practica de producere
Post on 06-Aug-2015
156 Views
Preview:
TRANSCRIPT
2
Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare din Moldova
Universitatea Agrara de Stat Din Moldova
Catedra Agroecologie si Stiinta Solului
DARE DE SEAMA PE PRACTICA DE PRODUCTIE DIN IE
FLORESTI
EFECTUAT DE : Student in anul III,gr.A3-a
Facultatea de Agronomie
Lai Andrei
VERIFICAT DE : Conf. Univ. V. Andriuca
3
4
Cuprins
Introducere.............................................................................................................................3
Capitolul I. Protecția aerului atmosferic...................................................................................4
Aspecte generale privind poluarea aerului atmosferic...........................................................4
Potențiale surse de poluare a aerului atmosferic....................................................................4
Monitorizarea obiectivelor de poluare a aerului atmosferic...................................................6
Căile de protecție și ameliorare a calității aerului atmosferic................................................7
Capitolul II. Protecția resurselor acvatice.................................................................................8
2.1. Aspecte generale privind poluarea obiectelor acvatice.........................................................8
2.2. Potențiale surse de poluare a resurselor acvatice................................................................10
2.3. Măsuri și propuneri de protecție a resurselor acvatice........................................................12
Capitolul III. Protecția resurselor funciare..............................................................................13
3.1. Aspecte generale privind resursele funciare ale raionului..................................................13
3.2. Surse de poluare a solurilor.................................................................................................15
3.3. Probleme prioritare în domeniul protecției solurilor pentru anul 2012. Propuneri.............17
Capitolul IV. Protecția florei și faunei.....................................................................................18
Capitolul V. Deșeurile ca una din sursele potențiale de poluare a mediului............................22
5.1. Aspecte generale privind gestionarea deșeurilor.................................................................22
5.2. Cauzele ce stau la baza poluării aerului atmosferic............................................................27
5.3. Tipurile de deșeuri...............................................................................................................29
5.4. Ierarhia măsurilor de prevenire a producerii deșeurilor și de gestionare a lor....................32
5.5. Programul național ce prevede valorificarea deșeurilor de producție și menajere.............34
Capitolul VI. Protecția mediului.............................................................................................35
Capitolul VII. Protecția muncii...............................................................................................39
Capitolul VIII. Concluzii și propuneri......................................................................................39
Bibliografie .................................................................................................................................40
5
Introducere
Locul de desfășurare a practicii de producție : Inspectoratul Ecologic de Stat Florești
Conducătorul practicii : Ciorba Vitalii– Inspector-șef Inspecția Ecologică Florești
Perioada desfășurării practicii : 4 Septembrie – 29 Septembrie
Raionul Floreşti este situat în partea de nord-vest a Republicii Moldova. Se învecinează
cu următoarele raioane administrative: la Nord cu raionul Soroca, la Sud cu raionul Teleneşti şi
Sîngerei, la Vest cu raionul Drochia şi Bălţi, la Est cu raionul Şoldăneşti.
Din punct de vedere administrativ, raionul Floreşti include 3 oraşe şi 71 localităţi urbane
în componenţa a 40 primării. Comparativ cu alte raioane ale republicii este unul dintre cele mai
mare raione, avînd un teritoriu de 1108 km2 şi o populaţie de circa 89,3 mii locuitori.
Actualmente suprafaţa raionului constitue 110820ha dintre care terenuri: agricole-34739
ha, arabile-71945 ha, livezi-4652 ha,vii-1126 ha, păşuni-11574 ha..
Pe teritoriul raionului Floreşti actualmente activează - 141 agenţi economici. 40 din ei –
activează în domeniul agriculturii, 4 în domeniu dobîndirii zăcămintelor minerale, 64 în
domeniul energetic, 9 în domeniul transportului , 15 în industrie şi 27 staţii de alimentare.
Cele mai mari întreprinderi din raion sunt: „Aeroportul Internaţional Mărculeşti”,
SRL”Nefis”, SRL”DigoMobil”, SA”Mărculeşti Combi”, SA”Fabrica de unt”, SA”Natur Bravo”,
SA”Fabrica de fermentare a tutunului”, SA”Rusnac Moldaqua” ş.a.
În raion sunt – 131 de izvoare ce alimentează cu apă localităţile. 4 izvoare (s. Gura
Căinarului) sunt folosite pentru îmbutelarea apei minerale - SRL”RusnacMoldaqua”. Un izvor
este întrodus ca arie natural protejată hidrologică s. Bursuc pr. Japca.
La evidenţă în raion se găsesc 108 sonde din care 85 administrate de primării, iar 21 de
agenţii economici.
Permanent funcţionează doar 39 prize apa cărora este utilizată pentru necesităţi potabile,
67 sonde nu sint exploatate dintre care 65 sunt conservate şi 2 sunt în rezervă.
Suprafaţa raionului împădurit este de – 13043,34 ha din care fondul forestier de Stat
5858,43 ha, terenul împădurit al primăriilor este de 7184,91 ha. şi perdelele forestiere de
protecţie ocupă o suprafaţă de 1012,98 ha.
6
I. Protecția aerului atmosferic1.1. Aspecte generale privind poluarea aerului atmosferic
Asigurarea protecţiei aerului atmosferic este considerată o parte indispensabilă a politicii
de mediu. Politica naţională de protecţie a aerului atmosferic, conform Legii nr. 1422-XIII din
27.12.1997 privind protecţia aerului atmosferic are drept obiectiv păstrarea purităţii şi
ameliorarea calităţii aerului atmosferic.
Pe teritoriul raionului sunt amplasate 136 de obiecte cu impact negativ asupra bazinului
aerian cu cantitatea reală a emisiilor de noxe în atmosferă 624,152 t/an. Obiecte de gradul I
>500 pe teritoruil raionului Floreşti nu-s. Obiecte cu impact moderat de gradul II 50-499 de
poluare a aerului atmoisferic sunt două întreprinderi şi anume SA”Uzina utilaj
termitehnic”,cantitatea reală de emisii a noxelor în atmosferă e de 41,411 t/an, cantitatea
autorizată 157,280 t/an, pentru micşorarea limitelor admisibile de degăjare a substanţelor nocive
în atmosferă din cauza lipsei pieţii de realizare a producţiei finisate SRL”DigoMobil”
(SA”Cristal Flor”) – 246,476 t / an. Cantitatea reală şi obiecte cu impact redus sau inert de gradul
III – 0,1 – 49 care generează poluarea aerului atmosferic pe teritoriului raionului Floreşti sunt la
evidenţa 135 de unităţi( în anul 2012 s-a înregistrat întreprinderi noi – „Aeroportul Internaţional
Mărculeşti”, ÎS”Drumuri Sănătăuca”, SRL”Saverin Prim”, SRL”Tegulum”, ÎM”Flor Siliciu”,
DP”Ciumac I.”, SRL”Autotehnica” or. Floreşti, SRL”Autotehnica” or. Ghindeşti,
SRL”Frigotehsor”, SRL”GusStul Spicului” .
1.2. Potenţiale surse de poluare a aerului
Sectorul energetic
Subsectorul electroenergetic – 2
Subsectorul termoenergetic – 59
Sectorul „Procese industriale şi construcţii”- 15 întreprinderi(4 întreprinderi noi –
SRL”Autotehnica”or. Floreşti, SA”Tegulum”, DP”Ciumac Ion”, SRL”Gustul Spicului”);
întreprinderi agricole - 0
Sectorul Alte produceri (întreprinderi de alimentare şi consum) – 23
( SRL”FrigoTEhSor”)
Sectorul transport – 9 (3 întreprinderi noi - SRL”Autotehnica” or.
Ghindeşti, „Aeroportul Internaţional Mărculeşti”, SA”Drumuri
Sănătăuca”);
7
întreprinderi de prelucrare a petrolului - 0
staţii de alimentare cu petrol – 27 (1 întreprindere nouă - SRL”Saverin
Prim” s. Prodăneşti SACG – 34);
Ministerul Sănătăţii - 1
Sectorul transport, ca parte componentă a economiei naţionale, este una din principalele
surse de poluare. Acțiunea lui se manifestă prin poluarea mediului cu substanțe solide, lichide și
gaz. De către transportul auto în atmosferă se aruncă CO, NO, SO2, funingină, etc. Pericolul
major îl prezintă faptul că toate aceste substanțe sunt eliminate în stratul inferior al atmosferei –
biosfera – spațiul activității intense de viață, prin activitatea sa transportul auto provoacă
probleme ecologice majore de diferite dimensiuni cum ar fi, zgomotul, vibrațiile, mirosurile
neplăcute care au influență negativă locală. În aglomerațiile urbane, cît și rurale concentrația de
SO2 este limitată. Sursa principală de emisie a SO2 este transportul auto care funcționează pe
motorină. În scopul reducerii impactului produs de transport asupra mediului în ultimii 10 ani în
Republica Moldova s-a interzis importul de benzină etilată și motorină cu conținut ridicat de
plumb.
Gradul de poluare asupra mediului depinde de mai mulți parametri caracteristici
transportului auto și condițiile necesare pentru funcționarea lui normală. Printre factorii care
influențează gradul de poluare pot fi enumerați:
calitatea combustibiului
starea tehnică
gradul de uzură al autovehiculelor
calitatea rețelelor de drumuri
Este necesar de menționat că în ultimii zece ani a crescut vertiginos numărul unităților de
transport auto. Această situație stimulează creșterea intensității traficului rutier, ceea ce duce la
degradarea mediului atmosferic.
Menționăm că, pînă la momentul actual, în Republica Moldova nu este monitorizat
impactul produs asupra mediului. Evidența acestor date ar permite calculul diferenței de impact
produs de automobil la mișcarea normală.
În raionul sunt prezente următoare tipurile de transport: auto şi aerian. De către Poliţia
Rutieră Floreşti sunt înregistrate 9942 unităţi de transport, din care 7668 unităţi de transport
aparţin persoanelor fizice şi 2274 unităţi de transport aparţin persoanelor juridice. Din numărul
de trasport înregistrat în raion 6049 unităţi de transport auto se alimentează cu benzină şi 3206
unităţi de transport auto se alimentează cu motorină, 687 unităţi de transport auto se alimentează
cu zag lichifiat. Pe teritoriul raionului Floreşti sunt amplasate întreprinderi de trasport BTA - 14
8
care dispune 93 unităţi de transport, autobuze şi microbuse pentru transportare pasagerelor.
Întreprinderea sus numită dispun de inventarierea surselor de poluare, de autorizaţie pentru
emisia poluanţilor în atmosferă şi achită plata pentru poluarea mediului.
- numărul unităţilor de transport – 9942 unităţi inclusiv avia – 15 unităţi;
- numărul bazelor petroliere – 1 (Baza de aprovizionare cu produse petroliere or.
Mărculeşti SRL”Tirex Petrol” capacitatea 15 mii m3 );
- numărul staţiilor de alimentare cu carburanţi şi gaz – 25.
SRL”Lucoil Moldova”s. Gura Camencii(SACG), SRL”Lucoil Moldova” or.
Floreşti( SACG), SRL”Bemol Retail”(SAC), SRL”Petrom Moldova”(SAC), SRL”Ialtop” (8
SACG), SRL”Tirex Petrol”(4 SAC şi 1 SACG Floreşti), SRL”Inox Gaz” (1 SAG or. Floreşti şi 3
PÎG), SRL”Moldintergaz”, SRL”Sveiser”(SRL”Iugogaz”), SRL”Saverin Prim” s. Prodăneşti.
Controlul eficacităţii instalaţiilor de purificare a aerului este implimentat la
intreprinderile: „SRL”DigoMobil” (SA”Cristal Flor”), SRL”Nefis”,SA”Uzina utilaj
termotehnic”. Controlul de laborator a emisiilor în atmosferă se petrec la 3 intreprinderi în
corespundere cu contractul încheiat cu laboratorul AE Bălţi.
Emisiile de poluanţi în atmosferă de pe teritoriul raionului s-au majorat în legătura cu
adaosul emisiilor de poluanţi de la şcolili raionului.
1.3. Monitorizarea obiectivelor de poluare a aerului atmosferic
În baza inventarierilor surselor de poluare a întreprinderilor şi formelor statistice 1- aer ,
în atmosferă au fost emanate 624,152 t. de substante nocive de la 1041 de surse de poluare a
aerului atmosferic, din ele 572 surse neorganizate şi 469 surse organizate din 110 sunt dotate cu
instalaţii de purificare a aerului. Pe teritoriul raionului Floreşti sunt amplasate 136 obiecte cu
impact negativ asupra bazinului aerian, din care 78 întreprinderi de Stat: „Aeroportul
Internaţional Mărculeşti”, ÎS”Drumuri Floreşti”, ÎS”Drumuri Sănătăuca” , SA”Fabrica de unt,
SA”Mărculeşti Combi”, SA”Cereale flor” , SA”Moldtelecom” şi 60 de casangerii de la
instituţiile de învăţămînt şi Ministerul Sănătăţii:
Din 77 întreprinderi, toate întreprinderii dispun de autorizaţii pentru emisii
poluanţilor în atmosferă. Autorizaţii sustrase nu-s;
Nu dispun de autorizaţii pentru emisia poluanţilor în atmosferă 102 casangerii de la
instituţii de învăţămînt, care sunt obiecte de stat. Magazinele specializate de construcţie, de
comercializare a pesticidelor, chimicalelor, cabinete medicale şi stomatologice, farmacii ş.a. pîna
la momentul actual nu au fost inspectate de asemenea beneficiarii nu au fost conştiintizaţi cu
9
“Legea privind protecţia aerului atmosferic” Nr. 1422-13 din 17.12.1997 din ce motiv nu dispun
de inventarierea surselor de poluare;
Întreprinderi care consumă substanţe în volum mai mare ce distrug stratul de ozon
sunt cu instalaţii frigorifice pe freon - 69 şi a nume SA”Fabrica de unt”, SA”Mărculeşti Combi”,
SRL”Rusnac Moldaqua” utilizează 336,14 kg pe freon R22, R-407 ş.a.
Întreprinderi importatoare de freon în raion lipsesc;
Întreprinderi cu compresoare pe amoniac -2( SA”Fabriica de unt”, SA”Mărculeşti
Combi”) – 4,7 t. Clorină de var utilizează Spitalul Raional Floreşti- 350 kg., SA”Fabrica de unt”-
50 kg. ş.a.
Întreprinderi care utilizează clor – 1 SA”Servicii Comunale” 0,1 t.
Întreprinderi care utilizează în tehnologie de producere a oxidului de sulf lipsesc.
1.4. Căile de protecție și ameliorare a calității aerului atmosferic
Căile de protecţie şi ameliorare a calităţii aerului atmosferic la sursa de poluare sunt
prevăzute în actele legislative şi normative în vigoare, realizarea cărora necesită acţiuni concrete
la diferite niveluri de administrare în conlucrare cu organelle de protecţie a mediului.
Pentru diminuarea poluării aerului atmosferic cu substanţe nocive propunem:
1.Organizarea periodică cu organele de poliţie a raidurilor de verificare a securităţii
ecologice a mijloacelor de transport auto referitor la determinarea noxelor din gazele de
eşapament effectuate.
2.Perfecţionarea sistemului de achitare a plăţilor pentru poluarea mediului înconjurător;
3.Înterzicerea exploatării şi utilizării surselor staţionare şi mobile cu încălcarea normelor
şi cerinţelor de protecţie a mediului înconjurător.
4.Îmbunătăţirea metodelor de calcul a prejudiciului adus aerului atmosferic de la arderea
miriştii, ierbii şi frunzelor uscate, deşeurilor menajere ş.a.
5.Instruirea şi perfecţionarea cadrelor în domeniul protecţiei aerului atmosferic;
6.Utilizarea tehnologiilor noi poluante de către ?ntreprinderile poluatoare a aerului
atmosferic.
II. Protecția resurselor acvatice2.1. Aspecte generale privind poluarea obiectivelor acvatice
Resursele acvatice a raionului Floreşti sunt reprezentante de 6 rîuri şi rîuleţe cu lungimea
totală de circă 155 km, rîul Răut, Nistru, Cubolta Căinari, Soloneţ, Ciorna ş.a. În sector există 93
10
iazuri cu suprafaţa totală de 1096,84 ha.( tab. 2). Lungimea intravelană/extravelană în localităţile
raionului este 22,7/119,5 km.
Tabelul 2.1. Starea bazinelor acvatice IE Florești
Localitatea/întreprinderea
Sup
raf.
(ha)
Apartenenţa Modul de utilizare(unităţi)
Starea baraj.
(unităţi)
Stareazonelor
de protecţie
Stareabazinului (unităţi)
Pro
prie
tate
Pub
lică
a
stat
ului
Pro
prie
tate
Pub
lică
a U
TA
(pri
măr
ii)
Pro
prie
tate
pr
ivat
ă
Fol
osin
ţă
Fol
osin
ţă
spec
ială
Fol
osin
ţă
sepa
rată
Sat
isfă
căto
are
Ava
riat
Sat
isfă
căto
are
Lip
seşt
e
Înnă
mol
it
Usc
at
1 3 4 5 6 7 8 9 12 13 14 15 16 17 s. Rădulenii Vechi
„Bogdan Ion”ÎI10,06 - 1 - - 1 1 - 1 - - -
5,03 - 1 - - 1 1 - 1 - - -s.Roşietici
„Ţurcanu Radu”ÎI9,02 - 1 - - 1 1 - 1 - - -
4,59 - 1 - - 1 1 - 1 - - -3,70 - 1 - - 1 1 - 1 - - -
s. Alexeevca „Bogdan Ion”ÎI
8,19 - 1 - - 1 1 - 1 - - -
s. Ştefăneşti „Cosovan Andrei”ÎI
31,93 - 1 - - 1 1 - 1 - - -
23,31 - 1 - - 1 1 - 1 - - -s. Nicolaevca
SRL”Veris Vin”45,26 - 1 - - 1 1 - 1 - - -
6,64 - 1 - - 1 1 1 - - -s. Putineşti SA ”Piscicol Nord”
54,27 1 - - - - 1 1 - 1 - - -
s. Prodăneşti SA „Piscicol Nord”
27,78 1 - - - - 1 1 - 1 - - -
s. Băhrîneşti SA „Piscicol Nord”
20,19 1 - - - - 1 1 - 1 - - -
s. Domulgeni SA „Piscicol Nord”
24,62 1 - - - - 1 1 - 1 - - -
s. Rădulenii Noi„Bogdan Ion”ÎI
14,50 - 1 - - 1 1 - 1 - - -
s. Pragila SRL”Demeder
com”
31,09 - 1 - - - 1 - - 1 - - -
1,81 - 1 - - - 1 - 1 1 - - 12,60 - 1 - - - 1 - - 1 - -2,08 - 1 - - - 1 - - 1 - -
s.Coşerniţa SRL „Fauna SRC”
14,8 - 1 - - - 1 1 - 1 - - -
s. Coşerniţa GŢ„Iluşca M”
4,17 - 1 - - - 1 1 - 1 - - -
s. Frumuşica SRL „Tehnologi”
9,07 - 1 - - - 1 1 - 1 - - -
s. Cuhureştii de Jos cet. Ţipordei V.
8,23 - 1 - - - 1 1 - 1 - - -
3,70 - 1 - - - 1 1 - 1 - - -s. Ghindeşti cet.
Sergheev9,77 - 1 - - - 1 1 - 1 - - -
11
s. Ştefăneşti cet. Beliniuc V.
14,97 - 1 - - - 1 1 - 1 - - -
s. Caşunca 16,51 - 1 - - - - 1 - 1 - - -s. Cerniţa 8,99 - 1 - - - - 1 - 1 - - -s. Ciripcău 2,08 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
s. Cuhureştii de Sus 0,62 - 1 - - - - 1 - 1 - - -6,15 - 1 - - - - 1 - 1 - - -5,42 - 1 - - - - 1 - 1 - - -0,60 - 1 - - - - 1 1 - - -
s. Gura Camencii 18,84 - 1 - - - - 1 - 1 - - -4,41 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -1,45 - 1 - - - - 1 - 1 - - -3,48 - 1 - - - - 1 - 1 - - -14.13 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
s. Gura Căinarului 6,25 - 1 - - - - 1 - 1 - - -18,87 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
s. Iliciovca 5,8 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -15,73 - 1 - - - - 1 - 1 - - -6,11 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
s. Izvoare 1,33 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -1,62 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 13,34 - 1 - - - - 1 - 1 - - -8,28 - 1 - - - - 1 - 1 - - -2,83 - 1 - - - - 1 - 1 - - -5,85 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
s. Japca 1,15 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -s. Lunga 1,55 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
0,86 - 1 - - - - 1 - 1 - - -s. Sevirova 4,49 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -
6,69 - 1 - - - - 1 - 1 - - -4,18 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
s. Trifăneşti 5,2 - 1 - - - - - 1 1 - 1 11,38 - 1 - - - - 1 - 1 - - -4,73 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -4,89 - 1 - - - - 1 - 1 - - -5,73 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -1,88 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
s. Vărvăreuca 6,75 - 1 - - - - 1 - 1 - - -2,4 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
s. Vertiujeni 0,33 - 1 - - - - 1 - 1 - - -s. Alexeevca 2,25 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
19,46 - 1 - - - - 1 - 1 - - -4,92 - 1 - - - - 1 - 1 - - -8,94 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
s.Ciutuleşti 1,95 - 1 - - - - 1 - 1 - - -14,37 - 1 - - - - 1 - 1 - - -10,83 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
s. Frumuşica 2,64 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -13,07 - 1 - - - - 1 - 1 - - -8,71 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
s. Ghindeşti 12,19 - 1 - - - - 1 - 1 - - -1,49 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
s. Prajila 0,9 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -7,78 - 1 - - - - 1 - 1 - - -4,37 - 1 - - - - 1 - 1 - - -2,08 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
s. Prodăneşti 4,39 - 1 - - - - 1 - 1 - - -s.Roşietici 3,15 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
0,85 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -
12
1,02 - 1 - - - - 1 - 1 - - -s. Ştefăneşti 12,25 - 1 - - - - 1 - 1 - - -s.Văscăuţi 2,59 - 1 - - - - 1 - 1 - 1 -
6,71 - 1 - - - - 1 - 1 - - -10,12 - 1 - - - - 1 - 1 - - -10,25 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
s. Băhrîneşti 1,20 - 1 - - - - 1 - 1 - - -11,91 - 1 - - - - 1 - 1 - - -320 - 1 - - - - 1 - 1 - - -
or. Floreşti 8,3 - 1 - - - - 1 - 1 - - -total 1096,84 4 78 11 - - 26 87 3 93 - 13 3
Aprovizionarea cu apă în raionul Floreşti se efectuează din 111 fîntîni arteziene (3 captaj
cu izvor) şi 7101 fîntîni simple şi 131 izvoare. În sector se află 21 apeducte cu lunjimea totală de
2 km din care 83,2 km. sunt reţele de stradă şi 71,4 km reţele de cartier şi de curte. Dint-re 7101
fîntîni, 6270 sunt amenajate şi 831 neamenajate, calitatea apei din 241 fîntîni nu corespund
regulilor şi normelor sanitare. Dintre 67 fîntîni arteziene - neexploatate , în rezervă sunt 2 şi 65
conservate. Autorizate -11, neautorizate 19.
Volumul de apă captată este 998,88 mii m3 .Din surse subterane - 998,88 mii m3, din
sursele suprafaţei. Apă utilizată – 610,28 mii m3, dintre care pentru necesităţi menajere – 371,11
mii m3, pentru producere 205,58 mii m3 , pentru integrarea unităţii agricole – 33,6 mii m3 . Apă
uzată evacuată – 402,78 mii m3 inclusiv fără epurare – 161,48 mii m3.
2.2. Potențiale surse de poluare a resurselor acvatice
În total pe teritoriul raionului Floreşti sunt 4 staţii de epurare a apelor reziduale din care
funcţionează numai 2 staţii de epurare. Staţia de epurare s. Tîrgul -Vertiujeni şi s. Cuhureşti de
Sus nu funcţionează. Înteprinderile industriale or. Floreşti sunt conectate la reţeaua centralizată
de canalizare şi evacuează prin contracte apele reziduale la staţia de epurare or. Floreşti.
Staţia de epurare SA ”Servicii Comunale Floreşti„ necesită modernizarea tehnologică de
epurare. Cea mai mare după capacitate şi cel mai eficient lucrează staţia de epurare orăşănească
a serviciilor comunale Floreşti.
SA ”Servicii Comunale Floreşti” cu capacitatea de proiect 5,3 mii m 3 / diurnă, a prelucrat
zilnic doar 0,66 mii m 3 . Volumul total fiind de 241,3 suficient epurat. Pe parcursul anului au
fost prelevate probe reprezentative de 5 ori din următoarele puncte de reper: la camera de
recepţie, la evacuare în emisar, din receptor în secţiunile amonte şi aval de deversare. Procesul
tehnologic se respectă. Suflantele funcţionează în regim optim pentru menţinerea nămolului
activ. În componenţa staţiei de epurare funcţionează 10 bioiazuri. Are loc curăţirea şi reanimarea
permanentă acestora.
13
În sectorul Floreşti funcţionează două complexe zootehnice. Complexul zootehnic pentru
creşterea porcinelor: SA” Mărculeşti Combi” s. Gura Camencii (9,3 mii capete) şi SRL
“Tetracom Agro”, secţie de achiziţionare a vitelor or. Ghideşti, care n-a funcţionat. În raion
sunt 14 acumulatoare cu volumul de acumulare de 570 mii m 3 şi acumulări reale de dejecţie
200 mii m 3, dintre care 6 betonate cu ecran antifiltrant volumul de acumulare de 244 mii m3 şi
acumulări reale de dejecţie 30 mii m3. Pe terenurile gospodăriilor agricole din apropiere
acumulatoarelor, dejecţii folosite nu au fost, analize de laborator a dejecţiilor nu au fost
petrecute. Toate acumulatoarele sunt amplasate în zona de colectare a apelor a rîului Răut .
Rezervuarele de acumulare a complexelor zootehnice: SA”Mărculeşti Combi” şi
SRL”Tetracom Agro” sunt împlute la 85-90%. Aceasta vorbeşte de faptul că nu la timp se
utilizează apele reziduale. La ambele complexe nu funcţioniază secţia desprisivă a fracţiei lichide
de cea solidă.
Sursele principale de producere a deșeurilor la tratarea și epurarea apelor sînt:
Stațiile de tratare a apei potabile;
Stațiile de epurare a apelor menajere și industriale;
Stațiile de epurare a apelor meteorice și a apelor de la spălarea automobilelor;
Actualmente în Republica Moldova la stațiile de tratare a apei potabile se acumulează
anual 20000 t de nămoluri. Din lipsa instalațiilor de epurare a apelor provenite de la spălarea
filtrelor și a utilajului de deshidratare a nămolului nu se duce evidența nămolului format de
fiecare întreprindere, nu sunt condiții pentru depozitarea și utilizarea lui. Deshidratarea
nămolului în cele mai bune cazuri are loc în condiții naturale în bazine acumulatoare cu
depozitarea ulterioară la rampele de gunoi. La aceste întreprinderi apele de la spălarea filtrelor nu
se utilizează, fapt care vine în contrazicerea cu cerințele actelor normative și legislative în
vigoare. Nu este soluționată problema deșeurilor lichide, provenite de la stațiile de epurare a
apelor reziduale industriale și meteorice.
În prezent instalațiile comunale de epurare a apelor uzate au capacitatea de 664 mii m3 pe
zi. Volumul sedimentului format în rezultatul funcționării acestor instalații constitue 1 milion m3
pe an. În majoritatea cazurilor deshidratarea sedimentelor se produce la cîmpurile de nămol cu o
suprafață totală de circa 82 de ha.
Sedimentele sînt deshidratate pînă la umiditatea de 75-80 % timp de 10-20 zile.
Dehelmintizarea nămolului se efectuează doar parțial (50-60 %).
Dezinfectarea sanitară, prezența a macro- și microelementelor necesare pentru creșterea
plantelor , face posibilă utilizarea sedimentelor în gospodăria urbană în calitate de îngrășăminte
organice. Sedimentele de la instalațiile de epurare a apelor acumulate nu sunt supuse evidenței.
14
Lipsesc terenurile de deshidratare a lor, nu se ține cont de volumul și metodele utilizării
nămolului, inclusiv a celui poluant cu tetraetil plumb.
2.3. Măsuri și propuneri de protecție a resurselor acvatice
1. Organizarea periodică a raidurilor de verificare a securităţii ecologice, a mijloacelor de
transport auto referitor la determinarea noxelor din gazele de eşapament efectuate;
2. Interzicerea exploatării şi utilizării surselor staţionare şi mobile cu încălcarea normelor şi
cerinţelor de protecţie a mediului înconjurător;
3. Neadmiterea creării gunoiştilor neautorizate în zona de protecţie a resurselor acvatice;
4. Conştientizarea cunoştinţelor ecologice în mase, crearea unui sistem armonios de
instruire, educaţie ecologică a populaţiei.
III. Protecția resurselor funciare3.1. Aspecte generale privind resursele funciare ale raionului
Suprafaţa totală a raionului Floreşti constituie 110819 ha. Suprafaţa terenului arabil din
raion este de 72062 ha. În ce priveşte plantaţiile multeanuale acestea constituie 5256 ha din care
4233 ha livezi şi 1023 ha vii. Păşunile constituie 10875 ha, inclusiv ameliorate 1391 ha.
La moment în raion nu se prelucrează şi au rămas pîrloagă 900 ha de terenuri agricole,
din care 1200 ha livadă şi 120 ha vii. Cazuri de ocupare nelegitimă a terenurilor pe perioada
anului nu au fost depistate.
15
Suprafaţa terenurilor erodate de pe teritoriul r-n. Floreşti este de : 27979 ha, din care:
slab erodate 19863 ha, mediu erodate 6000 ha, erodate puternic 2116 ha. Rîpile de pe teritoriul
raionului constituie 265 ha. Suprafaţa terenurilor ce sunt supuse alunecărilor străvechi constituie
735 ha. Privind starea învelişului de sol pe teritoriul raionului Floreşti se poate de menţionat
următoarele : bonitatea medie cîntărită a solului pe anul 2008 este de 71 gr/ha, minimală în or.
Floreşti-31gr/ha şi maximală pr. Trifăneşti- 76 gr/ha (tab.3). Pînă în prezent din lipsa întroducerii
a îngrăşămintelor minerale şi azotice de către gospodăriile agricole au fost depistate cazuri de
scădere a bonităţii solului şi scăderea procentului de humus în sol. La moment de către
gospodăriile agricole se practică lucrările de întroducere a îngrăşămintelor minerale, pe parcursul
anului 2012 au fost întroduse 4125 t de îngrăşăminte minerale.
Pe perioada anului 2012 în urma recoltării cerealierilor a fost depistat un caz de
incinerare a miriştii în gospodăria agricolă :SRL „ Domul Tera” s. Domulgeni ( a fost incinerat
în urma recoltării porumbului o suprafaţă de 1,5 ha de teren). Pe cazul dat a fost întocmit proces
varbal pe agronomul şef a gospodăriei cu aplicarea amenzii în simă de 50 unităţi convenţionale,
de asemenea a fost înainat prejuduciul calculat în sumă de 375 lei.
Suprafaţa păşunilor din raionul Floreşti constituie 10875 ha. Inclusiv ameliorate 1391 ha.
în raport cu şepteletul de animale după datele expuse în primării sînt la evidenţă 9951 capete
reeşind din datele expuse se poate de menţionat că suprafaţa de păşuni de pe teritoriul raionului
în comparaţie cu numărul de capete este insuficientă.
Terenurile irigate din sector constituie 2515 ha. Toate aceste terenuri necesită a fi
transferate la rebut. Suprafaţa de teren asanat este de 1234 ha.
Tabelul 3.1. Suprafaţa terenurilor deteriorate şi erodate în raionul Floreşti, ha
№ Primăria
Suprafaţa terenurilor agricole erodate
Suprafaţa rîpelor
Suprafaţa alunecărilor
de terenslab mediu puternic
1 Or.Floreşti 85 1 - - -
2 Or. Ghindeşti - - - - -
3 Or. Mărculeşti - - - - -
4 s. Alexeevca 1213 319 218 16.39 141.5
5 s. Băhrîneşti 765 213 85 5.84 9.21
16
6 s. Caşunca 296 4 7 0.08 -
7 s. Cerniţa 337 170 95 2.94 27.79
8 s. Ciripcău 471 126 22 - -
9 s. Ciutuleşti 754 328 50 31.25 90.23
10 s. Coşerniţa 544 167 10 3.35 30.73
11 s. Cuhureştii de Jos 405 146 21 8.06 5.56
12 s. Cuhutreştii de Sus 798 132 8 - -
13 s. Cunicea 716 644 127 3.44 6.08
14 s. Domulgeni 513 250 197 8.9 2.14
15 s. Frumuşica 541 147 33 5.33 -
16 s. Ghindeşti 590 125 7 8.77 11.27
17 s. Gura Camencii 826 135 126 1.69 20.86
18 s. Gura Căinarului 446 78 4 - -
19 s. Iliciovca 351 15 - - -
20 s. Izvoare 740 200 45 6.1 4.9
21 s. Japca 516 77 37 21.67 -
22 s. Lunga 111 34 - 1.2 2.55
23 s. Mărculeşti 707 58 6 13.61 0.51
24 s. Napadova 133 21 5 12.07 73.64
25 s. Nicolaievca 965 322 86 2.85 65.57
26 s. Prajila 1238 619 199 9.38 13.41
27 s. Prodăneşti 490 77 55 3 28.51
28 s. Putineşti 254 100 8 71.02 7.08
29 s. Rădulenii Vechi 343 189 81 26.65 34
30 s. Roşietici 788 162 31 - -
31 s. Sănătăuca 321 106 249 31 -
32 s. Sevirova 440 65 1 6 -
33 s. Ştefăneşti 654 189 97 1.23 54.59
34 s. Temeliuţi 311 142 39 0.12 27.87
35 s. T?rgul Vertiujeni - - - - -
36 s. Trifăneşti 371 107 36 - -
37 s. Vărvăreuca 963 96 9 1.54 7.2
17
38 s. Văscăuţi 367 167 47 11.01 7.73
39 s. Vertiujeni 307 105 70 0.39 66.62
40 s. Zăluceni 193 164 15 11.19 -
Total 19863 ha 6000 ha 2116 ha 265 ha 735 ha
3.2. Surse de poluare a solurilor
Pe perioada anului în raionul Floreşti au fost introduse 4125 t. îngrăşăminte minerale pe o
suprafaţă de 31200 ha. Îngrăşăminte organice şi naturale nu au fost introduse.
De pe teritoriul rn. Floreşti pesticidele inutilizabile au fost colectate în 2005 şi transportate
la nimicire în anul 2007. Cazuri de impact a supra solului cu pesticide perimate nu au fost
depistate.
Cazuri de poluare a solurilor cu metale grele, produse petroliere nu au fost depistate, au
fost depistate patru cazuri de poluare a solului cu deşeuri uziale şi menajere în baza cărui fapt au
fost întocmite procese verbale conform art. 52 al.3 şi 4 CCA.şi au fost transmise pentru
precăutare în instanţile judiciare.
În raion pe perioada anului au fost plantate 58 ha. de fîşii forestiere masive de protecţie a
rîpilor şi alunecărilor de teren. În primăriile: Ciutuleşti– 30 ha, Rădulenii Vechi–28ha.
În domeniul protecţiei solurilor au fost alocate 650 mii lei, din care pentru construcţii
hidrotehnice antierozionale au fost cheltuiţi 400 mii lei şi pentru lucrări cultur-tehnice s-a
cheltuit 250 mii lei, lucrări de desecare nu s-au efectuat.
Toate sursele financiare pentru lucrările în domeniul protecţiei solurilor au fost alocate din
bugetul naţional şi fondurile locale. Din fondul Ecologic Naţional şi local surse financiare nu au
fost alocate.
Prejudiciile cauzate resurselor de sol în urma recoltării cerealierilor a fost depistat un caz
de incinerare a miriştii în gospodăria agricolă : SRL „ Domul Tera” s. Domulgeni ( a fost
incinerat în urma recoltării porumbului o suprafaţă de 1,5 ha de teren). Pe cazul dat a fost
întocmit proces varbal pe agronomul şef a gospodăriei cu aplicarea amenzii în simă de 50 unităţi
convenţionale, de asemenea a fost înainat prejuduciul calculat în sumă de 375 lei (tab.3.2).
Tabelul 3.2. Informație cu privire la prejudiciile cauzate solului prin arderea miriştii,
rn. Floreşti
№
Denumirea primăriei, agenților economici
Suprafața, haPrejudiciul,
lei
1 2 3 4
18
1 SRL „ Domul Tera” s. Domulgeni 1,5 375
total 1,5 375
Din cele din urmă sa constata că solul este recipientul cel mai prielnic pentru
acumularea diferitor substanțe de proviniență tehnogenă, inclusiv a pesticiidelor clororganice și
a altor poluanți organici persistenți. În prezent nu poate fi marcat un loc pe suprafața
terestră,inclusiv în rezervațiile naturale, unde n-ar fi putut fi depistate remanente de pesticide si
de alte surse de poluare care afectează mult starea solului. Problema mai des întîlnită de poluarea
a solului este cu pesticide care poate fi semnificativă și cu consecințe negative de lungă durată.
Din lipsa de disciplina tehnologică sau neatenție,împrăștierea pesticidelor are loc la încărcarea-
descărcarea sau la staționarea agregatelor pentru introducere. O altă cale răspînită de poluare a
solului este așezarea pe suprafața lui a depunerilor solide din aer. Particolele ce conțin
dioxin,furan,și alți compuși clororganicii sunt purtați de vînt la distanțe mari de la sursă,apoi se
așează pe plante și sol, acumulîndu-se treptat dacă această sursă nu este înlăturată. Din solul
contaminat cu pesticide, aceste substanțe nimeresc în fructe, legume, iarba cara o pasc animalele.
În prezent pentru țarile din Europa o problemă din cele mai actuale este poluarea produselor
alimentarea cu dioxine. Practic toate produsele conțin dioxin și compuși similari ai bifenililor
policlorați.Din vremuri străvechi , solurile ținutului nostru au fost apreciate ca foarte
fertile.Aprecierea atît de înaltă principalei bogății naturale a Moldovei mai este și fertilitatea
solului,care poate fi multiplicată prin respectarea legilor agriculturii, implimentare elaborării
științelor agricole, ecologie, microbiologie și invers- risipită prin intensificarea proceselor de
degradare în rezultatul acțiunii factorii naturali (relieful accidentat, ploile torențiale), și
antropici(valorificarea nelimitată a dondului funciar și folosirea lui nechibzuită).Actualmente,
din diferite motive, procesele de degradarea a solului se manifestă tot mai intens ceea ce pune
în pericol starea și chiar existența în continuare a principalei bogății naturale a țării-Solul.
3.3. Probleme prioritare în domeniul protecției solurilor pentru
anul 2012. Propuneri.
1. Folosirea pămîntului ca mijloc principal de producţie în agricultură trebuie să aibă drept
rezultat sporirea permanentă a fertilităţii şi productivităţii solurilor, ocrotirea lor pe toate
căile;
2. Consolidarea terenurilor agricole;
19
3. Implimentarea în natură a rotaţiei culturilor pentru înbogăţirea substratului fertil de sol;
4. Elaborarea proiectelor de combatere a eroziunii solurilor, alunecărilor de teren şi
implimentarea lor;
5. În faţa gospodăriilor agricole a raionului este pus scop de a nu majora întrebuinţarea
preparatelor de uz fitosanitar şi micşorarea presingului de preparate la un ha;
6. Elaborarea proiectelor de recultivare a carierelor deschise ilicit de către cetăţeni în primării;
Solul reprezintă o sursă naturală valoroasă pentru existența umană și poate fi considerată
irenovabilă în limitele de cel puțin 50-100 de ani. Se consideră că 23 % dintre toate solurile
utilizabile sunt supuse dradării, care conduce la micșorarea productivității lor. Cca 305 mln.ha
soluri sunt considerate ca puternic degradate, dintre 9 mil. ha - foarte puternic degradateși care
nu mai pot fi restabilite. Degradarea solurilor este cauzată de exploatarea lor irațională,
defrișarea pădurilor și stepelor, pășunatului intensiv, tehnica agricolă grea, asolamente
incorecte, irigarea inadecvată. Cca 15 procente din suprafața Terrei este degradat ca rezultat al
factorului antropic. Degradarea solurilor în Republica Moldova se manifestă prin procesele de
eroziune, alunecări de teren, dehumificarea, salinizarea, compactarea, poluarea chimică. [1]
IV. Protecția florei i fauneișFondul forestier gestionat de Agenţia pentru Silvicultură “Moldsilva” în r-nul Floreşti
constituie 5862,18 ha.
Pe teritoriul raionului Floreşti sunt amplasate trei ocoale silvice: Ocolul silvic Cuhureşti
cu o suprafaţă de 5299.55 ha, Ocolul silvic Căzăneşti 341.2 ha şi Ocolul silvic Soroca cu 221.43
ha. În ce priveşte suprafeţele împădurite de pe teritoriul raionului ele sunt următoarele: terenurile
silvice ce sunt la balanţa primăriilor constituie o suprafaţă de 7147.56 ha, fîşiile forestiere de
protecţie – 1012.98 ha şi spaţiile verzi a primăriilor – 843,39 ha. Ministerul transporturilor-
140,6 ha, alţi deţinători aşa cum sunt persoane fizice – 100 ha.
Gradul de de împădurire a raionului Floreşti este de 0,8 % reeşind din suprafaţa totală a
raionului de 110819 ha şi suprafaţa acoperită cu vejetaţie forestieră este de 9244,53 ha.
20
Efectuind clasificarea după categoriile funcţionale se poate de menţionat următoarele:
Clasificarea pădurilor pe teritoriul rn. Floreşti este următoarea.
2E – păduri şi plantaţii forestiere amplasate pe teren degradat.
2L – păduri situate pe terenuri cu substraturi litologice.
4A – Păduri parc şi alte păduri de recreere.
4J – Păduri constituite din parcele întregi situate de-a lungul căilor de comunicare.
5E – monumente peizagistice.
5F – monumente ale naturii.
Pe perioada anului 2012 de către gospodăria silvică au fost plantate culturi silvice în
fondul foretier -20,6 ha . A fost efectuată ajutorarea regenerării naturale pe o suprafaţă de 33 ha.
Regenerarea naturală a fost efectuată pe o suprafa de 8,7 ha. Extinderea s-a efectuat pe o
suprafaţă de 58 ha în următoarele primării: Primăria Ciutuleşti – 30 ha, Rădulenii Vechi – 28 ha.
În ce priveşte lucrările de îngrijire a plantaţolor forestiere care se manifestă prin tăieri de
igienă, degajări, curăţiri, şi rărituri: pe teritoriul raionului Floreşti în fondul silvic de Stat pe
perioada anlui 2012 au fost efectuate următoarele lucrări : tăieri de igienă – 269,9 ha, degajări –
3,4 ha, curăţiri – 14,3 ha, rărituri – 23,8 ha. Toate aceste lucrări au fost coordonate cu
I.E.Floreşti.
Tăierile produse principale – tăieri rase pe teritoriul raionului Floreşti pe o suprafaţă de
37,3 ha. - Au fost coordonate la tăieri diverse sub reţelele de tensiune înaltă la O.S.Cuhureşti
suprafaţa de 2,9 ha, volum lemnos – 15,41 m3. Autorizaţia Nr. 001356 din 06.02.2012.
În total pe raionul Floreşti suprafaţa terenurilor de vînătoare constituie 83000 ha, inclusiv
: terenurile agricole – 81260 ha, bazinele de apă şi bălţile –1740 ha.
Amenajările pentru hrana animalelor sălbatice sînt : hrănitoare – 5, adăpătoare – 8,
sărării – 4 şi lociuri pentru hrană pe o suprafaţă de 14 ha.
Numărul de vînători sportivi membri pe raionul Floreşti constituie – 410 persoane ce este
cu 10 persoane mai mult ca anul 2012 . (tab.3).
Tabelul 4.1. Evidenţa faunei cinegetice
№Denumirea speciei
Numărul animalelor
la începutul sezonului de
vînătoaredobîndite
MAMIFERE
21
1. Cerbul lopătar*-
2. Cerbul nobil* -
3. Cerbul pătat* -
4. Căpriorul* -
5. Mistreţul* -
6. Muflonul* -
7. Iepurele de cîmp** 4500 479
8. Vulpe**** 730 268
PĂSĂRI1. Gîsca*** 40 4
2. Raţă*** 4350 180
3. Lişiţa*** 3650 57
4. Fazanul** 1800 48
5 Porumbelul** 10000 800
Evidenţa s-a petrecut:* Fondul silvic** Terenurile agricole*** Bazinele de apă**** Fondul silvic şi terenurile agricole
Conform recesămîntului pe teritoriul rn.Floreşti sunt indicate următorul număr de
animale şi păsări: 730 de vulpi, 4500 epure de cîmp, 40 gîşti sălbatice, 4350 răţi sălbatice, 3650
lişiţe, 1800 fazani, 10000 porumbei şi 300 potîrnichi. Pe perioada de vînătoare a anului 2012 pe
teritoriul rn. Floreşti au fost vînate: 268 de vulpi, 479 epuri, 180 de răţi, 48 de fazani, 57 de lişiţe
şi 800 de porumbei.
De către Inspecţia Ecologică Floreşti pe perioada anului 2012 au fost intreprinse 34
raiduri antibraconaj. În rezultatul cărora au fost întocmite 19 procese verbale în baza art.65
CCA- 3 p.v., art.151- 1 p.v., art. 91 – 3 p.v., art. 70 – 1 p.v., În baza Codului cu privire la
contravienţile administrative din 16.01.2012 conform art 114 al 2 – 4 p.v. art. 122 al.1 – 1 p.v. ,
art.122al 2 - 1 p.v, art 135 şi 136 – 3 p.v. şi 128 al. 2 – p.v. Toate materialele au fost examinate.
?n conformitate cu Legea privind fondul ariilor protejate de Stat (nr.1538-XIII din
25.02.98) în raza de activitate a inspecţiei ecologice Floreşti se află 10 obiective, care fac parte
22
din fondul ariilor protejate asupra cărora se exercită controlul de Stat privind regimul lor de
protecţie, cît şi respectarea altor cerinţe prevăzute de legislaţia ecologică.(tab.5).
Tabelul 4.2. Rezultatele controlului ecologic de stat privind respectarea normelor de protecţie a fondului ariilor naturale protejate de stat
№
Denumirea obiectului/complexului
Efectuate controale Amenzi
aplicate
Prejudicii
Notă
acteProcese verbale
aplicat ?ncasat
1 Rîpa Namălvii 1 - - - - -
2 St?nca Japca 1 - - - - -
3 Parcul din s.Temeleuţi 1 3 120 lei 300 lei -Refuzat
de judecată
4Parcul din Cuhureştii de
Sus1 - - - - -
5Stejar secular s.
Cuhureştii de Sus1 - - - - -
Pe parcursul perioadei de dare de seamă au fost controlate cinci monumente ale naturii:
Parcul din s.Temeleuţi, parcul din s. Cuhureştii de Sus, Stejarul secular s. Cuhureştii de Sus,
stînca Japca şi Rîpa Namălvii. Au fost întocmite 5 acte de control. Au fost depistate trei cazuri
de încălcare a regimilui de protecţie a ariilor natural protejate: ( pe data de 18.04.2012 trei
locuitori din s. Temeleuţi cu vîrsta între 18 şi 20 ani au defrişat din parcul s. Temeleuţi ce este
monument de arhitectură peisagistică un arbore uscat de specie cireş) pe cazul dat pe persoanele
date au fost întocmite procese verbale în baza art. 91 CCA care au fost transmise ?n organele
judiciare pentru precăutare.
Concluzia principală, care se cere în rezultatul controalelor efectuate este îndeplinirea
corespunzătoare de către deţinătorii de terenuri a obligaţiunilor stipulate de Legea privind
fondul ariilor naturale protejate de Stat în vederea gestionării ariilor protejate de Stat.
Pe teritoriul subordonat controlului răspunzător de protecţia şi paza ariilor protejate de
Stat sunt administraţiile publice locale - primăriile care şi sunt responsabile de respectarea ?n
teritoriu a legislaţiei ecologice - să asigure respectarea regimurilor de pază şi protecţie a
23
monumentelor naturii.Cu părere de rău nu toate primăriile îşi îndeplşinesc obligaţiile de
asigurare a securităţii ariilor natural protejate de Stat.
Despre acest fapt ne dovedesc următoarele : lipsa bornelor de hotar a ariilor protejate,
lipsa tabelelor cu inscipţii indicatorii şi de avertisment, nu-s stabilite în natură zonele de
protecţie a obiectelor protejate. Deci în cele din urmă nu se asigură respectarea unui regim
respectiv de protecţie.
Ariile protejate de Stat mai au şi roluri deosebite în vederea ridicării nivelului cognitiv,
cultural, ecologic şi cultural al populaţiei.
Concluzia principală, care poate fi trasă în acest sens este ridicarea rolului administraţiei
publice locale şi a altor deţinători de terenuri protejate, privind gestionarea lor cu îndeplinirea
întocmai a prevederilor legislaţiei ecologice.
Pe teritoriul raionului avem 8 arbori seculari din care 7 sunt la balanţa şi sub protecţia
ocoalelor silvice şi un arbore la balanţa şi sub protecţia primăriei Cuhureştii de Sus. Arborii daţi
sunt îngrădiţi şi marcaţi cu tabele şi inscripţii indicatorii.
V. De eurile ca una din surseș
potențiale de poluare a mediului5.1. Aspecte generale privind gestionarea deșeurilor
Pe teritoriul raionului Floreşti sunt 73 de localităţi în 40 de primării, fiecare primărie
dispune de rampă autorizată de consiliul local de depozitare a gunoiului menagier şi uzial. În
total pe teritoriul raionului sunt 50 de gunoişti ce ocupă o suprafaţă de 45.0 ha.
Volumul total de deşeuri solide pe teritoriul raionului Floreşti constituie – 432.7 mii t. în
comparaţie cu –437.5 mii m3 în anul 2008. Volumul mai esenţial de deşeuri solide este acumulat
de la gospodăriile locativ-comunale şi de la creşterea animalelor.
Din 73 de localităţi de pe teritoriul raionului rampe autorizate de depozitare DMS dispun
50 de localităţi cu o suprafaţă de 45,0 ha, pe perioada anului şi din anii precedenţi pe teritoriul
raionului sunt formate 31 de rampe neautorizate ce ocupă o suprafaţă de 11,6 ha. Depozite noi de
24
depozitare a DMS pe perioada anului nu au fost construite. În primăriile or. Ghindeşti, s.
Caşunca, s. Rădulenii Vechi ş.a. au fost amenajate rampele vechi.
Pe perioada anului din 71 gunoişti stihiinice ce ocupau 10,2 ha au fost lichidate 46 de
gunoişti cu o suprafaţă de 7,0 ha. Recultivate au fost 9 locuri pe o suprafaţă de 10,5 ha ,
terenurile date au fost plantate cu arbori (tab.5.1).
Tabelul 5.1. Lichidarea gunoiştilor necontrolate ( stihiinice), rn. Floreşti
Primăria, localitatea Depistate Lichidate Recultivate
Nr.de locuri
Suprafaţa ha
Nr. de locuri
Suprafaţa,ha
Nr. de locuri
Suprafaţaha
Floreşti 4 0.8 3 0.6 2 0.4or.Ghindeşti 2 0.5 1 0.3 - -or.Mărculeşti 3 0.6 2 0.4 - -Băhrîneşti 3 0.5 2 0.4 - -Caşunca 2 0.3 2 0.3 1 0.2Ciripcău 2 0.4 1 0.3 - -Ciutuleşti 3 0.5 3 0.5 - -Cuhureştii de sus
2 0.3 2 0.3 1 0.2
Cunicea 1 0.2 1 0.2 - -
25
Ghindeşti 2 0.3 1 0.2 1 0.1Gura Camencii
4 0.5 2 0.3 - -
Gura Căinarului
3 0.4 2 0.3 1 0.2
Izvoare 3 0.4 1 0.2 - -Lunga 2 0.3 1 0.2 - -Mărculeşti 2 0.2 1 0.1 - -Prajila 3 0.4 1 0.1 - -Prodăneşti 3 0.3 2 0.2 - -Putineşti 2 0.2 1 0.1 - -Rădulenii Vechi
2 0.2 2 0.2 2 0.2
Roşietici 3 0.4 2 0.3 - -Sănătăuca 2 0.3 2 0.3 - -
Ştefăneşti 3 0.3 2 0.2 - -Trifăneşti 2 0.3 1 0.2 - -
Vărvăreuca 4 0.5 3 0.4 1 0.2Vertuijeni 4 0.4 3 0.3 - -Zăluceni 2 0.3 1 0.2 - -Sevirova 3 0,4 1 0,2Total 71 10.2 46 7,0 9 10,5
Din cantitatea deşeurilor de producţie acumulată pe perioada anului 2012 s-au acumulat
următoarele cantităţi: deşeuri de la industria alimentară şi a băuturilor- 1,39 mii t., deşeuri de la
gospodăria comunal- locativă – 541,2 mii t., deşeuri de sticlă – 0,15 mii t. şi alte deşeuri – 0,009
mii t. Total pe perioada anului 2012 au fost acumilate 542,7 mii t. de deşeuri de producţie
(tab.5.2)
Tabelul 5.2. Cantitatea deşeurilor de producţie generate de diferite sectoare ale economiei,mii tone, rn. Floreşti
№ Sectoarele 2012 2012
1. Industria extractivă
2. Creşterea animalelor
3. Industria alimentară şi a băuturilor 1.42 1.39
4. Gospodăria locativ comunală 437.5 541.2
5. Deşeuri menajere
6. Deşeuri aferente chimiei anorganice
7. Deşeuri din fitotehnie
8. Materia secundară a metalurgiei feroaselor
26
9. Materia secundară a metalurgiei neferoaselor
10. Deşeuri aferente industriei forestiere
11. Deşeuri de sticlă, porţelan, faianţă 0.18 0.15
12. Deşeuri de la utilizarea hârtiei
13. Alte deşeuri (deşeuri din petrol şi produse petroliere) 0.008 0.009
Total 439.1 542.7
Pe teritoriul raionului Floresti deşeurile periculoase acumulate constituie:
a) pesticide inutilizabile – lipsesc.
b) deşeuri de la producţia galvanică - lipsesc
c) deşeuri ce conţin plumb – 0.18 t.
d) deşeuri ce conţin mercur-lipsesc.
Terenurile de păstrare a deşeurilor periculoase formate pe perioada anului 2012 şi a
anilor precedenţi sunt: la moment deşeuri periculoase avem numai deşeuri ce conţin plumb,
acestea sunt acumulatoarele de la electrocarele SA „ Cristal Flor” ce sunt acumulate în cantitate
de circa 15 t şi se păstrează în depozit de tip închis cu podea betonată pe teritoriul intreprinderii.
Restul acumulatoarelor de la intreprinderi sunt colectate de intreprindere pentru utilizare din
Bălţi.
Tabelul 5.3. Deșeuri periculoase (toxice)
№ Denumirea deşeurilor 2008 2012
1. Deşeuri ce conţin compuşi de cianură - -
2. Sediment din decontor format după epurarea chimică şi / sau electrocoagulare
- -
3. Deşeuri ce conţin Vanadiu - -
4. Deşeuri petroliere - -
5. Pesticide inutilizabile şi interzise - -
6. Deşeuri ce conţin Pb 0.27 0.18
7. Deşeuri ce conţin compuşi neorganici de fluor - -
8. Deşeuri de la produceri galvanice - -
9. Emulsii utilizate şi lichide tratare-răcire - -
10. Deşeuri de la producerea şi utilizarea coloranţilor, - -
27
pigmenţilor lacurilor şi vopselelor
11. Deşeuri ce conţin “Cu” şi compuşii lui - -
12. Deşeuri ce conţin “Ni” şi compuşii lui - -
13. Deşeuri ce conţin fosfor şi compuşii lui - -
14. Deşeuri sau substanţe uzate şi articole ce conţin PCB, PCT, PBB
- -
15. Deşeuri ce conţin aldehidă formică - -
16. Solvenţi utilizaţi - -
17. Deşeuri ce conţin crom (“Cr”) hexavalent şi compuşii lui - -
18. Acizi neorganici utilizaţi - -
19. Acizi organici utilizaţi - -
20. Detergenţi - -
21. Deşeuri ce conţin stibiu şi compuşii lui -- -
22. Deşeuri ce conţi mercur şi compuşii lui - -
23. Deşeuri ce conţin cadimiu şi compuşii lui - -
24. Deşeuri ce conţin clorsilanin - -
25. Deşeuri din alte grupe - -
Total deşeuri 0.27 0.18
La moment pe teritoriul raionului Floreşti lucrări de colectare şi transportare a deşeurilor
efectuază numai intreprinderea SA “ Servicii Comunale Floreşti” în baza licenţei seria: A MMII
nr. 012711 valabilă pînă la 05.08.2014. Pe perioada anului au fost colectate circa 8644 t. de
deşeuri.
Intreprinderi ce se ocupă cu importul şi exportul deşeurilor pe teritoriul raionului Floreşti
lipsesc.
Pe teritoriul raionului Floreşti la moment sunt numai două depozite tipic de păstrare a
agrochimicalelor ce funcţionează, ambele corespund cerinţelor ecologice: SRL „Tetracom Agro”
s. Ghindeşti depozitul dat cu capacitatea de 80 t.este amplasat la distanţă de 3 km. de localitate şi
în afara zonei de protecţie a apelor şi SRL „ Pan Clip” s. Mărculeşti depozitul cu capacitatea de
60 t.este amplasat pe teritoriul brigăzii de tractoare la distanţă de 2.5 km de localitate şi în afara
zonei de protecţie a apelor, celelalte depozite de păstrare a agrochimicalelor din gospodăriile
agricole a raionului au fost demolate în anii 1990- 2000. Pentru perioada de activitate a anului
2012 ambele depozite au fost paşaportizate şi au primit autorizaţie sanitară de funcţionare.
28
Cantitatea de produse de uz fitosanitar utilizată pe raionul Floreşti este de 81,45 t.
Suprafaţa totală a culturilor ce a fost tratată cu pesticide este de 54047 ha din care 36576 ha.
teren arabil şi 17471 ha. plantaţii multianuale. Culturi prin metoda biologică nu au fost tratate.
Pentru necesitatea populaţiei de preparate chimice de uz fitosanitar în oraşul Floreşti
activează agromagazinul „Renaştere” care a fost deschis în anul 2003 şi dispune de autorizare
sanitară de funcţionare.
Pe perioada anului în raion pe cazuri de încălcare a regulilor de gestionare a deşeurilor
au fost întomite 4 procese verbale în baza art. 154 al 1 CCA şi aplicînduse amenzi în sumă de
900 lei. Pe cazuri de poluare a solului cu deşeuri conform art. 52 al 3 şi 4 CCA (veci) au fost
întocmite 25 de procese verbale care au fost transmise pentru examinare în instanţele judiciare şi
aplicate amenzi în sumă de 300 lei. Cazuri de poluare a solului cu deşeuri periculoase nu au fost
depistate, de asemenea nu au fost înaintate prejudicii pe cazuri grave de poluare a solului.
În raion activează 132 de intreprinderi ce sunt supuse la achitarea plăţii pentru poluare.
Pe perioada de activitate a anului 2012 toate au fost supuse la achitarea plăţii pentru poluare la
depozitarea deşeurilor, din calculul 1,08 lei pentru o tonă depozitată. În total pentru la
intreprinderile ce activează a fost calculată şi înaintată spre achitare plata pentru poluare pentru
depozitarea deşeurilor în sumă de 1218,12 lei din care a fost achitată suma de 1216,37 lei.
Pe perioada anului 2012 pe rn. Floreşti la compartimentul deşeuri au fost întocmite 41
acte de control cu indicaţia prescripţiilor obligatorii . Pe încălcările depistate au fost dresate 29
de procese verbale din care au fost transmise pentru precăutare în instanţele judiciare 25 procese
verbale conform art. 52 al 3 şi 4 CCA (vechi), unde au fost aplicate amenzi în sumă de 300 lei
care au fost achitate. Conform art. 154 al 1 CCA (nou) au fost întocmite 4 procese verbale care
au fost precăutate de IE Floreşti cu aplicarea amenzilor în sumă de 900 lei care au fost achitate în
plin volum. Acţiuni şi prejudicii nu au fost înaintate.
În prezent ,la scara globală,volumul deșeurilor este enorm de mare. Cauzele acestei
"maree" de deșeuri au la bază atît creșterea populației și intesificarea procesului de
urbanizare,cît și ritmul înalt de industrializare si ridicarea continuă a subgradului de viață.Sunt
cauze care au contribuit la creșterea cantitativă si la deversificarea tipurilor de deșeuri solide
generate nu numai de țările dezoltate,ci și în țările în curs de dezvoltare.producerea deșeurilor a
crescut continuu în întreaga lume atît în termeni absoluți cît și pe cap de locuitor.Volumul
crescînd de deșeuri solide urbane devine o problemă uriașă pentru autorități,care se confruntă cu
colectarea si si eliminarea acestora.Problemele se concentrează pe dificultați de colectare și
eliminare a cantitaților mari de deșeuri generate de gospodării și activitațile comerciale,ca și
eliminarea deșeurilor solide urbane. Cheltuielile sunt legate, în primul rînd , de transport,care
ajung chiar la 70% din bugetele alocate serviciilor de colectare. Eliminarea deșeurilor solide
29
urbane exercită o serie de influiențe asupra mediului înconjurător și a sănătății umane. Două
moduri principale de eliminare a deșeurilor solide se consideră a genera probleme d e mediu:
1. depozitarea la gropi de gunoi
2. incinerarea deșeurilor colectate
3. deșeuri necolectate
4. depozite necontrolate
Majoritatea țărilor au ajuns la concluzia că – datorită cantităților enorme și
caracteristicilor gunoaielor produse – depunerea lor pe terenuri virane sau degradate este
nesatisfăcătoare ca metodă de depozitare. Gropile de deșeuri solide prezintă riscuri pentru mediu
și sănătate și prin eliminarea mai multor gaze.
5.2. Cauzele ce stau la baza poluării aerului atmosferic
Cauzele principale care stau la baza poluării aerului:
1. descompunerea deșeurilor
2. arderea deșeurilor
Descompunerea deșeurilor crează prejudicii atmosferei prin eliberarea de metan și alte
gaze în condiții anaerobe. Se estimează că 7 % din totalul emisiilor de metan din lume provin de
pe terenurile cu gropi de depozitare a deșeurilor, gazul metan constituind o componentă
importantă a factorilor de încălzire globală a atmosferei. Descompunerea gunoaielor prezintă și
un risc de incendiu, administrarea incorectă putînd conduce, în anumite condiții, la explozia
acestor gaze. Arderea deșeurilor este răspîndită și la gropile de depozitare deschise din țările în
curs de dezvoltare. Deși arderea deschisă a gunoaielor este interzisă de lege, de multe ori,
incendierea este deliberată, cu scopul de a reduce volumul excesiv al acestora. Alte ori, se
produc incendii în mod spontan, cînd deșeurile organice devin combustibile, prin expunerea la
razele solare.
Incinerarea ca metodă de eliminare a deșeurilor solide, de asemenea este o problemă care
prevede mediul înconjurător și sănătatea publică, fiindcă arderea gunoiului nu este un proces
curat. Dintre influențele periculoase a incinerării deșeurilor pentru mediul înconjurător
semnalăm emisia de oxizi de sulf și de azot, care conduc la ploile acide, în timp ce un efect
direct asupra sănătății umane se consideră că l-ar avea dioxinii, și franii, care constitue substanțe
toxice suspectate de a cauza cancer și defecte genetice.
Prin incinerare rezultă, de asemenea, cenușă toxică - aceasta este chiar mai perculoasă
decît volumul de deșeuri de dinaintea incinerării.Alta formă de poluare este contaminarea apei
30
cu care se răcește cenușafierbinte cu substanțe acide, punînd serioase probleme de depozitare,în
caz că numai poate fi reutilizată.
Deșeurile solide constituie, așadar, amenințări serioase pentru mediul înconjurător,dacă
ele nu sunt păstrate, adunate și eliminate în mod corespunzător. Cele mai grave defecte ale
managementului defectuos al deșeurilor solide sunt considerate după cum sa aratat – poluarea
aerului și contaminarea rezervelor de apă de băut. Toate aceste efecte se răsfrîng asupra
populatiei,afectînd fie direct,fie indirect starea de sănătate a acesteia. De astfel ,în așezările
urbane, agenții patogeni din aer, apă, sol s-au numărat întotdeauna printre cauzele majore de
îmbolnăvire, iar sănătatea locuitorilor a depins de abilitatea lor de a se administra propriul mediu
de viață. Împactul mediului de locuit, asupra sănătății populației și calității vieții acesteia este
relevat și de indicatorul de mediu constituit de deșeu solid. Unele boli infecțioase și parazitare
sînt în relație directă cu pregătirea inadecvată pentru colectarea și eliminarea deșeurilor. O
groapă de gunoi poate prezenta, de exemplu, mai multe probleme potențiale pentru protecția și
sănătatea publică, dacă nu este proiectată și gospodărită corespunzător:
1. eliminarea deșeului, mai ales în zone deschise, atrage rozătoare, insecte și păsări
care ulterior răspîndesc boli;
2. microbii patogeni pot fi direct inhalați datorită vîntului care transportă
contaminații cu granulație fină;
3. chimicalele toxice pot constitui riscuri de îmbolnăvire.
Problemele de sănătate survin, mai ales, în regiunile cu temperaturi și umiditate ridicate,
unde deșeurile se descompun și putrezesc cu repeziciune.
Spre exemplu, un studiu asupra problemelor ambiante la nivelul gospodăriilor a arătat că
incidența bolilor respiratorii la copii s-a corelat cu necolectarea gunoiului menager, deoarece
familiile, care nu beneficiau de serviciul de colectare a gunoiului îl ardeau. Implicațiile mediului
degradat prin gunoaie sunt mirosurile dăunătoare, dar mai ales, agenții patogeni, care pot
provoca boli intestinale, respiratorii, dermatologice etc. Cei mai expuși riscurilor de îmbolnăvire
sînt cei care vin în contact direct cu gunoiul, respectiv muncitorii, angajații în luarea gunoiului
de pe străzi, precum și cei care extrag materiale – scormonitorii în gunoaie – pe care apoi le
reciclează. Ei suferă, de obicei, de boli cronice de piele, ochi, boli respiratorii și probleme
intestinale. Ca urmare, ecologizarea localităților este partea integrantă a politicii de mediu din
țara noastră, iar unele activități de igienizare a acestora, între care cele referitoare la eliminarea
deșeurilor, intră sub jurisdicția mai multor instituții ale administrației centrale, Ministerul
Apelor și Protecției Mediului, fiind cea mai înaltă autoritate de decizie și control a gestiunii
deșeurilor.
31
5.3. Tipuri de deșeuri
Conform Clasificatorului statistic al deșeurilor, acestea se ?mpart ?n deșeuri de
producție, și deșeuri minicipale/urbane.Deșeurile municipale/urbane includ deșeurile de orice
natură și de proviniență (menageră,comercială) care se produc și se gestionează în intravilanul
unei localități.Deșeurile urbane includ deșeurile menajere solide (materii textile,h?
rtie,carton,materii oganice,mase plastice,sticlă),deșeurile alimentare ,nămolul și sedimentele
formate la epurarea apelir reziduale,etc.
Gestionarea deșeurilor este o problemă în creștere în majoritatea țărilor.Cauza formării
deșeurilor este în mare măsură rezultatul folosirii ineficiente a materiei prime și energiei primei
și energiei în procesul de producție,ceea ce duce la pierderi economice ,după care sunt necesare
cheltuieli mari,pentru colectare și transportare.
Deșeurile menajere
Deșeurile menagere provin din activități casnice și de consum.Volumul deșeurilor
menagere acumulate în prezent pe platformele/rampelor de depozitare autorizate și neautorizate
depășește 31,5 milioane m3. Suprafața ocupată de gunoiști a sporit considerabil în ultimii ani:
conform datelor Inspectoratului Ecologic de stat aceasta a crescut de la 1072 ha la 1362 ha,
numărul gunoiștilor luate la evidență fiind 1854. Circa o jumătate din rampele de depozitare a
deșeurilor nu au autorizație necesară de funcțiune: gunoiștile neautorizate acoperă circa 40 %
din suprafața totală – 454 ha. Anual sunt transportate la rampele de depozitare circa 1,1 – 1,2
milioane m3 de deșeuri menagere.
Acutizarea problemei deșeurilor este generată, în mare parte, de modul defectuos în care
acestea sunt gestionate în prezent. Metoda principală de neutralizare a deșeurilor este înhumarea.
Evacuarea deșeurilor la rampele de stocare rămîne a fi modalitatea de bază în eliminarea
acestora. Rampele de deșeuri nu sunt construite și amenajate în mod corespunzător, nu dispun
de sisteme de izolare și de colectare a apelor de drenaj, iar lucrările de înhumare nu se execută
conform cerințelor ecologice.
Cantitatea deșeurilor menajere în continuă creștere cere să fie găsite modalități de
prevenire a formării și acumulării stocurilor. O metodă folosită activ în alte țări este recuperarea
materialelor utile/reciclarea deșeurilor, în Republica Moldova această metodă este în stare
incipientă.
Deșeurile urbane solide tipice au următoarele cmponente: sticlă, hîrtie, plastic, cauciuc,
metale feroase și neferoase, cartoane multimaterial, substanțe organice, aparatura de uz casnic,
32
aparatura electronică și deșeuri chimice menagere. Fiecare categorie poate fi subîmpărțită în
diferite subgrupe sau tipuri după cum urmează:
Sticlă: în fluxul deșeurilor menajere poate servi din geamuri separate, borcane, și
din recipiente din băuturi (reutilizabile sau de unică folosnță);
Hîrtie: ambalaje, ziare, corespondență, hîrtia de birou;
Plastic: polipropilena, ponderea polipropilenei recuperate provine din carcasele
bateriilor pentru vehicule, din care 40 % este reciclată în carcase noi pentru astfel
de baterii. Polipropilena se mai folosește frecvent pentru izolații termice.
Polietilena este folosită la producerea de pungi și găleți de plastic, jucării, folie
pentru uz agricol pentru sere. Polietilena reciclată se utilizează din ce în ce mai
mult, de obicei în amestec cu rășini. Policlorura de vinil, cunoscută sub
denumirea de vinil, este una din cele mai toxice mase plastice produse și trebuie
să fie evitată procurarea unor anumite articole ce o conțin, pentru a minimiza
fluxul acestui deșeu;
Cauciu/anvelope: cauciucul uzat se găsește sub formă de protectori/amortizoare
pentru vehicule, tălpi pentru încălțăminte și poate fi utilizat la fabricarea de țevi
pentru irigare;
Substanțe organice: deșeuri de curți, lemn, frunze, alimente. În Europa
compostarea deșeurilor provenite din curți și cele de alimente constitue o
strategie obișnuită de management al deșeurilor. Compostul ameliorează solul
intensifică creșterea plantelor, facilitează drenajul apei, inhibă germinația
buruienilor, previne eroziunea solului, cu pînă la 20 % și minimizează folosirea și
fertlizatorii chimici. Compostarea aerobă este larg folosită în Europa, unde în
prezent funcționează peste 400 de programe de composting urban.
Deșeurile de producție
1. Deșeuri din industria energetică
Valorificarea acestor deșeuri ar permite nu numai excluderea poluării mediului
înconjurător, ci și revalorificarea a peste 100 ha de terenuri arabile și reducerea extragerii
materialelor de construcție (nisip, pietriș, prundiș). Prin compoziția și proprietățile lor
caracteristice, deșeurile sub formă de cenușă și zgură de la centralele electrice cu termoficare se
raportă la grupul de materiale de construcție "grele", din următoarele considerente:
Diapazonul larg de modificare a compoziției chimice a cenușii
Captarea umedă a cenușii
33
Deșeurile de cenușă și zgură pot fi utilizate pentru:
Producerea articolelor turnate din zgură;
Producerea și extragerea fierosiliciului;
Producerea betonului de zgură;
Producerea cărămizii;
Producerea materialelor viscoase.
Pentru valorificarea deșeurilor de la CET este necesar să se preconizeze proiectarea și
crearea unei secții de turnare a articulelorde piatră din zgură cu capacitatea de 20 mii t pe an.
Conform particularităților tehnologice, articulele din zgură se împart în patru grupe:
1. plăci;
2. blocuri poroase;
3. plăci pentru căptușire;
4. articule profilate pentru reparație și elemente rectilinii și ale coturilor țevilor,
turnarea masei topite ?n pereții dubli a țevilor.
Unii autori propun utilizarea cenușii în calitate de îngrășămînt datorită faptului că ea
conține calciu, îndeosebi a cenușii de cărbune brun, care conțin și multe microelemente –
fosfor, cupru, zinc, magneziu. În alte state cenușa se utilizează în calitate de umplutură ușoară în
industrie.
A doua direcție de utilizare a cenușii constă în obținerea îngrășămintelor din amestecul
de cenușă volatilă. Mulți consideră că cenușa înlăturată în formă uscată este deșeu rezultat de la
producerea energie de la CET, iar cenușa înlăturată prin hidroevacuare nu este deșeu și se
utilizează integral în construcții, ea conține oxizi ai multor metale (siliciu, calciu, fierul,
aluminiul), însă metalele grele (nichelul, mercurul, taliul) se conțin în cantități mici, în rare
cazuri pot prezenta pericol
2. Deșeuri ale întreprinderilor industriei alimentare și industriei morăritului
La întreprinderile industriei alimentare se adună mari cantități de deșeuri (semințe de
legume, de struguri, sîmburi de fructe). Au fost elaborate tehnologii de extracție a uleiurilor și a
glicozidelor din aceste deșeuri, precum și de fabricare a cărbunelui activat din semințe de
struguri și fructe.
3. Deșeuri provenite de la sectorul zootehnic
O problemă extrem de importantă pentru țara noastră este poluarea solului din localități
cu diferite deșeuri organice, resturi de furaje, dejecții animaliere. În urma putrefacției și
mineralizării, azotul organic din aceste deșeuri se transformă în nitrați. Conform datelor
34
Inspectoratului Ecologic la 1 ianuarie 1999 din cele 98 de complexe zootehnice funcționau doar
58, la care s-au acumulat 6,652 milioane m3 dejecții animaliere depozitate în 787 acumulări.
Continuă poluarea apelor subterane prin infiltratrea apelor uzate din colectoarele
neimpermiabilizate. În pofida cerințelor autorităților de mediu, nici la unul din complexele
zootehnice nu au fost organizate observări privind impactul apelor uzate asupra orizontului
acvifer subteran.
Totodată, generarea adecvată a deșeurilor în zootehnie ar permite utilizarea lor în calitate
de îngrășăminte organice, îmbunătățind calitatea solului și asigurînd, concomitent, salubrizarea
mediului.
5.4. Ierarhia măsurilor de prevenire a producerii de eurilor i deș ș
gestionare a lor
În scopul reducerii impactului negativ asupra mediului, cauzat de creșterea volumelor de
deșeuri, se consideră rațională implimentarea managementului deșeurilor, parte componentă a
sistemului de management ecologic.
Măsurile de prevenire a producerii deșeurilor și de gestionare a lor:
a) Prevenirea generării deșeurilor prin interzicerea încorporării în produse a materialelor
periculoase și fabricarea produselor durabile și reparabile;
b) Minimizarea/reducerea generării deșeurilor prin reducerea consumului de materiale
periculoase la fabricarea articulelor, în cazul cînd nu există alternative ecologice;
c) Reutilizarea deșeurilor, care constă în utilizarea recipientelor reîncărcabile;
d) Reciclarea/utilizarea secundară prin reprocesarea deșeurilor în calitate de materie primă
secundară și compostarea deșeurilor organice.
Important este să se creeze un circuit complet al deșeurilor reciclabile – de la colectarea
selectivă la instalațiile de reciclare și pînă la consumator.
Există două tipuri de reciclare:
1. Reciclarea postfabricației, care constă în colectarea resturilor la întreprindere și
reîntroducerea lor în procesul de fabricație;
2. Reciclarea postconsumator, care constă în colectarea diferențiată a materialelor
dipă ce consumatorul le-a folosit.
Atît depozitarea pe terenuri, cît și incinerarea sînt practici dăunătoare mediului și foarte
costisitoare, în timp ce alte obțiuni sînt mult mai eficace din punct de vedere al costurilor și
crează locuri de muncă. Prin prevenire, reciclare, reducere, refolosire, fluxul deșeurilor ar trebui
35
în mod ideal să fie redus la un asemenea nivel încît să nu mai fie necesare spații de depozitare
definitivă (în rampe de deșeuri) sau necesarul de astfel de spații să fie minim;
e) Depozitarea controlată poate fi implimentată numai atunci cînd s-au întreprins măsuri de
prevenire, reducere, refolosire, reciclare a deșeurilor;
f) Incinerarea deșeurilor este incompatibilă cu reducerea, refolosirea și reciclarea, deoarece
se bazează pe o cantitate stabilă de deșeuri mixte. În urma incinerării rămîne o cantitate
considerabilă de deșeuri ignifuge, care trebuie înlăturate.
5.5. Programul național ce prevede valorificarea de eurilor deș
producție i menajereș
Programul național de valorificare a deșeurilor de producție și menajere este elaborat în
conformitate cu stipulările art.28 al Legii privind deșeurile de producție și menajere din 9
octombrie 1997. La baza elaborării programului au stat principiile minimizării deșeurilor,
includerii lor maximale în circuitul economic și amplasării lor ecologic asupra mediului. La
momentul actula în țară s-au acumulat circa 29,4 milioane t de deșeuri menajere și de producție,
inclusiv, conform datelor statistice 6,4 milioane formate pe parcursul anului 1997. Actualmente
gradul de reciclare a deșeurilor este foarte redus, constituind 18 %. Ridicarea gradului de
valorificare a unor categorii de deșeuri va contribui la diminuarea presingului asupra mediului la
economisirea resurselor naturale și utilizarea lor rațională a resurselor funciare. Majoritatea
deșeurilor sînt evacuate la rampele de depozitatre a deșeurilor. Deșeurile de la întreprinderile de
extracție sînt stocate pe terenurile adiacente minelor și carierelor, ocupînd o suprafață de 31
ha ,ceea ce generează poluarea continuă a resurselor acvatice, degradarea solurilor, utilizarea
nerațională a resurselor funciare.
Obiectivele și sarcinile acestui program s-au luat ca principiu călăuzitor formula
"poluatorul plătește".Obiectivele programului constau în valorificarea și neutralizarea deșeurilor
existente,minimizarea generării deșeurilor,excluderea din utilizare a materiei toxice ,micșorarea
volumului și toxicității deșeurilor pîna la eliminarea lor din procesele tehnologice,introducerea
colectării separate a deșeurilor menajere.
Se preconizează, de asemenea, modificaraea și completarea cadrului legislativ în
domeniul gestionării deșeurilor, pevăzîndu-se stimularea agenților economici , care vor
valorifica deșeurile deja existente .Totodată , se va recurge la masuri de constrîngere față de
agenții economici care poluează mediul.
36
VI. Protecția mediului Natura și resursele ei constituie o importantă forță de producție față de care este
imposibilă existența și dezvoltarea societății umane. Pentru a trăi toți avem nevoie de aer pe
care îl respirăm și de apa pe care o bem, și nu în ultimul rînd diferite produse de origine animală
și vegetală puse la dispoziția naturii, însă omul inevitabil schimbă starea lor. Influența pe care
societatea o exercită într-o măsură din ce în ce mai mare asupra naturii, a creat primejdii
degradării ei. În decursul ultimilor ani, problemele mediului au căpătat un caracter social,
deoarece sînt legate de urmările activităților oamenilor, atît pe plan politic, social și militar. Din
toate acestea, omenirea resimte o nevoie tot mai mare de înlăturare a tuturor impactelor ce duc
natura într-o eroare nemărginită și fără limită.
Problema ecologiei umane a apărut în legătură cu poluarea mediului ambiant ca urmare a
industrializării și urbanizării mediului de trai. Urbanizarea constituie fenomenul actual cu cele
mai profunde implicații pentru scara și modelele consumului, ceea ce duce la o cerere crescândă
de energie și resurse naturale. Transformarea acestora generează însă și o poluare crescândă și
necesită o capacitate cât mai ridicată de asimilare a deșeurilor rezultate. Zonele urbane, pe lîngă
avantajele pe care le prezintă sub aspectul condițiilor de muncă și de locuit sau al serviciilor
(apă curată, salubritate, îngrijirea sănătății ), deci o nouă calitate a vieții, contribuie la agravarea
problemelor de mediu și sănătate prin concentrarea diverselor tipuri de deșeuri (municipale,
industriale și periculoase). Protecția mediului a devenit una din problemele direcției prioritare
promovate în Republica Moldova.Este incontestabil faptul că, toți factorii de mediu persistă în
natură sub forma unor complexe naturale și antropizate,constituind niște ecosisteme.Menținerea
echilibrului ecologic în aceste ecosisteme consituie sarcina de bază a statului, a ministerului de
resort, instituțiilor ministeriale și tuturo oamenilor de bună credință.
Printre problemele actuale ale mediului înconjurător se evidențiază:
1. Procesele atmosferice, ce contribuie la:
37
a) schimbarea climei;
b) distrugerea stratului de ozon;
c) poluarea aerului;
Realitatea zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri și
transformări ale civilizației omenești, dar și cele mai complexe și uneori efecte asupra
vieții.Pînă nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile
omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice și a dezvoltării fără precedent a tuturor
ramurilor de activitate, necesarul de materie primă și energie pentru producerea de bunuri a
crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pămîntului releva, tot mai evident un
dezechilibru ecologic.
În prezent lumea se află în efervescență.Schimbarile care au avut loc și vor avea, crează,
într-o viziune opimistă pentru însănătățirea mediului înconjurător. În fregvența generalizată a
schimbarilor, trebuie să dăm tuturor populației un semnal de alarmă ca mediul înconjurător se
află într-o stare de nereparat în ultimul deceniu. Tot ce ne înconjoara, oceanele, mările, lacurile,
solul și subsolul și formele de viață pe care aceste ecosisteme le ceează și șe le susțin este
imaginea cea mai comună pe care omul obișnuit o face cînd vorbește despre protecția
lui.Medilu înconjurător apare ca o realitaate pluridimensională care include nu numai mediul
natural, dar și activitatea și creațiile omului, aceasta ocupă o dublă poziție:de "component al
mediului"și de "consumator", de beneficiar al mediului.
În întreaga activitate a mediului înconjurător se urmărește nu numai prin folosirea
rațională a tuturor acestor resurse , ci și corelarea activității de sistematizare a teritoriului și
localităților cu măsuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producție cît
mai puțin poluante și echiparea instalațiilor de transport generatoare de poluanți cu dispozitive
și instalații care să prevină efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător, recuperarea și
valorificarea optimă a substanțelor reziduale utilizabile.Cînd se vorbește în general despre
progres sau despre sărăcie, se vorbește de fapt despre mediul înconjurător care caracterizează
planeta noastră la momentul dat,căci între toate acestea ș poluarea, degradarea apei, a aerului,
amenințarea păturii de ozon, deșertificarea,deșeurile toxice și periculoase, și multe altele există
o stînsă dependență.
Natura reușea pînă la urmă să refecă pădurile tăiate, vintul care umflă valele, rîurile care
puneau în mișcare roțile, deci sursele de energie utilizate de civilizațiile agricole erau
regenerabile.
Poluarea și combatere
38
Colapsul global al mediului înconjurător este inevitabil. Statele dezvoltate ar trebui să
lucreze alături de statele în curs de dezvoltare pentru a se sigura faptul că economiile acestor țări
nu contribuie la accentuarea problemelor legate de poluare . Strategiile de conservare a mediului
ar trebui să fie acceptate pe scara mondială, și oamenii ar trebui să fie acceptate pe scara
mondială, și oamenii ar trebui să înceapă să se gîndească la reducerea considerabilă a
consumului energetic fără a se sacrifica însă confortul. Cu alte cuvinte avînd la dispoziție
tehnologia actuală, distrugerea globala a mediului înconjurător ar putea fi stopată. Dezechilibru
ecologic, neglijat din considerente economice pînă nu prea demult, a declanșat și provoacă în
continuare, nestăvilit numeroase daune, cum ar fi găurile de ozon, efectul de seră, schimbarea
climei, distrugerea florei și faunei, - fenomene, care nu știu de hotare și culturi și pun în pericol
în general, viața pe pămînt. A trebuit să treacă timp, să se macine ireversibil resurse imense, ca
această stare de lucruri să fie conștientizară la nivelul națiunilor, să ajungă în ziua cînd
Umanitatea a spus " NU"- distrugerii mediului înconjurător-5 iunie, 1972, Stocholm.
Ce am putea face pentru mediul înconjurătorAm putea stopa criza energetică folosind energia într-un mod rațional.Cîteva lucruri care le-
ar putea face pentru a salva mediul înconjurător sunt:
Folosirea mai rară a automobilelor:mersul, ciclismul, sau transporturile publice.
Evitarea bunurilor care sunt cumpărate și împachetate excesiv,este necesară energia
pentru a confecționa ambalajele, dar și de ale recicla.
Evitarea pierderilor,reducerea a ce folosim ,refolosim lucrurile în loc să cumperi altele
noi, repară obiectele stricate în loc să le arunci,și reciclează cît mai mult posibil.
Află ce facilități de reciclare sunt disponibile în zona în care locuim.
Încearca să nu arunci lucrurile daca acestea ar mai putea avea o folosință.
Să nu aruncăm lucrurile care nu ne sunt de folos în locuri la îndămînă.
A conserva și a extinde spațiile verzi.
Promovarea împortului în țară a autovehiculelor nonpoluante, vîrsta căroranu
depășește 5 ani.
Integrarea cerințelor ecologice în politica transporturilor, dezvoltarea lui pe baza
următoarelor principii:
a) protecția mediului;
b) prevenirea poluării;
c) poluatorul plătește;
Îmbunătățirea calității drumurilor.
39
Instituirea testării ecologice obligatorii a autovehiculelor cu perceperea plăților pentru
emisiile de CO2.
De a interzice arderea resturilor vegetale.
De a planta mai mulți copaci,și spații verzi.
Apelarea la sursele de finanțare pentru construcția stațiilor de epurare și reabilitare a
rețelelor de canalizare.
Construcția și amenajarea locurilor de gunoi conform prevederelor standartelor
europene.
Protecția aerului atmosferic este o obligațiune a tuturor actorilor sociali, care
organizează și desfășoară activități, și în primul rînd , a celor care desfășoară
activități economice producătoare de produse și substanțe nocive, inclusiv a celor care
utilizează mijloace de transport.Autoritățile publice de ambele niveluri sunt obligate să
susțină orice inițiativă referitor la diminuarea poluării aerului atmosferic cu substanțe
nocive.
40
VII. Protecția muncii
8.1. Principii de bază privind legislația de protecție a muncii
Protecţia muncii face parte integrantă din procesul de producţie şi are ca scop asigurarea
celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale, iar toţi cei care organizează, controlează şi conduc procesele de muncă cu obligaţia
să urmărească ameliorare permanentă a condiţiilor în care oamenii muncii îşi desfăşoară
activitatea.
În activitatea de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor
profesionale, un rol important îi revine activităţii de instruire a tuturor angajaţilor, atît a celor
ce organizează, conduc şi controlează procesul de lucru cît şi personalului de execuţie, pentru
cunoaşterea şi respectarea strictă a actelor normative de protecţie a muncii.
Fiecare salariat, cunoscînd scopul şi avantajele pe care le oferă studiul protecţiei muncii,
devine interesat în aplicarea metodelor nepericuloase de lucru.
Constituţia R. Moldova ( art.43 ) şi Legea cu privire la protecţia muncii (art.2)Garantează tuturor salariaţilor dreptul la protecţia muncii.
a) orice persoană are deptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii
echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.
b) salariaţii au dreptul la protecţia muncii. Măsurile de protecţie privesc
securitatea şi igiena muncii, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor,
instituirea unui salariu minim pe economie , concediu de odihnă plătit, prestarea
muncii în condiţiile grele, precum şi alte situaţii speciale.
c) durata săptămînii de muncă şi este de cel mult 40 ore .
d) dreptul de negocieri în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al
convenţiilor colective sînt garantate.
În codul Muncii al RM despre protecţia muncii se spune:
Articolul 2.
Fiecare salariat are dreptul :
la condiţiile de muncă ce corespund cerinţelor securităţii şi igienei muncii;
la recuperarea prejudiciului cauzat prin vătămarea sănătăţii în legătură cu
munca.
Salariatul este dator:
41
să-şi îndeplinească în mod conştiincios obligaţiunile de muncă;
să respecte disciplina muncii;
să aibă o atitudine gospodărească faţă de averea întreprinderii, instituţiei,
organizaţiei;
să îndeplinească normele de muncă stabilite.
Articolul 148
Asigurarea unor condiţii de muncă sănătoase şi fără pericol. Administraţia este
obligată să introducă mijloacele moderne ale tehnicii securităţii care să preîntîmpine
accidentele de muncă, şi să asigure măsurile sanitaro-igienice, care să prevină apariţia de boli
profesionale şi acutizarea bolilor somatice în rîndurile salariaţilor.
Administraţia nu are dreptul să ceară lucrătorului îndeplinirea unei munci, care prezintă
o primejdie pentru viaţă.
Articolul 153.
În sarcina administraţiei înfăptuirea instructajului salariaţilor cu privire la tehnica
securitatii, igiena in productie, paza contra incendiilor şi alte reguli de protecţie a muncii,
precun si controlul permanent asupra respectării de către lucratori a tuturor dispoziţiilor şi
instrucţiunilor cu privire la protecţia muncii.
Articolul 154.
Salariatii sînt obligaţi sa respecte instrucţiunile cu privire la protecţia muncii, de
asemenea sa respecte regulile stabilite,de comportare cu maşinile şi utilajul.
Parlamentul RM la 02.06.1991a adoptat hotărîrea despre punerea în aplicare a Legii
RM cu privire la protecţia muncii. Prezenta Lege are menirea de a asigura exercitarea dreptului
angajaţilor la protecţia muncii. Această Lege este documentul de baza in domeniul protecţiei
muncii si consta din 5 capitole si 35 de articole.
Guvernul R.M. prin hotărî rea nr.890 din 05.12.1994 "Regulamentul
privind modul de organizare a instruirii in domeniul protecţiei muncii", care stabileşte
modalitatea de organizare a instruirii în domeniul protecţiei muncii, este obligatoriu şi se
aplica asupra tuturor unităţilor economice, ministerelor, departamentelor şi altor organe ale
administraţiei de stat şi publice locale.
In raport cu caracterul şi timpul efectuării, instructajul cu privire la protecţia muncii
se divide in următoarele etape:
I. Instructajul la încadrarea in munca;
a. instructajul introductiv general;
b. instructajul la locul de munca;
II. Instructajul periodic.
42
Instructajul la încadrarea în muncă se face cu următoarele categorii de personal:
1. cu noii angajaţi;
2. cu cei transferaţi de la o unitate economica la alta;
3. cu cei veniţi la unitatea economica ca detaşaţi sau pentru executarea unor lucrări în baza
de contract;
4. cu ucenicii, elevii si studenţii repartizaţi în vederea efectuării practicii profesionale.
Instructajul introductiv general îşi propune drept scop ca noii angajaţi în unitatea
economică să cunoască specificul activităţii acesteia şi principalele prevederi de protecţie a
muncii ce urmează a fi respectate în cadrul procesului de muncă.
Durata instructajului introductiv general se va stabili in conformitate cu programul
aprobat,dar nu mai puţin de 2 ore.
Instructajul periodic se va efectua ori de cîte ori este necesar, la intervale, care, in funcţie
de condiţiile de muncă din unitatea economica, pot varia la cel mult 90 de zile.
Instructajul periodic se va efectua in mod obligatoriu.
8.2. Dispoziții generale
nainte de încheierea contractului de munca în condiţii cu factori nocivi şi periculoşi de
munca în mod obligatoriu sa treacă examinarea medicală preventivă, iar pe parcursul
acţiunii contractului de munca — controlul medical periodic în corespundere cu modul
stabilit de organele ocrotirii sănătăţii (ord. 132).
Să treacă instructajul introductiv general de protecţie a muncii şi la locul de lucru.
Să cunoască cerinţele legii "Cu privire la protecţia muncii."
În timpul deplasărilor la obiecte,intreprinderi,institutii - sa facă cunoştinţa cu regulile
securitate a muncii a obiectului dat şi în caz de necesitate să ceară de la conducerea
obiectului petrecerea instructajului introductiv de către specialiştii pentru protecţia
muncii.
Să respecte cerinţele de securitate a muncii la drum şi locul de deplasare.
Să acorde primul ajutor medical victimei in cazuri necesare (traume
electrice,fractiuni si scrintituri,degerat,arsuri ,hemoragie,rani ş. a.)
Înainte de a începe lucrul:
Să elibereze locurile de lucru de toate obiectele netrebuincioase.
Să controleze starea utilajului si aparatajului electric. Să se convingă, că obiectele ce se
afla la locul de lucru, n-au contact cu sursele de alimentare cu curent electric.
Să se convingă de starea mobilierului - mesele, scaunele, dulapurile ş.a.,care trebuie sa fie
instalate comod si stabil.
43
In caz de deplasare pe teritoriul întreprinderilor sa ceara un însoţitor - responsabil de
securitatea muncii.
La depistarea încălcării regulilor şi normelor de securitate a muncii să informeze şeful
În timpul lucrului .
Să studieze, să însuşească practic şi să respecte cerinţele de securitate a muncii şi igienei
muncii, de apărare anti-incendiară, prevăzute de actele normative de protecţia muncii.
Să respecte cerinţele regulilor de securitate inclusiv cu aparatele electrice .
Să păstreze locul de munca conform cerinţelor sanitare.
Să nu folosească aparatele electrice defectate.
Să respecte regulile de securitate, de mişcare pe scări, în ascensor.
Să înştiinţeze la timp conducerea IES despre toate cazurile de încălcare a actelor
normative de protecţie a muncii, despre avariile si accidentele ce s-au produs.
În situaţii excepţionale:
Să ee măsuri urgente de lichidarea incendiilor, folosind mijloace disponibile (strigătoare,
nisip, plapue, etc).
Se interzice folosirea apei la stingerea cablului electric, produselor petroliere,
materialelor lipite cu resina.
În caz de electrocutarea unor colaboratori sa elibereze sinistratul de sub acţiunea
curentului electric prin deconectarea lui sau cu materiale disponibile - prăjini, scînduri
uscate respectînd regulile de securitate, de acordat primul ajutor medical.
La sfîrşitul lucrului:
De făcut ordine la locul de lucru,toate documentele, aparatele, instrumentele sa
fie amplasate la locul lor.
Să întrerupă aparatele si sursele electrice folosite.
Să închidă geamurile, să stingă lumina,să încuie uşa şi de predat la paza biroul, clădirea în
ordine stabilită.
8.3. Factorii periculoși si nocivi principali aferenți procesului de munca.
Metodele si mijloacele de prevenire a accidentelor de munca si
îmbolnăvirilor profesionalei mijloace de protecție. Prevederi generale de
prevenire a electrocutării.
Oxidul de carbon - gaz de cahlă, gaz fără culoare, gust şi miros. CO se formează peste
tot, unde sunt create condiţii pentru arderea nedeplina a substanţelor ce conţin carbon . El intra
44
în componenta multor gaze şi aerosoli - gazele de generator 9 - 29%, în gazele explodante
pînă la 60 %, in gazele de eşapament a automobilelor - 6,3 %.
Otrăvirea cu CO poate fi in garaje, in timpul executării controlului ecologic a gazelor de
eşapament a automobilelor, încălzirea salonului automobilului, încălzirea locuinţelor cu sobe
, cuptoare cu cahlă închisa.
Limita maximala admisibila - 20,0 mg/m 3 .nimerind in organism prin inspiraţie,
CO uşor nimereşte in sistemul sanguin împiedicînd primirea de către eretrocite oxigenului
formînd carboxihemoglobina. Otrăvirile cu CO se manifesta prin dureri de cap,slabiciune,
zgomot in urechi, greţuri ,pierderea cunoştinţei - in cazuri grave e posibil sfîrşitul letal.
Acordarea primului ajutor consta in: evacuarea victimei la aer curat , eliberarea
lui de îmbrăcămintea care împiedica răsuflarea normala, de de încălzit prezentîndui linişte.
Totodată de chemat asistenta medicala pentru acordarea primului ajutor.
Acizii: Azotic,sulfuric, acetic, clorhidric- se întrebuinţează des pentru turnarea in
acumulatoare, in sinteza substanţelor organice, in producerea pesticidelor, in efectuarea
lucrărilor de laborator etc. Vaporii de acizi nimeresc in organism prin caile respiratoare, piele-
provocînd arsuri si otrăviri acute si cronice grave.
Profilaxia - mecanizarea maxima in timpul turnării, transportării si păstrării acizilor. In
laboratoare de control ecologic capacitatea ventilaţiei generale trebuie sa asigure nu mai puţin
de 15 schimburi de aer pe ora . Lucrările cu acizii trebuie efectuata numai in nisa de
ventilaţie. Umplerea vaselor cu acizi de petrecut cu ajutorul sifonului sau cu pompe de
guma. Folosirea antigazelor si hainelor individuale de protecţie. Toate acestea se refera si la
lucrările cu baze.
Temperatura înaltă. Lucrul în condiţii la temperaturi înalte, inclusiv lucrul manual greu,
duce la supraîncălzirea corpului ( ridicarea temperaturii corpului la 40-41 grade, pulsul des,
respiraţia deasa, bătăi de inima, setea).
O forma a supraîncălzirii este boala convulsiva, ca rezultat în organism şi se
caracterizează prin ridicarea temperaturii corpului, iar durerile in muşchi trec in convulsii de
caracter tonic. Acordarea primului ajutor consta in transferarea omului la umbra, pe cap se pune
compres rece. În cazuri grave se uda corpul cu apa rece, se da de băut apa multa.
Măsurile profilactice constau în:
Organizarea în încăperi a ventilaţiei efective;
Condiţionarea aerului;
Crearea regimului raţional de băut apa;
Raţionalizarea perioadei de lucru si odihna;
Acoperirea capului cu acopereminte uşoare.
45
Temperatura joasă duce la fenomenele angiospatice: înalbirea pielii degetelor,
urechilor, nasului, pierderea sensibilităţii pielii. Sînt larg răspîndite bolile sistemului nervos
periferic, mai ales radiculită şelelor, neuralgia nervului facial, acutizarea reumatismului
articulaţiilor si muşchilor, ivirea cistitei, pielitei, pleuritei, bronşitelor etc.
Măsurile profilactice constau în:
Folosirea hainelor de protecţie (mănuşi, haine calde, încălţăminte calda etc)
Pregătirea din timp a încăperilor către lucrul in perioada iernii;
Prevenirea udării hainelor, corpului;
E de dorit ca lucrările la aer deschis sa se petreacă cu întreruperi de cîte 10 min.
după fiecare ora de lucru, pentru a se încălzi in încăperi calde;
Lucrările legate cu umezirea inspectorilor li se asigura combinezon impermeabil la apa,
cizme de protecţie.
7.4. Prevederi generale privind igiena muncii și igiena personală
Igiena muncii este o ramura a centrelor de igiena si epidemiologie care in baza actelor
legislative si normative elaborează masuri organizatorice, tehnice, curative si profilactice
pentru asigurarea securităţii muncii , păstrarea sănătăţii lucratorilor si menţinerea la nivel sporit
capacităţile de lucru a lucratorilor in procesul muncii .
Elementele de baza a igienei muncii la unitatea economica sunt:
■ studierea detailata a proceselor tehnologice , materiei prime si producţiei;
■ studierea factorilor climaterici in secţii;
■ studierea surselor de evacuare a prafului in zona de munca si concentraţia lui;
■ studierea factorilor fizici (zgomotul, vibraţia, radiaţia, cîmpurile
electromagnetice)si chimici, nivelului si concentraţiei lor la locurile de lucru;
■ studierea existentei si eficacităţii surselor de ventilaţie , iluminare si încălzire;
■ studierea stării deservirii sanitaro-igienice si medicale a lucratorilor;
■ studierea stării organismului si îndeplinirea examenelor medicale ş.a.
46
VIII. Concluzii și propuneriProtecţia factorilor de mediu (aer, apă, sol, flora-fauna) poate fi asigurată prin respectarea
cerinţelor prevăzute în actele legislative şi normative în vigoare, realiyarea cărora necesită
acţiuni concrete la diferite niveluri de administrare în conlucrare cu organele de protecţie a
mediului.
Întru soluţionarea problemelor se propun următoarele acţiuni prioritare:
Protecţia aerului atmosferic:
1. Inventarierea surselor fixe de poluare, înzestrarea, în primul rând, a obiectelor cu
poluare intensivă cu echipament (utilaj) performant, tehnologii nonpoluante de
protecţie a aerului atmosferic;
47
2. Utilizarea la nivel naţional şi local a surselor de energie regenerabilă (eoliană,
solară şi a biomasei) şi cu finanţarea acestor activităţi din fondurile ecologice.
Protecţia resurselor acvatice:
Pentru întreţinerea şi protecţia resurselor de apă potabilă (fîntîni şi izvoare) se propun
următoarele recomandări:
1. amenajarea unor yone de protecţie în jurul sursei de apă de nu mai puţin de 25 de
metri. Cu alte cuvinte, fîntîna trebuie amplasată cît mai departe de toaletă, gropi
de gunoi, locurile de depozitare a deşeurilor organice, grajduri sau alte surse de
poluare;
2. interzicerea în zona sanitară a deservării apelor menajere, spălatul rufelor şi
automobilelor, adăpatul vitelor, depozitarea deşeurilor, etc. Pentru aceste activităţi
să se prevadă un loc special la o distanţă de cel puţin 15 m de la fîntînă;
3. sădirea pe teritoriile aferente a surselor de apă, a unor arbori sau şi arbuşti, care
reprezintă nişte filter naturale.
Prevenirea formării deşeurilor:
Căile de soluţionare a problemei prezintă o muncă grea care presupune un efort şi
realizarea unui set de acţiuni organizatorice şi practice, cum ar fi:
a. crearea la nivel local, regional, naţional a unor servicii, societăţi, care se vor
ocupa cu gestionarea deşeurilor, colectarea şi valorificarea acestora;
b. colectarea deşeurilor de ambalaje, fiindcă acestea prezintă primul grup de deşeuri
prevăzut de legislaţia europeană. Anume acest grup de deşeuri provoacă o serie
întreagă de probleme de dificultăţi, de neînţelegeri, care apar la diferite niveluri;
c. implicarea firmelor, societăţilor serioase care au o capacitate financiară mare şi
care ar putea să favoreze o reţea de colectare şi de valorificare a deşeurilor la nivel
local, regional şi naţional;
d. implicarea în programul de educaţie şi conştientizarea a asociaţiilor, organizaţiilor
nonguvernamentale, a societăţii civile care derulează programe educaţionale de
informare şi conştientizare a consumatorilor finali pentru actul de depunere
selectivă a deşeurilor şi realizării etapei privind activitatea de colectare şi
valorificare a deşeurilor de ambalaj. Aceste organizaţii să elaboreze şi deruleze
programe educaţionale împreună cu primăriile şi şcolile din localităţi pentru a
implementa procesul de depunere selectivă a deşeurilor.
48
Bibliografie
1. Anuarul IE Florești – 2012, "Protecția mediului în raionul Florești"
2. Buletin informativ Nr.18, Inspectoratul Ecologic de Stat, Chişinău 2005, 316 pag.
3. Chiriac Dumitru, Humă Cristina, CALITATEA VIEŢII, XIV, nr.1, 2003
4. Ciplea Liciniu Ioan, Ciplea Alexandru, "Poluarea Mediului Ambiant", Editura Tehnică,
Bucureşti
5. Hotărîrea Guvernului 77/30.01.2004 cu privire la aprobarea Structurii şi Regulamentului
Inspectoratului Ecologic de Stat
6. Hotărîre Guvernului cu privire la desfăşurarea Concursului naţional „Cea mai verde, mai
salubră şi mai amenajată localitate”, nr. 678 din 06.06.2008
7. Legea 1515/16.06.93 privind protecţia mediului înconjurător.
8. Legea privind plata pentru poluarea mediului Nr.1540-XIII din 18.06.1998
49
9. Lege privind protecţia aerului atmosferic Nr.1422-XIII din 17.12.1997
10. Legea cu privire la zonele și fîșiile de protecție a apelor și bazinelor de apă Nr. 440-XIII
din 27.04.1995
11. Lege cu privire la resursele naturale Nr. 1102-XIII din 06.02.1997
12. Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat Nr. 1538 din 25.02.1998
13. Lege Regnului Animal, Nr. 439-XIII din 27.04.1995
14. Legea privind deșeurile de producție și menajere Nr. 1347-XIII din 09.10.1997
15. Legea 436/28.12.2006 privind administraţia publică locală
16. Materialele Conferinţei Jubiliare – INECO 15 ani, "Ecologie şi Protecţia Mediului -
Cercetare, Implementare, Management, Chişinău 2006
17. Pașaportul Ecologic Raional al Inspecției Ecologice Florești
18. Prisăcaru Grigore, Ţapiş Valentina, "Protecţia mediului – acţiuni şi rezultate, Chişinău
2012
19. Raport Naţional: Starea mediului în Republica Moldova, 2006
20. Revista ştiinţifică de informare: Mediul ambiant, Nr.4, 2004
21. Studiu de performanţe în domeniul protecţiei mediului Republicii Moldova, Naţiunile
Unite, 1999.
top related