politici Şi orientĂri europene · 2015-10-27 · politici și orientări europene, sinteza...
Post on 20-Jul-2020
10 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Sinteza activităților UE
19-25 octombrie 2015
CAMERA DEPUTAȚILOR
DIRECȚIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ
POLITICI ŞI ORIENTĂRI
EUROPENE
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
2
CAMERA DEPUTAȚILOR DIRECȚIA PENTRU UNIUNEA EUROPEANĂ str. Izvor nr. 2-4, sect.5, Bucureşti Tel: 021 414 21 51 Fax: 021 414 2086 E-mail: politiciue@cdep.ro Pagina internet Direcția pentru Uniunea Europeană
AUTORI:
dr. Cristina STROESCU, coordonator
Mihaela ZĂVOIANU, consilier parlamentar
Carmen Denisa ION, consilier parlamentar
Andreea Clarisa MIHAI, expert parlamentar
Surse de informare și foto:
http://www.europarl.europa.eu/ http://ec.europa.eu/ http://www.eu2015lu.eu/fr/index.html http://europa.eu/ http://www.consilium.europa.eu/en/home/ http://curia.europa.eu/ http://cor.europa.eu/Pages/welcome.html
© DIRECȚIA PENTRU UE, 2015
Publicația electronică, înființată în anul 2007,
poate fi accesată aici
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
3
CUPRINS
PARLAMENTUL EUROPEAN 4
COMISIA PENTRU LIBERTĂŢI CIVILE, JUSTIŢIE ŞI AFACERI INTERNE (LIBE) 4
COMISIA EUROPEANĂ 6
PACHETUL DE MĂSURI ÎN CONSTATAREA NEÎNDEPLINIRII OBLIGAŢIILOR 6
AFACERI ECONOMICE ȘI FINANCIARE, IMPOZITARE ȘI VAMĂ 9
POLITICI CLIMATICE ȘI ENERGIE 11
PREȘEDINȚIA LUXEMBURGHEZĂ A CONSILIULUI UE 13
REUNIUNEA CONSILIULUI AGRICULTURĂ PESCUIT (AGRIFISH) 13
ELEMENTE DE INTERES GENERAL 15
REUNIUNEA UE ŞI A LIDERILOR DIN BALCANI 15
RĂSPUNSUL JUSTIŢIEI PENALE LA RADICALIZARE 15
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
4
În perioada 19-22 octombrie a.c., deputaţii europeni şi-au desfăşurat
activitatea în cadrul comisiilor şi al grupurilor parlamentare.
Din activitatea săptămânii
COMISIA PENTRU LIBERTĂŢI CIVILE, JUSTIŢIE ŞI AFACERI INTERNE
(LIBE)
Tragediile din primele luni ale anului 2015 au determinat instituţiile europene, dar şi
statele membre, să se implice şi să acţioneze de urgență în domeniul combaterii
terorismului şi al prevenirii radicalizării cetăţenilor europeni. Este necesară o abordare
comună la nivel european, pentru a lupta împotriva ameninţării reprezentate de
anumite persoane care pot circula liber pe teritoriul UE.
În data de 19 octombrie 2015, membrii Comisiei LIBE au votat proiectul de raportul
privind prevenirea radicalizării şi a recrutării cetăţenilor europeni de către organizaţiile
teroriste.
În raportul întocmit de dna Rachida Dati (PPE, FR) există recomandări pentru o
strategie a UE de a preveni radicalizarea şi recrutarea unor persoane de către
organizaţiile teroriste. Această strategie ar trebui să implice, pe de o parte, politica
externă, şi pe de altă parte, politicile sociale, de educaţie, de aplicare a legii şi a
justiţiei, cu accent pe prevenire.
Deputaţii europeni au subliniat necesitatea găsirii unei definiţii comune pentru
termenul de „luptător străin”, şi au făcut un apel la statele membre să împărtăşească
cele mai bune practici pentru controalele la ieşirea şi intrarea cetăţenilor, dar şi pentru
îngheţarea activelor financiare ale unor suspecţi, în vederea împiedicării participării la
activităţi teroriste în zonele de conflict.
De asemenea, europarlamentarii au subliniat faptul că statele membre ar trebui să
poată confisca un paşaport, la cererea autorităţii judiciare competente, în scopul de a
nu permite titularului să se alăture unei organizaţii teroriste.
Însă, aceste măsuri ar trebui să fie însoţite de politici de integrare şi de-radicalizare
pro-active. Membrii Comisiei LIBE consideră că este esenţial să existe unele sisteme de
sprijin - gen linii telefonice accesibile non stop, unde membrii de familie sau prietenii
pot ajuta rapid în momentul în care observă o schimbare de comportament care să
PARLAMENTUL EUROPEAN
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
5
sugereze ceva în acest sens (afilierea la o organizaţie teroristă sau opţiuni pro pentru o
acţiune teroristă).
Deputaţii europeni subliniază necesitatea unei mai bune utilizări a instrumentelor, cum
ar fi Sistemul de Informaţii Schengen, în scopul de a intensifica schimbul de informaţii
între organismele responsabile cu aplicarea în statele membre UE, şi a agenţiilor
Europol (de aplicare a legii), Eurojust (cooperare judiciară), şi CEPOL (instruirea
poliţiei). Acest lucru ar ajuta la urmărirea suspecţilor atunci când părăsesc UE sau
atunci când se întorc în UE.
Totodată, UE ar trebui să lucreze la punerea în aplicare a acordurilor de cooperare
judiciară şi în aplicarea legilor cu ţările terţe pentru a facilita strângerea de probe, în
conformitate cu dreptul internaţional.
Difuzarea materialelor care au conţinut ce promovează extremismului violent şi/sau
terorismul ar trebui eliminate fără întârziere chiar şi din distribuţia on-line, ţinându-se
însă seama de drepturile fundamentale şi libertatea de exprimare.
Reţelele de socializare de pe internet sunt şi ele considerate o „platformă importantă”
în acest demers, deoarece facilitează o distribuţie globală şi rapidă a mesajelor de ură,
dar şi de laudă a terorismului. Deputaţii europeni subliniază că furnizorii de servicii de
internet au o responsabilitate legală de a coopera cu autorităţile din statele membre
prin eliminarea conţinutului ilegal care răspândeşte extremismul violent. Statele
membre ar trebui să ia în considerare utilizarea de acţiuni legale, inclusiv urmărirea
penală împotriva companiilor de internet care refuză să respecte o cerere pentru a
elimina conţinut ilegal. În cazul în care o companie refuză să coopereze şi, astfel,
permite circulaţia conţinutului ilegal, aceasta ar trebui să fie considerată ca un act de
complicitate echivalent cu o intenţie criminală, se precizează în proiectul de raport.
Deputaţii europeni solicită introducerea de măsuri urgente pentru a facilita raportarea
de către toţi utilizatorii de internet, pentru difuzarea materialelor care au conţinut
terorist şi/sau extremist ilegal, şi circulă pe internet şi pe reţelele de socializare, cerând
statelor membre să stabilească unităţi speciale responsabile cu raportarea acestora; se
doreşte o cooperare între autorităţi şi societatea civilă pentru a contracara discursuri
incitatoare la ură şi extremism on-line.
Proiectul de raport privind prevenirea radicalizării este programat pentru votul în plen
la Strasbourg, în timpul sesiunii din 23-26 noiembrie a.c.
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
6
COMISIA EUROPEANĂ
PACHETUL DE MĂSURI ÎN CONSTATAREA NEÎNDEPLINIRII
OBLIGAŢIILOR
Principalele decizii adoptate, în luna octombrie, de Comisie cuprind 19 avize motivate și
10 sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. De asemenea, Comisia închide 53
de cazuri în care statele membre implicate au soluționat problemele semnalate fără a fi
necesară continuarea procedurii.
Vedere de ansamblu, pe state membre
Stat
membru/
politică UE
Energie Mediu Stabilitate
financiară,
servicii
financiare
și uniunea
piețelor
de capital
Mobilitate
și
transporturi
Impozitarea
și Uniunea
Vamală
Total
BE 1 1
BG 1 1
CY 1 1
CZ 1 1 1 2 5
EL 1 1
ES 1 1
FI 2 2
HU 1 1 1 3
LT 1 1
LU 1 1 1 3
NL 1 1 2
PL 1 1 1 3
PT 1 1 2
RO 1 1
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
7
SE 1 1
UK 1 1
Total 12 4 6 6 1 29
1. Energie
Avize motivate
Comisia solicită FINLANDEI să transpună integral Directiva privind rezervele
petroliere;
Comisia solicită unui grup de unsprezece state membre1 să transpună integral
Directiva UE privind eficiența energetică.
Transpunerea directivei UE privind eficiența energetică în statele membre
(datele deciziilor Comisiei Europene)
Codul
statului
membr
u
Scrisoare de
punere în
întârziere art.
258 din TFUE
Scrisoare
suplimentară
de punere în
întârziere art.
258 din TFUE
Aviz motivat
art. 258 din
TFUE
Aviz motivat
suplimentar
art. 258 din
TFUE
Sesizare a
Curții art. 258,
art. 260,
paragraful 3
din TFUE -
Decizie
AT - - 29/04/2015 - -
BE 22/07/2014 - 22/10/2015 - -
BG - - 26/11/2014 22/10/2015 -
CY 22/07/2014 - 22/10/2015 - -
CZ 22/07/2014 - 22/10/2015 - -
DE - - 18/06/2015 - -
DK - 29/04/2
015
- - -
EE - - 24/09/2015 - -
EL - - 26/02/2015 - 18/06/2015
ES 23/07/2014 - 22/10/2015 - -
FI 22/07/2014 - 22/10/2015 - -
FR 22/07/2014 - - - -
HR - - 29/04/2015 - -
1 Belgia, Bulgaria, Cipru, Finlanda, Lituania, Luxembourg, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Spania și Ungaria
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
8
HU - - 22/10/2015 26/03/2015
IE - - 29/04/2015 - -
IT 26/02/2015 - - - -
LT 22/07/2014 - 22/10/2015 - -
LU 22/07/2014 - 22/10/2015 - -
LV - - 29/04/2015 - -
NL 22/07/2014 - - - -
PL 22/07/2014 - 22/10/2015 - -
PT - - 26/02/2015 22/10/2015 -
RO - - 29/04/2015 - -
SE 26/02/2015 - - - -
SI - - 26/02/2015;
24/09/2015
- -
2. Mediu
Avize motivate
Comisia solicită REPUBLICII CEHE să returneze un transport de deșeuri toxice;
Comisia solicită GRECIEI și UNGARIEI să pună în aplicare reglementări prin care
să se interzică introducerea pe piața UE a lemnului recoltat în mod ilegal;
Comisia solicită REGATULUI UNIT să revizuiască elemente esențiale ale legislației
în domeniul apei.
3. Stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital
Sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene
Comisia sesizează Curtea de Justiție a UE cu privire la șase state membre care
nu au transpus normele UE privind redresarea și
rezoluția bancară.
Comisia Europeanăa decis să sesizeze Curtea de Justiție a
Uniunii Europene cu privire la netranspunerea Directivei
privind redresarea și rezoluția bancară (Bank Recovery and
Resolution Directive - BRRD) de către Luxemburg, Polonia,
Republica Cehă, România, Suedia și Țările de Jos. Această
directivă (2014/59/UE) este un element central al cadrului
de reglementare instituit pentru a crea un sector financiar
mai sigur și mai solid în urma crizei financiare. De asemenea, directiva este un
document important pentru Uniunea bancară a UE. Noile norme introduse prin BRRD
oferă autorităților naționale instrumentele și competențele necesare pentru a atenua și
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
9
a gestiona dificultățile majore sau falimentul băncilor și ale marilor firme de investiții
din toate statele membre ale UE. Obiectivul este acela de a se garanta faptul că băncile
aflate în pragul insolvenței pot fi restructurate fără a obliga contribuabilii să plătească,
în vederea menținerii stabilității financiare, pentru băncile aflate în dificultate. În acest
sens, ele prevăd, printre altele, ca acționarii și creditorii băncilor să își suporte partea
lor din costuri, prin intermediul unui mecanism de „recapitalizare internă”. Este extrem
de important ca aceste norme să fie în vigoare în toate statele membre. Data-limită
pentru transpunerea acestor norme în dreptul național a fost 31 decembrie 2014.
Curtea a fost sesizată cu privire la nerespectarea acestei obligații de către statele în
cauză. Sesizarea Curții implică cel puțin impunerea unei penalități zilnice, cu titlu
cominatoriu, până când se realizează transpunerea integrală. Cuantumul acestor
sancțiuni este calculat în așa fel încât să se ia în considerare capacitatea de plată,
durata și gradul de gravitate a încălcării normelor de către statul membru în cauză.
Comisia poate decide să retragă această cauză în condițiile în care un stat membru
pune în aplicare normele UE respective.
4. Mobilitate și transporturi
Sesizări ale Curții de Justiție a Uniunii Europene
Comisia sesizează Curtea de Justiție a UE cu privire la REPUBLICA CEHĂ,
LUXEMBURG și PORTUGALIA în legătură cu interconectarea registrelor
electronice de transport;
Siguranța feroviară: Comisia sesizează Curtea de Justiție a UE cu privire la
REPUBLICA CEHĂ.
Avize motivate
Comisia solicită ȚĂRILOR DE JOS să transpună integral normele UE privind
siguranța feroviară;
Comisia solicită UNGARIEI să pună în aplicare legislația UE privind taxarea
rutieră electronică.
5. Impozitarea și uniunea vamală
Un aviz motivat
Comisia cere POLONIEI să înceteze aplicarea tratamentului fiscal discriminatoriu
pentru contribuțiile la sistemul de pensii plătite în Conturile individuale de
asigurări de pensie (IKZE).
AFACERI ECONOMICE ȘI FINANCIARE, IMPOZITARE ȘI VAMA
Punerea în aplicare a etapei 1 din „Raportul celor cinci președinți”
Realizarea unei Uniuni economice și monetare mai profunde și mai echitabile este una
dintre cele 10 priorități ale președintelui Juncker enunțate în Orientările sale politice.
„Raportul celor cinci președinți”, prezentat la 22 iunie 2015, constituie baza pentru
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
10
atingerea acestui obiectiv în următorii zece ani. Raportul a fost întocmit la solicitarea
liderilor din zona euro reuniuniți la nivel înalt în octombrie 2014 și la Consiliul European
din decembrie 2014.
În urma prezentării „Raportului celor cinci președinți” de către președintele Comisiei,
președintele reuniunii la nivel înalt a zonei euro, președintele Eurogrupului,
președintele Băncii Centrale Europene și președintele Parlamentului European, Comisia
a lansat, în data de 1 iulie 2015, etapa 1 („aprofundarea prin practică”) a procesului
care vizează finalizarea UEM. Ea este urmată de măsuri concrete pentru a începe
punerea în aplicare a planului ambițios de aprofundare a UEM.
Pachetul de măsuri adoptat de colegiul comisarilor presupune o abordare revizuită
privind semestrul european, inclusiv printr-un dialog democratic consolidat și o mai
bună guvernanță economică, cum ar fi instituirea unor consilii naționale în materie
de competitivitate și a unui consiliu fiscal european cu rol consultativ2;
o reprezentare mai unificată3 a zonei euro în cadrul instituțiilor financiare
internaționale, în special a FMI.
2 Decizia Comisiei de instituire a unui Consiliu fiscal european independent cu rol consultativ Recomandare de recomandare a Consiliului privind instituirea unor consilii naționale în materie de competitivitate în cadrul zonei euro 3 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană privind o foaie de parcurs pentru trecerea la o reprezentare externă mai coerentă a zonei euro în cadrul forurilor internaționale
Propunere de decizie a Consiliului privind stabilirea unor măsuri în vederea instituirii unei reprezentări unificate a zonei euro în cadrul Fondului Monetar Internațional
„Raportul celor cinci președinți” stabilește trei etape diferite pentru finalizarea UEM. Pachetul adoptat astăzi se
referă la etapa 1 și la pregătirile pentru etapa 2:
- Etapa 1 sau „aprofundarea prin practică” (1 iulie 2015 - 30 iunie 2017): utilizarea instrumentelor
existente și a tratatelor în vigoare pentru a stimula competitivitatea și convergența structurală, pentru a realiza
politici bugetare responsabile la nivel național și la nivelul zonei euro, pentru a finaliza Uniunea financiară și
pentru a consolida răspunderea democratică.
- Etapa 2 sau „finalizarea UEM”: vor fi lansate acțiuni mai ambițioase pentru a spori caracterul obligatoriu al
procesului de convergență, de exemplu, printr-un set de criterii de referință privind convergența, stabilite de
comun acord, care ar fi de natură juridică, precum și pentru a institui o trezorerie a zonei euro.
- Etapa finală (cel mai târziu până în 2025): odată cu realizarea deplină a tuturor acțiunilor, o UEM profundă
și veritabilă ar oferi stabilitate și prosperitate pentru toți cetățenii statelor membre ale UE care au adoptat
moneda unică, pe de o parte, și un mediu atractiv pentru aderarea altor state membre ale UE, dacă sunt
pregătite să facă acest lucru, pe de altă parte.
Pentru a pregăti tranziția de la etapa 1 la etapa 2, Comisia va prezenta o carte albă în primăvara anului 2017,
care va evidenția următorii pași necesari, inclusiv măsurile juridice, în vederea finalizării UEM în etapa a 2-a.
Cartea albă va fi elaborată în consultare cu președinții celorlalte instituții ale UE. Pentru a pregăti acest
document și a stimula o dezbatere amplă, Comisia va facilita dezbateri publice în întreaga UE. La mijlocul
anului 2016, Comisia va institui un grup de experți pentru a analiza condițiile prealabile juridice, economice și
politice care vor sta la baza propunerilor pe termen mai lung prevăzute în „Raportul celor cinci președinți”.
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
11
Acesta precizează, totodată, măsurile necesare în vederea finalizării Uniunii bancare4,
în special prin intermediul unui sistem european de garantare a depozitelor,
precum și măsurile menite să reducă în continuare riscurile în sistemul bancar.
POLITICI CLIMATICE ȘI ENERGIE
Raportul „Tendințe și previziuni în Europa în 2015”
Raportul intitulat „Tendințe și previziuni în Europa în 2015”5 arată că, în Europa,
emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 23 % între 1990 și 2014 și au atins cel
mai scăzut nivel înregistrat vreodată.
Raportul întocmit de AEM arată că, potrivit estimărilor aproximate (indirecte) pentru
2014, emisiile de gaze cu efect de
seră au scăzut cu 4 % în 2014
față de 2013, parțial datorită
faptului că acest an a fost unul
neobișnuit de cald, iar cererea de
energie a fost mai scăzută. Așadar, în 2014, nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră
în UE au fost cu 23 % mai mic decât cel din 1990.
După anul 2020 se prevede continuarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră,
dar într-un ritm mai lent. Potrivit previziunilor prezentate de statele membre,luând în
considerare măsurile în vigoare se estimează că, până în 2030, în urma reducerilor
planificate, nivelul emisiilor va scădea cu 27 % sau cu 30 % dacă se adoptă măsurile
suplimentare deja planificate de statele membre față de nivelurile din anul 1990. Vor
trebui, prin urmare, puse în aplicare noi politici menite să asigure îndeplinirea
obiectivului de reducere cu 40 % până în 2030.
Situația în UE în ceea ce privește obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră
stabilite pentru anul 2020 și anul 2030
Progrese către îndeplinirea obiectivelor Emisii de GES
Emisii de GES față de nivelurile din
1990
Obiective pentru 2020 – 20%
Niveluri în 2013 – 19,8 %
4 Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu și Banca Centrală Europeană privind pașii necesari
pentru finalizarea Uniunii economice și monetare 5 Raportul AEM nr. 04/2015 (Tendințe și previziuni în Europa în 2015”: http://www.eea.europa.eu/publications/trends-and-projections-in-europe-2015 Raportul tehnic al AEM nr. 14/2015 (Tendințe și previziuni pentru EU ETS în 2015”: http://www.eea.europa.eu/publications/trends-and-projections-eu-ets-2015/ Raportul tehnic al AEM nr. 15/2015 „Inventarul aproximativ al gazelor cu efect de seră la nivelul UE: estimări indirecte pentru 2014 privind GES”:
http://www.eea.europa.eu/publications/approximated-eu-ghg-inventory-2014/
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
12
Niveluri în 2014 (aproximativ) – 23 %
Previziuni ale statelor membre pentru 2020 între – 24 % și – 25 %
Numărul de state membre „în grafic” 24
Previziuni ale statelor membre pentru 2030 între – 27 % și – 30 %
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
13
PREȘEDINȚIA LUXEMBURGHEZĂ
A CONSILIULUI UE
REUNIUNEA CONSILIULUI AGRICULTURĂ PESCUIT (AGRIFISH)
În cadrul reuniunii Consiliului AGRIFISH, din 22 octombrie 2015, miniștrii au ajuns la
un acord politic cu privire la cotele de pescuit pentru anul 2016, la anumite stocuri de
pește din Marea Baltică. Președinția și câteva state membre au subliniat că acest acord
final a fost posibil datorită lucrărilor pregătitoare care s-au desfășurat la nivel regional,
în cadrul Forumului BALTHFISH. Acordul stabilește capturile admisibile pentru anul
2016 din Marea Baltică pe baza avizelor științifice disponibile și în special a rapoartelor
întocmite de către Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES).
Odată cu intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2015, a obligației de debarcare pentru
stocurile capturate în cadrul anumitor activități de pescuit, introdusă prin articolul 16
alin.2 din Regulamentul (UE) nr 1380/2013, posibilitățile de pescuit propuse vor
reflecta trecerea de la cantitatea debarcată la cantitatea capturată.
În contextul embargoului impus de Rusia asupra importului de produse agricole și de
pescuit din UE miniștrii au manifestat flexibilitate în legătură cu posibilitățile de pescuit
neutilizate pentru anumite stocuri de pește în sensul că acestea vor fi reportate pentru
anul 2016.
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
14
Consiliul a mai susținut un schimb de opinii privind consultările anuale dintre UE și
Norvegia în cadrul acordului bilateral privind pescuitul.
Majoritatea delegațiilor au recunoscut necesitatea acestui acord cu Norvegia dar au
menţionat că ar fi de preferat o abordarea prudentă din partea UE la nivelul capturilor
total admisibile și a altor măsuri conexe pentru principalele stocuri gestionate în comun
în Marea Nordului.
Printre problemele care vor face obiectul consultărilor anul acesta se numără:
- mecanismele de gestionare a stocurilor de pește gestionate în comun în Marea
Nordului;
- posibilele ajustări ale planurilor de gestionare pe termen lung pentru stocurile de
eglefin și hering din Marea Nordului, în lumina noilor recomandări ale ICES;
- schimbul de posibilități reciproce de pescuit în apele UE și în cele norvegiene.
Miniștrii au mai susținut un schimb de opinii privind contribuția agriculturii la atenuarea
schimbărilor climatice, pe baza unui document pregătit de către Președinție „Către o
agricultură inteligentă din punct de vedere climatic ” (12693/15). Dezbaterea a fost
organizată având în vedere adoptarea pachetului UE privind clima și energia
pentru 2030 care a stabilit reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze pentru anul
2030. Ea are loc, de asemenea, în etapa premergătoare Conferinței Părților la
Convenția - cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP 21), de la
Paris, începând cu luna noiembrie a.c.
Concluzia dezbaterilor a fost că agricultura contribuie la atenuarea schimbărilor
climatice prin intermediul instrumentelor politicii agricole reformate din cadrul pilonului
unu şi doi. În acest sens mai mulți miniștrii au evidențiat o serie de măsuri precum:
tratarea îngrășămintelor de origine animală, utilizarea biogazului,optimizarea rolului
solului.
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
15
ELEMENTE DE INTERES GENERAL
REUNIUNEA UE ŞI A LIDERILOR DIN BALCANI
În cadrul unei reuniuni care a avut loc în data de 25 octombrie 2015 liderii din
următoarele state: Albania, Austria, Bulgaria, Fosta republică Iugoslavă a Macedoniei,
Germania, Grecia, Ungaria, România, Serbia și Slovenia, au convenit să
îmbunătățească cooperarea și să intensifice consultarea între țările situate pe fluxul
migranţilor care intră în Europa prin Peninsula Balcanică. În acest sens a fost adoptat
un Plan de acțiune cuprinzând un set de măsuri operaționale (17 puncte de cooperare)
pentru a fi aplicate cât mai repede posibil în vederea combaterii crizei refugiaților din
regiune.
În concret măsurile operaționale convenite se referă la:
- schimbul permanent de informații;
- limitarea fluxurilor migratorii secundare;
- oferirea sprijinului pentru refugiați prin furnizarea de adăpost și asigurarea odihnei;
- gestionarea fluxurilor migratorii împreună;
- gestionarea frontierelor;
- combaterea contrabandei și a traficului de persoane;
- monitorizarea aplicării acestor măsuri.
RĂSPUNSUL JUSTIŢIEI PENALE LA RADICALIZARE
La Bruxelles a avut loc, în 19 octombrie 2015, conferinţa cu titlul Răspunsul justiţiei
penale la radicalizare, organizată de Comisia Europeană şi preşedinţia luxemburgheză,
sub coordonarea comisarului european pentru justiţie, egalitate şi protecţia
consumatorilor, Vĕra Jourová, şi a ministrului justiţiei din Luxemburg, Felix Braz,
reprezentând preşedinţia actuală. Au fost invitaţi miniştri ai justiţiei (din 18 state
membre ale UE), experţi din domeniul justiţiei, conducători ai unor penitenciare,
experţi în intervenţii rapide, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale.
Prevenirea radicalizării şi recrutării cetăţenilor din UE de către organizaţii teroriste ţin
în continuare, în principal, de competenţa statelor membre, însă pentru că este
necesară o abordare comună, la nivel european pentru a identifica soluţii. Scopul
acestei conferinţe a fost ca în urma discuţiilor, prin contribuţiile pe care le vor prezenta
participanţii, să se poată stabili metode de rezolvare a radicalizării pentru domeniul
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
16
justiţiei penale. Schimburile de opinii au adus în atenţie situaţia luptătorilor care se
întorc în teatrele de conflict şi evaluarea riscului pe care îl pot prezenta pentru
societate, situaţia celor reţinuţi
sau aflaţi în detenţie şi măsurile
adecvate de reabilitare şi
prevenire a infracţiunilor, fără a
lăsa loc radicalizării şi recrutării
în închisori a potenţialilor adepţi
la săvârşirea unor fapte
abominabile. Prioritare au
devenit măsurile de identificare
timpurie şi de dezvoltare a unor
programe eficiente de
neradicalizare în închisori. Deşi
au fost promovate sub formă de strategii sau documente de reglementare şi
prioritizare a unor acţiuni în domeniu, cooperarea şi acţiunile autorităţilor nu au fost
cele mai fericite.
Věra Jourová, comisarul pentru justiţie, a susţinut că radicalizarea reprezintă o
ameninţare tot mai mare în toată Europa, iar „noile provocări” le reprezintă mediul on-
line şi chestiunea luptătorilor străini.
„(…) Problema radicalizării islamice din penitenciare este un fenomen care a luat
amploare cu aproape zece ani în urmă” a susţinut Philippe Mary, criminolog la
Universitatea din Bruxelles, care a subliniat în câteva rânduri că în mediile academice şi
de cercetare penală se vorbeşte despre radicalismul islamic în închisori de mai bine de
zece ani, dar nimeni nu a luat în serios fenomenul. „(…) Valorile nu pot fi închise între
gratii. Purtătorii fizici ai acestor valori, în carne şi oase, da. Ideile religioase care îi
formează pe tinerii arabo-musulmani încă din copilările sunt idei opuse modelului de
educaţie clasică din Occident. Ideile religioase pe care aceşti tineri le primesc
favorizează violenţa socială. Unii intră în penitenciare din cauza unor simple acte de
delincvenţă juvenilă. Aparent nu au vreo justificare religioasă, deşi expunerea la
discursuri ale violenţei i-au pregătit., Odată ajunşi în închisori iată că îşi aureolează în
mod romantic infracţiunile comune în mantia teologiei islamice. Le dau o aură de
respectabilitate religioasă. Deţinuţii de drept comun încep să se viseze celebrii deţinuţi
politici” a mai spus Philippe Mary.
Christiane Taubira, ministrul francez al justiției, a salutat faptul că această discuţie a
adus la un loc miniştri ai justiţiei, deoarece iniţial subiectul a fost doar în atenţia
miniştrilor de interne. Totodată, a susţinut că radicalizarea şi recrutarea cetăţenilor
europeni de către organizaţiile teroriste este „(…) un fenomen nou care contestă
standardele şi procedurile legale care altfel ar trebui să asigure şi să consolideze baza
democratică a libertăţilor publice.(…) Este necesară o realocare a resurselor umane, o
revizuire a procedurilor şi consolidarea instanţelor specializate în criminalitatea
organizat. Autorităţile au nevoie de o bună cooperare în cadrul UE, în special cu privire
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
17
la fluxul de informaţii relevante, cum ar fi cazierul judiciar. ” Ministrul francez al
justiţiei după ce a prezentat, în cadrul intervenţiei sale, o situaţie statistică a
concluzionat cu ideea că „(…) potenţialul de radicalizare a deţinuţilor din închisori a fost
stabil în ultimii doi ani şi jumătate iar radicalizarea s-a produs, în mare parte, în afara
acestora. Detectarea radicalizării la foştii deţinuţi a fost tot mai dificilă deoarece
criteriile iniţiale – comportamentul, religiozitatea, relaţia cu autorităţile – sunt mult
depăşite pentru că ei s-au radicalizat pe ascuns, evitând semnele după care ar fi putut
fi identificaţi.” În încheiere a susţinut că interzicerea pe criterii religioase nu poate fi o
soluţie iar statele membre şi instituţiile UE ar trebui să colaboreze cât mai bine pentru
a rezolva problemele.
Koen Geens, ministrul belgian al justiției, a vorbit despre recentele incidente majore
care au marcat țara sa. „(…)Luptătorii străini implicați din nou în atacuri au o nouă
imagine. Supravegherea lor în țară a crescut, investigațiile trebuie să devină mai
eficiente, terorismul trebuie să fie pedepsit ferm, iar cine spune că pedeapsa cu
închiosarea este singurul răspuns face ca totul să fie simplist. Programele de-
radicalizare urmează a fi lansate în Belgia.” Ministrul a mai adăugat că i se pare
important ca măsurile să fie însoţite de expertiza specialiştilor în internet şi de
asemenea să existe interesul comun de a se face un schimb de bune practici eficient.
Alte măsuri pe care le-au sugerat miniştrii din statele membre au fost referitoare la
reformele din dreptul penal la nivel naţional, de armonizare a pedepselor şi a
conţinutului infracţiunilor la nivel european ş.a. Totodată, măsurile de punere în
aplicare a PNR european, de cooperare cu ţările terţe în schimbul de informaţii, de
creştere a rolului Eurojust şi Europol, în completare cu activităţi de formare judiciară şi
în poliţie, mai ales prin intermediul CEPOL, toate acestea susţinute şi de o intervenţie a
Comisiei Europene care să se asigure că se află sub control traficul de fiinţe umane în
ţările de tranzit ale marilor fluxuri migratorii, că sunt exploatate legăturile dintre
terorism şi crima organizată şi să sprijine statele membre în mărirea resurselor
bugetare ale autorităţilor responsabile de astfel de probleme.
La nivelul UE au existat iniţiative de întărire a cadrului juridic pentru a aborda factorii
Politici și orientări europene, Sinteza activităților 19 - 25 octombrie 2015
18
care cotribuie la radicalizare, mai ales în închisori, astfel, Comisia Europeană a
prezentat o agendă a UE în materie de securitate în care să se poată face diferenţa
între lupta împotriva terorismului şi prevenirea radicalizării, apoi în concluziile
Consiliului care au reînnoit Strategia 2015-2020 (adoptate în iunie) statele membre au
confirmat angajamentul de a lucra la acest capitol, de a găsi o bază de cooperare şi
acţiune comună în următorii cinci ani. În luna iunie 2015 în Parlamentul European a
fost prezentat un proiect de raport privind prevenirea radicalizării şi recrutării
cetăţenilor europeni de către organizaţiile teroriste (2015/2063/INI) care propune
orientări şi dezvoltarea de programe de reabilitare (raportul va fi adoptat în sesiunea
din luna noiembrie 2015).
Ministrul român al justiţiei, prezent la această conferinţă, a subliniat că „(…)România
nu se confruntă, încă, cu problema radicalizării, dar nu suntem aici pentru a ne limita
acțiunea la cadrul național, ci de a găsi soluții la nivel european”. Ministrul Cazanciuc a
reiterat necesitatea identificării de fonduri europene pentru consolidarea infrastructurii
în penitenciare, așa cum s-a solicitat prin scrisoarea comuna a celor 12 miniștri,
transmisă Primului Vice-Președinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans în luna
martie a.c., la inițiativa miniștrilor din România și Italia.”(…)Dincolo de dificultățile
financiare prin care țările noastre pot trece la un moment dat, demersul celor 12 state
are la bază în primul rând nevoia de solidaritate pentru un proiect cu consecințe
pozitive la nivel european, dificil de promovat în plan național ca proiect prioritar pe
agenda publică, atunci când ai de construit școli, spitale sau autostrăzi. Nu am vrea ca
semenii noștri să plătească prețul suprem pentru a înțelege că suprapopularea
penitenciarelor reprezintă un risc de radicalizare pe care Europa nu și-l poate permite”,
a mai declarat ministrul român al justiţiei.
top related