prezentarea unui text academic loredana ivan loredana.ivan@comunicare.ro

Prezentarea unui text academic

Loredana Ivanloredana.ivan@comunicare.ro

Prezentare orală Ce tip de lucrare prezentăm? Cărui public? Care sunt elementele cheie pe care trebuie să

le transmitem neapărat? Cât timp avem la dispoziţie pentru

prezentare?

1. Introducerea Se prezintă tema de cercetare şi, pe scurt, ce

ai vrut să arăţi în lucrarea respectivă Atrage atenţia asupra temei încă din

introducere!!!!

Exemple – atragerea atenţiei asupra temei Citate Elemente surprinzătoare care pun tema într-

un context mai larg Filmuleţ (ilustrativ) Experienţe de viaţă cu relevanţă pentru temă

Exemplul 1.CitateUnui plagiator

Martial (Marcus Velerius Martialis, cca 39 – cca 104)

Poemul acesta Fidentine,Îl recunosc, e scris de mineDar îl citeşti atât de răuCă a început să fie al tău

Exemplul 2.CitateNotice and Be Noticed: The Influence of Emotion Recognition

on Popularity

It’s important to our friends to believe that we are unreservedly

frank with them, and important to the friendship that we are not

(Mignon McLaughlin, The Neurotic’s Notebook, 1960)

Exemplul 3. Punerea temei în context

Ratele abandonului şcolar la toate nivelele de educaţie au crescut în România, în ultimii 5 ani (Hatos, 2010).

Cel mai mare risc al abandonului şcolar se întâlneşte la populaţia de liceu – până la 11%

1/3 dintre elevii admişi la liceu nu reuşesc să termine liceul patru ani mai târziu

Exemplul 4. Punerea temei în context

2. Literatura consultată (literature review)

Înainte de a descrie contribuţia noastră, descriem ce se ştie deja despre temă (un istoric al temei)

Nu punem în acelaşi plan autorii clasici şi cei puţin cunoscuţi

Semnalăm astfel punctul de plecare al lucrării noastre

Recomdandări Relevanţa literaturii selectate pentru temă Actualitatea literaturii selectate Diversitatea literaturii selectate Nu doar redăm anumite aspecte, dar şi reflectăm asupra lorPersonal consider că...... Clarificăm poziţiile contradictorii Suntem analitici, critici, evaluativi faţă de literatura

prezentată Coerenţă în ceea ce prezentăm Nu abuzam de citate! Respectaţi, şi în redactarea prezentării orale, normele de

redactare academică învăţate!!!

Exemplul 1 O cercetare cu privire la abandonul şcolar la

elevii de liceu Prezentare susţinută la SNSPA, Bucureşti, 15

decembrie 2012

Predictori potenţiali al abandonului şcolar

(Finn, 1989; Fortin et al., 2006; Rumberger, 1997) Predictori individuali

(ex. Atitudinea faţă de şcoală; scopul în viaţă; nivelul performanţelor şcolare; folosirea drogurilor; comportament sexual timpuriu)

Predictori structurali

(ex. Climatul şcolar şi practicile şcolare; lipsa resurselor şi suportului, genul,etnia, rasa, mediul de rezidenţă; numărul de ore de muncă în afara şcolii)

Atitudinile faţă de educaţie şi orientarea valorică Adolescenţii declară adesea că se plictisesc la şcoală (Cumings, 2003)

Modul în care se raportează la şcoală şi dacă atribuie şcolii o valoare instrumentală – influenţează abandonul şi şansele de a termina liceul

(Alexander, Entwisle şi Horsey, 1997; Alexander et al., 2001).

În proiectul de faţă am testat influenţa orientării materialiste asupra abandonului şcolar

Orientare materialistă – importanţa satisfacţiei materiale în definirea succesului şi a satisfacţiei cu viaţă

(Sirgy, 2008)

Planuri cu privire la propriul viitor

(Adler, 1967; Tidwell, 1988; Finn şi Rock; 1997) Liceenii cu şanse mai mari de a abandona şcoala au:- Planuri vagi cu privire la viitor- Sunt nerăbdători să-şi ia o slujba- Angajament şcolar scăzut

Rezultate şcolare

Scorurile la testele naţionale – predictori mai buni

(e.g. Ridings, 2011)

Media generală (la finalul anului de studiu) – o măsură mai robustă

(e.g. Balfanz, Herzog şi MacIver, 2007)

Genul (Lessard et al., 2006) Cercetările care au controlat pentru rezultatele şcolare şi

background-ul familial au arătat că fetele au rate ale abandonului mai mici comparativ cu băieţii

Studiile care au controlat pentru atitudini şi orientarea valorilcă au arătat că nu există diferenţe semnificative de gen, privind rata abandonului

Statul socio-economic al familiei (SES)

(ex. Pomerantz, Moorman şi Litwack, 2007) Nivelul educaţioal al părinţilor Structura familiei Practicile existente în cadrul familiei Resursele familiei

Tipul de relaţii din cadrul familiei

Mediul de rezidenţă al familiei şi mobilitatea

(Van Dorn, Bowen şi Blau, 2006) Impact negativ asupra rezultatelor şcolare

Riscul abondonului la liceu creşte cu fiecare relocare a familiei(Pribesh şi Downey, 1999)

În România există diferenţe semnificative între ratele de abandon şcolar pe rural/urban

Munca în afara şcolii

Part time / voluntariatul nu este ceva comun la elevii de liceu din România

Unii din trei elevi, în special din rural, lucrează zilnic în gospodărie

Numărul de ore de muncă – un predictor important pentru angajamentul şcolar şi şansele de abandon (Warren şi Lee, 2003)

Lucrează mai mult de 7 ore pe săptămână – cresc şansele abandonului cu până la 50% (Lee şi Staff, 2007)

3. Metodologia (cercetării) Dacă lucrarea prezintă o cercetare Trebuie să specificăm ce anume am vrut să

aflăm cu această cercetare (întrebările de cercetare)

Trebuie să specificăm metoda prin care am realizat cercetarea respectivă

Participanţii la cercetare şi caracteristicile lor(vezi exemple)

Exemplu 1. Metodologia cercetării Anchetă sociologică pe un eşantion reprezentativ de liceeni

Eşantionare multistadială (N=2642)

Chestionare autoadministrate colectiv în licee

Operatori de teren special antrenaţi, care au chestionat toţi elevii din clasele selectate în eşantion

Structura chestionarului

1. Importanţa şcolii şi educaţiei pentru a reuşi în viaţă (percepţii)

2. Scala orientării valorice de tip materialist Values-Oriented Materialism Scale, VOMS, (Richins şi Dawnson, 1992)

3. Experienţe anterioare cu abandonul şcolar şi motive invocate

4. Planuri legate de viitor (inclusiv dorinţa de a urma o facultate)

5. Notele obţinute6. Caractersistici socio-demografice

Exemplul 2 Metodologia cercetării

15 interviuri în profunzime Persoane peste 65 de ani din Bucureşti, oraşe

mici şi din mediul rural, care aveau un telefon mobil

Durata medie a interviurilor 90 minute

Tabel 1. Criterii de selecţie a participanţilor (N = 16)

Femei Bărbaţi

60-65 66+ 60-65 66+

Nivel mediu de educaţie(>8 ani de şcoală)

2 2 2 2

Absolveţi de facultate 2 2 2 2

Întrebări de cercetare

1. Frecvenţa utilizării telefonului mobil, relativ la telefonul fix

2. Obiceiuri – pattern-uri de comportament în utilizarea telefonului mobil (când? unde? cum? cui?)

3. Servicii de telefonie mobilă utilizate

4. Istoria utilizării telefonului mobil

5. Avantaje şi dezavantaje percepute

4. Rezultate (analiza datelor) Numerotaţi fiecare tabel sau figură Orice tabel sau figura are un titlu – clar, specific,

autoexplicativ (care explică ce vedem în tabelul sau figura respectivă)

Titlul tabelului – sus Titlul figurii – jos (în text), sus (în prezentarea orală) Se folosesc culori în prezentarea orală (nu şi în materialul

scris) Dacă datele sunt preluate - se precizează sursa, aşa cum cităm

un text(Sursa: Analize demografice, 2012, p.4)(După S. Chelcea, 2011)Vezi exemple!!!

Figure1. Holier than thou effect. Participants have underestimated the other participants’ prosocial behavior

16,94 17,57

26,29

39,3

9 9

19,1

62,9

0

10

20

30

40

50

60

70

0 lei 5 lei 10 lei 15 lei

estimate behavior of thefellow participants

real behavior of the fellowparticipants

Dimensiune Abilităţi

Perceperea emoţiilorPercepe propriile emoţii şi emoţiile celorlalţi, precum şi emoţiile exprimate prin obiecte, artă, povestiri, muzică etc.

Facilitarea gândirii Generează, utilizează şi resimte emoţia, ca necesitate în cadrul proceselor cognitive

Înţelegerea emoţiilor Înţelege informaţiile emoţionale, înţelege cum se combină emoţiile şi cum se dezvoltă prin schimbări relaţionale. Apreciază valoarea emoţiilor în schimburile interpersonale

Gestionarea emoţiilorEste deschis(ă) la experienţe emoţionale, îşi modelează emoţiile în relaţii cu alţii, cu scopul de a susţine înţelegerea şi dezvoltarea personală

Tabel 1. Modelul cu patru dimensiuni al inteligenţei emoţionale (după Mayer şi

Salovey, 1997)

Table 2.Correlation matrix between PONS and MSCEIT (Ivan, Cicei, & Stănescu, 2012, p. 26)

Perception of emotion (PEIQ)

Emotional thinking(FEIQ)

Understandingemotions

Managing emotions

Total PONS .214** .168** .257** .202**

Body-only .177** .169** .209** .202**

Face-only .155* .290* .191** .131

* p < .05 two-tailed ** p < .01 two-tailed

Tabel cu dublă intrare Combin două aspecte în acelaşi tabel Permite o mai bună analiză a datelor Permite analize comparative Acelaşi lucru poate fi ilustrat grafic (cu bare)

Tabel 3Elevi care au fost deja în situaţia de abandon * mărimea localităţii

unde era situat liceul (%) Liceul este situat în […]

TotalSat

Oraş mic

Oraş mediu

Oraş mare

Bucureşti

Ai fost vreodată în în situaţia să abandonezi liceul?

Nu 70,0 82,3 81,5 84,1 71,9 80,6

Da 20,7 11,5 12,9 9,2 20,3 12,8

Nu ştiu/ Nu

răspund9,2 6,2 5,6 6,7 7,8 6,6

Tabel cu mai multe intrăriTable 1. Sample structure (N = 16)

60-65 cohort 66+ cohort

Gender Women 4 4

Men 4 4

Residence Bucharest 5 5

Small town (< 20.000 inhabitants)

1 2

Rural 1 2

Education Secondary level (> 8 years of school)

4 4

Higher level (college graduated) 4 4

5. Concluzii Rezumaţi cele mai importante rezultate şi

implicaţiile lor Discutaţi sau îndemnaţi la discuţie, pe baza

celor mai importante rezultate Subliniaţi posibilităţile de continuare a

cercetării Cu ce aţi contribuit la dezvoltarea domeniului

prin ceea ce aţi obţinut?

Exemplul1 Concluziile unei cercetări cu privire la gen,

rol de gen şi stil de leadership LT = stil de leadership transformaţional

Concluzii (1) Nu există diferenţe între scorurile pentru LT în funcţie

de genul biologic

Sexul psihologic (sex role) este un predictor semnificativ pentru probabilitatea subiecţilor de a adopta LT

Bărbaţii şi femeile au competenţe interpersonale diferite, în special în ce privişte decodificarea aspectelor de la nivelul corpului, dar acest aspect nu influenţează LT

Concluzii (2) Autodefinirea în termeni androgini este un predictor

important pentru adoptarea LT, în special pentru barbaţi

Autodefinirea în termeni feminini poate impiedica femeile să-şi exercite competenţele interpersonale ridicate

Experienţele personale: a avea un loc de muncă, sau a avea fraţi creează diferenţe între nivelurile de adoptare a unui anumit stil de leadership

Exemplul 2 – cercetarea privind abandonul şcolarRecomandări la nivelul politicilor publice Politici direcţionate către elevii din rural (din liceele aflate în

mediul rural)

Mijloacele de trasport la şcoală şi timpul necesar elevului pentru a ajunge la şcoală – analizaţi ca factori relevanţi pentru abandon

Programe care să insiste pe importanţa şcolii în construirea unei cariere de succes

Cunoştinţe care să aibă valoarea reală pentru elev

Evidenţierea valorii funcţionale a cunoştinţelor acumulate Accent pe utilitatea cunoştinţelor

Alte recomandări- prezentarea orală Nu citiţi (de pe foaie sau de pe ecran) în timpul

prezentării Exersaţi înainte prezentarea Suportul vizual este doar un element al expunerii, nu

expunerea în sine Ce discurs veţi construi pentru a susţine slide-urile? Vă veţi încadra în timp? La ce aţi putea renunţa? Ce este cel mai important să spuneţi?

Bibliografie

Chelcea, Septimiu (2011). Manual de redactare în ştiinţele socioumane. Bucureşti: Editura Comunicare.ro, pp 100-149

Bailey, Stephen (2011). Academic Writing. Handbook for International Students (ediţia a 3-a). Londra: Routledge, pp. 155-166, pe CD-ul primit