obiceiuri vicioase 2003

Efectuat de rez. Ailoaiei CristinaGr.203

Stomatologie Generala

Chișinău 2013

Obiceiurile vicioase la copii, constituie una din cauzele apariției și dezvoltării A.D.M.

Contribuind, la suprasolicitarea musculaturii periorale determină modificări importante ale poziției dinților, a formei, simetriei, dimensiunii arcadei dentare,a ocluziei în plan sagital, transversal, vertical.

Aceste dereglări pot determina modificări ale aspectului facial, declanșa boli parodontale și ale ATM.

Gh.Boboc sistematizează obiceiurilor vicioase

Ob.vic. legate de desfășurarea anormala a unor funcții (R.O., D.I).

Modifică echilibrul dintre forțele musculare antagoniste, determinind dezvoltarea neproportionala a elementelor scheletice pe care se insera.

Timp de veghe Lordoza cervicala/lombara, cifoza

toracală fav.inclinarea capului inapoi si rotatia lui posterioara = retrognatia mandibulara cu raport distalizat al dintilor.

In timpul somnului decubit dorsal

Astfel daca copilul doarme in decubit dorsal cu o perna prea mare –hiperflexia extremitatii cefalice cu deplasarea inainte peste limitele normei, a mandibulei, ce poate sta la baza unei relatii prognate in raport cu maxilarul superior.

Dormitul in primii ani de viata cu capul sprijinit pe perne tari in zona parieto-occipitala cu predominanta unilaterala- dezv.asimetrica a calotei craniene, plagiocefalia, cu dezvoltarea asim a masivului facial si ocluzie inversa laterala.

Pe partea afectata observam:

Atitudini de postura, cu implicatii in producerea

A.D.M., in stare de veghe

Sprijinirea unei zone a extr. cefalice pe una din miini

II. Ob.de interpunere din exterior (suptul degetelor )

între arcadele dentare

I.Receptivitatea str.osoase (terenul mostenit)

Tipul fosfocalcic, la care predomina cresterea sagitala a proceselor alveolare transmise ereditar, este cel mai receptiv la acest obicei vicios.

Tipul carbo-carlcic, la care exista retrodentie superioara ereditara si un proces cu hiperostoza, sugerea degetului nu are absolut nici un efect .

II.Frecventa cu care copilul suge degetul, este implicata in aparitia A.D.M prin ap.proalveolodontiei superioare, intrucit unii copii sug degetul toata ziua, altii doar seara inainde de a adormi.

Intensitatea cu care copilul suge degetul , unii doar tin deg.in gura, altii exercita presiuni asupra dintilor frontali superiori,iar altii sug cu toata vigoarea, punind in functiune din plin activitatea m.buccunatori.

IV.Durata sugerii - cu cit obiceiul se prelungeste dupa virsta de 4-5 ani, cu atit forma A.D.M. Va fi mai grava .

Daca ob.eset intrerupt pian la eruptia frontalilor permanenti nu vor aparea modificari patologice sau ocluzale.

Daca ob.persista in timpul dentitiei mixte(6-12 ani) pot aparea modificari importantece mai depind de :

1. Pozitia degetului in gura 2. Efectul de pirgie asupra dintilor

si osului alveolar generat de presiunea asupra dintilor in timpul sugerii .

Mecanismele de actiune a ob.de sugere

a degetului

1.Vestibularizarea frontalilor superiori cu ocl.deschisa.

2.Lingualizarea frontalilor inferiori.

3.Endoalveolia superioara pina la ocl.inversa laterala.

4.Tulburari de fonatie si deglutitie infantila, det.de ocl.deschisa.

5.Hipetonusul m.mentalis cu comprimarea buzei inf.si pozitionarea ei pe fata palatinala a frontalilor superiori.

6.Profilul convex det. de proalveolodentia sup cu inocluzie sagitala.

7.Buza superioara hipotona. 8.Bolta ogivala. 9.Spatiere interdentara

superioara si lingualizarea cu incongruienta dentoalveolara inferioara.

10.Retrognatie mandibulara functionala ce determina tractiunea versantului anterior al condilului si presiune asupraversantului posterior, astfel poate evolua in retrognatie mandibulara anatomica.

III.Ob.de interpunere din interior între arcadele

dentare.

R.O.-reprezinta trecerea coloanei de aer in inspir, prin cavitatea bucala.

La nivelul Ap.D.M.: 1. Bolta palatina se adinceste si se ingusteaza 2.Planseul foselor nasale se ingusteaza iar R.N.

Devine greoaie. 3.Tulburarea troficitatii mucoasei F.N. cu ap.

rinitelor. 4. Mandibula ocupa o pozitie posterioara pt a

facilita trecerea coloanei de aer. 5. Scade presiunea aerului din S.N., devine

dominanta cea atm. Si are loc turtirea maxilarelor. 6.Limba nu mai contacteaza cu bolta palatina . 7.Endoalveolodentia cu proalveolodentie

superioara. 8.Retrognatia mandibulara functionala 9.Ocluzie distalizata cu inocluzie verticala.

Respiratia Orala poate fi : R.O. Obstructiva-aerul la trecerea

prin F.N. Intilneste obstructia lor completa si copilul e nevoit sa respire prin cav.bucala.

R.O. de obisnuinta-copilul respira permanent pe gura, chiar si dupa inlaturarea obstructiei F.N.

R.O.anatomica – copilul prezinta buzasuperioara mai scurta, ce nu permite inchiderea completa a gurii fara efort.

Clinic un respirator oral se recunoaste prin :

1.Buze uscate si fisurate 2.Fata palida alungita 3.Obrajiiaplatizati cu

sant nazogenian sters 4.Nasul mic cu narine

pensate 5.Gura permanent

intredeschisa si buze hipotone

6.Proalveolodentie superioara si gingivita marginala hipertrofica a grupului frontal superior.

7.Incapacitatea pacientului de a-si dilata narinele in inspir profund.

Deglutitia infantila in care subiectul inghite cu limba interpusa intre arcade, in

special in zona frontala. Considerata fenomen normal in primul an de viata.La maxim 2 ani

copilul trebuie sa posede o deglutitie maturizata.

Poate fi deteminata de : 1.Nematurizarea cailor senzitivo-motorii 2.Macroglosie.3.Obiceiul vicios de sugere a degetului

Determina :1.Proalveolodentie superioara (tractiunii pe sutura incisivo-canina)2.Inocluzie verticala cu infraalveolodentie bimaxilara (interpozitiei limbii)3.Endoalveolodentie cu proalveolodentie superioara (hipotonia buz.sup.), retroalveolodentia inf si supraocluzie frontala cu inocluzie sagitala(hipertonia buz inf si buccinatorului)

-urmareste cresterea functiei musculare statice si dinamice obtinuta prin repetarea frecventa a anumitor miscari .Termenul de miogimnastica a fost introdus de Rogers in 1918. Asocierea Mg.in tratamentul cu aparate ortodontice grabeste obtinerea obiectivelor morfologice si asigura contentia rez.obtinute

Indicatii : 1.Antr.propulsorilor mand. in retrognatie cu

ocl.distalizata. 2.Antr.ridicatorilor mand.in hipotonia

musculara generalizata. 3.Antr.pter. ext. de o singura parte in

laterodeviatia mand. 4.Antr. orb. buzei in inocluzia labiala prin

hipotonie. 5.Antr.orb.buzei in buza scurtata. 6.Antr.asociat al orb. In hipotonia labiojugala. 7.Antr. muschilor limbii in deglutitia infantiala.

Antr. muschilor limbii in deglutitia infantiala

Copilul, plimba limba pe palat, dinainte-inapoi ramânind in contractie maxima in pozitia cea mai distala a virfului limbii.La sf.miscarii copilul inghite, apoi revine lent in pozitie de repaus.

Antr. orb. buzei in inocluzia labiala prin hipotonie.

Se ia un nasture de aproximativ 3 cm diametru cu marginile rotunjite, de care se leaga un elastic lung de 20-25 cm. Elasticul se agata de police, iar nasturele se plaseaza intre buze si arcadele dentare in ocluzie.Se intinde si se relaxeaza lent elasticul, copilul cautind saretina nasturele.Performanta se obtine prin extensia completa a nasturelui.

Antr.orb.buzei in buza scurtataIn inspir se deschide gura pe distanta de

2 cm si se trage buza superioara peste dintii frontali superiori. In acest timp comisura orala se pastreaza largita. In expir se revine lent la pozitia de repaus.