more from haynes publishing - vectorinternational.ro v8 uk manual.pdf · un motor cu arbore cotit...
Post on 10-Oct-2019
36 Views
Preview:
TRANSCRIPT
More from Haynes Publishing
HM10 Haynes Construieşte-ţi
propriul motor V8
© Haynes Publishing 2013
Manual de asamblare Haynes
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestui document nu va putea fi reprodusă sau transmisă sub nicio formă şi prin niciun mijloc, fie el electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere,
înregistrare, sau orice sistem de stocare şi recuperare de date, fără acordul scris al editorului.
Publicat în 2013 de către Haznes Publishing.
Tipărit in China
Vă rugăm să păstraţi acest material pentru consultarea ulterioară.
Construieşte-ţi propriul motor
V8
Cuprins
Introducere ........................................................................................................ 2
Observaţii şi sfaturi ................................................................................................. 5
Lista pieselor ................................................................................................................ 6
Asamblarea motorului ............................................................................................ 12
Cum funcţioneaza un motor .................................................................................... 28
Cum păstram maşina şi motorul intr-o stare bună .................................................. 34
Reducerea poluarii şi a consumului de carburant ................................................... 34
Terminologia de bază a motorului .......................................................................... 35
Note ........................................................................................................................ 38
INTRODUCERE INTRODUCERE
Există multe tipuri ș i dimensiuni de motoare cu ardere internă , de la cele mici pentru motociclete,
cu un singur cilindru, până la motoarele de mari dimensiuni cu mai mulț i cilindri utilizate în utilaje
industriale ș i nave . Acest manual este conceput pentru a reprezenta un motor de maș ină , aș a că
ne vom concentra pe motoare auto pentru această introducere.
Modelele de motoare auto au fost produse cu unul, două , trei , patru , cinci , ș ase , opt , zece ,
doisprezece sau ș aisprezece cilindri , cele mai frecvente fiind cele cu patru cilindri, folosite în cele
mai multe modele de maşini de familie . Exista atât modele pe benzină cât si diesel, dar modelul
nostru este un motor în patru timpi pe gaz . Funcţionarea motorului în patru timpi este descrisă mai
detaliat la sfârşitul acestui manual.
Dispunerea cilindrilor într-un motor poate fi fie liniară, unul in spatele celuilalt, in forma literei V
(două rânduri de cilindri care formează litera V) , sau , în câteva cazuri rare, la motoarele cu mai
mulț i cilindri, in forma literei " W " ( trei rânduri de cilindri care formează un W). Cele mai multe
motoare construite la început aveau cilindri dispuşi in linie.În general , cu cât este mai mare numărul
de cilindri, cu atât motorul va produce mai multă putere ș i cu atât va rula mai lin.
Dezavantajul unui motor cu mai mulț i cilindri este dimensiunea sa, ceea ce face dificilă integrarea lui
in spatiul alocat motorului la o maşina. O modalitate de a face un motor cu mai mulț i cilindri să fie
compact este de a aranja cilindri pe două rânduri in forma literei V, reducâand astfel lunfimea şi
înalţimea motorului. Astfel este posibilă montarea unor piese auxiliare în interiorul V-ului format de
cilindri, economisind spaţiu. De-a lungul anilor au fost folosite modelele V4 , V5 , V6 , V8 , V10 ,
V12 ș i V16, dar de departe cel mai des folosit este motorul V8 .
Modelul V8 este motor foarte flexibil ș i poate fi atât compact cât şi foarte mare, în funcț ie de
destinaț ie - compact pentru utilizarea în automobile sport ș i maș inile de curse iar modele mai mari
pentru a fi utilizate în dragstere, bărci ș i chiar tancuri. Primele motoare V8 au apărut la începutul
secolului 20 în bărcile cu motor, avioane, maşini cu performanţe ridicate ș i maș inile de curse , dar
primul motor de maşina V8 produs în masă a fost realizat de Cadillac în SUA în 1914 . În prezent ,
motoarele V8 sunt folosite mai mult la maşinile de înaltă performanț ă ș i maș inile de curse, din
cauza costului ridicat şi a consumului mare de combustibil, comparativ cu al motoarelor mai mici .
Principalele motive pentru popularitatea motorului V8 sunt producț ia de energie relativ ridicată
având în vedere marimea si greutatea acestuia, accesibilitatea în raport cu celelalte motoare cu mai
mulț i cilindri, nuna performanţă ș i nu în ultimul rând sunetul p care îl produce. Un motor V8
funcț ionează mai bine decât multe motoare cu mai puț ine cilindri, deoarece are loc un puls de
putere ( vezi mai multe despre motorul în patru timpi la sfârşitul acestui manual ) are loc la fiecare
rotaț ie de 90 de grade a arborelui cotit . În comparaț ie cu acesta, la motorul cu patru cilindri are loc
un puls de putere numai o dată la o rotaț ie de 180 de grade a arborelui cotit ș i la 120 de grade la un
motor cu şase cilindri. Sporul de putere frecvent al motorului V8 îi face funcţionarea lină şi pune mai
puţină presiune pe motor. Astfel motorul prezintă o performanț a superioară şi manevrabilitate.
Într-un motor V8 , cilindri sunt aranjaţi pe două rânduri de câte patru , iar unghiul dintre cele două
rânduri variază în funcț ie de model, dar de obicei este de 90 de grade sau mai puț in . Cele mai
frecvente sunt unghiurisunt de 90 de grade , 60 de grade sau 45 de grade . Cele opt pistoane ș i
bielele
dintr-un motor V8 sunt ataș ate la un singur arbore cotit , dar fiecare rând de cilindri are
propria chiulasă ș i supapă de viteză, astfel că motorul V8 este practic alcătuit din două motoare de patru
cilindri puse laolaltă.
Există două modele diferite de arbori utilizaţi în motoarele V8: cotiţi şi drepţi. Cele mai multe maşini
cu motor V8 au în componenţă arbori cotiţi, iar arbori drepţi se folosesc în special la maşinile cu
performanţă înalta şi maşinile de curse.
La arborii cotiţi, manetoanele sunt dispuse la 90 de grade unul faţă de celălalt ( pistoanele si bielele
sunt legate de manetoane) astfel că dacă privim de pe capătul arborelui, le vom vedea in formă de X.
Pe un arbore drept, fiecare maneton are efectiv două pistoane / biele legate la acesta – cele două
manetoane din centru sunt poziț ionate la 180 de grade faţă de cele două din capăt , astfel încât forma
manetoanelor este în linie dreaptă, dacă privim de la capătul arborelui.
Un motor cu arbore cotit se bazează pe contragreutati mari pentru a atinge un echilibru perfect . Acest
lucru înseamnă că arborele cotit va avea o masă mare de rotaț ie ș i ca rezultat , motorul va avea rotaţii
lente si nu va putea accelera sau încetini repede . V8-urile cu un arbore cotit sunt utilizate în cele mai
multe motoare pentru maşini şi la clasicele motoare din gama Ford V8 pentru maşini de cursă cum ar fi
Ford GT40 ș i AC Cobra.
Modelul nostru foloseste un arbore drept. Un arbore drept nu este perfect echilibrat iar problema de
echilibru nu poate fi rezolvată cu ajutorul contragreutăț i. Prin urmare, arborele drept este mai uș or
decât un arbore cotit ș i deci are mai puț ină inerț ie, ceea ce permite motorului să accelereze rapid ș i
să ajungă la un numar mare de rotaţii pe minut. Din acest motiv , majoritatea motoarelor de curse V8 (
cum ar fi motoarele F1 - auto) au arbori drepti, deoarece vibraţia nu este un element important în acest
caz. Cu toate acestea ,motoarele autoturismelor cu arbori drepţi sunt de obicei echipate cu o pereche de
contragreutaţi echilibrare (câte unul pe fiecare parte a arborelui drept ) pentru a reduce vibraț iile ș i de
a îmbunătăț i confortul pasagerilor . Arbori drepţi sunt utiliyaţi în unele motoare sport şi ale maşinilor
de inalta performanta , cum ar fi cele construite de TVR , Ferrari ( toate automobilele cu motor V8 V8
ale companiei ), ș iMP4 - 12C, automobilul lansat de McLaren.
Este important de menţionat că acest manual a fost conceput pentru a fi simplu ș i distractiv de a
construi ș i de a oferi o ilustrare practică a principiilor unui motor V8 real , dar aceasta nu este destinat a
fi o replica fidelă a orcărui model de motor existent pe piaţă . Modelul are un arbore drept cu două
pistoane / biele conectate la fiecare maneton , dar nu prezintă niciun arbore de echilibru. Ordinea de
aprindere a cilindrilor 1-5-3-7-4-8-2-6 ,este cea utilizată pentru mai multe motoare reale , inclusiv
motoarele autoturismelor Ferrari V8 . Unghiul V+ului format de cilindri este de 90 de grade iar motorul
are o singură camă deaspra fiecărui rând de cilindri, care operează cele două supape ale cilindrului cu
ajutorul axului.
Cele două came sunt conectate de arborele cotit printr-o singură curea dinț ată . Sistemul de aprindere
utilizează doi distribuitori , unul pentru fiecare rând de cilindri, conectaţi în partea din spate a fiecărui
arbore cu came.
Bucuraț i-vă de a vă construi propriul dvs. motor V8 ș i de a învăț a despre principiile prin care aceasta
funcț ionează , iar pentru mai multe informaț ii cu privire la motoare V8 , vizitaț i situl
www.haynes.co.uk/V8_engine.
INTRODUCERE NOTES ŞI SFATURI
Muzeul Internaţional de motoare Haynes
Muzeul Internaţional de motoare Haynes, din Sparkford ,Somerset, este un centru caritabil de
învăț ământ, înfiinţat în 1985 de John Haynes OBE şi prezidat de grupul fondator Haynes
Publishing. Muzeul conț ine o colecț ie de peste 400 de maș ini, motociclete ș i autoturisme de
colecţie, din zorii industriei de automobile până la modele clasice din ultimii 25 de ani. Colecț ia
este găzduită în zece săli, împreună cu un restaurant, magazin de suveniruri ș i facilităț i complete
de a gazdui conferinț e. Muzeul este deschis pe tot parcursul anului, cu excepț ia zilelor de 24, 25
ș i 26 Decembrie ș i 1 ianuarie. Pentru mai multe detalii vizitaţi www.haynesmotormuseum.com
sau sunati la numărul 01963 440804.
AC Cobra
AC Cobra este unul dintre cele mai bune exemplele de sport clasica cu motor V8. Cobra a apărut
pentru prima dată în 1962, după ce ș oferul de maşini de curse american Carroll Shelby a cerut
montarea unui motor uşor Ford V8 pe o maşină sport AC Ace la fabrica de AC din Thames
Ditton, Surrey. Planul lui Shelby a fost de a construi o super-maşină care ar putea câș tiga curse
pentru a promova vânzările unei variante asemanatoare de autoturism de familie. Modelul AC
Cobra a fost construit între 1962 ș i 1965, ș i se vindeau în variante de motorizare cu 260 de cmc
(4.3 litri), 289 cmc (4.7 litri) si 427 cmc(7 litri). Maşinile au cunoscut un succes remarcabil pe
piaț a internă de maşini de curse din SUA, ș i mai târziu versiunile Coupé şi-au pus în domenul
maşinilor de curse GT internaț ional,câș tigând Campionatul GT al producatorilor în 1965. Un
exemplu de AC Cobra 289 din 1964 poate fi văzut în Muzeul Internaţional de motoare Haynes.
www.haynesmotormuseum.com
- Partea din faț ă a motorului se termină cu cureaua de distribuț ie ș i ventilatorul .
- Referinţele la stânga sau la dreapta a motorului se referă la partea stânga sau dreaptă atunci când
motorul este privit din spate . Cilindri 1-4 sunt pe partea dreaptîă a motorului iar cilindrii 5-8 sunt pe
partea stângă .
- Toate piesele cu sufixul 'A' sunt folosite pentru a asambla cilindri 1-4 ș i toate piesele cu sufixul 'B'
sunt folosite pentru a asambla cilindri 5-8 .
- Puteţi identifica diferite piese consultând lista de componente ș i ilustraț iile corespunzătoare .
- Folosiț i un cuț it ascuț it pentru a curăț a orice exces de plastic ale componentelor după ce au
fost scoase ambalajul de transport .
- Nu strângeț i foarte tare ș uruburile deoarece acest lucru poate deteriora permanent plasticul .
- Nu reîncărcaţi decât bateriile reîncărcabile.
- Bateriile reîncărcabile trebuie încărcate numai sub supravegherea adulţilor.
- Bateriile reîncărcabile trebuie scoase din dispozitiv înainte de a le încarca..
- A nu se amesteca diferite tipuri de baterii sau baterii noi cu baterii folosite.
- Bateriile trebuie să fie introduse cu polaritatea corectă .
- Înlaturati bateriile consumate din unitate.
- Terminalele de alimentare nu trebuie să fie scurt-circuitatate.
4 5
LISTĂ COMPONENTE LISTĂ COMPONENTE
Cant. Piesă Numar
piesă
Cant. Piesă Numar
piesă 8 Bolţ 1 1 Pompă apă spate 25
8 Bielă 2 1 Pompă apă faţă 26
16 Jumatate de piston 3 1 Scripete arbore 27
8 Cap de bielă 4 1 Elice ventilator 28
1 Arbore 5 1 Ventilator 29
1 Tavă 6 1 Capac ambreiaj 30
1 Carter Inferior 7 1 Cameră
combustie spate
31
1 Bloc motor 8 1 Cameră
combustie faţă
32
2 Capac inferior cilindri 9A & 9B 1 Colector de
admisie
33
2 Garnituri mici 11A & 10B 1 Jojă 34
2 Garnituri mari 10A & 11B 2 Colector de evacuare 35A & 35B
16 Tijă supapă 12 1 Volant
8 Supapă de
evacuare
13 2 Distribuitor
8 Supapă de admisie 14
16 Culbutori 15 1 Motor electric
2 Chiulasă superioară 16A &
16B
1 Fundament
10 Capac de rulment 17 2 Şaibă
8 Camă (A,B,C,D,E,F,G,H) 2 Ax rulment, 155 mm
8 Camă (J,J,K,K,L,L,M,M) 2 Ax camă, 215 mm
2 Protector rulment 18A & 18B 1 Curea ventilator
1 Pinion de arbore 19 1 Curea distribuţie
2 Pinion de camă 20 16 Arc supapă
1 Instrument de aliniere 21 108 Şurub
4 Roată transmisie 22 1 Şurubelniţă
1 Capac curea distribuţie 23 2 Capac de chiulasă
1 Capac posterior curea distribuţie 24
6 7
PARTS LIST PARTS LIST
Ventilator (29) Colector de admisie (33)
Parte inferioară
camera combustie
(31)
Capac inferior
cilindri (9A & 9B)
Bloc
cilindri
(8)
Baie de ulei (6)
Capac
chiulasă
Volant Roată transmisie
(22)
Motor
Arbore (5)
Curea
ventilator
Ax
rulme
nt
Curea
distri
buţie
Arc
supapă
Capac ambreiaj (30)
Distribuitor
Fundament
Ax camă
Şaibă
Şurub
10 11
ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI
Pasul 1- Asamblarea pistoanelor şi a bielelor
1 Introduceţi un bolţ (1) prin spaţiul de la capătul bielei (2).
2
Pasul 3 - Fixaţi partea inferioară a carterului de tava de ulei
6 Aşezaţi tava(6) peste partea inferioară a carterului (7) şi fixaţi cu patru şuruburi.
Notă: Aceste piese se vor potrivi intr-o singură poziţie
7
Pasul 4 – Fixaţi tava de fundament
Alăturaţi cele două jumătaţi ale pistonului (3) prin bolţ şi apăsaţi cu putere. Repetaţi pentru toate celelalte şapte pistoane.
3
Pasul 2- Conectaţi pistoanele la arbore
Cele opt biele se ataşează la arbore (5) la fel ca în imaginea alăturată.
Fiecare bielă trebuie conectată la arborele drept cu ajutorul
capetelor de bielă (4) şi trebuie fixate cu două şuruburi.
Verificaţi ca pistoanele şi bielele se pot
roti liber în jurul arborelui.
5 4
Fixaţi fundamentul de baia de ulei şi fixaţi cu patru şuruburi.
3 Notă: Picioruşele sunt potiţionate astfel încât se vor potrivi
într-o singură poziţie.
Pasul 5 – Fixaţi arborele şi pistoanele de chiulasă
Răsuciţi chiulasa (8) cu faţa în jos. Ţineţi arborele cu pistoane şi
începând de la un capăt, introduceţi cu grijă pistoanele în cilindri.
Este posibil să fie nevoie să rotiţi puţin arborele pentru a putea
Introduce pistoenele în poziţia corectă. Ţineţi cont de faptul că
pistoanele sunt echilibrate. Capătul mai lung ( striat) al arborelui
trebuie să fie fixat de capătul blocului de cilindri care are patru
ştifturi ( capătul opus are doar trei).
Apăsaţi arborele până când este complet
fixat.
12 13
ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI
Pasul 6 – Fixaţi chiulasa de partea inferioară a carterului
Ţineţi chiulasa in poziţie orizontală şi carterul dedesubt.
Ţineţi de capete astfel încât arborele să fie în poziţia corectă.
Montaţi de partea inferioară a carterului şi fixaţi cu patru şuruburi.
Notă: Capătul chiulasei care are patru ştifturi trebuie montat
Peste capătul inferior al carterului care are două ştifturi. (vezi poză).
Rotiţi uşor arborele pentru a vă asigura ca atat el cât şi pistoanele
nu sunt înţepenite.
Pasul 7 - Montaț i supapele de chiulasele inferioare
11 Aşezaţi două chiulase pe fiecare parte a
10 Chiulaselor inferioare (9A şi 9B). Reț ineț i că fiecare
cap foloseș te o placă îngustă ș i una mare. Placa îngustă
se potriveș te pe partea laterală a capului cu găuri mici,
iar placa lată pe partea cu găuri mari. Fiecare placă are
patru ştifturi rotunde cu care se fixează în jos. Plăcile trebuie 9
să fie împinse ferm în jos astfel încât acestea să se fixeze.
Plăcile 10A (late) ș i 11A (înguste) trebuie montate
la capul de cilindru marcat 9A. Placile 10B (înguste) ș i 11B (late)
trebuie să fie montate la 9B.
Se scot cele 16 tije (12), 8 supape de admisie (14) ș i 8 supape de evacuare (13)
din cadre. Reț ineț i că supapele de evacuare sunt mai mici
decât supapele de admisie. Tăiaț i cu grijă orice urmă de plastic în exces
cu un cuț it ascuț it. Poziţionaţi supapele de evacuare la unul dintre 12
capetele cilindrului inferior. Introduceţi un arc peste una din tije, iar apoi
introduceț i tulpina într-unul din orificiile de pe placă. Împingeț i uș or tija,
comprimând arcul până la sfârș itul tijei din partea de jos a capului.
Apasaţi uşor o supapă de evacuare pe tijă. La capătul tijei există un opritor-
apăsaţi pâna când capătul opritorului.13
NU forţaţi valva - aceste piese sunt delicate.
Bolţurile din placa mai lată susţin supapele de admisie. Poziţionaţi-le
în acelaşi mod descris mai sus pentru supapele de evacuare
Repetaţi procedeul pentru cele care se fixează pe
blocul cilindru inferior. Asiguraţi-vă că valvele
se deplasează de sus în jos cu uşurinţă.
14 15
ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI
Pasul 8 – Fixaţi culbutorii la arborele cu came Scoateț i cei ș aisprezece culbutori (15) din cardul de transport.
Fixaţi opt culbutori pe fiecare parte a axului mai scurt (155mm) 15
exact ca în figura alăturată.
Notă: fiecare culbutor trebuie aşezat pe partea
opusă faţă de precedentul, in oglindă. Detalii în
imaginea de mai jos.
Cubultori ‘A’ Cubultori ‘B’
Pasul 9- Montaţi culbutorii la chiulasa superioară Coborâţi culbutorii către chiulasă (16). Separaţi culbutorii în perechi,
astfel încât să se incadreze în cele patru gauri. Consultaț i diagrama.
Culbutorii A trebuie fixaţi pe partea superioară a chiulasei 16A,
iar culbutorii B pe partea 16B a chiulasei. 16
Ataşaţi capacele ca în imagine (17), folosind
două şuruburi pentru fiecare, şi verificaţi ca
fiecare cubultor să se mişte uşor.
Pasul 10 - Montaț i garniturile chiulasei Puneț i garniturile chiulasei pe blocul motor.
Există cuie în blocul motor care se potrivesc cu orificcile în garnitură
pentru a asigura alinierea corectă. Asiguraţi-vă
că orificiile pentru pistoane sunt aliniate cu cele
din blocul motor.
.
Fiecare garnitură se potriveşte unei singure jumataţi
ale blocului motor şi nu sunt interşanjabile.
Pasul 11 - Montaț i chiulasele pe blocul motor Se potrivesc chiulasele la blocul motor.
Reț ineț i că pe o parte sunt piese marcate
cu litera A şi cu numere de la 1 la 4,
iar pe partea opusă sunt piesele marcate cu
litera B şi numerotate de la 5 la 8. Cuiele don blocul motor
se potrivesc în găurile din partea inferioară a chiulasei,
pentru a asigura alinierea corectă. Numerele gravate
pe partea laterală a blocurilor trebuie să fie îndreptate
în exteriorul motorului. Fixaţi cu ajutorul a şase şuruburi.
Consultaț i diagrama.
16 17
ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI
H
Step 12 – Montaţi camele
Scoateț i cele opt came etichetate A-H din
ambalajul de plastic şi introduceţi în ordinea A, B,
C, D, etc. Fiecare camă se va potrivi într-o
singură poziț ie - există o suprafaț ă plană pe
partea
interioară a fiecăreia (porț iunea mărită din
diagramă) care se potriveşte cu suprafaţa plană a
fiecărui ax. Observaţi nervura de la capătul
fiecărei came. Came trebuie să fie montate
astfel încât porț iunile striate să fie toate în
aceeaşi direcţie –vezi poziț ia din ilustraț ie.
Scoateț i cele opt came etichetate J, K, L ș i M
(sunt două din fiecare). Deplasaț i către al doilea
ax în ordine JJ, KK, LL ș i MM. Din nou,
asiguraț i-vă că
nervurile de pe la capăul camelor sunt toate
orientate în aceeaşi direcţie, aș a cum se vede în
imagine.
Pasul 13 – Montaţi axul cu came de chiulase
Poziț ionaț i motorul astfel încât capătul mai lung cu nervuri
al arborelui este pe partea dumneavoastră stangă. Chiulasa B
(cu numerele 5-8 ) trebuie sa fie langă dumneavoastră.
Ț ineț i arborele cu camele A –H (axul A asamblat mai sus )
cu cama H în partea stângă şi coborâţi-l pe partea cea mai
departe de dumneavoastră (partea A , cu numerele
1-4 pe o parte). Separaţi camele în perechi
astfel încât fiecare pereche să se potrivească
între rulmenţi. Arborele trebuie aşezat astfel
încât să se fixeze pe cei cinci rulmenţi.
Nervurile camelor trebuie să fie toate
orientate către stânga.
Pasul 14 Montaţi partea superioară a chiulasei la cilindrul inferior
Arbore cu came ‘A’
B A
D C
F E
Montaţi ansamblul chiulasei 16A la
capul cilindru inferior 9A. Fiţi atenţi,
cu cât cubultorii se potrivesc cu
poziţia valvelor– capetele bielelor
trebuie poziţionate deasupra G
J tijelor supapei. Un capăt al ansamblului J are două came mai distanţate.
K K Acest capăt trebuie poziţionat peste capătul
L mai lung, cu nervuri al arborelui L Arbore cu came ‘B’
M M
Cotit. Fixaţi capul ansamblului cu
patru şuruburi.
Repetaţi paşii 13 şi 14 cu celălalt
arbore cu came. Cama M trebuie să fie
în partea stângă cu nervurile
îndreptate în aceeaşi direcţie.
18 19
ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI
Pasul 15 – Montarea capacelor
de cubultor
Montaţi capacele de cubultori (18A
& 18B) pe partea de sus folosind
câte şase şuruburi pentru fiecare
cubultor.
Pasul 16 – Montaţi pinionul
arborelui cotit
Împingeţi pinionul de arbore (19)
pe capătul mai lung şi cu nervuri al
arborelui cu partea zimţată
îndreptată în partea opusă
motorului. Pe pinion există un slot
care se potriveşte unei nervuri de
pe arborele cotit; răsuciţi pinionul
până glisează uşor.
Pasul 17 – Montaţi pinioanele de came
Puneţi pinioanele de came (20) pe
capetele arborelor de came, asigurându-
vă că părţile zimţate sunt îndreptate opus
motorului. Partea teşită din gaura din
fiecare pinion se aliniază cu partea teşită
de pe arbori.
18A
19
20
18B
Pasul 18 – Montaţi cureaua de distribuţie şi roata de transmisie
Următorii paşi sunt cei mai uşori dacă ţineţi
motorul între picioare, cu partea din faţă a
motorului orientată în sus. 21
Rotiţi arborele până ce pistonul 4 atinge la
poziţia sa cea mai înaltă
Montaţi instrumentul de aliniere (21) de
arborele cotit şi de roata arborelui cu came.
Va trebui să rotiţi roata până ce instrumentul de
aliniere intră în găuri ca în imagine.
Montaţi primele două roţi de
transmisie şi cea din partea
dreaptă(22). Montaţi cureaua de
distribuţie de roata arborelui cu came
din stânga, ş i î n t i m p ce
men ţ ine ţ i a pă sa t , introduceţi
sub cele două roţi de transmisie
superioare, î n j u r u l r o ţ i i
Arborelui cu came din partea dreaptă 22 şi peste roata de transmisie din partea
dreaptă. Treceţi cureaua în jurul
scripetelui arborelui cotit, împingeţi
cureaua în sus, montaţi roata de transmisie
din stanga(cureaua să treacă peste aceasta).
Puneţi-o cu atenţie pe o parte.
Pasul 19 – Montaţi capacul curelei de distribuţie 24
Puneţi discul din spate a capacului curelei de distribuţie
(24) pe capacul curelei de distribuţie (23).
23
20 21
ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI
Pasul 19 – Montaţi capacul curelei de
distribuţie (continuare)
Scoateţi instrumentul de aliniere,
având grijă să nu dislocaţi cureaua
şi roata de transmisie. Ataşaţi
capacul curelei de distribuţie de
partea din faţă a motorului şi fixaţi
cu şase şuruburi.
Pasul 22 – Montaţi elicea, ventilatorul şi cureaua
Montaţi elicea ventilatorului (28)
de axul din faţa pompei de apă.
Montaţi roata de pompă folosind
un singur şurub şi o şaibă.
Ataşaţi ventilatorul (29) de elice 28
folosind două şuruburi.
Notă: Nervurile de pe lamele elicei sunt înspre
exterior. 29
Pasul 20 – Montaţi pompa de
apă
Asamblaţi partea din faţă şi din
spate a pompei de apă (25 &
26), şi montaţi bolţurile pe
partea din faţă a capacului
curelei. Fixaţi cu 3 şuruburi.
Înfăşuraţi cureaua ventilatorului
peste lamele elicei astfel încât să
rămână pe elice (partea zimţată a
curelei trebuie să fie îndreptată
spre elice). Trageţi de celălalt
capăt în jos şi înfăşuraţi-o de
roata arborelui cotit.
25 26
Pasul 21 – Montaţi scripetele
arborelui cotit
Montaţi scripetele arborelui cotit de
marginea arborelui(27). Slotul din
scripete trebuie să se alinieze cu
nervure de pe arborele cotit pentru a
glisa pe poziţie. Fixaţi scripetele cu
un singur şurub şi o şaibă.
Pasul 23 – Montaţi bateriile
Întoarceţi motorul cu partea de jos în sus.
Scoateţi capacul fixat cu şuruburi pe
compartimentul de baterii. Deschideţi
compartimentul şi montaţi 3 baterii AA,
potrivind + şi – ca în ilustraţie. Puneţi
capacul la loc şi răsuciţi motorul la loc .
27
22 23
ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI
Pasul 24 – Montaţi volantul
Montaţi volantul de celălalt capăt
al arborelui cotit. Partea zimţată a
volantului trebuie să fie
poziţionată cât mai departe de
capătul motorului.
Pasul 25 – Poziţionaţi pistoanele
Întoarceţi uşor arborele cotit cu mâna
până când pistonul nr 4 ( vedeţi
marcajul de pe cilindru de pe partea
exterioară a capului de cilindru) atinge
poţiţia cea mai înaltă (poziţia “Top-
Dead-Centre” sau “TDC”). Suprafaţa
teşită a arborelui cu came trebuie să fie
orientate în jos; dacă este orientate în
sus, continuaţi să rotiţi arborele cotit
până când pistorul nr 4 atinge
următoarea poziţie TDC.
Pasul 26 – Montaţi distribuitorii
Montaţi distribuitorii de capetele arborilor
cu came, cu cablurile poziţionate în jos.
Un distributor este marcat “1-4”, ce se
montează la capătul cilindrului din partea
dreaptă şi celălalt este marcat “5-8”,
potrivindu-se capătului cilindrului
din partea stângă . Suprafaţa teşită
din gaura fiecărui distribuitor se
potriveşte pe suprafaţa teşită de pe
arborii cu came. Glisaţi distribuitorii de
arborii cu came şi rotiţi până ce firele
sunt poziţionate în jos ca în imagine
Inseraţi 3 şuruburi în chiulasă fără a le
înşuruba.
Introduceţi capetele cablurilor în
fundament.
Pasul 27 – Ajustaţi timpul de aprindere
Verificaţi ca pistonul nr 4 să fie
tot la poziţia TDC. Urmaţi
cablul nr 4 marcat pe
distribuitor către bec (bujie).
Ajustaţi reglarea aprinderii după
cum urmează: apăsaţi butonul
roşu de pornire de la bază şi
răsuciţi uşor distribuitorul“1-4”
pînă ce se aprinde becul.
Strângeţi cele 3 şuruburi pentru a
fixa distribuitorul.
Răsuciţi volantul în sens invers acelor de ceasornic la 90 de grade(o
¼ ) până ce pistonul nr 8 ajunge în poziţia
superioară TDC. Folosind cablul de la “8”
marcat pe celălalt distribuitor, apăsaţi butonul
roşu de pornire şi apoi răsuciţi distribuitorul “5-
8” până ce becul se aprinde. Strângeţi cele 3
şuruburi pentru a fixa distribuitorul
Pasul 28 – Montaţi bujiile
Montaţi bujiile în
compartimentele
corespunzătoare din capeele
de cilindru, urmând firele de pe
marcajul distribuitorului.
Notă: Firele au lungimi diferite,
cele pentru cilindrii 1 şi 8 fiind cele
mai scurte şi cele pentru 4 şi 5 fiind
cele mai lungi.
24 25
ASAMBLAREA MOTORULUI ASAMBLAREA MOTORULUI
Pasul 29 – Montarea motorului
electric
Glisaţi unitatea motorului peste volant,
verificând că pinionii de pe motor şi
volant se activează. Cele 3 orificii de
pe unitatea motorului trebuie să se
alinieze cu bolţurile de pe motor.
Fixaţi cu 3 şuruburi.
Pasul 32 – Montaţi joja
Glisaţi joja(34) în orificiul din motor, lângă
capacul de ambreiaj.
Pasul 30 – Montaţi capacul de ambreiaj
Alimentaţi cablul din unitatea
motorului prin orificiul din capacul de
ambreiaj(30). Montaţi capacul de
ambreiaj pe motor şi fixaţi cu trei
şuruburi.
Pasul 31 – Montaţi colectorul de
admisie
Asamblaţi părţile din faţă şi spate ale
camerei de ardere (31 & 32) şi ataşaţi-le de
colectorul de admisie (33). Aceste părţi pot
fi montate împreună într-un singur fel –
verificaţi ca orificiile din centrul fiecărei
părţi să fie aliniate. Fixaţi cu trei şuruburi
din partea inferioară a colectorului de
admisie. Împingeţi ansamblul colectorului
de admisie în orificiile din motor ca în
imagine, cu admisia camerei de ardere
orientate spre spatele motorului.
Pasul 33 – Montaţi colectorul de evacuare
Împingeţi colectoarele de
evacuare(35) în orificiile de pe
30 fiecare chiulasă, verificând să
fie orientate spre spatele motorului.
35
31
32
Pasul 34 – Ataşaţi stickerul de bază
33
Dezlipiţi eticheta adezivă şi
aplicaţi-o pe fundament ca în
imagine.
Pasul 35 – Pornirea motorului
Conectaţi cablul motorului la
fundament Apăsaţi butonul de
pornire roşu– motorul va porni
pentru aproximativ 30 de secunde.
26 27
CUM FUNCŢIONEAZĂ UN MOTOR CUM FUNCŢIONEAZĂ UN MOTOR
Principii de bază
Pentru a explica cum funcţionează un motor al unei maşini de dimensiuni normale, vom folosi o versiune simplificată a
unui motor real - de fapt modelul nostru de motor. Pe măsură ce citiţi această explicaţie puteţi porni
modelul pe care l-aţi terminat şi vă va ajuta să înţelegeţi cum funcţionează un motor adevărat.
Arborele cotit se numeşte aşa pentru că este un arbore cotit- arborele are 4 secţiuni cotite şi
pistonul /bielele sunt legate de aceste secţiuni. În timp ce arborele cotit se răsuceşte, secţiunile
cotite se rotesc în jurul liniei central a arborelui, permiţând astfel pistoanelor să se mişte în sus
şi jos pe măsură ce arborele se răsuceşte.
Când pistonul se mişcă în jos, impinge bielele în jos, împingînd părţile cotite ale arborelui,
făcând arborele să se rotească
Mişcarea sus-jos a pistonului este astfel transformată în mişcarea de rotaţie a arborelui.
Amestecul de benzină şi aer intră în spatial deasupra pistonului, numit camera de ardere.
Amestecul intră printr-o gaură mica care este deschisă şi închisă de supapa de admisie. Gazul ars
iese din cilindru prin altă gaură care se deschide şi se închide de supapa de eşapament.
S u p a p e l e s u n t ţ i n u t e î m p r e u n ă d e a r c u r i , d a r p e m ă s u r ă c e
m o t o r u l s e r ă s u c e ş t e , v a l v e l e s e d e s c h i d î n o r d i n e a c o r e c t ă
d e cubultori,care sunt mişcaţi de arborele cu came. Cubultorul impinge supapa în arc, şi pe
măsură c e c u b u l t o r u l s e m i ş c ă î n s u s , a r c u l î n c h i d e s u p a p e l e
Ciclul de 4 curse
Supapă de admisie deschisă Supape închise
Supapă de evacuare închisă
Arborele cotit al motorului conduce transmisiile, ceea ce include componente diferite
conectate unele de altele ale căror funcţie este să pornească roţile maşinii, făcând
maşina să se mişte.
Canal de admisie
Acum să ne uităm mai în detaliu cum funcţionează un motor. Ne vom uita la un cilindru al
motorului. Un cilindru este un cilindru din motor în care un piston e mişcă în sus şi jos. Pistonul
are izolări pe margine, numite inele de piston, care nu sunt arătate în modelul nostrum, aceste
izolări opresc gazele să treacă în jurul pistonului. Modelul nostru are 8 cilindri
Când porniţi motorul pentru a porni maşina, starterul (un motor electric puternic, alimentat de
bacteria maşinii) răsuceşte arborele cotit, mişcând pistoanele în sus şi jos.
În timp ce pistonul se mişcă în jos de la cea mai înaltă poziţie din cilindru, (numita ‘Top Dead
Centre’ sau ‘TDC’), un amestec de benzină şi aer este aspirat în spatial din cilindru deasupra
pistonului. Acest lucru se numeşte cursă de admisie.
Bielă
Rotaţia
arborelui
Pistonul se
mişcă în jos
absorbând
amestecul de
combustibil şi
aer
Pistonul se
ridică
comprimând
combustibil
ul-aerul
Butonul de pornire continua să răsucească arborele cotit şi pe măsură ce pistonul se mişcă
înapoi în sus către partea de sus a cilindrului, amestecul de benzină /aer este comprimat în spatiul
deasupra pistonului. Aceasta se numeşte cursă de compresie.
Când pistonul ajunge în cea mai înaltă poziţie, o bujie creează o scânteie deasupra
pistonului şi această scânteie aprinde amestecul de benzină/aer, provocând o explozie
mica şi controlată deasupra pistonului. Exploz ia impinge pis tonul î n j os ş i
aceas ta se numeşte cu rsă ac t ivă .
Odată ce pistonul a atins cea mai joasă poziţie, începe să se mişte îmapoi către cilindrul său,
împingând gazele arse afară prin capul cilindrului. Aceasta se numeşte cursa de eşapament.
Aşadar, motorul are 4 curse, de admisie, de compresie, activă şi de eşapament, sau
‘aspirare, ‘comprimare’, ‘pocnitură’ şi ‘explozie’ mai pe scurt. Aceste 4 curse alcătuiesc
ciclul de 4 curse.
.
Prima cursă (admisie)
Pistonul porneşte din partea de sus a
cilindrului. Supapa de evacuare este închisă
şi supapa de admisie e deschisă pe măsură
ce arborele se roteşte şi pistonul se
deplasează în interiorul cilindrului,
amestecul de este absorbit în valve de
admisie. Când pistonul ajunge la baza
cilindrului, cilindrul este umplut cu
amestecul de benzină şi aer şi valve de
admisie se închide. Acesta este sfârşitul
cursei de admisie.
A doua cursă (Compresia)
La începutul cursei de compresie, pistonul se
află în poziţia cea mai joasă în interiorul
cilindrului si supapele de admisie şi eşapament
sunt închise. Arborele cotit continua să se
rotească şi pistonul se mişcă în sus. În timp ce
pistonul se mişcă în sus comprimă amestecul
de combustibil şi aer crescând foarte repede
temperatura amestecului. Când pistonul atinge
poziţia cea mai de sus, amestecul este
comprimat în totalitate şi acesta este sfârşitul
cursei de compresie.
28 29
CUM FUNCŢIONEAZĂ UN MOTOR CUM FUNCŢIONEAZĂ UN MOTOR
Supape
închise
Supapă de
eşapament deschisă Motoare cu mai mulţi cilindri
Ameste
cul de
combust
ibil şi
aer se
aprinde
Pistonul
împins în jos
de gazelle
care se dilată
Pistonul se
mişcă în sus
scoţând gazele
din cilindru
Până acum am explicat cum funcţionează un motor descriind ce se întâmplă într-un cilindru.
Motorul unei maşini are mai mult de un cilindru- de la 2(mai rar) până la 16 (la cele mai scumpe
maşini), cum este descris în capitolul introductiv. Modelul nostru de motor are 8 cilindri Pentru a
face motorul să funcţioneze lin, bujiile se aprind într-o ordine precisă numită ordinea de aprindere
şi pentru modelul nostrum ordinea este 1-5-3-7-4-8-2-6. Puteţi vedea acest lucru pe motorul model
urmărind bujiile cum se aprind-Nr 1 este în partea din spate a cilindrului.
Modelul de motor
Puteţi vedea cum funcţionează ciclul de 4 curse pornind motorul model şi privind cum se misşcă
componentele din interior. Urmăriţi cum arborele cu came şi cubultorii mişcă supapele pe măsură ce fiecare
piston se mişcă în sus şi jos în interiorul cilindrului. Dacă urmăriţi pistonul dintr-un cilindru, ar trebui să
recunoaşteţi cele 4 curse- urmăriţi supapele şi încercaţi să vedeţi dacă identificaţi cursele.
A treia cursă (Cursa activă)
Presiunea înaltă şi temperature din camera de
ardere determină transformarea amestecului
de benzină şi aer în, particule foarte fine, ca o
pâclă. Acestea sunt condiţiile perfecte pentru
arderea unui combustibil. E nevoie doar de o
scânteie pentru a începe arderea (sau
‘combustia’-un fel de explozie controlată). Un
voltaj electric înalt furnizat bujiilor face ca o
scânteie să sară prin spatial de la capătul
bujiei. Acest lucru aprinde amestecul de
benzină şi aer şi porneşte combustia. Forţa
exploziei controlate şi gazele în expansiune
împing pistonul în jos, ceea ce roteşte
arborele cotit. În timpul cursei active, se
întâmplă 3 lucruri cu amestecul de benzină şi
aer. Se aprinde, a r d e ş i s e d i l a t ă .
Dilatarea combustibilului impinge pistonul în
jos, transferând puterea la arborele cotit.
Când pistonul atinge cel mai jos punct din
cilindru este sfârşitul cursei active.
A patra cursă (Eşapament)
În timp ce pistonul începe să se mişte
în cilindru din nou, supapa de
eşapament se deschide pentru a permite
combustibilului ars să iasă din cilindru
şi în timp ce pistonul se mişcă în sus
impinge combustibilul afară prin
supapa de eşapament. Când pistonul
ajunge în partea de sus a cilindrului,
supapa de eşapament se închide şi a
patra cursă începe iar cu o altă cursă de
admisie.
Nu uitaţi:
La cursa de admisie pistonul se mişcă în jos, supapa de admisie este deschisă şi supapa de
eşapament e închisă.
La cursa de compresie, pistonul se mişcă în sus şi supapele de admisie şi eşapament sunt
închise.
La cursa activă pistonul se mişcă în jos şi supapele de admisie şi eşapament sunt închise..
La cursa de eşapament, pistonul se mişcă în sus, admisia este închisă şi supapa de eşapament
este deschisă.
Supapele de evacuare sunt pe partea cu colectorul de evacuare a fiecărei chiulase şi
supapele de admisie sunt pe partea cu colectorul de admisie-camera de distribuire a
aerului (în mijlocul motorului).
Veţi observa că toţi cei 8 cilindri din motorul model sunt pe “curse” diferite- urmăriţi cum se
mişcă pistoanele se mişcă în timp arborele cotit se răsuceşte şi veţi vedea că pistoanele se mişcă în
perechi ş i , când două pistoane sunt în poziţia de sus a cilindrilor lor, celelalte doua sunt jos. Chiar
dacă 2 pistoane pot fi în poziţia de sus a cilindrilor lor, pistoanele sunt în curse diferite- unul pe
cale să se mişte în jos la începutul cursei de admisie şi celălalt gata să se mişte în sus la începutul
cursei active. Puteţi să vă daţi seam ace piston e gata să-şi înceapă cursa activă pentru că bujia se
va aprinde (şi becul) în capul de cilindru de deasupra pistonului care a ajuns la capătul cursei sale
de compresie şi este gata să înceapă cursa activă.
30 31
CUM FUNCŢIONEAZĂ UN MOTOR CUM FUNCŢIONEAZĂ UN MOTOR
Ce face sistemul de aprindere?
Sistemul de aprindere produce scânteile care sunt folosite pentru a aprinde amestecul de
benzină şi aer la un motor pe benzină (motoarele pe motorina nu au sistem de aprindere).
Bobina de aprindere modifică electricitatea cu voltaj scăzut din baterie în
electricitate cu voltaj înalt care este tr imisă împreună cu firele de înaltă
tensiune la bujii. Bujiile sunt f ixate cu şuruburi de capul de cilindru şi produc
scântei în camera de ardere.
Ce face sistemul de injecţie?
Toate motoarele modern pe benzină au sistem de injecţie. Sunt două tipuri de bază de sisteme de
injecţie monopunct şi multipunct. Sistemul monopunct are un singur injector care împrăştie
benzină în colectorul de admisie unde se amestecă cu aerul înainte să treacă prin supape în
cilindru. Un sistem multipunct funcţionează în acelaşi fel, doar că pentru fiecare cilindru se
foloseşte un alt injector
Ce face sistemul de control al emisiilor?
Când amestecul de benzină şi aer arde în motor, se produc gaze de eşapament. Gazele de
eşapament trec prin sistemul de eşapament al malinii în atmosferă, poluând. Aceste gaze
sunt cunoscute ca emisii de eşapament şi toate motoarele au sisteme de control ale
emisiilor pentru a reduce poluarea.
Ce face sistemul de management al unui motor?
Sistemul de management al motorului este controlat de o unitate de control electronică
(ECU) care este conectată la diverşi senzori şi dispositive de comandă montate în jurul
motorului. Senozorii monitorizează condiţiile de operare ale motorului şi produc semnale
electrice care sunt trimise către ECU. Unitatea procesează toate informaţiile de la senzori şi
poate spune imediat în ce condiţii funcţionează motorul. Unitatea trimite apoi semnale
sistemelor de aprindere, injecţie şi emisie pentru a controla motorul.
Un sistem de management al unui motor permite un control amănunţit al motorului şi unitatea
se asigură că motorul funcţionează eficient şi lin, folosing cât mai puţin combustibil şi poluând
mai puţin.
De ce are nevoie motorul de ulei?
Uleiul este sângele motorului. Motorul are nevoie de ulei din două motive- pentru a reduce
fricţiunea dintre părţile mobile şi pentru a menţine motorul rece.
Unele dintre componentele de metal din interiorul motorului se mişcă foarte repede şi
aproape unele de altele, având un strat subţire de ulei între ele pentru a preveni frecarea.
Dacă componentele se freacă unele de altele se vor supraîncălzi si se vor gripa, ceea ce poate
distruge motorul.
Când motorul este oprit, uleiul este socat într-o tavă numită baie, prinsă de fundul blocului de
cilindru. Când motorul funcţionează, uleiul este pompat din baie către toate părţile mobile ale
motorului prin pasaje mici din blocul cilindru şi capul de cilindru. Pomparea uleiului este
controlată de motor, de obicei din arborele cotit. În timp ce uleiul circulă prin motor, preia
particule mici de mizerie, şi pe măsură ce motorul se uzează, particule mici de metal, care vor
dăuna părţilor mobile ale motorului. Uleiul trece printr-un filtru de ulei care reţine aceste
particule mici; filtrul de ulei este una dintre principalele component ale motorului. Filtrul de
ulei se va îmbâcsi şi uleiul nu va curge atât de uşor, aşa că trebuie schimbat când se schimbă şi
uleiul la intervalele recomandate de service. Cantitatea de ulei din motor poat fi măsurată
folosind o jojă- dacă nivelul de ulei este scăzut motorul se poate strica foarte repede. Dacă
nivelul de ulei e verificat şi filtrele sunt schimbate la intervalele recomandate, motorul va
rămâne functional.
De ce are motorul sistem de racire?
Sistemul de răcire este vital pentru că împiedică supraîncălzirea motorului. Menţine motorul la
temperature ideală pentru a funcţiona efficient, adică va folosi mai puţină benzină şi va produce
mai puţine emisii poluante. Lichidul de răcire este pompat în pasajele din motor de către
pompa de răcire, adunând căldura din component pe măsură ce curge. Lichidul de răcire
încălzit trece apoi din motor în radiator (montat în faţa maşinii sub capotă), unde aerul intra
în maşină în mers şi îl răceşte. Ventilatorul răceşte radiatorul când viteza maşinii e prea
mica (sau dac maşina staţionează), sau dacă temperature aerului este prea mare pentru a
răci suficient. Pompa de răcire este acţionată de obicei de o curea, uneori de cureaua de
transmisie, alteori de o curea auxiliară.
Care este diferenţa dintre un motor pe benzină şi unul pe motorină?
Motoarele Diesel folosesc motorină în loc de benzină şi principal diferenţă este modul în care
arde combustibilul. Un motor pe benzină are nevoie de o bujie pentru a aprinde benzina cu o
scânteie, dar la motorul diesel nu este nici o bujie şi combustibilul se aprinde singur datorită
presiunii înalte şi a temperaturii din camera de combustie. Pentru că motoarele diesel au nevoie
de o temperatură înaltă pentru a aprinde combustibilul, când sunt pornite prima data folosesc
bujii pentru a încălzi amestecul de combustibil şi aer la o temperatură suficient de mare pentru a
se aprinde. In general, motoarele diesel folosesc mai puţin combustibil decât cele pe benzină şi
produc mai puţină poluare.
Aşadar, acum aveţi o imagine de ansamblu despre cum funcţionează un motor.
32 33
CUM SĂ PĂSTREZI
FUNCŢIONALE MAŞINA ŞI
MOTORUL
Vocabular de bază
Iată câteva verificări simple care pot fi făcute
o data pe săptămână pentru a menţine maşina
şi motorul în condiţii bune. Aceste verificări
vor dura doar 10 minute şi cartea care vine
cu maşina, sau manualul de service Haynes
al maşinii,vor explica cum să faceţi aceste
verificări. De asemenea, le puteţi vedea pe
site-ul Haynes www.haynes.co.uk
De verificat săptămânal:
- Nivelul uleiului de motor
- Nivelul lichidului de răcire
- Nivelul lichidului de frână
- Nivelul lichidului de parbriz, dacă
funcţionează ştergătoarele
- Lamele ştergătoarelor să funcţioneze
- Presiunea cauciucurile, acestea să nu fie
avariate sau uzate
- Nivelul lichidului de servodirecţie,
dacă maşina are servodirecţie
Iată o listă a termenilor uzuali din sfera motorului
unei maşini, cu explicaţii succinte
Filtru de aer– Un filtru de hârtie sau spumă care
îndepărtează mizeria din aerul care este absorbit
în motor.
Alternator – Un generator electric acţionat de
motor. Produce electricitate pentru sistemul
electric al maşinii atunci când motorul e pornit, şi
pentru încărcarea bateriei.
Antigel – Un lichid care se toarnă în apă pentru
a produce lichidul de răcire. Antigelul previne
îngheţarea lichidului de răcire când e frig şi
previne coroziunea în interiorul motorului.
Baterie – Un“rezervor”care stochează
electricitatea. Furnizează energie pentru a
porni motorul şi putere pentru sistemele
electrice când motorul e oprit, se încarcă de
către alternator când merge motorul.
Ambreiaj – O componentă care permite ca alte două
componente rotative separate să se cupleze lin, fără să fie nevoie
să se oprească din mişcare.
Camera de ardere – O zonă în care amestecul de
combustibil şi aer este comprimat de piston şi aprins.
Camera de ardere se poate afla în chiulasă sau în
partea de sus a pistonului.
Rata de compresie (CR) –Un te rmen ca re
desc r ie can t i ta tea p r in ca re ames tecu l de
combus t ib i l es te c om pr ima t pe mă su ră ce
p i s t onu l se mi şc ă de su s î n j os .
Bielă (con rod) – Un ax de metal din motor, care
leagă un piston de arborele cotit. Biela transferă
mişcarea sus-jos a pistonului către arborele cotit
REDUCEREA POLUĂRII ŞI MICŞORAREA FACTURILOR
Pivot–U n metal sau o altă suprafaţă dură de
care se loveşte o altă parte. Pivotul are rolul
de a reduce fricţiunea şi uzura şi de obicei
este uns cu ulei sau grăsime.
Lichid de răcire –Un amestec de apă şi antigel
folosit în sisteul de răcire al unui motor
Pompă de apă– Pompă acţionată de motor care
pompează lichidul de răcire în sistemul de
răcire.
- Folosirea de mai puţin combustibil
economiseşte bani şi reducea poluareaş
este uşor să le faceţi pe amândouă
ţinând cont de câteva lucruri. Toate
punctele următoare cresc cantitatea de
combutibil folosit şi astfel cresc
poluarea.
- Tractarea unei remorci sau a unei rulote
sau transportarea unor încărcături mari
- Conducerea maşinii cu un portbagaj
exterior montat
- Multe călătorii scurte
- Conducerea cu presiunea scăzută la roţi
Dacă şoferul se gândeşte la toate
aceste lucruri este uşor să reducă
poluarea şi să economisească bani!
Pentru mai multe informaţii cu privire
la ce puteţi face pentru a reduce
poluarea, accesaţi site-ul Haynes l a
www.haynes.co.uk
Cap de bielă – capătul de jos al unei biele
ataşat arborelui cotit. Are un pivot şi transmite
mişcarea bielei către arborele cotit.
Alezaj – Termen utilizat să descrie diametrul
cilindrului într-un motor.
Supapă de aerisire – Un orificiu sau o supapă
care permite aerului sau fumului să iasă din
motor, sau aerului curat să intre.
Tachet – un component montat între arborele de
came şi o supapă pentru a acţionează supapele.
Arbore cu came – Un arbore rotativ acţionat de
arborele cotit, cu came care deschid valvele.
Convertor catalitic– Un dispozitiv montat în
s istemul de eşapament care reduce cantitatea
de gaze poluante eliberate în atmosferă
Ventilator – Ventilator electric sau acţionat
de motor montat în partea din faţă a motorului
în scopul de a răci radiatorul.
Carter – Zona din blocul motor de sub pistoane
unde se află arborele cotit.
Arborele cotit – Un arbore de metal cotit care
modifică mişcarea sus-jos a pistoanelor şi a bielelor într-o
mişcare rotativă..
Cilindru – Un tub de metal din motor în care se
mişcă un piston.
Bloc motor –Cadrul principal al motorului, în care
se află cilindri, arborele cotit, pistoanele şi bielele.
Chiulasă– Cadrul de deasupra motorului unde se află
supapele şi mecanismul de supape. Chiulasa este prinsă de blocul motor.
Vocabular de bază Vocabular de bază
Garnitura de etanşare a chiulasei– Garnitura
care etanşează chiulasa de blocul motor.
Jojă – Un ax de metal sau plastic folosit pentru
a verifica nivelul de ulei din motor.
Distribuitor –Un dispozitiv folosit pentru a
distribui circuitul HT de aprindere b u j i i l o r
i n d i v i d u a l e .
DOHC – Double Overhead Camshafts. Un
motor cu doi arbori cu came, unde unul
acţionează supapa de admisie şi celălalt
supapa de eşapament .
Curea de transmisie – O curea, de obicei din
cauciuc, folosită pentru a transmite acţiunea
dintre două roti de transmisie sau pinioane
de lanţ. Folosită pentru a acţiona arborii cu
came şi auxiliarele motorului.
Emisii– Substanţe poluante (gaze sau particule)
eliberate de motorul unei maşini în atmosferă.
Controlul emisiilor– O modalitate de a reduce
emisiile eliberate în armosferă.
Sistem de management al motorului– Un sistem
care foloseşte o unitate de control electronica pentru
a controla sistemul de aprindere şi sistemul de
injecţie, îmbunătăţind eficienţa motorului şi
reducând emisiile.
Colectorul de evacuare– O conductă folosită
pentru a direcţiona gazele de eşapament din capul
cilindru în sistemul de eşapament.
Cod eroare–Un cod electronic stocat în memoria
unei unităţi electrice de control care dă detalii cu
privire la o eroare detectată de sistemul de
autodiagnosticare. O lumină de diagnostic de pe
panou va indica de obicei o eroare.
Ordinea de aprindere – Ordinea în care pistoanele
din cilindrii unui motor ating punctul de aprindere.
Punctul de aprindere – Momentul în care
amestecul de combustibil şi aer se aprinde în
camera de combustie.
Volant- Un disc de metal greu ataşat de un capăt
al arborelui cotit din motor, folosit pentru
auniformiza impulsurile din pistoane.
4 curse – Termen folosit pentru a descrie cele 4
curse ale unui piston într-un motor.
Injecţie – O metodă de injectare a unei
cantităţi măsurate de combustibil în motor.
Injector – Instrument folosit pentru a injecta
combustibil în motor. Unele motoare folosesc
un singur injector, altele folosesc un injector
pentru fiecare cilindru.
Garnitură – Material folosit între două suprafeţe
pentru a asigura o suprafaţă ermetică.
Bujie incandescantă – Dispozitiv electric de
încălzire montat într-un motor diesel, care ajută
motorul să pornească la frig.
Garnitura (garnitură chiulasă) – Garnitură care
crează o zonă ermetică între bloc motor şi
chiulasă
Bobină de inducţie – O bobină electrică care
generează voltajul înalt necesar pentru ca
sistemul de aprindele al unui motor pe
benzină să acţioneze bujiile.
Sistem de aprindere – Sistemul electric care
controlează scânteia folosită pentru a aprinde
amestecul de benzină şi aer într-un motor pe
benzină.
Timp de aprindere– O măsură a
momentului din ciclul de aprindere la
care are loc scânteia de aprindere
(furnizată de bujie) într-un motor pe
benzină.
Colectorul de admisie – Un tub, de obicei din
metal sau plastic care direcţionează aerul sau
amestecul de combustibil şi aer în capul
cilindru.
Amestec –Amestec de combustibil şi aer ars de
motor pentru a porni.
Filtru de ulei – Un filtru înlocuibil care
îndepărtează mizeria din ulei.
Senzor de oxigen (sonda lambda) – Furnizează
informaţii despre cantitatea de oxygen din gazele de
eşapament. Folosit pentru a permite sistemului de
management pentru a controla amestecul de benzină
şi aer.
Piston – Component în formă de cilindru care
intră într-un cilindru. Pistoanele dintr-un
motor comprimă amestecul de combustibil si
aer, transmit puterea către arborele cotit prin
biele, şi scot afară gazele arse prin supapele
de eşapament.
Inel de piston – Un inel dur de metal din
jurul unui piston. Inelul asigură o zonă ermetică la
gaz între piston şi cilindru.
Radiator – Un dispozitiv de răcire, poziţionat
de obicei în faţa maşinii, prin care trece
lichidul de răcire încălzit. Pe măsură ce maşina
se deplasează, aerul răceşte lichidul din
radiator.
Cubultor – Un brat folosit în mecanismul
de acţionare a supapelor care se balansează
pe un pivor, cu un capăt mişcându-se sus şi
jos de către arborele cu came şi celălalt
acţionând o supapă.
Bujie – Dispozitiv ce determină ca scânteia
din camera de combustie a unui motor pe
benzină să aprindă amestecul de benzină şi aer.
Buton de pornire – Dispozitiv electric folosit
pentru a porni motorul.
Cursă – Distanţa totală de mişcare a unui
singur piston în cilindru de la un capăt la altul.
Baie de ulei – Rezervorul principal pentru
uleiul din motor. Prinsă de partea de jos a
motorului.
Curea de distribuţie – Curea zimţată, folosită
pentru a transmite acţiunea de la arborele cotit la
arborele cu came.
Termostat – Dispozitiv care ajută motorul să se
încălzească oprind lichidul de răcire din radiator
până se atinge o anumită temperatură.
Top Dead Centre (TDC) Punctul mort –
Momentul exact când un piston este la cel mai
înalt punct al cursei sale.
Grup de turbosupraalimentare – Dispozitiv ce
introduce aer în motor. Acesta pompează mai
mult amestec de combustibil şi aer în motor şi
creşte puterea acestuia.
Două axe cu came – Abreviere pentru doi arbori
cu came vezi DOHC.
Supapă – Un dispozitiv care se deschide şi se
închide pentru a opri sau a permite gazelor sau
lichidelor să curgă.
Interval de supapă – Intervalul dintre partea
de sus a unei supape şi arborele cu came.
Tachet de supapă – Vezi tachet.
16-supape – Termen folosit pentru a descrie un
motor cu 4 cilindri cu 4 supape în fiecare cilindru,
de obicei două de admisie şi două de eşapament.
Motor in V – Un model de motor în care
cilindri sunt aranjaţi în două rânduri,
formând un “V” vizibil de la un capăt.
De exemplu, un V8 are două rându ri a
câte patru cil indri fiecare.
top related