politici Şi orientĂri europenepolitici și orientări europene, sinteza 11-24 ianuarie 2016 5...
Post on 17-Jan-2020
5 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Sinteza
Activităţilor UE 11 – 24 ianuarie
2016
CAMERA DEPUTAȚILOR
DIRECȚIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ
POLITICI ŞI ORIENTĂRI
EUROPENE
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
2
CAMERA DEPUTAȚILOR DIRECȚIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ str. Izvor nr. 2-4, sect.5, Bucureşti Tel: 021 414 21 51 Fax: 021 414 2086 E-mail: politiciue@cdep.ro Pagina internet Direcţia pentru Uniunea Europeană
CUPRINS
AUTORI:
dr. Cristina STROESCU, coordonator
Mihaela ZĂVOIANU, consilier parlamentar
Carmen Denisa ION, consilier parlamentar
Andreea Clarisa MIHAI, expert parlamentar
Filip Clem, consilier parlamentar
Surse de informare și foto:
Parlamentul European
Comisia Europeană
Preşedinţia olandeză a Consiliului UE
Site-ul oficial al Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene
Curtea de justiţie a UE
Comitetul Regiunilor
© DIRECȚIA PENTRU UE, 2016
Publicaţia electronică, înfiinţată în anul 2007,
poate fi accesată aici
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
3
PARLAMENTUL EUROPEAN 4
PRIORITĂŢILE PREŞEDINŢIEI OLANDEZE 4
SESIUNE PARLAMENTARĂ 8
COMISIA EUROPEANĂ 11
CRIZA REFUGIAŢILOR 11
OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ, AFACERI SOCIALE, COMPETENŢE ŞI MOBILITATEA FORŢEI DE MUNCĂ 12
JUSTIŢIE, CONSUMATORI ŞI EGALITATE DE GEN 12
PREŞEDINŢIA OLANDEZĂ A CONSILIULUI UE 14
REUNIUNEA CONSILIULUI ECOFIN 14
REUNIUNEA CONSILIULUI AFACERI GENERALE 15
REUNIUNEA CONSILIULUI AFACERI EXTERNE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE 15
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
4
PRIORITĂŢILE PREŞEDINŢIEI OLANDEZE
Cele trei principii de bază ale preşedinţiei
olandeze vor fi:
1. o Uniune care se concentrează pe
problemele principale (ce se poate face la
nivel naţional, se va face acolo);
2. o Uniune care să genereze creştere
economică şi locuri de muncă;
3. o Uniune mai apropiată de cetăţeni.
PARLAMENTUL EUROPEAN
La data de 1 ianuarie 2016, Olanda - Regatul Ţărilor de Jos - a preluat oficial preşedinţia
semestrială a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va asigura până la 30 iunie 2016,
după care o va ceda Slovaciei.
Guvernul de coaliţie condus de liberalul Mark Rutte a preluat de la Luxemburg
conducerea Consiliului UE într-un moment deosebit de complicat. Printre provocările cu
care se va confrunta Preşedinţia olandeză în cele 6 luni de mandat se numără migraţia,
securitatea internaţională, inovaţia şi creşterea economică.
Ultima dată când Olanda a deţinut preşedinţia prin rotaţie a UE a fost în urmă cu 12 ani,
în semestrul al II-lea al anului 2004, când s-a decis oferirea statutului de stat candidat
pentru Turcia, care acum se află din nou în centrul politicii europene, pentru rolul
important pe care îl poate juca în ceea ce priveşte intrarea refugiaţilor în Europa. Olanda
a mai trecut prin mandate cu „turbulenţe” când a prezidat UE în al II-lea semestru al
anului 1991 şi în primul semestru al anului 1997 (când a condus negocierile cruciale
pentru Tratatul de la Maastricht şi a celui de la Amsterdam).
Olanda - una dintre ţările fondatoare ale Uniunii şi a prezidat construcţia europeană de
11 ori.
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
5
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi
Colegiul comisarilor au efectuat o vizită oficială la
Amsterdam şi la Haga pentru a avea discuţii legate de
priorităţile de pe agenda strategică a acestei preşedinţii.
De asemenea, în data de 11 iaunuarie 2016, a avut loc la
Bucureşti o conferinţă de presă comună susţinută de
ambasadorul Olandei şi de ministrul român de externe, în
care au fost prezentate priorităţile preşedinţiei Consiliului
UE.
Priorităţile preşedinţiei olandeze au fost prezentate în
această săptămână la comisiile permanente ale
Parlamentului European. Între acestea se află:
Migraţia şi securitatea internaţională - Olanda se pronunţă, printre altele,
pentru întărirea frontierelor externe, pentru solidaritate în ceea ce priveşte relocarea
solicitanţilor de azil şi pentru rezolvarea problemelor, mergând la cauzele acestora.
Preşedinţia se va concentra pe problemele din spaţiul Schengen1 şi nu va merge înainte
în ceea ce priveşte extinderea. Un obiectiv important va fi menţinerea acestui spaţiu şi
a libertăţii de circulaţie într-un context complicat în care 6 state membre au reintrodus
controale la frontieră. În materie de migraţie, accentul se va pune pe întărirea
securităţii la graniţele externe ale UE. De asemenea, este avută în vedere dezvoltarea
unui sistem comun european de azil, o mai puternică concentrare pe combaterea
traficului uman şi dezvoltarea măsurilor legate de migraţia legală.
Întărirea segmentului inovare, creşterea economică sustenabilă şi
creare de noi locuri de muncă – Preşedinţia consideră că este nevoie de o Uniune
puternică, sănătoasă, inteligentă, prosperă şi competitivă la nivel global, în scopul
îmbunătăţirii vieţii cetăţenilor ei. Acest obiectiv ar urma să fie realizat prin adâncirea
pieţei unice, integrarea în domeniul serviciilor şi dezvoltarea agendei digitale. Accentul
se va pune pe investiţii în domenii precum cercetarea, infrastructură şi transport.
Libera mişcare a lucrătorilor şi a serviciilor este un pilon-cheie al pieţei interne. Se are
în vedere revizuirea Directivei privind detaşarea lucrătorilor, care ar trebui să respecte
principiile pieţei comune a muncii, protejând în acelaşi timp drepturile lucrătorilor, şi să
se rezolve problema societăţilor fantomă, folosite pentru a evita plata impozitelor şi a
contribuţiilor sociale. Preşedinţia actuală va încuraja statele membre să facă schimb de
bune practici şi să îşi dezvolte o abordare cuprinzătoare a reducerii excluziunii sociale,
1 Reamintim că Olanda, una dintre principalii opozanţi ai aderării României şi Bulgariei la Schengen, va
organiza reuniunea Consiliului JAI, care va decide, eventual, în privinţa aderării ţării noastre. Ministrul român al afacerilor externe, dl Lazăr Comănescu, a subliniat în cadrul conferinţei de presă din 11 ianuarie
2016, despre necesitatea menţinerii Schengen. „Există disfuncţionalităţi, unele serioase, în privinţa Schengen. La început, pe fondul migraţiei, s-a recurs la diverse măsuri bilaterale. Este o necesitate să menţinem Schengen - există o corelaţie între libertatea de mişcare şi aplicarea Schengen, acesta din urmă fundamentează libertatea de mişcare”.
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
6
în cazul în care programele pentru locuinţe, protecţia socială şi educaţia ar trebui să fie
corelate.
Politica climatică şi energetică - îndreptată spre viitor, constituie un alt
obiectiv al preşedinţiei olandeze a Consiliului UE. Olanda propune realizarea tranziţiei
către o economie circulară care să reutilizeze cât mai mult posibil resursele naturale. În
acest sens, este nevoie de angajamentul şi sprijinul tuturor statelor membre pentru a
se realiza obiectivul.
În ceea ce priveşte învăţământul – Preşedinţia se va axa pe: Strategia UE 2020;
priorităţile naţionale în sfera educaţiei şi formării profesionale; cadrul strategic pentru
cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale (ET 2020).
Activităţile în domeniul educaţiei şi formării profesionale vizează calitatea şi eficienţa şi
se structurează pe: competenţe - cooperarea pentru o Nouă agendă a competenţelor în
Europa; învăţământ superior - revizuirea agendei pentru modernizarea învăţământului
superior; promovarea cetăţeniei şi a valorilor fundamentale prin educaţie - asumate
de statele membre prin Declaraţia de la Paris. De asemenea, statele membre sunt
încurajate să investească mai mult în cercetare şi inovare, prin crearea unui cadru de
reglementare inteligent.
Preşedinţia olandeză susţine creşterea competitivităţii industriei europene
prin încheierea unor tratate comerciale precum TTIP. În paralel, vor fi luate măsuri
pentru a se realiza o piaţă unică mai corectă prin adoptarea de standarde comune
pentru forţa de muncă.
Un sector financiar „solid şi robust” – este un element crucial în stabilitatea
europeană.
Mediu – pentru schimbările climatice sunt avute în vedere, pe de o parte,
dimensiunea internaţională – obţinerea acordului istoric stabilit la COP 21 Paris, şi
dimensiunea internă - se vor continua dezbaterile asupra propunerii legislative de
revizuire a Directivei ETS post-2020 şi se va organiza o dezbatere de orientare la
Consiliul pentru mediu din luna iunie 2016. În ceea ce priveşte protecţia mediului
sunt avute în vedere o serie de documente privind economia circulară, revizuirea
legislaţiei în domeniul deşeurilor, reducerile naţionale de emisii, reducerea emisiilor
poluante provenite de la vehiculele rutiere (EURO5/6), a substanţe chimice,
biodiversitatea, silvicultura, dar şi soluţii inteligente şi ecologice pentru transport.
Sănătate - Preşedinţia actuală va propune crearea unei reţele „One Health”, care
va permite cooperarea intensă între medicina umană şi cea veterinară, precum şi o
platformă pentru statele membre care să actualizeze datele şi să se sprijine reciproc. O
altă prioritate va fi accesul la medicamente, la dispozitive medicale, şi la o legislaţie de
control.
Afacerile externe - Aderarea Turciei, reformele din Ucraina şi stabilitatea în Siria
sunt priorităţile principale. Este nevoie de o re-energizare a procesului de extindere,
susţinut de respectarea drepturile omului şi preocupările legate de libertatea presei.
În timp ce Turcia a rămas un partener-cheie pentru UE, trebuie să se acţioneze onest
şi în ceea ce priveşte posibila aderare a Bosniei şi Herţegovinei. De asemenea,
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
7
ratificarea Acordul de Asociere a Uniunii Europene cu Ucraina este importantă şi ar
putea contribui la stabilizarea frontierelor estice ale UE.
Pescuit: producţia de alimente, Marea Baltică şi pescuitul la mare
adâncime - Necesitatea de a îmbunătăţi producţia de alimente, în scopul de a face
faţă provocării creşterii populaţiei, dar şi din punct de vedere al pescuitului durabil,
sunt importante pentru noua preşedinţie care doreşte finalizarea negocierilor privind
planul multianual pentru Marea Baltică.
Afaceri constituţionale: acord interinstituţional, transparenţă şi reforma
legislaţiei electorale - Acordul dintre Parlament, Consiliu şi Comisie privind o mai
bună legiferare, transparenţă şi reforma legislaţiei electorale au fost printre principalele
priorităţi ale preşedinţiei. Se vor avea în vedere sugestiile PE pentru reforma legii
electorale a UE, şi se vor relansa negocierile privind dreptul PE de anchetă.
Agricultură şi dezvoltare rurală: reforma PAC, alimente ecologice şi
sprijin pentru agricultori - Lansarea dezbaterii privind PAC se va face cu scopul de a
răspunde mai bine la schimbările climatice globale, la problemele de securitate
alimentară, creşterea eficienţei măsurilor de ecologizare existente, simplificarea
normelor actuale şi concentrarea pe IMM-uri.
Industrie, cercetare şi energie - etichetarea energetică, investiţiile în
cercetare şi energie, competitivitatea industrială şi telecomunicaţii, pachetul privind
securitatea aprovizionării cu gaze sunt priorităţile pentru care se va acorda o atenţie
specială.
Afaceri juridice: dreptul de autor, drepturile acţionarilor şi transparenţa
fiscală - Preşedinţia olandeză s-a angajat pentru dezvoltarea unei economii
competitive, ceea ce va conduce la un nou acord între Parlament şi Consiliu privind
Directiva drepturilor acţionarilor. În ceea ce priveşte modernizarea normelor privind
drepturile de autor, se va începe în curând o nouă propunere care vizează o mai bună
portabilitate transfrontalieră a conţinutului on-line.
Dezvoltarea regională: dezvoltarea urbană şi politica de coeziune -
Punerea în aplicare a politicii de coeziune şi o evaluare a realizărilor de până acum a
fondurilor structurale. Preşedinţia va examina care este calea de urmat pentru politica
de coeziune şi să se va concenta asupra simplificării ei. Preşedinţia se va axa pe
dezvoltarea de parteneriate între toate părţile interesate, pentru susţinerea Pactului de
la Amsterdam care vizează crearea Agendei urbane a UE, o agendă pentru reducerea
sărăciei şi creşterea eficenţei energetice în oraşele europene.
Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne: Polonia – Preşedinţia olandeză
trebuie să ţină cont de situaţia din Polonia, iar Consiliul UE trebuie să ia măsuri ferme
pentru a garanta că statul de drept este respectat în cadrul UE.
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
8
SESIUNE PARLAMENTARĂ
Clauza de apărare reciprocă a UE
Deputaţii europeni au făcut apel către comisarul european responsabil cu afaceri
externe, dna Federica Mogherini, să elaboreze orientări pentru viitoarele cazuri
similare, astfel încât să se evite orice
nevoie de măsuri ad-hoc şi să implice
în mod explicit instituţiile UE2.
În urma atacurilor teroriste de la Paris,
din noiembrie 2015, Franţa a cerut
celorlalte ţări din UE susţinere, prin
activarea pentru prima dată a unei
clauze de „ajutor şi asistenţă” cu
respectarea tratatelor. Acest lucru a
ridicat multe întrebări despre
procedura de urmat şi rolul Uniunii.
Deputaţii au discutat şi votat o
rezoluţie pe 21 ianuarie a.c., privind
Clauza de apărare reciprocă. Decizia
Franţei de a invoca această clauză ar
trebui să servească drept stimulent
pentru consolidarea securităţii şi
apărării europene.3
Franţa a invocat Tratatul privind UE
articolul 42 alineatul (7)4: „În cazul în
2 Tipul exact de asistenţă necesară este stabilit între statele membre la nivel bilateral, rolul UE fiind limitat.
Cu toate acestea, UE ar putea ajuta la facilitarea şi coordonarea procesului de acordare de asistenţă. Într-o rezoluţie din noiembrie 2012, deputaţii europeni au invitat reprezentanţii politicii externe a UE să propună măsuri practice şi orientări cu privire la clauza de apărare reciprocă. În plen, în această
săptămână, eurodeputaţii vor dezbate dacă o implicare mai puternică a UE ar fi utilă. 3 http://www.europarl.europa.eu/news/ro/news-room/20160114IPR09904/Next-step-in-mutual-defence-%E2%80%93-European-Defence-Union-say-MEPs 4 Articolul 42 (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană - Clauza respectivă a fost introdusă în
2009, în conformitate cu articolul 42, alineatul (7) din Tratatul privind Uniunea Europeană. Ea prevede că
ţările UE sunt obligate să sprijine un stat membru care a devenit „victimă a unei agresiuni armate pe teritoriul său” şi că acest sprijin ar trebui să fie în concordanţă cu angajamentele potenţiale ale NATO. Totuşi, nu a fost stabilită o procedură formală şi articolul nu impune în mod expres ca asistenţa să fie de natură militară. Astfel, este asigurată şi o cooperare şi din partea ţărilor precum Austria, Finlanda, Irlanda şi Suedia, care au o politică de neutralitate. După înaintarea cererii de asistenţă, la 17 noiembrie 2015, Franţa a avut discuţii bilaterale cu statele membre, pentru a vedea ce tip de ajutor este disponibil. Unele ţări şi-au exprimat dorinţa de a se alătura operaţiunilor împotriva teroriştilor din Siria şi Irak, iar altele
sunt gata să-şi intensifice prezenţa în alte misiuni internaţionale, permiţând astfel transferul trupelor franceze în altă parte.
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
9
care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte
state membre sunt obligate să îi acorde ajutor si asistenţă prin toate mijloacele de care
dispun, în conformitate cu articolul 51 din Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite. Aceasta
nu aduce atingere caracterului specific al politicii de securitate şi apărare a anumitor
state membre. Angajamentele şi cooperarea în acest domeniu sunt conforme cu
angajamentele asumate în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, care
rămâne pentru statele membre ale acestei organizaţii fundamentul apărării lor
colective şi cadrul de punere în aplicare a acesteia.”
Deputaţii europeni au făcut apel către comisarul european responsabil cu afaceri
externe, dna Federica Mogherini, să elaboreze orientări pentru viitoarele cazuri
similare, astfel încât să se evite orice nevoie de măsuri ad-hoc şi să implice în mod
explicit instituţiile UE5.
Deputaţii europeni au făcut apel către comisarul european responsabil cu afaceri
externe, dna Federica Mogherini, să elaboreze orientări pentru viitoarele cazuri
similare, astfel încât să se evite orice nevoie de măsuri ad-hoc şi să implice în mod
explicit instituţiile UE6.
5 Tipul exact de asistenţă necesară este stabilit între statele membre la nivel bilateral, rolul UE fiind limitat.
Cu toate acestea, UE ar putea ajuta la facilitarea şi coordonarea procesului de acordare de asistenţă. Într-o rezoluţie din noiembrie 2012, deputaţii europeni au invitat reprezentanţii politicii externe a UE să propună măsuri practice şi orientări cu privire la clauza de apărare reciprocă. În plen, în această săptămână, eurodeputaţii vor dezbate dacă o implicare mai puternică a UE ar fi utilă. 6 Tipul exact de asistenţă necesară este stabilit între statele membre la nivel bilateral, rolul UE fiind limitat.
Cu toate acestea, UE ar putea ajuta la facilitarea şi coordonarea procesului de acordare de asistenţă. Într-o rezoluţie din noiembrie 2012, deputaţii europeni au invitat reprezentanţii politicii externe a UE să propună măsuri practice şi orientări cu privire la clauza de apărare reciprocă. În plen, în această săptămână, eurodeputaţii vor dezbate dacă o implicare mai puternică a UE ar fi utilă.
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
10
Deputaţii salută sprijinul unanim acordat
Franţei de către toate statele membre ale UE,
le încurajează să contribuie şi să continue
toate demersurile atât timp cât este necesar
acest ajutor. Prin urmare, prin rezoluţia
adoptată pe 21 ianuarie a.c. se propune să se
utilizeze întregul potenţial al instituţiilor UE
pentru facilităţi în acest sens.
Activarea clauzei de apărare reciprocă
constituie „o oportunitate unică de a pune
bazele unei Uniuni Europene a Apărării
puternice şi sustenabile şi consideră că UE va
fi pregătită şi în măsură să facă faţă
copleşitoarelor ameninţări şi provocări interne
şi externe de securitate numai dacă va
dispune de o capabilitate autonomă de
securitate şi apărare", se precizează în
rezoluţie.
Deputaţii europeni cer statelor membre ale
UE să caute modalităţi de a construi o
cooperare mai eficientă pentru gestionarea
frontierelor, măsuri adecvate de control al
circulaţiei armelor, a explozibililor şi a
persoanelor suspectate de terorism.
Este regretat faptul că lipsa de linii directoare
privind modul în care clauza de apărare
reciprocă ar trebui să funcţioneze a
determinat statele membre să ia măsuri ad-
hoc.
Astfel, deputaţii europeni invită toate ţările
din Europa să ofere în continuare tot sprijinul
necesar în lupta împotriva terorismului şi să
adopte o abordare riguroasă pe plan intern şi
extern. De asemenea, îndeamnă statele
membre să instituie schimburi de informaţii şi
o cooperare operaţională între agenţiile de gestionare a frontierelor, poliţie şi alte agenţii de
punere în aplicare a legii, precum şi un veritabil schimb între serviciile de informaţii, prin
interconectarea bazelor de date naţionale şi prin exploatarea integrală a cadrelor existente,
cum este aplicaţia de reţea pentru schimbul securizat de informaţii (SIENA) a Europol,
precum şi prin utilizarea la maximum a altor platforme şi servicii ale Europol.
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
11
CRIZA REFUGIAŢILOR
Comisia Europeană a abordat criza refugiaţilor: măsuri luate în 2015 şi
priorităţi pentru 2016
Reuniunea săptămânală a colegiului comisarilor, din 13 ianuarie a.c., a tratat tema
crizei refugiaţilor. Au fost trecute în revistă măsurile luate în 20157 şi iniţiativele ce
urmează să fie prezentate în primăvara anului 2016. Dintre ele menţionăm
următoarele:
sistemul european comun de azil şi spaţiul Schengen, în anul 2015, au fost
supuse unui test major: creşterea fără precedent a numărului de persoane care au
solicitat protecţie internaţională în Europa;
în faţa acestei crize, CE a luat măsuri imediate şi continuă să colaboreze cu
statele membre şi cu ţările partenere terţe pentru a gestiona fluxul de persoane,
pentru a proteja frontierele Europei şi pentru a aborda cauzele care au generat aceste
presiuni migratorii;
anul 2016 va fi dedicat punerii în aplicare a măsurilor convenite, obţinerii unor
rezultate clare şi tangibile, dar şi modelării politicilor viitoare, inclusiv prin adoptarea,
cât mai curând posibil, a propunerilor anunţate de Comisie; Uniunea Europeană trebuie
să îşi intensifice eforturile în privinţa transferului, relocării, punctelor de acces
(hotspots), returnării, zonei Schengen şi în ceea ce priveşte instituirea Pazei Europene
de Frontieră şi de Coastă.
Colegiul a mai discutat şi pe marginea altor iniţiative necesare în contextul crizei
actuale. Evenimentele de anul trecut au arătat că, în forma sa actuală, sistemul
Dublin nu este viabil; Comisia va demara un proces de reformare a sistemului Dublin,
propunerile urmând să fie prezentate până în luna martie a.c. Pentru a descuraja
recurgerea la rute neregulamentare, Comisia Europeană pregăteşte şi un pachet
de măsuri privind migraţia legală, inclusiv o revizuire a Directivei privind Cartea
Albastră a UE.
7 La preluarea mandatului său, Comisia Juncker a identificat ca politică prioritară în domeniul migraţiei. Ca
răspuns la criză, Comisia a prezentat, la data de 13 mai 2015, Agenda europeană privind migraţia. De asemenea, au mai fost introduse o serie de măsuri printre care se numără adoptarea a două mecanisme
de urgenţă pentru transferarea, din statele membre cele mai afectate în alte state membre ale UE, a 160.000 de persoane, care au în mod clar nevoie de protecţie internaţională, şi aprobarea Planului de acţiune al Comisiei privind returnarea. La 23 septembrie 2015 (în cadrul reuniunii informale a şefilor de stat şi de guvern), CE a prezentat un set de acţiuni prioritare de punere în aplicare a Agendei europene privind migraţia, ce urmează a fi întreprinse în următoarele 6 luni. Acestea trebuie puse în aplicare în mod rapid şi eficace la toate nivelurile, fiind necesară asigurarea unei finanţări naţionale suplimentare. CE a majorat bugetele pentru 2015 şi 2016, în ceea ce priveşte resursele dedicate refugiaţilor cu 1,7 miliarde
euro (cheltuieli totale pentru a face faţă crizei refugiaţilor 9,2 miliarde euro).
COMISIA EUROPEANĂ
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
12
Până la sfârşitul anului 2016, Comisia Europeană va prezenta un nou pachet
privind introducerea ilegală de migranţi. Recomandarea Comisiei privind un sistem de
admisie umanitară pe bază de voluntariat cu Turcia trebuie completată cu măsuri pe
teren, precum şi cu un cadru mai structurat în materie de relocare.
Dimensiunea externă trebuie să se concentreze pe cooperarea cu ţările terţe în ceea ce
priveşte abordarea cauzelor profunde şi, în mod special, blocarea fluxurilor
neregulamentare către Europa şi returnarea celor care nu sunt îndreptăţiţi să
beneficieze de protecţie internaţională.
OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ, AFACERI SOCIALE, COMPETENŢE ŞI
MOBILITATEA FORŢEI DE MUNCĂ
Raportul din 2015 privind evoluţia ocupării forţei de muncă şi a situaţiei
sociale în Europa
Raportul ESDE din 2015 conţine cele mai recente tendinţe sociale şi în legătură cu
ocuparea forţei de muncă, analizând dificultăţile care vor apărea, precum şi posibilele
răspunsuri în materie de politici.
Raportul evidenţiază evoluţii pozitive suplimentare în ceea ce priveşte ocuparea forţei
de muncă şi situaţia socială în UE. Cu toate acestea, în ciuda îmbunătăţirilor din ultima
vreme, există încă diferenţe uriaşe între statele membre cu privire la creşterea
economică, la ocuparea forţei de muncă şi la alţi indicatori-cheie sociali care se referă
la piaţa muncii. Multe dintre aceste diferenţe sunt legate de o utilizare deficitară a
capitalului uman pe mai multe planuri.
Raportul ESDE din 2015 analizează modalităţi de abordare a acestor diferenţe, punând
accentul cu precădere asupra creării de locuri de muncă, a eficienţei pe piaţa muncii, a
modernizării protecţiei sociale şi a investiţiei în oameni.
JUSTIŢIE, CONSUMATORI ŞI EGALITATE DE GEN
Comisia propune consolidarea schimbului de informaţii privind cazierele
judiciare ale cetăţenilor din afara UE
Comisia Europeană a propus8 facilitarea, în UE, a schimbului de informaţii privind
cazierele judiciare ale cetăţenilor din afara UE, prin îmbunătăţirea Sistemului european
de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS)9. Aceasta este una dintre acţiunile
esenţiale înscrise în Agenda europeană privind securitatea, care urmăreşte
8 COM(2016) 7 final 9 Sistemul european de informaţii cu privire la cazierele judiciare (ECRIS), instituit în 2012 în temeiul Deciziei-cadru 2009/315/JAI a Consiliului şi al Deciziei 2009/316/JAI a Consiliului, este menit să permită un schimb de informaţii eficient între statele membre cu privire la condamnările penale din UE. ECRIS este un element esenţial al spaţiului comun de justiţie şi drepturi fundamentale, care constituie o prioritate a Comisiei, precum şi al Agendei europene privind securitatea, în care se solicită în mod expres includerea în ECRIS a informaţiilor privind resortisanţii ţărilor terţe pentru a îmbunătăţi combaterea
infracţionalităţii şi a terorismului la nivel transfrontalier.
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
13
îmbunătăţirea cooperării dintre autorităţile naţionale în cadrul combaterii terorismului
şi a altor forme de infracţionalitate transfrontalieră gravă. Această iniţiativă va asigura
valorificarea la maximum a potenţialului ECRIS, care este deja utilizat la scară largă
pentru schimbul de informaţii.
ECRIS, creat în 2012, permite autorităţilor judiciare naţionale să primească informaţii
despre condamnările penale anterioare pronunţate în alte state membre, fie în scopul
unor proceduri judiciare, fie în alte scopuri, cum ar fi anchetele penale. Sistemul
permite un schimb de informaţii rapid şi eficient între autorităţile naţionale, contribuind
la o mai bună prevenire şi combatere a infracţionalităţii şi a terorismului la nivel
transfrontalier. În prezent, prin intermediul ECRIS, statele membre îşi transmit anual
circa 288.000 de cereri de informaţii privind condamnările penale anterioare de pe
teritoriul UE.
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
14
REUNIUNEA CONSILIULUI ECOFIN
Consiliul ECOFIN s-a reunit în data de 15 ianuarie 2016. Actuala Preşedinţie a Olandei
şi-a prezentat programul de lucru pe următoarele 6 luni în domeniul afacerilor
economice şi financiare. Crearea de condiţii optime pentru creştere economică şi
prosperitate durabile în Uniune şi o zonă euro rezistentă la şocuri se numără printre
principalele priorităţi ale preşedinţiei.
Consiliul ECOFIN se va concentra în cadrul următoarelor şedinţe pe dezvoltarea la
maximum a Uniunii economice şi monetare, cu accent special pe reforme şi consolidare
fiscală, precum şi pe aprofundarea pieţei unice.
Preşedinţia olandeză intenţionează să continue lucrările legate de uniunea bancară,
uniunea pieţelor de capital, reforma structurală bancară, propunerile pentru
combaterea evaziunii fiscale şi a fraudei fiscale, dar şi mai multe alte dosare
legislative.
Semestrul european - Consiliul ECOFIN a aprobat proiectul privind politica economică a
zonei euro. De asemenea, s-au adoptat concluzii în legătură cu Analiza anuală a
creşterii pentru 2016, care marchează începutul Semestrului european 201610, precum
şi în legătură cu Raportul privind mecanismul de alertă (RMA)11, care reprezintă baza
procedurii privind dezechilibrele macroeconomice pentru 2016.
Comisia Europeană a informat Consiliul ECOFIN cu privire la situaţia actuală în ceea ce
priveşte transpunerea actelor juridice ale uniunii bancare în dreptul intern al statelor
membre. Miniştrii de finanţe au exprimat propriile puncte de vedere pe marginea
acestui subiect, urmând ca preşedinţia olandeză să sintetizeze şi să analizeze aceste
opinii la următoarea reuniune.
Combaterea fraudelor în materie de TVA - Consiliul ECOFIN a discutat despre posibila
utilizare mai largă a mecanismului de taxare inversă pentru TVA în contextul
combaterii fraudei în materie de TVA în UE şi a convenit asupra paşilor următori în
această privinţă.
10 Concluziile privind Semestrul european 2016 - analiza anuală a creşterii: orientări macroeconomice şi
fiscale adresate statelor membre. http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15564-2015-INIT/ro/pdf 11 Concluziile asupra Raportului privind mecanismul de alertă pentru 2016.
http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15565-2015-INIT/ro/pdf
PREŞEDINŢIA OLANDEZĂ
A CONSILIULUI UE
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
15
REUNIUNEA CONSILIULUI AFACERI GENERALE
În cadrul reuniunii Consiliului, din 18 ianuarie a.c., s-au început pregătirile pentru
lucrările Consiliului European care va avea loc în 18-19 februarie 2016. Au fost
schimburi de opinii ca urmare a prezentării programului de lucru propus de preşedinţia
olandeză pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie a.c.
Bert Koenders, ministrul afacerilor externe al Ţărilor de Jos, şi preşedinte al Consiliului
UE, a prezentat deciziile importante luate în ultimele săptămâni în legătură cu fluxul de
refugiaţi şi a propus o analiză profundă a acestora pentru a se constata dacă au fost
cele mai bune, iar dacă nu au răspuns problemelor ivite în practică să fie revizuite.
Au fost supuse atenţiei, pentru adoptare, următoarele documente fără caracter
legislativ: Proiect de decizie a Consiliului de confirmare a poziţiei adoptate în numele
Uniunii Europene în cadrul celei de a 10-a Conferinţe ministeriale a Organizaţiei
Mondiale a Comerţului în ceea ce priveşte concurenţa la export şi aspectele legate de
dezvoltare; Regulamentul delegat (UE) nr. …/… al Comisiei din 25.11.2015 de
modificare a anexei III la Regulamentul (UE) nr. 978/2012 al Parlamentului European
şi al Consiliului de aplicare a unui sistem generalizat de preferinţe tarifare;
Regulamentul delegat (UE) nr…/… al Comisiei din 24.11.2015 de completare a
Regulamentului (UE) nr. 691/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea
ce priveşte specificaţiile produselor energetice; Proiect de decizie a Comisiei privind
cerinţele de siguranţă care trebuie îndeplinite de standardele europene pentru lumânări
şi suporturi, recipiente şi accesorii pentru lumânări în conformitate cu Directiva
2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa generală a
produselor.
REUNIUNEA CONSILIULUI AFACERI EXTERNE
ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE
Miniştrii de externe s-au reunit în şedinţă, în data de 18 ianuarie 2016, şi au dezbătut
următoarele teme: situaţia din Siria, evoluţiile recente din regiune, situaţia din Irak şi
situaţia din Ucraina.
În legătură cu situaţia actuală şi evoluţiile din Siria, miniştrii şi-au exprimat sprijinul
deplin pentru rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU nr. 3354 pentru o foaie de
parcurs a procesului de pace şi pentru stabilirea unui calendar de discuţii. Miniştrii au
avut prilejul să discute şi despre consolidarea relaţiilor bilaterale cu Nasser Judeh,
ministrul de externe din Iordania.
Consiliul a adoptat concluzii referitoare la situaţia din Libia exprimându-şi sprijinul
deplin pentru acordul politic semnat în 17 decembrie 2015 şi salută formarea
Consiliului Prezidenţial, condus de Fayyez al-Sarraj. UE reaminteşte aprobarea de către
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
16
Consiliul de Securitate a Comunicatului de la Roma din 13 decembrie 2015, prin
intermediul Rezoluţiei nr. 2259, adoptată în unanimitate la 23 decembrie 2015. UE şi
statele sale membre vor sprijini guvernul de uniune naţională ca unic guvern legitim al
Libiei şi îndeamnă toate instituţiile din această ţară, inclusiv cele financiare şi
economice, să accepte autoritatea guvernului de uniune naţională. UE reaminteşte că
Rezoluţia nr. 2259 solicită tuturor statelor membre ale ONU să înceteze să sprijine şi să
întreţină contacte oficiale cu instituţii paralele care pretind că sunt autorităţi legitime,
dar se află în afara acordului, astfel cum precizează acesta. Între altele, se
menţionează în că UE condamnă cu fermitate recentele atacuri teroriste de la Zliten şi
cele împotriva instalaţiilor petroliere din Libia, precum şi toate încercările de
perturbare a stabilizării în această ţară. Aceste atacuri, precum şi extinderea prezenţei
Daesh şi a altor grupuri extremiste, subliniază necesitatea urgentă a punerii în aplicare
a Acordului politic libian şi mai ales a formării guvernului de unitate naţională ca
singura modalitate prin care Libia poate lua calea păcii, a stabilităţii şi a prosperităţii şi
poate combate efectiv ameninţările şi problemele cu care se confruntă, inclusiv
terorismul şi traficul de fiinţe umane, păstrându-şi totodată unitatea. UE este gata să
sprijine Libia în lupta împotriva extremismului violent. Totodată, UE şi statele sale
membre îşi reafirmă angajamentul deplin de a susţine Libia şi de a sprijini deplina
punere în aplicare a acordului, acţionând în parteneriat strâns cu guvernul de uniune
naţională după formarea acestuia. UE are un pachet de sprijin imediat şi semnificativ,
al cărui sumă se ridică la 100 milioane euro în mai multe domenii diferite. Priorităţile
privind punerea în aplicare şi ritmul fiecărei acţiuni vor fi stabilite în strânsă cooperare
cu autorităţile libiene, astfel cum au fost discutate de Înaltul Reprezentant şi Consiliul
Prezidenţial în cadrul întâlnirii lor din 8 ianuarie 2016. UE va continua să furnizeze
ajutor în mod principial prin intermediul organizaţiilor umanitare, precum şi asistenţă
pe termen scurt în folosul direct al populaţiei libiene, care are nevoie de ea;
îmbunătăţirea condiţiilor de securitate la faţa locului ar facilita furnizarea acestora. De
asemenea, UE este gata să examineze modul în care ar putea sprijini autorităţilor
libiene, la cererea acestora, în reforma sectorului de securitate, mai ales prin formare
şi consultanţă. În acelaşi timp, se face apel la toate părţile din Libia să asigure accesul
umanitar neîngrădit şi securitatea lucrătorilor din domeniul ajutoarelor umanitare,
pentru a facilita asistenţa şi protecţia civililor care au nevoie de ele. UE solicită noi
eforturi de abordare a situaţiei umanitare în curs de agravare. În această privinţă, UE
salută planul de răspuns umanitar al ONU.
Concluziile privind Procesul de pace din Orientul Mijlociu condamnă ferm atacurile
teroriste şi actele de violenţă, inclusiv moartea copiilor, şi cere liderilor politici să
acţioneze vizibil, cu calm pentru abordarea cauzelor profunde ale tensiunilor. Este
necesar ca toate părţile să se abţină de la acţiuni care ar agrava situaţia. „(…) UE este
convinsă că numai restabilirea unui orizont politic şi reluarea dialogului pot pune capăt
violenţei. Doar măsurile de securitate în sine nu pot opri spirala violenţei. Trebuie să se
abordeze cauzele profunde ale conflictului. UE îşi reafirmă sprijinul faţă de solicitările
Cvartetului de adoptare a unor măsuri de transformare semnificative, în conformitate
Politici și orientări europene, Sinteza 11-24 ianuarie 2016
17
cu tranziţia prevăzută în acordurile anterioare, cu scopul de a restabili încrederea
reciprocă. UE îndeamnă ambele părţi să pună în aplicare aceste măsuri cu prima
ocazie. (…) UE cere tuturor părţilor să ia măsuri rapide pentru a produce o schimbare
radicală a situaţiei politice, economice şi în materie de securitate în Fâşia Gaza, inclusiv
încetarea încercuirii şi o deschidere totală a punctelor de trecere, abordând, în acelaşi
timp, preocupările legitime ale Israelului legate de securitate. Recentul atac cu rachetă
al unor grupări militante este inacceptabil şi subliniază din nou pericolul escaladării
violenţelor. Toate părţile interesate trebuie să îşi asume angajamentul faţă de lipsa
violenţei şi pace. UE îndeamnă părţile palestiniene să facă din reconstrucţia Gaza o
prioritate naţională generală, în special în ceea ce priveşte sănătatea, energia şi
accesul la apă. Autoritatea Palestiniană trebuie să îşi reia pe deplin funcţiile
guvernamentale în Gaza, deoarece aceasta face parte integrantă dintr-un viitor stat
palestinian. UE salută măsurile adoptate de Israel pentru a relaxa unele dintre
restricţiile impuse asupra Gaza. Cu toate acestea, eliminarea restricţiei privind libera
circulaţie a persoanelor, a serviciilor şi a mărfurilor - în special a celor desemnate drept
«produse cu dublă utilizare» - este necesară pentru a face posibile eforturile de
reconstrucţie şi furnizarea de servicii de bază. UE cere tuturor părţilor, actorilor statali
şi nestatali să garanteze organizaţiilor umanitare naţionale, locale şi internaţionale,
inclusiv organismelor UE şi statelor membre, accesul umanitar neîngrădit în Gaza,
astfel cum este prevăzut de dreptul internaţional umanitar. UE este în continuare gata
să colaboreze cu părţile şi cu părţile interesate relevante pentru rezolvarea situaţiei şi
cere comunităţii internaţionale să îşi onoreze rapid angajamentele.” – din concluzii.
În ceea ce priveşte situaţia din Iran, atât Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri
externe politică de securitate, cât şi miniştrii, au susţinut punerea în aplicare a
acordului nuclear cu Iranul.
Au fost prezentate spre aprobare priorităţile UE pentru cooperarea cu Consiliulu
Europei în perioada 2016-2017, care prevăd, între altele, o anumită flexibilitate ca
element de bază al acestei cooperări aprofundate atât pe plan politic, cât şi juridic şi
tehnic, în scopul de a oferi răspunsuri la crizele emergente. De aceea, cooperarea se
va concentra pe următoarele elemente: organizarea unor dialoguri periodice la nivel
înalt şi la nivel de lucru, ori de câte ori este necesar; consolidarea coerenţei dintre
legislaţia UE şi standardele juridice ale Consiliului Europei; cooperarea prin intermediul
programelor comune şi cooperarea planificată între ţările partenere ale UE. UE va
continua de asemenea să promoveze o cooperare strategică, focalizată şi structurată în
forurile Consiliului Europei.
top related