meleaguri moldave

Să redescoperim ROMÂNIA !

Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău se află în imediata vecinătate a Curţii Domneşti şi reprezintă unul dintre cele mai reuşite monumente ale epocii domnitorului Ştefan cel Mare. A fost construită în mai puţin de 5 luni, în anul 1492. În timpul lui Petru Rareş a fost pictată, fiind cea mai veche biserică din Moldova care a avut pictura exterioară. Aceasta nu s-a păstrat, biserica fiind tencuită şi zugrăvită în anul 1791.

Exteriorul bisericii este împodobit cu un bogat decor de cărămizi şi discuri smălţuite, în culorile galben, vişiniu şi brun, iar interiorul păstrează picturi murale din 1530.

In biserică au fost înhumate - sora domnitorului Ştefan cel Mare şi mama lui Petru Rareş.

Palatul Domnesc, construit de

Ştefan cel Mare

Muzeul Viei şi Vinului din Moldova a fost inaugurat la data de 20 iulie 2006 si oglindeşte prezenţa acestei băuturi miraculoase în viaţa omului de la naştere până la moarte. Este structurat pe două niveluri şi subliniază principalele etape din viaţa omului:naşterea, nunta, moartea, etape în care se consuma vinul, iar celelalte săli sunt innobilate cu piese etnografice care vorbesc despre tehnologia viticolă, drumul şi popasul vinului, de credinţe şi superstiţii din cultura populară cu privire la viţa de vie şi de vin.

Cladirea în care se află Muzeul Viei si Vinului este situată în oraşul Hârlău, judeţul Iaşi, strada Logofat Tăutu, nr. 7, în preajma bisericii ştefaniene cu hramul Sfantul Gheorghe, nu departe de centrul localităţii. Construcţia datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea şi a aparţinut unui urmaş al logofatului Tăutu.

Imagini internet

După un drum incântator, mărginit de plopi sau nuci, se deschide, în faţa turistului, acoperişul indrăzneţ al unei construcţii. Este :

Necropola princiară traco - dacică de la Cucuteni

Teritoriul Moldovei face parte din vatra permanentă a lumii geto – dacice, descoperirile arheologice din aşezările dacice de la răsărit de Carpaţi, dovedind unitatea de cultură materială şi de viaţă spirituală a acestora.In jurul unor cetăţi geto – dacice s-au găsit grupuri de tumuli (movile) – - bogate morminte de înhumaţie şi incineraţie – unele fiind considerate morminte princiare.La Cucuteni s-au descoperit 8 tumuli, cel mai mare fiind tumulul nr. 3, cercetat, începând cu anul 1979, apoi protejat de construcţia actuală.

Tumulul nr. 3 este înalt de 3,35 m, are diametrul de 35 m şi se remarcă prin construcţia de piatră din interiorul lui, o cameră ovală cu pereţi înclinaţi, în formă de pâlnie. În centrul movilei, la adâncimea de 3,45 m se află mormântul principal. In interior s-au găsit oase calcinate, ale unui om matur, depuse direct pe sol, 4 pandative din argint aurit, mărgele, vase geto – dacice si greceşti.Alături de mormântul principal s-au mai găsit trei morminte, cu acelaşi inventar.Tumulul nr. 3 datează din 425 – 400 î. Hr.

Fotografii şi realizare:

Gheorghe Zamfir – De când ne-a aflat multimea09 Octombrie 2010