organizarea partidului naţional...
Post on 11-Jan-2020
8 Views
Preview:
TRANSCRIPT
A N U L «1 L X X X V I - l e a n-1 85 NUMĂRUL 1 Leu Braşov, M a rţi L t ÜpílUty
4
l Redacţia şi Admiaistr&ţia[ PIAŢA LIBERTATE! BRAŞOV [ Telefon 226
Fondată la 1838 de Ge©rge Bariţiul Abonament anual 200 lei
Pentru strefnfitâte 500 lei Amutţori, reclame, după terif Apare în fie-care zi de lucru
După ce a ridicat întreaga ţară împotriva sa, guvernul Brătianu provoacă acum greva'generală a funcţionarilor publici. j sfii,
Trăim evenimente grave, cari se pot „complica pe fifr-ce zi.____________________ __________
f
Cetăţeni sau militari?la statutul funcţionarilor publici, pe care guvernul, se spune, are
de gând să-l voteze printre cele dintâi legi, este un articol, care interzice asociaţiilor de funcţionari să facă politică,
I-se răpeşte, astfel, unei categorii de cetăţeni nu numai cei mai firesc şi mai elementar drept, dar, cunoscând moravurile politicianismului nostru, i-se impune obligaţia de a face politica guvernului. Căci după litera legii, funcţionarul trebuie să servească Statul, iar
f sta, printr’o confuzie voită şi interesată, este indentificat cu forma guvernămâot, adesea chiar cu efemerele cabinete ministeriale.După concepţiile noastre de astăzi, interesul pentru afacerile vieţii
publice, este mai curând o datorie pentru oricare cetăţean. Fiinţă care îşi datoreşte întreaga evoluţie puterilor sociale, omul are obli- gamente faţă cu mediul său sufletesc, în primul rând să contribue la progresul acestuia, eeeace implică o atitudine politică. Indiferenţa în anumite împrejurări, devine chiar o crimă. Acest adevăr elementar l-au recunoscut şi societăţile vechi, acordând depline drepturi politice chiar şi categoriilor sociale, in dependenţă economică de patroni. Clientul român putea să voteze contra patronului său, eeeace funcţionarului româu de astăzi nu i-se îngăduie.
8’ar părea că asociaţiilor de funcţionari li-a rămas cel puţin dreptul de a lupta pentru revendicări de ordin economic, pentru interese profesionale. Muncitorilor manuali, după ce au epuizat toate mijloacele de înţelegere paşnică, le rămâne ca ultimă armă, greva. Muncitorilor intelectuali nu li-se recunoaşte nici acest drept. Ministrul de interne
^nu numai că pune beţe în roate congresului, convocat pe ziua de *22, April, dar, printr’o telegramă şifrată, adresată tuturor prefecturilor,
ameninţă cu destituirea pe orice funcţionar, care ar adera la grevă. De altfel, chiar statutul prevede aspre pedepse pentru participarea la grevă.
După toate astea, se pune întrebarea firească: sunt funcţionarii civili sau militarii Trăim într’un stat constituţional, sau sub o dictatură militară 1
Dacă da, guvernul ştie oare cum s’au isprăvit toate dictaturile ?
Organizarea Partidului Naţional Românţ în oraşul BraşovÎntrunirile de ieri d in B r a ş o v -S c h e iu ş i B r a ş o v u l-v e c h iu
Conform hotărîrilor luate de conducerea Partidului naţional român din Braşov s’au ţinut erî, Duminecă, două frumoase întruniri pe suburbii, prima la ora 11a. m., în localitâţiie restaurantului Moşoiu din Prund, iar a doua la
t 3 d. a. în sala cea mare a şcoalei ingeiice din Braşovul-vechiu. La ambele Întruniri au iuat parte mai multe
sute de alegători din cele două suburbii precum şl numeroşi Intelectuali, co- mersanţi şi meseriaşi din Braşov-Cetate. Decursul însufleţit al ambelor întruniri a dovedit din nou alipirea neclintită a poporului nostru din Braşov faţă de conducătorii săi fireşti precum şl un interes şi o pricepere deosebită din par- tea celor întruniţi faţă de espunerile oratorilor. In decursul ambelor întruniri s’au făcut mari manifestaţii conducătorilor Partidului naţional şi în deosebi şefului partidului, d-lui luliu Maniu.
întrunirea din Schela.Adunarea din Braşov-Scheiu a fost
presfdatâ de d-î institutor Dumitra Mareea, care a înlocuit pe părintele protopop 1. Pfişcu ocupat cu servicii bisericeşti, fiind zi de Duminecă. D-l D. Mareea deschizând întrunirea acsentuiază
Mimarea de azi a fost convocată
f pentru pregătirea adunării mai mari care j se va ţine pentru întreg Braşovul peste
Z săptămâni. Mulţumind celor Întruniţi pentru prezentarea lor în număr atât de mare la întrunire, roagă pe d l prof. Iile Cristea să fie secretarul întrunirii, apoi dă cuvântul d-lui dr. Voicu Ni- ţescu.
DIscnnnl d-Inl dr. T. Nlfesca.După depărtarea d-lui Tache Ionescu,
începe d-sa, ne-am fi aşteptat ca la cârma ţării să fie adus un guvern care reprezintă voinţa poporului. Na fost aşa, căci conducerea s’a dat liberalilor, cari au făgăduit, cu deosebire, că au să refacă ţara economiceşte şi că ridică leul, egai cu francul. Şi erau mulţi oameni, cari li anticipaseră încredere. Abia au trecut însă două trei luni şi toată lumea s'a putut convinge că trebiie ţării merg din ce în ce mai rău.
Liberalii au falşi ficat alegerile. Chiar aîcî în Braşov, din urnele operate a ieşit alt deputat decât acela pe care beţi votat d.voastră. Noi însă îl considerăm pe d-1 Mihaî Popovîci de deputat al Braşovului. (Trăiască d-1 Mihaî Popovici!)
Noi n’am putut recunoaşte legalitatea parlamentului, căci oamenii cari au îndurat mizeriile războiului nu şi-au putut
| spune cuvântul în ce priveşte afacerile statului, deoarece voturile ll-an fost furate. (Aşa este!)
A venit apoi guvernul liberal cu Constituţia, legea legilor, temelia pe care se aşează ordudulala Statului. Dar ea nu poate fi obligatorie pentru toţi cetăţenii, decât dacă iese din voinţa unanimă a ţării. Falşificând alegerile, liberalii s’au prezentat în faţa naţiune! cu o consttujie de partid.
Ne-am opus din toate puterile acestei Constituţii şi fiindcă ea este protiv- nicâ tendinţelor democratice. Senatul, după noua Constituţie, va fi compus în majoritate din membrii de drept, foşti miniştri, foşti deputaţi în mai multe rânduri, adevărate mumii desgropate de liberali (voci: La muzeu cu ei!) Chiar dacă Camera, prin exercitarea votului universal, ar ajunge să exprime adevi- ratele aspfraţfuni ale poporului, senatul, care va fl o redută liberală, îi va paraliza ori*ce acţiune. Acest senat va fi o, piedică tn calea progresului.
Noua Constituţie mai cuprinde un principiu: naţionalizarea subsolului. Ca să vedeţi însă cum interpretează liberalii acest frumos principiu, e destul să vă amintesc de cazul soc. »Steua Română0, despre care s’a scris în ziare. Această societate a fost pur şi simplu naţionalizată pe seama băncilor liberale. (Jos cu liberalii])
Fraţilor! Sunt mulţi între noi, cari au suferit închisoare la Vâez şi Seghedin, pentru libertatea cuvântului. Credeam că, înfăptuihdu-se România întregită, vom putea pune pe hârtie tot ce avem în suflet. Iată că prin noua Constituţie presa este gâtuită!
Veţi înţelege, aşa*dară, ca era de datoria noastră să ducem lupta parlamentară şi extraparlamentară contra guvernului şi a Constituţiei sale. Ade- vă aţii reprezintanţi ai poporului au fost însă daţi afară din parlament, pentruca liberalii să rămână singuri şi să legifereze cum le place. Am organizat a* tunci întruniri în Capitală şi provincie, dar guvernul, temându-se de manifestaţiile noastre grandioase, a amestecat şi armata în luptele politice. Fraţilor, iubim armata şi tocmai de aceea protestăm ca ea să fie întrebuinţată în contra poporului şi astfel, între cetăţeni ş! armetă să se sape o prăpastie. (Aşa estei)
Nu ducem lupta pentru interesele noastre, ci pentru ţară. A d-voastră este datoria să luptaţi, In primul rând, pentru progresul Partidului naţional. Puterea este, pentru noi numai un mijloc pentru a putea înfăptui binele şi dreptatea (Trăiască)!
Astăzi, trădătorii causei româneşti se lăfăiesc în bine, iar virtuoşii cari au suferit sunt adesea insultaţi de către funcţionarii Statului român. Pe Mihályi Péter l-eu decorat cu »Coroana României0. Adevăraţii români trebuie Insă să simtă cu d-1 luliu Maniu, care a declarat regelui, în două rânduri, că nu va primi nici o distincţie, pânăce nu va fi decorat ultimul ţăran care a suferit. (Aplauze lungi şi repetate).
Discursul d-Inl 1. Dobresso.Declară ca va fl scurt, deoarece tim
pul este prea înaintat. Năcazurile vieţii, spune d-sa, Ie cunoaşteţi mai bine decât mine, vedeţi cum elementul românesc sărăceşte pe zi ce merge, iar streinii şi o seamă de privilegiaţi se îmbogăţesc. Suntem, de fapt, un popor sărac într’o ţară bogaţS; vă voi arăta pricina acestor năcazuri, care este politica economică a partidului liberal.
»Banca ' Naţională a României0 este în realitate a liberalilor. Cu un capitaj social de 12 milioane, ea a putut să împrumute Statului 13 miliarde (oh! oh!)
să aibă un fond de reservă Ide 100 milioane şi să plătească lefuri princiare domnilor membri din consiliul de. administraţie. Acţionarii fiind liberali (o voce: Ely Bercovitz e cel mai mare acţionar!) averea Statului a fost aservită acestei bănci. Ea alimentează apoi celelate instituţii financiare liberale, cari niciodată nu se plâng de criza de numerar, pe când băncile noastre aproape nu capătă împrumuturi.
Liberalii au ajuns la guvern prin puterea lor bancară, deoarece în ltele cercuri sunt amestecate în afacerile liberalilor.
Dovada cea mii bună că guvernul de acum este oligarhic, e că, de îndată ce a venit la patere, a desfiinţat impozitul pe îmbogăţiţii de război (voci: Fireşte, dacă erau liberali!)
Liberalii duc apoi o politică economică ce urmăreşte sărăcirea Ardealului. Opresc exploata, ea zăcămintelor, opresc exportul vitelor, vinurilor şi altor produse, iar când îl îngăduie, beneficiază numai samsarii liberali (voci: Prefecţii!)
Nu este ţară în Europa, în care populaţia săracă să plătească atâtea impozite ca şi la noi. Avem impozite indirecte prea mari şi — se ştie — ele apasă, fn primul rând, pe cei săraci. De altfel, în Vechiul regat sunt oameni cari, după propria lor mărturisire, n’au plătit niciodată impozite directe. S’au înţeles cu perceptorii! (Râsete)
Spre a ilustra regi mal, vă voia aminti un caz recent, care vă interesează de aproape. Avem în apropiere, la Bod, o fabrică de zahăr. După calcule obiective, ea ar putea să vândă, la Braşov, zahărul cu 18 lei kgr. Totuşi el se vinde cu 44 lei! De ce? Fiindcă d-1 Sassu, ministru de industrie şi comerţ, captivul băncilor liberale, il sechestrează pentru »Banca Românească0.
Ca încheiere, ţin sfi vă spun, că acest regm oligarhic guvernează ţara românească de 50 de ani. Ca sâ scăpăm de el, şl să scăpăm şi pe ţăranul de dincolo, trebuie să luptăm pentru izbânda partidului naţ onal. (Aplauze).
D -l V ictor BraniMce accenîuieză necesitatea organizării partidului pe comune, cercuri şi judeţe. Citeşte apoi lista comitetului comunal din Braşov şi a bărbaţilor de încredere, primită cu ovaţii.
Se dă citire unei telegrame, adresată d-lui luliu Maniu.
D-1 Mareea, în câteva cuvinte, Închide adunarea la ora 1 jum. d. a.
Adunarea din Braşovul-vechiu-Întrunirea s’a deschis la orele 3 jum.
d. a. Părintele dr. Petra Deba, după ce salută pe fruntaşii organizaţiei locale şi pe cei întruniţi, lămureşte rostul preoţime! ca conducători politici a) poporului, arătând rolul pe care 1-a avut preoţi mea noastră in trecut pentru conservarea conştiinţei naţionale a poporului din Ardeal şi Bănat sub stăpânirea vitregă maghiară. Acest rol trebuie să-l aibă şl astăzi preoţimea noastră, căci ea este datoare să urmeze principiile şi învăţăturile lai Cristos, care sunt străbătute de cel mai curat democratism. Lupta pe care o , duce astăzi Partidul naţional român este o luptă sfântă pentru întronarea democraţiei sănătoase şi izbăvitoare. Sub cutele acesta] partid, condus de principiile cele mai ideale şi altruiste, trebuie să se strângă toată suflarea românească din Ardeal cu deosebire azi, când vedem, că după 5 ani dela înfăptuirea idealului naţional, în loc de fericire şl mulţumire, cârmuit orii de azi ai ţării au dus ţara ia mal prin abuzuri, nelegiuiri şi ticăloşii nemaipomenite. Poporul din Braşovul- vecbin a dat dovadă şi va face dovada şi în vUor, că e hotărît sâ lupte în ca
Kr. 85—MB*.ugm a 2 __________________________ OAZETA^^TRANSIVAWBi
drele Part!dalai naţional român pentru răsturnarea sistemului astnal de guver- nare. Lupta [* grea, dar ddevărui, dreptatea şi lamina trebuie să iasă învingătoare. (VII aplauze). Invitând pe d-1 Victor Bran sce să fie secretarul întrunirii, dă cuvântul d lui Voicu Niţesca.
0-1 dr Votca Hiţeica, primit cu vii aplauze, aduce mai întâi elogii părintelui dr. Debu, un adevărat preot cu crucea’n frunte şl un demn urmaş ai preoţime! din trecut, care a condus mişcările noastre naţionale pentru desrobirea şi luminarea neamului românesc. (3e fac mari ovaţii părintelui dr. Debn). Oratorui trece apoi la expunerea situaţiei politice a ţării tu sensul celor spuse la adunarea djo Braşov-Şcheiu, fiind des lotrerapt de aplauzele şl aprobările asistenţei numeroase.
Al doilea orator, d l dr. iorel DobrflSCO, primit deasemenea ca vii apjaaze, se ocapă cu situaţia economică şi financiară a ţării ?a sensul celor spnse la «dnnarea de dimineaţă din Şcheia. Fiind faţă şl câ va concetăţeni saşi, oratorul ţine să-i lămurească că d-sa no este an daşman al popornlni săsesc, cum vreau aă-i prezente anumite cercuri săseşti din Braşov. E ts drept, că a criticat la diferite întruniri politica saşilor, dar aceste atacuri au fost adresate na popornlni săsesc ca atare ci oligarhiei săseşti, care a, dat mâna ca oligarhii din vechinl regat. Expunerile d lui dr. Aurel Do- brescu au foit primite cu unaulme a- plauze şt aprobări.
D-i advocat dr. Hicalae Ioaneş s'a ocupat cu chestia organizărei Partidului naţional român din Braşov, arătând necesitatea anei organizări cât mai temeinice îo vederea luptei pe care o duce Partidul naţional pentru răsturnarea regi muici actual. Dă cetire listei clnbulni local comunal şi a bărbaţilor de încredere, Invitând pe alegătorii din Braşovul-veehin să se înscrie în număr cât mai mare, căci numai luptând umăr la umăr şi bine organizaţi vom putea duce lupta la bun sfârşit.
Economul D. Cârstea arată că ţara e plină de omide, cart rod vlaga acestei ţâri. Mulţumeşte iuiDamnezeu.că mai avem încă iu ţara aceasta oameni cinstiţi şi de inimă, cum sunt fruntaşii Partidaloi naţional român, cari s’au hotărît să stârpească aceste omide. Să-i armăm cu toţii, orgacizându-ne, căci numai astfel vom putea scăpa ţara deia peire. De încheiere face an călduros apel pentrn
sprijinirea oresei naţionale şi în deosebi a celuf mai vechfu ziar af nostru: »Gazeta Transilvaniei**. (Aplauze prelungite).
Telegrama adresau d-M I. Mania-înainte de-a se închide îatrunirea, se
dă cetire următoarei telegrame, care a fost aprobată şi de întrunirea din Bra. şov-Ş chei ui
D'iui idila Hanlapreşedintele Partiialai naţional în
Bucureşti.Alegătorii români din suburbiile
Şchei—Braşo? şi Braşovul-vechiu ai Partidului naţional româa strâaşi îa două entuziaste întruniri la 22 Aprilie 1928, salută cu devotament pe neînfricatul luptător şi vrednicul preşedinte alPartidului naţional şi-l asigură, că vor rămânea ostaşi credincioşi în marea armată a Partidului naţional, dându-i tot sprijinul şi luptâad cu toată hotâ- rîrea pentru răsturnarea neamânată a nefastei guvernări liberale şi disolvarea actualelor Corpuri legiuitoare, ieşite din fraudă şi furturi de urne.
Dumitru Mareea, institutor; preşedintele adunării din Braşov- Şcheiu.
Dr. Petru Debu, paroh; preşedintele adunării diu Braşov-vechiu.
Adunarea manifestează îndelung pentru şeful Partidului naţional, d-i iulin Mania.
Părintele dr. Petru D ebu închide a- dnnarea la ora 6 Va seara, mulţumind oratorilor pentru expunerile făcute şi asistenţei pentru interesul dovedit.
Prinderea unui ves tit sp ă rg ă to r . Astaz?, Luni dimineaţa a fost prins de către poliţia gării Braşov vestitul spărgător Pap Miklos, care are la activul sau ni ai multe spargeri, săvârşite ia Braşov, şi care a evadat din închisoarea din Sibiu. Cercetările va scoate la iveală numeroasele spargeri, săvârşite de acest vestit spărgător, care a fost înaintat poliţiei de stat din localitate.
In ajunai eongrnsniai Funcţionarilor
Gavernnl încearcă ca toate mijloacele Im pedecarea conaresnlal. — Sltaatie
nelămurită.Bucureşti, Sâmbătă 21 Aprilie.
Agitaţi« fnncţionărlmei e in continuă creştere. La sediul Uniune! sosesc neîntrerupt telegrame şi carieri, aducând cele mai alarmante veşti despre piedicile puse îa drnmal delegaţ ilor din provincie pentru congres. Ca toate aceste unele delegaţii s’au putut strecura la Bucureşti. Aseară an sosit în Capitală delegaţii fnnetionarilor din 7eleorm an, cari an raportat Uninnei că din localitate au fost conduşi de nu agent de poliţie până la Roşiori şi de acolo, delegaţii au putut să scape de supravegherea agentului şi au venit la Bucureşti. Delegaţia din Lugoj a declarat că acolo s’au dat ordine ca să nu plece nici nn funcţionar. Funcţionarii din Turtucaia au expediat o telegramă Uaiunei câ aderă la mişcare. Telegrama însă na a ajuns la destinaţie. D .‘legaţia din P. Neamţ a spus că atât . prcfectal cât şi primam! an împiedicat I ca delegaţia să plece. I
In cursa! nopţei an mal sosit delegaţi din Muscel, Tecuci, Prahova, Tulcea şl Bucovina.
Astăzi, la orele 5 d. a., delegaţii func* ţonarilor din provincie urmau sâ se întrunească în str. Sficiiior No. 14, spre a hotărî asupra deciarârei grevei generale. Din cauză că au lipsit unii delegaţi din provincie adunarea s’a amânat pe mâne dimineaţă la orele 8 în sala »Ds,- cla" unde vor hotărî dacă e nevoe de a declara greva generală.
Hotărîrea luată de delegaţi înaintea congresului va f< ratificată de coogre- sişti. Membrii Uaiunei au spus că n’au - cerat autorizaţia ministerului de interne pentrn ţinerea congresnlm, deoarece nici în slua de 11 Martie nn s’a făcut această intervenţie şi totuşi congresnl s’a ţinut.
I.
Sinodal arhid ecezan ţinut la Sibiu a ales pe protoiereul dr. ioan Stroia asesor ordinar în senatul bisericesc; pe d-1 dr. Andreiu Gâlea asesor referent in senatul şcolar şl pe directorul dr. Ioan Bănea asesor onorar în senatul şcolar.
fiL C. Ddatnrda: „Război şi civilizaţiede dr. Ioan Bran-Lemeny
Ioan Cclfescu-belaturda, autorul importantei opere de mai sus, apărută de curând, a fost primul frate din Vechiul regat, care, părăsîndu şi cariera mai bă* noasă de advocat, a venit In primăvara anulai 19i0 în Ardeal, intrând în rândul magistraţilor dela Tribunalul Braşov. Pentru noi ardelenii acest fapt era un eveniment deosebit, Iar preşedintele de atunci al Tribunalului d-1 dr. Petre Meteş, care părăsind magistratura a dat o lovitură aproape ireparabilă justiţiei de aci. a convocat imediat plenul magistraţilor — din ~care făcea parte şi subsemnatul — îatr’o şedinţă solemnă, Ia care au Inat parte şi delegaţi ai baroului local, sărbătoriodu-se astfel primul pas fericit spre unificarea justiţiei, aşa cum ne-o închipuiam no!, cu inima curată şi complect conştienţi de opera mare şi anevoioasă.
Sărbătoritul a spus cu ocazia acelei solemnităţi in esenţă următoarele: am Intrat in justiţie oarecum ca sfiaiă, ca Intr'un templu, venind între D-voastră In Ardealul visurilor noastre, ca să-mi adip sufletul şi cngetul Ia izvorul curat al energiilor şi moralei ardeleneşti, ca împreună cu d-v să distribuim dreptatea adevărată şi să luptăm pentrn înstăpânirea ei în această ţară. Cotfescu s’a ţinut de ca vânt. Şl poate tocmri din acest motiv şi-a creat adversari, intre cei, cari veniseră dnpă dânsul, la această instituţie. Ş\ a fost deajuns, ca el in calitate de judecător de instrucţ!e şi în colaborare cu organele competente, să gâtuie focarul de corupţie, ce se încuibase pe atunci, fără de veste, In Braşov, clubul de joc de cărţi „înfrăţirea*1, adus de averescani, — ca primă Instituţie de înfrăţire — aşa precum o înţelegeau ei, ca să se năpustească asupra lui diferite persoane »influente*’ ale acelui regim, cu scop al de a salva oamenii şi opera nefistă averescanâ. Dar Colfescu a rezistat. Consecinţa a fost, că a trebuit să plece, mutat fiind,
ia capătul ţării, la o judecătorie deo.col şi după el au fost eliminaţi din justiţia d n Braşov şi aproape toţi ardelenii, prin forţa însăşi a împrejurărilor insuportabile, ce ii se creas eră. Ert vorba doar de unificare, aşa cum o înţelegeau »ei".
D-i Coif eseu însă şi-a continuat stăruitor drumul şi opera de purificare începută. Din esperienţele d-sale îadeluu- gate, făcute în Vechiul regat, unde a trăit, ca advocat luptând la început cu multe greutăţi, din esperienţele războiului mondial, la care a luat parte, pe front, ca căpitan de rezervă, diu studiile sale estiase, precam şi în urma celor păţite, văzute şi auzite, ia venirea sa îo Ardeal, s’a născut, iş putea zice, epocala sa operă »Războiu şi civilizaţie*, care ar trebui să figureze drept biblie pentru oricare intelectual modern, în special român.
Fireşte, câ în cadrai a 2 -3 coloane de ziar, nn se poate reda o recenzie desăvârşită, care să corăspundă mai aies Importanţei menţionatei opere. Vom îacerca însă totaji să expunem, pe scurt ideile priacipale ale acestei bogate lucrări de friosofie şi psihologie socială, lucrare Întemeiată pe spiritul biblic, culminând în ideia iubirii creştineşti a revărsării eului propriu în sufletul umanităţii şi tinzând spre perfecţionare, spre Dumnezeire.
In cartea I. »Pnterea răului", autorul expune cum generaţiile se sacced nna pe cealaltă, venind din haos, din marele necunoscut,fără să ştim apoi unde se duc De aceea trebae să presupunem, câ, ex stă o conştiinţă superioară de la care emană totul şi Ia care se întorc atât conştiinţele individuale, cât şi cele colective. Omenimea deci, trăeşte şi acţionează în mod inconştient, conştienţi fiind numai abia câţiva indivizi superiori, dar şi aceştia nu euut decât instrumentele »geniului necunoscut“. De
' aci urmează însă, că ştiinţa este numai
un auxiliar, iar credinţa este cea cu adevărat creatoare. Io starea actuală de desvoitare războiul, fie între indivizi sau între popoare, este încă un rău necesar, iar răul provoacă reacţiunea binelui şi în această atmosferă de după furtună se produce progresai. Sâ luptăm contra râului şi astfel vom obţine libertatea şi fericirea.
Triumful răului este numai temporal, căci binele nu poate fj distrus, pe când cu triumful acestuia, răul ca şi agresorul, se distruge pe sine Însuşi, având iară *î agresorul putinţa de a reîavij, prm mutică, sau prin suferinţa, pe care a avut-o s’o îudsre, ia râodu-;. Căci suferinţa e*te factorul cei mai importam de crîaţiune. E& ne nobiiitesză şi astfel ne dă putinţa să deţinem cea puternică armă: ierUrca. Prin suferinţă ne refacem şi ne perfecţionăm mereu, existenţa obţinând o continuitate, se perpetuiazâ, moartea devine numai aparentă, căci noi prin generaţiile trecute şi vom exista îa generaţiile viitoare. Ceea-ce importă în primul râad este »să găsim calea cea dreaptă şi să rămânem in ea*, şi astfel vom obţine fericirea şi viaţa vecinicâ.
In consecinţă şi ca popor, numai a- cela se perpetuează, care are o cultură, un suflet etnic, format prin cultură. Dar societăţile se anchilozează şi eiiminează elementele bane, cari se stabilesc în a*t loc, pentru-ca mai târziu să vie să reorganizeze corpul de onde au pornit. Anchilozele, produse de paraziţi şi de elemente trăite în tradiţia viciului şi ienei, trebae înlăturate prin »munca productivă a forţelor naţiunii şi înlăturarea dela cârmă a paraziţilor*.
Este adevărat, că răul in multe cazuri este un b nefâcâior, dar aceasta nu însemnează că este absolut necesir şi câ spre a ajunge la progres trebue aâ trecem printr’o perioadă de »jaf şi distragere*. Dimpotrivă drumul cel drept este cultivarea minţii şi a inimi!, pătrunderea şi propagsrea ideilor mari, îaaintate şi spiritualizarea.
Propagatorii răului însă sunt adevăraţii sclavi ai omenirii, sunt sclavii pa- timelor lor, cari îi distrug. Aceşti sclavi, atunci când ajung stăpâni, sunt cei
N icolae O a ic e a sen. îavăţător român ortodox în pensiune, fost în serviciul şcoalei noastre primare confesionale de bâeţi şî de fetiţe, timp de 34 ani, $1 a dit nobilul său suflet in raâ- nile Creatorului, Vineri, în 20 Aprilie 1923, la orele 2 p. m, dapăce a fost împărtăşit cu Sf. Taine.
Moar ir a nemiloasă a răpit dn mijlo- cnl Corpului nostru didactic pe un pedagog conşten’ios ţi dîvotat chemării saie. Toată viaţa sa a fost omul datoriei atât îo viaţa şcolară cât şi îo viaţa lui familiară.
Despre pierderea acestui veteran şl vrednic bărbat de şcoală, încunoştliaţăra ca durere pe toţi colegii şi amied şcoa- lelor noastre.
Rămăşiţele pământeşti ale dsfunctaiui se vor ridica din c*>.s« propri; (? e Tocile 34) şi se vor depune spre vecini :ă odihnă îa cimiiteul biserica S*. Treimi de Pe Tocile, *z<, Lan», ia 3 ore p. m.
Corpal Inwăţâtoresc al şcoalei arlaiarerom. confesionale do bâeţi şi fetiţe din Braşov.
*
La doliul Fami:i;i şi a Corpului didactic, se asociază şi ziarul nostru, exprimând Familiei In io Uite şi Corpului didactic cele mul sincere condoleanţe.
Vecialcă amintire laboriosului şi blândului dascăl şi luminător al poporului!
*Familia O ancea, îa amintirea iubitu
lui ior soţ, tată, socru şi moş, veteranul învăţător în pensiune N.colac Oanceasen. decedat ia 20 Aprilie a. c., a b ne- voit a dona pentrn fondul , U n irea" ai şcoalci noastre primare, a cărui menire este a da elevilor şi elevelor, cari se disting prin purtare morală bună premii de moralitate sum a d e iei 1000.
Drecţiunea, în aurărie Corpului tn- văţăioresc dela şcoala primară centr. rom. ort. de bâeţi şi de fetiţe din ioc, ai cărui membru valoros a fost decedatul timp de 34 ani, aduce O te Fam Iii pentru acest nobil gest, călduroase multă m. te.
B raşov, în 23 Aprilie 1923. — D irec• ţiunea.
mai mare pericol pentru societate. Dovadă ciocoismul şi bizantinismul, deveniţi stăpâni la noi In ţară şi ceri »au ţinut marea majoritate a populaţiei in stare de iiotism*. Numai prin moralitate, prin dreptate şi prin cultură, putem scăpa de sclavia cea mai urîtâ şi degradatoare. Dar sclavi există nu numai Intre indivizi, ci şi înfre popoare. Un astfel de popor este poporul evreu şi anume din motivul, câ ei a trecut prin toate vicisitudinile, suferind o mulţime de agresiuni şi astfel s’a alterat caracterul evreilor încă dela origine, păs- trându-şi acest caracter în special în virtutea religiei lor. Astfel ei. simţindu- se străini şi duşmăniţi, au fost forţaţi jj să-şi însuşească tot felul de vicii, pentru ca să poată trai şide-aceea ei constituie, în orice parte, un agent de di- soluţie şî de cangrenare a societăţii. Vina nu e a lor. Ei sunt însă de compătimii, căci poporul evreu trebuie considerat ca un mare bolnav. Noi frebuie să ne apărăm de microbii societăţii prin lupta pentru extirplrea păcatelor noastre sociale.
Părerea noastră în privinţa evrelsmu- iui este însă, că evreul a servit societatea nu numai indirect, prin reacţiunea sănătoasă, ce a produs-o răul propagat de dânsul, ci şi d rect prin anumite calităţi, cari nu i se pot contesta, căci daca nu le-ar poseda, ar trebui sa admitem imposibilitatea de a i se schimba mentalitatea şi sufletul, chiar prin remediul atât de admirabil, propus de autor: iubirea de oameni. Acest remediu însuşi arată, că autorul nu poate fi considerat de antisemit, cu toate gravele con stai gri. pc cari le face referitor k evrei. Vina pentru această stere a evreilor o găseşte autorul, cu privire ţa ţara noastră, foarte just în oligarhie:»ei (evreii) au fost instrumentele clasei dominante şi clasa dominantă a fost instrumentul ior". Evreii fiind laşi, nu sunt capabili sa provoace, din propria iniţiativă, pe cont propriu, dezordini şi revoluţii.
(Va urma).___ ''1
Uf. 8S -4W 3 O AZBTAwrR A f iŞ L ? A ! lim * ir» « s
Manifestaţiile politice de eriDouă primiri la gara de Nord: D-l Mibalache este salutat de mii de oameni. D-l Averescu primit oficial numai prin delegaţi de săteni.
Ciocnirea ca armata pe Calea G ririţa
Bucureşti\ 23. (Dela trimisni nostru specia]). — Eri dimineaţa, la ora Îl a sosit, venind deia Câmpulung, d-i |. Mibalache.Cetăţenii bncureşUn', în număr de câte-va mii de oameni, i-aa Ieşit în întâmpinare la gara de N )rd. In uratele continue a fost condus de pe peron până în curtea gâr , unde d-l Miha- iache a ţinut o scurtă cuvântare de mulţumire.
De aci mulţimea a porcii îa orale paterei;e pe calea Gri i,ei până la sala Secera.
Ia Îatâmpisarea mu-inei , au fost aduse paterei e cordoane ne soldaţi dlonou s'au produs ciocniri ş i frun taşii fSftiCi au f o s t bruscaţi ş i looifi. Ia cele din armă, cordoanele au cedat şl mulţimea s*a putut risipi, permi;ându»se
♦ circulaţia pe trotuarul drept ai căli Griviţa.* In aceeaşi zi, partidul poporului or* ganisase o raanfestaţie pentm generalul Averescu. In înţelegere cu guvernul
j vroia s ă fa c ă m anifestaţia la g a ră ş i I p e stradă. Cam averesedoii aflaseră că ) mii de oameni s’au dus la gară să pri
mească pe d*l Minaiache şi se temeau de o puternică manifestaţie osii ă a Bu* cureşteniior — au făcut ca d-i Averescu să vină mai târziu, dupăce cetăţenii pil- mi seră pe d*l Mihalachs.
La gară au fost aduşi numai delegaţi din sate, cu căruţele. Jandarmii con* irolau la barierile comunelor legitimaţiile şi nu lăsau de căt pe acei ţărani să plece cari aveau ordin dela Averescu 1,... O grupa de delegaţi ţărănişti au trecut cu forţa şi jan darm ii au tras focuri d e puşcă după ei.
Manifestata pentru generalul Averescu a făcut fiasco cu toate că guvernul era complice în pregătirea ei.
Cetăţenii bucureşteni s'au abţinut ostentativ dela manifestaţia organizată pentru d-l Averescu, care a părăsit gara într’un automobil.
Grena generală a funcţionarilor publici- Capitala sub asediu - Declararea grevei -
— Arestarea domnilor Nicolae Schiua şi Dinulessu — Prinţul Carol trecând în automobil a rămas foarte surprins
de consemnarea armateiIscinitl 23 Aprilie. (Prin telefon dela Tcorespondentul nostru special). La
congresul de ed al funcţionarilor au asistat cu toate piedicile puse de guvern, aproximativ 500 delegaţi iu vederea congresului toate străzile au fost ocupste ra idâre ie. începând dela 8 ore dimineaţa curgeau regim satele în ţi nuta de
fmpsnie.Li orele 9jum a avut loc consfătuirea delegaţilor ca d-i Schina. La orele
lOjum. d-l N. Schina deschide congresul zugrăvind mizeria în care Lăţesc tuncţio narii cari sunt trataţi ca nişte sclavi, latr'un Stat modera orice corp social are dreptul de asociere. Prin armare şi functonărîmei uia ţară. După ce mal iau ca* vântul şi alţi delegaţi congresul primeşte următoarea moţiune:
Delegaţii funcţionarilor întruniţi în ziua de 2 2 A prilie în congres în sala „Dacia* aduc la cunoştinţa1 tuturor funcţionari- lor şi pensionarilor publici, că congresul a proclamat greva ge» nerală începând cu ziua de 22 Aprilie.
După votarea cu unanimitate a moţiunei congresul a'a închis, funcţionarii, răspândindu-se în linişte.
Prinţul Carol\ trecând cu automobilul\ a rămas foarte surprins de nemai pomenita desfăşurare de trupe. Soldaţii consemnaţi nu ştiau ce să făcă; să lase să treacă automobilul Prinţului sau să-l oprească. Au fo s t momente penibile pentru armată. In cele din mmă Prinţul Carol a dat ordin ca automobilul să înainteze foarte mcet, privind surprins in dreapta şi stânga, neştiind că ce se petrece.
D-nii N. Schina şi Dinulescu, conducătorii mişcării funcţiona rilor au fost arestaţi eri seara. Astăzi sau mâne se vor ’confirma mandatele de arestare; după care vor fi transportaţi la Văcăreşti.
Arestarea d-lor N. Schina ş! Dinulescu, a produs o agitaţie nemai pomenită inul funcţionărlmei.
Urmările declarării elevei.La ministere, funcţionarii sa u prezentat astăzi, dar fac greva pasivă, nelucrâiid.
fgnc|lonarii naora dintre ministere an părăsit In corpore serviciile.Funcţionarii aşteptau dispoziţiile delegaţlunilor lor la congres, la vederea exe-
«atărel ore ie i hotărită eri.In binroarile Direcţiune! generale cir. şi toţi funcţionarii de blron cir. s'aa so
lidarizat la greva generată Si aşteaptă instrucţtiie pentru executarea grevei.fincţionarii publici dacă vor fi militarizaţi sunt hotărlţi a fase grevă pasivă.
Culturale lCodlea. Duminecă a avut Ioc în Cod*
!ea o serbare teatrală-muzicală, data de coral bisericesc, în folosul zidirei unei noi biserici.
Două piese teatrale (La şezătoare şi Dada), cântări îa patru şi opt voci, precum şi o inimoasă declamaţie, au delectat numerosul publ c, care după program a trecut ia dans.
Buna reuşită a acestei serbări este legată de munca încordată depusă de
iţele Preştnercanu, precum şţ de va fete şi flăcăi dm localitate, cari
au reuşit să arate pe lângă scopul nobil, un exemplu foarte frumos de educaţia poporaiă-naţionalâ. C.
Laborator R oentgen m o d em , cu aparatele cele mai noui, uzina electrică proprie, sub manipularea Dr. Papp Ludovic, Str. Orfanilor 25. Medic conducător Dr. Iuliu Fischer, specialist. Fotografii şi transluminări precum şl vindecări cu razele Roentgen şi cu raze ultraviolete (cvarţ), zilnic şi în ori ' «î oră din zi.
Grandioasa întrunire deia Timişoara.Cu toate piedicile puse de autorităţi, cari au oprit accesul poporului, adunarea a avut un succes strălucit.
Timişoara, 23 Aprilie. (D ela corespondentul nostru specia l.) Grandioasa întrunire a Partidului naţional român sa deschis ieri la orele 10 dim. în hala Fabrice! de bere. C u toa te câ autorităţile au oprit sa te le s ă oină la întrunire ş i cu toa te câ mul fi ţărani, cari s ’au putut strecura din sa te , au f o s t opriţi la barierele oraşului, a asistat la întrunire poporul din suburbii, singuratice delegaţii dela sate şi o mulţime de intelectuali din oraş şi împrejurime în număr de peste 5000 de oameni.
întrunirea a fost prezidată de veitrabilui părinte N eagoe. Au luat apoi cuvântul pe rând d nil: S ever Boou, preşedintele organizaţiei judeţene a Partidul«! naţional român, dr. Caius Bredicm nu, fost ministru, Pavlicăf B râtâşana, deputat« dr. A lexandru V aidi-V oeood, fost prim-ministru al ţării şi dr. Ş tefan C . P o p , fost ministru, expunând situaţia politică internă şi externa.
Asistenţa a primit cu un entuziasm de nedescris pe fruntaşii Partidului naţional, aprobând întru toate atitudinea lor politică şi rugândud sS continue lupta cu aceiaşi energie pentru răsturnarea cât mii grabnică a regimului actual născut din păcat.
De încheiere s’a trimis d-lui Iuliu Maniu o telegramă entuziastă de aderenţă şî neclintită alipire. C or.
Lupta contra Constituţiei liberaleDiscursul deputatului dr. I. LUPAŞ rostit în şedinţele Camerei din 13 şi 14 Martie 1923.
— Urmare —Momentul psihologic.
M om entul psihologic arată, că în urma tristelor experienţe făcute de poporul nostru în ultimele alegeri, simţul de solidaritate naţională şi de unitate sufletească s’a zdruncinat adânc. Trebue altă guvernare, alt devotament pentru interesele neamului şi ale Statului, mai multă iubire de oameni, mai viu sentiment pentru respectul legilor şi mai adânc simţ de dreptate la cei de sus fată de cei de jos, ca să poată fi înlăturat actuala criza a sentim entului de unitate şi solidaritate naţională. Fireşte, că ar fi fost cu mult mai bine pentru consolidarea } Statului naţional .român, dacă Constituţia s’ar fi votat în Parlamentul din 1919—-20 în legătură cu ratificarea declaraţiilor de unire deh Chişinău, Cernăuţi şî Aiba-Iulla. Eituziasmui care stăpânea atunci inimile tuturor Românilor ar fi putut crea atmosfera cea mai prielnică pentru reforma constituţională. Acum însă vedem cu durere, că atmosfera aceasta lipseşte.
Momentnl iaridie.In ce priveşte m om entul juridic, nu
vreau sa fac incursiuni în domeniul colegilor mei specialişti în această materie, cari sper câ nu vor lipsi a examina chestiunea ce ne preocupă — şî dîn acest punct de vedere. Exprim însă părerea, că chiar daca majoritatea ar
-avea prin numărul covârşitor al mandatelor răpite dela popor, adeseori împotriva voinţii Iui hotărîte, puterea politică pe care îşi Imaginează că o are, şi totuş nu ar trebui să procedeze cum procedează.
D-l L a p a ş : Ştim doar, că îa concepţia modernă a dreptului nu întră numai forţa brutală sau cea numerică pe care se întemeiază această majoritate atât de mult. Ştim că este un principiu cu totul căzut în desuetudine în toate Statele civilizate : „qianfum potentiae ianium juris*. Faţă de aceasta concepţia brutală materialistă a dreptului stă adevărata concepţie morală creştine iscă, concepţie care arată că dreptul valorează numai atât câtă morală poate să aibă în sprijinul său. (Aplauze pe bănci:e Opoziţiei).
/ (Va urma).
Inaugurarea filia le i soc. mG raiul R om ânesc\ Duminecă, 29 Aprilie c. Ia orele 7 seara va avea loc la „Maiorul Mura* o masă comună împreună cu oaspeţiibucureşteni şi ploeşteni, sosiţi ia Braşov cu prilejul Inaugurării filialei de aci a societăţii mGraiul Rom ânesc\ înscrieri se primesc până Joi seara la Eforia fcoalelor centrale, sucursala Băncii Naţionale şt secretariatul Direcţiei Regionale C. F. R.
P arastas. Implininda-se zilele trecute un an dela moartea neuitatului protopop şi episcop militar f dr. Vasilie Safta , s’a oficiat eri de către părintele protopop I. Prijcu, asistat de părintele dr. N. S-inghe, un parastas in biserica Sf. Nicotae şi ia mormântul din cimitirul acestei biserici. La actul pios au asistat membrii familiei, ai epitropiei, câţiva membrii ai comitetului parohial şi mai mulţi intelectuali.
Regretăm că nu sra publicat ţinerea acestui parastas, la care ar fi dorit să îa parte toţi prietenii neuitatului nostru protopop.
M arele cutremur din M exic. Din New-York se anunţă că pe întreaga coastă a Mexicului, dela Vera-Cruc şi pâuă la San-Louis s'a produs un mare cutemur de pământ cu consecinţe catastrofale. Zece comune au dispărut în urmi cutremurului.
Districtul Hidalgo s’a prefăcnt în rnlnă. Numărul victimiior trece peste trei sute. Vulcanul Hedeta a erupt. Locuitorii din regiunile plantate cu cafea, din jurul vulcanului s'au refugiat spre centru! Mexicului. Cutremurul s’a resimţit şi în republica Equador. O puternică erupţiune sa proius Joi dimineaţa. La vulcanul Puoqaavaqua, lava a ameninţat oraşul R o-Kombo, ai cărui localtori au început să se refog ezc.
Legătura telefonică şi telegraf,că eu oraşul a fost întreruptă.
3 P P r e ţ u r i f o a r t e r e d u s eŞifon 3 2 — U IPâsză gaibină prima calitate 38 — Zefir . . . . . . . . 80 •“Belea de afă . . . . . 48 —Diradl . . . . . . . . 10ţesături de easi . . . . 00 —Pânză S c h r o ll ... . . . . . . . . . . . . . . . . . 00 —larohizette prins calitate __ (
lat 115 cm... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 —Stofă pentru dame. lână su
rată, In 17 colori . • . 180 — Stofă pentru perdele . . . 150 —
I a
•an’«dfi m
Brâşov, strada Porţii No. 5.Poplin peaitra câppeIa © o 1 o 8* 1 tlifârifa«
3—10 8781
/« jji 4 Nr. 8 5 -1 5 2 3•AZETA TRANSILVAN iHl
I f û i » f o o T îrasţiißlăMiBBtniI \ C I uCoZi Modele oriqinalt e .
riglnale din 3 străinătate. Pălării de o doliu. Ornamente pentru
■r«e««, strada Pârtii 48, ti«rt«.s pă| ăr jj. Transformări.Salonul
Pr. Nr. 7239-1923.
Ordonanţa IV.Frejuri pentru faină din morile locale sistematice şi pâine de brutărie stabb Iile de oficiul de control al fâinei şi pâinei din Ministerul de Industrie şi Corner) cu Nr» 123098 Valabil pe teri-
torul oraşului Braşov.I Pretor! i e fâ!n&
Preţ la m o a ră fă r ă sac ş i fă ră cifra d e afaceri.
1 kgr. făină albă de 25% extracţie Lei 6*10.
1 kgr. făină neagră de 50% extracţie Lei 4‘—•
Posesorii de mori sistematice sunt obligaţi a tine registrele prescrise şi a se conforma dispozitiunilor ale ordonanţelor oficiului de control.Preturi en detail fără p u n g ă d e hârtie
şi fără cifră d e afaceri•1 kgr. făină albă de 25% extracţie
Lei 6*77.1 kgr. făină neagră 50% extracţie
Lei 4 44.Inclusive punga de hârtie şi cifra de
afaceri preţul nu poate trece peste suma de Lei 7*— resp. Lei 475.
Fâinarii pot prelua făina din mori Sistematice numai cu delegaţie eliberată a primarului.
II. Pretori pentru pâine.1 kgr. pâine albă din făină cal. I. 257®
extracţie Lei 6*25.1 kgr. pâine neagră din făină cal. II.
50% Lei 4*25.La pâine se tolerează o diferenţă de
greutate până de 5°/o.Brutarii sunt obligaţi a tine registrul
şi un carnet cu asuşi bonuri reglementari şi vor tine strict la ordonanţa ministerială şi vor prelua făină din mori sistematice numai cu delegaţie eliberată a primarului.
Braşov, 14 Aprilie 1923.Dr> Schnell
3811 1 -1 primar.
VINURInoui, de Drăgăşani, tămâios şi vin de masă cu 12—14 Lei kgr., se află de vânzare la
Gheopph« Hioşoiu5799 2 - « piaja Prundului.___
A V I SJe cherche leçons de français à
prix modéré, f llil IODCSCU Post- R e s ta n t. 3798 2 - 2
P ubfioaţiun eNo. 534/1923 luna Aprilie 17.
Se aduce ia cunoştinţa D-Ior amatori (proprietari, erândaşi, exploatatori, comercianţi), că In ziua de 1 Mala st. n 1023, 0TS10 din* se Jine licitaţie publică cu oferte închise şi fără drept de supra oferte la Sediul Comandamentului Trapelor de Munte din Sinaia strada Primăriei Ir. 0 sau la sediul unităţilor din garnizoanele mal jos notate pentru furnizarea cantităjel de 9 000.000 (nouă milioane) kgr. lemne de foc, esenţă tare (cer şi fag) necesare unităţilor acestui Comandament şi care se vor preda în cantităţile şi localităţile următoare!
1) Sinaia 1,01 .235 kgr.2) Braşov (La Batalionele 2 şi 3
V-tori M-te) 2,129.000 kgr.3) Predeal (la Batalionul 4 V-tori
M-te) 1,320.000 kgr.4) Abrud (la Batalionul 5 V-tori M-te)
680.000 kgr.5) Aiud (la Baielionul 6 Viori M*!a)
1.500.000 kgr.6) Zârneşti (la Centrul Instrucţie M-te)
200.000 kgr.7) Codlea (la Divizionul 6 Art. M te)
1,342000 kgr. «8) Curtea de Argeş (la Reg. Obuziere
M-te) 815.000 kgr.Condiţiunile şi caetul de sarcini se
pot vedea în fiecare zi de lucru la Serviciul intendenţei Comandamentului Sinaia şi la fiecare unitate în parte.
D*nii concurenţi vor depune odată cu ofertele şi garanţia de 10% în reci pisa Casei de Depuneri, sau numerariu.
Textul art- 72—83 din Legea Conta- bilităţei Publice este aplicabil acestei licitaţii.
Şeful Serviciului In'endenţei Trupelor de Munte
In ten d. Lt-Colonel:8815 l—l Gherculescu .
No. 106/923.
Publieaţm neIn 18 Mai 1923, la orele H a. m. în
biroul subscrisului Ocolul silvic Braşov, strada Argintarilor No. 5 se va ţinea o licitaţie cu ofertele înscrise despre vânzarea de cca 2500 ma lemne de brad din parcela oădurei orăşeneşti numită „VALEA CU APA* cea de sus.
Preţul strigăfei pentru 1 m8 în picioare 150 Lei-
Vadiul în sumă de 40,000 Lei trebue depusă înainte de deschiderea ofertelor înscrise.
Licitaţia se face numai prin ofertele înscrise închise şi sigilate.
Condiţiunile mai de aproape se pot vedea la : Ocolul silvic oraş-Timiş al oraşului Braşov.
Braşov, Ia 20 Aprilie 1923.1 - 1 3814
Societatea Generala de PublicitateS . A . C a p i t a l L e i 3 0 0 0 .0 0 0
Directori: Carol Schalder şl S. BergerC e n tra la p S t r . K a ra g h e e rg lte v it»! 8 , Telefon 11|84 S n o u rs a le l O a la a V ic to r ia ! @0 (Hiena Select Central)
C a le a O a d e ţti H o . 3 7 C a le a C r iv iţe î (Hiena ?0lta*B«Z8şti)
Concesionara exclusiva a publieifăţei ziarelor
Adevărul, Dimineaţa şi EpocaContraste speciale de publicitate cu toate ziarele din ţară.
Ucnâtfkni spadalo de pnbli diete m cifrele Mm
Ardeal, Banat® Bucovina ş! Basarabia.
Proecte şi oferte de publicitate gratuite la cerere, efenad o publiciste cenştiiado&să şi proázs&vá.
U
M■PTi
Afi# A . M J -r ’"tL & CO M k\ l&ir.fy'ji-'W*
Domnii Abonaţi »ai zia ru lu i care sunt în ) restanţă cu plata a b o - | n a m e n tu lu i, sunt ru ga ţi ) ca de u rg e n ţă să trim ită )
costul abonam entului J p rin m andat poştal, c o n - 1 trar y o m ii siliţi a sista | trim ite re a zia ru ln L J
Administraţia. |
C ă r ă m id ăaproximativ 40—45,000 bucăţi cărămidă, bună, nefolosită Áts f â n z a r e .Informaţiuni 4a Administraţia ziaruliik
3816 1 - 2
Transportori ca autocamionul,în orice localitate. Informeţiuni TârgulInnlmt 28._ _ _ _ _ _ _ _ 38oo 3 - s
Caut vârghii (bile) de braddela 10—12 cm. gros la bază şi 6 cm. la vârf, dela 4 metri în sus lungimea, cojite, uscate. Să se arate preţul pe metru cub şi staţia de încărcare.; o—o I. Baligă, Azuga.
Uzinele de Fier şi Domeniile din ReşiţaS o c ie ta te A n sn im i
Publicaţiune.In vederea preschimbărei acţiunilor la purtător în acţiuni nomina
tive, preschimbare prescrisă de noile statute votate de adunarea generală extraordinară din 8 Februarie 1923 şi potrivit Jurnalului Codsî- liului de Miniştrii No. 693 dtn 27 Martie 1923 publicat în Monitor«! Oficial No. 5 din 6. Aprilie 1923, Direcţiunea Generală a societăţei Invită pe domnii acţionari a prezenta până la 10 Maia 1923 acţiunile* ce posedă spre stampilare şi înregistrare.
Acţiunile se vor depune la birourile societăţei în Bucureşti, str. Povernei 2, în fie-care zi dela 972“ 1272 a*
Posesorii ac{innilor aflate în streinâtate vor trimite un borderou în dublu exemplar al acţiunilor ce posedă, indicând numărul fie-cărei acţiuni. Un exemplar stampilat se va restitui posesorilor.
După stampilare» acţiunilor sau a borderourilor menţionate mei sus, ori*ce negocieri se vor faee numai cu îndeplinirea formelor prescrise de codul comercial pentru negocierea acţiunilor nominative şi cu aprobarea Consiliului de Administraţie.
Acţionarii, cari nu vor prezenta la data menţionată mai sus acţiunile sau bordsrourtJe spre stampilare, vor pierde dreptul de vot la adunările generale şl nu vor putea îacaşa dividendele cuvenite acţiunilor ce posedă.
Domnii acţionari vor arăta neapărat şi naţionalitatea lor, cunoscând că operaţiunea stampllărei acţiunilor sa va face sub supravegherea unui delegat al Ministerului Industriei şi Comerţului, chemat a constata în acelaş timp după indicaţiunile menţionate şi naţionalitatea posesorilor.
Direcţiunea Generală a Societăţei Anonime Uzinele de Fier şi Domeniile
8788 4—s din R e ş i ţ a .
M i ţi n ie ra M o r i gara lup i.— Valabil delà 1 Noemvrie 1922. —
S o s i r e a II P l a c a r e ădin Bucureşti : spre Bncnreştf:
Trenul : N.-ruI Ora î Trenul : Nr.-ul : OraşAccelerat 11 12.33 Personal 128 23.18Personal 129 14,47 Orient-Express 14 2.31Accelerat 15 19.14 Accelerat 10 3.35Personal 177 22.47 Personal 178 5.45Accelerat 9 2.01 Accelerat 16 1020Orient-Express 13 3.00 Accelerat 12 1637Persona! 127 6.12 Personal 130 1535
dig öradeamare : spre Oradea-mare: ,r
Personal 128 2250 Accelerat 11 12.53Accelerat 10 3.20 Personal 129 15.26Personal ' 178 5.21 Personal 177 23.07Accelerat 12 16.43 Accelerat 9 2.15Personal 130 15,25 Personal 127 6.30
din Arad: spre Irad :Orient-Express 14 2.14 Accelerat 15 1925Accelerat 16 10.00 Orient Express 13 3.21
din Făgăraş şi Slbto: spre Făgăraş şi SIbIn :Mixt 690 (umaidîirlfflras) 7.14 Personal 233 (ital la Si&ii) 7.15Personal 243 (Min) 12.30 Mixt 689 (usai m la Fag-)16.30din SI* Gheoroh© (Bretcu, Miercurea Ciu- Spre Sf. fiheorgiie (Bretcu, Miercurea Ciu-
cuiui şi Târgu-Murăş): cuiui şi Târgu-Murăş) :Personal 222 1003 Personal 223 7.25Personal 226 14-35 Personal 221 14.00Personal 224 22-35 Personal 225 16.50
din Zeraeşti •• spre Zeraeşti :Mixt 686 6.56 Mixt 685 7.35Mixt 688 13.40 Mixt 687 17.00
Redactor responzabd : 10AN BROTEA^
top related