modernizare strada macaralei
Post on 30-Nov-2015
44 Views
Preview:
TRANSCRIPT
S.C. TAMINA S.R.L. Firmă lucrării de foraje şi sondaje
pentru construcţii civile şi industriale, infrastructuri de transport
STUDIU GEOTEHNICPENTRU
„MODERNIZARE STRADA MACARALEI”,
ORASUL SIBIU, JUDETUL SIBIU
LISTĂ DE SEMNĂTURI
DIRECTOR: VALENTIN NEACŞIU
ÎNTOCMIT: ING. LAURA TOMA
VERIFICATOR: ING. LIVIU TRIFAN
IANUARIE2012
Reg. Com.: J40/15340/1994 Sediu: Str. Aleea Topoloveni nr. 1 Banca: Banc Post – Sector 6 CUI: RO 6090223 sector 6, Bucureşti. 061972 Suc. Ghencea
Tel.fix 021 7777 005 IBAN: RO83 BPOS 7080 2781 697R OL01 Mobil 0722 595 637
tamina94@yahoo.com
1
S.C. TAMINA S.R.L. Firmă lucrării de foraje şi sondaje
pentru construcţii civile şi industriale, infrastructuri de transport
STUDIU GEOTEHNIC„MODERNIZARE
STRADA MACARALEI”,ORASUL SIBIU, JUDETUL SIBIU
BORDEROU
A. PIESE SCRISE PAGINA NR.
1. Listă semnături 12. Borderou 23. Studiu geotehnic: 3……12
Total: 12 pagini
1. DATE GENERALE
2
S.C. TAMINA S.R.L. Firmă lucrării de foraje şi sondaje
pentru construcţii civile şi industriale, infrastructuri de transport
1.1. Prezentul studiu, avand ca beneficiar Primaria Municipiului Sibiu, tratează
condiţiile geotehnice pentru proiectarea lucrarii mentionate, in Orasul Sibiu, judetul Sibiu. La
solicitarea S.C. KXL S.R.L. s-a întocmit prezentul studiu geotehnic pentru determinarea
litologiei terenului, în scopul întocmirii proiectului privind reabilitarea si modernizarea strazii
Macaralei, din orasul Sibiu, judetul Sibiu, investigaţiile geotehnice constând în observaţii de
teren si execuţia unui sondaj geotehnic cu prelevarea de probe.
Plan de incadrare in zona
2. DATE GEO – MORFO – HIDRO – CLIMATERICE
Situat relativ in centrul tarii, Judetul Sibiu se extinde pe o parte a Carpatilor Meridionali si a Depresiunii Transilvaniei, axandu-se pe baninul hidrografic al Cibinului.
2.1. Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul studiat se afla pe terasa raului
Cibin, in depresiunea Sibiului, unitate geomorfologica situata intre Podisul Hartibaciului la
3
S.C. TAMINA S.R.L. Firmă lucrării de foraje şi sondaje
pentru construcţii civile şi industriale, infrastructuri de transport
nord, Muntii Candrel la sud-vest si depresiunea Fagaras la E. Fenomene de degradare a
terenurilor prin eroziune apar pe marginea nordica a Depresiunii Sibiului.
2.2. Din punct de vedere hidrografic zona este tributară râului Cibin. Acesta
izvoraste de pe versantul nordic al M. Candrel, prin unirea a doua rauri cu obarsia in lacurile 4
S.C. TAMINA S.R.L. Firmă lucrării de foraje şi sondaje
pentru construcţii civile şi industriale, infrastructuri de transport
glaciare Iezerul Mare si Iezerul Mic. In zona de munte, pana la Gura Raului, prezinta un profil
longitudinal in trepte, cu praguri in dreptul cheilor Cibinului, si o panta medie ridicaqta. In
Depresiunea Sibiului, panta scade, mentinandu-se astfel pana la confluenta cu raul Olt. Ca
afluenti importanti primeste pe stanga Hartibaciul, iar pe dreapta Sadu. Debitul mediu
multianual in sectiunea de confluenta cu raul Olt este de 15.5 mc/s. Variatia debitelor medii
multianuale indica pentru anii ploiosi valori de 2.1 mai mari iar pentru cei secetosi de ordinul
a 0.4 din debitul mediu multianual. In timpul anului, scurgerea cea mai ridicata pe anotimpuri
se inregistreaza in intervalul mai-iulie, iar cea mai scazuta in noiembrie-ianuarie.
Fenomene de inghet pe Cibin se inregistreaza in fiecare an si dureaza in medie 45 de zile,
iar podul de gheata apare cu o frecventa de 55%din ierni si are o medie de 10 zile.
In apropierea perimetrului investigat, la cca. 200m se afla, lacul Binder format pe locul
unei foste fabrici de caramida si tigla, de unde s-a extras pamant pana la descoperirea unui
izvor de apa care a inundat intreaga excavatie.
2.3. Geologia
Judetul Sibiu se extinde peste doua mari unitati structurale: masivul cristalin al
Meridionalilor si bazinul sedimentar al Transilvaniei.
Zona cristalina, ce cuprinde parte din muntii Fagarasului, Lotrului si M. Candrel, este
compusa din sisturi cristaline apartinand Panzei; ele sunt formate din micasisturi,
paeragneise, cuartite, sisturi cloritoase si sericitoase, toate cu intercalatii de calcare,
amfibolite dispuse pe directia E-V in M. Fagaras si S-E in M.Candrel.
In bazinul Transilvaniei, unde se afla si zona investigata, sedimentele de suprafata
aapartin Pannonianului, Sarmatianului, iar pe marginea sudica apare o fasie de Tortonianș la
Turnu Rosu sunt iviri de Helvetian, Burdigalian si Eocen dupa cum la SE de Rasinari (pe
cristalin) apare Cretacicul superior. Pannonianul este compus din pietrisuri si intercalatii de
tuf. Tortonianul este dominat de conglomerate, dar are si nisipuri, marne, brecii, tufuri si mai
ales un strat de sare, din care s-au ridicat, in formatiunile superioare, unii samburi pe
anumite falii sau pe anticlinale. Complezele rocilor sarmatiene si pannoniene sunt extrem de
favorabile alunecarilor de teren.
5
S.C. TAMINA S.R.L. Firmă lucrării de foraje şi sondaje
pentru construcţii civile şi industriale, infrastructuri de transport
Harta geologica
2.4. Clima
Teritoriul orasului Sibiu se incadreaza intr-un climat continental moderat caracterizat
prin veri calde cu precipitatii relativ frecvente si prin ierni reci, cu strat de zapada relativ
stabil, puctate din cand in cand de intervale de incalzire. Inversiunile termice frecvente si
persistente in semestrul rece al anului, fac ca in depresiunea Sibiu sa se individualizeze
topoclimat specific de depresiune, cu ierni mai reci decat pe pantele cu altitudini mijlocii ale
muntilor din vecinatate.
Temperatura aerului:
media anuala 8.9°C,
mediua lunii celei mai calde (iulie) 19.5 °C,
mediua lunii celei mai reci (ianuarie) -3.1°C,
maxima absoluta 37.4 °C,
minima absoluta -34.4 °C,
Numarul mediu anual al zilelor de inghet este de 124.
Precipitatiile atmosferice:
cantitatile medii anule 652.9mm,
6
S.C. TAMINA S.R.L. Firmă lucrării de foraje şi sondaje
pentru construcţii civile şi industriale, infrastructuri de transport
cantitatile medii lunare cele mai mari (iunie) 111.6mm,
cantitatile medii lunare cele mai mici (februarie) 26.1mm,
cantitatile maxime cazute in 24 de ore: 92.0mm,
Vanturile sunt puternic influentate de relief atat in privinta directiei cat si a vitezei. Frecventele
medii anuale inregistrate la Sibiu indica predominarea vanturilor din NV (13.0%) si SE
(8.2%).
3. Rezultatele investigatiilor geotehnice
In vederea reabilitarii strazii Macarelei din orasul Sibiu, Sibiu, s-a executat un sondaj
geotehnic (foraje manuale cu diametrul de 2”).
7
S.C. TAMINA S.R.L. Firmă lucrării de foraje şi sondaje
pentru construcţii civile şi industriale, infrastructuri de transport
Sondajul F1 executat pe strada Macaralei, conform planului de amplasament, asfalt
0,04m sub care se afla o umplutură din piatra sparta, piatra de rau si ballast, pana la 0.40m
grosime, sub care se afla un strat de argila prafoasa cafeniu - cenusie, plastic vartoasa pana
la 2.40m Sondajul a fost oprit la 6.00m fata de nivelul terenului intr-un strat de argila cafenie
– gabuie, nisipoasa, saturata.
FOTO 1 (str.Macaralei) FOTO2 (str. Macaralei)
Apa subterană a fost intălnită în foraj sub forma de infiltratii la adancimea de 2.30m.
Panza freatica nu a fost interceptata. Variatiile ale nivelului apei subterane sunt relativ mari,
fiind influentate de canalul colector care trece pe strada Wolfgang Amadeus Mozart, astfel
incat nivelul apei poate in linii mari sa varieze fata de situatia intalnita in timpul executarii
sondajului.
3. 1. Clasa de importanţă geotehnică
8
S.C. TAMINA S.R.L. Firmă lucrării de foraje şi sondaje
pentru construcţii civile şi industriale, infrastructuri de transport
Conform Normativului privind principiile, exigenţele şi metodele cercetării geotehnice a
terenului de fundare – Indicativ NP 074/2007, perimetrul se incadreaza in categoria
geotehnica 2 (risc geotehnic moderat):
condiţii de teren – terenuri bune........................................................... 2 puncte;
apa subterană – fără epuismente ........................................................... 1 punct;
clasificarea construcţiei după categoria de importanţă – normală ........ 3 puncte;
vecinătăţi – risc moderat........................................................................ 3 puncte;
zona seismică - (0.16g) ......................................................................... 1 punct.
Total punctaj ...................................................................................................10 puncte.
3.2. Condiţii seismice
o din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2004, valoarea de
vârf a acceleraţiei terenului pentru proiectare ag = 0.16g, pentru cutremure având intervalul
mediu de recurenţă IMR = 100 ani, iar valoarea perioadei de control (colţ) a spectrului de
raspuns este Tc=0,7s;
o din punct de vedere al Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea
a V-a – Zone de risc natural – inundaţii, zona orasului Sibiu se incadreaza la inundatii pe
torenti, cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 ore fiind sub 100 mm;
9
S.C. TAMINA S.R.L. Firmă lucrării de foraje şi sondaje
pentru construcţii civile şi industriale, infrastructuri de transport
o din punct de vedere al Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea
a V-a – Zone de risc natural – alunecări de teren, orasul Sibiu nu prezinta potenţial de
producere al alunecărilor;
o din punct de vedere al Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea
a V-a – Zone de risc natural – cutremure de pământ – intensitatea seismica exprimatya in
grade MSK pentru orasul Sibiu este VII;
o conform Reglementării tehnice “Cod de proiectare. Bazele proiectării şi acţiunii
asupra construcţiilor. Acţiunea vântului”, indicativ NP-082-04*, presiunea vântului bazată pe
viteza mediată pe 10 min, având 50 ani interval mediu de recurenţă este 0,4 KPa,
corespunzând unui interval de mediere a vitezei vântului pentru 10 min cu viteza
caracteristică de 34 m/s;
o conform Reglementării tehnice “Cod de proiectare. Evaluarea acţiunii zăpezii
asupra construcţiilor”, indicativ CR 1-1-3 – 2005* valorile caracteristice ale încărcării din
zăpada pe sol având IMR = 50 ani este so,k = 1,5kN/m2 ;
o din punct de vedere al macrozonãrii seismice, perimetrul se încadreazã în
gradul 6, corespunzãtor gradului VII pe scara MSK, conform STAS 11100/1-93;
o adâncimea maximã de îngheţ a zonei este de 80cm - 90cm, conform STAS 6054-
77;
Normativul Ts1981 privind clasificarea pământurilor după proprietăţile lor coezive şi
modul de comportare la săpat, stabileşte urmãtoarele caracteristici (tabel 1):
- umplutura prezinta coeziune mijlocie, se incadreaza in categoria de teren mijlocie,
I,II,II, are greutatea medie in situ 1600-1900kg/m3 , afânarea dupã executarea sãpãturii este
14-28%, poziţia 62,
- argila prafoasa prezintă coeziune mijlocie, este tare în săpătură manuală şi de
categoria II pentru săpătura mecanică, greutatea volumică in situ γ = 1800-2000kg/m³;
- argila nisipoasa prezintă coeziune mijlocie, este tare în săpătura manuală, de
categoria II în săpătura mecanică; greutatea medie in situ γ = 1800-1900kg/m³.
4. Concluzii si recomandari
10
S.C. TAMINA S.R.L. Firmă lucrării de foraje şi sondaje
pentru construcţii civile şi industriale, infrastructuri de transport
Pe strada investigata, strada Macaralei, sistemul rutier prezintă multimple degradari:
deformaţii, gropi, fisuri in asfalt etc, ceea ce impune realizarea de lucrari de modernizare a
infrastructurii.
Pe strada Macaralei, litologia intalnita in F1 cuprinde o umplutură din pietris, piatra
de rau si moloz, pana la 0.80m grosime, sub care se afla un strat de argila prafoasa cafeniu -
cenusie, plastic vartoasa pana la 2.40 Sondajul a fost oprit la 6.00m fata de nivelul terenului
intr-un strat de argila cafenie galbuie, nisipoasă, umeda.
Terenul studiat se încadrează la tipul climatic II, stabilit pe baza indicelui de umiditate
Thornthwaite Im 0-20, conform STAS 1709/1-90;
Pentru sistemul rutier:
terenul portant, este reprezentat de umplutură din pietris, piatra de rau si moloz;
se va reface sistemul rutier prin dispunerea asfaltului şi mixturii, sau a dalelor din
beton pe o fundaţie de materiale granulare (balast sau piatră spartă);
balastul se dispune in strate elementare de cca. 20 cm, pe terenul portant compactat;
nivelul de balast trebuie sa aiba o grosime constantă pe toată lungimea viitorului
sistemul rutier şi se completaza până la cota la care se doreşte realizarea suprastructurii
drumului; balastul face parte din infrastructura drumului, dar are şi rol de rupere a capilarităţii
în cazul în care apar infiltraţii de ape din canalizare sau de natură meteorică.
se vor lua măsuri de îndepărtare a apelor meteorice din zona străzii, prin asigurarea
unei pante de scurgere a acestora, astfel încât apele sa fie captate de canalizare,
la proiectarea si executia terasamentelor se vor respecta prescriptiile STAS 2914-84
in vederea asigurarii gradului de compactare prescris in caietul de sarcini;
în vederea modernizării infrastructurii strazii, recomandăm respectarea prevederilor
STAS-urilor: 10796/1-77, 10796/2,-79, 10796/3-88, 2914-84;
pentru prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet se vor respecta
prevederile STAS-urilor: 1709/1-90, 1709/2-90 si 1709/3-90;
conform STAS 3300/2-85, anexa B, tabelele 16 şi 17, pentru fundaţii directe, având
laţimea tălpii B=1.00 m şi adâncimea de fundare faţă de nivelul terenului sistematizat
Df =2.00 m, valoarea de baza a presiunii convenţionale de calcul pentru umplutura ce
reprezinta teren portant este Pconv=150 kPa;
11
S.C. TAMINA S.R.L. Firmă lucrării de foraje şi sondaje
pentru construcţii civile şi industriale, infrastructuri de transport
Concluzii privind modulii de elasticitate dinamici ai pamantului de
fundare:
Valoarea medie a modulului de elasticitate dinamic al pământului de fundare este in
limite largi de 124 MPa. Valoarea de calcul a modulului de elasticitate dinamic al pamantului
de fundare este 90 MPa.
pe timpul executării lucrărilor se vor respecta normele de protecţia muncii
pentru prevenirea accidentelor.
Pentru canalizare:
fundarea se va face direct in terenul portant reprezentat de argila prafoasa din
cafeniu galbuie, plastic vartoasa la tare.
inainte de inceperea sapaturilor pentru fundatii, este absolut necesar ca suprafata
terenului sa fie curata si nivelata,
pentru prevenirea si remedierea degradarilor din inghet-dezghet se vor respecta
prevederile STAS-urilor: 1709/1-90, 1709/2-90 si 1709/3-90;
conform STAS 3300/2-85, anexa B, tabelele 16 şi 17, pentru fundaţii directe, având
laţimea tălpii B=1.00 m şi adâncimea de fundare faţă de nivelul terenului sistematizat
Df =2.00 m, valoarea de baza a presiunii convenţionale de calcul pentru pamantul ce
reprezinta teren portant este Pconv=220 kPa;
se recomanda evitarea stagnarii apelor in sapatura, acest fapt putand duce la
degradarea terenului de fundare,
pe timpul executării lucrărilor se vor respecta normele de protecţia muncii pentru
prevenirea accidentelor.
Întocmit: Verificat:
Ing. Laura Toma Ing. Liviu TRIFAN
12
top related