o locuire hallstattian tÂrziÀ e la mlĂjet - buzĂu...2020/01/16  · rectangular cu colţurile...

O LOCUIRE HALLSTATTIANÀ TÂRZIE LA MLĂJET - BUZĂU

VALERIU LEAHU

LIA BĂTRÂNA

ADRIAN BĂTRÂNA

Cercetări de suprafaţă efectuate în primăvara a n u l u i 1986 pe valea

Buzăului, între Nehoiaş şi Pătârlagele a u identi f icat pe t e r i t o r iu l sa tu lu i Mlăjet,

comuna Neho iu . judeţul Buzău, o staţiune arheologică c u res tur i de locuire d in

perioada hallstaltiană târzie şi de la începutul celei de a doua epoci a f i e ru lu i .

Staţiunea se află pe terasa stângă (înaltă) a Buzăului, pe locu l n u m i t "Lunca

Topilei ". s i tua i i n apropierea halte i CFR Şeţu şi în imediata vecinătate a podu lu i

care traversează răul şi care, apoi, este u r m a t de d r u m u l ce duce în sa tu l Mlăjet. O

localizare a p u n c t u l u i arheologic poate fi stabilită şi p r i n raportare la şoseaua

Buzău - Braşov, staţiunea aflându-se pe partea dreaptă a căli rut iere . în drep tu l

Km. 91.900.

Potr iv i i u n o r observaţii. în acest sector, podu l terasei, înalt de 5 - 9 m , pare

să l i fost in vechime mai întins şi mai înalt. Micşorarea suprafeţei sale şi

denivelările existente, pe a locur i accentuate, s-au datorat - ul ter ior , de-a l u n g u l

veacuri lor - expans iun i i albiei Buzăului, despr inder i lor şi surpărilor d in peretele de

stâncă ce mărgineşte terasa spre est-nord-est, deplasărilor ve rsan tu lu i , dar şi unor

amenajări modeme: podu l peste râu şi d r u m u l care, pe m a l u l stâng al apei, duce în

satul Mlăjet.

Săpăturile efectuate 1 în an i i 1986 şl 1987 a u afectat d i n întinderea terasei

o suprafaţă de aprox imat iv 1000 m 2 .

Ştrat igaf ia observată a fost următoarea:

Sub so lu l vegetal, cu grosime între 0,15 - 0,50 m , se află o depunere de

pământ cas tan iu , a cărei grosime variază, de asemenea, între 0.20 - 0,30 m:

succede u n strat cas tan iu - cenuşiu, gros între 0,20 - 0,60 m , conţinând, ma i ales

către baza sa, rare r es tur i ceramice d in p r ima epocă a flerului: pe o întindere de

circa 250 m 2 d i n ar ia investigată a fost identificată, în zona mediană a acestui strat ,

o mare platfonnâ de pietre, pe a cărei suprafaţă a u p u t u t fi surpr inse fragmente de

vase de la începutul celei de a doua epoci a fierului; de la l im i t a inferioară a

145

www.mnir.ro

s t r a t u l u i cas tan iu - cenuşiu se adânceau gropile de bordel şi menajere, c u res tur i

de locuire p r op r i i Ha l l s t a t t -u lu i târziu; dedesubt s-a constatat u n s t ra t n ls ipos-

argilos, ia r sub acesta, o depunere de pietriş zăcând pe stânca-suport a terasei

(unele elemente de stratigrafie s u n t indicate pé profilele reprezentate în Pl. I şi II ).

Deşi bordeiele şi gropile menajere hal lstatt lene a u avut toate aceeaşi limită

de porn i re în j os ; baza s t r a t u l u i castaniu-cenuşlu, materialele ceramice descoperite

în u m p l u t u r a lor s-au diferenţiat tipologic şl cronologic. Nedlferenţierea

stratigraflcă a complexelor de locuire, în pofida mu l t e l o r şi repetatelor observaţii,

poate f i pusă în legătură, eventual , c u unele procese natura le p ropr i i zonei,

respectiv alunecări de teren şi, ma i ales, spălări ale u n o r s t r a tu r i .

Complete le fl» locuire, descoperite s u n t două locuinţe de t i p bordel , o

vatră deschisă şi zece gropi menajere.

Borde iu l n r 1 (Pl. I). Groapa acestuia, orientată N- S, a avut c o n t u r u l

rectangular c u colţurile ro tun j i t e . Lung imea şl lăţimea, măsurate la gură. a u fost: 6

m şi respectiv 5.40 m.. Adâncimea, măsurată în zona centrală, a fost - 0,80 m.

Pereţii fuseseră orientaţi uşor oblic către fund , acesta f i i nd pod i t c u s t ra t de l u t

b ine bătătorit. Intrarea n u a fost amenajată p r i n afectarea c o n t u r u l u i locuinţei -

accesul făcăndu-se, probabi l , c u a ju to ru l une i scări, al u n o r b u t u c i de l emn sau al

u n o r pietre. Probabi l că de la gură în sus groapa să fi fost continuată de pereţi

amenajaţi d i n schelet lemnos uşor acoperit c u l u t amestecat c u păloase; o mărturie

în acest sens ar putea-o cons t i tu i restur i le , c u mărimi variabile, de ch i rp i c i purtând

pe o faţă amprente de nule le (Pl. I I I . 5). Prezenţa în u m p l u t u r a gropi i a une i

cantităţi re lat iv m a r i de cenuşă şi a u n o r pietre pare să indice că acoperişul va fi

fost amenajat d i n stuf, păpuriş sau păloase, "fixate'' p r i n greutăţi. în inter ior , pe

podea, aprox imat iv în c en t ru a fost constatată o vatră cvasiclrculară, amenajată d in

pietre de râu şi de râşniţă, u l t imele d i spuse c u faţa în Jos. Pe vatră şi în preajma sa

a u fost descoperite o protomă de berbec d i n ceramică (Pl. V I , 3), fragmente de vase

ceramice şi oase de animale, întregi şi fragmentare, mu l t e pute rn ic arse. "Dispoziţia

inteţionatâ a acestor piese în cadru l vetrei - a apreciat A lexandra Bolomey - este

indiscutabilă şi corespunde, foarte probabi l , u n u i ritual efectuat înainte -de

părăsirea locuinţei". La desvelire, în pământul de umplutură a gropi i au , fost

constatate. împreună c u cele menţionate: o râşniţă de piatră. întreagă (Pl. I I I , 8),

c inc i fragmente de pietre m a r i de rău, c inc i frecătoare d in piatră, c inc i fusaiole d in

l u t ars^Pl . I I I , 1 - 3). u n creuzet d i n piatră (Pl. I I I , 7), u n fragment d in t r - o lamă de

146

www.mnir.ro

cuţit d m fier (Pl. I I I , 6) o cute d i n piatră, şase bulgări de oc ru galben şi roşu (vezi PI.

I I I , 4). oase de anlmaje. întregi şl fragmentare, fragmente de vase ceramice.

Borde lu l n r . 2 (Pl. II). Groapa sa, orientată E - V, a avut c o n t u r oval -

neregulat, c u diamètre, măsurate la gură, de 4,20x 2,90 m . Adâncimea maximă,

măsurată, de asemenea, în cen t ru , a fost de 1,40 m . Pereţii cădeau, şi a ic i , uşor

oblic, d inspre gură spre f u n d ; acesta păstra o depunere foarte subţire de pământ

lu tos , nebătătorit, ci tasat p r i n călcări repetate, d i n vechime. în colţul n o r d - estic,

in t rarea a fost amenajată p r i n "gârlici" c u forma neregulată, c u două trepte săpate,

placate c u pietre de râu. N u s-au înregistrat ind i c i i c u pr iv ire la m o d u l de

amenajare a acoperişului. în exterior, apropiată de l a tu ra nordică a locuinţei se afla

o vatră ridicată pe pat de pietre de rău, peste care s-a depus u n s t ra t de l u t

bătătorit, făţuit; slaba şi inegala înroşire şi consistenţă a acestuia sugerează că

vatra abia dacă a fost folosită. I n pământul de umplutură a u fost constatate res tur i

osteologice animale , în procent simţitor redus comparat iv c u frecvenţa acestora în

B. 1 ."şi fragmente ceramice.

Vatra. Portativă, rectangulară, c u gardlnă înaltă, a fost lucrată d i n l u t

amestecat c u păloase, foarte b ine ars, şi aşezată pe u n pat d i n pietre de râu, riguros

ordonate. Lungimea: 1,04 m : lăţimea: 0,72 m ; înălţimea: 0.12 m .

Gropi le. Toate f i i nd în forma f u n d u l u i de sac. c u diametrele gu r i i va r i ind

între 0.40 m şi 0,68 m şi adâncimile între 0.37 m si 0,62 m , a u conţinut res tur i

materiale puţine (oase de animale şi ceramică) n u m a i în stare fragmentară şi c u

frecvenţă variabilă.

Oasele d * animal» probează : potr i v i t determinărilor făcute de Alexandra

Bolomey - creşterea şi folosirea în aşezare a următoarelor specii domestice: bovine

(37,5% d in întregul eşantion studiat ) , rumegătoare mic i (11,5%), porc (7,4%), cal

(6.4%), şi câine (4,3%). Ca specii vânate a u fost identif icate: cerbul (14.9%),

mistreţul (9,2%), b o u r u l şi z i m b r u l (1,8%), căpriorul (1,6%); de asemenea, p r i n câte

u n fragment. Jderul şi u r s u l . Aceeaşi cercetătoare a stab i l i t , pe ansamblu l

materialelor osteologice, p rocentu l de 7 0 % animale domestice şi de 3 0 % specii

sălbatice'3'.

C T ^ m i r - f l Se clasifică, după tehnica de l u c r u a recipientelor în două mar i

grupe: A, lucrată c u mâna şi B, la roată; p r ima grupă este masiv precumpănitoare,

a doua, foartè slab reprezentată.

147

www.mnir.ro

Vasele realizate cu mâna se ordonează, in funcţie de pasta d in care au fofU

lucrate , in două categorii.

A l . Grupează exemplare poroase, d in l u t insuf ic ient frământai, şi cu

degresanţi (pleavă, piatră mărunt sfărâmată, c iobur i pisate) ce au fost neglijent

triaţi şi dozaţi. Arderea, n u de puţine ori incompletă, a fost în genere oxidantă,

exter iorul pereţilor prezentând culoare cărămizie sau roşcată, cu nuanţe variate,

uneor i virând către cenuşiu.

C'a Tonne au p u t u t fi parţial reconst i tui te : a) vase de t ip sac. cu pereţi groşi,

cu fundur i întinse, drepte, neprofi late: b) vase cu corp arcui t , c u gât relativ înalt,

aplecai spre inter ior : c) castroanele IrOnconice cu pereţi de asemenea groşi: d) vase

cu pântece bombat : e) capace disc'nidale cu apucătoare.

Decorul acestor recipiente, sărac, avea rol funcţional: proeminenţe

apucători (semiovale. rectangulare, simple sau cu alveolă) şi brâuri alveolate

(dispuse sub buză şi pe umer i , rareori desfăşurate pe corp p r in ramificaţii

desprinse d in bandă orizontală continuă).

A2. Această categorie, lucrată de asemenea cu mâna. grupează recipiente

d in pastă de bună calitate, l u t u l f i ind mai bine frământat, iar degresanţii. mai f ini .

f i ind dozaţi în proporţii reduse. Adeseori exter iorul vaselor a fost acoperii cu slip

f in, în repetate cazuri I u s t i n i i . Şi arderea a fost mai bună - cel mai adesea oxidantă,

n u de puţine or i insă şi i n med iu cu oxigenul redus: suprafeţele recipientelor apar

astfel precumpănitor cărămizii, cu nuanţe diverse, dar şi cenuşii - castani i , iarăşi

mai închise or i mai deschtse.

Fonnele pr incipale - reconst i tui te şi în acest caz pe baza uno r profile

fragmentare - sun t unnăloarele: a) vase mar i . înalte, cu gură evazală. gât uşor

strâns, cu pansa bombată, transpuse în mai l im i t e variante, in funcţie de gradul de

evazare a g u r i i , de confonnaţia buzei , de îngustimea gâtului sau dé bombănea

pansei (Pl. IV, ] , 3. 4, 8): b) vase mar i şi mi j loc i i cu corp arcu i t convex, cri gura

largă, având marginea scundă răsfrântă in exterior, cu proeminenţe - apucători pe

partea superioară (Pl. IV. 2): c) Vase mar i şi mi j loc i i cu corpul arcuit, convex de Ia

gură spre fund (Pl. IV. 5): d) vase, mi j loc i i sau mal mar i , b i tronconice (Pl. IV. 7)

uneor i c u marginea uşor profilată drèpt (Pl. IV, 12): e) vase de t i p clopot' (Pl. IV. 6): 0

castroane tronconice (Pl. IV; 14) sau cu corpul a rcu i t convex (Pl. IV, 9) cu

proeminenţe - apucători pe partea superioară a co rpu lu i , unele exemplare,

prevăzute cu l o r i i orizontale pr inse sub buză, având fie marginea teşită orizontal şi

148

www.mnir.ro

profilată (Pl. IV. 10) fie marginea evazată (Pl. IV, 11); g) străchini tronconice cu

margine verticală, dreaptă (Pl. V. 1 - 5) sau trasă spre inter ior , fie a r cu i t (Pl. V.6. 8,

11) fie frântă oblic (Pl. V, 7) sau c u marginea înaltă, evazată (Pl. V, 12 - 15), fiecare

t ip având var iante determinate de gradul de arcuire sau de evazare a marg in i i sau

de conformaţia buzei ; h) ceşti, unele, mar i şi mi j loc i i , f i i nd de t i p căuş (Pl. V I . 5 - 6)

cu toartă d i n bandă lată. trasă d i n buză. suprainălţată şi uneor i prevăzută c u

bu ton , dlscoidal (Pl. V I . 1,2, 4) sau zoomorf (Pl. V I , 3), alte exemplare, m i c i , ma i rar

mi j loc i i , de asemenea c u toartă, având corpu l t ronconic (Pl. V I I . 1 - 2); căni (rare) cu

toartă (torţi). de d imens iun i , mi j loc i i şi ma i mar i , c u corpu l bombat sau arcu i t

b i t ronconic . u n fragment atestând şi exemplare c u gura înaltă şi evazată (PI. VI I I ,

6).

Pe recipientele lucrate c u mâna d in pastă de b u n a calitate (categoria A2 )

decorul apare foarte rar. Alături de proeminenţele - apucători a l căror ro l este şi aici

funcţional, pot fi menţionate doar canelur i le . r a r întâlnite (PI. VI I I , 2- 4), tratarea în

faţete (benzi faţetate) a ex te r i o ru lu i une i străchini (PI. VI I I , 1) şi în fine, o aplicaţie

plastică în formă de r y thon pe umărul u n u i vas de t i p A2a (Pl. X.2).

Perforaţiile c irculare întâlnite izolat pe ma i mu l t e fragmente de recipiente

(îndeosebi străchini) d i n categoria A2 (Pl. IX) n u pot fi considerate elemente

decorative. Este adevărat că n i c i n u p u t e m preciza ros tu l l o r 4 . Analog i i p en t ru

acestea se întâlnesc pe ceramica hallstattiană târzie de la Bârseşti - Vrancea, unde

insă astfel de găuri c irculare s u n t dispuse în şir sub buza vasu lu i . In t r -o asemenea

dispunere ele au , c u m a remarcat Sebastian Mor intz , s i m i l i t u d i n i pe ceramica

găsită în morminte l e scitice de pe N ip ru l m i j l o c i u 5

Ceramica lucrată la roată (grupa B), d i n pastă fină, foarte b ine frământată,

deosebit de compactă, conţinând doze m in ime de degresanţi f in i şi în toate cazurile,

foarte b ine arsă (cu suprafeţele exterioare şi interioare n u m a i de culoare cenuşie) a

fost descoperită în stare extrem de fragmentată. D i n această cauză posibilităţile de

precizare a u n o r forme s u n t c u deosebire reduse. C u suficientă cer t i tud ine se poate

menţiona n u m a i prezenţa u n o r străchini şi a u n o r căni c u toartă. Câteva fragmente

de vase mar i (de f u n d u r i şl pereţi) ar putea eventual , proveni de la amfore (vezi PI.

IX).

* • *

149

www.mnir.ro

încadrarea cronologică şl culturală a res tur i l o r aşezării de la Mlăjet -

Buzău se poate obţine pe baza analizei comparativ-t ipologice a materiale lor

ceramice. în această privinţă a fost evident încă d in faza cercetărilor în teren, încă

d in t i m p u l dezveliri i şi tratării complexelor de locuire , că descoperirile d in p u n c t u l

" L u n c a Topi le l " a u cât se poate de bune analogi i în ceramica fac iesului cu l tura ]

ha l l s ta t t i an târziu de t i p Ferigile - Bârseşti.

Astfel , vasele m a r i , înalte, c u gura evazată, gât uşor strâns şi pansa

bombată ( t ipu l A2a, PI. I I I . 1, 3, 4, 8) pot f i apreciate drept corespondent depl in al

"vaselor m a r i pântecoase" ( t ipu l V în clasificarea l u i A l exandru Vulpe) d i n necropola

de la Ferigi le B . Vasele m a r i şi mi j loc i i , c u corp a rcu i t convex, c u gura largă având

marginea scundă răsfrântă în exterior şi c u gât scur t şi larg, c u proeminenţe -

apucători pe partea superioară a c o rpu lu i ( t ipul A 2 b . Pl. III 2) de la Mlăjet - Lunca

Topi le i îşi a u analogia în ceea ce tot A l exandru Vulpe a n u m i t "vasele pântecoase de

t i p T igveni 7 . De asemenea, diverse t i p u r i de vase - borcan, c u deosebire t ipur i l e VI

A l , VI A2 şi VI D , d in clasificarea, l u i Vu lpe 8 , caracteristice p e n t r u ceramica

g r u p u l u i Ferigile - Birseşţi, a u fost şi ele descoperite în aşezarea pe care o

prezentăm (vezi Pl. I I I . 6, 9, 13). Ceaşca tronconică c u toarta supraînălţată

prevăzută c u b u t o n discoidal ( t ipu l II A de la Ferigile) întâlnită în necropola

eponimă, dar şi la Cepari sau Tigveni - Babe u , a apărut şi la Mlăjet - Lunca Topilei .

în B l şi în s t r a t u l de cultură. La fel, a u fost constatate aici şi ceştile ( "ceşcuţele")

tronconice c u toartă supraînălţată (Pl. V I I , 1 -2) inseriate. la Ferigile. în t i p u l II B 1 1 ' .

In f ine. ma i menţionăm că t ipur i l e de străchini descoperite de no i , publ icate acum

(Pl. V) se ataşează, aproape toate, u n o r t i p u r i determinate la Ferigile - dar prezente

şi în alte necropole p ropr i i aspectu lu i cu l tu ra l în discuţie -respectiv t i p u r i l o r I A cu

variantele A2, 3 şi 4. I B3 şl D a i şi D b " .

Unele d in t re materialele ceramice de la Mlăjet - Buzău îşi află

s im i l i tud in i l e şi în descoperirile de la Bârseşti - Vrancea. Semnalăm ca alare.

alături c u deja menţionatele găuri c i rculare .de pe vase, îndeosebi foarte bunele

analogi i d in t re t ipur i l e de vase - borcan, d intre care unele străchini evazate, dar.

m a i ales. d in t r e ceştile tronconice c u toartă supraînălţată 1 2 .

Puţinele elemente de decor constatate pe ceramica de la Mlăjet îşi găsesc,

şi ele, analogii le tot în med iu l cu l tu ra l Ferigile - Bârseşti, unde sunt bine

reprezentate brâurile alveolate, caneluri le , faţetarea, elemente în relief aplicate pe

exter iorul u n o r recipiente sau b u t o n i i zoomorfi de pe tort i le u n o r ceşti 1 3.

150

www.mnir.ro

Raportarea şi ataşarea ceramici i d i n aşezarea hallstattiană târzie de lâ

Mlăjet, la aspectul (grupul ) c u l t u r a l Ferigile - Birseşti, trebuie însă să ţină seama şi

de ce se dovedeşte a f i de natură să particularizeze descoperirea prezentată de no i ,

în cadru l fac iesului menţionat. Semnalăm, de aceea, că două forme atât de bine

reprezentate în ansamb lu l descoperir i lor de t i p Ferigile - " s t rach ina - căzănel" şi

"ceaşca pântecoasă" ( t ipur i le I C şi III în clasificarea l u i A l exandru Vu lpe 1 4 ) lipsesc

la Mlăjet (fragmentele de castroane c u torţi orizontale pr inse sub buză - vezi Pl. TV.

10. 11) neputând, fi confundate c u vasele de t i p lekane de la Ferigile sau Tigveni.

Trebuie de asemenea reliefată prezenţa la Mlăjet a fragmentelor de vase lucrate la

roata o l a r u l u i (Pl. XI) , câtă vreme o atare categorie ceramică abia dacă este

înregistrată i n necropole de t i p Ferigile cercetate pană în prezent (la Bârseşti,

categoria în discuţie este menţionată 1 5 ).

Este foarte probab i l că asemenea deosebiri a u o motivaţie ma i complexă.

Nu trebuie astfel u i t a t n i c i u n moment , că în încercarea de a omologa cu l tu ra l şi

cronologic descoperirea de la Mlăjet - Lunca Topilei - întemeindu-ne pe ceea ce a

apărut drept caracterist ic în ceramică - am fost în situţia de à compara mereu

materiale aflate într-o aşezare, c u altele, extrase d in necropole, selectate p e n t r u a fi

depuse acolo ca inventar fune ra r 1 6 . Se cere de asemenea reţinută împrejurarea că

materialele supuse comparării sun t , în bună măsură, distanţate ter i tor ia l . G r u p u l

necropolelor de t i p Ferigile, su rp r ins până acum în ari i le judeţelor Vîlcea şi Argeş se

situează astfel depărtat c u aprox imat i v 150 k m (în l in ie dreaptă) de aşezarea de la

Mlăjet, care, în fe lul acesta, pare a se ataşa geografic şi c u l t u r a l , ma i degrabă

sec toru lu i Bârseşti. Asemenea situaţii a u influenţat într- adevăr şi până la ce l imi te

- f iz ionomia • di feritelor manifestări de cultură materială şi spirituală străvechi ?

Răspunsul este c u atât ma l di f ic i l de obţinut în cazul analizat, c u cât, se ştie,

descoperirile de t i p Bârseşti s u n t încă puţine, oarecum izolate şi o r i cum, departe de

a fi suficiente u n o r examinări mult ip le ,complexe şi concludente. în fine. este firesc

să admi tem că anume deosebiri între materialele descoperite la Mlăjet şi ceramica

d in necropolele de t i p Ferigile - Bârseşti cunoscută până acum se datoresc şi u n o r

diferenţe de o rd in cronologic.

Neîndoielnic, absenţa aproape totală la Mlăjet. a decoru lu i canelat sau în

relief. întâlnit la Ferigile - c u înfăţişări atât de caracteristice - pe străchinile evazate,

pe ceştile de t i p IIA sau pe cănile t i p IV; or i dimpotrivă, prezenţa în aşezarea de la

Lunca Topi le i a vaselor pântecoase de t ip Tigveni - asemenea elemente sugerează că

151

www.mnir.ro

descoperirea de pe m a l u l Buzăului atestă u n facies ma i târziu d in evoluţia g r u p u l u i

Ferigile - Bârseşti.

Pent ru a preciza, pe cât este c u putinţă, poziţia cronologică a acestei

l ocu i r i hallstsţtiene, apare însă necesară, ma i întâi, detalierea u n u i fapt deja

menţionat: p r i n câteva particularităţi de amenajare a adăposturilor, dar. ma i ales,

p r i n ceramică, cele două complexe de l o c u i r e 1 7 de la Mlăjet - Lunca Topi le i şi - au

arătat, u n u l faţă dé celălalt, n u n u m a i trăsăturile de un i ta te , dar şi unele deosebiri.

Astfel . în privinţa t i p u l u i de locuinţă se cere remarcat că B l . cu suprafaţa

locuibilă ma i mare. c u forma sa (rectangulară având colţurile ro tunj i te ) , cu vatra

d in inter ior , pod i t f i ind c u strat de lutulală, aşternut şi bătătorit, şi fără a avea

intrarea amenajată p r i n afectarea c o n t u r u l u i locuinţei, s-a diferenţiat de B2, cu

suprafaţa locuibilă ma i redusă, cu forma sa oval - neregulată, fără podea de l u t

bătătorit, c u vatră în exterior, dar c u intrare de t ip gârlici cu trepte p ie t ru i te .

In privinţa i n v e n t a r u l u i ceramic trebuie notate următoarele: în B l se

regăsesc cele ma i mu l t e d intre t ipur i l e de străchini întâlnite în necropolele de t ip

Ferigile, iar alături de acestea, ceştile c u toarta supraînălţată prevăzută cu b u t o n

discoidal , ceşcuţele tronconice cu toartă, vasele pântecoase, cu excepţia însă a

acelora de t i p Tigveni. De asemenea în B l (şi n u m a i aicil) au fost constatate

fragmentele ceramice c u decor canelat descoperite în aşezare. în sch imb, în B2

lipsesc ceştile căuş c u b u t o n discoidal pe toartă, străchinile evazate, ceştile

tronconice. decorul c u cane lur i . Vasele pîntecoase de t i p u l V - Ferigile au acum o

alură ma i greoaie, f i i nd ma i scunde dar ma i extinse în d i ame t ru (atât la gură cât şi

la pansă). Neexistente în B l , apar în B2 : vase pântecoase (fragmente) de t i p Tigveni

(Pl. IV, 2), profi le de străchini neîntâlnite deocamdată în necropolele g r u p u l u i

Ferigile - Bărseşti (Pl. V. 4. 9). torţi de căni având pe spinare pute rn ic reliefate

nervur i l ong i tud ina le , paralele (Pl. X. 1. 4). vase clopot çu brâuri. alveolate

ramificate pe corp (desprinse d i n proeminenţe - apucători. Pl. X. 5).

Datele consemnate duc la concluzia că cele două locuinţe târzii

hallstsţtiene de la Mlăjet - Lunca Topilei n u s u n t contemporane; borde iu l nr . 2 este

mai târziu decât p r i m u l , în ceramica sa regăsindu-se şl elemente ce uneor i par

chiar a f i depăşit evoluţia g r u p u l u i cu l tu ra l Ferigile - Bârseşti (aşa c u m este acesta

definit până în prezent).

C u m ar putea fi încadrate cronologic, ma i strâns, aceste două locuinţe ?

152

www.mnir.ro

Pent ru ceramica descoperita în borde iu l nr . 1, cele ma i m u l t e şi m a i bune

analogi i po t f i regăsite p r in t r e materialele p ropr i i fazei n u m i t e Ferigile I I I . într-

adevăr, fonnele recipientelor d i n această locuinţă, reconst i tu i te , îşi află. fiecare,

corespondent îndeosebi în vasele - borcan, castroanele, străchinile, vasele

pântecoase, ceştile - căuş sau ceşcuţele tronconice descoperite în necropola

eponimă, în t u m u l i i 9. 40 , 42 . 77, etc . 1 8 , şi ma l m u l t , ma i apropiat încă în ceramica

t u m u l i l o r 2, 5, 9. 11 , 13"şi 14 de la Tigveni n f labe 1 9 sau în inven ta ru l p r i m u l u i '

t u m u l de la Ţiţeşti - Argeş 2 0 . Totodată, avem în vedere prezenţa p r in t r e restur i le

ceramice d in B l a u n u l fragment d i n partea superioară a une i căni (porţiunea de

gură c u segment de toartă prinsă pe buză) lucrată l a roată (Pl. X I , 3), t i p de

recipient ce îşi găseşte depl ina analogie în necropola de la Slobozia 2 1 , datată în

interva lu l de t i m p 450-350 î. Ghr. Pe baza u n o r asemenea asocieri comparat iv -

tipologice, credem că borde iu l nr . 1 de la Mlăjet - Lunca Top i l e i poate f i datat în a

doua Jumătate a seco lu lu i V - începutul seco lu lu i IV î. Chr .

In cel de a l doilea bordei , însă unele materiale îşi află analogi i în

descoperiri ma i târzii. P e n t r u exemplif icare, menţionăm, întâi, fragmentele de vase -

"c lopot" c u decor de brâuri alveolate ramif icate pe corpi [desprinse d i n t r - u n brâu

orizontal întrerupt de proeminenţele - apucători. Se ştie că - necunoscut până

acum în inven ta ru l ceramic p r o p r i u g r u p u l u i c u l t u r a l Ferigile - Bârseşti - acest t ip

de vas, ch ia r dacă apare în secolul V î. Ghr . 2 2 , este c u deosebire specific c u l t u r i i

getice d i n secolele IV şi III* î. Ch r . 2 3 . La fel, străchinile tronconice - c u marginea

dreaptă sau puţin trasă spre inter ior , c u buza profilată în exterior sau n u , dar

întotdeauna teşită oblic - şi ele îşi a u corespondent în exemplare descoperite în

necropola getică de la Z imnicea şi datate acolo în secolele IV - III î. C h r . 2 4 . în f ine.

u n fragment d i n partea superioară a une i câni (PI. VI I I , 6) arată că aparţine u n u l t i p

ce se întâlneşte deasemenea în secolele IV şi I I I î. Ch r . 2 5 . Pe astfel de date

spr i j in indu-ne , opinăm că borde iu l nr . 2 poate f i datat în c u r s u l celei de a doua

jumătăţi a seco lu lu i IV î. Chr., înclinând, ma i curând, către finele acestui veac.

O asemenea încadrare cronologică pune însă problema următoare:

Ţinând seama de data (secolul V, poate şi începutul seco lu lu i IV î. Chr.)

stabilită de A l exandru Vulpe p e n t r u cele ma i târzii manifestări de t i p Ferigile -

Bârseşti. identi f icate pana a c u m 2 6 ; d a r luând în considerare şi opini i le l u i Emi l

Moscalu. după care o serie de descoperiri arheologice probează, "începutul

aspectu lu i Canl ia în Munten i a , în a doua jumătate a seco lului V I şi p r i m a jumătate

153

www.mnir.ro

a seco lului V î. e. n . " 2 7 , astfel încât "între 450 - 400 aspectul Çanlla era pe depl in

f o rma t " 2 8 , într-o atare situaţie ce ar putea să marcheze sub rapor t c u l t u r a l -

arheologic cea de a doua locuinţă hallstattiană târzie de l a Mlăjet - Buzău ?

Const i tu ie ea ipostaza u n u i n o u or izont târziu p r o p r i u g r u p u l u i c u l t u r a l Ferigile -

Bârseşti, ce succede ce lui atestat p r i n descoperirile de la Cepari - Biserică şi

Tigveni - Babe ( t u m u l i i 2, 5. 9 - parţial. 11 , 13, şi 14) ? Sau, dimpotrivă, borde iu l

nr . 2 d i n Lunca Topi le i atestă u n a l t aspect c u l t u r a l ? - f i i nd pos ib i l ca acesta să fie

aspectul Canl ia, într-p înfăţişare t impur i e a sa. Problema formulată este

interesantă, lncltantă chiar , ştiut f i i nd că până în prezent n u este deloc clar ce

anume urmează - ca populaţie şi ; civilizaţie autohtonă - în ar ia g r u p u l u i cu l tu ra l

Ferigile - Bârseşti după încheierea evoluţiei sale. Emi l Mosca lu a op inat că

"cont inu i ta tea aspectu lu i Ferigile în ar ia sa. în sec. IV - III î. e. n . este aproape

sigură" 2", ne f i i nd . astfel exclus ca el "să dăinuie până la formarea c u l t u r i i

Sannizegetusa" 3 0 . Dar acelaşi cercetător a demonstrat că între aspectele Ferigile -

Bârseşti şi Canl ia a u existat o serie de elemente ( t ipur i ceramice, c u variante)

c omune 3 1 . E l a remarcat de asemenea că "între Ferigile I I I , de la Tigveni există m u l l

n ia i mu l t e elemente comune eu Can l i a decât c u Ferigile I şi I I 3 2 . Este pe depl in

firesc ca asemenea afinităţi să fie expresia apartenenţei ambelor aspecte cu l tura l e

la e tnosul geto-dac şl la civilizaţia creată de acesta. Dar este la fel de posib i l ca

realităţile c u l t u r a l - arheologice aduse in discuţie să reflecte şi part ic iparea

g r u p u l u i Ferigile - Bârseşti, în ar ia sa de div iz iune, la const i tu i rea aspectu lu i

Canl ia, care se ştie - la vremea sa şi pe măsura formării şi afirmării civilizaţiei geto -

dace d i n â doua epocă a f i e ru lu i - a evoluat pe o arie m u l t extinsă, corespunzând

aproape întregului spaţiu carpato- dunărean - nord ba l can ic 3 3 .

Trebuie să àdmitém că rezolvarea une i probleme ca- cea fonnulată ma i sus

pret inde ian supor t documentar consistent. încărcat de argumente numeroase şi

cât ma i sigure - p e n t r u care descoperirea prezentată de no i n u const i tue decâl u n u l

d intre elementele 'de susţinere. Apare astfel evidentă necesitatea uno r noi

descoperiri v i i toare sau publ icarea t u t u r o r acelora deja efectuate.

* * Aşezări a t r ibu i t e g r u p u l u i c u l t u r a l Ferigile-Bârseşti au începui a fi

semnalate în l i t e ra tura de specialitate, i n unnă c u ma i b ine de două decenii . în

1970. A l exandru Vulpe menţiona astfel aşezările de la Budeşti. Bârseşti-Vâlcea şj

154

www.mnir.ro

Orleşti. în preajma Drăgăşanilor 3 4. Tot a tunc i , Gheorghe I . Petre comunica

existenţa une i aşezări Ferigile l a Govora-sat, comuna Mihăeşti, Jud.Vâlcea 3 5. U n an

mai târziu apăreau rezultatele - e adevărat, c u t o t u l modeste- pr i le ju i te de

urmărirea în teren a descoperir i i for tui te a res tur i l o r de aşezare de la Gătejeşti 3 6 ,

iar în 1973 se a f i rma că " a u fost surpr inse urme de viaţă d i n p r i m a epocă a f i e ru lu i

. de t i p Bârseşti- Ferigile " la Gherăseni -Buzău 3 7. în sfârşit, în 1986 erau

identif icate şi cercetate -concomitent - restur i le de aşezări Ferigile de l a S ib i c iu de

Sus, j u d . Buzău 3" - o locuinţă de t ip bordei c u c o n t u r d r ep tungh iu la r , adâncă de

1.40 m faţă de n ive lu l ant ic de călcare, datată grosso-modo, pe baza materiale lor

ceramice. în secolul Vl- IV î. Chr. - şi locuirea de la Mlăjet - Buzău, prezentată în

pagini le de faţă.

Departe de a cons t i tu i o documentare satisfăcătoare, dep l in concludentă,

datele deţinute până în prezent c u referire la aşezările g r u p u l u i c u l t u r a l Ferigile-

Bârseşti s u n t suficiente lotuşi p e n t r u a atesta caracterul agrar a l economiei

practicate, m o d u l sedentar de existenţă şi t i p u l rust i c al h a b i t a t u l u i 3 9 , constatate la

geţii situaţi în zonele dea lur i lor şi depres iuni lor subcarpatice meridionale , între

secolele VU- IV î.Chr.

Adăugând acestea p a t r i m o n i u l u i de date şi observaţii rezultate d in

cercetarea necropolelor, credem că în v i i tor se poate adopta, c u îndreptăţire,

conceptul c u l t u r a Feriglle-Bârseşti.

V >J

155

www.mnir.ro

NOTE

1. Cercetările de la Mlăjet - Lunca Topilei a u fost efectuate pe baza

contracte lor nr . 1892/1986 şi nr . 1994 (2958)/1987 încheiate de M. N. I . R. cu L S .

P. H. - Bucureşti şi a u avut ca temă salvarea arheologică a mărturiilor de cultură

materială afectate de amenajările h idrotehnice de pe valea răului Buzău, in

sectoarele Nehoiaşu - Pătârlagele şi Chtrleşti - Bâsca Ch io jdu lu i . în campania clin

1986, elaborarea p l a n u l u i de săpălură, observaţiile stral lgraf ice, tratarea

complexelor de locuire şi întocmirea documentaţiei grafice şl foto a u fost efectuate

în teren de Adr i an Bătrâna şi L ia Bătrâna, ajutaţi t emporar de Alexandra Bolomey

şi Va ler iu Leahu. Prelucrarea ceramici i , uneltelor, a l tor obiecte şi redactarea

t e x tu lu i la tema de contract au fost făcute a tunc i de Lia Bătrâna şi Va ler iu Leahu.

in 1987, colegii Lia şi Adr ian Bătrâna aflându-se pe şantierul Hârşova. toate

operaţiunile d i n teren şi de laborator, p recum şi elaborarea t e x t u l u i la s t u d i u l de

contract a u revenit l u i Va le r iu Leahu, care, u l ter ior , a redactat şi acest text.

2. A lexandra Bolomey, Resturi le de animale de la Mlăjet - Lunca Topilei :

caracterist ic i şi semnificaţii. în C. C. E. S. - M. I . R. S. R., Mărturii de cultură

materială pe valea râului Buzău în zona amenajărilor h idrotehnice - sectorul

Chlrleşti - Bâsca Ch io jdu lu i . Contract nr . 1994 (2958)/1987, p. 46.

3. Ib idem, p. 44 - 54.

4. în cazuri le u n o r recipiente m a r i , de proviz i i . începând cu cele d in

neol i t ic este neîndoielnic că asemenea ori f ic i i aveau ro l funcţional, f i i nd destinate

aer is ir i i grânelor depozitate.

5. Sebastian Mor intz , în Materiale şi Cercetări Arheologice, V. 1958, p. 255

şi u n u . ; V I , 1959. p. 232 şi u r m . "

6. A l exandru Vulpe . Necropola hallststtiană de la Ferigile. Monografic

arheologică (mai departe în text: Ferigile ), 1967. p. 51 - 52 . Pl. X I .

7. Idem. în Dacia, N. S.. XVI , 1972, p. 84 . fig 5/8, 6/5 şi îndeosebi 8/2.

8. Idem, op. cit (nota 6). p. 52 - 54 . fig 16 şi Pl. X I I .

9. Idem, Ib idem, p. 44, Pl. IV - V: Dacia. N. S. XX i , 1977. p. 81 - 111 . eu i l . :

XXVI . 1982, p. 77 şi u r m . , c u fig. 7, 15. 17.

10. Idem, op. cit (nota 6). p. 46, Pl. V I .

11 Ib idem, p. 38 - 40 . fig. 13. Pl. I . I I .

12. cf. no ta 5.

156

www.mnir.ro

13. A l e xandru Vulpe . op. c i t (nota 6). p. 54 şl u r m . PI. 1/6. 13. V/30. X I I ;

p e n t r u aplicaţiunea plastică în formă de r h y t h o n , analogi i l a B u t u c e n i şl Brăiliţa

(sec. IV - III î. e. n.J. cf. E m i l Mosca lu . Ceramica traco - d e t t o l 1983. Pl. X - X I .

14. A l e xandru Vulpe . op. cit (nota 6). p. 40 - 4 1 . 47 - 49 . Pl. I I . V I I .

15. Până în prezent este menţionată doar cana c u toartă, lucrată la roată,

descoperită într-o necropolă d i n faza Ferigile I I I , cercetată l a Gătejeşti, j u d . Vâlcea;

cf. A l exandru Vulpe . Memoria Antiquitatts, I I . 1970, p. 132. 190; Gheorghe I . Petre,

SC/V. 22 . 4. 1971 , p. 559. flg. 1/1. Pentru ceramica lucrată là roată descoperită la

Bârseşţl. cf. E m i l Mosca lu , op. c i t . p. 183, 209.

16.. în 1969 au, fost descoperite la Gătejeşti - Vâlcea. în apropierea

necropolei şi r e s tu r i - probab i l d in t r - o zonă periferică - ale une i aşezări Ferigile.

Condiţiile d i n teren n - a u îngăduit decât o cercetare parţială şi superficială. N u a u

fost identi f icate locuinţe, f i ind.dezvelite şi tratate doar tre i gropi menajere. Puţinele

materiale ceramice - d i n care a u fost reconst i tu i te u r i t i p aparte de cană

pântecoasă, o strachină - căzănel şl o strachină c u marginea răsfrântă îh in ter ior -

aparţinând fazei Ferigile I I I , n u s u n t însă pe măsură a oferi c r i ter i i riguroase,

mu l t i p l e şl sigure p e n t r u a obţine încadrarea culturală şi cronologică a

descoperir i lor de l a Mlăjet - Buzău. Cf. Gheorghe I . Petre, op. cit (nota 15). p. 557 -

5 5 9 , 5 6 1 .

17. Gropi le menajere de la Mlăjet - Lunca Topi le i n u ău oferit, n i c i u n a .

materiale suficiente s i caracteristice p e n t r u a putea f i ordonate cronologic. Pe vatră

însă a u apărut fragmente ceramice indicând s igur contemporaneitatea c u borde iu l

nr . 2.

18. A l exandru Vulpe . op. cit (nota 6). p. 116. 130 - 1 3 1 . 132. 152 şi

passim.

19. A l e xandru Vulpe . Eugenia Popescu. Dqçia, N. S., XV I . 1972. p. 75 -

111 ; XXVI , 1 - 2 . 1982. p. 9 1 - 9 9 c u iL , 111 112.

20. Op cit p. 102. f lg. 24 de pa p. 105.

2 1 . C. Buzdugan . Carplca. 1, 1968, p. 83 . 92 . fig. 5/1 de l a p. 85.

22. E m i l Mosca lu . op. cit (nota 13). p. 47 .

23. Loc. c i t şi Pl. XVI I I . XIX/3.4; A. D. Alexandrescu. Docta A. S . XXTV,

1980. p. 44 - 45 . fig. 15.

24. Ib idem, p. 46 . fig. 23/15 - 2 1 .

25. E m i l Mosca lu . op. cit (nota 13). p. 387 . Pl. LXH/10.13.

157

www.mnir.ro

26 . A l exandru Vulpe . Eugenia Popescu. Dacia, XXVI . p. 112.

27. E m i l Mosca lu . op. cit (nota 13). p. 184.

28 . Loc. c i t .

29. Op. ,cit, p. 186.

30. Op. c i t . p. 185.

3 1 Op. cit, p. 186.

32 . Op. cit. p. 184.

33. Op. cit. p. 189 - 190.

34. A l e xandru Vulpe . op. cit (nota 15), IL p. 132, 190. în acelaşi context

este menţionată, po t r i v i t informaţiei oferite de Vic tor Teodbrescu, şl o aşezare de t ip

Ferigile l a Budureasca . Jud . prahova. E m i l Mosca lu contestă această încadrare

a t r i b u i n d descoperirea aspectu lu i Canl ia (op. cit. (nota 13). p. 186).

35. Cf. Materiale...XI, 1970. p. 466 şi u r m .

36. Supra , n . 15 şi 16.

37. G h D iaconu , Studii şi cercetări de istorie buzoiană, 1973. P. 7.

38. C. Buzdugan , G. T rohan i , Muzeu l Naţional de Istorie a României.

Cercetări arheologice, X I . 1992. p. 4 0 - 4 1 . PI. 6. 7/1

39. C u referire la t i p u l de hab i ta t p r o p r i u purtătorilor c u l t u r i i Freigile -

Bârseşti , A l exandru Vulpe a opinat că " . . . locuir i le e rau de t i p răsfirat, c u

gospodării const i tu i te pe fami l i i ma r i . izolate unele de altele, poate pe distanţe de

k i l omet r i , pe cu lmi l e dea lur i lor or i în zone propice p e n t r u fâneţe şl u n m i n i m u m de

agricultură. Cf. Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a R. S. R ;, Documente recent

descoperite şi informaţii arheologice. Bucureşti. 1985. p. 21 - 22.

158

www.mnir.ro

ABSTRACT

Between 1986-1987 at Mlăjet, commune of Neholu, Buzău county , there

have been made researches 1 u t the remata^ ^ > n r $ ^ a t e

period of the F irst I ron Age. There have;beenjdisco>ţered two dwel l ings, an open.air

fire plâdé !àrid'ten garbage p i ts . The dwe l l i n g s were of ear th h u t type : the, first

hav ing an i n w a r d fire A ip lace a n d the secondone an ou tward fire place, placed very

near (plates 1,11 )'. . .„, . ,

Thé ëûlniral arid' c h r o n o l o g i c a l d a t i n g rfjf the, settlement, is proyed^by the

ceramic mater ia l (platés'TvY' Xi ) t h a t has. var ious, ar id {Very gpod^ a^ajp^ies ^wiţh

Ferigile - Bâi'éëàti cultûrè. Th i s c u l t u r i is-chamcteri&ücrfoR.^e na^lye. people,, the

Getae and is spread on the h i l l s and i n the hol lows of the sou the rn sub -

Carpathians. It lasts f rom the second ha l f of the 7 th (Century Ş,C. t i l l the. end of the

5 th-'thë'béglrihirigôf t h e 4 t h c e r t t u i y B i C . -: • ;, . ,,,. ) f

Tak ing in to considerat ion the ceramics f ound there, there have beep

dif ferentiated two levels w i t h i n the late-;jHallşţaţiap, .settlement: the first one is

represented by the ea r th ' - h l i t h o i ' t h a t belongs, ţp the iFerigţle I I I phase and may

be dated i n the second h a l f Pf the 5 t h century Mil the beg inn ing of the, 4 t h century .

The second level, represented by the earth - h u t no 2 and by the open a i r fire place

may be dated i n the second ha l f of the 4 t h century B.C. more probably by the end

of i t . Dated i n th i s way, i t resul ts that>the leve l fol lows after the latest Ferigile type

mani festat ion and belongs to the 5 t h century B.C. t i l l the beg inn ing of the 4 t h one.

It remains as a t d s k for the fu ture , tha t by add ing new discoveries,, to, be

establ ished i f the second level o f Mlăjet belongs ţo, Ferigii? - Bârseşti cu l tu re . Th is

t h i n g wou ld ' corné to 'conf i rm either^ the opjn ipn that , Ferigile - Bârseşti ; type

continués i ts existence On tha t area t$ty th i s ,4th - ßfd centur ies B.C. or tha t th i s

level shows thé appar i t ion o f another autochtonous cu l tu r e - the Canha cu l ture .

159.

www.mnir.ro

EXPLICAŢIA PALNŞELOR-

Pl. I Mlăjet - L u n c a - Topi le i . P lanu l şi p ro f i lu l bo rde iu lu i n r . 1

Pl. I I . Mlăjet - Lunca Top i le i . P lanu l şi p r o f i l u l bo rde iu lu i n r . 2.

Pl. I I I . Fusaiol'e de l u t (1 - 3), o c ru roşu (4).! fragment de ch i rp i c i c u amprente de

schelet lemnos (5). l ama u n u i cuţit de fier (6), creuzet de piatră (7) şi râşniţă de

piatră c u trecător (8) descoperite în borde lu l nr . 1.

Pl. IV. Profile fragmentare de vase luc ra t e c u mâna descoperite i n bordeie.

Pl. V. Profile fragmentare de străchini. Mlăjet - Lunca Topilei .

Pl. VL B u t o n i discoidalV (1 2,4) şl zoomorf (3) şi vase fragmentare d i n borde iu l n r .

Pl. VI I . Ceşti t ronconice c u toartă. ?»

Pl.. V I I I . Fragmente ceramice descoperite la Mlăjet - Lunca Topi le i . în bordeiele 1 şl

Pl. IX. Fragmente der vase c u perforaţii c i rculare. , ;:.

Pl. X. Mlăjet - L u n c a Topi le i . Ceramică hallstătâană d i n bordeie. ;

Pl. X I . Mlăjet - Luncă Topi le i . Fragmente de vase lucra te l a roată.

EXPLICATION OF PLATES

I s t Plate - Mlăjet - Lunca Topi le i . Plan a n d profile of h u t no 1.

2 n d Platé- Mlăjet' - Lunca Topi le i . Plan and pronie of h u t no 2,

3 r d Plate - Clay spindle weight (1 -3), red Ochre (4) f ragment o f an adobe w i t h

i m p r i n t s o f wooden skeleton (5), an i r on kni fe blade (6), stone me l t ing

pot (7) a n d stone h a n d m i l l w i t h rubbe r (8) - discovered i n h u t no. 1.

4th plate - Fragmentary profiles o f h a n d worked vessels discovered i n earth h u t s

5 ^ Plate - Fragmentary profi les of bowls . Mlăjet Lunca Topilei

6 t h

Plate - Discoidal a n d zoomorphous b u t t o n s (1-2) and fragments of vessels

f o u n d i n h u t no. 1

7th plate - Troncone-shaped cups w i t r h handles.

8 ^ Plate - Pottery fragments discovered at Mlăjet - Lunca Topi le i i n h u t 1 a n d 2. 9 t h

Plate - Fragments of vessels w i t h c i rcu lar perforations.

• 160

www.mnir.ro

1 0 t n Plate - Mlăjet - Lunca Topilei - Ha l l s ta t t ian pottery f ound i n h u t s .

1 1 t n Plate - Mlăjet - Lunca Topilei - Fragments of wheel-worked vessels.

161

www.mnir.ro

3 1 . -«- r. - r»*^ i i t 1*1 111 I V \ /

7//7/y So1 w e 3 e t " a l a c t u a l

Sol cadTaniu

Sol cas tan iu - cenuşiu (nivelul de locuire hallelâfïanâ.)

LuluiaJă (podirtă)

£fwf\ r\"eTr«,oase şi c o a r n e c a l c i n a t e ( r e s t u r i v a t r a )

L u t g a l b e n C s t e r i l ]

1m

Planşa I. Mlăjet - Lunca Topilei. Planul şi profilul bordelului nr. 1.

www.mnir.ro

/ / / / ^ Sel vegetai ox+oal

Sel castaniu

4m

I T S •=

S o l ce r f an lu -cenvs lo (i»rvelul de locuire hallstetftanâ)

Lut «galben (steril)

fVetre placînd tr-epte

P iet re acoperite- de luTuialalCy01"^«*)

Planşa P. Mt&Jet - LùncaTopÛel. Planul şl profilul bordelul nr. 2.

www.mnir.ro

Planşa I I I . Mlăjet - Lunca Topilei . Fusaiole de l u t (1 - 3), o c ru roşu (4), fragment de ch i rp ic i c u amprente, de schelet lemnos (5), l ama u n u l cuţit de fler (6), creuzet de piatră (7) şl râşniţă de piatră cu trecător (8) descoperit în borde lu l 1.

www.mnir.ro

www.mnir.ro

Planşa V. Mlăjet - Lunca Topilei. Profile fragmentare de străchini.

www.mnir.ro

www.mnir.ro

Planşa VII. Mlăjet - Lunca Topilei. Ceşti tronconice cu toartă.

www.mnir.ro

Planşa V I I I . Mlăjet - Lunca Topilei. Fragmente ceramice descoperite în bordeiele 1 şi 2.

www.mnir.ro

Planşa EX. Mlăjet - Lunca Topilei. Fragmente de vase cu perforaţii circulare.

www.mnir.ro

Planşa X. Mlăjet - Lunca Topilei . Ceramică hallstattlană d i n bordeie.

www.mnir.ro

Planşa X I . Mlăjet - Lunca Topilei. Fragmente de vase lucrate la roata.

www.mnir.ro