evaluare a politicilor industriale (S11) –

evaluarea potenţialului de dezvoltare,

identificarea tendinţelor pe plan european etc.

-

centre de promovare industrială regională - dialog şi parteneriat

regional –

platforme de schimb de informaţii şi

contacte, conceperea de planuri comune de cooperare regională, cercetări de piaţă etc.)

Page 40

9. Consolidarea

exploataţiilor agricole

•

Au lipsit politicile destinate consolidării (cu excepţia rentei viagere – insuficient promovată şi nu pe TL). În plus:

-

finalizare târzie a retrocedărilor

-

costuri ridicate ale încadastrării

terenurilor

-

lipsa capitalului de lucru şi a infrastructurii

-

vârsta înaintată a celor puşi în posesie

- mentalităţi, lipsa de informaţie

Page 41

9. Consolidarea

exploataţiilor agricole

•

În condiţiile viitoarei PAC:

-

Schimbarea structurii exploataţiilor în favoarea celor între 10-100 ha

- Stimularea investiţiilor în proiecte de infrastructură privată: stocare, răcire, ambalare etc.

- Conceperea unor mari proiecte de infrastructură (irigaţii) – până în 2014, pentru a permite finanţare şi din fondurile structurale de coeziune (conectarea utilizatorilor de apă la sistem)

Page 42

9. Consolidarea

exploataţiilor agricole

•

Crearea de fonduri mutuale (protejarea veniturilor fermierilor, în condiţiile unei volatilităţi ridicate)

•

Sprijinirea accesului la finanţare bancară şi la asigurări (fonduri de garantare)

•

Crearea unui fond de asigurări (cu finanţare mixtă), din care să se acopere diferenţa de venit

faţă de media

ultimilor 5 ani •

Sprijinirea parteneriatelor

cercetare –

asociaţii de

producători –

în scopul inovării•

Camerele agricole –

servicii de consultanţă şi extensie

Page 43

9. Consolidarea

exploataţiilor agricole, politici

A/ Plăţi anuale pentru cei care participă la Schema micilor fermieri

şi care îşi transferă definitiv exploataţia altui fermier – implică poziţie activă a RO în negocierile privind menţinerea acestor prevederi (S4)

B/ Introducerea

unei scheme de ieşire din agricultură pentru

fermierii peste 65 de ani, cu exploataţii între 3-10 ha, care primesc plăţi directe (înregistraţi la APIA) –

200 Euro, de la

buget, timp de 5 ani

Page 44

9. Consolidarea

exploataţiilor agricole, politici

C/ Înfiinţarea unui oficiu de amenajare rurală:-

implementarea unor planuri de comasare a parcelelor – programe voluntare de schimb de parcele, măsurători cadastrale etc.

-

intervenţii pe piaţa funciară pentru orientarea structurii fermelor –

drept de preempţiune, facilitarea găsirii de destinatari ai terenurilor transferate prin măsurile A şi B

D/Subvenţionarea

costurilor cadastrale şi reducerea

sau eliminarea taxelor la tranzacţiile care duc la comasări

Page 45

7. Investiţii în sectorul energetic

•

Necesar de investiţii:-

2012 –

2015 –

1,8 mld. €

-

2016 –

2020 –

7 mld. €-

2021 –

2025 –

9 mld. €

•

Efect: aport la creşterea VAB (2012-2020): +(0,16%–2,16%); PIB –

4,6%

•

Impact anual asupra inflaţiei (numai investiţii): +(0,25-1,22%)•

Impact suplimentar –

creşterea preţurilor combustibililor

Page 46

7. Investiţii în sectorul energetic, politici

A/ Cadru legislativ şi de reglementare care să favorizeze atragerea de investiţii private

-

PPP –

prin management privat sau privatizare în sectorul de

generare-

Reducerea schemelor de ajutor pentru regenerabile, prea

generoase în comparaţie cu alte ţări

–

problema

credibilităţii

-

Programul energetic nuclear (unităţile 3 şi 4 – după 2020)

-

Organism de supraveghere a tranzacţiilor –

separat de

autoritatea de reglementare

Page 47

7. Investiţii în sectorul energetic, politici

B/ Strategia energetică, unită cu cea de mediu – aprobată ca lege

C/ Rezolvarea problemei suportabilităţii

facturii de energie la consumatorul casnic-

creşterea preţurilor la toate formele de energie – combustibili, energie electrică, energie termică

D/ Înfiinţarea unei autorităţi naţionale privind “Energetica urbană şi rurală”

E/ Implementarea unei scheme de obligaţii pentru furnizorii şi distribuitorii de energie

Page 48

2. Reducerea

emisiilor

de gaze

•

Strategia UE 3 x 20%•

Sectoare producătoare de emisii: energia (75% - 80%), industrie, agricultură, transporturi

•

Emisii RO 2010: -52% faţă de 1990•

Deci, RO –

eventuale probleme în respectarea ţintelor

UE doar pe TM şi TL•

“Costul”

reducerii: eventuala limitare a creşterii PIB

•

În plus: regenerabile, nuclear, gaz (generare) şi creşterea eficienţei energetice (consum)

Page 49

2. Reducerea

emisiilor

de gaze

Dar:

•

posibilitatea impunerii unei taxe asupra tuturor emisiilor

•

2020 – posibilă saturare în extinderea energiilor regenarabile

–

investiţii în reţele inteligente

•

2050 –

ţinte de reducere de 90% -

pornirea unor programe de împăduriri

Page 50

2. Reducerea

emisiilor

de gaze, politici

A/ În sectorul energetic-

păstrarea sistemului de certificate verzi

-

începerea investiţiilor în reţele-

unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă

-

eficientizarea

consumului rezidenţial-

creşterea eficienţei în transporturi şi industrie

Page 51

2. Reducerea

emisiilor

de gaze, politici

B/ În agricultură

-

corelarea strategiei actuale de împăduriri cu obiectivele privind reducerea de emisii

-

introducerea certificatelor de emisie din împăduriri în circuitul de comerţ

cu certificate

Page 52

2. Reducerea

emisiilor

de gaze, politici

C/ În finanţare

-

elaborarea unor proiecte integrate şi modulare, la nivelul oraşelor mici/medii, vizând izolarea clădirilor, energiile alternative, eficienţa consumului rezidenţial, măsuri instituţionale privind administraţia locală

Page 53

2. Reducerea

emisiilor

de gaze, politici

D/ Întărirea capacităţii de analiză şi raportare a emisiilor

-

urmărirea

evoluţiei emisiilor, prognoze privind impactul reducerii

acestora, identificarea oportunităţilor de investiţii, analiza aspectelor de preţ, competitivitate etc.

Page 54

Tematici privind factorii de producţie

Page 55

1. Piaţa muncii –

problema subocupării, probleme structurale

•

UE –

corelaţii pozitive între ponderea serviciilor (în PIB şi populaţia ocupată) şi PIB/locuitor

şi negative în cazul

industriei şi agriculturii

•

RO, probleme de structură: ultimul loc la populaţia ocupată în servicii (40,8%), primul loc la ponderea

populaţiei ocupate în agricultură (30%) –

eficienţă scăzută

•

Ţinte 2020: UE –

75%, RO –

70% (2010–58,8%)

Page 56

1. Piaţa muncii, politici

A/ Creşterea gradului de ocupare-

modernizarea sectorului agricol şi extinderea activităţilor economice în mediul rural

-

stimularea prelungirii vieţii active

-

flexibilizarea

cadrului legal

B/ Creşterea ocupării în rândul tinerilor-

stimularea angajatorilor –

absolvenţi

-

ucenicie la locul de muncă

-

stimulente pentru contracte pe perioadă nedeterminată

-

sprijin pentru crearea de microîntreprinderi

Page 57

1. Piaţa muncii, politici

C/ Creşterea capitalului uman (2020 –

26,7% absolvenţi de înv. sup. în grupa 30-34 ani)

-

programe în învăţământul superior

-

burse doctorale şi postdoctorale

-

crearea bazei de date electronice la nivel naţional pentru toţi studenţii

-

monitorizarea inserţiei pe piaţa muncii

-

creşterea cifrelor de şcolarizare pentru studiile de licenţă

-

restructurarea înv. sup. –

reducerea nr. de programe şi

creşterea nr. de studenţi/program

Page 58

1. Piaţa muncii, politici

D/ Stimularea transferului forţei de muncă din agricultură-

cursuri de calificare, îndeosebi pentru tineri

-

investiţii în infrastructură

-

încurajarea IMM

E/ Reducerea şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani)

Page 59

5. Sustenabilitatea

sistemului

de pensii

•

Creşterea

speranţei de viaţă•

Scăderea natalităţii

•

Creşterea migraţiei•

Pensionări anticipate sau datorate încadrării în grupe de muncă

•

Pensii de invaliditate fără bază legală•

Prognoze RO 2060 -

“catastrofă demografică”

•

Rata de dependenţă a vârstnicilor: 2010=32%, 2060=109%

Page 60

5. Sustenabilitatea

sistemului

de pensii, politici

A/ Înăsprirea condiţiilor şi criteriilor de pensionare anticipată şi pentru invaliditate

B/ Instituirea unui sistem contributiv al pensiilor pentru agricultori

C/ Prelungirea vieţii active a celor care îndeplinesc vârsta de pensionare

D/ Întărirea capacităţii C.N.P. de a elabora politici şi prognoze

E/ Întărirea mecanismelor de reducere a pierderilor cauzate de erori, fraudă şi corupţie

Page 61