ochiul minŢii - neuroscience laboratoryneuroscience.ro/2015/ochiul mintii.pdf · apoi au apelat la...

OCHIUL MINŢII

PROF DR RESTIAN ADRIAN 2015

VIAŢA PRESUPUNE O MULŢIME DE PROCESE

DE REGLARE, DE AUTOREGLARE,

AUTOÎNTREŢINERE, AUTOREPARARE,

AUTOREPRODUCERE

IAR REGLAREA PRESUPUNE NU

NUMAI SUBSTANŢĂ ŞI ENERGIE, CI ŞI

INFORMAŢIE

INFORMAŢIA ESTE CEA CARE ASIGURĂ

EFICACITATEA PROCESELOR DE

REGLARE

DE ACEEA VIAŢA ESTE DE FAPT

EXPRESIA INFORMAŢIEI

PRIMA INFORMAŢIE LA CARE AU APELAT

SISTEMELE BIOLOGICE A FOST INFORMAŢIA

GENETICĂ

APOI AU APELAT LA INFORMAŢIA MOLECULARĂ

TRANSMISĂ DE DIFERIŢII MESAGERI CHIMICI,

HORMONI, ANITIGENI, ANTICORPI, MESAGERI

SINAPTICI, ETC

DAR DEŞI ESTE FOARTE UTILĂ INFORMAŢIA

MOLECULARĂ ARE ANUMITE LIMITE

INFORMAŢIA MOLECULARĂ SE

TRANSMITE FOARTE ÎNCET, DIFUZEAZĂ ÎN

LICHIDELE ORGANSIMULUI, POATE

FI DENATURATĂ, ETC

INFORMAŢIA MOLECULARĂ POATE

FI ASEMĂNATĂ CU UN POŞTAŞ

DE ACEEA ORGANSMELE AVEAU NEVOIE DE O

INFORMAŢIE CARE SĂ SE TRANSMITĂ MULT MAI

RAPID ŞI MAI DIRECT LA ORGANUL RESPECTIV

ORGANISMELE AVEAU NEVOIE DE O

INFORMAŢIE CARE SĂ POATĂ TRECE MULT MAI

UŞOR DE PE UN SUBSTRAT PE ALTUL

AŞA A APĂRUT INFORMAŢIA NERVOASĂ,

CARE SE TRANSMITE MULT MAI REPEDE ŞI MULT MAI

DIRECT LA ORGANUL RESPECTIV

TRANSMITEREA NERVOASĂ

SEAMĂNĂ CU UN TELEFON

SPRE DEOSEBIRE DE INFORMAŢIA MOLECULARĂ CARE SE TRANSMITE PRIN

CONFIGURAŢIA MOLECULEI, INFORMAŢIA NERVOASĂ SE

TRANSMITE ELECTROCHIMIC

DAR ŞI INFORMAŢIA NERVOASĂ AVEA NEVOIE DE O INFRASTRUCTURĂ

PENTRU A SE PUTEA TRANSMITE LA

DIFERITELE ORGANE

AŞA A APĂRUT ACUM 500 DE MILIOANE DE ANI PRIMUL SISTEM

NERVOS REPREZENTAT DE CÂŢIVA NEURONI

CU AJUTORUL ACESTOR NEURONI ORGANSIMELE PRIMITIVE REUŞEAU SĂ

SESIZEZE, SĂ RECEPŢIONEZE ŞI SĂ TRANSMITĂ MULT

MAI REPEDE ŞI MAI DIRECT INFORMAŢIILE NECESARE PROCESELOR DE REGLARE

APOI A APĂRUT O REŢEA

NEURONALĂ TOT MAI COMPLICATĂ

DOVEDINDU-SE UTIL CREIERUL S-A

DEZVOLTAT, MAI ÎNTÂI FOARTE LENT, IAR

APOI FOARTE RAPID

DEOARECE ÎN TIMP CE UNELE ANIMALE AU

MIZAT PE MUŞCHI, PE DINŢI SAU PE ARIPI, OMUL A MIZAT PE

CREIER

DAR NIMENI NU ŞI-AR FI IMAGINAT CĂ

PLECÂND DE LA UN GANGLION NERVOS SE

VA AJUNGE LA CREIERUL UMAN

CARE ESTE ÎN STARE DE ATÂTEA MINUNI DAR ŞI DE ATÂTEA

NENOROCIRI

ÎNTREAGA ISTORIE A OMENIRII ESTE DE FAPT NU NUMAI O

ISTORIE A RĂZBOAIELOR ŞI ŞI O ISTORIE A CREIERULUI

IAR CREIERUL ESTE O ISTORIE A

PERFECŢIONĂRII PROCESELOR DE PRELUCRARE A

INFORMAŢIILOR

SPRE DEOSEBIRE DE STOMAC, DE FICAT ŞI DE

MUŞCHI, CARE PRELUCREAZĂ

SUBSTANŢE ŞI ENERGIE, CREIERUL PRELUCREAZĂ

INFORMAŢII

CREIERUL PRIMEŞTE O CANTITATE FOARTE

MARE DE INFORMAŢII ATÂT DINĂUNTRUL CÂT

ŞI DIN AFARĂ

90% DIN INFORMAŢIILE

PRIMITE DE CREIER SUNT INFORMAŢII

OPTICE

FIECARE SIMŢ ARE O ARIE PRIMARĂ PE

CARE SE PROIECTEAZĂ INTRĂRILE

CREIERUL DISPUNE DE NIŞTE MODELE INTERNE CU AJUTORUL CĂRORA RECUNOAŞTE SURSELE

CARE AU EMIS SEMNALELE RESPECTIVE

PESTE 60% DIN ACTIVITATEA CREIERULUI

PRELUCREAZĂ SEMNALE OPTICE

DAR DE MULTE ORI SEMNALELE

EXTERNE NU SUNT SUFICIENTE PENTRU

RECUNOAŞTERE

DACĂ LIPSESC ANUMITE SEMNALE

CREIERUL LE ÎNLOCUIEŞTE

DACĂ LIPSEŞTE LITERA A DIN CUVÂNTUL L..PTE CREIERUL O

ÎNLOCUIEŞTE ŞI CITEŞTE LAPTE

ASTFEL PE LÂNGĂ PROCEUL BOTTOM- UP CREIERUL APELEAZĂ ŞI

LA PROCESUL TOP-DOWN

LA ARIILE DE PROIECŢIE VIZUALĂ

POT VENI INFORMAŢII NU NUMAI DE LA OCHI, CI ŞI DE LA

SCOARŢA CEREBRALĂ

PRIN TOP-DOWN CREIERUL

COMPLETEAZĂ DAR ŞI MODIFICĂ REALITATEA

DE ACEEA RECUNOAŞTEREA NU

ESTE ABSOLUT IDENTICĂ CU REALITATEA

DAR POT SĂ APARĂ ILUZII

OPTICE ŞI AUDITIVE

POTA SĂ APARĂ IMAGINI

DISTORSIONATE

OLIVER SACKS ARATĂ CĂ ORBI

POTA AVEA IMAGINI VIZUALE

MULŢI SCRIITORI ŞI CHIAR PICTORI

AU FOST ORBI

ÎN CAZUL PRIVĂRII INFORMAŢIONALE

POT SĂ APARĂ PERCEPŢII FALSE ŞI

HALUCINAŢII

NOI AVEM O IMAGERIE MINTALĂ

CARE AU UN ROL DEOSEBIT ÎN

GÂNDIRE

PRIN CAPUL NOSTRU TREC

FOARTE MULTE GÂNDURI ŞI

IMAGINI

EXISTĂ FOARTE MULTE BOLI ÎN CARE

APAR CHIAR HALUCINAŢII OPTICE

ŞI AUDITIVE

DE CEEA SE PUNE PROBLEMA CÂT DE

REALĂ ESTE REALITATEA PE CARE O

PERCEM NOI

UNII AUTORI VORBESC DE ILUZIA REALITĂŢII

SAU CHIAR DE O HALUCINAŢIE

COLECTIVĂ

NOI AM FOST EDUCAŢI SĂ

VEDEM LUMEA ÎNTR-UN ANUMIT

FEL

O MINCIUNĂ APROBATĂ DE MAI

MULŢI INDIVIZI DEVINE UN

ADEVĂR

NOI NE CERTĂM PENTRU CĂ

VEDEM LUMEA ÎN MOD DIFERIT

UNEORI VEDEM LUMEA MAI

URÂTĂ ALTEORI MAI FRUMOASĂ

PENTRU CĂ LUMEA NU ESTE NICI URÂTĂ NICI

FRUMOASĂ, FRUMUSEŢEA O

ATRIBUIM NOI CU OCHIUL MINŢII

DE ACEEA LUMEA NOASTRĂ AR PUTEA

FI CHIAR MAI FRUMOASĂ DECÂT

REALITATEA

DEPINDE DE OCHIUL NOSTRU INTERIOR CÂT DE

FRUMOASĂ VREM NOI SĂ O VEDEM