o inima de broscuta - gheorghe virtosu

O inimă de broscuță

Gh. Vârtosu

Editura Adenium

Redactor Sef: Adriana Nicorici

• „– Ce-i cu tine? Nu te recunosc! Fii tare, prietene! Nu te vei afla aici o veşnicie. Poate Dumnezeu te-a trimis aici cu un scop doar de El ştiut sau ca să te protejeze de un necaz mai mare decât acesta, cu care te-ai fi confruntat dacă în acest moment te-ai fi aflat în altă parte.

• Timpul va trece aşa cum a venit; vei fi eliberat, te vei întoarce în mijlocul celor dragi. Vei realiza mai târziu de ce ţi-a fost dat să treci prin acest necaz. Tu ai doar misiunea să-ţi urmezi calea într-un mod luminos, indiferent de cât de adâncă este noaptea din jurul tău.

• Nu uita că orice dezastru produce o schimbare. Poate fi o şansă deghizată, îmbrăcată cu nişte haine prea largi, greu de recunoscut la prima vedere. Ori de câte ori te confrunţi cu o problemă, după ce trece, ea îţi lasă un Dar.

• Orice necaz, oricât de mare ar fi, poate fi transformat într-o binecuvântare, după cum şi o binecuvântare poate fi transformată într-un blestem, dacă nu ştii să te bucuri de ea cum se cuvine.

• Domnul ne-a înzestrat cu Suflet, Minte şi Trup; într-un cuvânt - cu Viaţă.

• Deci, dragul meu prieten, aruncă Tristeţea! Şterge-ţi fără milă picioarele de ea astfel încât să nu merite, murdară cum este, să o mai ridici vreodată de jos! N-o lăsa să-ţi întunece chipul luminat de încrederea în tine!”

• Vezi, tu..., continuă Viermişorul (..). Noi am fost dăruiţi de Dumnezeu acestei naturi fermecate. (...) E o mare plăcere să-ţi îndeplineşti misiunea pentru care ai fost trimis pe pământ, acompaniat de cântecul greierilor şi al altor rapsozi ai nopţii. Ca să nu mai vorbim de parfumul îmbătător al florilor care îţi dau puteri nebănuite.

• În Viaţă culegi întotdeauna ceea ce ai semănat. Dacă vei lăsa în urma ta neînţelegeri, mânie şi ură, nimeni nu-ţi va fi alături când vei avea nevoie de ajutor.

• Noi şi faptele noastre una suntem, continuă mai târziu Viermişorul. Cum este oceanul cu valurile sale; oceanul nu poate exista fără valuri, cum nici valurile nu pot exista fără ocean. În absenţa oceanului, valurile nu mai sunt vii. Nu mai are cine să le dea viaţă...

Uite câtă viaţă există: plante, insecte! Suntem înconjuraţi de atâtea minuni dar ca să le descoperi trebuie să meriţi, Picăturo! Auzi? Trebuie să meriţi!

Viaţa nu vă spune nimic, ci vă arată totul! Dar voi nu vedeţi...

• În afara marelui Creator, Timpul este unicul care va putea să repare şi să dea naştere din nou, chiar şi întregii creaţii, dacă va fi nevoie. De fapt, acesta este motivul pentru care Dumnezeu i-a dat Timpului acest Elixir...

• Cea mai periculoasă armă de război care există pe acest pământ, zise calmă Picătura, este PENIŢA AURIE.

• Peniţa Aurie, dragul meu Purice, scrie Istoria care traversează veacurile. Peniţa Aurie pecetluieşte destine.