newsletter mep pnl aprilie 2012
Post on 15-Mar-2016
220 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
1
Aprilie 2012
1 aprilie
Norica Nicolai şi Cristian Buşoi -
dezbatere la Parlamentul European pe
tema sistemelor de sănătate din
Uniunea Europeană
„Este important să avem dezbateri ca
aceasta, pentru a putea să ne împărtăşim
experienţele şi a învăţa unii de la alţii.
Putem să ajungem astfel la cele mai
bune rezultate pentru pacienţii
europeni”, a declarat Buşoi
Europarlamentarii liberali Norica
Nicolai şi Cristian Buşoi au fost gazdele
unei conferinţe pe marginea situaţiei în
care se află sistemele de
sănătate din Uniunea
Europeană. Reuniunea a adus
la aceeaşi masă specialişti în
domeniu din România,
Danemarca, Germania şi
Franţa, pentru a exemplifica
diversele moduri în care
poate fi administrat un sistem
naţional de urgenţă. Din
partea României, la discuţii a
luat parte medicul Raed
Arafat, subsecretar de stat în
Ministerul Sănătăţii, care a
atras atenţia că un sistem integrat de
urgenţă are nevoie de finanţare publică.
El a arătat că sistemul românesc de
urgenţă urmează să fie, în proporţie de
100%, integrat până la finele anului,
pentru a putea transmite informaţii la
nivel naţional şi local şi oferi asistenţă
medicală de urgenţă în toate zonele ţării.
Doctorul Arafat a atras atenţia însă
asupra capcanei pe care ar putea-o
reprezenta întreruperea finanţărilor de la
bugetul de stat sau interpunerea în sistem
a unor operatori privaţi insuficient
pregătiţi. "Sistemul medical trebuie să
fie funcţional şi întotdeauna la dispoziţia
pacienţilor. Sistemul medical nu poate
intra în faliment şi, de aceea, el trebuie
să rămână în domeniul public, sub
administrarea publică, pentru a beneficia
de surse de finanţare", a subliniat Arafat.
„O parte dintre statele membre reuşesc
să dezvolte sisteme coerente, altele se
luptă pur şi simplu pentru a
aduce schimbările
necesare”
Eurodeputata Norica
Nicolai a reamintit că i-a
transmis comisarului
european pentru Sănătate,
John Dalli, că este necesară
o mai mare implicare
europeană în lărgirea
cadrului de asistenţă şi
sprijin pentru statele
membre în susţinerea
sistemelor naţionale de urgenţă.
"Ştiut fiind faptul că administrarea
sănătăţii rămâne în competenţa statelor
membre, avem totuşi nevoie de un efort
coordonat la nivel european, pentru a
trasa acele linii generale care să ajute o
2
mai bună susţinere a sistemelor de
urgenţă.
Peste tot în Europa sistemele medicale
de urgenţă sunt o parte vitală a
sistemelor de sănătate. În timp ce o parte
din statele membre reuşesc să dezvolte
sisteme coerente, altele se luptă pur şi
simplu pentru a aduce schimbările
necesare.
Cred că este momentul să ne aşezăm
alături de specialişti la masa negocierii şi
să găsim cele mai bune soluţii pentru
sănătatea noastră", a spus Norica
Nicolai. Europarlamentarul liberal
european, medicul Cristian Buşoi, a
remarcat diversitatea sistemelor
medicale în Europa şi modurile diferite
de abordare: "Unele dintre ele sunt
privatizate, altele funcţionează în regim
public şi, cu siguranţă, toate au
avantajele lor şi neajunsurile lor, în
acelaşi timp.
Este important să avem dezbateri ca
aceasta, pentru a putea să ne împărtăşim
experienţele şi a învăţa unii de la alţii.
Putem să ajungem astfel la cele mai
bune rezultate pentru pacienţii
europeni".
Sursa: Ziua de Vest
3 aprilie
Dorin Lojigan, invitat la Parlamentul
European
Dând curs unei invitaţii venite din partea
Europarlamentarului PNL, doamna
Norica Nicolai, Preşedintele PNL
Câmpia Turzii, Dorin Lojigan, a fost
prezent pentru o vizită de trei zile, în
perioada 26 – 28 martie, în capitala
Europei şi a Belgiei, Bruxelles.
Programul acestei vizite, la care au
participat mai multi membri ai
organizaţiilor PNL, a debutat în prima zi
cu o „recunoaştere” a oraşului Bruxelles
şi a societăţii sale marcate de un
multiculturalism aparte.
Punctul central al deplasării în capitala
belgiană a fost reprezentat de vizitarea
Parlamentului European, culminând cu
participarea, alături de medicul Raed
Arafat, fondatorul Serviciului Mobil de
Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare
(SMURD) în România la Conferinţa cu
tema „Puncte forte şi puncte slabe ale
sistemelor de sănătate din UE.
Particularităţile serviciilor de urgenţă”.
La dezbaterea organizată de
Europarlamentarii Norica Nicolai şi
Cristian Buşoi au luat parte şi
personalităţi marcante din domeniul
medicinei de urgenţă: Freddy Lippert,
director pentru servicii medicale de
urgenţă în Regiunea de capital din
Danemarca, Henri Julien, general, medic
pensionar, fostul coordonator al
Serviciului de Pompieri din Paris şi
fostul consilier al preşedintelui Franţei şi
germanul Heino Peters.
Ultima zi a vizitei a constat într-o
incursiune în fermecătorul oraş Bruges,
denumit şi „Veneţia Nordului” şi al cărui
centru istoric vechi a fost inclus în
patrimoniul cultural mondial UNESCO,
unde a intrat în contact cu autorităţile
locale.
3
„M-am simţit onorat de invitaţia
doamnei Europarlamentar Norica
Nicolai, care întotdeauna a sprijinit
organizaţia municipală PNL Câmpia
Turzii şi care şi-a arătat disponibilitatea
de fi alături de noi şi pe viitor în
acţiunile noastre. A fost o experienţă
inedită. Obositoare, dar fascinantă!”, a
declarat Dorin Lojigan.
Sursa: Ziarul 21
4 aprilie
17 eurodeputaţi români au votat o
rezoluţie care cere României
recunoaşterea independenţei Kosovo.
Şi Elena Băsescu a votat pentru, dar
"dintr-o eroare tehnică"
Majoritatea eurodeputaţilor români a
votat, săptămâna trecută, o rezoluţie care
îndeamnă cele cinci state membre ale
Uniunii care nu recunosc Kosovo,
inclusiv România, să facă acest lucru,
relatează gandul.info.
Între aceştia se află şi fiica preşedintelui,
Elena Băsescu, în condiţiile în care şeful
statului a susţinut că declararea
independenţei provinciei este un act pe
care România îl consideră "ilegal". EBA
spune că a fost vorba despre o defecţiune
tehnică şi că ea a votat împotrivă.
"Consola de vot a rămas blocată de la un
vot anterior. Ar fi fost imposibil să
greşesc tocmai eu votul", a declarat
Elena Băsescu.
Rezoluţia, care se referă la procesul de
integrare europeană a Kosovo, a fost
adoptată de Parlamentul European cu
375 de voturi pentru, 97 împotrivă şi 76
de abţineri.
Documentul este doar unul dintre paşii
pe care Priştina trebuie să îi parcurgă
până să ajungă să semneze cu UE un
Acord de Stabilizare şi Asociere. Acest
acord este, la rândul lui, o etapă către
aderarea la spaţiul comunitar. Din cele
57 de puncte ale rezoluţiei, doar unul
atinge problema delicată a recunoaşterii
independenţei Kosovo. Este vorba
despre primul articol, în care se notează
că 22 din cele 27 de state UE au
recunoscut deja declaraţia de
independenţă a provinciei separatiste.
Restul documentului tratează reformele
întreprinse până acum de Priştina şi
problemele care încă nu şi-au găsit
rezolvare.
"Votul nu intră în contradicţie cu politica
noastră externă, pentru că nu înseamnă
obligativitatea României de a recunoaşte
(independenţa Kosovo, n.red.)", a
consideră europarlamentarul Corina
Creţu, din grupul socialiştilor. Ea a
declarat că a stat mult pe gânduri în
privinţa rezoluţiei, dar a decis că nu este
vorba despe "o chestiune imperativă".
Adina Vălean, membru al grupului
liberalilor (ALDE), a subliniat că, în
cazul său, a fost vorba despre
respectarea liniei impuse de liberali. "A
fost votul politic al grupului liberal", a
declarat Vălean, care este, totuşi, de
părere că ţara noastră ar trebui să îşi
schimbe poziţia faţă de Kosovo.
Sursa: România Liberă
4 aprilie
4
Cum au ratat euroaleşii români votul
pe integrarea în UE a Kosovo - a cărei
independenţă nu o recunoaştem. Vezi
voturile eurodeputaţilor străini
17 eurodeputaţi români au votat o
rezoluţie pentru independenţa Kosovo,
potrivit siteului VoteWatch.eu, deşi
România nu recunoaşte ca stat provincia
fostei Yugoslavii. Este vorba de o
rezoluţie votată de Parlamentul
European pe 29 martie anul acesta care
are ca obiect procesul de integrare
europeană a Kosovo.
Cel mai delicat punct al Rezoluţiei
menţionează că Parlamentul European
„ia act de faptul că declarația de
independență a Kosovo a fost
recunoscută de 85 de țări, inclusiv de 22
de state membre ale UE" şi „ ar saluta
recunoașterea acestei declarații de către
celelalte 5 state membre ale UE".
Rezoluţia vine în contextul în care
România se numără, alături de Spania,
Grecia, Slovacia şi Cipru printre cele
cinci state UE care nu au recunoscut
independenţa Kosovo.
Cum au votat eurodeputaţii români
Pe lista europarlamentarilor români care
au votat în favoarea Rezoluţiei se
regăsesc şi 17 români. Iniţial, pe listă a
apărut şi Elena Băsescu dar aceasta a
susţinut că a votat împotrivă, iar eroarea
a fost corectată de Parlamentul
European.
Printre europarlamentarii români care au
votat rezoluţia se numără Corin Creţu
(PSD), Rovana Plumb (PSD), Adrian
Severin (independent) Ramona Mănescu
(PNL), Renate Weber (PNL), Adina
Vălean (PNL) sau Iuliu Winkler
(UDMR).
Împotriva rezoluţiei au votat
europarlamentari precum Theodor
Stolojan (PDL), Cristian Preda (PDL),
Traian Ungureanu (PDL) sau Norica
Nicolai (PNL).
Cum au votat euroaleşii altor ţări care nu
recunosc independenţa Kosovo
Eurodeputaţii altor ţări care nu recunosc
independenţa Kosovo au fost cel puţin
mai atenţi la votul rezoluţiei care se
referă la procesul de integrare europeană
a acestui stat.
Astfel, dintre grupurile
europarlamentarilor din cinci ţări UE
care nu recunosc independenţa Kosovo:
România, Spania, Grecia, Cipru,
Slovacia, cel românesc are cel mai mare
procent al voturilor „pro" rezoluţie.
Potrivit monitorizării Votewatch:
Europarlamentarii din Spania au votat
astfel:
6 „PENTRU"- 19 „ÎMPOTRIVĂ" - 16
"ABŢINERE" - din totalul de 41
eurodeputaţi prezenţi
Europarlamentarii din Grecia au votat
astfel:
2 „PENTRU"- 11 „ÎMPOTRIVĂ" - 8
"ABŢINERE" - din totalul de 21
eurodeputaţi prezenţi
Europarlamentarii din Slovacia au votat
astfel:
5
4 „PENTRU"- 3 „ÎMPOTRIVĂ" - 1
"ABŢINERE" - din totalul de 8
eurodeputaţi prezenţi
Europarlamentarii din Cipru au votat
astfel:
0 „PENTRU"- 2 „ÎMPOTRIVĂ" - 3
"ABŢINERE" - din totalul de 5
eurodeputaţi prezenţi
Europarlamentarii din România au votat
astfel:
18 „PENTRU"- 7 „ÎMPOTRIVĂ" - 5
"ABŢINERE" - din totalul de 30
eurodeputaţi prezenţi
(Unul din voturile "pentru" a fost ulterior
corectat. Mai mulţi europarlamentari
români au cerut corecţii)
Poziţia oficială a României
Republica Kosovo şi-a declarat
independenţa în 17 februarie 2008. A
doua zi, Parlamentul de la Bucureşti
adopta o declaraţie prin care afirma că
nu recunoaşte independenţa sa.
Preşedintele Traian Băsescu s-a situat pe
aceeaşi poziţie şi a susţinut că declararea
unilaterală a independenţei este un act
„ilegal", din punctul de vedere al
României.
Sursa: Adevărul
4 aprilie
17 eurodeputaţi români au votat o
rezoluţie care cere României
recunoaşterea independenţei Kosovo.
Şi EBA a fost pentru, dar "dintr-o
eroare tehnică".
Majoritatea eurodeputaţilor români a
votat, săptămâna trecută, o rezoluţie care
îndeamnă cele cinci state membre ale
Uniunii care nu recunosc Kosovo,
inclusiv România, să o facă. Între aceştia
chiar şi fiica preşedintelui, Elena
Băsescu, în condiţiile în care şeful
statului a susţinut că declararea
independenţei provinciei este un act pe
care România îl consideră "ilegal".
Europarlamentara Băsescu a explicat
pentru gândul că a fost vorba despre o
defecţiune tehnică şi că ea a votat
împotrivă.
"Consola de vot a rămas blocată de la un
vot anterior. Ar fi fost imposibil să
greşesc tocmai eu votul", a declarat
Elena Băsescu.
Eurodeputata a trimis redacţiei gândul e-
mail-urile în care notifica serviciul
responsabil de corectarea voturilor că i s-
a blocat consola. Totodată, serviciului i
s-a solicitat de mai multe ori modificarea
acestui "vot foarte delicat". Cererea de
modificare a fost înregistrată, însă
serviciul informatic nu a putut schimba
votul "din cauza unor probleme tehnice",
potrivit unui e-mail pe care biroul Elenei
Băsescu l-a primit de la serviciul
responsabil. Ulterior, Parlamentul a
intrat în vacanţa de Paşte, astfel că
problema a fost amânată.
"Regulamentul Parlamentului spune că
serviciul informatic trebuie să facă
modificarea în decurs de două
săptămâni. Acesta este motivul pentru
care ei nu se grăbesc şi nu consideră că e
capăt de ţară", a mai spus EBA. "Vă rog
frumos să mă credeţi, n-aş fi greşit chiar
6
la votul cu Kosovo", a adăugat
europarlamentara pentru gândul.
Dacă în cazul Elenei Băsescu a fost
vorba despre o eroare - deloc rară în
Parlamentul European - , alţi 17
eurodeputaţi români (din totalul de 33)
au susţinut în cunoştinţă de cauză o
rezoluţie care recomandă României să îşi
schimbe politica externă cu referire la
Kosovo.
Ce prevede rezoluţia
La nivel de Parlament European,
rezoluţia B7-0187/2012, care se referă la
procesul de integrare europeană a
Kosovo, a trecut cu 375 de voturi pentru,
97 împotrivă şi 76 de abţineri.
Concret, documentul este doar unul
dintre paşii pe care Priştina trebuie să îi
parcurgă până să ajungă să semneze cu
UE un Acord de Stabilizare şi Asociere.
Acest acord este, la rândul lui, o etapă
către aderarea la spaţiul comunitar. Din
cele 57 de puncte ale rezoluţiei, doar
unul atinge problema delicată a
recunoaşterii independenţei Kosovo.
Este vorba despre primul articol, în care
se notează că 22 din cele 27 de state UE
au recunoscut deja declaraţia de
independenţă a provinciei separatiste.
Restul documentului tratează reformele
întreprinse până acum de Priştina şi
problemele care încă nu şi-au găsit
rezolvare.
România, Spania, Grecia, Slovacia şi
Cipru sunt cele cinci ţări UE care au
refuzat în repetate rânduri să recunoască
declaraţia de independenţă a Kosovo din
2008. Prin urmare, Parlamentul
European "ar saluta recunoaşterea
acestei declaraţii de către celelalte 5 state
membre ale UE; ar saluta, de asemenea,
participarea mai activă a acestor state la
procesul de mediere între Serbia şi
Kosovo", se arată în textul rezoluţiei.
După cum se poate remarca, acestor
cinci state nu li se cere în termeni
categorici să-şi schimbe politica faţă de
provincia separatistă sârbă, dar este,
totuşi, o rezoluţie nelegislativă al cărei
prim punct vine în contradicţie cu
politica externă a României.
gândul i-a contactat pe eurodeputaţii
români pentru a vedea care au fost
motivele din spatele votului lor pe acest
document:
Votanţii pro:
Corina Creţu, europarlamentar PSD, care
face parte din grupul socialiştilor
europeni, S&D, a declarat că nuanţa din
exprimare ("ar saluta" în loc de un
eventual "cere", n.red.) a fost decisivă în
cazul votului său. "Eu, personal, am stat
mult şi m-am gândit. Poziţia mea e că
puteam să ne şi abţinem, dar, în
definitiv, am votat "pentru" deoarece nu
e o chestiune imperativă", a afirmat,
pentru gândul, Corina Creţu, care a făcut
trimitere la acel "ar saluta" de la primul
punct al rezoluţiei. "Votul nu intră în
contradicţie cu politica noastră externă,
pentru că nu înseamnă obligativitatea
României de a recunoaşte (independenţa
Kosovo, n.red.)", a adăugat Corina
Creţu.
Adina Vălean, eurodeputat PNL,
membru al grupului liberalilor (ALDE),
a subliniat că, în cazul său, a fost vorba
7
despre respectarea liniei impuse de
liberali. "A fost votul politic al grupului
liberal", a declarat Vălean, care este,
totuşi, de părere că ţara noastră ar trebui
să îşi schimbe poziţia faţă de Kosovo.
"Atâta vreme cât există un efort
internaţional pentru a pune într-o
anumită ordine chestiunile referitoare la
Kosovo, şi România ar trebui să urmeze
această direcţie", a afirmat Vălean.
Eurodeputata liberală a catalogat
întreaga politică externă a României
drept "inconsistentă şi incoerentă", iar
decizia ţării noastre de a nu recunoaşte
declaraţia de independenţă a acestei
provincii a fost "o greşeală".
Iuliu Winkler, europarlamentar UDMR,
membru al grupului popularilor europeni
(PPE), a amintit că UDMR a fost mereu
pentru recunoaşterea independenţei
Kosovo. "Mi se pare firesc să votez
pentru. E o rezoluţie care vine să
confirme o traiectorie europeană a
acestui stat nou", a declarat Winkler
pentru gândul. "Soluţia problemei
Balcanilor de Vest este apartenenţa în
viitor la Uniunea Europeană. În cele din
urmă, nu va exista o altă opţiune pentru
România decât să recunoască
independenţa Kosovo. Să te opui la o
realitate politică, socială, statală din
Europa este un nonsens", a mai spus
Iuliu Winkler.
Votanţii contra:
Cu excepţia Noricăi Nicolai, toţi
europarlamentarii români care au votat
împotriva rezoluţiei cu privire la Kosovo
fac parte din PDL, respectiv din PPE.
osif Matula ne-a explicat că delegaţia
PDL (de fapt, doar o parte, după cum
reiese din lista voturilor) a respins
rezoluţia pentru că nu a trecut un
amendament (amendamentul 12 la
Referirea 1), în care se cerea ca
documentul să scoată în evidenţă că se
respectă toate deciziile internaţionale pe
problema Kosovo (Rezoluţia 1244/99 a
CS al ONU şi cu avizul CIJ privind
declaraţia de independenţă a Kosovo).
"Nu e simplu. Fiecare are libertatea de
vot şi de decizie. Ai o poziţie politică,
respecţi şi poziţia ţării... Nu înseamnă că
ai votat împotriva tuturor prevederilor
din rezoluţie. Dar a fost un amendament
pe care nu îl puteai accepta", a explicat
eurodeputatul PDL: Referitor la poziţia
ţării, Matula a declarat pentru gândul că
europarlamentarii PDL s-au consultat
mai întâi cu oficialii de la Bucureşti,
inclusiv din cadrul MAE.
"România nu poate accepta utilizarea
denumirii 'Republica Kosovo'.
Pronunţându-se aceste cuvinte e ca şi
cum am recunoaşte provincia, iar asta nu
s-a întâmplat încă", a mai declarat
Matula. De subliniat că în textul
rezoluţiei nu se foloseşte denumirea
"Republica Kosovo", ci doar "Kosovo".
Iosif Matula ne-a explicat că delegaţia
PDL (de fapt, doar o parte, după cum
reiese din lista voturilor) a respins
rezoluţia pentru că nu a trecut un
amendament (amendamentul 12 la
Referirea 1), în care se cerea ca
documentul să scoată în evidenţă că se
respectă toate deciziile internaţionale pe
problema Kosovo (Rezoluţia 1244/99 a
CS al ONU şi cu avizul CIJ privind
declaraţia de independenţă a Kosovo).
8
Europarlamentara PNL Norica Nicolai,
membră a grupului ALDE, a explicat că
a avut un singur motiv pentru care a
votat împotriva rezoluţiei despre
integrarea europeană a Kosovo: politica
externă a României. "România nu
recunoaşte Kosovo. În aceste condiţii, eu
nu pot să votez pentru. Asta e
convingerea mea. Atâta vreme cât
guvernul meu nu recunoaşte o ţară, eu nu
pot vota pentru", a declarat Norica
Nicolai pentru gândul.
Asteriscul din dreptul numelor lui
Cătălin Sorin Ivan (PSD, S&D) şi al
Dacianei Sârbu (PSD, S&D) indică o
schimbare a votului. În procesul verbal
al şedinţei din 29 martie, se arată că
aceştia au votat iniţial pentru, dar au
cerut corectarea votului. Cristian Silviu
Buşoi (PNL, ALDE) nu a votat, iar
George Becali (neafiliat) şi Corneliu
Vadim Tudor (neafiliat) au fost absenţi.
Întrebat cum comentează votul
europarlamentarilor români pe rezoluţia
privind Kosovo, ministerul Afacerilor
Externe, condus de Cristian Diaconescu,
a replicat doar că "poziţia României
privind Kosovo este cunoscută". "Votul
în Parlamentul European este unul
independent, membrii PE fiind
reprezentanţi aleşi ai cetăţenilor
europeni. MAE este deseori solicitat să
sprijine cu diverse analize sau evaluări
membrii români ai PE, la care răspunde
ţinând cont de specificul PE", a mai
declarat ministerul lui Diaconescu, drept
răspuns la afirmaţiile lui Iosif Matula,
care a declarat pentru gândul că
delegaţia PDL s-a consultat cu MAE
înainte de vot, iar votul negativ
reprezinta poziţia diplomaţiei române.
Poziţia României în chestiunea Kosovo:
Parlamentul şi Traian Băsescu
În 17 februarie 2008, Adunarea din
Kosovo a declarat independenţa
provinciei, pe care a numit-o Republica
Kosovo. O zi mai târziu, Parlamentul
României a dat o hotărâre în care anunţa
că Bucureştiul nu va recunoaşte
Republica Kosovo, "pentru că nu sunt
îndeplinite condiţiile pentru
recunoaşterea noii entităţi". "Parlamentul
României subliniază că decizia
autorităţilor de la Priştina, ca şi
eventuala recunoaştere a independenţei
unilateral declarate de către alte state nu
pot fi interpretate ca un precedent pentru
alte zone şi nici drept recunoaşterea sau
garantarea drepturilor colective pentru
minorităţile naţionale", se arăta în
declaraţia legislativului ţării noastre.
În acelaşi timp, Traian Băsescu a anunţat
şi el că România nu va recunoaşte
Kosovo pentru că declararea unilaterală
a independenţei acestei provincii este un
act pe care ţara noastră îl consideră
"ilegal". "Plec de la premisa că orice
comparaţie dintre Kosovo şi România
este lipsită de fundament", a spus
Băsescu, în februarie 2008, după o
întâlnire cu liderii partidelor politice.
Şeful statului a subliniat, la acea dată, că,
în România, minorităţile se bucură de
foarte multe drepturi, în timp ce în
Kosovo s-a refuzat orice recunoaştere a
acestor grupuri.
În iulie 2010, Curtea Internaţională de
Justiţie a dat un aviz consultativ cu
privire la legalitatea declaraţiei de
independenţă a Kosovo, în care aprecia
că nu a avut loc nicio "încălcare a
9
dreptului internaţional". Cu toate
acestea, Traian Băsescu a declarat,
inclusiv anul trecut, că poziţia ţării
noastre va rămâne neschimbată până ce
autorităţile de la Belgrad (Serbia) nu vor
cădea de acord cu cele de la Priştina
(Kosovo).
În luna februarie a acestui an, Serbia şi
Kosovo au ajuns la un acord de
cooperare regională, una dintre condiţiile
pentru ca Serbia să devină membră UE.
În ciuda acestui progres, poziţia
României în privinţa Kosovo nu s-a
schimbat. Potrivit statisticilor ONU, 85
de ţări au recunoscut independenţa
Kosovo, până în 1 decembrie 2011.
UPDATE 17.45 Europarlamentara Elena
Băsescu a anunţat gândul că votul său a
fost corectat.
Sursa: Gândul
4 aprilie
17 eurodeputaţi au votat o rezoluţie
care cere României recunoaşterea
independenţei Kosovo. Printre aceştia
s-a aflat "dintr-o eroare tehnică" şi
Elena Băsescu
Majoritatea eurodeputaţilor români
a votat, săptămâna trecută, o
rezoluţie care îndeamnă cele cinci
state membre ale Uniunii care nu
recunosc Kosovo, inclusiv
România, să o facă, între aceştia
figurând iniţial şi Elena Băsescu,
însă aceasta spune că a fost o
defecţiune tehnică, ce a fost
corectată.
Elena Băsescu a explicat pentru
"Gândul" că a fost vorba despre o
defecţiune tehnică şi că ea a votat
împotrivă. "Consola de vot a rămas
blocată de la un vot anterior. Ar fi fost
imposibil să greşesc tocmai eu votul", a
declarat Elena Băsescu.
Eurodeputatul a trimis redacţiei
"Gândul" e-mail-urile în care notifica
serviciul responsabil de corectarea
voturilor că i s-a blocat consola.
Elena Băsescu a precizat pentru
"Gândul" că votul său a fost corectat.
Dacă în cazul Elenei Băsescu a fost
vorba despre o eroare - deloc rară în
Parlamentul European - , alţi 17
eurodeputaţi români (din totalul de 33)
au susţinut în cunoştinţă de cauză o
rezoluţie care recomandă României să îşi
schimbe politica externă cu referire la
Kosovo.
La nivel de Parlament European,
rezoluţia B7-0187/2012, care se referă la
procesul de integrare europeană a
Kosovo, a trecut cu 375 de voturi
"pentru", 97 "împotrivă" şi 76 de
10
abţineri.
Concret, documentul este doar unul
dintre paşii pe care Priştina trebuie să îi
parcurgă până să ajungă să semneze cu
UE un Acord de Stabilizare şi Asociere.
Acest acord este, la rândul lui, o etapă
către aderarea la spaţiul comunitar. Din
cele 57 de puncte ale rezoluţiei, doar
unul atinge problema delicată a
recunoaşterii independenţei Kosovo.
Este vorba despre primul articol, în care
se notează că 22 din cele 27 de state UE
au recunoscut deja declaraţia de
independenţă a provinciei separatiste.
Restul documentului tratează reformele
întreprinse până acum de Priştina şi
problemele care încă nu şi-au găsit
rezolvare.
România, Spania, Grecia, Slovacia şi
Cipru sunt cele cinci ţări UE care au
refuzat în repetate rânduri să
recunoască declaraţia de
independenţă a Kosovo din 2008.
Prin urmare, Parlamentul European
"ar saluta recunoaşterea acestei
declaraţii de către celelalte 5 state
membre ale UE; ar saluta, de
asemenea, participarea mai activă a
acestor state la procesul de mediere între
Serbia şi Kosovo", se arată în textul
rezoluţiei.
Lista eurodeputaţilor care au votat
"pentru" este următoarea: Victor
Boştinaru, Corina Creţu, George Sabin
Cutaş, Viorica Dăncilă, Ioan Enciu,
Petru Luhan, Monica Macovei, Ramona
Mănescu, Rovana Plumb, Adrian
Severin, Sogor Csaba, Claudiu
Tănăsescu, Adriana Ţicău, Tokes
Laszlo, Adina Vălean, Renate Weber,
Iuliu Winkler.
Corina Creţu, europarlamentar PSD, care
face parte din grupul socialiştilor
europeni, S&D, a declarat pentru
"Gândul" că nuanţa din exprimare ("ar
saluta" în loc de un eventual "cere",
n.red.) a fost decisivă în cazul votului
său. "Eu, personal, am stat mult şi m-am
gândit. Poziţia mea e că puteam să ne şi
abţinem, dar, în definitiv, am votat
«pentru» deoarece nu e o chestiune
imperativă", a afirmat Corina Creţu, care
a făcut trimitere la acel "ar saluta" de la
primul punct al rezoluţiei. "Votul nu
intră în contradicţie cu politica noastră
externă, pentru că nu înseamnă
obligativitatea
României de a
recunoaşte
(independenţa
Kosovo, n.red.)",
a adăugat Corina
Creţu.
Adina Vălean,
eurodeputat PNL,
membru al
grupului
liberalilor (ALDE), a subliniat că, în
cazul său, a fost vorba despre
respectarea liniei impuse de liberali. "A
fost votul politic al grupului liberal", a
declarat Vălean, care este, totuşi, de
părere că ţara noastră ar trebui să îşi
schimbe poziţia faţă de Kosovo. "Atâta
vreme cât există un efort internaţional
pentru a pune într-o anumită ordine
chestiunile referitoare la Kosovo, şi
România ar trebui să urmeze această
direcţie", a afirmat Vălean.
Eurodeputatul liberal a catalogat întreaga
11
politică externă a României drept
"inconsistentă şi incoerentă", iar decizia
ţării noastre de a nu recunoaşte
declaraţia de independenţă a acestei
provincii a fost "o greşeală".
Iuliu Winkler, europarlamentar UDMR,
membru al grupului popularilor europeni
(PPE), a amintit că UDMR a fost mereu
pentru recunoaşterea independenţei
Kosovo. "Mi se pare firesc să votez
pentru. E o rezoluţie care vine să
confirme o traiectorie europeană a
acestui stat nou", a declarat Winkler.
"Soluţia problemei Balcanilor de Vest
este apartenenţa în viitor la Uniunea
Europeană. În cele din urmă, nu va
exista o altă opţiune pentru România
decât să recunoască independenţa
Kosovo. Să te opui la o realitate politică,
socială, statală din Europa este un
nonsens", a mai spus Iuliu Winkler.
Cu excepţia Noricăi Nicolai, toţi
europarlamentarii români care au votat
împotriva rezoluţiei cu privire la Kosovo
fac parte din PDL, respectiv din PPE. Pe
lista eurodeputaţilor care au votat
împotrivă mai apar Marian-Jean
Marinescu, Iosif Matula, Rareş
Niculescu, Cristian Preda, Theodor
Stolojan, Traian Ungureanu.
Iosif Matula a explicat că delegaţia PDL
(de fapt, doar o parte, după cum reiese
din lista voturilor) a respins rezoluţia
pentru că nu a trecut un amendament
(amendamentul 12 la Referirea 1), în
care se cerea ca documentul să scoată în
evidenţă că se respectă toate deciziile
internaţionale pe problema Kosovo
(Rezoluţia 1244/99 a CS al ONU şi cu
avizul CIJ privind declaraţia de
independenţă a Kosovo).
"Nu e simplu. Fiecare are libertatea de
vot şi de decizie. Ai o poziţie politică,
respecţi şi poziţia ţării... Nu înseamnă că
ai votat împotriva tuturor prevederilor
din rezoluţie. Dar a fost un amendament
pe care nu îl puteai accepta", a explicat
eurodeputatul PDL. Referitor la poziţia
ţării, Matula a declarat că
europarlamentarii PDL s-au consultat
mai întâi cu oficialii de la Bucureşti,
inclusiv din cadrul MAE.
"România nu poate accepta utilizarea
denumirii «Republica Kosovo».
Pronunţându-se aceste cuvinte e ca şi
cum am recunoaşte provincia, iar asta nu
s-a întâmplat încă", a mai declarat
Matula. De subliniat că în textul
rezoluţiei nu se foloseşte denumirea
"Republica Kosovo", ci doar "Kosovo",
mai scrie "Gândul".
Europarlamentarul PNL Norica Nicolai,
membră a grupului ALDE, a explicat că
a avut un singur motiv pentru care a
votat împotriva rezoluţiei despre
integrarea europeană a Kosovo: politica
externă a României. "România nu
recunoaşte Kosovo. În aceste condiţii, eu
nu pot să votez pentru. Asta e
convingerea mea. Atâta vreme cât
guvernul meu nu recunoaşte o ţară, eu nu
pot vota pentru", a declarat Norica
Nicolai.
Eurodeputaţii care s-au abţinut sunt:
Elena Oana Antonescu, Sebastian Bodu,
Cătălin Ivan, Ioan Mircea Paşcu,
Daciana Sârbu.
12
"Gândul" notează că asteriscul care
apare pe listele de vot în dreptul numelor
lui Cătălin Sorin Ivan (PSD, S&D) şi al
Dacianei Sârbu (PSD, S&D) indică o
schimbare a votului. În procesul verbal
al şedinţei din 29 martie se arată că
aceştia au votat iniţial pentru, dar au
cerut corectarea votului. Cristian Silviu
Buşoi (PNL, ALDE) nu a votat, iar
George Becali (neafiliat) şi Corneliu
Vadim Tudor (neafiliat) au fost absenţi.
Întrebat cum comentează votul
europarlamentarilor români pe rezoluţia
privind Kosovo, Ministerul Afacerilor
Externe, condus de Cristian Diaconescu,
a replicat doar că "poziţia României
privind Kosovo este cunoscută". "Votul
în Parlamentul European este unul
independent, membrii PE fiind
reprezentanţi aleşi ai cetăţenilor
europeni. MAE este deseori solicitat să
sprijine cu diverse analize sau evaluări
membrii români ai PE, la care răspunde
ţinând cont de specificul PE", a mai
declarat ministerul, drept răspuns la
afirmaţiile lui Iosif Matula, care a
declarat că delegaţia PDL s-a consultat
cu MAE înainte de vot, iar votul negativ
reprezinta poziţia diplomaţiei române.
În 17 februarie 2008, Adunarea din
Kosovo a declarat independenţa
provinciei, pe care a numit-o Republica
Kosovo. O zi mai târziu, Parlamentul
României a dat o hotărâre în care anunţa
că Bucureştiul nu va recunoaşte
Republica Kosovo, "pentru că nu sunt
îndeplinite condiţiile pentru
recunoaşterea noii entităţi". "Parlamentul
României subliniază că decizia
autorităţilor de la Priştina, ca şi
eventuala recunoaştere a independenţei
unilateral declarate de către alte state nu
pot fi interpretate ca un precedent pentru
alte zone şi nici drept recunoaşterea sau
garantarea drepturilor colective pentru
minorităţile naţionale", se arăta în
declaraţia legislativului ţării noastre.
În acelaşi timp, Traian Băsescu a anunţat
şi el că România nu va recunoaşte
Kosovo pentru că declararea unilaterală
a independenţei acestei provincii este un
act pe care ţara noastră îl consideră
"ilegal". "Plec de la premisa că orice
comparaţie dintre Kosovo şi România
este lipsită de fundament", a spus
Băsescu, în februarie 2008, după o
întâlnire cu liderii partidelor politice.
Şeful statului a subliniat, la acea dată, că,
în România, minorităţile se bucură de
foarte multe drepturi, în timp ce în
Kosovo s-a refuzat orice recunoaştere a
acestor grupuri.
În iulie 2010, Curtea Internaţională de
Justiţie a dat un aviz consultativ cu
privire la legalitatea declaraţiei de
independenţă a Kosovo, în care aprecia
că nu a avut loc nicio "încălcare a
dreptului internaţional". Cu toate
acestea, Traian Băsescu a declarat,
inclusiv anul trecut, că poziţia ţării
noastre va rămâne neschimbată până ce
autorităţile de la Belgrad (Serbia) nu vor
cădea de acord cu cele de la Priştina
(Kosovo).
În luna februarie a acestui an, Serbia şi
Kosovo au ajuns la un acord de
cooperare regională, una dintre condiţiile
pentru ca Serbia să devină membră UE.
În ciuda acestui progres, poziţia
României în privinţa Kosovo nu s-a
schimbat. Potrivit statisticilor ONU, 85
13
de ţări au recunoscut independenţa
Kosovo, până în 1 decembrie 2011.
Sursa: Mediafax
5 aprilie
17 eurodeputaţi români au votat o
rezoluţie care cere recunoaşterea
independenţei Kosovo
Situaţie inedită în Parlamentul European.
Potrivit Gândul, 17 eurodeputaţi români
au votat o rezoluţie care îndeamnă cele
cinci state membre ale Uniunii care nu
recunosc Kosovo, inclusiv România, să
o facă. Între aceştia figura iniţial şi Elena
Băsescu, însă ea spune că totul s-a
întâmplat dintr-o defecţiune tehnică, ce a
fost corectată.
La nivel de Parlament European,
rezoluţia B7-0187/2012, care se referă la
procesul de integrare europeană a
Kosovo, a trecut cu 375 de voturi pentru,
97 împotrivă şi 76 de abţineri.
Concret, documentul este doar unul
dintre paşii pe care Priştina trebuie să îi
parcurgă până să ajungă să semneze cu
UE un Acord de Stabilizare şi Asociere.
Acest acord este, la rândul lui, o etapă
către aderarea la spaţiul comunitar. Din
cele 57 de puncte ale rezoluţiei, doar
unul atinge problema delicată a
recunoaşterii independenţei Kosovo.
Este vorba despre primul articol, în care
se notează că 22 din cele 27 de state UE
au recunoscut deja declaraţia de
independenţă a provinciei separatiste.
Restul documentului tratează reformele
întreprinse până acum de Priştina şi
problemele care încă nu şi-au găsit
rezolvare, scrie Gândul.
.
România, Spania, Grecia, Slovacia şi
Cipru sunt cele cinci ţări UE care au
refuzat în repetate rânduri să recunoască
declaraţia de independenţă a Kosovo din
2008. Prin urmare, Parlamentul
European "ar saluta recunoaşterea
acestei declaraţii de către celelalte 5 state
membre ale UE; ar saluta, de asemenea,
participarea mai activă a acestor state la
procesul de mediere între Serbia şi
Kosovo", se arată în textul rezoluţiei.
După cum se poate remarca, acestor
cinci state nu li se cere în termeni
categorici să-şi schimbe politica faţă de
provincia separatistă sârbă, dar este,
totuşi, o rezoluţie nelegislativă al cărei
prim punct vine în contradicţie cu
politica externă a României.
Pe lista eurodeputaţilor care au votat
pentru recunoașterea Kosovo se află
(înaintea eventualelor corectări ale
votului): Elena Băsescu, Victor
Boștinaru, Corina Crețu, George Sabin
Cutaș, Vasilica Viorica Dăncilă, Ion
Enciu, Petru Constantin Luhan, Monica
Luisa Macovei, Ramona Nicole
Mănescu, Rovana Plumb, Adrian
Severin, Csaba Sogor, Claudiu Ciprian
Tănăsescu, Silvia Adriana Țicău, Lazlo
Tokes, Adina Vălean, Renate Weber,
Iuliu Winkler.
Pe lista eurodeputaţilor care au votat
împotrivă îi regăsim pe Marian Jean
Marinescu, Iosif Matula, Norica Nicolai,
Rareș Lucian Niculescu, Cristian Dan
Preda,Theodor Dumitru Stolojan, Traian
Ungureanu.
14
S-au abținut eurodeputaţii Elena Oana
Antonescu, Sebastian Valentin Bodu,
Cătălin Sorin Ivan, Ioan Mircea Pașcu,
Daciana Octavia Sârbu.
Cristian Silviu Buşoi (PNL, ALDE) nu a
votat, iar George Becali (neafiliat) şi
Corneliu Vadim Tudor (neafiliat) au fost
absenţi.
În 17 februarie 2008, Adunarea din
Kosovo a declarat independenţa
provinciei, pe care a numit-o Republica
Kosovo. O zi mai târziu, Parlamentul
României a dat o hotărâre în care anunţa
că Bucureştiul nu va recunoaşte
Republica Kosovo, "pentru că nu sunt
îndeplinite condiţiile pentru
recunoaşterea noii entităţi". "Parlamentul
României subliniază că decizia
autorităţilor de la Priştina, ca şi
eventuala recunoaştere a independenţei
unilateral declarate de către alte state nu
pot fi interpretate ca un precedent pentru
alte zone şi nici drept recunoaşterea sau
garantarea drepturilor colective pentru
minorităţile naţionale", se arăta în
declaraţia legislativului ţării noastre.
Sursa: Cotidianul
5 aprilie
PNL cere Guvernului Ungureanu sa
înceteze alocarea banilor publici pe
criterii politice
Europarlamentarul PNL Ramona
Manescu a declarat, joi, într-o conferinta
de presa, ca România risca sa piarda 1,2
miliarde de euro, la finele anului 2012,
din cauza neaccesarii fondurilor
europene si a cerut Executivului sa
înceteze alocarea banilor publici pe
criterii politice. “Solicitam Guvernului
Ungureanu sa înceteze alocarea banilor
publici pe criterii politice si sa realoce
resursele bugetare catre economia reala”,
a spus Ramona Manescu, aratând ca
România are rata de absorbtie cea mai
mica din Europa în privinta accesarii
fondurilor europene, si anume 6,56% la
sfârsitul lunii martie 2012, potrivit
datelor publicate pe site-ul Ministerului
Afacerilor Europene. “Daca nu se vor
lua masurile solicitate de Comisia
Europeana, România risca sa piarda 1,2
miliarde de euro, la finele anului 2012 si
5,2 miliarde de euro, la sfârsitul anului
2013″, a mai afimat europarlamentarul
PNL.
Potrivit Ramonei Manescu, este necesara
alocarea imediata a fondurilor destinate
cofinantarii proiectelor europene pentru
Autoritatile Locale si Regionale, în
conditiile în care un numar foarte mare
de proiecte sunt blocate la nivelul
autoritatilor locale. “Guvernul a aprobat
alocarea sumei de 648,233 milioane de
lei, din Fondul de rezerva bugetara, citez
«pentru unele unitati administrativ-
teritoriale», fara a cunoaste exact suma
totala necesara finantarii, lista primarilor
care vor primii fonduri precum si
modalitatea de distribuire a acestora
catre autoritatile locale”, a spus
Manescu, apreciind ca “aceste decizii
privind cofinantarea se vor limita doar la
alocari discretionare de fonduri, pe
criterii exclusiv politice, pentru clientela
PDL. “Daca autoritatile locale vor primi
mai putini bani în 2012 sau chiar deloc,
în cazul primarilor USL, derularea
proiectelor care necesita cofinantare este
pusa sub semnul întrebarii. În aceste
15
conditii, dezvoltarea localitatilor va fi
oprita din nou, vinovat de aceasta
situatie facându-se Guvernul
Ungureanu”, a mai declarat
europarlamentarul liberal.
Potrivit acesteia, cea mai mare problema
cu care se confrunta autoritatile locale
este lipsa banilor pe care guvernul alege
sa-i aloce, exclusiv pe criterii politice si
nu conform solicitarilor facute de
primari, în baza nevoilor lor stringente
pentru a-si putea finaliza proiectele
europene. “Somez Guvernul Ungureanu
ca macar acum, în al doisprezecelea
ceas, sa ia masurile care se impun pentru
a ajuta toti primarii, indiferent de
culoarea lor politica, asigurând astfel
deblocarea unui numar cât mai mare de
proiecte europene si, implicit, a avea o
rata de absorbtie mai mare. Altfel,
autoritatile locale si implicit, românii,
risca sa piarda proiectele aflate în
derulare”, a mai spus Ramona Manescu.
Europarlamentarul PNL a prezentat si
câteva dintre solutiile USL pentru o mai
mare absorbtie a fondurilor europene,
printre acestea aflându-se relaxarea
creditarii, simplificarea legislatiei în
vederea îmbunatatirii accesului micro-
întreprinderilor si IMM-urilor la
resursele financiare europene pentru
dezvoltare si facilitarea obtinerii de
credite garantate de stat pentru
întreprinzatorii români.
Guvernul a modificat mai multe legi si a
introdus derogari de la normele actuale
pentru a avea dreptul sa aloce bani
primariilor, suspendând pe tot parcursul
acestui an regula conform careia
autoritatile locale nu pot primi bani din
Fondul de rezerva decât daca si-au redus
platile restante.
Legislatia în vigoare prevede ca
Guvernul poate acorda bani din Fondul
de rezerva numai primariilor în cazul
carora platile restante înregistrate la
sfârsitul anului anterior celui în care sunt
solicitate alocatiile sunt mai mici decât
restantele din anul precedent.
Printr-o ordonanta de urgenta adoptata în
sedinta de marti, Guvernul a decis însa
ca aceasta regula sa fie suspendata pâna
la 31 decembrie 2012 inclusiv, ceea ce
permite noi alocari similare de fonduri
pe tot parcursul acestui an. În acelasi
timp, Executivul a introdus o derogare
de la Legea finantelor publice si si-a
acordat dreptul de a putea aproba, pâna
la sfârsitul acestui an, alocari de sume
din Fondul de rezerva si pentru plata
arieratelor.
Conform Legii finantelor publice, din
Fondul de rezerva bugetara aflat la
dispozitia Guvernului pot fi alocati bani
doar pentru finantarea unor cheltuieli
urgente sau neprevazute aparute în
timpul exercitiului bugetar.
Sursa: Mediafax
5 aprilie
Ramona Mănescu: România riscă să
piardă 1,2 miliarde de euro în 2012
Comunicat de presă al europarlamentarul
PNL, Ramona Mănescu
România are rata de absorbție cea mai
mică din Europa: - 6,56% la sfârșitul
lunii martie 2012, potrivit datelor
16
publicate pe site-ul Ministerului
Afacerilor Europene.
Dacă nu se vor lua măsurile solicitate de
Comisia Europeană, România riscă să
piardă: - 1,2 miliarde de euro, la finele
anului 2012 și 5,2 miliarde de euro, la
sfârșitul anului 2013;
Teme în discuţie
1. Necesitatea alocării imediate a
fondurilor destinate co-finanțării
proiectelor europene pentru Autoritățile
Locale și Regionale
Situația Actuală :
Un număr foarte mare de proiecte sunt
blocate la nivelul autorităților locale, în
primul rând, din cauza lipsei fondurilor
necesare co-finanțării.
Comisia Europeana a acceptat reducerea
costurilor de cofinanțare pentru țara
noastră, de la 15% la 5%;
Guvernul a aprobat alocarea sumei de
648,233 milioane de lei, din Fondul de
rezervă bugetară, citez « pentru unele
unități administrativ-teritoriale » fără a
cunoaște exact suma totală necesară
finanțării, lista primarilor care vor primii
fonduri precum și modalitatea de
distribuire a acestora către autoritățile
locale.
Este clar pentru toată lumea că aceste
decizii privind co-finanțarea se vor
limita doar la alocări discreţionare de
fonduri, pe criterii exclusiv politice,
pentru clientela PDL ;
Dacă autoritățile locale vor primi mai
puțini bani în 2012 sau chiar deloc, în
cazul primarilor USL, derularea
proiectelor care necesită co-finanțare
este pusă sub semnul întrebării.
În aceste condiții, dezvoltarea
localităților va fi oprită din nou, vinovat
de această situație făcându-se Guvernul
MRU.
Cea mai mare problemă cu care se
confruntă autoritățile locale este lipsa
banilor pe care guvernul alege să-i aloce,
exclusiv pe criterii politice și nu conform
solicitărilor făcute de primari, în baza
nevoilor lor stringente pentru a-și putea
finaliza proiectele europene;
Este foarte grav faptul că distribuirea
banilor publici nu se face în funcție de
nevoile cetățenilor la nivel local și
regional ci exclusiv pe criterii politice ;
Nealocarea sumelor necesare pentru co-
finanțare sau chiar reducerea acestora, va
pune în pericol toate proiectele aflate în
derulare și implicit posibilitatea
finalizării proiectelor cu finanțare
europeană;
Somez guvernul Ungureanu ca măcar
acum, în al doisprezecelea ceas, să ia
măsurile care se impun pentru a ajuta
toți primarii indiferent de culoarea lor
politică, asigurând astfel deblocarea unui
număr cât mai mare de proiecte
europene și implicit a avea o rată de
absorbție mai mare;
Altfel, autoritățile locale și implicit,
românii, riscă să piardă proiectele aflate
în derulare.
17
Guvernul trebuie să ia măsurile care se
impun pentru a sprijinii autoritățile
locale și regionale în contractarea de
credite cu garanții de stat ;
1. Susținerea IMM-urilor
Situația Actuală:
IMM-urile au fost și continuă să fie
categoria cea mai afectată atât de criza
economică, dar mai ales de incapacitatea
guvernelor PDL de a veni cu măsuri
economice concrete în sprijinul lor;
Un număr foarte mic de IMM-uri au
acces la credite bancare - în timp ce
ponderea IMM-urilor care se finanţează
prin intermediul băncilor comerciale
ajunge la 60-70% în UE, numărul
acestora în România nu reprezintă decât
15% din total;
Lipsa facilităților fiscale care ar fi putut
să ușureze situația financiară a IMM-
urilor a dus la desființarea multora dintre
acestea;
Nu avem o legislație adecvată care să
permită utilizarea instrumentelor de
gestionare financiară deși avem la
dispoziție 3 inițiative lansate de comun
acord cu Comisia Europeană, Banca
Europeană de Investiții și alte instituții
financiare, respectiv Jasper, Jeremie și
Jessica, al căror rol este acela de a ajuta
statele membre și regiunile să instaureze
o gestionare sănătoasă și eficace a
fondurilor europene.
Jaspers are rolul de a ajuta statele
membre și regiunile să pregătească
proiecte mari, Jeremie acela de a
consolida accesul la finanțare pentru
dezvoltarea IMM-urilor, iar Jessica de a
încuraja investițiile durabile în zonele
urbane.
Cele trei iniţiative JASPER, JEREMIE şi
JESSICA sunt rezultatul parteneriatului
dintre Comisia Europeană, Banca
Europeană pentru Investiţii şi a altor
instituţii financiare internaţionale.
Statele membre trebuie să îşi exprime
interesul de a participa la aceste
iniţiative.
Pentru a înregistra o creştere economică
şi a crea noi locuri de muncă este vital ca
IMM-urile să fie susţinute, iar statele
membre care nu au înregistrat o
absorbţie foarte mare a fondurilor
europene să îşi poată, acolo unde este
cazul, reprioritiza domeniile de alocare a
banilor europeni.
Îmbunătăţirea accesului la finanţare ar fi
trebuit sa reprezinte o prioritate zero
pentru guvernele PDL pentru a asigura
creştere economică, locuri de muncă
precum si crearea şi dezvoltarea de noi
afaceri.
Peste 80% din performanțele unei
economii sunt influențate de activitatea
IMM-urilor, acestea fiind un factor cheie
de creștere economică și creare de locuri
de muncă;
Solicităm Guvernului Ungureanu să
înceteze alocarea banilor publici pe
criterii politice și să realoce resursele
bugetare către economia reală.
18
Soluțiile USL:
Relaxarea creditării, corelată și cu alte
măsuri economice, pentru o mai bună
funcționare a afacerilor;
Simplificarea legislației în vederea
îmbunătăţirii accesului micro-
întreprinderilor şi IMM-urilor la
resursele financiare europene pentru
dezvoltare;
Facilitarea obținerii de credite garantate
de stat pentru întreprinzătorii români ;
Măsuri care vizează creșterea
capitalizării de garanții pentru IMM-uri;
Bonificații la dobânzi pentru a avea
dobânzi mai mici;
Reducerea CAS-ului cu 5%;
Revenirea TVA-ului la 19%;
Transpunerea cât mai rapid posibil a
directivei europene privindcombaterea
întârzierii efectuării plăţilor în cazul
tranzacţiilor comerciale deoarece este
foarte utilă atât IMM-urilor cât și
beneficiarilor, în general.
2. Negocierile privind viitorul Pachet
legislativ (2014 – 2020)
Doresc să semnalez, faptul că Executivul
actual nu a prezentat public prioritățile
strategice naționale pentru viitoarea
perioadă de programare (2014-2020)
pentru a fi supuse consultării publice.
Și asta în condițiile în care deciziile
privind viitorul Pachet legislativ vor
afecta țara noastră până în anul 2020.
Este foarte grav că avem un guvern care
nu consideră necesar să discutam acest
subiect, public, și prin urmare există un
mare risc să constatăm la finalul acestui
an, faptul că prioritățile de dezvoltare
naționale agreate exclusiv de acest
guvern și reprezentanții Comisiei
Europene, nu au nici o legătură cu
nevoile reale ale românilor.
Nu a existat niciodată o preocupare la
nivelul guvernărilor PDL-UDMR-UNPR
de a dezvolta un mecanism de consultare
şi dialog cu autorităţile publice locale;
Consultarea autorităţilor publice locale
în ceea ce privește adoptarea deciziilor
care le afectează în mod direct
reprezintă, în primul rând, o obligaţie
legală, de bun-simț a oricărui guvern
care se dorește european; Nu este cazul
țării noastre, din păcate ;
În calitate de coordonator al liberalilor
europeni în Comisia pentru Dezvoltare
Regionala a PE, am lansat deja o
Platformă de consultare publică pe site-
ul meu (www.ramonamanescu.ro/blog)
pe marginea viitorului Pachet legislativ
astfel încât atunci când vom veni la
guvernare, și vom avea la îndemână
pârghiile decizionale, în baza
propunerilor și problemelor semnalate de
cetățeni sau autoritățile locale și
regionale, vom lua măsurile care se
impun pentru ca problemele și nevoile
acestora să se regăsească în prioritățile și
documentele strategice naționale;
19
Negocierile oficiale cu reprezentanții
Comisiei Europene privind definitivarea
documentelor de programare vor
continua până la sfârșitul anului 2013 ;
Ramona MĂNESCU
Coordonator ALDE în Comisia pentru
Dezvoltare Regională a PE
Sursa: Cotidianul
5 aprilie
Renate Weber: Sunt multe
coincidenţe în cazul
Borbely!
Sunt multe coincidenţe în
cazul demisiei lui Laszlo
Borbely. Iată cum
comentează la RFI
europarlamentarul PNL,
Renate Weber, demisia ministrului
Mediului. Ea spune că a existat o formă
de presiune asupra ministerului de care
depinde soarta unor proiecte
controversate, precum Roşia Montană
sau gazele de şist. "S-ar putea să asistăm
la afectarea gravă a unor cariere
politice", mai declară Weber.
Reporter: Cum priviţi demisia
ministrului Mediului, Laszlo Borbely?
Renate Weber: Cu destul de multă
reticenţă. Eu nu o să mă arunc, aşa cum
probabil ar face alţii, care ar spune că e o
dovadă a totalei independenţe a justiţiei.
Am mai avut nişte cazuri de miniştri
care tot aşa au fost obligaţi să renunţe la
funcţiile lor, pentru ca după aceea să se
obţină nişte achitări în instanţă. Am mai
avut zilele trecute iarăşi o achitare mai
mult decât spectaculoasă într-un alt
dosar instrumentat de DNA timp de
câţiva ani de zile, cel legat de
transferurile din fotbal. Pentru mine nu
înseamnă neapărat că cineva este vinovat
şi s-ar putea într-adevăr să asistăm şi la
afectarea gravă a unor cariere politice.
Sigur, pe de altă parte, cred că demisia
lui Laszlo Borbely este un gest firesc,
pentru că nici nu poţi să fii într-o funcţie
publică, expunându-te în acelaşi timp
unei anchete
penale şi unor
critici care
firesc ar fi
urmat, dacă ar
fi rămas în
funcţie.
Rep.: Ce
credeţi că se
va întâmpla cu
proiectul controversat de la Roşia
Montană? Avizul urma să fie dat sau nu
de Ministerul Mediului.
R.W.: În ce priveşte Roşia Montană,
sper să se pună un punct final după
decizia de astăzi a Curţii de Apel Alba
Iulia, care practic anulează planurile de
urbanism aferente minei de aur propuse
la Roşia Montană şi votate de Consiliul
Local Roşia Montană. Eu mă gândesc că
în urma acestei decizii, nici nu se mai
poate da vreo aprobare de mediu. Pe de
altă parte, însă, eu nu pot să nu mă
gândesc la declaraţiile de acum câteva
zile ale domnului ministru Borbely în
legătură cu un alt proiect care are
consecinţe de mediu foarte serioase, mă
refer la exploatarea gazelor de şist şi
acolo domnul ministru Borbely spusese
20
că până nu e convins că nu se va afecta
nici mediul şi nici nu va avea consecinţe
cu privire la falia aceasta, care putea să
fie afectată şi care ţine de zona noastră
de cutremure din Vrancea, falia
seismică, deci până nu va fi convins, nu
va da acest lucru. Mai promisese şi că va
solicita desecretizarea acestui contract.
Deci sunt coincidenţe la mijloc… Sigur
că e plăcut să ne gândim că sunt doar
coincidenţe, dar nu ştiu dacă nu e şi ceva
în spatele acestor coincidenţe…
Rep.: Credeţi că se va schimba ceva în
privinţa acestor proiecte controversate,
după numirea unui nou ministru sau
contează şi persoana pusă în funcţie?
R.W.: Contează foarte mult persoana
pusă în funcţie, în opinia mea. Cu cât o
persoană este mai competentă
profesional, cu atât mai mult va susţine o
anumită poziţie. Contează şi cât de
puternică din punct de vedere politic este
acea persoană (…). Eu sper să nu se
grăbească prim-ministrul şi să ia acum
decizii în numele Ministerului Mediului
pe acest mandat interimar, pe care şi l-a
asumat în mod firesc!
Rep.: Spuneţi că şi persoana contează,
dar decizia în privinţa acestor proiecte
controversate, gazele de şist, Roşia
Montană, nu este tot politică până la
urmă?
R.W.: Ba da, dar uitaţi că până acum,
deşi decizia e una politică, în diferite
feluri, cumva, lucrurile, cel puţin în ceea
ce priveşte Roşia Montană au fost
temporizate, au fost cumva ţinute sub
control. Nu avem acel aviz de mediu dat
şi nici nu cred că mai poate fi luat în
discuţie de aici încolo. Şi atunci, sigur că
da, vedeţi că şi în această bătălie politică
există puncte de vedere diferite, aş putea
spune chiar presiuni diferite, pe care le
resimt în mod diferit partenerii din
coaliţia de guvernare. Cred că asupra
UDMR-ului s-au exercitat, haideţi să nu
spunem presiuni, dar în orice caz a fost o
activitate de lobby ca UDMR-ul să nu
gireze proiectul de la Roşia Montană şi
se pare că au fost mai sensibili decât
pedeliştii, care au susţinut proiectul, ca
să nu mai vorbesc de preşedintele
României, care a devenit lobbistul
numărul unu în acest proiect.
Sursa: RFI România
6 aprilie
Renate Weber, la TVR Info: De data
aceasta motiunea de cenzura a USL
are sanse sa treaca
Motiunea de cenzura la adresa
Guvernului Ungureanu, pe care USL o
va depune pe 17 aprilie, are toate sansele
sa treaca, a declarat vineri, la TVR Info,
europarlamentarul liberal Renate Weber.
Ea a admis totodata ca USL are nevoie
de voturi din partea PDL-UNPR-UDMR
la aceasta motiune. "De data aceasta,
motiunea are sanse sa treaca, este o
motiune complexa, initial a fost doar pe
chestiunea de la UMF Targu Mures, dar
dupa aceea s-au adaugat si privatizarea
Cupru Min si gazele de sist; cred ca intr-
adevar s-ar putea sa fie o surpriza".
USL va depune, pe 17 aprilie, o motiune
de cenzura pentru destituirea Guvernului
condus Mihai Razvan Ungureanu, a
21
anuntat, luni, presedintele PSD, Victor
Ponta.
Opozitia il acuza pe Mihai Razvan
Ungurean
u ca a
cedat in
fata
UDMR
privind
infiintare
a unei
facultati
in limba
maghiara
la Targu Mures si ca a vandut toata
rezerva de cupru a Romaniei ca sa lea
dea primarilor PDL, UDMR si UNPR
pentru "mita electorala", in prag de
campanie.
Sursa: Hotnews
6 aprilie
Norica Nicolai: Băsescu doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
USL
"Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de
a modifica agenda Congresului PNL este
un tip de atitudine care doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
USL-ului, introducând un element de
dezbatere la care Uniunea a răspuns
deja, în legătură cu modificarea
Constituţiei", a spus europarlamentarul
PNL. Potrivit Noricăi Nicolai, scăderea
numărului de parlamentari se poate
realiza prin lege. "Dacă preşedintele
doreşte, poate să ceară PDL să voteze
legea privind numărul maxim de 300 de
deputaţi şi senatori. Acest lucru se
realizează prin lege. În rest, ceea ce
spune preşedintele nu are nicio
semnificaţie", a precizat vicepreşedintele
PNL. Referitor la afirmaţia şefului
statului, potrivit căreia este gata să
demisioneze, în schimbul
susţinerii revizuirii Constituţiei de
către opoziţie, Norica Nicolai a
spus că nu crede în acest tip de
promisiune. "Am mai spus-o
public, preşedintele Traian
Băsescu a mai demisionat o dată
cinci minute, a doua oară cred că
trebuie să se gândească mai mult",
a comentat aceasta
Sursa: Stirimuntenia.ro
6 aprilie
Traian Basescu, dispus sa demisioneze
- vezi reactii
Scrisoarea trimisa de presedintele Traian
Basescu celor trei presedinti ai USL, in
care se declara dispus sa renunte la doi
ani de mandat in schimbul respectarii
rezultatelor referendumului din 2009, a
starnit o serie de reactii.
Liderul PNL, Crin Antonescu, considera
ca propunerea este o diversiune, aruncata
inaintea Congresului USL pe care
Opozitia il pregateste pentru acest
weekend: "Nu comentez acum
diversiunile presedintelui! Maine
(sambata - n. red) avem un congres
important!".
Presedintele PSD, Victor Ponta, a spus,
ironic, ca si cum n-ar fi inteles intrebarea
reporterilor: "Si-a dat demisia? Foarte
22
bine". Apoi a revenit: "Sa isi dea
demisia, spre binele poporului!".
La randul sau, presedintele PC, Daniel
Constantin, crede ca totul este o
diversiune a presedintelui si ca "nu il
mai crede de mult timp". Intrebat daca
nu crede in sinceritatea propunerii
sefului statului, Constantin a raspuns cu
o intrebare: "Dumneavoastra il mai
credeti?".
PSD: O noua diversiune a lui Basescu
Potrivit senatorului PSD Lia Olguta
Vasilescu, seful statului nu vrea decat sa
distraga atentia de la Congresul USL, de
sambata, si de la privatizarea Cupru Min.
Basescu, dispus sa demisioneze: Vezi ce
le scrie liderilor USL
"Traian Basescu incearca sa distraga
atentia de la Congresul USL si de la
privatizarea Cupru Min. Sper ca cei trei
lideri ai USL sa aiba destula inteligenta
si sa nu faca prea multe declaratii
referitor la scrisoarea lui Traian
Basescu", a declarat Lia Olguta
Vasilescu, vineri seara, in cadrul unei
emisiuni difuzate de Antena 3.
Senatorul PSD a adaugat ca Opozitia nu
are nevoie ca Traian Basescu sa-si dea
demisia pentru ca o sa fie suspendat:
"Noi n-avem nevoie ca Traian Basescu
sa-si dea demisia pentru o sa-l
suspendam. O sa-l trimitem la topor,
acolo unde ii este locul".
De aceeasi parere este si senatorul PSD
Alexandru Athanasiu, potrivit caruia
scrisoare trimisia celor trei presedinti ai
USL este o noua diversiune a lui Traian
Basescu.
"In acest moment USL trebuie sa se
preocupe de doua lucruri: sa arate foarte
clar care este alternativa de guvernare la
prapadul pe care in aceste zile si ore si
minute l-a facut PDL la guvernare si sa
ignore cu eleganta si politete un gest al
lui Traian Basescu care incearca sa faca
un smen pe ulite(...) E o incercare
disperata de a salva PDL", a comentat
Athanasiu, vineri seara, la Realitatea TV.
PNL: Cine mai crede in pacalelile lui
Basescu?
Din tabara PNL, europarlamentarul
Renate Weber a comentat ca nimeni nu
poate sa mai cada in capcana
presedintelui Romaniei.
"Nimeni nu mai poata sa cada in capcana
presedintelui Romaniei. Uitati-va cum
sunt formulati termenii: revizuirea
Constitutiei sa se petreaca pana in
alegerile locale(...) Adica sa nu avem
timp sa dezbatem nimic, sa facem pe
genunchi o revizuire, ca el sa poata sa
intre in campanie pentru referendum.
Cine mai crede in pacalelile
presedintelui?", a declarat Renate Weber
la TVR Info.
PDL: Presedintele le-a aratat romanilor
cine vrea reviziuirea Constitutiei si cine
nu
Pe de alta parte, deputatul PDL Alin
Popoviciu este convins ca, prin
scrisoarea trimisa USL, presedintele
Traian Basescu le-a aratat romanilor cine
vrea revizuirea Constitutiei si cine nu.
23
"Sunt convins ca prin aceasta scrisoare
presedintele nu a facut decat sa le arate
romanilor cine isi doreste revizuirea
Constitutiei si cine nu", a declarat
deputatul PDL la Realitatea TV,
adaugand ca demisia presedintelui in
niciun caz nu ar ajuta partidul in
campanie, dimpotriva.
In opinia vicepresedintelui PDL Traian
Igas, seful statului "isi pune mandatul la
bataie" pentru o Constitutie moderna,
ceea ce arata ca intelege foarte bine ce
inseamna modernizarea statului roman,
insa liderii USL nu vor intelege acest
lucru.
"Faptul ca presedintele isi pune
mandatul la bataie pentru a avea o
Constitutie moderna arata ca intelege
foarte bine ce inseamna modernizarea
statului roman. Sunt convins ca nu a
aruncat o vorba in vant, pentru ca
cuvantul dat si l-a respectat cu strictete
de fiecare data", a explicat Igas, citat de
agentia de presa Mediafax.
Fostul ministru al Internelor si-a
exprimat insa temerea ca liderii USL nu
vor intelege nici de aceasta data
necesitatea modificarii Constitutiei.
Cristian Preda: Traian Basescu le-a
stricat nunta liderilor USL
In opinia europarlamentarului Cristian
Preda, proaspat exclus din PDL, Traian
Basescu le-a stricat "nunta" liderilor
USL: "Propunerea formulata de
presedinte strica nunta pe care o pun la
cale de multa vreme partidele din USL.
E o nunta bizara: cu trei miri si o singura
promisiune, adica debarcarea lui
Basescu. Uselistii se pregateau sa
transmita publicului un mesaj de unitate,
dar lipsit de orice alt continut politic".
"Daca Ponta & satelitii sai nu vor da
toate raspunsurile asteptate (spunand de
pilda ca-i intereseaza doar cea de-a patra
intrebare a lui Basescu) sau daca vor
recurge la practica diminuarii prin
insulta a sefului statului, lansarea
electorala a USL va avea un aer foarte
trist. Candidatii urcati pe scena vor
semana cu niste nuntasi obositi, care
danseaza desi nu aud nicio muzica. De
fapt, muzica nu s-a oprit niciodata", scrie
Cristian Preda pe blogul personal.
Sursa: Ziare.com
6 aprilie
Renate Weber: Cine mai crede în
păcălelile Preşedintelui?
Scrisoarea trimisă de către preşedintele
Traian Băsescu în care anunţă că este
dispus să demisioneze dacă opoziţia va
accepta revizuirea Constituţiei conform
referendumului din noiembrie 2009, nu
i-a convins pe reprezentanţii opoziţiei.
Aceştia cataloghează intenţiile şefului
statului ca fiind capcane menite să
schimbe agenda publică.
24
Renate Weber crede că avem de a face
cu o capcană a şefului statului, care vrea
să se implice astfel în campania
electorală pentru alegerile locale şi
spune că nimeni nu mai poate să cadă în
capcana lui Traian Băsescu. "Cine mai
crede în păcălelile Preşedintelui?" a
întrebat retoric europarlamentarul PNL
în emisiunea Foc Încrucişat de la TVR
Info.
Scrisoarea Preşedintelui, trimisă liderilor
USL Victor Ponta, Crin Antonescu şi
Daniel Constantin vine în contextul în
care sâmbătă urmează să aibă loc
congresul extraordinar al Uniunii Social
Liberale.
Sursa: TVR
6 aprilie
Norica Nicolai: Băsescu doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
USL
Europarlamentarul PNL Norica Nicolai a
declarat, vineri, pentru Mediafax, că,
prin scrisoarea trimisă liderilor USL,
preşedintele Traian Băsescu doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
opoziţiei.
"Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de
a modifica agenda Congresului PNL este
un tip de atitudine care doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
USL-ului, introducând un element de
dezbatere la care Uniunea a răspuns
deja, în legătură cu modificarea
Constituţiei", a spus europarlamentarul
PNL.
Potrivit Noricăi Nicolai, scăderea
numărului de parlamentari se poate
realiza prin lege.
"Dacă preşedintele doreşte, poate să
ceară PDL să voteze legea privind
numărul maxim de 300 de deputaţi şi
senatori. Acest lucru se realizează prin
lege. În rest, ceea ce spune preşedintele
nu are nicio semnificaţie", a precizat
vicepreşedintele PNL.
Referitor la afirmaţia şefului statului,
potrivit căreia este gata să demisioneze,
în schimbul susţinerii revizuirii
Constituţiei de către opoziţie, Norica
Nicolai a spus că nu crede în acest tip de
promisiune.
"Am mai spus-o public, preşedintele
Traian Băsescu a mai demisionat o dată
cinci minute, a doua oară cred că trebuie
să se gândească mai mult", a comentat
aceasta.
Sursa: Realitatea
6 aprilie
Europarlamentarul PNL Norica
Nicolai crede ca prin scrisoarea
trimisa liderilor USL, presedintele
25
Traian Basescu doreste sa anuleze
vizibilitatea publica si forta opozitiei
Vicepresedintele PDL Traian Igas
sustine ca avem nevoie de o noua
Constitutie care sa se plieze pe situatia
actuala din Romania, iar Cristian Preda
scrie pe blogul sau ca p resedintele ii
obliga pe cei din opozitie sa se pronunte
in patru chestiuni esentiale, care vizeaza
aspecte ale regimului, dar si optiuni
strategice.
Europarlamentarul PNL Norica Nicolai a
declarat, vineri, pentru Mediafax, că,
prin scrisoarea trimisă liderilor USL,
preşedintele Traian Băsescu doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
opoziţiei.
"Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de
a modifica agenda Congresului PNL este
un tip de atitudine care doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
USL-ului, introducând un element de
dezbatere la care Uniunea a răspuns
deja, în legătură cu modificarea
Constituţiei", a spus europarlamentarul
PNL.
Vicepresedintele PDL Traian Igas a
declarat pentru Agerpres, vineri seara, ca
propunerea facuta de presedintele
Romaniei liderilor USL de a demisiona
in schimbul implicarii parlamentarilor
opozitiei in ducerea la bun sfarsit a
procedurii parlamentare de revizuire a
Constitutiei demonstreaza ca pentru
seful statului conteaza mai putin
mandatul pe care-l exercita si il
intereseaza mai mult sa lase in urma sa o
Romanie cu o perspectiva mai buna.
'Este clar ca avem nevoie de modificarea
Constitutiei, avem nevoie de o noua
Constitutie care sa se plieze pe situatia
actuala din Romania. Presedintele
Romaniei si Partidul Democrat Liberal
au sustinut in permanenta ca avem
nevoie de revizuirea Constitutiei.
Presedintele Romaniei intelege ca nu
putem sa avem un stat modern fara o
Constitutie moderna. In dorinta de a
vedea lucrurile duse la bun sfarsit in
directia buna pentru Romania este dispus
la a renunta la o parte din mandatul
domniei sale tocmai pentru a avea o
Romanie moderna', a declarat
vicepresedintele PDL.
Cristian Preda a comentat pe blogul sau
anuntul facut de Traian Basescu ca va
demisiona "in timp util" din functie
astfel incat alegerile legislative din
noiembrie 2012 sa se desfasoare
simultan cu alegerile prezidentiale, daca
USL accepta trei conditii legate de
referendumul din 2009, reducerea
mandatului presedintelui si referendum
pentru aprobarea noii constitutii la
alegerile locale.
26
"Propunerea formulata de presedinte
strica nunta pe care o pun la cale de
multa vreme partidele din USL. E o
nunta bizara: cu trei miri si o singura
promisiune, adica debarcarea lui
Basescu. Uselistii se pregateau sa
transmita publicului un mesaj de unitate,
dar lipsit de orice alt continut politic",
scrie Preda.
Acesta sustine ca USL-ul va fi obligat
acum sa se pronunte in patru chestiuni
esentiale, care vizeaza aspecte ale
regimului, dar si optiuni strategice:
1. trecerea la unicameralul cu 300 de
alesi vizeaza relatia cu cetateanul, fiind
vorba despre punerea in aplicare a
rezultatului celor doua consultari
referendare din 2009;
2. participarea la revizuire inseamna
renuntarea la boicotul inceput acum
cateva luni;
3. organizarea unui nou referendum pe
10 iunie, in ziua in care se tin alegerile
locale, prelungeste o traditie inceputa cu
referendumul din noiembrie 2007, cand
a avut loc primul scrutin pentru PE, si
continuata cu consultarea din ziua
primului tur al prezidentialelor din 2009,
dar ar fi si ceva nou, fiind vorba despre
un referendum de validare, nu despre
unul consultativ;
4. sacrificarea a doi ani de mandat,
pentru a reveni la dispozitivul politico-
electoral din perioada 1990-2004.
Sursa: Hotnews
6 aprilie
Norica Nicolai, vicepreşedinte PNL:
Băsescu doreşte să anuleze
vizibilitatea publică şi forţa USL-ului
Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai a
declarat vineri că, prin scrisoarea trimisă
liderilor USL privind demisia
condiţionată de revizuirea Constituţiei,
preşedintele Traian Băsescu doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
opoziţiei, informează Mediafax.
"Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de
a modifica agenda Congresului PNL este
un tip de atitudine care doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
USL-ului, introducând un element de
dezbatere la care Uniunea a răspuns
deja, în legătură cu modificarea
Constituţiei", a spus europarlamentarul
PNL.
Potrivit Noricăi Nicolai, scăderea
numărului de parlamentari se poate
realiza prin lege.
"Dacă preşedintele doreşte, poate să
ceară PDL să voteze legea privind
numărul maxim de 300 de deputaţi şi
senatori. Acest lucru se realizează prin
lege. În rest, ceea ce spune preşedintele
nu are nicio semnificaţie", a precizat
vicepreşedintele PNL.
Referitor la afirmaţia şefului statului,
potrivit căreia este gata să demisioneze,
în schimbul susţinerii revizuirii
Constituţiei de către opoziţie, Norica
Nicolai a spus că nu crede în acest tip de
promisiune.
"Am mai spus-o public, preşedintele
Traian Băsescu a mai demisionat o dată
cinci minute, a doua oară cred că trebuie
să se gândească mai mult", a comentat
aceasta.
27
Preşedintele Traian Băsescu a trimis
vineri seară o scrisoare către USL în
care a precizat că este dispus să
demisioneze dacă parlamentarii opoziţiei
sunt dispuşi să accepte modificarea
Constituţiei.
Sursa: Antena 3
6 aprilie
Norica Nicolai: Băsescu doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
USL
Europarlamentarul PNL Norica Nicolai
crede că, prin scrisoarea trimisă liderilor
USL, preşedintele Traian Băsescu
doreşte să anuleze vizibilitatea publică şi
forţa opoziţiei, potrivit Mediafax.
"Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de
a modifica agenda Congresului PNL este
un tip de atitudine care doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
USL-ului, introducân un element de
dezbatere la care Uniunea a răspuns
deja, în legătură cu modificarea
Constituţiei", a spus europarlamentarul
PNL.
Potrivit Noricăi Nicolai, scăderea
numărului de parlamentari se poate
realiza prin lege.
"Dacă preşedintele doreşte, poate să
ceară PDL să voteze legea privind
numărul maxim de 300 de deputaţi şi
senatori. Acest lucru se realizează prin
lege. În rest, ceea ce spune preşedintele
nu are nicio semnificaţie", a precizat
vicepreşedintele PNL.
Referitor la afirmaţia şefului statului,
potrivit căreia este gata să demisioneze,
în schimbul susţinerii revizuirii
Constituţiei de către opoziţie, Norica
Nicolai a spus că nu crede în acest tip de
promisiune.
"Am mai spus-o public, preşedintele
Traian Băsescu a mai demisionat o dată
cinci minute, a doua oară cred că trebuie
să se gândească mai mult", a comentat
aceasta.
Sursa: România Liberă
6 aprilie
"Le-a stricat nunta". Cum
reacţionează politicienii la oferta lui
Băsescu de a demisiona
Fie că sunt de la putere sau din opoziţie,
politicenii nu par convinşi că liderii USL
vor accepta propunerea preşedintelui
Traian Băsescu de a demisiona cu doi
ani înainte de expirarea mandatului, dacă
opoziţia este de acord cu revizuirea
Constituţiei.
28
De la neîncredere în cuvântul
preşedintelui la imposibilitatea tehnică
de a revizui Constituţia în timp util
pentru alegerile din noiembrie - acestea
au fost primele reacţii ale membrilor
USL la scrisoarea trimisă de preşedintele
Băsescu liderilor opoziţiei în ajunul
congresului USL.
"În cazul în care veţi accepta revizuirea
Constituţiei aşa cum ea a fost cerută prin
referendumul din noiembrie 2009, dar şi
propunerea mea de reducere a
mandatului preşedintelui la 4 ani, vă
garantez că în timp util voi demisiona
din funcţia de preşedinte al României,
astfel încât alegerile legislative din
noiembrie 2012 să se desfăşoare
simultan cu alegerile prezidenţiale", le-a
scris liderilor USL.
Reacţiile din ambele tabere politice nu
au întârziat să apară. În schimb, cei trei
destinatari ai scrisorii - preşedintele PSD
Victor Ponta, preşedintele PNL Crin
Antonescu şi preşedintele PC Daniel
Constantin, au preferat să nu facă nici un
comentariu înainte de congres.
Norica Nicolai: Băsescu a mai
demisionat o dată cinci minute
Europarlamentarul PNL Norica Nicolai
spune că nu se poate baza pe
promisiunile preşedintelui, în condiţiile
în care acesta a mai spus în trecut că va
demisiona, dar nu a făcut acest lucru.
"Am mai spus-o public, preşedintele
Traian Băsescu a mai demisionat o dată
cinci minute, a doua oară cred că trebuie
să se gândească mai mult", a spus
Nicolai, citată de Mediafax.
"Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de
a modifica agenda Congresului PNL este
un tip de atitudine care doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
USL-ului, introducând un element de
dezbatere la care Uniunea a răspuns
deja, în legătură cu modificarea
Constituţiei", a spus europarlamentarul
PNL.
Potrivit Noricăi Nicolai, scăderea
numărului de parlamentari se poate
realiza prin lege.
Citeşte şi Băsescu îşi anunţă demisia în
noiembrie 2012. Vezi ce condiţii pune
USL-ului
"Dacă preşedintele doreşte, poate să
ceară PDL să voteze legea privind
numărul maxim de 300 de deputaţi şi
senatori. Acest lucru se realizează prin
lege. În rest, ceea ce spune preşedintele
nu are nicio semnificaţie", a precizat
vicepreşedintele PNL.
Cristian Preda: O nuntă cu trei miri şi o
singură promisiune
Europarlamentarul Cristian Preda a scris
pe blogul său că propunerea
preşedintelui "le-a stricat nunta" liderilor
USL.
"Traian Băsescu le-a scris liderilor USL
că e gata să demisioneze la vreme pentru
ca alegerile prezidenţiale şi legislative de
anul acesta să se ţină simultan. Condiţia?
Participarea USL la revizuirea
Constituţiei, punând în aplicare
rezultatele de la referendumul din 2009,
plus reducerea mandatului de preşedinte
la 4 ani. Validarea unei eventuale
29
revizuiri ar urma să aibă loc pe 10 iunie.
Propunerea formulată de preşedinte
strică nunta pe care o pun la cale de
multă vreme partidele din USL. O nuntă
cu trei miri şi o singură promisiune:
debarcarea lui Băsescu. Useliştii se
pregăteau să transmită publicului un
mesaj de unitate, dar lipsit de orice alt
conţinut politic", scrie Preda, propus
pentru excludere din PDL.
Traian Igaş: USL nu va înţelege
Vicepreşedintele PDL Traian Igaş a
declarat, vineri, că preşedintele Traian
Băsescu "îşi pune mandatul la bătaie"
pentru o Constituţie modernă, ceea ce
arată că înţelege foarte bine ce înseamnă
modernizarea statului român, însă liderii
USL nu vor înţelege acest lucru.
"Sunt convins că nu a aruncat o vorbă în
vânt, pentru că cuvântul dat şi l-a
respectat cu stricteţe de fiecare dată",
spune Igaş.
Pe de altă parte, fostul ministru adaugă
că îi este teamă că liderii USL nu vor
înţelege nici de această dată necesitatea
modificării Constituţiei.
Cristian Diaconescu: Opoziţia nu va
accepta
Ministrul de Externe Cristian
Diaconescu nu crede că Opoziţia va
accepta revizuirea Constituţiei în viitorul
apropiat.
"Un astfel de demers privind reviziuirea
Constituţiei presupune, pe termen, lung,
cel puţin şase luni, un an, un consens
politic", a declarat Diaconescu la B1
TV.
"Indiferent de miza în joc, indiferent cât
de mult şi-ar dori, şi îşi doresc foarte
mult să îl scoată pe Traian Băsescu din
joc, nu cred că vor fi gata să îşi asume
un consens politic de dialog general"
consideră ministrul de Externe.
Sursa: România Liberă
6 aprilie
Reacţiile politicienilor la propunerea
lui Băsescu către liderii USL
Şeful statului cere liderilor USL ca
opoziţia să participe la discuţiile privind
revizuirea Constituţiei, astfel încât
mandatul prezidenţial să fie de patru ani,
iar referendumul de validare să aibă loc
la locale, garantând că va demisiona în
timp util pentru ca în noiembrie să fie şi
prezidenţiale.
"Faptul că preşedintele îşi pune
mandatul la bătaie pentru a avea o
Constituţie modernă arată că înţelege
foarte bine ce înseamnă modernizarea
statului român. Sunt convins că nu a
aruncat o vorbă în vânt, pentru că
cuvântul dat şi l-a respectat cu stricteţe
de fiecare dată", a precizat, pentru
MEDIAFAX, Traian Igaş, în legătură cu
scrisoarea adresată de şeful statului
liderilor USL.
Igaş a spus că revizuirea Constituţiei
trebuie făcută într-un termen cât mai
scurt deoarece "este nevoie de o
Constituţie nouă, modernă, care să se
adapteze anului 2012".
El a adăugat că preşedintele înţelege
foarte bine acest lucru, la fel şi o parte
30
dintre oamenii politici, în special din
zona PDL.
Traian Igaş a spus, însă, că îi este teamă
că liderii USL nu vor înţelege nici de
această dată necesitatea modificării
Constituţiei.
"Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de
a modifica agenda Congresului PNL este
un tip de atitudine care doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
USL-ului, introducând un element de
dezbatere la care Uniunea a răspuns
deja, în legătură cu modificarea
Constituţiei", a spus europarlamentarul
PNL.
Potrivit Noricăi Nicolai, scăderea
numărului de parlamentari se poate
realiza prin lege.
"Dacă preşedintele doreşte, poate să
ceară PDL să voteze legea privind
numărul maxim de 300 de deputaţi şi
senatori. Acest lucru se realizează prin
lege. În rest, ceea ce spune preşedintele
nu are nicio semnificaţie", a precizat
vicepreşedintele PNL.
Referitor la afirmaţia şefului statului,
potrivit căreia este gata să demisioneze,
în schimbul susţinerii revizuirii
Constituţiei de către opoziţie, Norica
Nicolai a spus că nu crede în acest tip de
promisiune.
"Am mai spus-o public, preşedintele
Traian Băsescu a mai demisionat o dată
cinci minute, a doua oară cred că trebuie
să se gândească mai mult", a comentat
aceasta.
"Le-a stricat nunta. Traian Băsescu le-a
scris liderilor USL că e gata să
demisioneze la vreme pentru ca alegerile
prezidenţiale şi legislative de anul acesta
să se ţină simultan. Condiţia?
Participarea USL la revizuirea
Constituţiei, punând în aplicare
rezultatele de la referendumul din 2009,
plus reducerea mandatului de preşedinte
la 4 ani. Validarea unei eventuale
revizuiri ar urma să aibă loc pe 10 iunie.
Propunerea formulată de preşedinte
strică nunta pe care o pun la cale de
multă vreme partidele din USL. O nuntă
cu trei miri şi o singură promisiune:
debarcarea lui Băsescu. Useliştii se
pregăteau să transmită publicului un
mesaj de unitate, dar lipsit de orice alt
conţinut politic", scrie Preda.
Potrivit acestuia, preşedintele Băsescu îi
"obligă" pe liderii USL să se pronunţe
"în patru chestiuni esenţiale, care
vizează aspecte ale regimului, dar şi
opţiuni strategice": "1. trecerea la
unicameralul cu 300 de aleşi vizează
relaţia cu cetăţeanul, fiind vorba despre
punerea în aplicare a rezultatului celor
două consultări referendare din 2009; 2.
participarea la revizuire înseamnă
renunţarea la boicotul început acum
câteva luni; 3. organizarea unui nou
referendum pe 10 iunie, în ziua în care
se ţin alegerile locale, prelungeşte o
tradiţie începută cu referendumul din
noiembrie 2007, când a avut loc primul
scrutin pentru PE, şi continuată cu
consultarea din ziua primului tur al
prezidenţialelor din 2009, dar ar fi şi
ceva nou, fiind vorba despre un
referendum de validare, nu despre unul
consultativ;
4. sacrificarea a doi ani de mandat,
pentru a reveni la dispozitivul politico-
electoral din perioada 1990-2004".
31
Preda precizează că Traian Băsescu a
mai propus fiecare dintre aceste patru
lucruri.
"Acum le-a pus împreună, obligând USL
să dea tot atâtea răspunsuri. Vrea USL să
urmeze orientarea dată de voinţa
cetăţenilor? Participă la legislativ sau
chiuleşte? Acceptă nu consultarea
referendară, ci o schimbare a
Constituţiei? Vrea cineva - Crin
Antonescu, în special - să intre în cursa
prezidenţială cu doi ani mai devreme?
Dacă Ponta & sateliţii săi nu vor da toate
răspunsurile aşteptate (spunând de pildă
că-i interesează doar cea de-a patra
întrebare a lui Băsescu) sau dacă vor
recurge la practica diminuării prin
insultă a şefului statului, lansarea
electorală a USL va avea un aer foarte
trist. Candidaţii urcaţi pe scenă vor
semăna cu nişte nuntaşi obosiţi, care
dansează deşi nu aud nicio muzică. De
fapt, muzica nu s-a oprit niciodată", scrie
Preda.
Sursa: Mediafax
7 aprilie
Norica Nicolai: Băsescu doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
USL-ului
Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai
consideră că, prin scrisoarea trimisă
liderilor USL privind demisia
condiţionată de revizuirea Constituţiei,
Traian Băsescu doreşte să anuleze
vizibilitatea publică şi forţa opoziţie.
"Scrisoarea preşedintelui şi încercarea de
a modifica agenda Congresului PNL este
un tip de atitudine care doreşte să
anuleze vizibilitatea publică şi forţa
USL-ului, introducând un element de
dezbatere la care Uniunea a răspuns
deja, în legătură cu modificarea
Constituţiei", a spus europarlamentarul
PNL pentru Mediafax.
Potrivit Noricăi Nicolai, scăderea
numărului de parlamentari se poate
realiza prin lege.
"Dacă preşedintele doreşte, poate să
ceară PDL să voteze legea privind
numărul maxim de 300 de deputaţi şi
senatori. Acest lucru se realizează prin
lege. În rest, ceea ce spune preşedintele
nu are nicio semnificaţie", a precizat
vicepreşedintele PNL.
Referitor la afirmaţia lui Băsescu,
potrivit căreia este gata să demisioneze,
în schimbul susţinerii revizuirii
Constituţiei de către opoziţie, Norica
Nicolai a spus că nu crede în acest tip de
promisiune.
"Am mai spus-o public, preşedintele
Traian Băsescu a mai demisionat o dată
cinci minute, a doua oară cred că trebuie
să se gândească mai mult", a declarat
Norica Nicolai.
Preşedintele Traian Băsescu a trimis
vineri seară o scrisoare către USL în care
a precizat că este dispus să demisioneze
dacă parlamentarii opoziţiei sunt dispuşi
să accepte modificarea Constituţiei.
Sursa: Cotidianul
32
9 aprilie
Norica Nicolai: PDL are nostalgia
Alianţei Dreptate şi Adevăr
PDL are un proiect politic de a
decredibiliza USL, inclusiv prin
mijloace electorale ilegale. O spune la
RFI vicepreşedintele PNL, Norica
Nicolai. Ea declară că liberalii nu vor
colabora cu PDL, chiar dacă democrat-
liberalii au "nostalgia Alianţei D.A.".
Nicolai mai afirmă că moţiunea de
cenzură a USL va fi votată şi de
parlamentari ai Puterii. Ea estimează că
"în câteva săptămâni" Opoziţia va prelua
majoritatea şi la Camera Deputaţilor.
Norica Nicolai spune că "PDL-ul are un
proiect politic de apropiere de PNL, au
nostalgia Alianţei D.A. şi încearcă pe
mai multe căi să se apropie de PNL.
Probabil că ei se gândesc şi la o
schimbare de leadership în PDL,
probabil la o evadare de sub influenţa
decisivă a preşedintelui Băsescu asupra
partidului, însă noi am luat această
decizie, pe care cu siguranţă o vom
respecta".
PDL are un proiect politic de
decredibilizare a USL, susţine Norica
Nicolai: "Eu ştiu că aceasta este speranţa
PDL-ului şi proiectul politic la care
lucrează, dar mai ştiu un lucru: românii
s-au săturat de această formaţiune
politică şi vor vota alternativa, adică
USL. Nu cred în ipoteza unui scor
defavorabil, deşi cunosc că există un
proiect, care încearcă să aducă USL-ul
sub pragul de 50%. Este un proiect al
PDL-ului, care încearcă să facă totul,
inclusiv prin mijloace electorale ilegale,
de a decredibiliza USL-ul. Nu le va
reuşi, pentru că nu mai păcăleşte nimeni
pe nimeni în ţara asta! Poporul e mult
mai inteligent decât liderii săi".
Întrebată ce înseamnă "mijloace
electorale ilegale", Norica Nicolai a
răspuns: "Inclusiv aceste mituiri care
deja au început, pentru că ce altceva
poate fi utilizarea discreţionară a
fondului de rezervă la dispoziţia
primului-ministru, alocări substanţiale de
sume de bani primăriilor şi comunităţilor
conduse de PDL, decât o mită
electorală?".
În privinţa moţiunii de cenzură pe care
USL vrea să o depună în Parlament,
Norica Nicolai se aşteaptă că
documentul să fie votat şi de
parlamentari ai Puterii. "Se poate
întâmpla să cadă Guvernul, ceea ce îşi
doreşte şi o parte din PDL. Şi ei vor
vota, sunt convinsă, această moţiune de
cenzură, plus alte persoane din alte
formaţiuni politice aflate acum în arcul
guvernamental. Există anumite rumori şi
încercări ale unor oameni din PDL să se
apropie de USL, ceea ce confirmă faptul
că ar putea vota moţiunea", precizează
vicepreşedintele PNL.
În fine, Norica Nicolai mai crede că
Opoziţia va prelua majoritatea şi la
Camera Deputaţilor, "în curând, în
câteva săptămâni". "Diferenţa dintre
Putere şi Opoziţie e făcută nu de
prezenţa membrilor PDL, ci a
minorităţilor", explică ea.
Sursa: RFI România
9 aprilie
33
Norica Nicolai: Traian Băsescu nu
vorbeşte serios despre demisie
Vicepreşedintele PNL, Norica Nicolai,
spune la RFI că şeful statului nu
vorbeşte serios atunci când anunţă că-şi
dă demisia, în schimbul acceptării de
către USL a modificării Constituţiei.
Când a promis că-şi dă demisia "în cinci
minute", nu s-a ţinut de cuvânt,
aminteşte europarlamentarul liberal.
În opinia Noricăi Nicolai, "preşedintele
vrea cu orice preţ să-şi finalizeze
proiectul de modificare a Constituţiei în
funcţie de viziunea domniei sale şi a
încercat să fure imaginea manifestărilor
USL de sâmbătă, trimiţând această
scrisoare prin care promitea că
demisionează, în măsura în care USL-ul
se va ataşa acestui proiect şi-l va
susţine".
Vicepreşedintele PNL crede că
"reducerea numărului de parlamentari se
poate face cu siguranţă în afara
modificării constituţionale şi în
momentul de faţă în Parlament zace o
lege care vizează reducerea numărului
de parlamentari, dar pe care nici măcar
PDL-ul nu doreşte s-o voteze, iar
reducerea mandatului prezidenţial era în
viziunea preşedintelui un bonus, dacă
USL-ul ar fi acceptat aceste modificări".
"Cred că ce s-a întâmplat sâmbătă,
inclusiv gestul domnului Ponta (care a
rupt simbolic scrisoarea de la preşedinte-
n.r.) dovedeşte încă o dată că instituţia
prezidenţială este profund
decredibilizată în România", spune
Norica Nicolai.
"Sunt absolut convinsă că preşedintele
nu vorbeşte serios şi argumentul vine
dintr-un comportament anterior, acela cu
"demisionez în cinci minute", ceea ce nu
s-a întâmplat. Când eşti şeful unui stat,
ai o comportare consecventă, menită să-
ţi aducă respectul publicului.
Preşedintele făcând afirmaţii de acest tip
şi neonorându-le a reuşit să pună sub
semnul îndoielii orice demers al domniei
sale", mai crede Norica Nicolai.
Sursa: RFI România
9 aprilie
Bucuresti: Norica Nicolai: Opozitia va
prelua majoritatea si la Camera
Deputatilor “in cateva saptamani”
Vicepresedintele PNL Norica Nicolai
declara ca liberalii nu vor colabora cu
PDL, chiar daca democrat-liberalii au
"nostalgia Aliantei D.A.". Nicolai mai
afirma ca motiunea de cenzura a USL va
fi votata si deparlamentari ai puterii. Ea
estimeaza ca "in cateva saptamani"
opozitia va prelua majoritatea si la
camera Deputatilor. Norica Nicolai
spune ca "PDL-ul are un proiect politic
de apropiere de PNL, au nostalgia
Aliantei D.A. si incearca pe mai multe
cai sa se apropie de PNL. Probabil ca ei
se gandesc si la o
schimbare de leadership in PDL,
probabil la o evadare de sub influenta
decisiva a presedintelui Basescu asupra
partidului, insa noi am luat aceasta
decizie, pe care cu siguranta o vom
respecta", potrivit RFI Romania. PDL
are un proiect politic de decredibilizare a
USL, mai susine sustine Norica Nicolai.
34
"Eu stiu ca aceasta este speranta PDL-
ului si proiectul politic la care lucreaza,
dar mai stiu un lucru: romanii s-au
saturat de aceasta formatiune politica si
vor vota alternativa, adica USL. Nu cred
in ipoteza unui scor defavorabil, desi
cunosc ca exista un proiect, care
incearca sa aduca USL-ul sub pragul de
50%. Este un proiect al PDL-ului, care
incearca sa faca totul, inclusiv prin
mijloace electorale ilegale, de a
decredibiliza USL-ul. Nu le va reusi,
pentru ca nu mai pacaleste nimeni pe
nimeni in tara asta! Poporul e mult mai
inteligent decat liderii sai", a mai spus
Norica Nicolai.
Sursa: Promptmedia.ro
9 aprilie
Norica Nicolai: USL va prelua
majoritatea în Camera Deputaţilor
peste câteva săptămâni
PD-L încercă să decredibilizeze USL!
Norica Nicolai vorbeşte despre PD-L şi
urmatoarele mişcari ale opozitiei. Norica
Nicolai declară pentru RFI : “Eu ştiu că
aceasta este speranţa PDL-ului şi
proiectul politic la care lucrează, dar mai
ştiu un lucru: românii s-au săturat de
această formaţiune politică şi vor vota
alternativa, adică USL. Nu cred în
ipoteza unui scor defavorabil, deşi
cunosc că există un proiect, care
încearcă să aducă USL-ul sub pragul de
50%. Este un proiect al PDL-ului, care
încearcă să facă totul, inclusiv prin
mijloace electorale ilegale, de a
decredibiliza USL-ul. Nu le va reuşi,
pentru că nu mai păcăleşte nimeni pe
nimeni în ţara asta! Poporul e mult mai
inteligent decât liderii săi“.
Se pare că vicepresedintele PNL
estimează că “în câteva săptămâni” USL
va prelua majoritatea şi la Camera
Deputaţilor. Deasemenea este adusă în
discuţie “nostalgia Alianţei D.A.“ după
care democrat-liberalii încă suspină.
Sursa: Ghimpele
9 aprilie
Norica Nicolai: Traian Basescu nu
vorbeste serios despre demisie
Vicepresedintele PNL, Norica Nicolai,
considera ca presedintele Traian Basesc
nu vorbeste serios atunci cand anunta ca-
si da demisia, in schimbul acceptarii de
catre USL a modificarii Constitutiei.
Cand a promis ca-si da demisia "in cinci
minute", nu s-a tinut de cuvant, a
declarat europarlamentarul liberal la RFI
Romania.
In opinia Noricai Nicolai, "presedintele
vrea cu orice pret sa-si finalizeze
proiectul de modificare a Constitutiei in
functie de viziunea domniei sale si a
incercat sa fure imaginea manifestarilor
USL de sambata, trimitand aceasta
scrisoare prin care promitea ca
demisioneaza, in masura in care USL-ul
se va atasa acestui proiect si-l va
sustine".
Vicepresedintele PNL crede ca
"reducerea numarului de parlamentari se
poate face cu siguranta in afara
modificarii constitutionale si in
35
momentul de fata in Parlament zace o
lege care vizeaza reducerea numarului
de parlamentari, dar pe care nici macar
PDL-ul nu doreste s-o voteze, iar
reducerea mandatului prezidential era in
viziunea presedintelui un bonus, daca
USL-ul ar fi acceptat aceste modificari".
"Sunt absolut convinsa ca presedintele
nu vorbeste serios si argumentul vine
dintr-un comportament anterior, acela cu
"demisionez in cinci minute", ceea ce nu
s-a intamplat. Cand esti seful unui stat,
ai o comportare consecventa, menita sa-
ti aduca respectul publicului.
Presedintele facand afirmatii de acest tip
si neonorandu-le a reusit sa puna sub
semnul indoielii orice demers al domniei
sale", mai crede Norica Nicolai.
Sursa: Ziare.com
9 aprilie
Norica Nicolai: PDL are nostalgia
Aliantei DA
PDL are un proiect politic de a
decredibiliza USL, inclusiv prin
mijloace electorale ilegale, sustine
vicepresedintele PNL, Norica Nicolai.
Ea declara, la RFI Romania, ca liberalii
nu vor colabora cu PDL, chiar daca
democrat-liberalii au "nostalgia Aliantei
D.A.". Nicolai mai afirma ca motiunea
de cenzura a USL va fi votata si de
parlamentari ai Puterii. Ea estimeaza ca
"in cateva saptamani" Opozitia va prelua
majoritatea si la camera Deputatilor.
Norica Nicolai spune ca "PDL-ul are un
proiect politic de apropiere de PNL, au
nostalgia Aliantei D.A. si incearca pe
mai multe cai sa se apropie de PNL.
Probabil ca ei se gandesc si la o
schimbare de leadership in PDL,
probabil la o evadare de sub influenta
decisiva a presedintelui Basescu asupra
partidului, insa noi am luat aceasta
decizie, pe care cu siguranta o vom
respecta".
PDL are un proiect politic de
decredibilizare a USL, mai susine
sustine Norica Nicolai.
"Eu stiu ca aceasta este speranta PDL-
ului si proiectul politic la care lucreaza,
dar mai stiu un lucru: romanii s-au
saturat de aceasta formatiune politica si
vor vota alternativa, adica USL. Nu cred
in ipoteza unui scor defavorabil, desi
cunosc ca exista un proiect, care
incearca sa aduca USL-ul sub pragul de
50%. Este un proiect al PDL-ului, care
incearca sa faca totul, inclusiv prin
mijloace electorale ilegale, de a
decredibiliza USL-ul. Nu le va reusi,
pentru ca nu mai pacaleste nimeni pe
nimeni in tara asta! Poporul e mult mai
inteligent decat liderii sai", a mai spus
penelista.
Sursa: Ziare.com
10 aprilie
Vicepresedintele PNL, Norica Nicolai,
considera ca presedintele Traian
Basescu nu vorbeste serios atunci
cand a anuntat ca isi da demisia in
schimbul acceptului privind
modificarea Constitutiei de catre USL
36
"Presedintele vrea cu orice pret sa-si
finalizeze proiectul de modificare a
Constitutiei in functie de viziunea
domniei sale si a incercat sa fure
imaginea manifestarilor USL de
sambata, trimitand aceasta scrisoare prin
care promitea ca demisioneaza, in
masura in care USL-ul se va atasa
acestui proiect si-l va sustine", a declarat
Norica Nicolai la RFI Romania.
De asemenea, vicepresedintele PNL este
“absolut convinsa” ca presedintele nu
vorbeste serios in conditiile in care
exista Traian Basescu a mai anuntat ca
isi da demisia “in cinci minute”, lucru
care nu a avut loc.
“Cand esti seful unui stat, ai o
comportare consecventa, menita sa-ti
aduca respectul publicului. Presedintele
facand afirmatii de acest tip si
neonorandu-le a reusit sa puna sub
semnul indoielii orice demers al domniei
sale”, mai spus Nicolai.
Sursa: 9 AM News
10 aprilie
Libera circulație în UE: cu adevărat
liberă?
Libertatea de circulație este una din cele
mai mari realizări ale UE și unul din
drepturile cetățenilor europeni. Conform
eurodeputatei liberale Adina-Ioana
Vălean (România), încă mai există
obstacole în calea liberei circulații în
UE. Doamna Vălean propune înlăturarea
acestora într-un raport adoptat de
deputaţii europeni pe 29 martie 2012.
Rezoluția Parlamentului European cere
statelor membre înlăturarea barierelor
legale și practice din calea liberei
circulații a persoanelor și ne-
introducerea procedurilor administrative
nejustificate. Parlamentul mai cere
Comisiei Europene să evalueze politicile
din domeniul liberei circulații în UE.
Drepturile cetățenilor UE includ:
libera circulație în UE și dreptul de
rezidență
dreptul de a vota și candida în alegerile
europene și municipale în țara de
reședință
protecție din partea autorităților
diplomatice ale altor țări în statele ne-UE
trimiterea unei petiții la Parlamentul
European sau a unei plângeri la
Ombudsmanul European.
Alte drepturi:
dreptul de a contacta și primi răspuns de
la orice instituție UE într-una din limbile
oficiale ale Uniunii
dreptul de acces la documentele
instituțiilor UE - conform anumitor
condiții non-discriminare pe motiv de
naționalitate.
Un număr semnificativ de cetățeni UE
au apelat la Parlamentul European
împotriva autorităților naționale care au
încălcat aceste drepturi. Conform
raportoarei parlamentare, 25% din
petițiile trimise Parlamentului în 2010
vizau probleme legate de libera
circulație în UE.
Europenii au întâmpinat probleme în
diferite domenii: eliberarea de
37
documente (cărți de rezident, documente
de călătorie, vize), acordarea beneficiilor
sociale - care sunt transferabile între
statele UE, dreptul familial (proceduri de
divorț transfrontaliere, custodia
copiilor), discriminarea pe motive de
naționalitate sau etnie etc.
În rezoluție, Parlamentul European arată
importanța rețelelor de rezolvare a
problemelor Solvit și Europa ta.
Deputaţii europeni arată și necesitatea
unei comunicări consolidate între statele
membre.
În plus, comisia pentru petiții de la
Parlamentul European încearcă să
depășească aceste chestiuni, punând
cetățeanul în centrul activității sale.
Aceasta intră în dialog direct cu
autoritățile naționale și regionale din
statele UE, încercând să găsească soluții
rapide, ne-juridice. 2013 este Anul
european al cetățenilor.
Sursa: European Parliament News
11 aprilie
Libera circulatie in Uniunea
Europeana intampina inca obstacole
Una dintre cele mai mari realizari ale
Uniunii Europene este libertatea de
circulatie, care constituie de altfel si unul
din drepturile cetatenilor europeni.
Conform eurodeputatei liberale romance
Adina-Ioana Valean, inca mai exista
obstacole in calea liberei circulatii in
Uniune. Adina Valean propune
inlaturarea acestora intr-un raport
adoptat de deputaţii europeni pe 29
martie 2012.
Rezolutia Parlamentului European cere
statelor membre inlaturarea barierelor
legale si practice din calea liberei
circulatii a persoanelor si neintroducerea
procedurilor administrative nejustificate.
Parlamentul mai cere Comisiei Europene
sa evalueze politicile din domeniul
liberei circulatii in UE.
Drepturile cetatenilor Uniunii Europene
includ libera circulatie in UE si dreptul
de rezidenta, dreptul de a vota si candida
in alegerile europene si municipale in
tara de resedinta, protectie din partea
autoritatilor diplomatice ale altor tari in
statele ne-UE si trimiterea unei petitii la
Parlamentul European sau a unei
plangeri la Ombudsmanul European.
Potrivit datelor publicate pe site-ul
Parlamentului European, un numar
semnificativ de cetateni UE au apelat la
Parlamentul European impotriva
autoritatilor nationale care au incalcat
aceste drepturi.
Conform raportoarei parlamentare, 25%
din petitiile trimise Parlamentului in
2010 vizau probleme legate de libera
circulatie in UE. Europenii au intampinat
probleme in diferite domenii, de la
eliberarea de documente (carti de
rezident, documente de calatorie, vize) la
acordarea beneficiilor sociale – care sunt
transferabile intre statele UE, dreptul
familial (proceduri de divort
transfrontaliere, custodia copiilor),
discriminarea pe motive de nationalitate
sau etnie si altele. Se aminteste ca 2013
este Anul european al cetatenilor.
Sursa: Informația Zilei
14 aprilie
38
Europarlamentarul Ramona Mănescu
a transmis un mesaj crestinesc tuturor
bucureştenilor si românilor cu ocazia
Sfintelor Sărbători Pascale.
Singurul europarlamentar din sectorul 6
al Capitalei, practic unicul reprezentant
in locul unde se iau, permanent, cele mai
importante decizii a transmis prin
intermediul site-ului sector6.info un
mesaj tuturor bucureştenilor si românilor
cu ocazia Sfintelor Sărbători Pascale.
Sursa: Realitatea
14 aprilie
La initiativa Parlamentului European
site-ul nostru a fost prezent la
Bruxelles acolo unde am stat de vorba
cu unul dintre reprezentantii tarii
noastre, d-na europarlamentar
Ramona Manescu.
In cadrul discutiilor avute, domnia sa a
avut amabilitatea de a ne impartasi
cateva lucruri despre cele mai recente
activitati si proiecte in care este
implicata in aceste zile.
Totodata d-na Ramona Manescu ne-a
impartasit cateva dintre secretele prin
care reuseste sa fie un om politic de
succes fara a-si neglija, niciun moment,
atributiile de sotie si mama.
Pentru cei mai putini avizati trebuie sa
va spunem ca Ramona Manescu este
singurul europarlamentar din sectorul 6
al Capitalei, practic unicul nostru
reprezentant in locul unde se iau,
permanent, cele mai importante decizii.
Decizii care ne privesc in mod direct si
pe noi cetatenii acestui sector.
In continuare va invitam sa vizionati o
parte din materialul realizat de
sectorul6.info cu d-na Ramona Manescu,
precum si mesajul crestinesc transmis
prin intermediul site-ului nostru cu
ocazia Sfintelor sarbatori pascale.
Sursa: Sectorul6.info
14 aprilie 2012
Ramona Manescu, mesaj de Paste din
Parlamentul European
Europarlamentarul PNL, Ramona
Manescu, a transmis un mesaj de Paste
din sediul Parlamentul European de la
Bruxelles, mesaj prin care le doreste
tuturor romanilor ca pacea si lumina sa
le coboare in suflete, iar speranta sa le
ofere un viitor mai bun.
In interviul acordat pentru sectorul6.info,
Ramona Manescu vorbeste despre
clipele de liniste de acasa si despre
valorile pe care le insufla familia
Manescu celor doi copii.
"In clipele de liniste incercam sa nu
discutam politica. Avem doi copii
minunati pe care incercam sa-i crestem
intr-un spirit cat mai curat si incercam sa
le insuflam valorile pe care noi le
respectam si care ne ghideaza in viata",
spune Ramona Manescu in interviu.
La final, europarlamentarul PNL a
transmis un mesaj de Paste: "Va doresc
Paste Fericit, sarbatori frumoase alaturi
de familie si de cei dragi, Va doresc din
suflet ca toata pacea sa coboare in
suflete si sa speram ca viitorul ne va
39
oferi ceva mai frumos, mai curat si cu
mai multa lumina.".
Sursa: Mondonews
18 aprilie
Strasbourg: Parlamentul European
protejeaza drepturile copiilor care
sufera de sindromul Down
Declaraţia scrisă privind drepturile
copiilor care suferă de sindromul Down,
iniţiată de europarlamentarii români
Sabin Cutaş, Viorica Dăncilă şi Norica
Nicolai a întrunit numărul de 386 de
semnături, devenind astfel poziţie
oficială a Parlamentului European.
Prin intermediul declaraţiei, deputaţii
europeni solicită atât instituţiilor
europene, cât şi statelor membre să
contribuie la incluziunea socială a
copiilor care suferă de sindromul Down,
prin intermediul unor campanii de
sensibilizare la nivel naţional şi
european, precum şi prin elaborarea unei
strategii europene pentru protejarea
drepturilor acestora. Declaraţiile scrise
sunt un instrument politic de care dispun
deputaţii europeni pentru a îşi manifesta
convingerile sau susţinerea pentru
anumite cauze. În momentul în care o
declaraţie scrisă este semnată de
majoritatea membrilor Parlamentului
European, aceasta devine poziţie oficială
a forului legislativ european. Potrivit lui
Cutaş, "sindromul Down reprezintă cea
mai frecventă cauză genetică pentru
tulburările de învăţare, iar anomaliile
congenitale sunt una dintre cauzele
principale pentru mortalitatea infantilă şi
pentru dizabilitatea pe termen lung.
Uniunea Europeană a ratificat deja
Convenţia ONU privind drepturile
persoanelor cu handicap, prin care sunt
convenite standarde universale minime
pentru protejarea şi garantarea unei
palete de drepturi civile, politice, sociale
şi economice. Consider însă că trebuie să
avem o strategie la nivel european prin
intermediul căreia drepturile copiilor
care suferă de sindromul Down să fie
garantate." "Am avut ocazia de a
cunoaşte copii afectaţi de acest sindrom
în cadrul unui centru special din
Alexandria, în calitate de senator în
Parlamentul României. Am rămas
profund impresionat de dificultatea lor
de a se integra în societate, precum şi de
consecinţele acestei respingeri sociale
asupra părinţilor", a adăugat acesta.
"Mesajul pe care îl transmitem astăzi
este pe cât de simplu, pe atât de încărcat
de semnificaţie: Parlamentul European
este solidar cu persoanele care au avut
neşansa de a se naşte cu un handicap şi
apăra dreptul lor de a fi pe deplin
integraţi într-o Uniune a diversităţii", a
conchis Sabin Cutaş.
Conform Vioricăi Dăncilă: "Persoanele
care suferă de sindromul Down nu
beneficiază de măsuri suficiente prin
care să le fie asigurate autonomia,
standarde pentru o viaţa decentă sau
integrarea socială şi profesională. Le
mulţumesc colegilor mei
europarlamentari pentru solidaritatea de
care au dat dovadă prin susţinerea
declaraţiei scrise. Cu ajutorul lor, am
reuşit astăzi să transmitem Comisiei,
Consiliului, dar şi statelor membre că se
poate face mai mult pentru protejarea
persoanelor care suferă de un handicap,
40
în spiritul Cartei drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene."
"Am hotărât să iniţiem această declaraţie
deoarece persoanele care suferă de
sindromul Down sunt de multe ori
marginalizate. Se investeşte prea puţin în
educarea societăţii, în promovarea
toleranţei. De aceea, am cerut
instituţiilor europene să contribuie la
incluziunea socială a copiilor afectaţi de
acest sindrom prin intermediul unor
campanii de sensibilizare", a declarat la
rândul său europarlamentarul Norica
Nicolai.
Sursa: Ziua de Constanța
18 aprilie
Trei eurodeputați români protejează
copiii cu sindrom Down
Europarlamentarii români Sabin Cutaş,
Viorica Dăncilă şi Norica Nicolai au
inițiat o declarație scrisă privind
drepturile copiilor care suferă de
sindromul Down, care a devenit poziție
oficială a Parlamentului European, prin
întrunirea unui număr de 386 de
semnături, potrivit unui comunicat de
presă.
Prin intermediul declarației, deputații
europeni solicită atât instituțiilor
europene, cât şi statelor membre să
contribuie la incluziunea socială a
copiilor care suferă de sindromul Down,
prin intermediul unor campanii de
sensibilizare la nivel național și
european, precum și prin elaborarea unei
strategii europene pentru protejarea
drepturilor acestora.
Declarațiile scrise sunt un instrument
politic de care dispun deputații europeni
pentru a își manifesta convingerile sau
susținerea pentru anumite cauze. În
momentul în care o declarație scrisă este
semnată de majoritatea membrilor
Parlamentului European, aceasta devine
poziție oficială a forului legislativ
european.
Impresionat de dificultățile cu care se
confruntă copiii care suferă de
sindromul Down pentru a se integra în
societate, precum și de consecințele
acestei respingeri sociale asupra
părinților, Sabin Cutaş consideră că
trebuie să existe o strategie la nivel
european prin intermediul căreia
drepturile acestor copii să fie garantate.
“Mesajul pe care îl transmitem astăzi
este pe cât de simplu, pe atât de încărcat
de semnificație: Parlamentul European
este solidar cu persoanele care au avut
neșansa de a se naște cu un handicap și
apăra dreptul lor de a fi pe deplin
integrați într-o Uniune a diversității”, a
conchis Sabin Cutaș.
În același context, Viorica Dăncilă
susține că “persoanele care suferă de
sindromul Down nu beneficiază de
măsuri suficiente prin care să le fie
asigurate autonomia, standarde pentru o
viața decentă sau integrarea socială și
profesională” și este convinsă că
demersul său și al colegilor săi a
transmis ”Comisiei, Consiliului, dar și
statelor membre că se poate face mai
mult pentru protejarea persoanelor care
suferă de un handicap, în spiritul Cartei
41
drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene”.
“Am hotărât să inițiem această declarație
deoarece persoanele care suferă de
sindromul Down sunt de multe ori
marginalizate. Se investește prea puțin în
educarea societății, în promovarea
toleranței. De aceea, am cerut
instituțiilor europene să contribuie la
incluziunea socială a copiilor afectați de
acest sindrom prin intermediul unor
campanii de sensibilizare”, a declarat la
rândul său europarlamentarul Norica
Nicolai.
Sursa: DC News
18 aprilie
Strasbourg: Parlamentul European
protejeaza drepturile copiilor care
sufera de sindromul Down –
Declaraţia scrisă privind drepturile
copiilor care suferă de sindromul
Down, iniţiată de europarlamentarii
români Sabin Cutaş, Viorica Dăncilă
şi Norica Nicolai a întrunit numărul
de 386 de semnături, devenind astfel
poziţie oficială a Parlamentului
European
Prin intermediul declaraţiei, deputaţii
europeni solicită atât instituţiilor
europene, cât şi statelor membre să
contribuie la incluziunea socială a
copiilor care suferă de sindromul Down,
prin intermediul unor campanii de
sensibilizare la nivel naţional şi
european, precum şi prin elaborarea unei
strategii europene pentru protejarea
drepturilor acestora.
Declaraţiile scrise sunt un instrument
politic de care dispun deputaţii europeni
pentru a îşi manifesta convingerile sau
susţinerea pentru anumite cauze. În
momentul în care o declaraţie scrisă este
semnată de majoritatea membrilor
Parlamentului European, aceasta devine
poziţie oficială a forului legislativ
european.
Potrivit lui Cutaş, “sindromul Down
reprezintă cea mai frecventă cauză
genetică pentru tulburările de învăţare,
iar anomaliile congenitale sunt una
dintre cauzele principale pentru
mortalitatea infantilă şi pentru
dizabilitatea pe termen lung. Uniunea
Europeană a ratificat deja Convenţia
ONU privind drepturile persoanelor cu
handicap, prin care sunt convenite
standarde universale minime pentru
protejarea şi garantarea unei palete de
drepturi civile, politice, sociale şi
economice. Consider însă că trebuie să
avem o strategie la nivel european prin
intermediul căreia drepturile copiilor
care suferă de sindromul Down să fie
garantate.” “Am avut ocazia de a
cunoaşte copii afectaţi de acest sindrom
în cadrul unui centru special din
Alexandria, în calitate de senator în
Parlamentul României.
Am rămas profund impresionat de
dificultatea lor de a se integra în
societate, precum şi de consecinţele
acestei respingeri sociale asupra
părinţilor”, a adăugat acesta. “Mesajul
pe care îl transmitem astăzi este pe cât
de simplu, pe atât de încărcat de
semnificaţie: Parlamentul European este
solidar cu persoanele care au avut
neşansa de a se naşte cu un handicap şi
apăra dreptul lor de a fi pe deplin
42
integraţi într-o Uniune a diversităţii”, a
conchis Sabin Cutaş.
Conform Vioricăi Dăncilă: “Persoanele
care suferă de sindromul Down nu
beneficiază de măsuri suficiente prin
care să le fie asigurate autonomia,
standarde pentru o viaţa decentă sau
integrarea socială şi profesională. Le
mulţumesc colegilor mei
europarlamentari pentru solidaritatea de
care au dat dovadă prin susţinerea
declaraţiei scrise. Cu ajutorul lor, am
reuşit astăzi să transmitem Comisiei,
Consiliului, dar şi statelor membre că se
poate face mai mult pentru protejarea
persoanelor care suferă de un handicap,
în spiritul Cartei drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene.”
“Am hotărât să iniţiem această declaraţie
deoarece persoanele care suferă de
sindromul Down sunt de multe ori
marginalizate. Se investeşte prea puţin în
educarea societăţii, în promovarea
toleranţei. De aceea, am cerut
instituţiilor europene să contribuie la
incluziunea socială a copiilor afectaţi de
acest sindrom prin intermediul unor
campanii de sensibilizare”, a declarat la
rândul său europarlamentarul Norica
Nicolai.
Sursa: Vrancea Media
18 aprilie
Nouă ţări UE menţin restricţii pe
piaţa muncii pentru cetăţenii români
"Nu înţeleg de ce solidaritatea înseamnă
că cetăţenilor români şi bulgari să li se
ceară sprijin pentru planuri comune de
ieşire din criză, dar - în acelaşi timp - să
li se aplice restricţii care demonstrează
că nu suntem cetaţeni europeni cu
drepturi egale" - a afirmat, în plenul
Parlamentului European, deputata
Renate Weber (PNL), coordonatoarea
grupului ALDE în Comisia de libertăţi
civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE).
"Sunt o mare sustinatoare a constructiei
europene si de aceea inteleg inclusiv
ideea de unitate in fata crizei
economice" - a spus Renate Weber in
aceasta dimineata, in cadrul unei
reuniuni plenare privind "Drepturile in
domeniul ocuparii fortei de munca intr-o
Europa a frontierelor deschise", la care
au fost invitati comisarul european
pentru munca si afaceri sociale, Andor
Laszlo si comisarul european pentru
afaceri economice si monetare, Olli
Rehn.
"Daca am fi cetateni cu drepturi egale,
am avea cu totii dreptul la munca fara
restrictii, indiferent de tara in care am
dori sa ne stabilim.
Si am avea cu totii dreptul la libera
circulatie, fara restrictii, ceea ce nu se
intampla, caci Romania si Bulgaria nu
au primit inca statutul de membre ale
spatiului Schengen, desi criteriile tehnice
sunt demult indeplinite.
Asadar, concetatenii mei romani au, in
primul rand, obligatii europene si mai
putine drepturi. Un dezechilibru, de fapt
o discriminare, care contrazice insasi
esenta ideii europene".
La intrebarea eurodeputatei Renate
Weber, daca "are Comisia un plan prin
care sa convinga Consiliul si Statele
membre sa schimbe aceste practici chiar
in acest an?", comisarul Andor a raspuns
43
ca a trimis "scrisori catre guvernele
statelor membre care inca mentin
restrictii pentru Romania si Bulgaria,
incurajandu-le sa-si reconsidere decizia".
Noua tari UE mentin inca restrictii pe
piata muncii pentru cetatenii romani si
bulgari, insa - de la 1 ianuarie 2012 -
acestea pot fi impuse numai in urma
notificarii Comisiei cu privire la
distorsiuni grave pe piata nationala a
muncii sau riscuri serioase in acest sens.
Renate Weber l-a intrebat pe comisarul
Andor si daca este multumita Comisia cu
explicatiile primite pana acum de la
statele membre, in ceea ce priveste
justificarea faptului ca prezenta
lucratorilor romani si bulgari le
distorsioneaza piata nationala a muncii.
"Comisia nu a fost complet satisfacuta
de explicatiile primite, iar in scrisoarea
mea catre ministerele relevante am
subliniat insuficienta datelor analitice
care sa sprijine mentinerea restrictiilor.
Prin urmare, aceste guverne vor trebui sa
trimita date analitice suplimentare in
perioada urmatoare, pentru a justifica
mentinerea restrictiilor pe piata muncii
care au intrat in vigoare de la 1 ianuarie
2012" - a spus comisarul Andor in cadrul
plenarei de la Strasbourg.
Sursa: Amosnews.ro
18 aprilie
Renate Weber atacă în PE restricțiile
de pe piața muncii față de români și
bulgari
Deputata Renate Weber (PNL),
coordonatoarea grupului ALDE în
Comisia de libertăți civile, justiție și
afaceri interne (LIBE), a afirmat,
miercuri, 18 aprilie, în plenul
Parlamentului European că nu înțelege
”de ce solidaritatea înseamnă ca
cetățenilor români și bulgari să li se
ceară sprijin pentru planuri comune de
ieșire din criză, dar – în același timp – să
li se aplice restricții care demonstrează
că nu sunt cetățeni europeni cu drepturi
egale”
“Sunt o mare sustinatoare a constructiei
europene si de aceea inteleg inclusiv
ideea de unitate in fata crizei
economice” – a spus Renate Weber în
această dimineață, în cadrul unei
reuniuni plenare privind “Drepturile în
domeniul ocupării forței de muncă intr-o
Europă a frontierelor deschise”, la care
au fost invitați comisarul european
pentru munca și afaceri sociale, Andor
Laszlo și comisarul european pentru
afaceri economice și monetare, Olli
Rehn, potrivit unui comunicat de presă.
“Daca am fi cetateni cu drepturi egale,
am avea cu totii dreptul la munca fara
restrictii, indiferent de tara in care am
dori sa ne stabilim. Si am avea cu totii
dreptul la libera circulatie, fara restrictii,
ceea ce nu se intampla, caci Romania si
Bulgaria nu au primit inca statutul de
membre ale spatiului Schengen, desi
criteriile tehnice sunt demult
indeplinite”, a precizat Renate Weber.
Concetățenii mei români au, în primul
rând, obligații europene și mai puține
drepturi – o discriminare care contrazice
44
însăși esența ideii europene”, a afirmat
europarlamentarul PNL.
La întrebarea eurodeputatei Renate
Weber, dacă “are Comisia un plan prin
care sa convinga Consiliul si Statele
membre sa schimbe aceste practici chiar
in acest an?”, comisarul Andor a răspuns
că a trimis “scrisori catre guvernele
statelor membre care inca mentin
restrictii pentru Romania si Bulgaria,
incurajandu-le sa-si reconsidere decizia”.
Întrebat de Renate Weber dacă
explicațiile primite de la statele membre
privind justificarea restricțiilor pe piața
muncii pentru români și bulgari au
convins Comisia, comisarul Andor a
precizat: “Comisia nu a fost complet
satisfacuta de explicatiile primite, iar in
scrisoarea mea catre ministerele
relevante am subliniat insuficienta
datelor analitice care sa sprijine
mentinerea restrictiilor. Prin urmare,
aceste guverne vor trebui sa trimita date
analitice suplimentare in perioada
urmatoare, pentru a justifica mentinerea
restrictiilor pe piata muncii care au intrat
in vigoare de la 1 ianuarie 2012″.
Sursa: DC News
18 aprilie
Zeci de eurodeputaţi îşi exprimă
îngrijorarea faţă de propunerile de
reformare a CEDO
Zeci de europarlamentari au semnat, la
iniţiativa eurodeputatei PNL Renate
Weber, un apel prin care îşi exprimă
îngrijorarea 'profundă' cu privire la mai
multe propuneri de reformare a Curţii
Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Deşi unele măsuri de reformă sunt
binevenite, incluzând creşterea
responsabilităţii statelor pentru
implementarea hotărârilor Curţii şi
îmbunătăţirea procedurilor pentru
selectarea candidaţilor la nivel naţional,
altele ar afecta drastic dreptul
persoanelor de a se adresa CEDO,
explică cei 57 de europarlamentari în
scrisoarea care a fost trimisă miercuri
guvernelor statelor membre ale
Consiliului Europei, ai căror
reprezentanţi se reunesc în perioada 18-
20 aprilie în Marea Britanie pentru a
discuta propunerile de reformare a
CEDO. În afară de Renate Weber,
printre eurodeputaţii români care au
semnat scrisoarea se numără Victor
Boştinaru (S&D), Adrian Severin
(Neafiliaţi), Cristian Buşoi (ALDE) şi
Ramona Mănescu (ALDE).
Eurodeputata Renate Weber,
coordonatoare a grupului ALDE în
Comisia de libertăţi civile, justiţie şi
afaceri interne (LIBE), precizează că
"propunerile de reformă iniţiate de
Marea Britanie prezintă un risc grav
pentru capacitatea Curţii de a proteja
democraţia, statul de drept şi drepturile
omului, în special fiind vorba de
limitarea dreptului persoanelor de acces
la CEDO".
"Această limitare vine în contradicţie
chiar cu scopul aderării UE la Convenţia
Europeană a Drepturilor Omului, care
este de a creşte gradul de răspundere şi
de a ne asigura că victimele care nu pot
obţine o reparaţie la nivel naţional, pot
45
avea o cale de atac eficientă. Impactul
unor astfel de măsuri va fi, în mod
special, dăunator pentru victimele din
aceste ţări fără un sistem judiciar
independent şi eficient", a averizat
Weber, citată într-un comunicat.
Parlamentarii europeni explică, în
scrisoare, că "în timp ce numărul
cererilor aflate în aşteptarea unei decizii
a Curţii este inacceptabil de mare,
reformele introduse de Protocolul nr. 14
la Convenţie au depăşit aşteptările în
ceea ce priveşte accelerarea în
soluţionarea cazurilor".
Prin urmare, cei 57 de eurodeputaţi
solicită guvernelor "să nu continue cu
noi reforme ale Convenţiei la acest
moment, ci mai degrabă le încurajăm să
permită reformelor în curs să producă
efecte depline şi, de asemenea, să
sprijine Curtea prin resurse adecvate şi
punerea corectă în aplicare a
hotărârilor".
Sursa: Agerpres
18 aprilie
Comisarul european Laszlo Andor:
Comisia Europeana nu este multumita
de motivele tarilor UE care mentin
restrictii pentru romani si bulgari.
Trebuie sa vina cu analize
suplimentare
Comisarul pentru ocuparea fortei de
munca Laszlo Andor a declarat miercuri,
in plenul Parlamentului European, la
Strasbourg, ca a trimis o scrisoare
statelor membre care inca mentin
restrictii pe piata muncii pentru romani
si bulgari. In scrisoare se arata ca
motivele invocate in notificarile trimise
la sfarsitul anului trecut si prin care au
prelungit pentru doi ani anumite
interdictii sunt "insuficiente".
"Comisia nu a fost multumita de
argumentatiile statelor membre si o
scrisoare a mea adresata acelor care au
mentinut restrictii precizeaza ca exista o
argumentatie insuficienta. Deci
Guvernele respective vor trebui sa ne
furnizeze analize suplimentare", a
precizat Andor raspunzand unei intrebari
pe aceasta tema adresta de
europarlamentarul roman, Renate
Weber.
Weber a semnalat, intr-o sesiune de
intrebari ale eurodeputatilor adresate
Comisiei Europene pe tema drepturilor
angajatilor in UE, faptul ca in timp ce
romanilor si bulgarilor li se cere
solidaritate europeana, nu sunt tratati la
fel cu ceilalti cetateni europeni cand vine
vorba despre dreptul la munca si dreptul
la libera circulatie (Schengen).
"Practic, cetatenii romani si bulgari au
obligatii europene si mai putine drepturi.
Are Comisia Europeana un plan prin
care sa convinga Consiliul si statele
membre sa schimbe aceste practici, in
acest an?", a intrebat Weber.
"Nu exista nicio discriminare pentru ca
cele trei etape de tranzitie au fost
definite pentru toate statele membre si
pentru cele care au aderat la UE in 2004,
si pentru cele din 2007 si pentru Croatia
care urmeaza sa vina. Am invitat statele
membre, inclusiv pe cele mai vechi, sa
deschida mai repede piata muncii decat
46
s-a stabilit, si cateva au si facut acest
lucru. Italia si Cehia au abandonat de
exemplu restrictiile inca de la 1 ianuarie
anul acesta", a precizat Andor.
Majoritatea statelor membre UE care
mentineau restrictii pentru romani si
bulgari pe piata muncii le vor mentine si
in 2012 si 2013, perioada maxima in
care tratatele UE le permit acest lucru,
potrivit informatiilor oficiale anuntate
astazi de Comisia Europeana. Noua din
11 tari UE care mentin restrictii au trimis
notificari catre Executivul UE si au
precizat care sunt pozitiile lor. La
acestea se adauga si Spania, care a cerut
si a obtinut deja o derogare pana la
sfarsitul acestui an. Majoritatea
raspunsurilor sunt negative pentru
romani.
Unde pot lucra in UE romanii si unde au
nevoie de permis de munca
Noua state membre UE mentin inca doi
ani restrictii pentru cetatenii care vin
pleaca din Romania si Bulgaria: Marea
Britanie, Irlanda, Belgia, Germania,
Olanda, Franta, Austria, Luxemburg si
Malta. La acestea s-a adaugat Spania,
principal destinatie a romanilor. Italia a
renuntat la orice restrictii incepind cu 1
ianuarie 2012, iar Germania a liberalizat
substantial accesul cetatenilor din cele
doua state la anumite profesii.
15 state UE nu au in prezent restrictii
pentru cetatenii romani: Estonia,
Finlanda, Polonia, Slovacia, Cehia,
Cipru, Suedia, Slovenia, Letonia,
Lituania, Bulgaria, Ungaria, Portugalia,
Grecia si Danemarca.
Actul de aderare la Uniunea Europeana
permite tarilor UE-25 sa restrictioneze
temporar accesul liber al lucratorilor din
Bulgaria si Romania pe pietele lor pentru
a pregati "libertatea deplina de circulatie
a muncii in UE". Perioada de tranzitie
este de sapte ani si are trei etape:
Primii 2 ani: legislatia nationala a
celorlalte state membre reglementeaza
accesul muncitorilor din Bulgaria si
Romania pe pietele lor de forta de
munca.
Urmatorii 3 ani: statele membre pot
extinde masurile nationale, cu conditia
notificarii Comisiei inainte de finalul
primei etape, altfel se aplica legislatia
UE care garanteaza libera circulatie a
lucratorilor.
Ultimii 2 ani: un stat membru care
mentine masurile nationale la sfarsitul
celei de-a doua etape poate, in
eventualitatea unor perturbari grave ale
pietei fortei de munca de pe teritoriul sau
sau al pericolului unor astfel de
perturbari si sub rezerva notificarii
Comisiei in acest sens, sa continue sa
aplice masurile respective pana la
sfarsitul perioadei de sapte ani care
urmeaza datei aderarii.
In decursul perioadei de 7 ani, o clauza
de salvgardare permite unui stat membru
sa reintroduca restrictiile daca exista
perturbari grave pe piata fortei de munca
sau amenintarea acestora, cum a fost
cazul Spaniei.
Sursa: Hotnews
18 aprilie
47
CE contestă explicaţiile statelor care
menţin restricţii pentru români
Comisia Europeană şi-a reiterat miercuri
nemulţumirea faţă de argumentele
oferite de statele membre care au decis
să menţină până la sfârşitul lui 2013
restricţiile pe piaţa muncii pentru
lucrătorii români şi bulgari, informează
Agerpres.
"Comisia nu a fost mulţumită de
argumentele (oferite de statele
respective)", a afirmat miercuri, în
plenul Parlamentului European la
Strasbourg, comisarul european pentru
ocuparea forţei de muncă şi afaceri
sociale Laszlo Andor.
Acesta a reamintit că a trimis scrisori
statelor care aplică încă restricţii pentru a
le încuraja să-şi modifice decizia, dar şi
pentru a le cere explicaţii suplimentare.
"În scrisoarea mea am menţionat faptul
că nu există argumente suficiente.
Guvernele vor trebui să ofere analize
suplimentare care eventual să justifice
aceste decizii", a spus comisarul
european, care a subliniat beneficiile
sociale şi economice ale liberei circulaţii
pentru lucrători.
El a precizat totuşi că decizia unor state
de a menţine restricţiile pe piaţa muncii
nu reprezintă o discriminare, întrucât
cele trei etape prin care ţările membre se
pot folosi de restricţii sunt prevăzute în
acordurile de aderare şi au fost aplicate
şi ţărilor intrate în UE în 2004.
Laszlo Andor a subliniat totodată că
Bruxellesul este determinat să asigure,
conform angajamentelor existente,
libertatea de mişcare pentru lucrători şi
să lupte împotriva muncii la negru şi a
altor forme de abuz.
El a atras totuşi atenţia că România şi
Bulgaria trebuie să depună la rândul lor
eforturi pentru a crea locuri de muncă la
nivel local şi pentru a lupta împotriva
sărăciei. "Este foarte important de
asemenea să fie depuse eforturi pentru a
crea locuri de muncă şi pentru a lupta
împotriva sărăciei în România şi
Bulgaria. Este de asemenea important să
se investească mai mult pentru a se crea
oportunităţi şi locuri de muncă, pentru
dezvoltarea economiei, pentru
dezvoltarea regională, pentru lupta
împotriva sărăciei în general. Trebuie să
vedem toate aspectele europene ale
acestei probleme", a declarat comisarul
european.
Afirmaţiile sale au fost făcute în cadrul
unor răspunsuri la întrebări adresate în
plenul PE de eurodeputatele Renate
Weber (PNL) şi Adriana Ţicău (PSD).
Nouă ţări din UE - Marea Britanie,
Irlanda, Germania, Belgia, Franţa,
Luxemburg, Malta, Olanda şi Austria -
au anunţat la sfârşitul lui 2011
menţinerea restricţiilor pentru lucrătorii
români şi bulgari până la finalul lui
2013.
Tratatul de aderare a României şi
Bulgariei la UE permite ţărilor UE-25
(ţările fondatoare şi cele care au aderat la
UE până la 1 ianuarie 2007) să
restricţioneze temporar accesul liber al
48
lucrătorilor din România şi Bulgaria pe
piaţa muncii pentru a pregăti libertatea
deplină de circulaţie a forţei de muncă în
UE.
Perioada de tranziţie generală de şapte
ani este împărţită în trei etape (2 plus 3
plus 2 ani). În decursul acestei perioade,
o clauză de salvgardare permite unui stat
membru să reintroducă restricţiile dacă
există perturbări grave pe piaţa forţei de
muncă sau pericolul unor astfel de
perturbări (aşa cum a procedat Spania la
22 iulie 2011). Măsurile tranzitorii se
vor încheia în mod irevocabil la 31
decembrie 2013.
Sursa: România Liberă
18 aprilie
Comisia Europeană vrea argumente
suplimentare de la ţările care menţin
restricţiile pe piaţa muncii pentru
români şi bulgari
Comisia Europeană şi-a reiterat astăzi
nemulţumirea faţă de argumentele
oferite de cele nouă state membre care
au decis să menţină până la sfârşitul lui
2013 restricţiile pe piaţa muncii pentru
lucrătorii români şi bulgari.
Sursa: Reuters
“Comisia nu a fost mulţumită de
argumentele (oferite de statele
respective)", a avertizat astăzi, în plenul
Parlamentului European la Strasbourg,
comisarul european pentru ocuparea
forţei de muncă şi afaceri sociale Laszlo
Andor, citat de Agerpres.
Oficialul comunitar a reamintit că a
trimis scrisori statelor care aplică încă
restricţii pentru a le încuraja să-şi
modifice decizia, dar şi pentru a le cere
explicaţii suplimentare.
“În scrisoarea mea am menţionat faptul
că nu există argumente suficiente.
Guvernele vor trebui să ofere analize
suplimentare care eventual să justifice
aceste decizii", a spus comisarul
european, care a subliniat beneficiile
sociale şi economice ale liberei circulaţii
pentru lucrători.
El a precizat totuşi că decizia unor state
de a menţine restricţiile pe piaţa muncii
nu reprezintă o discriminare, întrucât
cele trei etape prin care ţările membre se
pot folosi de restricţii sunt prevăzute în
acordurile de aderare şi au fost aplicate
şi ţărilor intrate în UE în 2004.
Laszlo Andor a subliniat totodată că
Bruxellesul este determinat să asigure,
conform angajamentelor existente,
libertatea de mişcare pentru lucrători şi
să lupte împotriva muncii la negru şi a
altor forme de abuz.
El a atras totuşi atenţia că România şi
Bulgaria trebuie să depună la rândul lor
eforturi pentru a crea locuri de muncă la
nivel local şi pentru a lupta împotriva
sărăciei. “Este foarte important de
asemenea să fie depuse eforturi pentru a
crea locuri de muncă şi pentru a lupta
împotriva sărăciei în România şi
Bulgaria. Este de asemenea important să
se investească mai mult pentru a se crea
oportunităţi şi locuri de muncă, pentru
dezvoltarea economiei, pentru
dezvoltarea regională, pentru lupta
împotriva sărăciei în general. Trebuie să
vedem toate aspectele europene ale
49
acestei probleme", a declarat comisarul
european.
Remarcile sale au fost făcute în cadrul
unor răspunsuri la întrebări adresate în
plenul PE de eurodeputatele Renate
Weber (PNL) şi Adriana Ţicău (PSD).
Restricții în nouă țări
Nouă ţări din UE - Marea Britanie,
Irlanda, Germania, Belgia, Franţa,
Luxemburg, Malta, Olanda şi Austria -
au anunţat la sfârşitul lui 2011
menţinerea restricţiilor pentru lucrătorii
români şi bulgari până la finalul lui
2013.
Tratatul de aderare a României şi
Bulgariei la UE permite ţărilor UE-25
(ţările fondatoare şi cele care au aderat la
UE până la 1 ianuarie 2007) să
restricţioneze temporar accesul liber al
lucrătorilor din România şi Bulgaria pe
piaţa muncii pentru a pregăti libertatea
deplină de circulaţie a forţei de muncă în
UE.
Perioada de tranziţie generală de şapte
ani este împărţită în trei etape (2 plus 3
plus 2 ani). În decursul acestei perioade,
o clauză de salvgardare permite unui stat
membru să reintroducă restricţiile dacă
există perturbări grave pe piaţa forţei de
muncă sau pericolul unor astfel de
perturbări (aşa cum a procedat Spania la
22 iulie 2011). Măsurile tranzitorii se
vor încheia în mod irevocabil la 31
decembrie 2013.
Sursa: Evenimentul Zilei
18 aprilie
Lupta cu sărăcia, atragerea
investiţiilor şi mai multe joburi ar
trebui să fie provocări în România, a
ripostat astăzi comisarul pentru
muncă şi afaceri sociale Laszlo Andor,
în faţa europarlamentarilor reuniţi la
Strasbourg, după ce a fost întrebat
despre ce anume face Comisia
Europeană pentru a preveni
recrutarea românilor în condiţii
precare şi fără beneficii sociale, pe
mai multe pieţe din UE
Europarlamentarul român Adriana Ţicău
(PSD) a adresat o întrebare comisarului
pentru muncă, la dezbaterea legată de
drepturile muncitorilor care lucrează în
altă ţară decât cea de origine, dar în
interiorul UE. Ce face Comisia
Europeană pentru a preveni munca
nedeclarată şi dumpingul social la care
de multe ori cad victime cetăţenii
români, în special din cauza restricţiilor
cu care se confruntă atunci când doresc
să muncească în statele bogate din UE, a
spus Ticau. Lupta cu sărăcia şi
investiţiile pentru crearea de joburi în
România sunt parte a problemei, a fost
cheia răspunsului comisarului pentru
muncă.
El precizase anterior, în timpul aceleiaşi
dezbateri, răspunzând eurodeputatei
Renate Weber (PNL), că este
nemultumit de răspunsurile statelor
membre ale UE care au decis să
prelungească restricţiile pe piaţa muncii
pentru români şi bulgari până la sfârşitul
lui 2013 şi că le-a cerut să aducă
argumente mult mai convigătoarea
pentru a-şi motiva deciziile.
50
Weber: discriminarea românilor şi
bulgarilor în UE
"Dacă am fi cetăţeni cu drepturi egale,
am avea cu toţii dreptul la muncă fără
restricţii, indiferent de ţara în care am
dori să ne stabilim. Şi am avea cu toţii
dreptul la libera circulaţie, fără restricţii,
ceea ce nu se întâmplă, căci România şi
Bulgaria nu au primit încă statutul de
membre ale spaţiului Schengen, deşi
criteriile tehnice sunt demult îndeplinite.
Aşadar, concetăţenii mei români au, în
primul rând, obligaţii europene şi mai
putine drepturi. Un dezechilibru, de fapt
o discriminare, care contrazice însăşi
esenţa ideii europene", a spus Weber.
Olanda are idei fixe: dumpingul social al
românilor
La aceeaşi dezbatere un eurodeputat
olandez a reclamat faptul că, de
exemplu, românii care ajung în Olanda
sunt practic plăţi pe contracte în
România şi a apreciat că această
modalitate reprezintă dumping social.
"Cum vor fi prevenite aceste angajări
sau mutări fictive de personal", a întrebat
olandezul.
Andor a precizat că, în recenta
propunere legislativă a Comisiei
Europeane care se referă la "drepturile
muncitorilor transfrontalieri" există
precizări legate de eliminarea aşa
numitelor "companii - cutii poştale" şi a
recunoscut că aceastea reprezintă o
formă de "dumping social".
Viitoarele reguli ale UE pentru munca în
străinătate
În fiecare an, aproximativ un milion de
angajați sunt trimiși de companiile lor
temporar în altă țară. Comisia Europeană
a anunţat luna aceasta o propunere de
directivă prin care dorește îmbunătăţirea
regulilor care se referă la angajarea
muncitorilor europeni în alte ţări UE şi
care se referă la o mai bună informare a
muncitorilor și companiilor despre
drepturile și obligațiile lor, introducerea
unor criteria clare pentru cooperarea
între autoritățile naționale și ameliorarea
aplicării drepturilor angajaților.
Sursa: Adevărul
19 aprilie
Ramona Mănescu: 'Comisia
Europeană vine in sprijinul statelor
membre cu propuneri de măsuri
concrete pentru diminuarea ratei
şomajului şi crearea de locuri de
muncă.'
Pachetul privind ocuparea forţei de
muncă a fost adoptat, ieri, de Comisia
Europeană si prevede stabilirea unui
nivel decent al salariilor care să poată fi
susţinut pe termen lung, măsuri
referitoare la realizarea condiţiilor
adecvate pentru crearea de locuri de
muncă dar şi stimularea flexibilităţii
interne in vederea reducerii şomajului.
Europarlamentarul Ramona Mănescu,
membru in Comisia pentru Ocuparea
Forţei de Muncă si Afaceri Sociale, din
Parlamentul European, consideră
binevenite aceste masuri, in contextul
crizei economice.
'Cred că acest pachet legislativ vine in
sprijinul românilor, cu atât mai mult cu
cât salariile le-au fost tăiate iar găsirea
51
unui loc de muncă este din ce in ce mai
dificilă. Tara noastră are foarte mult de
recuperat din punct de vedere financiar
iar pentru aceasta avem nevoie de măsuri
care să conducă la creşterea
productivităţii.'
Europarlamentarul liberal consideră ca
aceste probleme sociale nu pot fi
rezolvate decât dacă vor fi puse in
aplicare masuri economice liberale care
să vină in sprijinul direct al mediului de
afaceri prin reducerea impozitării
veniturilor salariale si printr-o susţinere
reală a întreprinderilor nou înfiinţate.
'Din păcate, rata şomajului, in tara
noastră, a crescut alarmant in ultimii ani
iar situaţia riscă să se agraveze deoarece,
asemenea celorlalte guverne PDL,
guvernul condus de Mihai Răzvan
Ungureanu nu are nicio strategie in acest
sens. Pentru Romania este vital ca
executivul să implementeze, de urgentă,
măsuri economice care să ducă la
crearea de noi locuri de muncă.'
NOTA: Pachetul actual privind ocuparea
forţei de muncă cuprinde o comunicare
privind politica în domeniu a Comisiei
intitulată 'Către o redresare generatoare
de locuri de muncă' şi nouă documente
de lucru ale serviciilor Comisiei, dintre
care două sunt documente consultative.
Sursa: Agerpres
19 aprilie
Ramona Manescu: Pachetul CE
privind ocuparea fortei de munca vine
in sprijinul romanilor
Pachetul privind ocuparea fortei de
munca a fost adoptat, ieri, de Comisia
Europeana si prevede stabilirea unui
nivel decent al salariilor care sa poata fi
sustinut pe termen lung, masuri
referitoare la realizarea conditiilor
adecvate pentru crearea de locuri de
munca dar si stimularea flexibilitatii
interne in vederea reducerii somajului.
Europarlamentarul, Ramona Manescu,
membru in Comisia pentru Ocuparea
Fortei de Munca si Afaceri Sociale, din
Parlamentul European, considera
binevenite aceste masuri, in contextul
crizei economice.
"Cred ca acest pachet legislativ vine in
sprijinul romanilor, cu atat mai mult cu
cat salariile le-au fost taiate iar gasirea
unui loc de munca este din ce in ce mai
dificila. Tara noastra are foarte mult de
recuperat din punct de vedere financiar
iar pentru aceasta avem nevoie de masuri
care sa conduca la cresterea
productivitatii", a declarat Ramona
Manescu.
Europarlamentarul liberal considera ca
aceste probleme sociale nu pot fi
rezolvate decat daca vor fi puse in
aplicare masuri economice liberale care
sa vina in sprijinul direct al mediului de
afaceri prin reducerea impozitarii
veniturilor salariale si printr-o sustinere
reala a intreprinderilor nou infiintate.
"Din pacate, rata somajului, in tara
noastra, a crescut alarmant in ultimii ani
iar situatia risca sa se agraveze deoarece,
asemenea celorlalte guverne PDL,
guvernul condus de Mihai Razvan
Ungureanu nu are nicio strategie in acest
sens. Pentru Romania este vital ca
executivul sa implementeze, de urgenta,
masuri economice care sa duca la
52
crearea de noi locuri de munca", a mai
spus europarlamentarul liberal.
Pachetul actual privind ocuparea fortei
de munca cuprinde o comunicare privind
politica in domeniu a Comisiei intitulata
„Catre o redresare generatoare de locuri
de munca” si noua documente de lucru
ale serviciilor Comisiei, dintre care doua
sunt documente consultative.
Sursa: Mondonews
19 aprilie
Ramona Mănescu: "Comisia
Europeană vine in sprijinul statelor
membre cu propuneri pentru
diminuarea ratei şomajului"
Pachetul privind ocuparea forţei de
muncă a fost adoptat, ieri, de Comisia
Europeană şi prevede stabilirea unui
nivel decent al salariilor care să poată fi
susţinut pe termen lung, măsuri
referitoare la realizarea condiţiilor
adecvate pentru crearea de locuri de
muncă dar si stimularea flexibilităţii
interne in vederea reducerii şomajului,
potrivit unui comunicat de presă.
Europarlamentarul, Ramona Mănescu,
membru în Comisia pentru Ocuparea
Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale, din
Parlamentul European, consideră
binevenite aceste măsuri, în contextul
crizei economice.
"Cred că acest pachet legislativ vine în
sprijinul românilor, cu atât mai mult cu
cât salariile le-au fost tăiate iar găsirea
unui loc de muncă este din ce in ce mai
dificilă. Ţara noastră are foarte mult de
recuperat din punct de vedere financiar
iar pentru aceasta avem nevoie de măsuri
care să conducă la creşterea
productivităţii."
Sursa: Ziarul Bursa
19 Aprilie
Ramona Mănescu: CE vine cu
propuneri concrete pentru scăderea
şomajului în Europa
Europarlamentarul Ramona Mănescu,
membru in Comisia pentru Ocuparea
Forței de Muncă si Afaceri Sociale, din
Parlamentul European, susţine că
măsurile luate de Comisia Euroepană
sunt necesare, mai alles în contextul în
care şomajul este în creştere în toată
Europa.
“Cred că acest pachet legislativ vine in
sprijinul românilor, cu atât mai mult cu
cât salariile le-au fost tăiate iar găsirea
unui loc de muncă este din ce in ce mai
dificilă. Tara noastră are foarte mult de
recuperat din punct de vedere financiar
iar pentru aceasta avem nevoie de măsuri
care să conducă la creșterea
productivității.”
Europarlamentarul liberal consideră ca
aceste probleme sociale nu pot fi
rezolvate decât dacă vor fi puse in
aplicare masuri economice liberale care
să vină in sprijinul direct al mediului de
afaceri prin reducerea impozitării
veniturilor salariale si printr-o susținere
reală a întreprinderilor nou înființate.
“Din păcate, rata șomajului, in tara
noastră, a crescut alarmant in ultimii ani
iar situația riscă să se agraveze deoarece,
asemenea celorlalte guverne PDL,
53
guvernul condus de Mihai Răzvan
Ungureanu nu are nicio strategie in acest
sens. Pentru Romania este vital ca
executivul să implementeze, de urgentă,
măsuri economice care să ducă la
crearea de noi locuri de muncă.”
Sursa: DC News
19 Aprilie
Ramona Mănescu -
"Comisia Europeană
vine in sprijinul
statelor membre cu
propuneri de măsuri
concrete pentru
diminuarea ratei
șomajului și crearea de
locuri de muncă."
Pachetul privind ocuparea forței de
muncă a fost adoptat, ieri, de Comisia
Europeană si prevede stabilirea unui
nivel decent al salariilor care să poată fi
susținut pe termen lung, măsuri
referitoare la realizarea condițiilor
adecvate pentru crearea de locuri de
muncă dar si stimularea flexibilității
interne in vederea reducerii șomajului.
Europarlamentarul, Ramona Mănescu,
membru in Comisia pentru Ocuparea
Forței de Muncă si Afaceri Sociale, din
Parlamentul European, consideră
binevenite aceste masuri, in contextul
crizei economice.
"Cred că acest pachet legislativ vine in
sprijinul românilor, cu atât mai mult cu
cât salariile le-au fost tăiate iar găsirea
unui loc de muncă este din ce in ce mai
dificilă. Tara noastră are foarte mult de
recuperat din punct de vedere financiar
iar pentru aceasta avem nevoie de măsuri
care să conducă la creșterea
productivității."
Europarlamentarul liberal consideră ca
aceste probleme sociale nu pot fi
rezolvate decât dacă vor fi puse in
aplicare masuri economice liberale care
să vină in sprijinul direct al mediului de
afaceri prin reducerea impozitării
veniturilor salariale si printr-o susținere
reală a întreprinderilor nou înființate.
"Din păcate, rata
șomajului, in tara
noastră, a crescut
alarmant in ultimii ani
iar situația riscă să se
agraveze deoarece,
asemenea celorlalte
guverne PDL, guvernul
condus de Mihai
Răzvan Ungureanu nu
are nicio strategie in
acest sens. Pentru Romania este vital ca
executivul să implementeze, de urgentă,
măsuri economice care să ducă la
crearea de noi locuri de muncă."
NOTA: Pachetul actual privind ocuparea
forței de muncă cuprinde o comunicare
privind politica în domeniu a Comisiei
intitulată „Către o redresare generatoare
de locuri de muncă" și nouă documente
de lucru ale serviciilor Comisiei, dintre
care două sunt documente consultative.
Sursa: Ziua de Constanța
19 aprilie
EC unhappy with EU countries
keeping restrictions for Romanians
The European Commission reiterated its
dissatisfaction with the arguments given
by member states having decided to keep
54
labour restrictions for Romanian and
Bulgarian workers until the end of 2013,
European Commissioner for
Employment and Social Affairs Laszlo
Andor told the European Parliament in
Strasbourg yesterday, according to
Money.ro. He reminded of the fact that
he had written to those sates still
enforcing restrictions in order to
encourage them to reconsider their
decision as well as to ask them to
provide additional explanations. He,
however, noted that some countries’
decision to keep such restrictions is not
discrimination, because the three stages
at which member states may use those
restrictions are specified in the accession
agreements and were also applied in the
case of countries that joined the Union in
2004. Andor however warned about the
fact that Romania and Bulgaria, in their
turn, are supposed to make efforts and
create jobs locally, as well as to fight
against poverty. He made those
assertions while answering questions
addressed in the plenary sitting of the
European Parliament by Romanian
MEPs Renate Weber (PNL) and Adriana
Ticau (PSD). Nine EU member states –
Great Britain, Ireland, Germany,
Belgium, France, Luxembourg, Malta,
The Netherlands and Austria – at the end
of 2011 informed on their intention to
keep up restrictions for Romanian and
Bulgarian workers until the end of 2013.
Sursa: Nine O´Clock.ro
19 aprilie
MEPs clash over data-sharing
agreement
MEPs have clashed over whether to
approve an agreement between the EU
and the United States on the sharing of
Passenger Name Record data, during a
third day of plenary in Strasbourg on 19
April 2012.
Under the agreement that has been
struck, the US would have access to
personal information about EU airline
passengers.
PNR data includes names, addresses,
credit card details and seat numbers of
air passengers.
It would be retained by the US
authorities for a maximum of five years;
though after six months the information
is "depersonalised", meaning the
passenger's name would be masked out.
Sensitive data on racial origin or sexual
orientation could be used in exceptional
circumstances, but only on a case-by-
case basis.
The US government has threatened
ending visa-free travel to the US for EU
citizens if the agreement, intended to
replace a "provisional" deal in place
since 2007, is not passed.
Supporters say the agreement is a vital
step in the fight against terrorism but
critics fear the practice could breach EU
data protection laws.
A number of MEPs voiced concerns
about the use and storage of the data,
and civil rights.
German Green MEP Jan Philipp
Albrecht said the arrangement would
"open the floodgates" to data-mining and
profiling of anyone who flies to the US,
which was completely at odds with EU
law.
"We cannot deem these arrangements
legitimate," he said, and urged MEPs to
55
"save the honour" of the parliament and
vote against the deal.
German left-wing MEP Cornelia Ernst
said it was a "scandal" that "millions of
data" on innocent people would be
stored.
And Romanian MEP Renate Weber,
representing the parliament's liberal
group, feared there would be "severe"
consequences for "our fundamental
rights".
Dismissing arguments the new
arrangement was an improvement on the
2007 deal, she told MEPs: "I have never
believed that a bad law is better than no
law."
UKIP MEP Gerrard Batten informed the
parliament that the party's members
would vote against the "unacceptable"
agreement, because it provided for a
"one-way traffic" of data from the EU to
the US.
Combating terrorism
However, the parliament's centre-right
group supported the agreement.
On behalf of the group, German MEP
Axel Voss said it would ensure better
protection of data for air passengers, and
warned that aircraft carriers would be
left in "legal limbo" without the
international agreement.
British Labour MEP Claude Moraes said
the Alliance of Socialist & Democrats
would have a free vote on the matter, but
told MEPs he would vote in favour.
He said that while the agreement was not
perfect it was much improved.
Commissioner Cecilia Malmstrom urged
MEPs to endorse the agreement.
She said the scope of the deal was to
prevent, investigate and prosecute
terrorism and transnational crimes, and
insisted there were safeguards in place to
protect passengers' data.
It was "better on all points" than the
2007 deal, she said, and Danish Justice
Minister Morten Bodskov agreed.
He told MEPs he believed it offered
better opportunities to strengthen efforts
to combat transnational crimes.
However, the parliament's negotiator on
the deal, Dutch liberal Sophie in 't Veld,
said it was "telling and disappointing"
that after nine years of negotiations with
"our closest friend and ally", the US,
"we can only come up with an
agreement that commands half-hearted
support from a divided house".
She regretted that MEPs went against
her advice in committee to vote against
the agreement; the centre-right and
Conservative groups backed the deal but
the socialist, green and liberal groups
were opposed to it.
She said the EU should look closer at
how it deals with its transatlantic friends
and whether "we aren't weak compared
to our partner [the US]".
Her primary concern was that
passengers' data would be used for
purposes other than combating terrorism
and transnational crime.
The vote of the full parliament will take
place during the daily voting session
from 11am on 19 April 2012.
Sursa: BBC News
19 aprilie
Norica Nicolai sustine acordul UE-
SUA privind datele personale
Eurodeputata PNL Norica Nicolai a
declarat azi, în cadrul sesiunii plenare a
56
Parlamentului European, că sprijină noul
acord încheiat între UE și SUA cu
privire la transmiterea datelor personale
ale pasagerilor curselor aeriene (PNR),
după ce în anul 2010 legislativul
european a refuzat să aprobe acest
document din motive de securitate a
datelor.
"Sper că acest Parlament poate privilegia
diversitatea de opinii și sunt convinsă că
toți acceptăm că riscurile criminalității
transnaționale și riscurile terorismului
sunt riscuri globale la care trebuie
răspunsuri globale. Singura abordare în
acest context este existența unui cadru
juridic și așa s-a ajuns la adoptarea
acestui tratat care din punctul de vedere
al cetățenilor europeni, chiar șchiop așa
cum este consemnat, constituie o regulă
de drept care le dă garanția respectării
drepturilor lor", a arătat Norica Nicolai,
în condițiile în care noul acord inițiat în
luna noiembrie a anului 2011 stipulează
o mai bună partajare a informațiilor între
agențiile de aplicare a legii din UE și
SUA, întărește o serie de dispoziții
privind protecția datelor cetățenilor UE
și consolidează garanțiile de protecție a
datelor.
Sursa: Inpolitics.ro
19 aprilie
Norica Nicolai sprijină acordul PNR
între UE și SUA
Eurodeputatul PNL Norica Nicolai a
declarat azi, 19 aprilie a.c., în cadrul
sesiunii plenare a Parlamentului
European (PE) de la Strasbourg, că
sprijină noul Acord încheiat între UE și
SUA cu privire la transmiterea datelor
personale ale pasagerilor curselor
aeriene (PNR), după ce în anul 2010
legislativul european a refuzat să aprobe
acest document din motive de securitate
a datelor, precizând că ”singura abordare
în acest context este existența unui cadru
juridic”, potrivit unui comunicat de
presă.
“Sper că acest Parlament poate privilegia
diversitatea de opinii și sunt convinsă că
toți acceptăm că riscurile criminalității
transnaționale și riscurile terorismului
sunt riscuri globale la care trebuie
răspunsuri globale. Singura abordare în
acest context este existența unui cadru
juridic și așa s-a ajuns la adoptarea
acestui Tratat care din punctul de vedere
al cetățenilor europeni, chiar șchiop așa
cum este consemnat, constituie o regulă
de drept care le dă garanția respectării
drepturilor lor”, a arătat Norica Nicolai,
în condițiile în care noul Acord inițiat în
luna noiembrie a anului 2011 stipulează
o mai bună partajare a informațiilor între
agențiile de aplicare a legii din UE și
SUA, întărește o serie de dispoziții
privind protecția datelor cetățenilor UE
și consolidează garanțiile de protecție a
datelor.
“Sunt de acord și respect datele cu
caracter personal, dar trebuie să fim de
acord că cetățenii europeni au dreptul la
securitate individuală ca drept
fundamental al dreptului la viață. Din
acest punct de vedere, cred că
îmbunătățirile care s-au creat în acest
acord, faptul că putem renegocia, putem
monitoriza, nu îmi dau nici un motiv să
nu am încredere în Comisia Europeană”,
și-a justificat eurodeputatul liberal
57
opțiunea în favoarea acestui document,
pentru care PE are putere de co-decizie.
În proiectul de rezoluție adoptat astăzi de
plenul PE se arată că UE și SUA trebuie
să fie unite în respingerea amenințării
teroriste, adoptând un demers
multidimensional, inclusiv partajarea
informațiilor, pentru a reduce riscurile.
Având aceste aspecte, PE consideră că
noul proiect de acord este un element
esențial și necesar al unei cooperări
transatlantice strânse pentru a combate
împreună cu succes terorismul
și oferă garanțiile de bază
pentru respectarea drepturilor
de protecție a datelor
cetățenilor UE.
Sursa: DC News
19 aprilie
Parlamentul European a
aprobat acordul PNR între
UE și SUA.
Norica Nicolai: "Singura
abordare în acest context este
existența unui cadru juridic"
Eurodeputata PNL Norica Nicolai a
declarat azi, în cadrul sesiunii plenare a
Parlamentului European (PE) de la
Strasbourg, că sprijină noul acord
încheiat între UE și SUA cu privire la
transmiterea datelor personale ale
pasagerilor curselor aeriene (PNR), după
ce în anul 2010 legislativul european a
refuzat să aprobe acest document din
motive de securitate a datelor.
"Sper că acest Parlament poate privilegia
diversitatea de opinii și sunt convinsă că
toți acceptăm că riscurile criminalității
transnaționale și riscurile terorismului
sunt riscuri globale la care trebuie
răspunsuri globale. Singura abordare în
acest context este existența unui cadru
juridic și așa s-a ajuns la adoptarea
acestui tratat care din punctul de vedere
al cetățenilor europeni, chiar șchiop așa
cum este consemnat, constituie o regulă
de drept care le dă garanția respectării
drepturilor lor", a arătat Norica Nicolai,
în condițiile în care noul acord inițiat în
luna noiembrie a anului 2011 stipulează
o mai bună partajare a
informațiilor între
agențiile de aplicare a
legii din UE și SUA,
întărește o serie de
dispoziții privind
protecția datelor
cetățenilor UE și
consolidează garanțiile de
protecție a datelor.
"Sunt de acord și respect
datele cu caracter
personal, dar trebuie să
fim de acord că cetățenii
europeni au dreptul la securitate
individuală ca drept fundamental al
dreptului la viață. Din acest punct de
vedere, cred că îmbunătățirile care s-au
creat în acest acord, faptul că putem
renegocia, putem monitoriza, nu îmi dau
nici un motiv să nu am încredere în
Comisia Europeană", și-a justificat
eurodeputata liberală opțiunea în
favoarea acestui document, pentru care
PE are putere de codecizie.
În proiectul de rezoluție adoptat astăzi de
plenul PE se arată că UE și SUA trebuie
să fie unite în respingerea amenințării
58
teroriste, adoptând un demers
multidimensional, inclusiv partajarea
informațiilor, pentru a reduce riscurile.
Având aceste aspecte, PE consideră că
noul proiect de acord este un element
esențial și necesar al unei cooperări
transatlantice strânse pentru a combate
împreună cu succes terorismul și oferă
garanțiile de bază pentru respectarea
drepturilor de protecție a datelor
cetățenilor UE.
Sursa: Amosnews
19 aprilie
Comisarul european Laszlo Andor:
Comisia Europeana nu este multumita
de motivele tarilor UE care mentin
restrictii pentru romani si bulgari.
Trebuie sa vina cu analize
suplimentare
Comisarul pentru ocuparea fortei de
munca Laszlo Andor a declarat miercuri,
in plenul Parlamentului European, la
Strasbourg, ca a trimis o scrisoare
statelor membre care inca mentin
restrictii pe piata muncii pentru romani
si bulgari. In scrisoare se arata ca
motivele invocate in notificarile trimise
la sfarsitul anului trecut si prin care au
prelungit pentru doi ani anumite
interdictii sunt "insuficiente".
"Comisia nu a fost multumita de
argumentatiile statelor membre si o
scrisoare a mea adresata acelor care au
mentinut restrictii precizeaza ca exista o
argumentatie insuficienta. Deci
Guvernele respective vor trebui sa ne
furnizeze analize suplimentare", a
precizat Andor raspunzand unei intrebari
pe aceasta tema adresta de
europarlamentarul roman, Renate
Weber.
Weber a semnalat, intr-o sesiune de
intrebari ale eurodeputatilor adresate
Comisiei Europene pe tema drepturilor
angajatilor in UE, faptul ca in timp ce
romanilor si bulgarilor li se cere
solidaritate europeana, nu sunt tratati la
fel cu ceilalti cetateni europeni cand vine
vorba despre dreptul la munca si dreptul
la libera circulatie (Schengen).
"Practic, cetatenii romani si bulgari au
obligatii europene si mai putine drepturi.
Are Comisia Europeana un plan prin
care sa convinga Consiliul si statele
membre sa schimbe aceste practici, in
acest an?", a intrebat Weber.
"Nu exista nicio discriminare pentru ca
cele trei etape de tranzitie au fost
definite pentru toate statele membre si
pentru cele care au aderat la UE in 2004,
si pentru cele din 2007 si pentru Croatia
care urmeaza sa vina. Am invitat statele
membre, inclusiv pe cele mai vechi, sa
deschida mai repede piata muncii decat
s-a stabilit, si cateva au si facut acest
lucru. Italia si Cehia au abandonat de
exemplu restrictiile inca de la 1 ianuarie
anul acesta", a precizat Andor. Citeste
integral si comenteaza pe Hotnews.ro
In prezent, 10 din cele 26 de state
membre ale UE aplica restrictii
cetatenilor romani care doresc sa
munceasa intr-un alt stat membru UE.
Statele care aplica restrictii sunt: Austria,
Belgia, Franta, Germania,
59
Irlanda, Luxemburg, Malta, Marea
Britanie, Olanda si Spania (incepand cu
22.07.2011). Portugalia, Ungaria si
Grecia au renuntat la aplicarea regimului
tranzitoriu cetatenilor romani incepand
cu 1 ianuarie 2009 si Danemarca
incepand cu 1 mai 2009.
Accesul lucratorilor romani pe pietele
muncii din statele care au impus restrictii
se realizeaza in baza legislatiei nationale
a statului respectiv si in baza
eventualelor acorduri bilaterale privind
circulatia fortei de munca, incheiate de
Romania cu aceste state (in principal cu
Germania, Spania, Franta si Elveia),
potrivit site-ului Ministerului Muncii.
Sursa: Euractiv.com
19 aprilie
Eurodeputatul Cristian Buşoi a
criticat sistemul european de
impozitare a carburanţilor
Cristian Buşoi a avut, joi, o intervenţie
în cadrul plenului Parlamentului
European unde a criticat creşterea
preţului motorinei, pentru că acest lucru
„i-ar fi afectat puternic pe români”.
Dispoziţia prin care ar fi trebuit să se
majoreze preţul la motorină a fost
respinsă.
Parlamentul European s-a pronunţat, joi,
asupra revizuirii unei directive privind
impozitarea produselor energetice şi a
electricităţii. Scopul acestei revizuiri era
acela de a elimina distorsiunile de
concurenţă dintre diferite tipuri de
carburant pe piaţa internă, datorate
taxării preferenţiale. Eurodeputatul
liberal Cristian Buşoi a avut o intervenţie
critică în plenul Parlamentului faţă de
creşterea preţului motorinei, din cauza
obligaţiei de a aplica aceeaşi structură a
taxelor pentru toţi carburanţii. „Creşterea
preţului motorinei i-ar afecta puternic pe
români, în condiţiile în care mulţi dintre
aceştia posedă autovehicule cu
motorizare diesel”, a afirmat Cristian
Buşoi.
Eurodeputatul liberal mai consideră şi că
această creştere a preţului motorinei ar fi
dus la scăderea cererii de vehicule
diesel. „Motoarele diesel sunt în prezent
unul dintre atu-urile industriei europene
constructoare de automobile, iar
creşterea preţului la motorină riscă să
neutralizeze acest avantaj comparativ”, a
mai declarat Cristian Buşoi. Raportul a
fost adoptat în plenul Parlamentului
European, însă dispoziţia care ar fi dus la
majorarea preţului la motorină a fost
respinsă.
Sursa: News Timișoara
19 aprilie
Parlamentul European a aprobat
acordul PNR între UE şi SUA
Norica Nicolai: 'Singura abordare în
acest context este existenţa unui cadru
juridic'
Eurodeputata PNL Norica Nicolai a
declarat azi, în cadrul sesiunii plenare a
Parlamentului European (PE) de la
Strasbourg, că sprijină noul acord
încheiat între UE şi SUA cu privire la
transmiterea datelor personale ale
pasagerilor curselor aeriene (PNR), după
ce în anul 2010 legislativul european a
refuzat să aprobe acest document din
motive de securitate a datelor.
60
'Sper că acest Parlament poate privilegia
diversitatea de opinii şi sunt convinsă că
toţi acceptăm că riscurile criminalităţii
transnaţionale şi riscurile terorismului
sunt riscuri globale la care trebuie
răspunsuri globale. Singura abordare în
acest context este existenţa unui cadru
juridic şi aşa s-a ajuns la adoptarea
acestui tratat care din punctul de vedere
al cetăţenilor europeni, chiar şchiop aşa
cum este consemnat, constituie o regulă
de drept care le dă garanţia respectării
drepturilor lor', a arătat Norica Nicolai,
în condiţiile în care noul acord iniţiat în
luna noiembrie a anului 2011 stipulează
o mai bună partajare a informaţiilor între
agenţiile de aplicare a legii din UE şi
SUA, întăreşte o serie de dispoziţii
privind protecţia datelor cetăţenilor UE
şi consolidează garanţiile de protecţie a
datelor.
'Sunt de acord şi respect datele cu
caracter personal, dar trebuie să fim de
acord că cetăţenii europeni au dreptul la
securitate individuală ca drept
fundamental al dreptului la viaţă. Din
acest punct de vedere, cred că
îmbunătăţirile care s-au creat în acest
acord, faptul că putem renegocia, putem
monitoriza, nu îmi dau nici un motiv să
nu am încredere în Comisia Europeană',
şi-a justificat eurodeputata liberală
opţiunea în favoarea acestui document,
pentru care PE are putere de codecizie.
În proiectul de rezoluţie adoptat astăzi de
plenul PE se arată că UE şi SUA trebuie
să fie unite în respingerea ameninţării
teroriste, adoptând un demers
multidimensional, inclusiv partajarea
informaţiilor, pentru a reduce riscurile.
Având aceste aspecte, PE consideră că
noul proiect de acord este un element
esenţial şi necesar al unei cooperări
transatlantice strânse pentru a combate
împreună cu succes terorismul şi oferă
garanţiile de bază pentru respectarea
drepturilor de protecţie a datelor
cetăţenilor UE.
Sursa: Agerpres
19 aprilie
Eurodeputata Renate Weber (PNL) a
atras atentia, in timpul dezbaterii din
plenul Parlamentului European
privind 'Aderarea UE la Conventia
Europeana a Drepturilor Omului', ca
'suntem astazi in situatia incalcarii
Tratatelor si in mod special a
articolului 6, care face ca o asemenea
aderare sa aiba caracter obligatoriu.
Dosarul s-a blocat la Consiliu, ca urmare
a obiectiilor guvernului Marii Britanii si
partial ale celui francez. Fac un apel
catre guvernul Marii Britanii sa isi
modifice pozitia si sa lase UE sa aplice
obligatiile prevazute in Tratatul de la
Lisabona - si am incredere in colegii mei
ca vor face tot ce tine de ei pentru a se
asigura ca acest lucru se va intampla' - a
spus Renate Weber, coordonatoare din
partea grupului politic ALDE in Comisia
de libertati civile, justitie si afaceri
interne (LIBE)
In ceea ce priveste 'asa-numita reforma a
Curtii Europene a Drepturilor Omului',
aflata in discutie in cadrul unei
conferinte organizate zilele acestea (18-
20 aprilie 2012) la Brighton (UK) de
catre presedintia britanica a Consiliului
61
Europei, Weber a informat plenul despre
apelul pe care l-a initiat si pe care l-au
cosemnat peste 60 de eurodeputati, apel
care a fost trimis guvernelor tarilor
membre ale Consiliului Europei.
'Nu pot sublinia suficient ingrijorarea
CEDO, a ONG-urilor si a aparatorilor
drepturilor omului cu privire la cateva
dintre aceste propuneri. Daca vor fi
acceptate, aceasta contra-reforma ar
diminua in mod grav drepturile
victimelor incalcarilor drepturilor
omului' - a avertizat Weber.
'Dati-mi voie sa-mi exprim ingrijorarea
si cu privire la faptul ca aceste doua
subiecte sunt tratate fara pic de
transparenta. Consiliul examineaza
'Documente de sedinta' care nu sunt
accesibile publicului si care nu apar in
registre. Aceasta este o incalcare a
Regulamentului privind accesul la
documente!
Proiectele documentelor de la conferinta
din Brighton sunt accesibile doar ca
urmare a scurgerilor de informatii'.
'Nici publicul, nici ONG-urile nu au fost
consultate! Nu acesta este modul in care
ar trebui sa rezolvam problemele privind
drepturile fundamentale in Europa!', a
mai spus eurodeputata, adaugand ca, in
opinia sa, 'este momentul ca atat
Comisia, cat si Consiliul sa faca acest
lucru clar pentru toate statele membre'.
Sursa: Agerpres
19 aprilie
CE îşi reiterează nemulţumirea faţă
de explicaţiile statelor care menţin
restricţii pentru români şi bulgari
Comisia Europeană şi-a reiterat miercuri
nemulţumirea faţă de argumentele
oferite de statele membre care au decis
să menţină pînă la sfîrşitul lui 2013
restricţiile pe piaţa muncii pentru
lucrătorii români şi bulgari, transmite
Agerpres.
“Comisia nu a fost mulţumită de
argumentele (oferite de statele
respective)”, a afirmat miercuri, în
plenul Parlamentului European la
Strasbourg, comisarul european pentru
ocuparea forţei de muncă şi afaceri
sociale Laszlo Andor.
El a reamintit că a trimis scrisori statelor
care aplică încă restricţii pentru a le
încuraja să-şi modifice decizia, dar şi
pentru a le cere explicaţii suplimentare.
“În scrisoarea mea am menţionat faptul
că nu există argumente suficiente.
Guvernele vor trebui să ofere analize
suplimentare care eventual să justifice
aceste decizii”, a spus comisarul
european, care a subliniat beneficiile
sociale şi economice ale liberei circulaţii
pentru lucrători.
El a precizat totuşi că decizia unor state
de a menţine restricţiile pe piaţa muncii
nu reprezintă o discriminare, întrucît cele
trei etape prin care ţările membre se pot
folosi de restricţii sunt prevăzute în
acordurile de aderare şi au fost aplicate
şi ţărilor intrate în UE în 2004.
Laszlo Andor a subliniat totodată că
Bruxellesul este determinat să asigure,
62
conform angajamentelor existente,
libertatea de mişcare pentru lucrători şi
să lupte împotriva muncii la negru şi a
altor forme de abuz.
El a atras totuşi atenţia că România şi
Bulgaria trebuie să depună la rîndul lor
eforturi pentru a crea locuri de muncă la
nivel local şi pentru a lupta împotriva
sărăciei. “Este foarte important de
asemenea să fie depuse eforturi pentru a
crea locuri de muncă şi pentru a lupta
împotriva sărăciei în România şi
Bulgaria. Este de asemenea important să
se investească mai mult pentru a se crea
oportunităţi şi locuri de muncă, pentru
dezvoltarea economiei, pentru
dezvoltarea regională, pentru lupta
împotriva sărăciei în general. Trebuie să
vedem toate aspectele europene ale
acestei probleme”, a declarat comisarul
european.
Afirmaţiile sale au fost făcute în cadrul
unor răspunsuri la întrebări adresate în
plenul PE de eurodeputatele Renate
Weber (PNL) şi Adriana Ţicău (PSD).
Nouă ţări din UE – Marea Britanie,
Irlanda, Germania, Belgia, Franţa,
Luxemburg, Malta, Olanda şi Austria –
au anunţat la sfîrşitul lui 2011
menţinerea restricţiilor pentru lucrătorii
români şi bulgari pînă la finalul lui 2013.
Tratatul de aderare a României şi
Bulgariei la UE permite ţărilor UE-25
(ţările fondatoare şi cele care au aderat la
UE pînă la 1 ianuarie 2007) să
restricţioneze temporar accesul liber al
lucrătorilor din România şi Bulgaria pe
piaţa muncii pentru a pregăti libertatea
deplină de circulaţie a forţei de muncă în
UE.
Perioada de tranziţie generală de şapte
ani este împărţită în trei etape (2 plus 3
plus 2 ani). În decursul acestei perioade,
o clauză de salvgardare permite unui stat
membru să reintroducă restricţiile dacă
există perturbări grave pe piaţa forţei de
muncă sau pericolul unor astfel de
perturbări (aşa cum a procedat Spania la
22 iulie 2011). Măsurile tranzitorii se
vor încheia în mod irevocabil la 31
decembrie 2013.
Sursa: Ziarul Făclia de Cluj
19 aprilie
Neaderarea UE la Convenția
Europeană a Drepturilor Omului - o
încălcare a obligațiilor din tratat
Eurodeputata Renate Weber (PNL) a
atras atentia, in timpul dezbaterii din
plenul Parlamentului European privind
"Aderarea UE la Conventia Europeana a
Drepturilor Omului", ca "suntem astazi
in situatia incalcarii Tratatelor si in mod
special a articolului 6, care face ca o
asemenea aderare sa aiba caracter
obligatoriu. Dosarul s-a blocat la
Consiliu, ca urmare a obiectiilor
guvernului Marii Britanii si partial ale
celui francez".
"Fac un apel catre guvernul Marii
Britanii sa isi modifice pozitia si sa lase
UE sa aplice obligatiile prevazute in
Tratatul de la Lisabona - si am incredere
in colegii mei ca vor face tot ce tine de ei
pentru a se asigura ca acest lucru se va
intampla" - a spus Renate Weber,
63
coordonatoare din partea grupului politic
ALDE in Comisia de libertati civile,
justitie si afaceri interne (LIBE).
In ceea ce priveste "asa-numita reforma
a Curtii Europene a Drepturilor
Omului", aflata in discutie in cadrul unei
conferinte organizate zilele acestea (18-
20 aprilie 2012) la Brighton (UK) de
catre presedintia britanica a Consiliului
Europei, Weber a informat plenul despre
apelul1 pe care l-a initiat si pe care l-au
cosemnat peste 60 de eurodeputati, apel
care a fost trimis guvernelor tarilor
membre ale Consiliului Europei.
"Nu pot sublinia suficient ingrijorarea
CEDO, a ONG-urilor si a aparatorilor
drepturilor omului cu privire la cateva
dintre aceste propuneri. Daca vor fi
acceptate, aceasta contra-reforma ar
diminua in mod grav drepturile
victimelor incalcarilor drepturilor
omului" - a avertizat Weber.
"Dati-mi voie sa-mi exprim ingrijorarea
si cu privire la faptul ca aceste doua
subiecte sunt tratate fara pic de
transparenta.
Consiliul examineaza "Documente de
sedinta" care nu sunt accesibile
publicului si care nu apar in registre.
Aceasta este o incalcare a
Regulamentului privind accesul la
documente!
Proiectele documentelor de la conferinta
din Brighton sunt accesibile doar ca
urmare a scurgerilor de informatii".
"Nici publicul, nici ONG-urile nu au fost
consultate! Nu acesta este modul in care
ar trebui sa rezolvam problemele privind
drepturile fundamentale in Europa!", a
mai spus eurodeputata, adaugand ca, in
opinia sa, "este momentul ca atat
Comisia, cat si Consiliul sa faca acest
lucru clar pentru toate statele membre".
Sursa: Amosnews.ro
19 aprilie
Renate Weber susţine dreptul la
muncă al românilor în Europa
"Nu înţeleg de ce solidaritatea înseamnă
ca cetăţenilor români şi bulgari să li se
ceară sprijin pentru planuri comune de
ieşire din criză, dar - în acelaşi timp - să
li se aplice restricţii care demonstrează
că nu suntem cetăţeni europeni cu
drepturi egale" - a afirmat, in plenul
Parlamentului European, deputata
Renate Weber (PNL), coordonatoarea
grupului ALDE in Comisia de libertăţi
civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE),
se precizează în comunicatul de presă
primit la redacţie din partea
eurodeputatului român.
"Sunt o mare susţinătoare a construcţiei
europene şi de aceea înţeleg inclusiv
ideea de unitate în faţa crizei
economice" - a spus Renate Weber în
această dimineaţă (miercuri, n.r.), în
cadrul unei reuniuni plenare privind
"Drepturile în domeniul ocupării forţei
de muncă într-o Europă a frontierelor
deschise", la care au fost invitaţi
comisarul european pentru muncă şi
afaceri sociale, Andor Laszlo şi
comisarul european pentru afaceri
economice şi monetare, Olli Rehn.
"Dacă am fi cetăţeni cu drepturi egale,
am avea cu toţii dreptul la muncă fără
64
restricţii, indiferent de ţara în care am
dori să ne stabilim. Şi am avea cu toţii
dreptul la libera circulaţie, fără restricţii,
ceea ce nu se întâmplă, căci România şi
Bulgaria nu au primit încă statutul de
membre ale spaţiului Schengen, deşi
criteriile tehnice sunt demult îndeplinite.
Aşadar, concetăţenii mei romani au, în
primul rând, obligaţii europene şi mai
puţine drepturi. Un dezechilibru, de fapt
o discriminare, care contrazice însăşi
esenţa ideii europene".
La întrebarea eurodeputatei Renate
Weber, dacă "are Comisia un plan prin
care să convingă Consiliul şi Statele
membre să schimbe aceste practici chiar
în acest an?", comisarul Andor a răspuns
că a trimis "scrisori către guvernele
statelor membre care încă menţin
restricţii pentru România şi Bulgaria,
încurajându-le să-şi reconsidere decizia".
Nouă ţări UE menţin încă restricţii pe
piaţa muncii pentru cetăţenii români şi
bulgari, însă - de la 1 ianuarie 2012 -
acestea pot fi impuse numai în urma
notificării Comisiei cu privire la
distorsiuni grave pe piaţa naţională a
muncii sau riscuri serioase în acest sens.
Renate Weber l-a întrebat pe comisarul
Andor şi dacă este mulţumită Comisia cu
explicaţiile primite până acum de la
statele membre, în ceea ce priveşte
justificarea faptului că prezenţa
lucrătorilor români şi bulgari le
distorsionează piaţa naţională a muncii.
"Comisia nu a fost complet satisfăcuta
de explicaţiile primite, iar în scrisoarea
mea către ministerele relevante am
subliniat insuficienţa datelor analitice
care să sprijine menţinerea restricţiilor.
Prin urmare, aceste guverne vor trebui să
trimită date analitice suplimentare în
perioada următoare, pentru a justifica
menţinerea restricţiilor pe piaţa muncii
care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie
2012" - a spus comisarul Andor in cadrul
plenarei de la Strasbourg.
Sursa: Novanews.ro
19 aprilie
Cristian Busoi, critic fata de noul
sistem european de impozitare a
benzinei si motorinei
Parlamentul European s-a pronunţat
astăzi asupra revizuirii Directivei din
2003 privind impozitarea produselor
energetice şi a electricităţii, proces în
care PE este doar consultat. Scopul
revizuirii este adaptarea la obiectivele
UE în materie de energie şi schimbări
climatice, alinierea scopului la sistemul
european de comercializare a emisiilor,
respectiv eliminarea distorsiunilor de
concurenţă dintre diferitele tipuri de
carburant pe piaţa internă, datorate
taxării preferentiale. Structura taxei ar
urma să fie una duală, cu o componentă
bazată pe emisiile de CO2 şi alta, pe
cantitatea de energie generată.
Într-o intervenţie în plenul
Parlamentului, eurodeputatul liberal
Cristian Buşoi a apreciat părţile pozitive
ale propunerii Comisiei care vor stimula
evoluţia către o impozitare favorabilă
energiei verzi. Acesta a fost însă critic
faţă de creşterea preţului motorinei care
ar fi generată de obligaţia de a aplica
65
aceeaşi structură a taxelor pentru toţi
carburanţii. Potrivit liberalului, creşterea
preţului motorinei i-ar afecta puternic pe
români, în condiţiile în care mulţi dintre
aceştia posedă autovehicule cu
motorizare diesel. „În condiţiile în care
şi aşa preţurile la combustibili pun o
presiune mare asupra consumatorilor din
Europa, nu mi se pare ca o nouă creştere
a preţului la motorină este cea mai
oportună măsură. Mai mult, creşterea
preţului la motorină ar limita automat
interesul consumatorilor pentru
autovehiculele care se alimenteaza cu
acest tip de carburant”, a spus
europarlamentarul.
În opinia lui Cristian Buşoi, o scădere a
cererii de vehicule diesel ar putea afecta
serios competitivitatea constructorilor
europeni care au mizat pe motoarele de
tip diesel, printre care şi cei din
Romania, cum sunt Dacia şi Ford.
„Motoarele diesel sunt în prezent unul
dintre atu-urile industriei europene
constructoare de automobile, iar
creşterea preţului la motorină riscă să
neutralizeze acest avantaj comparativ”, a
mai declarat Cristian Buşoi. Nu în
ultimul rând, acesta subliniază riscul ca
o astfel de măsură să încurajeze
consumul de benzină, acest carburant
fiind mai puţin eficient din punct de
vedere energetic şi deci, mai puţin
ecologic.
Raportul a fost adoptat în plenul
Parlamentului, însă dispoziţia care ar fi
dus la majorarea preţului la motorină a
fost respinsă. Raportul a fost votat cu
374 voturi pentru, 217 împotrivă şi 73 de
abţineri.
Sursa: Timișoara Express
20 aprilie
Norica Nicolai sustine acordul UE-
SUA privind datele personale
Eurodeputata PNL Norica Nicolai a
declarat azi, în cadrul sesiunii plenare a
Parlamentului European, că sprijină noul
acord încheiat între UE și SUA cu
privire la transmiterea datelor personale
ale pasagerilor curselor aeriene (PNR),
după ce în anul 2010 legislativul
european a refuzat să aprobe acest
document din motive de securitate a
datelor.
"Sper că acest Parlament poate privilegia
diversitatea de opinii și sunt convinsă că
toți acceptăm că riscurile criminalității
transnaționale și riscurile terorismului
sunt riscuri globale la care trebuie
răspunsuri globale. Singura abordare în
acest context este existența unui cadru
juridic și așa s-a ajuns la adoptarea
acestui tratat care din punctul de vedere
al cetățenilor europeni, chiar șchiop așa
cum este consemnat, constituie o regulă
de drept care le dă garanția respectării
drepturilor lor", a arătat Norica Nicolai,
în condițiile în care noul acord inițiat în
luna noiembrie a anului 2011 stipulează
o mai bună partajare a informațiilor între
agențiile de aplicare a legii din UE și
SUA, întărește o serie de dispoziții
privind protecția datelor cetățenilor UE
și consolidează garanțiile de protecție a
datelor.
Sursa: Inpolitics.ro
20 aprilie
66
Datele personale ale românilor, puse
la discreţia SUA. Pentru că aşa vrea
UE!
După o dezbatere aprinsă, Parlamentul
European a aprobat joi controversatul
acord prin care UE va transfera
autorităţilor americane datele pasagerilor
curselor aeriene transatlantice, cu scopul
(declarativ) de a ajuta SUA în lupta
împotriva terorismului şi a
infracţionalităţii transnaţionale.
Toţi europarlamentarii români care au
votat s-au pronunţat pentru acest acord,
cu trei excepţii: Renate Weber (PNL-
ALDE), Victor Boştinaru (PSD-S&D) şi
Adrian Severin (independent).
“Dacă eu am încredere în americani să le
dau aceste date, nu ar trebui şi ei să aibă
încredere să mă lase să intru în ţara lor
fără viză? “, s-a întrebat, într-un interviu
pentru gândul, Renate Weber (PNL,
ALDE).
Weber s-a declarat “revoltată” de felul în
care Comisia Europeană negociază
acordurile cu SUA. “Tot timpul cedăm,
dar nu primim nimic în schimb”.
“Ca persoană care vine din România,
sunt foarte supărată şi nemulţumită de
felul în care Comisia Europeană poartă
aceste negocieri cu SUA, care sunt, să
spunem, foarte limitate”, a mai declarat
Weber. “Şi ne tot promite Comisia Visa
Waiver, dar nu se întâmplă nimic. Nu
crede CE că am drepturi şi eu ca cetăţean
european să primesc ceva la schimb? Nu
vrei tu, Comisie, să ai grijă şi de
cetăţenii tăi?“, s-a mai întrebat Weber,
care a subliniat că UE a trecut acord
după acord cu SUA, fără niciun
beneficiu.
“Înţeleg nevoia de a combate terorismul
prin măsuri preventive, dar acest acord
încalcă în mod categoric legislaţia
europeană privind datele cu caracter
personal“, a mai spus eurodeputata
liberală.
Parlamentul European a aprobat acordul
cu SUA în ciuda faptului că Autoritatea
Europeană pentru Protecţia Datelor a
condamnat în termeni foarte categorici
conţinutului acestei înţelegeri. Motivul,
spune Weber, este că e vorba despre “un
vot politic, care nu ţine cont de substanţa
acordului”.
Problemele pe care le invocă Weber cu
referire la conţinutul acestui acord sunt:
limbajul foarte vag la unele articole, care
le oferă SUA o libertate mult mai mare
de acţiune, inclusiv să transfere către
terţe ţări PNR sau să ceară datele
pasagerilor chiar dacă avionul aterizează
într-o ţară vecină SUA; probleme cu
definirea şi listarea infracţiunilor în
legătură cu care pot fi folosite aceste
date, precum şi probleme la nivelul
companiilor aeriene, relatează
Gândul.info.
Sursa: Financiarul.ro
20 aprilie
Datele tale personale vor ajuta Statele
Unite în războiul contra terorismului.
La ce s-a angajat joi UE şi ce va face
România
După o dezbatere aprinsă, Parlamentul
European a aprobat joi controversatul
acord prin care UE va transfera
autorităţilor americane datele pasagerilor
curselor aeriene transatlantice, cu scopul
de a ajuta SUA în lupta împotriva
terorismului şi a infracţionalităţii
transnaţionale.
67
Toţi europarlamentarii români care au
votat s-au pronunţat pentru acest acord,
cu trei excepţii: Renate Weber (PNL-
ALDE), Victor Boştinaru (PSD-S&D) şi
Adrian Severin (independent).
"Dacă eu am încredere în americani să le
dau aceste date, nu ar trebui şi ei să aibă
încredere să mă lase să intru în ţara lor
fără viză? ", s-a întrebat, într-un interviu
pentru gândul, Renate Weber (PNL,
ALDE).
Weber s-a declarat "revoltată" de felul în
care Comisia Europeană negociază
acordurile cu SUA. "Tot timpul cedăm,
dar nu primim nimic în schimb".
"Ca persoană care vine din România,
sunt foarte supărată şi nemulţumită de
felul în care Comisia Europeană poartă
aceste negocieri cu SUA, care sunt, să
spunem, foarte limitate", a mai declarat
Weber pentru gândul. "Şi ne tot promite
Comisia Visa Waiver, dar nu se întâmplă
nimic. Nu crede CE că am drepturi şi eu
ca cetăţean european să primesc ceva la
schimb? Nu vrei tu, Comisie, să ai grijă
şi de cetăţenii tăi?", s-a mai întrebat
Weber, care a subliniat că UE a trecut
acord după acord cu SUA, fără niciun
beneficiu. "Înţeleg nevoia de a combate
terorismul prin măsuri preventive, dar
acest acord încalcă în mod categoric
legislaţia europeană privind datele cu
caracter personal", a mai spus
eurodeputata liberală.
Parlamentul European a aprobat acordul
cu SUA în ciuda faptului că Autoritatea
Europeană pentru Protecţia Datelor a
condamnat în termeni foarte categorici
conţinutului acestei înţelegeri. Motivul,
spune Weber, este că e vorba despre "un
vot politic, care nu ţine cont de substanţa
acordului". Problemele pe care le invocă
Weber cu referire la conţinutul acestui
acord sunt: limbajul foarte vag la unele
articole, care le oferă SUA o libertate
mult mai mare de acţiune, inclusiv să
transfere către terţe ţări PNR sau să
ceară datele pasagerilor chiar dacă
avionul aterizează într-o ţară vecină
SUA; probleme cu definirea şi listarea
infracţiunilor în legătură cu care pot fi
folosite aceste date, precum şi probleme
la nivelul companiilor aeriene.
"Rămâne în discuţie inclusiv obligaţia
companiilor aeriene să introducă noul
sistem (sistemul push, în termen de doi
ani, altfel sunt pasibile de amendă,
n.red.). Oricum, acum SUA îşi iau datele
singure, pentru că au acces direct în
computerele companiilor aeriene. Şi mai
e o problemă: companiile mici nu se vor
putea dota în doi ani, pentru că este
foarte scump", a mai declarat pentru
gândul Renate Weber. Pe de altă parte,
colega de partid a Renatei Weber, Adina
Vălean, a votat pentru această rezoluţie.
"Cred că este un instrument util pentru
lupta împotriva terorismului", a declarat
pentru gândul Vălean (PNL, ALDE),
întrebată fiind de ce a votat pentru
rezoluţia care aprobă acordul UE-SUA.
"Aduce garanţii suplimentare faţă de
cele existente înainte, cum ar fi creşterea
verificărilor, promisiunea CE că va face
informări periodice, ştergerea datelor
după o anumită perioadă de timp.
Consider că acest acord e un pas
înainte", a mai declarat Adina Vălean.
68
Ce date ajung la Departamentul de Stat
al SUA
Datele vizate de acordul UE-SUA se
numesc PNR, de la Passenger Name
Record. Ele reprezintă informaţiile pe
care călătorii le furnizează companiilor
aeriene înaintea unei curse, în timpul
procedurilor de rezervare şi înregistrare.
Aceste date despre pasageri erau
transmise autorităţilor americane si pană
acum (din 2007), însă în baza unui acord
provizoriu şi după un sistem pull (SUA
are acces la toate datele), faţă de
sistemul push din noul acord (datele sunt
furnizate la cerere).
Washington-ul a încercat încă din mai
2004 să semneze un acord pe termen
lung cu UE, însă Parlamentul European
s-a opus, din cauza temerilor legate de
siguranţa acestor date.
Concret, acordul parafat joi de Parlament
prin rezoluţia A7-0099/2012 le permite
SUA să acceseze timp de până la 15 ani
datele referitoare la pasagerii care au
zburat din UE în SUA. Timp de 30 de
zile, autorităţile americane vor avea
acces chiar şi la datele sensibile, cum ar
fi etnia, rasa, orientarea sexuală,
sănătatea fizică sau psihică a pasagerilor.
Ele vor trebui să devină anonime după
şase luni, numele urmând să fie
accesibile doar în anumite condiţii stricte
şi transferate după cinci ani în bănci de
date "latente" controlate suplimentar.
Înţelegerea a fost negociată de Comisia
Europeană în noiembrie 2011 şi aprobată
de Consiliul European o lună mai târziu.
Ea este valabilă timp de şapte ani. Cu
toate că europarlamentara însărcinată cu
redactarea raportului pe acest subiect,
liberala olandeză Sophie in 't Veld, a
recomandat respingerea acordului, 409
europarlamentari au votat pentru această
înţelegere SUA-UE. Prin comparaţie,
226 de eurodeputaţi au votat împotrivă şi
33 s-au abţinut.
După aprobarea acordului, Sophie in 't
Veld şi-a retras numele de pe raport,
pentru a nu fi asociată cu el.
Potrivit susţinătorilor acordului, noul
text aduce mai multe garanţii în materie
de respect faţă de libertăţile individuale.
Astfel, datele PNR vor fi folosite doar
pentru a lupta împotriva terorismului sau
crimelor grave (pasibile cu cel puţin trei
ani de închisoare în Statele Unite).
Ce urmează
Cu toate că a trecut deja de toate
obstacolele importante, acordul mai are
de parcurs un pas.
"Pentru a intra în vigoare, după ce a fost
aprobat de Parlamentul European, un act
legislativ trebuie să fie aprobat şi de
reprezentanţii guvernelor celor 27 de
state membre ale Uniunii. În acest caz,
vor fi miniştrii europeni ai Justiţiei şi
Afacerilor Interne, deci şi cel din
România, Cătălin Predoiu, care vor
adopta acest acord săptămâna viitoare,
pe 26 aprilie. Cel mai probabil acordul
va fi aprobat fără discuţii de către
miniştri", a explicat pentru gândul Doru
Franţescu, directorul Institutului pentru
Democraţie Participativă - Qvorum,
ONG care monitorizează activitatea
Parlamentului European.
69
Reacţia SUA faţă de votul PE
Contactată de gândul pentru a comenta
votul din plenul Parlamentului European
şi controversa din spatele acordului
PNR, ambasada SUA la Bucureşti a
făcut trimitere la declaraţiile
reprezentantului american în Uniunea
Europeană, William E. Kennard: "Acest
vot reafirmă angajamentul comun al
SUA şi UE pentru securitatea
pasagerilor. (...) Susţinerea de către
Parlamentul European a acestui acord
este o dovadă a legăturilor transatlantice
puternice şi a angajamentului comun de
a ne proteja cetăţenii", a declarat
Kennard, cu referire la votul de la
Strasbourg.
"Datele PNR au fost folosite, în ultimii
ani, în cadrul aproape fiecărei anchete
teroriste importante desfăşurate de
SUA", a subliniat ambasadorul american
la UE.
Sursa: Gândul
20 aprilie
Strasbourg: Renate Weber: Suntem
astazi in situatia incalcarii tratatelor
Uniunii Europene
Eurodeputatul Renate Weber (PNL) a
atras atentia, in timpul dezbaterii din
plenul Parlamentului European privind
"Aderarea UE la Conventia Europeana a
Drepturilor Omului", ca "suntem astazi
in situatia incalcarii Tratatelor si in mod
special a articolului 6, care face ca o
asemenea aderare sa aiba caracter
obligatoriu. Dosarul s-a blocat la
Consiliu, ca urmare a obiectiilor
guvernului Marii Britanii si partial ale
celui francez".
"Fac un apel catre guvernul Marii
Britanii sa isi modifice pozitia si sa lase
UE sa aplice obligatiile prevazute in
Tratatul de la Lisabona - si am incredere
in colegii mei ca vor face tot ce tine de ei
pentru a se asigura ca acest lucru se va
intampla", a spus Renate Weber,
coordonatoare din partea grupului politic
ALDE in Comisia de libertati civile,
justitie si afaceri interne (LIBE).
In ceea ce priveste "asa-numita reforma
a Curtii Europene a Drepturilor
Omului", aflata in discutie in cadrul unei
conferinte organizate zilele acestea (18-
20 aprilie 2012) la Brighton (UK) de
catre presedintia britanica a Consiliului
Europei, Weber a informat plenul despre
apelul pe care l-a initiat si pe care l-au
cosemnat peste 60 de eurodeputati, apel
care a fost trimis guvernelor tarilor
membre ale Consiliului Europei.
"Nu pot sublinia suficient ingrijorarea
CEDO, a ONG-urilor si a aparatorilor
drepturilor omului cu privire la cateva
dintre aceste propuneri. Daca vor fi
acceptate, aceasta contra-reforma ar
diminua in mod grav drepturile
victimelor incalcarilor drepturilor
omului", a avertizat Weber.
"Dati-mi voie sa-mi exprim ingrijorarea
si cu privire la faptul ca aceste doua
subiecte sunt tratate fara pic de
transparenta. Consiliul examineaza
"Documente de sedinta" care nu sunt
accesibile publicului si care nu apar in
registre. Aceasta este o incalcare a
70
Regulamentului privind accesul la
documente! Proiectele documentelor de
la conferinta din Brighton sunt accesibile
doar ca urmare a scurgerilor de
informatii. Nici publicul, nici ONG-urile
nu au fost consultate! Nu acesta este
modul in care ar trebui sa rezolvam
problemele privind drepturile
fundamentale in Europa!", a mai spus
eurodeputatul, adaugand ca, in opinia sa,
"este momentul ca atat Comisia, cat si
Consiliul sa faca acest lucru clar pentru
toate statele membre".
Sursa: Promptmedia.ro
20 aprilie
Sonia Alfano, aleasa presedinte al
Comisiei speciale antimafia a PE
Eurodeputata italiană Sonia Alfano
(ALDE) a fost aleasă miercuri seară, 18
aprilie, la Strasbourg, în funcţia de
preşedinte al Comisiei speciale a PE
pentru combaterea criminalităţii
organizate, corupţiei şi spălării banilor
(CRIM).
În cadrul primei reuniuni a CRIM,
membrii acestei comisii i-au ales drept
vicepreşedinţi pe eurodeputaţii Rosario
Crocetta (S&D), Rui Tavares (Verzi),
Timothy Kirkhope (ECR) şi Soren Bo
Sondergaard (GUE/NGL).
“Comisia specială va garanta că va
furniza, în cel mai scurt interval posibil,
un plan de acţiune cuprinzător pentru a
trata problema criminalităţii organizate
oriunde în UE. Vom manifesta o
‘toleranţă zero’ faţă de cei care ajută şi
încurajează criminalitatea organizată”, a
declarat eurodeputata Sonia Alfano.
Parlamentul European a decis, la 14
martie, înfiinţarea unei comisii speciale
privind criminalitatea organizată,
corupţia şi spălarea banilor. Comisia va
avea la dispozitie un an pentru a
investiga modul în care criminalitatea
organizată, inclusiv mafia, se infiltrează
în economie, administraţia publică şi
sistemele financiare. CRIM va prezenta
propuneri pentru lupta împotriva acestor
fenomene.
CRIM are 45 de membri, din toate
grupurile politice ale PE. Din această
comisie specială fac parte şi
eurodeputaţii români Monica Macovei
(PPE/PDL), Renate Weber (ALDE/PNL)
şi Ioan Enciu (S&D/PSD).
Proasta utilizare a fondurilor publice,
infiltrarea în sectorul public şi
contaminarea economiei şi a sistemului
financiar sunt principalele efecte ale
criminalităţii organizate din Uniunea
Europeană.
CRIM va evalua gradul în care
criminalitatea organizată s-a infiltrat în
economie şi societate, după care va face
propuneri legislative, astfel încât UE să
poata răspunde la aceste ameninţări la
nivel naţional, internaţional şi european.
Comisia va fi abilitată să investigheze la
faţa locului şi să audieze funcţionari din
cadrul instituţiilor naţionale şi europene.
Sursa: Financiarul.ro
20 aprilie
Măsuri pentru diminuarea ratei
şomajului
Europarlamentarul liberal Ramona
Mănescu, membru în Comisia pentru
Ocuparea Forţei de Muncă şi Afaceri
71
Sociale din Parlamentul European, spune
că cei de la Comisia Europeană vor veni
în sprijinul statelor membre cu propuneri
de măsuri concrete pentru diminuarea
ratei şomajului şi crearea de locuri de
muncă. „Pachetul privind ocuparea forţei
de muncă a fost adoptat, săptămâna
aceasta, de Comisia Europeană şi
prevede stabilirea unui nivel decent al
salariilor, care să poată fi susţinut, pe
termen lung, măsuri referitoare la
realizarea condiţiilor adecvate pentru
crearea de locuri de muncă, dar şi
stimularea flexibilităţii interne în
vederea reducerii şomajului”, a declarat
Ramona Mănescu. Ea a adăugat că
aceste măsuri sunt binevenite în
contextul crizei economice.
Sursa: Telegraf Online
20 aprilie
Eurodeputatul PNL Ramona
Mănescu: "Comisia Europeană vine
in sprijinul statelor membre cu
propuneri de măsuri concrete pentru
diminuarea ratei şomajului şi crearea
de locuri de muncă."
Pachetul privind ocuparea forței de
muncă a fost adoptat, ieri, de Comisia
Europeană si prevede stabilirea unui
nivel decent al salariilor care să poată fi
susţinut pe termen lung, măsuri
referitoare la realizarea condiţiilor
adecvate pentru crearea de locuri de
muncă dar si stimularea flexibilităţii
interne in vederea reducerii şomajului.
Europarlamentarul, Ramona Mănescu,
membru in Comisia pentru Ocuparea
Forţei de Muncă si Afaceri Sociale, din
Parlamentul European, consideră
binevenite aceste masuri, in contextul
crizei economice.
"Cred că acest pachet legislativ vine în
sprijinul românilor, cu atât mai mult cu
cât salariile le-au fost tăiate iar găsirea
unui loc de muncă este din ce in ce mai
dificilă. Ţara noastră are foarte mult de
recuperat din punct de vedere financiar
iar pentru aceasta avem nevoie de măsuri
care să conducă la creșterea
productivităţii,"a spus eurodeputata
liberală.
Aceasta consideră ca aceste probleme
sociale nu pot fi rezolvate decât dacă vor
fi puse in aplicare măsuri economice
liberale care să vină în sprijinul direct al
mediului de afaceri prin reducerea
impozitării veniturilor salariale şi printr-
o susţinere reală a întreprinderilor nou
înfiinţate.
"Din păcate, rata şomajului, în ţara
noastră, a crescut alarmant în ultimii ani
iar situaţia riscă să se agraveze deoarece,
asemenea celorlalte guverne PDL, şi cel
condus de Mihai Răzvan Ungureanu nu
are nicio strategie în acest sens. Pentru
România este vital ca executivul să
implementeze, de urgentă, măsuri
economice care să ducă la crearea de noi
locuri de muncă",a mai spus Ramona
Mănescu.
Sursa: Libertatea
20 aprilie
Cristian Buşoi, critic faţă de noul
sistem european de impozitare a
benzinei şi motorinei
72
Parlamentul European s-a pronunţat
astăzi asupra revizuirii Directivei din
2003 privind impozitarea produselor
energetice şi a electricităţii, proces în
care PE este doar consultat.
Scopul revizuirii este adaptarea la
obiectivele UE în materie de energie şi
schimbări climatice, alinierea scopului la
sistemul european de comercializare a
emisiilor, respectiv eliminarea
distorsiunilor de concurenţă dintre
diferitele tipuri de carburant pe piaţa
internă, datorate taxării preferentiale.
Structura taxei ar urma să fie una duală,
cu o componentă bazată pe emisiile de
CO2 şi alta, pe cantitatea de energie
generată.
Într-o intervenţie în plenul
Parlamentului, eurodeputatul liberal
Cristian Buşoi a apreciat părţile pozitive
ale propunerii Comisiei care vor stimula
evoluţia către o impozitare favorabilă
energiei verzi. Acesta a fost însă critic
faţă de creşterea preţului motorinei care
ar fi generată de obligaţia de a aplica
aceeaşi structură a taxelor pentru toţi
carburanţii. Potrivit liberalului, creşterea
preţului motorinei i-ar afecta puternic pe
români, în condiţiile în care mulţi dintre
aceştia posedă autovehicule cu
motorizare diesel. 'În condiţiile în care şi
aşa preţurile la combustibili pun o
presiune mare asupra consumatorilor din
Europa, nu mi se pare ca o nouă creştere
a preţului la motorină este cea mai
oportună măsură. Mai mult, creşterea
preţului la motorină ar limita automat
interesul consumatorilor pentru
autovehiculele care se alimenteaza cu
acest tip de carburant', a spus
europarlamentarul.
În opinia lui Cristian Buşoi, o scădere a
cererii de vehicule diesel ar putea afecta
serios competitivitatea constructorilor
europeni care au mizat pe motoarele de
tip diesel, printre care şi cei din
Romania, cum sunt Dacia şi Ford.
'Motoarele diesel sunt în prezent unul
dintre atu-urile industriei europene
constructoare de automobile, iar
creşterea preţului la motorină riscă să
neutralizeze acest avantaj comparativ', a
mai declarat Cristian Buşoi. Nu în
ultimul rând, acesta subliniază riscul ca
o astfel de măsură să încurajeze
consumul de benzină, acest carburant
fiind mai puţin eficient din punct de
vedere energetic şi deci, mai puţin
ecologic.
Raportul a fost adoptat în plenul
Parlamentului, însă dispoziţia care ar fi
dus la majorarea preţului la motorină a
fost respinsă. Raportul a fost votat cu
374 voturi pentru, 217 împotrivă şi 73 de
abţineri.
Sursa: Agerpres
22 aprilie
Europarlamentar român: Rata
şomajului a crescut alarmant în ţară.
Guvernul Ungureanu nu are nici o
strategie în acest sens
Comisia Europeană vine în sprijinul
statelor membre cu propuneri de măsuri
concrete pentru diminuarea ratei
şomajului şi crearea de locuri de muncă.
Astfel, potrivit unui comunicat remis de
europarlamentarul Ramona Mănescu,
pachetul privind ocuparea forţei de
73
muncă a fost adoptat, joi, de Comisia
Europeană.
Documentul prevede stabilirea unui
nivel decent al salariilor care să poată fi
susţinut pe termen lung, măsuri
referitoare la realizarea condiţiilor
adecvate pentru crearea de locuri de
muncă, dar şi stimularea flexibilităţii
interne în vederea reducerii şomajului.
"Cred că acest pachet legislativ vine în
sprijinul românilor, cu atât mai mult cu
cât salariile le-au fost tăiate, iar găsirea
unui loc de muncă este din ce în ce mai
dificilă. Ţara noastră are foarte mult de
recuperat din punct de vedere financiar,
iar pentru aceasta avem nevoie de măsuri
care să conducă la creşterea
productivităţii", se mai arată în
comunicatul europarlamentarului român,
membru în Comisia pentru Ocuparea
Forţei de Muncă şi Afaceri Sociale, din
Parlamentul European.
Potrivit lui Mănescu, aceste probleme
sociale nu pot fi rezolvate decât dacă vor
fi puse în aplicare măsuri economice
liberale care să vină în sprijinul direct al
mediului de afaceri prin reducerea
impozitării veniturilor salariale şi printr-
o susţinere reală a întreprinderilor nou
înfiinţate.
"Din păcate, rata şomajului, în ţara
noastră, a crescut alarmant în ultimii ani,
iar situaţia riscă să se agraveze deoarece,
asemenea celorlalte guverne PDL,
guvernul condus de Mihai Răzvan
Ungureanu nu are nici o strategie în
acest sens. Pentru România este vital ca
executivul să implementeze, de urgenţă,
măsuri economice care să ducă la
crearea de noi locuri de muncă",
conchide europarlamentarul Ramona
Mănescu.
Sursa: Antena 3
23 aprilie
Weber, Bostinaru and Severin,
Romania's only MEPs to vote against
EU's PNR agreement with US
MEPs Renate Weber of the ALDE
group, Victor Bostnaru of the S&D
group and non-affiliated Adrian Severin
were the only of the 33 Romanian MEPs
to have voted against a controversial
agreement between the EU and the US
on the use and transfer of passenger
name records (PNR), which the
European Parliament passed Thursday at
a plenary session.
Weber, the coordinator of the ALDE
group in the Committee on Civil
Liberties, Justice and Home Affairs
(LIBE), was the only one among the
Romanian Liberal MEPs to vote against
the agreement, thus following the line of
the MEP group to which she belongs,
according to a vote monitoring
conducted by independent organisation
Votewatch.eu. MEPs Adina Valean,
Norica Nicolai and Ramona Manescu,
all members of Romania's National
Liberal Party (PNL) voted for the PNR
agreement. The fifth PNL MEP, Cristian
Busoi, did not vote.
'This agreement is controversial because,
although its objective is welcome, as it
regards that fight against terror by
preventive means, its interference with
74
the protection of other equally important
values, such as privacy and data
protection, is unquestionable,' Weber
said in a statement before the plenary
vote sessions.
'I am not the only voice to say that the
agreement violates these rights and the
related EU legislation. The European
Authority for Data Protection has proved
it in a comprehensive analysis. Let us
not mention the fact that the scope of the
agreement exceeds by far the fight
against terror. Many argue that this is a
better agreement than the previous one.
This just means it is less worse that the
previous one. I respect the fact that the
US authorities and Congress are
interested in the rights of their citizens,
but I believe that we are justified in
taking into account, first of all, the
protection of the rights of our European
citizens,' said Weber.
MEP Norica Nicolai, who voted for the
agreement, highlighted in her statement
the protection of citizen's security
against the risks of trans-frontier crime
and terror. 'I hope this Parliament can
privilege the diversity of opinions and I
am convinced that we all accept the fact
that the risks of trans-frontier crime and
the risks of terror are global risks that
require global responses. The only
approach in this context is a legal
framework, and that is how this treaty
came to pass, a treaty that from the point
of view of the European citizens is a rule
of law that provides guarantees that their
rights are observed,' said Nicolai.
'I agree with and respect personal data,
but we have to agree that the European
citizens have a right to their individual
security as a fundamental human right to
life. From this perspective, I believe the
improvements in the agreement, the fact
that we can renegotiate, that we can
monitor, gives me no reason to distrust
the European Commission,' Nicolai said
in defending her vote for the agreement.
Bostinaru was the only Romanian MEP
member of the Social Democratic Party
(PSD) to vote against the agreement,
thus falling out of the line of the
Progressive Alliance of Socialists and
Democrats MEP group that
overwhelmingly voted for the
agreement.
The EU-US agreement on the use and
transfer of passengers name records was
adopted 409 to 226 and 33 abstentions.
A significant MEP minority voted
against the agreement out of their
concerns over data protection
guarantees. On the other hand, the MEPs
rejected a proposal to refer the matter to
the European Court of Justice, Agerpres
informs.
Sursa: Actmedia.eu
25 aprilie
ACTA revine azi pe agenda
Parlamentului European. Iuliu
Winkler pentru Gândul: "Ne aflăm
într-o confruntare"
Controversatul Acord comercial de
combatere a contrafacerii (ACTA) va fi
dezbătut astăzi de Comisia pentru
Comerţ Internaţional din Parlamentul
European (INTA), care încă nu are o
75
recomandare pentru Parlament pe acest
subiect, din cauza lipsei unui consens al
membrilor ei.
Noul raportor pe ACTA, britanicul
David Martin (grupul socialiştilor), va
cere Parlamentului să dea un aviz
negativ pentru ACTA. Aceasta deşi, în
24 noiembrie 2010, el se număra printre
eurodeputaţii care respingeau un proiect
de rezoluţie ce condamna felul în care
Comisia Europeană a negociat Acordul.
Întrebat de gândul care sunt motivele
pentru astfel de schimbări de poziţie,
europarlamentarul Iuliu Winkler
(UDMR, PPE), membru al Comisiei
INTA, a explicat că este vorba despre o
miză politică.
"Grupurile politice au opiniile lor legate
de ACTA, însă, în cadrul fiecărui grup,
există mari diferenţe. Ne aflăm într-o
confruntare. Şi noi suntem politicieni şi,
până la urmă, fiecare grup politic doreşte
să transmită un mesaj electoratului", a
declarat pentru gândul Iuliu Winkler.
"Subiectul este foarte, foarte tehnic şi
este o situaţie foarte complicată, pentru
că vocea publicului are o mare pondere,
dar îţi pui problema şi dacă publicul este
avizat sau nu pe acest subiect", a mai
explicat Iuliu Winkler.
Europarlamentarul a vorbit pentru
gândul şi despre cealaltă "voce" de care
trebuie să ţină cont membrii
legislativului european, şi anume
afacerile care ar avea de beneficiat de pe
urma ACTA. "Trebuie să te gândeşti şi
cum vor privi cei care au de câştigat de
pe urma ACTA faptul că Parlamentul
European dă un aviz negativ la presiunea
populară", a explicat Winkler.
Dat fiind conflictul din jurul acestui
acord, eurodeputatul UDMR susţine că a
încercat mereu să le demonstreze
românilor, fie că este vorba despre
publicul larg sau despre organisme
precum Oficiul Român pentru Drepturile
de Autor (O.R.D.A.), că "ştie despre ce
vorbeşte" şi că şi-a "făcut temele" pe
subiectul ACTA.
Acordul comercial de combatere a
contrafacerii este ultimul subiect pe
ordinea de zi a comisiei INTA, astfel că
nu există şanse ca europarlamentarii să
ajungă astăzi la o înţelegere.
"Este posibil - dar situaţia este foarte
încurcată - să votăm luna viitoare în
comisie (raportul lui David Martin,
n.red.). Aşadar, dacă nu va fi vreo
răsturnare spectaculoasă de situaţie,
votul în comisie va avea loc în luna mai,
iar cel din plenul Parlamentului, în
iunie", a mai declarat Iuliu Winkler
pentru gândul. Eurodeputata Renate
Weber (PNL, ALDE) s-a arătat foarte
încântată că grupul ei politic a publicat
astăzi un comunicat de presă în care
condamna ACTA. "Dacă liberalii
reuşesc să convingă tot grupul, ACTA
cade în Parlament. Nu are cum să
treacă", a declarat pentru gândul Renate
Weber.
Comisia Europeană a decis, la începutul
acestei luni, să trimită ACTA la Curtea
Europeană de Justiţie (CEJ), după ce
Europa s-a arătat îngrijorată de faptul că
Acordul ar putea încălca drepturile şi
libertăţile fundamentale. Avizul CEJ ar
putea veni chiar şi peste doi ani. Un
organism independent european în
76
domeniu protecţiei datelor, Controlorul
European pentru Protecţia Datelor
(CEPD), a anunţat miercuri că ACTA ar
putea avea "efecte colaterale
inacceptabile" asupra drepturilor
fundamentale, potrivit BBC, citat de
Mediafax.
ACTA nu poate intra în vigoare fără
aprobarea Parlamentului European (PE).
Până în prezent, 22 de state membre ale
Uniunii Europene (UE), inclusiv Marea
Britanie, au semnat proiectul.
Sursa: Gândul
25 aprilie
Schengen: internal border checks
must be a last resort
Schengen Treaty Member States may
reimpose checks at internal borders in
the event of a serious threat to their
public policy or to internal security, for
up to ten days, says draft legislation as
amended by the Civil Liberties
Committee on Wednesday. In a separate
vote on visa legislation, MEPs also
backed a clause allowing the emergency
reimposition of visa requirements for
third country nationals crossing the EU's
external frontiers.
The Schengen Treaty allows its Member
States to reimpose checks at their shared
borders: one clause, used 26 times to
date, permits this in the event of "a
serious threat to public policy or to
internal security". This clause has been
activated for international sports events,
and more recently, after the Utøya
massacre in Norway.
Rebuilding trust
It was the reimposition of checks at the
Franco-Italian border, in April 2011 (at a
time of heightened mistrust among
Member States), that led to the proposed
reform now before Parliament. The
reform seeks to strengthen security
mechanisms so as to restore trust in the
Schengen area.
By approving a rapport by Renate Weber
(ALDE, RO), with 47 votes in favour, 7
against and 2 abstentions, the committee
gave her a mandate to negotiate with the
Council.
Migration, as such, is not a threat to
security
MEPs reiterate that "migration and the
crossing of external borders by a large
number of third-country nationals should
not per se be considered a threat to
public policy or internal security". They
stress that reimposing border checks
must remain an exceptional measure,
and a last resort.
The report sets out several scenarios that
might justify reimposing checks: in the
event of a serious and imminent threat to
public order or internal security, checks
could be reimposed for up to six months.
The initial text would have empowered
the European Commission to take this
decision, which is currently a matter for
Member States. MEPs would prefer it to
remain a matter for Member States, but
propose that the decision-taking process
77
should be better-coordinated and more
collegial.
In the event of an emergency requiring
immediate action, a Member State may
reimpose checks, on its own initiative,
for up to five days. The committee
inserted an amendment increasing this
period to ten days and allowing it to be
prolonged should the threat persist.
Finally, in the event of "persistent,
serious deficiencies" in a Member State's
management of its portion of an EU
external frontier, the Commission could
decide that checks must be reimposed.
New rules allowing temporary
suspension of visa waivers
The committee also approved a report by
Agustín Díaz de Mera (EPP, ES), with
51 votes in favour, 3 against and 3
abstentions, on a proposal to insert a
safeguard clause to allow the rapid,
temporary suspension of visa waivers for
third countries in emergencies.
MEPs describe this as a "mechanism for
rapid, temporary suspension", and
stipulate that this, too, may be used only
as a last resort. In the event of a "sudden
and substantial" increase in the number
of third-country nationals staying
illegally on a Member State's territory,
or in the number of asylum requests
rejected, and if this seriously affects the
situation as regards migrants in the
Member State concerned, then the
European Commission may reimpose the
visa requirement.
The proposal also seeks to strengthen the
"reciprocity mechanism" which provides
for the reimposition of visa requirements
for the nationals of third countries that
reimpose them for the nationals of a
Member State.
Next steps
After this straw vote, the rapporteur will
enter into talks with the Council, with a
view to reaching a first-reading
agreement.
Sursa: European Parliament News
25 aprilie
PE: Reintroducerea controalelor la
frontieră în Schengen trebuie să fie o
soluţie de ultim resort
Reintroducerea controlului la frontierele
interne ale statelor membre ale spaţiului
Schengen trebuie să se producă doar ca o
soluţie de ultim resort şi numai în situaţii
excepţionale, au decis miercuri, cu o
largă majoritate, membrii Comisiei de
libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
(LIBE), prin votul dat raportului
eurodeputatei liberale Renate Weber
(Grupul ALDE).
Eurodeputaţii susţin cu fermitate că
regula trebuie să fie păstrarea acquis-ului
Schengen, iar decizia de reintroducere a
controlului la frontierele interne, în caz
de ameninţări la adresa siguranţei
naţionale sau a ordinii publice, trebuie
luată de un stat membru numai după
consultarea Comisiei Europene şi a
statelor membre care vor fi afectate de
78
decizie. Comisia Europeană a propus o
reglementare de revizuire a guvernanţei
Schengen deoarece anumite state
membre au subminat-o, temându-se că
Primăvara Arabă va determina venirea în
UE a unui val de imigranţi ilegali.
"Aceasta este noutatea raportului, un
mecanism cu o evidentă dimensiune
comunitară, tocmai pentru a evita
posibilitatea abuzului în reintroducerea
controlului, aşa cum au fost cazurile
francez şi danez din 2011. Chiar în
situaţia unor evenimente neprevăzute, de
genul ameninţărilor sau atacurilor
teroriste, un stat Schengen poate decide
singur reintrotroducerea controlului
pentru maxim 10 zile, după care acelaşi
mecanism comunitar trebuie aplicat", a
declarat într-o conferinţă de presă
raportoarea Renate Weber.
De asemenea, eurodeputaţii au votat că
niciodată migraţia în sine nu poate fi
considerată o ameninţare la adresa
siguranţei naţionale sau a ordinii publice
şi, prin urmare nu poate fi invocată drept
un motiv pentru reintroducerea
controlului la frontierele interne.
Raportul permite introducerea unui
mecanism nou, atunci când sunt
constatate deficienţe grave în ce priveşte
controlul frontierelor externe ale
spaţiului Schengen, dar reintroducerea
controlului la frontierele interne este
permisă numai dacă aceste deficienţe
reprezintă o ameninţare la adresa
siguranţei naţionale sau a ordinii publice,
iar decizia poate fi luată de Comisia
Europeană, după consultarea statelor
membre şi informarea Parlamentului
European.
O astfel de decizie va fi valabilă numai
şase luni, timp în care statul unde au fost
înregistrate deficienţe este obligat să-şi
rezolve problemele la frontieră.
"Aceste este mandatul cu care voi merge
să negociez cu Consiliul. În lumina
acestuia, este evident că scrisoarea
recent trimisă de ministrul francez de
interne, Claude Gueant, şi de omologul
său german trebuie privită doar ca o
încercare de atragere a câtorva voturi în
plus pentru candidatul Nicolas Sarkozy.
Nu vom accepta introducerea unui nou
mecanism care să permită controlul
intern în spaţiul Schengen, decât cu
respectarea garanţiilor din raportul pe
care l-am redactat şi cu respectarea
dimensiunii comunitare aprobată de
Comisia LIBE", a mai precizat Weber.
Franţa şi Germania au cerut recent
posibilitatea de a putea restabili
controlul la frontierele naţionale pe timp
de o lună în cazul unei deficienţe la una
din frontierele externe ale spaţiului
Schengen, potrivit unei scrisori comune
a miniştrilor de interne francez, Claude
Guéant, şi german, Hans-Peter Friedrich.
Cei doi intenţionează să-şi explice
poziţia omologilor europeni în cursul
reuniunii miniştrilor de interne prevăzută
a avea loc la 26 aprilie la Luxemburg.
"Nu putem accepta crearea posibilităţii
de reintroducere a controalelor la
frontieră decât ca o măsură de ultimă
instanţă şi ca urmare a unui proces de
evaluare eficient şi transparent. Nu
putem accepta una fără cealaltă", a
declarat la rândul său, într-un comunicat,
Carlos Coelho, responsabilul grupului
79
PPE pentru acest dosar şi raportor pe
Schengen al Parlamentului European.
"Libertatea de mişcare este o piatră de
temelie a Uniunii Europene. Orice
reformă a prevederilor Schengen trebuie
să întărească libertatea de mişcare şi să
consolideze guvernanţa Schengen la
nivel european. Condamnăm cu
fermitate orice abuz asupra tratatului
Schengen din motive politice", a precizat
şi Claude Moraes, responsabilul grupului
S&D pentru libertăţi civile, justiţie şi
afaceri interne.
Sursa: Agerpres
25 aprilie
Eurodeputații: Migrația în sine nu
justifică reintroducerea controlului la
granițe
Reintroducerea controlului la frontierele
interne ale statelor membre ale spaţiului
Schengen trebuie să se producă doar ca o
soluţie de ultim resort şi numai în situaţii
excepţionale, au decis, azi, cu o largă
majoritate, membrii Comisiei de libertăţi
civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE),
prin votul dat raportului eurodeputatei
liberale Renate Weber (Grupul ALDE).
Eurodeputaţii susţin cu fermitate că
regula trebuie să fie păstrarea acquis-ului
Schengen, iar decizia de reintroducere a
controlului la frontierele interne, în caz
de ameninţări la adresa siguranţei
naţionale sau a ordinii publice, trebuie
luată de un stat membru numai după
consultarea Comisiei Europene şi a
statelor membre care vor fi afectate de
decizie.
Comisia Europeană a propus o
reglementare de revizuire a guvernanţei
Schengen deoarece anumite state
membre au subminat-o, temându-se că
Primăvara Arabă va determina venirea în
UE a unui val de imigranţi ilegali.
”Aceasta este noutatea raportului, un
mecanism cu o evidentă dimensiune
comunitară, tocmai pentru a evita
posibilitatea abuzului în reintroducerea
controlului, aşa cum au fost cazurile
francez şi danez din 2011. Chiar în
situaţia unor evenimente neprevăzute, de
genul ameninţărilor sau atacurilor
teroriste, un stat Schengen poate decide
singur reintroducerea controlului pentru
maxim 10 zile, după care acelaşi
mecanism comunitar trebuie aplicat”, a
declarat într-o conferinţă de presă
raportoarea Renate Weber.
De asemenea, eurodeputaţii au votat că
niciodată migraţia în sine nu poate fi
considerată o ameninţare la adresa
siguranţei naţionale sau a ordinii publice
şi, prin urmare nu poate fi invocată drept
un motiv pentru reintroducerea
controlului la frontierele interne.
Franţa şi Germania au cerut recent
posibilitatea de a putea restabili
controlul la frontierele naţionale pe timp
de o lună, în cazul unei deficienţe la una
din frontierele externe ale spaţiului
Schengen, potrivit unei scrisori comune
a miniştrilor de interne francez, Claude
Guéant, şi german, Hans-Peter Friedrich.
Cei doi intenţionează să-şi explice
poziţia omologilor europeni în cursul
reuniunii miniştrilor de Interne prevăzută
a avea loc la 26 aprilie, la Luxemburg.
80
”Nu putem accepta crearea posibilităţii
de reintroducere a controalelor la
frontieră decât ca o măsură de ultimă
instanţă şi ca urmare a unui proces de
evaluare eficient şi transparent. Nu
putem accepta una fără cealaltă”, a
declarat, la rândul său, într-un
comunicat, Carlos Coelho, responsabilul
grupului PPE pentru acest dosar şi
raportor pe Schengen al Parlamentului
European.
Sursa: Evenimentul Zilei
25 aprilie
Statele Schengen pot reintroduce
controale la frontiere doar în situaţii
excepţionale
Statele membre Schengen vor putea
reintroduce controale la frontierele
interne doar în cazul ameninţărilor la
adresa securităţii şi pentru cel mult zece
zile, conform unui text adoptat de
Comisia pentru Libertăţi a PE.
"Astăzi am stabilit în mod clar limitele
reformei reglementărilor Schengen. Am
exclus categoric posibilitatea
introducerii unor criterii suplimentare,
precum fluxul imigranţilor, în
dispoziţiile excepţionale existente deja
care le permit statelor reintroducerea
verificărilor la frontierele interne", a
declarat raportorul PE, eurodeputata
Renate Weber.
Textul propus de Weber a fost adoptat
cu 47 de voturi pentru, şapte împotrivă şi
două abţineri.
"Nu dorim şi nu vom accepta, cum s-a
propus săptămâna trecută într-o scrisoare
trimisă de Franţa şi Germania, orice alt
mecanism care ar putea slăbi principiile
Schengen, principii care garantează
libertatea de circulaţie între statele
membre, esenţa Uniunii Europene", a
subliniat Weber.
"Migraţia şi trecerea frontierelor externe
de către un număr mare de cetăţeni din
state terţe nu pot fi considerate
ameninţări la adresa ordinii publice sau
securităţii interne a UE", se arată în
textul adoptat de Comisia PE, care
subliniază că verificările la frontierele
interne trebuie introduse doar ca măsuri
de excepţie.
Sursa: Mediafax
25 aprilie
Comisia LIBE dă cu flit Franţei şi
Germaniei pe Schengen
Statele membre Schengen vor putea
reintroduce controale la frontierele
interne doar în cazul ameninţărilor la
adresa securităţii şi pentru cel mult zece
zile, conform unui text adoptat de
Comisia pentru Libertăţi a PE.
"Astăzi am stabilit în mod clar limitele
reformei reglementărilor Schengen. Am
exclus categoric posibilitatea
introducerii unor criterii suplimentare,
precum fluxul imigranţilor, în
dispoziţiile excepţionale existente deja
care le permit statelor reintroducerea
verificărilor la frontierele interne", a
declarat raportorul PE, eurodeputata
Renate Weber. Se prefigurează astfel o
luptă pentru joi, când se întrunesc
miniştrii de Interne ai statelor UE.
81
Textul propus de Weber a fost adoptat
cu 47 de voturi pentru, şapte împotrivă şi
două abţineri.
"Nu dorim şi nu vom accepta, cum s-a
propus săptămâna trecută într-o scrisoare
trimisă de Franţa şi Germania, orice alt
mecanism care ar putea slăbi principiile
Schengen, principii care garantează
libertatea de circulaţie între statele
membre, esenţa Uniunii Europene" a
subliniat Weber.
"Migraţia şi trecerea frontierelor externe
de către un număr mare de cetăţeni din
state terţe nu pot fi considerate
ameninţări la adresa ordinii publice sau
securităţii interne a UE", se arată în
textul adoptat de Comisia PE, care
subliniază că verificările la frontierele
interne trebuie introduse doar ca măsuri
de excepţie.
Sursa: Adevărul
25 aprilie
Reforma Schengen: Extremiştii iau cu
asalt Europa, iar libertatea ţărilor UE
de a închide graniţele intră la vot
Eurodeputaţii din Comisia de libertati
civile, justitie si afaceri interne (LIBE)
votează astăzi noile reguli Schengen care
dau posibilitatea statelor membre de a
închide graniţele interne pentru şase luni,
iar Consiliul JAI discută mâine pe
această temă, după ce Franţa şi
Germania au trimis o scrisoare
preşedinţiei daneze prin care susţin că
vor să aibă libertatea de a reintroduce
controlul la frontiere.
Dezbaterile vin în contextul
îngrijorărilor oficialilor de la Bruxelles
legate de creşterea puterii partidelor
extremiste şi a discursurilor politice
populiste, de cele mai multe ori anti-
europene, şi care pledează pentru
închiderea graniţelor, restricţionarea
liberei circulaţii, contestarea regulilor
UE.
Olanda nu va aproba aderarea României
şi Bulgariei la Schengen înainte de a
organiza alegeri, afirmă un expert
olandez
Într-un astfel de context vin negocierile
lansate în toamna anului trecut de
Comisia Europeană pe reforma
Schengen cu România şi Bulgaria ţinute
încă blocate până în septembrie anul
acesta.
Comisia LIBE din Parlamentul European
voteză astazi raportul eurodeputatei
Renate Weber (PNL, ALDE), cu privire
la propunerea de restabilire a controlului
la frontierele interne din spatiul
Schengen, pe o perioada de maximum
şase luni, în cazul unei ameninţări la
adresa ordinii publice sau a securităţii
naţionale a statului respectiv.
Migraţia nu e o ameninţare la siguranţa
naţională
Libera circulaţie este un principiu
definitoriu al Uniunii Europene, iar
posibilitatea ca fiecare cetăţean să se
deplaseze în interiorul ei, fără a fi supus
unor controale la frontierele interne, este
una dintre realizările sale cele mai de
succes, notează raportul
europarlamentarului român.
82
"Cu toate acestea, evoluţiile recente au
subminat încrederea în capacitatea unor
state membre de a gestiona frontierele
într-un mod care să nu aducă atingere
liberei circulaţii a persoanelor în
interiorul spaţiului Schengen. Aceste
evenimente au pus sub semnul întrebării
echilibrul ce trebuie găsit între securitate
şi libertatea de circulaţie", arată raportul.
"Migraţia în sine nu reprezintă o
ameninţare la adresa ordinii publice sau
a securităţii naţionale", spune Weber
care se opune în mod categoric oricărei
încercări de a găsi noi motive, cum ar fi
fluxurile migratorii, care să justifice
reintroducerea controalelor la frontierele
interne.
Iniţiativele unilateral trebuie prevenite
Un drept al UE precum libera circulaţie,
care aduce beneficii unui număr imens
de cetăţeni ai UE, nu ar trebui să sufere
de pe urma deciziei unui singur stat
membru, mai spune Weber.
Prin urmare, ar trebui prevenite cât mai
mult posibil iniţiativele unilaterale luate
la nivel naţional şi ar trebui să se ţină
cont de toate interesele europene în
cadrul procesului de securizare a
spaţiului Schengen.
Raportoarea mai susţine că poate fi găsit
un echilibru funcţional, care să lase
statelor membre o marjă de manevră
suficientă în cazul unor evenimente
imprevizibile, asigurând, în acelaşi timp,
un proces decizional desfăşurat într-un
spirit mai colectiv.
Sursa: Adevărul
25 aprilie
Parlement UE contre le contrôle
frontalier
Les États appartenant à l'espace
Schengen doivent pouvoir rétablir des
contrôles aux frontières de leur pays,
mais seulement en cas de menace pour la
sécurité et pour un maximum de dix
jours, selon un texte voté mercredi par la
commission des Libertés civiles du
Parlement européen. "Aujourd'hui, nous
avons clairement indiqué nos limites
dans la réforme du régime de Schengen.
Nous avons catégoriquement exclu la
possibilité d'ajouter des motifs
supplémentaires, par exemple de flux
migratoire, à des dispositions
exceptionnelles déjà existantes (la
sécurité nationale et l'ordre public)
permettant aux Etats membres de
réintroduire des contrôles aux frontières
intérieures", a affirmé le rapporteur du
Parlement européen, la libérale roumaine
Renate Weber.
Le texte défendu par Renate Weber a
recueilli 47 voix pour, 7 contre et 2
abstentions. Il servira de fondement pour
négocier une révision du traité de
Schengen avec les Etats membres.
"Nous ne voulons pas et n'accepterons
pas, comme cela a été proposé la
semaine dernière dans une lettre franco-
allemande, tout nouveau mécanisme qui
pourrait affaiblir l'acquis de Schengen,
garantissant le principe de la libre
circulation entre Etats membres -
l'essence même de notre Union", a
souligné Renate Weber.
83
Lancé à la conquête des suffrages de
l'extrême droite, le chef de l'Etat français
Nicolas Sarkozy souhaite que ses
partenaires de l'UE acceptent la
fermeture des frontières nationales en
cas de forte pression migratoire. Mais,
selon les eurodéputés, la migration ne
constitue pas en soi une menace pour la
sécurité. "La migration et le
franchissement des frontières extérieures
par un grand nombre de ressortissants de
pays tiers ne devraient pas être
considérés, en eux-mêmes, comme une
menace pour l'ordre public ou la sécurité
intérieure", indiqué le texte adopté au
Parlement européen. Les eurodéputés
insistent sur le fait que la réintroduction
des contrôles aux frontières doit rester
une mesure exceptionnelle et de dernier
recours.
Le rapport distingue plusieurs scénarios
pouvant justifier une réintroduction des
contrôles: en cas de menace imminente
pour l'ordre public ou pour la sécurité
publique, les contrôles pourraient être
réintroduits pour une durée maximum de
six mois mais de façon coordonnée avec
les autres Etats. Les eurodéputés se sont
aussi prononcés pour qu'en cas de
situation d'urgence nécessitant une
action immédiate, un Etat membre
puisse réintroduire, de son propre chef,
les contrôles pour un délai maximum de
dix jours. Enfin, en cas de "graves
manquements persistants" d'un Etat
membre dans la gestion d'une section de
sa portion de la frontière extérieure de
l'Union, la Commission pourrait décider
de réintroduire des contrôles.
Sursa: Le Figaro
26 aprilie
Bruxelles: Reintroducerea controlului
la frontierele interne ale statelor din
spatiul Schengen, doar in situatii
exceptionale
Reintroducerea controlului la frontierele
interne ale statelor membre ale spatiului
Schengen trebuie sa se produca numai ca
o ultima solutie si numai in situatii
exceptionale - au decis, cu o larga
majoritate (47 voturi pentru, 7 impotriva,
2 abtineri), membrii Comisiei de libertati
civile, justitie si afaceri interne (LIBE),
prin votul dat raportului eurodeputatei
Renate Weber (PNL, ALDE).
Deputatii sustin cu fermitate ca regula
trebuie sa fie pastrarea acquis-ul
Schengen, iar decizia de reintroducere a
controlului la frontierele interne, in caz
de amenintari la adresa sigurantei
nationale sau a ordinii publice, trebuie
luata de un stat membru numai dupa
consultarea Comisiei Europene si a
statelor membre care vor fi afectate de
decizie.
"Aceasta este noutatea raportului, un
mecanism cu o evidenta dimensiune
comunitara, tocmai pentru a evita
posibilitatea abuzului in reintroducerea
controlului, asa cum au fost cazurile
francez si danez din 2011. Chiar in
situatia unor evenimente neprevazute, de
genul amenintarilor sau atacurilor
teroriste, un stat Schengen poate decide
singur reintroducerea controlului pentru
maximum 10 zile, dupa care acelasi
mecanism comunitar trebuie aplicat" -
explica raportoarea Renate Weber.
84
De asemenea, eurodeputatii au votat ca
niciodata migratia in sine nu poate fi
considerata o amenintare la adresa
sigurantei nationale sau a ordinii publice
si, prin urmare, nu poate fi invocata
drept un motiv pentru reintroducerea
controlului la frontierele interne.
Raportul permite introducerea unui
mecanism nou, atunci cand sunt
constatate deficiente grave in ce priveste
controlul frontierelor externe ale
spatiului Schengen, dar reintroducerea
controlului la frontierele interne este
permisa numai daca aceste deficiente
reprezinta o amenintare la adresa
sigurantei nationale sau a ordinii publice,
iar decizia poate fi luata de Comisia
Europeana, dupa consultarea statelor
membre si informarea Parlamentului
European.
"Acesta este mandatul cu care voi merge
sa negociez cu Consiliul. In lumina
acestuia, este evident ca scrisoarea
recent trimisa de ministrul francez de
interne, Claude Gueant si de omologul
sau german, trebuie privita doar ca o
incercare de atragere a catorva voturi in
plus pentru candidatul Nicolas Sarkozy.
Nu vom accepta introducerea unui nou
mecanism care sa permita controlul
intern in spatiul Schengen, decat cu
respectarea garantiilor din raportul pe
care l-am redactat si cu respectarea
dimensiunii comunitare aprobata de
Comisia LIBE", a precizat Weber.
Sursa: Promptmedia.ro
26 aprilie
LIBE aprobă raportul eurodeputatei
Renate Weber privind reintroducerea
controlului la frontierele interne
Schengen în situaţiile excepţionale
Reintroducerea controlului la frontierele
interne ale statelor membre ale spaţiului
Schengen trebuie să se producă numai ca
o ultimă soluţie şi numai în situaţii
excepţionale - au decis, cu o largă
majoritate, membrii Comisiei de libertăţi
civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE),
prin votul dat raportului eurodeputatei
Renate Weber (PNL, ALDE), arată un
comunicat remis redacţiei.
Deputaţii susţin cu fermitate că regula
trebuie să fie păstrarea acquis-ul
Schengen, iar decizia de reintroducere a
controlului la frontierele interne, în caz
de ameninţări la adresa siguranţei
naţionale sau a ordinii publice, trebuie
luată de un stat membru numai după
consultarea Comisiei Europene şi a
statelor membre care vor fi afectate de
decizie.
"Aceasta este noutatea raportului, un
mecanism cu o evidentă dimensiune
comunitară, tocmai pentru a evita
posibilitatea abuzului în reintroducerea
controlului, aşa cum au fost cazurile
francez şi danez din 2011. Chiar în
situaţia unor evenimente neprevăzute, de
genul ameninţărilor sau atacurilor
teroriste, un stat Schengen poate decide
singur reintroducerea controlului pentru
maximum 10 zile, după care acelaşi
mecanism comunitar trebuie aplicat"
explică raportoarea Renate Weber.
Sursa: Ziarul Bursa
85
26 aprilie
PE: Reintroducerea controalelor la
frontieră în Schengen trebuie să fie o
soluţie de ultim resort
Reintroducerea controlului la frontierele
interne ale statelor membre ale spaţiului
Schengen trebuie să se producă doar ca o
soluţie de ultim resort şi numai în situaţii
excepţionale, au decis miercuri, cu o
largă majoritate, membrii Comisiei de
libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
(LIBE), prin votul dat raportului
eurodeputatei liberale Renate Weber
(Grupul ALDE), transmite Agerpres.
Eurodeputaţii susţin cu fermitate că
regula trebuie să fie păstrarea acquis-ului
Schengen, iar decizia de reintroducere a
controlului la frontierele interne, în caz
de ameninţări la adresa siguranţei
naţionale sau a ordinii publice, trebuie
luată de un stat membru numai după
consultarea Comisiei Europene şi a
statelor membre care vor fi afectate de
decizie. Comisia Europeană a propus o
reglementare de revizuire a guvernanţei
Schengen deoarece anumite state
membre au subminat-o, temîndu-se că
Primăvara Arabă va determina venirea în
UE a unui val de imigranţi ilegali.
“Aceasta este noutatea raportului, un
mecanism cu o evidentă dimensiune
comunitară, tocmai pentru a evita
posibilitatea abuzului în reintroducerea
controlului, aşa cum au fost cazurile
francez şi danez din 2011. Chiar în
situaţia unor evenimente neprevăzute, de
genul ameninţărilor sau atacurilor
teroriste, un stat Schengen poate decide
singur reintrotroducerea controlului
pentru maxim 10 zile, după care acelaşi
mecanism comunitar trebuie aplicat”, a
declarat într-o conferinţă de presă
raportoarea Renate Weber.
De asemenea, eurodeputaţii au votat că
niciodată migraţia în sine nu poate fi
considerată o ameninţare la adresa
siguranţei naţionale sau a ordinii publice
şi, prin urmare nu poate fi invocată drept
un motiv pentru reintroducerea
controlului la frontierele interne.
Raportul permite introducerea unui
mecanism nou, atunci cînd sunt
constatate deficienţe grave în ce priveşte
controlul frontierelor externe ale
spaţiului Schengen, dar reintroducerea
controlului la frontierele interne este
permisă numai dacă aceste deficienţe
reprezintă o ameninţare la adresa
siguranţei naţionale sau a ordinii publice,
iar decizia poate fi luată de Comisia
Europeană, după consultarea statelor
membre şi informarea Parlamentului
European.
O astfel de decizie va fi valabilă numai
şase luni, timp în care statul unde au fost
înregistrate deficienţe este obligat să-şi
rezolve problemele la frontieră.
“Aceste este mandatul cu care voi merge
să negociez cu Consiliul. În lumina
acestuia, este evident că scrisoarea
recent trimisă de ministrul francez de
interne, Claude Gueant, şi de omologul
său german trebuie privită doar ca o
încercare de atragere a cîtorva voturi în
plus pentru candidatul Nicolas Sarkozy.
Nu vom accepta introducerea unui nou
mecanism care să permită controlul
intern în spaţiul Schengen, decît cu
86
respectarea garanţiilor din raportul pe
care l-am redactat şi cu respectarea
dimensiunii comunitare aprobată de
Comisia LIBE”, a mai precizat Weber.
Franţa şi Germania au cerut recent
posibilitatea de a putea restabili
controlul la frontierele naţionale pe timp
de o lună în cazul unei deficienţe la una
din frontierele externe ale spaţiului
Schengen, potrivit unei scrisori comune
a miniştrilor de interne francez, Claude
Guéant, şi german, Hans-Peter Friedrich.
Cei doi intenţionează să-şi explice
poziţia omologilor europeni în cursul
reuniunii miniştrilor de interne prevăzută
a avea loc la 26 aprilie la Luxemburg.
“Nu putem accepta crearea posibilităţii
de reintroducere a controalelor la
frontieră decît ca o măsură de ultimă
instanţă şi ca urmare a unui proces de
evaluare eficient şi transparent. Nu
putem accepta una fără cealaltă”, a
declarat la rîndul său, într-un comunicat,
Carlos Coelho, responsabilul grupului
PPE pentru acest dosar şi raportor pe
Schengen al Parlamentului European.
“Libertatea de
mişcare este o piatră
de temelie a Uniunii
Europene. Orice
reformă a
prevederilor
Schengen trebuie să
întărească libertatea
de mişcare şi să
consolideze
guvernanţa Schengen
la nivel european.
Condamnăm cu
fermitate orice abuz
asupra tratatului
Schengen din motive politice”, a precizat
şi Claude Moraes, responsabilul grupului
S&D pentru libertăţi civile, justiţie şi
afaceri interne.
Sursa: Ziarul Făclia de Cluj
26 aprilie
Unii eurodeputati au dubii ca ACTA
respecta libertatile fundamentale
Alianţa Democraţilor şi Liberalilor
Europeni din Parlamentul European
(ALDE) a anunţat că nu va susţine
Acordul comercial de combatere a
contrafacerii (ACTA). Eurodeputatul
liberal de Timiş, Cristian Buşoi, a
precizat că acest acord, în actuala
formulă, nu este deloc satisfăcător. La
rândul lui, liderul grupului ALDE din
Parlamentul European a afirmat că are
„dubii serioase” în privinţa acestui
acord.„ALDE sprijină drepturile de
proprietate intelectuală, însă acordul
discutat în această perioadă nu este
satisfăcător. Am decis să respingem
87
acest tratat acum fără a mai aştepta
formularea unei opinii a Curţii Europene
de Justiţie, ce poate dura chiar şi doi ani,
pentru ca apoi să îl respingem. O
renegociere rapidă a condiţiilor tratatului
ar duce la finalizarea sa cât mai curând,
cu un rezultat pozitiv pentru protecţia
drepturilor de proprietate intelectuală”, a
declarat Cristian Buşoi.
Liderul grupului ALDE din PE, Guy
Verhofstadt, a motivat, la rândul său,
decizia: „Chiar dacă susţinem drepturile
de proprietate intelectuală, punem accent
şi pe drepturile şi libertăţile
fundamentale. Avem dubii serioase că
ACTA respectă un echilibru între aceste
aspecte. Sprijinim în continuare
eforturile de protejare a drepturilor de
proprietate intelectuală, bazate pe o
abordare sectorială, susţinute de un
mandat transparent şi public”.
Sute de timişoreni au protestat în această
iarnă împotriva ACTA, considerând că
acest acord ar da o lovitură serioasă
libertăţii de exprimare pe Internet.
Proteste similare au avut loc în întreaga
ţară.
Sursa: Timiș Online
26 aprilie
Cum cere eurodeputata Renate Weber
Franţei şi Germaniei să ţină deschise
graniţele Schengen
Miniştrii de Interne ai Franţei şi
Germaniei, Claude Gueant, respectiv
Hans-Peter Friedrich, vor încerca astăzi,
la Luxemburg, să-i convingă pe
omologii europeni că ar trebui
reintroduse controalele la frontierele
naţionale, în cazul unui aflux de
imigranţi în spaţiul Schengen.
Eurodeputata română Renate Weber
(PNL, ALDE) le-a luat-o înainte lui
Gueant şi Friedrich şi, după aproape o
jumătate de an de negocieri cu toate
statele din zona Schengen, a reuşit
miercuri să treacă de Comisia pentru
libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne
(LIBE) a Parlamentului European o
propunere de raport, care impiedică o
astfel de închidere a frontierelor.
Ideea de bază a acestui document este că
statele nu pot lua singure decizia de a
reintroduce controalele la graniţe, ci
trebuie să se consulte cu Comisia
Europeană şi cu celelalte state afectate
de măsură.
În plus, o astfel de măsură nu poate veni
decât după ce au fost epuizate orice alte
acţiuni şi trebuie să fie impusă de o
ameninţare la adresa securităţii
naţionale. Trecerea frontierelor externe
de către un număr mare de cetăţeni din
state terţe nu este considerat, în raportul
eurodeputatei române, ca fiind un astfel
de pericol.
Raportul lui Weber a trecut cu 47 voturi
pentru, şapte împotrivă şi două abţineri,
ceea ce este un semnal puternic că
Franţei şi Germaniei nu le va fi uşor să
câştige bătălia de la graniţele externe ale
spaţiului Schengen, o luptă pe cât de
importantă din punct de vedere electoral
(a se vedea campania lui Nicolas
Sarkozy), pe atât de periculoasă pentru
ideea de liberă circulaţie pe care se
bazează proiectul Schengen.
88
"Pentru Nicolas Sarkozy, e o chestie de
cules voturi, pentru că e disperat. Dar cei
care au votat (inclusiv nemţi, francezi şi
spanioli, pentru că la nivel de
europarlamentari nu am probleme) au
înţeles că bătaia e pe prezervarea
spaţiului Schengen", a declarat pentru
gândul Renate Weber.
Eurodeputata a povestit că, în noiembrie,
când a primit acest raport, Consiliul UE,
a cărui preşedinţie este asigurată acum
de Danemarca, era favorabil
propunerilor ei. Ulterior, a existat "o
schimbare de atmosferă".
"În primă fază, m-am tot întâlnit cu
statele membre, iar acestea au fost OK
cu raportul meu - inclusiv danezii şi
francezii, care chiar mă sfătuiau cum să
fac. După care francezilor le-a zis
Sarkozy “nu”, iar săracii au tăcut", a
explicat Weber pentru gândul.
Când vine vorba despre ajutorul primit
pe parcursul redactării documentului
despre restabilirea controalelor la
graniţele naţionale ale statelor din
Schengen, politiciana română le este
recunoscătoare norvegienilor.
"Cel mai mult m-au convins norvegienii.
Avem state care nu sunt în UE, dar sunt
în Schengen, cum este Norvegia, şi le
este imposibil ca o asemenea decizie să
fie luată pentru ele de o organizaţie de
care nu aparţin (Comsia Europeană vrea
să ia ea decizia reintroducerii
controalelor, n.red.). Norvegienii –
doamne, ce oameni sunt ăia! Să-i iei
acasă, mai mare dragul!", a povestit
amuzată Renate Weber.
Deputata a declarat pentru gândul că este
conştientă că nu poate obţine niciun
sprijin pentru raportul ei până ce nu se
va încheia campania electorală din
Franţa. În plus, Consiliul European a fost
convins de Franţa şi Germania să nu
susţină schimbările de regulament
propuse de ea (statul membru să nu
poată reintroduce controalele pe cont
propriu şi fără existenţa unui pericol
iminent la adresa siguranţei naţionale).
"Să treacă o dată campania din Franţa şi
să se aşeze lucrurile", a afirmat Weber.
"Dorinţa mea şi înţelegerea mea cu ei
(statele membre cu care a negociat din
noiembrie, n.red.) asta a fost: când
ajungem cu raportul la vot, fiecare text
să fie agreat de Consiliu. Nemţii nu au
vrut de la început, iar danezii au fost
constrânşi de celelalte state membre.
Danezii mi-au zis că, până la urmă,
Consiliul nu va accepta", a aduăgat
liberala pentru gândul.
Cu toate că actualul joc politic european
nu pare să îi dea vreo şansă lui Renate
Weber de a transforma în act legislativ
raportul aprobat de LIBE, eurodeputata
consideră că a obţinut miercuri o mare
victorie pentru libertatea de circulaţie.
Degeaba va vrea Consiliul să susţină
planul Franţei şi al Germaniei, pentru că
89
mecanismul codeciziei cere ca orice act
legislativ să fie luat de Consiliu
împreună cu Parlamentul European.
Cum PE susţine deocamdată raportul lui
Weber, Franţei şi Germaniei nu le va fi
uşor să obţină reintroducerea
controalelor la frontierele naţionale în
maniera pe care o promovează astăzi la
Luxemburg.
"Acum începe trialogul meu – negocieri
cu Consiliul, pentru că funcţionăm după
mecanismul codeciziei. Dacă ei ar merge
pe linia votată azi, sunt gata să las şi eu
de la mine. Dar ei trebuie să facă un pas
către noi", a explicat Renate Weber. "La
negocierile cu Consiliul participă şi
Comisia Europeană. La sfârşit, dacă
avem un text, bine, dacă nu, rămânem cu
regulamentul actual, ceea ce tot e mai
bine decât vor francezii şi nemţii", a mai
declarat Weber pentru gândul.
Sursa: Gândul
26 aprilie
20 years of the single market:
achievements and challenges ahead
The EU is this year celebrating 20 years
of the single market that makes it
possible for goods, people, services and
capital to move freely within the EU.
What has been achieved and how can the
potential of the single market be better
exploited? We asked Karl von Wogau,
driving force behind a group of MEPs
dedicated to tearing down trade barriers
between member states, and Romanian
Liberal-Democrat Christian Buşoi,
member of the internal market
committee.
Achievements
The single market has helped to create
nearly 2.8 million new jobs over the
years, according to the European
Commission.
Mr von Wogau, who was a German
MEP between 1979 and 2009, said the
single market has proved to be a great
boost to European companies: "The
single market was created step by step
by tearing down barriers between
member states. The most important step
was to physically open the borders
between the member states because this
was visible to everybody. Today a small
producer of an innovative product has
access to the entire internal market of
500 million consumers. This improves
the competitiveness of European
companies dramatically."
Mr Buşoi praised the impact the single
market has had on consumers: "The
single market means a wider range of
products and services for consumers. In
the new member states it has also
brought higher quality and safety
standards. The single market has
strengthened the bargaining power of the
EU at the WTO as well. It also helped
member states to mitigate the effects of
the economic and financial crisis."
Challenges ahead
Although the single market has proved
to be a great success, it does not mean
there are no challenges left. Mr von
Wogau said: "Stabilising the euro is one
of the big tasks today, as a common
90
currency is a necessary part of the single
market. We do not have a single market
for security and security products yet. It
is a field where the internal market
should be developed in the future.
Another real challenge is to improve the
protection of the external borders."
Mr Buşoi also identified a number of
issues: "We have to modernise the legal
framework for the recognition of
professional qualifications, simplify
social security procedures, eliminate tax
barriers and other practical obstacles that
may discourage citizens from mobility.
Other key aspects are creating a better
environment for SMEs, building the
online single market and stimulating e-
commerce. I think that most of this can
be realised if there is sufficient political
will."
Generation 1992
Because of the 20th anniversary of the
single market, there are several EU
projects this year to raise awareness of
its opportunities. One of them is
Generation 1992, in which young people
tell about their experiences with mobility
within Europe. The Commission will
present this programme to the
Parliament's internal market committee
on 26 April.
Sursa: European Parliament News
26 aprilie
Comisie PE: Statele Schengen pot
reintroduce controale la frontiere
doar în situaţii excepţionale
Statele membre Schengen vor putea
reintroduce controale la frontierele
interne doar în cazul ameninţărilor la
adresa securităţii şi pentru cel mult zece
zile, conform unui text adoptat de
Comisia pentru Libertăţi a PE,
informează AFP, potrivit Mediafax.
"Astăzi am stabilit în mod clar limitele
reformei reglementărilor Schengen. Am
exclus categoric posibilitatea
introducerii unor criterii suplimentare,
precum fluxul imigranţilor, în
dispoziţiile excepţionale existente deja
care le permit statelor reintroducerea
verificărilor la frontierele interne", a
declarat raportorul PE, eurodeputata
Renate Weber.
Textul propus de Weber a fost adoptat
cu 47 de voturi pentru, şapte împotrivă şi
două abţineri.
"Nu dorim şi nu vom accepta, cum s-a
propus săptămâna trecută într-o scrisoare
trimisă de Franţa şi Germania, orice alt
mecanism care ar putea slăbi principiile
Schengen, principii care garantează
libertatea de circulaţie între statele
membre, esenţa Uniunii Europene" a
subliniat Weber.
"Migraţia şi trecerea frontierelor externe
de către un număr mare de cetăţeni din
state terţe nu pot fi considerate
ameninţări la adresa ordinii publice sau
securităţii interne a UE", se arată în
textul adoptat de Comisia PE, care
subliniază că verificările la frontierele
interne trebuie introduse doar ca măsuri
de excepţie.
Sursa: România Liberă
91
26 aprilie
SUA şi Canada ar putea fi nevoite să
ridice vizele pentru români
Statele Unite şi Canada ar putea fi
nevoite să elimine vizele pentru cetăţenii
români, dacă unele modificări la
legislaţia UE în domeniu aprobate de
Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi
afaceri interne a PE vor primi undă
verde din partea plenului Legislativului
UE şi a Consiliului.
Sursa: Reuters
Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi
afaceri interne (LIBE) a PE a aprobat
ieri modificarea regulilor europene
privind reciprocitatea vizelor, în urma
unui amendament semnat de nouă
eurodeputaţi, printre care şi doi români,
Ioan Enciu şi Renate Weber.
Pentru a intra în vigoare, noile reguli
trebuie să fie aprobate de plenul PE şi de
Consiliu. În cazul în care modificările ar
primi undă verde, Statele Unite şi
Canada ar avea la dispoziţie un termen
de 90 de zile pentru a elimina vizele
pentru toate statele UE, inclusiv
România, în caz contrar riscând ca UE să
impună obligaţia de vize pentru cetăţenii
americani şi canadieni în ansamblul
celor 27 de state membre, transmite
Agerpres.
Noile reguli prevăd ca un un stat
membru UE să poată notifica instituţiile
europene în cazul în care o ţară terţă
stabileşte, reintroduce sau menţine
obligaţia de vize pentru proprii cetăţeni
prin încălcarea principiului reciprocităţii.
Comisia Europeană va fi obligată apoi să
înceapă imediat negocierile de ridicare a
vizelor cu statul terţ respectiv.
Dacă, în termen de 45 de zile, tratativele
nu au succes, Comisia va avea obligaţia
de a propune reintroducerea vizelor
pentru statul în cauză. Dacă, după alte 45
de zile, obligaţia de vize nu a fost
ridicată, propunerea Comisiei va fi
considerată adoptată, Uniunea
Europeana instituind astfel, la rândul
său, obligaţia de vize pentru statul terţ în
cauză.
Totuşi, propunerea Comisiei de
reinstituire a vizelor va putea fi respinsă
în cazul în care atât Parlamentul
European, cât şi Consiliul s-ar pronunţa
explicit împotriva acestei măsuri. În
prezent, cetăţenii a cinci state membre
UE, printre care şi România, au nevoie
de viză de călătorie pentru a intra pe
teritoriul SUA sau al Canadei.
În proiectul de raport redactat de
eurodeputatul spaniol Agustin de Mera
(Grupul PPE) se precizează că
Parlamentul cere Comisiei Europene
instituirea unui “nou mecanism care să
garanteze respectarea deplină a
principiului reciprocităţii în domeniul
vizelor pentru toate statele membre,
garantând, în acelaşi timp, că, în cazul în
care o ţară terţă încalcă acest principiu al
reciprocităţii în domeniul vizelor, toate
statele membre vor reintroduce
obligativitatea vizelor pentru cetăţenii
ţării terţe în cauză".
Documentul întocmit de
europarlamentarul spaniol reaminteşte că
92
“la 14 iunie 2009, Canada a reintrodus
obligativitatea vizei pentru cetăţenii
cehi. După doi ani şi jumătate, Ottawa
nu şi-a revocat hotărârea, în pofida
presiunilor care vor fi putut fi exercitate
în acest sens de Comisia Europeană".
Sursa: Evenimentul Zilei
26 aprilie
Committee warns member states
against meeting migration with border
checks
Migration should not be used as a reason
to reintroduce internal border checks in
the Schengen area, according to the civil
liberties committee (LIBE). Members
voted on 25 April in favour of a report
stating that internal border controls
should be used as a last resort only. The
report by Romanian Liberal-Democrat
Renate Weber also calls on member
states to consult with the Commission
and other member states before taking
any action. We asked Ms Weber to tell
us more about it.
How do you feel about the result of the
LIBE vote?
It is a very strong mandate for
negotiating with the Council. I'm very
pleased about this. The support is for this
idea that we all cherish: free movement
within the Schengen area and we want to
preserve it. The LIBE committee made it
very clear we don't want to allow other
extraordinary circumstances but those
that exist at the moment. For example,
we will not agree with having migration
considered as a threat to national
security to allow the reintroduction of
border controls. My colleagues also
almost unanimously agreed with the idea
of having this collective/community
approach when deciding to reintroduce
border controls, because member states
will have to consult with the
Commission and with affected member
states when taking the decision.
Are you concerned that member states
could unilaterally reestablish internal
border controls to the detriment of the
single market and EU citizens' freedom
of movement unless the Commission
draws up common guidelines?
It's not only what one member state
believes, but also how it affects the other
member states. This is why this type of
community approach is so normal. We
are in this together and we have to work
together and consult before doing things.
If we convince the Council to go along
with our lines, that means that in every
circumstance a member state would be
obliged to discuss it with the
Commission and the other member
states before taking any decision and see
in fact if this is the most appropriate
decision. The only exception is of course
when there are unpredictable and
unforeseen circumstances such as a
terrorist threat. In such circumstance the
member state has ten days to reintroduce
border controls but afterwards it has to
apply the same consultation procedure .
What sort of threat do you feel would
warrant temporarily reintroducing
internal borders?
93
We mentioned in the report that it has to
be a serious and imminent threat. We
don't want someone to take such a
radical decision on the impression that
something may arise. The reintroduction
of border controls is the last resort.
Normally member states should be able
to handle all these situations within the
normal democratic mechanisms.
Sursa: European Parliament News
26 aprilie
EuroCitizens LTC-singura echipă din
judeţul Satu Mare înscrisă în
concursul naţional “Europa mai
aproape de Consiliul Naţional al
Elevilor!”
Consiliul Naţional al Elevilor (CNE)
organizează concursul naţional “Europa
mai aproape de CNE!” care se adresează
Consiliilor Şcolare ale Elevilor din
România şi are ca scop promovarea şi
implementarea valorilor europene în
sistemul de învăţământ.
Iniţiatorii acestui concurs sunt Diana-
Ioana Morea şi Andrei-Cătălin Gherghu,
ambii seniori ai Consiliului Naţional al
Elevilor şi organizat cu sprijinul
organizaţiei elevilor din România, alături
de Cabinetului Europarlamentarului
Norica Nicolai.
Înscrierile s-au încheiat săptămâna
trecută şi se pare că din judeţul Satu
Mare s-a înscris în competiţie doar o
echipă. În formularul de înscriere se
preciza faptul că fiecare echipă trebuie
să-şi aleagă un nume cât mai creativ,
astfel încât echipa judeţului Satu Mare se
numeşte EuroCitizens LTC. Această
denumire conţine o abreviere care
exprima numele instituţiei de învăţământ
din care provine echipa şi anume Liceul
Teoretic Carei. Motto-ul echipei este
Visează! Îndrăzneşte! Reuşeşte!.
Echipele de lucru sunt formate din câte
trei membri. Echipa LTC Carei este
formată din Denisa Romănescu – clasa a
X-a C, Anca Marian – clasa a XI-a A şi
Ionuţ Sava – clasa a X-a E care este, de
asemenea, coordonatorul echipei
EuroCitizens LTC. După perioada de
înscrieri, echipele trebuie să-şi
întocmească proiectul în sine, după care
acesta va fi jurizat, iar dacă va trece de
prima etapă a competiţiei acesta va fi
implementat în cadrul Liceului Teoretic
şi în cadrul comunităţii locale, având
drept parteneri Biblioteca Municipală
Carei, portalul de ştiri locale
www.buletindecarei.ro şi Radio
Transilvania Carei.
Preşedintele Consiliului Naţional al
Elevilor, Andrei-Bogdan Petre: “Europa
mai aproape de CNE! este un proiect
care se mulează perfect pe obiectivele
stabilite de Adunarea Generală a
Consiliului Naţional al Elevilor şi vine în
întâmpinarea iniţiativelor de dezvoltare a
parteneriatelor internaţionale cu structuri
reprezentative ale elevilor din ţările
membre ale Uniunii Europene. Cu
deosebit de mare impact în rândul
elevilor, dispunând de elementul
motivator pentru implicare şi aici mă
refer la vizitele la sediul Parlamentului
European de la Bruxelles, proiectul de
tip competiţie se va alătura listei de
succese ale Consiliului Naţional al
Elevilor de anul acesta. Sperăm ca
iniţiativele colegilor noştri din licee să
prindă nu numai în rândul elevilor, ci şi
în rândul întregii comunităţi, bineînţeles,
cu sprijinul mass-mediei”.
94
Juriul este format din doamna Norica
Nicolai, Diana-Ioana Morea şi Andrei-
Cătălin Gherghu, seniorii Consiliului
Naţional al Elevilor, alături de Andrei-
Bogdan Petre, preşedintele acestei
organizaţii.
Premiul competiţiei constă într-o vizită
la sediul Parlamentului Uniunii
Europene, iar echipele câştigătoare vor fi
anunţate în data de 25 mai 2012.
Numărul acestora variază între 5 şi 9
echipe la nivel naţional.
Sursa: Buletin de Carei
27 aprilie
Strasbourg: Liberalii europeni
resping tratatul ACTA
Alianţa Democraţilor şi Liberalilor
Europeni din Parlamentul European a
anunţat că nu va susţine Acordul
comercial de combatere a contrafacerii
(ACTA). Eurodeputatul liberal Cristian
Buşoi a precizat motivele pentru care
grupul politic din care face parte a luat
această decizie. „ALDE sprijină
drepturile de proprietate intelectuală,
însă acordul discutat în această perioadă
nu este satisfăcător. Am decis să
respingem acest tratat acum fără a mai
aştepta formularea unei opinii a Curţii
Europene de Justiţie, ce poate dura chiar
şi doi ani, pentru ca apoi să îl respingem.
O renegociere rapidă a condiţiilor
tratatului ar duce la finalizarea sa cât mai
curând, cu un rezultat pozitiv pentru
protecţia drepturilor de proprietate
intelectuală”, a declarat Cristian Buşoi.
Liderul grupului ALDE din PE, Guy
Verhofstadt, a motivat, la rândul său,
decizia: „Chiar dacă susţinem drepturile
de proprietate intelectuală, punem accent
şi pe drepturile şi libertăţile
fundamentale. Avem dubii serioase că
ACTA respectă un echilibru între aceste
aspecte. Sprijinim în continuare
eforturile de protejare a drepturilor de
proprietate intelectuală, bazate pe o
abordare sectorială, susţinute de un
mandat transparent şi public”.
Sursa: Promptmedia.ro
27 aprilie
Fundaţia “Pentru Voi” a câştigat
Concursul EuropAffiche
Gianina Gendelon, Lenuţa Gherbăsină,
Dana Mihuţ, Maria Botez, Daniel
Pătraşcu şi Gheorghe Martinec,
coordonaţi de Radu Sudrijan, au câştigat
locul I la concursul EuropAffiche. Ei vor
merge în 21 iunie la Consiliul Europei
din Bruxelles pentru a-şi prezenta
lucrările şi a expune afişul câştigător, la
invitaţia domnului europarlamentar
Cristian Buşoi.
Concursul a constat în prezentarea unui
afiş pe tema sărbătorilor tradiţionale
Europene în prezenţa a peste 100 de
persoane şi a unui juriu de excepţie, din
care a făcut parte soţia Ambasadorului
Irlandei, un delegat de la Ambasadei
Franţei, o profesoară Universităţii de
Arte Plastice din Bucureşti, iniţiatorul
concursului Elisabeth Bisbrouck –
Fundaţia Jerome Lejeune.
Cei 6 membri ai echipei Fundaţiei
“Pentru Voi” au participat în concurs cu
un afiş pe tema “Crăciunul în România,
Olanda şi Franţa”. Ei au prezentat ţările
şi simbolurile fiecăreia, tradiţiile de
95
Crăciun, asemănări şi deosebiri dintre
acestea şi au cântat colinde tradiţionale
din România. Cei 6 tineri s-au prezentat
siguri pe ei, cu o atitudine foarte
relaxată, au glumit mereu şi au ridicat
sala în picioare prin naturaleţea şi
spontaneitatea lor.Felicităm cei 6 tineri
şi pe coordonatorul lor pentru reuşită,
precum şi pe toţi participanţii din
concurs şi organizatorii acestuia!,
declară Laila Onu, Director executiv al
Fundaţiei “Pentru Voi”.
Proiectul EuropAffiche a fost organizat
prima oară în România de Asociaţia
ALTERNATIVA 2003 în parteneriat cu
DGASPC Sector 1, Ambasada Franţei,
Fundaţia Jerome Lejeune din Franţa şi
TVR1.
Sursa: Ora de Timiș
29 aprilie
Şase tineri de la „Pentru Voi”
Timişoara, invitaţi la Parlamentul
European de la Bruxelles
O echipă de 6 tineri cu dizabilităţi
intelectuale, beneficiari ai Fundaţiei
„Pentru Voi” Timişoara, a participat la
concursul EuropAffiche, joi, 26 aprilie,
la Bucureşti. Laila Onu, directorul
fundaţiei, a spus că echipa „Pentru Voi”
a câştigat, iar în 21 iunie
europarlamentarul Cristian Buşoi i-a
invitat pe cei şase tineri la Bruxelles,
pentru a expune în cadrul Parlamentului
European afişul câştigător.
Concursul face parte din proiectul
EuropAffiche, care constă în realizarea
unui afiş pe o temă impusă - Sărbătorile
Tradiţionale Europene - tratată în mai
multe ţări europene şi îşi propune
implicarea tinerilor cu dizabilităţi
intelectuale într-o activitate de creaţie,
pentru a le pune în valoare potenţialul
artistic şi capacitatea de exprimare.
Cei 6 tineri de la „Pentru Voi” au fost
selectaţi în urma unei preselecţii la care
au participat peste 40 de persoane cu
dizabilităţi intelectuale. De câteva luni,
aceştia au pregătit lucrarea cu care au
participat în concurs – un panou de
prezentare cu tema „Crăciunul în
România, Olanda şi Franţa”.
„Am vopsit steagurile ţărilor, am
decupat desene cu simbolurile lor şi le-
am lipit pe panou”, a declarat Lenuţa,
unul dintre membrii echipei. Proiectul
EuropAffiche a fost organizat prima oară
în România de Asociaţia
ALTERNATIVA 2003, în parteneriat cu
DGASPC Sector 1, Bucureşti,
Ambasada Franţei, Fundaţia Jerome
Lejeune din Franţa şi TVR1.
Sursa: Ziua de Vest
30 aprilie
Ramona Mănescu, posibil ministru al
Afacerilor Europene
Europarlamentarul Ramona Mănescu
este unul dintre numele vehiculate ca
fiind viitorul ministru al Afacerilor
Europene în guvernul Ponta. Premierul
desemnat a anunțat că urmează să-și
prezinte mâine echipa.
Ramona Mănescu s-a născut la
Constanța în 1972 și este
europarlamentar din partea PNL
(începând cu 2007 și până în prezent),
96
în Parlamentul European făcând parte
din grupul ALDE.
În cadrul acestui grup este coordonator
în Comisia pentru Dezvoltare
Regională și membru în Comisia pentru
Cultură și Educație. De asemenea, face
parte din Delegațiile Parlamentului
Eurpean pentru relațiile cu Peninsula
Arabică și Japonia.
Ramona Mănescu este licențiată în
Științe Juridice la Facultatea de Drept a
Universității București. După încheierea
studiilor de licență, europarlamentarul
liberal a urmat mai multe studii
postuniversitare, dintre care amintim:
Institutul Diplomatic Român din cadrul
Ministerului Afacerilor Externe (2006),
Academia Națională de Informații,
Colegiul Superior de Securitate
Națională, etc.
Sursa: Capital
top related