limba franceză
Post on 10-Dec-2015
168 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Alfabetul Limbii Franceze
Alfabetul limbii franceze conţine 26 de litere: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z
Există cinci accente/diacritice în limba franceză.
Litera Y poate fi fie consoană fie vocală, în funcţie de poziţia din cuvânt: dacă se găseşte la începutul silabei este consoană, altfel este vocală.
Tabelul următor cuprinde exemple de cuvinte pentru fiecare literă, împreună cu pronunţia cuvintelor respective:
Litera Exemplu Traducere PronunţiaA agrément (agrement)B besoin (nevoie)C café (cafea/cafenea)D Dimanche (Duminică)E elle (ea)F Français (Franceza)G gagner (a câştiga)H hôtel (hotel)I illustrer (a ilustra)J jouer (a juca)K kiosque (choişc)L lait (lapte)M mère (mamă)N neuf (nouă [cifra])O ornement (ornament)P père (tată)Q quatre (patru)R rouge (roşu)S sept (şapte)T trois (trei)U utiliser (a utiliza)V violet (violet)W wagon (vagon)X xylophone (xilofon)Y yaourt (iaurt)Z zéro (zero)
Gramatica Limbii Franceze
Substantivul
1
Învaţă despre substantive în limba franceză
Verbul
Introducere în verbele limbii franceze
Adjectivul
Adjectivul în limba franceză
Adverbul
Definiţia adverbului şi exemple
Pronumele
Scurtă prezentare a pronumelui
Articolul
Importanţa articolului în limba franceză
Conjuncţia
Câteva cuvinte despre conjuncţii
Prepoziţia
Introducere în prepoziţii
Negaţiile
Formarea contradicţiilor
Întrebările
Construcţii interogative în franceză
Gramatica limbii franceze se aseamănă foarte mult cu gramatica limbii române şi în general cu restul limbilor de provenienţă latină. În paginile din această secţiune se tratează câteva aspecte introductive de morfologie precum si alte noţiuni de bază ale gramaticii franceze. În funcţie de stilul şi scopul de învăţare este posibil ca enunţarea regulilor gramaticale să nu fie esenţială în procesul de cunoaştere a limbii în anumite cazuri. O persoană care se mută în Franţa spre exemplu ar putea să înveţe limba franceză foarte bine la nivel conversaţional fără să deschidă vreodată un manual de gramatică.
2
Totuşi înţelegerea regulilor generale ale gramaticii grăbeşte procesul de învăţarea în cele mai multe cazuri.
Substantivul
Substantivul denumeşte fiinţe, locuri, obiecte, idei abstracte, etc. În limba franceză substantivele pot fi proprii sau comune şi pot avea număr şi gen ca şi în limba română. Spre deosebire de limba română, în limba franceză nu există genul neutru. Substantivele pot avea genul masculin sau genul feminin.
Substantive comune: une fille = o fată un garçon = un băiat
Substantive proprii: France = Franţa Emmanuel
Este important să cunoşti genul substantivelor pe care le foloseşti, deoarece restul cuvintelor din propoziţie se acordă în funcţie de acesta. Identifică următoarele părţi de vorbire ajutătoare pentru a recunoaşte genul şi numarul substantivelor dintr-o propoziţie:
Parte de vorbire Singular PluralMasculin Feminin
articol definit le (l’) la (l’) lesarticol nedefinit un [un, unul] une [o, una] des [câteva, câţiva]adjectiv demonstrativ ce (cet) [acesta] cette [aceasta] ces [aceştia, acestea]
Genul substantivelor poate fi depistat deseori şi în funcţie de terminaţie: Substantivele care se termină în -age şi -ment sunt de obicei masculine,iar substantivele care se termină în -té, and -ette, -ure, -sion, -tion, -ence, -ance sunt de regulă feminine.
Substantivele pot avea număr singular sau plural: un garçon (un băiat) - des garçons (băieţi)une fille (o fată) - des filles (fete)
În general numărul plural se formează prin adăugarea sufixului -s la forma de bază a singularului.
Există desigur excepţii de la regulă, printre care: cheapeau (pălărie) - chapeaux (pălării) jeu (joc) - jeux (jocuri)
Articolul
Articolul este partea de vorbire care determină înţelesul unui substantiv. Pentru fiecare substantiv poate exista maxim un articol şi acesta se poziţionează mereu înaintea
3
substantivului. Articolul se acordă în gen şi număr cu substantivul de care este ataşat.
Articolele sunt de trei feluri:Articolul hotărât Se foloseşte atunci când substantivul este specific:Je lis le livre. (Eu citesc cartea)
Articolul nehotărât Se foloseşte atunci când substantivul nu este specific:Je lis un livre. (Eu citesc o carte)
Articolul partitiv Se foloseşte atunci când substantivul nu are o cantitate determinată:J'achete du lait. (Eu cumpăr lapte)
Tabelul următor conţine formele adverbelor în funcţie de categoria din care fac parte: Articolele hotărâte
Masculin Feminin Înaintea unei vocale Pluralle la l' les
Articolele nehotărâteMasculin Feminin Pluralun une des
Articolele partitive
MasculinMasculinînaintea unei vocale
FemininFemininînaintea unei vocale
du de l' de la de l'
Verbul
Verbul este partea de vorbire care defineşte acţiunea într-o propoziţie.
În exemplul următor, verbul este acheter (a cumpăra): Jaques achète des pommes. (Jaques cumpără mere).
Modurile verbelor din limba franceză sunt: Personale: Indicativul (l'indicatif),
Conjunctivul (le subjonctif),
Condiţionalul (le conditionnel) şi
Imperativul (l'impératif) şi
Impersonale:
Infinitivul (l'infinitif),
Gerunziul (le participe présent) şi
Participiul (le participe passé)
4
Verbele se conjugă în funcţie de mod şi timp. Majoritatea verbelor sunt verbe regulate, ceea ce înseamnă că se conjugă în acelaşi fel. Există trei categorii de verbe regulate, în funcţie de terminaţie:
verbe -er verbe -re verbe -irparler (a vorbi)manger (a mânca)aimer (a iubi)travailler ( a munci)jouer (a [se] juca)
lire (a citi)vendre (a vinde)répondre (a răspunde)perdre (a pierde) attendre (a aştepta)
partir (a pleca)finir (a termina)réussir (a reuşi)choisir (a alege)remplir (a umple)
În funcţie de terminaţie, verbele se conjugă la timpul prezent prin adăugarea următoarelor terminaţii la rădăcina lor:
-er -re -irSingular Plural Singular Plural Singular Plural
Persoana I -e -ons -s -ons -is -issonsPersoana a II-a -es -ez -s -ez -is -issezPersoana a III-a -e -ent - -ent -it -issent
Conjugarea verbului "parler"Indicatif présentje parletu parlesil/elle parlenous parlonsvous parlezils/elles parlent
Indicatif imparfaitje parlaistu parlaisil/elle parlaitnous parlionsvous parliezils/elles parlaient
Indicatif passé simpleje parlaitu parlasil/elle parlanous parlâmesvous parlâtesils/elles parlèrent
Indicatif futur simpleje parleraitu parlerasil/elle parleranous parleronsvous parlerezils/elles parleront
Indicatif passé composéj'ai parlétu as parléil/elle a parlénous avons parlévous avez parléils/elles ont parlé
Indicatif plus-que-parfaitj'avais parlétu avais parléil/elle avait parlénous avions parlévous aviez parléils/elles avaient parlé
Indicatif passé antérieurj'eus parlétu eus parléil/elle eut parlénous eûmes parlévous eûtes parléils/elles eurent parlé
Indicatif futur antérieurj'aurai parlétu auras parléil/elle aura parlénous aurons parlévous aurez parléils/elles auront parlé
Subjonctif présentje parletu parlesil/elle parlenous parlionsvous parliezils/elles parlent
Subjonctif imparfaitje parlassetu parlassesil/elle parlâtnous parlassionsvous parlassiezils/elles parlassent
Subjonctif passéj'aie parlétu aies parléil ait parlénous ayons parlévous ayez parléils/elles aient parlé
Subjonctif plus-que-parfaitj'eusse parlétu eusses parléil/elle eût parlénous eussions parlévous eussiez parléils/elles eussent parlé
Conditionnel présentje parleraistu parleraisil/elle parleraitnous parlerions
Conditionnel passé 1re formej'aurais parlétu aurais parléil/elle aurait parlé
Conditionnel passé 2e formej'eusse parlétu eusses parléil/elle eût parlé
Infinitifparler
Impératifparle
5
vous parleriezils/elles parleraient
nous aurions parlévous auriez parléils/elles auraient parlé
nous eussions parlévous eussiez parléils/elles eussent parlé
parlonsparlez
Participe présentparlant
Participe passéparlé
Verbele auxiliare sau verbele ajutătoare sunt verbe care se combină cu verbul principal pentru a forma o frază verbală. Există două tipuri de verbe auxiliare: comune şi modale. Cele două verbe auxiliare comune sunt: être (a fi) şi avoir (a avea).
Jaques parle avec Maria. (Jaques vorbeşte cu Maria) Jaques a parlé avec Maria. (Jaques a vorbit cu Maria)
În prima propoziţie verbul parler este la prezentul simplu. În a doua propoziţie verbul este la timpul trecut compus, unde verbul auxiliar avoir se combină cu verbul principal: a parlé
Verbele reflexive se conjugă la fel ca verbele normale, doar că înaintea verbului se adaugă un pronume. Pronumele respective sunt:me (mă)nous (ne)te (te)vous (vă)se (se)se (se)
Următoarele verbe sunt reflexive:se laver (a se spăla)se dépêcher (a se grăbi)se reposer (a se odihni)
Conjuncţia
Conjuncţia este partea de vorbire care leagă două cuvinte sau fraze împreună.
Conjuncţiile sunt de două feluri:Conjuncţiile coordonatoare coordonează două părţi de vorbire identice într-o propoziţie:car (pentru)donc (aşadar)et (şi)mais (dar)ni ... ni (nici ... nici)ou (sau)or (deci)puis (atunci)
6
Conjuncţiile subordonatoare fac legătura dintre o propoziţie independentă şi una dependentă dintr-o frază:depuis que (de când)lorsque (atunci când)parce que (deoarece)pendant que (în timp ce)puisque (de când)quand (când)que (că)tandis que (pe când)
Adjectivul
Adjectivul este partea de vorbire care descrie un substantiv sau un pronume.În limba franceză adjectivul se poziţionează de regulă după substantivul pe care îl defineşte şi se acordă în gen şi număr cu acesta, la fel ca şi în limba română.
La table est vert. (Masa este verde)Le pantaloon est bleu. (Pantalonii sunt albaştri)
În general adjectivele feminine se formează adăugând -e la forma de masculin, iar pluralul se formează adăugând un -s: formele adjectivului grand (mare)
Singular PluralMasculin grand grandsFeminin grande grandes
Gradele de comparaţie la adjective pot indica ideea de mai mult:plus [..] queJaques est plus calm que François. (Jaques este mai calm decât François)
mai puţin:moins [..] queJaques est moins calm que François. (Jaques este mai puţin calm decât François)
sau la fel:aussi [..] queJaques est aussi calm que François. (Jaques este la fel de calm ca şi François)
7
Adjectivele neregulate sunt adjective care nu se supun regulilor obişnuite exemplificate anterior. Pentru adjectivele a căror formă de masculin se termină în -x, femininul se formează schimbând -x cu -se: ambitieux (ambiţios) - ambitieuse (ambiţioasă)dangereux (periculos) - dangereuse (periculoasă)généreux (generos) - généreuse (generoasă)
Pentru adjectivele a căror formă de masculin se termină în -f, femininul se formează schimbând -f cu -ve: attentif (atent) - attentive (atentă)impulsif (impulsiv) - impulsive (impulsivă)naïf (naiv) - naïve (naivă)
Pentru adjectivele a căror formă de masculin se termină în -er, femininul se formează schimbând -er cu -ère: cher (drag) - chère (dragă)étranger (stăin) - étrangère (străină)premier (prim) - premier (primă)
Unele substantive a căror formă de masculin se termină într-o consoană îşi formează femininul prin dublarea consoanei înainte de adăugarea literei e: bon (bun) - bonne (bună)gros (mare) - grosse (mare)gentil (blând) - gentille (blândă)
Prepoziţia
Prepoziţia este partea de vorbire care stabileşte relaţia dintre substantive sau dintre substantive şi verbe.
Jaques parle à Pierre. (Jaques vorbeşte cu Pierre).
Cele mai întâlnite prepoziţii din limba franceză sunt à (la, cu) şi de (de la, despre).Acestea se contractă cu articolele hotărâte le şi les în modul următor:de + le = dude + les = desà + le = auà + les = aux
Articolele hotărâte la şi l' nu se contractă cu à şi de.
Tableul următor conţine cele mai folosite prepoziţii din limba franceză:
8
Prepoziţii din limba francezăà (la, în)à côté de (lângă)après (după)avant (înainte)avec (cu)chez (la)contre (împotriva)dans (în)de (de, din, despre)depuis (de când)derrière (în urma)devant (înaintea)durant (în timpul)en (în, pe, la)en dehors de (în afara)en face de (în faţa)entre (între)envers (înspre)environ (aproximativ)hors de (în afara)jusque (pînă când, până la)loin de (departe de)malgré (în ciuda)par (de, prin)parmi (printre)pendant (în timp ce)pour (pentru)près de (lângă)sans (fără)selon (portivit cu)sous (sub)suivant (conform)sur (pe)vers (către)
Adverbul
Adverbul defineşte acţiunea verbului şi răspunde la întrebarile cum / când. În limba franceză, majoritatea adverbelor au terminaţia -ment, care se adaugă formei de masculin singular a adjectivelor din care provin: rapide -> rapidement (rapid)sincère -> sincèrement (sincer)vrai -> vraiment (într-adevăr)
9
Dacă adverbul provine dintr-un adjectiv a cărui formă de masculin singular se termină în consoană, terminaţia -ent se adaugă formei de feminin singular a adjectivului:
AdjectivAdverb Traducere
Masculin Femininactif active activement (activ)seul seule seulement (doar)heureux heureuse heureusement (fericit)
Unele adverbe au forme diferite faţă de adjectivele din care provin:bon -> bien (bun)mauvais -> mal (rău)
Există adverbe care nu provin din adjective, majoritatea lor fiind listate mai jos:alors (atunci)après (după aceea)assez (destul)aujourd’hui (astăzi)auparavant (înainte)aussi (de asemenea)beaucoup (mult)bientôt (în curând)cependant (între timp)comme (ca)d’habitude (de obicei)davantage (mai mult)de nouveau (din nou)dedans (înăuntru)dehors (afară)déjà (deja)demain (mâine)encore (încă, iarăşi)enfin (în sfârşit)en retard (târziu)ensemble (împreună)ensuite (după aceea)environ (despre)exprès (expres)hier (ieri)ici (aici)jamais (niciodată)là (acolo)
10
loin (departe)maintenant (acum)même (chiar)parfois (câteodată)partout (pretutindeni)peut-être (poate)plus (mai mult)plutôt (preferabil)près (lângă)presque (aproape)puis (atunci)quelquefois (câteodată)si (atât de)souvent (des surtout (în mod special)tard (târziu)tôt (curând)toujours (mereu)tout (în întregime)tout à coup (dintr-o dată)tout à fait (complet)tout de suite (imediat)très (foarte)trop (prea mult)vite (repede)
În general adverbele sunt poziţionate imediat după verbele pe care le modifică.
Gradele de comparaţie ale adverbelor se formează în modul următor:plus + adverb + que = 'mai ... decât':Jaques parle plus vite que François. (Jaques vorbeşte mai repede decât François)
moins + adverb + que = 'mai puţin ... decât':Jaques parle moins vite que François. (Jaques vorbeşte mai puţin repede decât François)
aussi + adverb + que = 'la fel de ... ca':Jaques parle aussi vite que François. (Jaques vorbeşte la fel de repede ca şi François)
Superlativele adverbelor se formează în modul următor:le plus + adverb = 'cel mai [mult] ...':
11
Jaques parle le plus vite. (Jaques vorbeşte cel mai repede)
le moins + adverb = 'cel mai [puţin] ...':Jaques parle le moins vite. (Jaques vorbeşte cel mai puţin repede)
Negaţiile
Negaţia semnifică contradicţia unei propoziţii afirmative.
Negaţiile din limba franceză sunt prezentate în tabelul: Negaţiile din limba franceză
ne [..] pas Pierre ne chante pas. (Pierre nu cântă)n'[..] pas Pierre n'a chanté pas. (Pierre nu a cântat)ne [..] pas jamais Pierre ne peut pas jamais danser. (Pierre nu a putut niciodată să danseze)ne [..] pas encore Pierre ne dansera pas encore. (Pierre nu va mai dansa)ne [..] rien Pierre ne mange rien. (Pierre nu mănâncă nimic)ne [..] personne Pierre ne veut parler à personne. (Pierre nu vrea să vorbească cu nimeni)ne [..] plus Pierre ne mange plus. (Pierre nu mai mănâncă)ne [..] pas du tout Pierre n'a pas du tout faim. (Lui Pierre nu îi este foame deloc)
Pronumele
Pronumele este partea de vorbire care ţine locul unui substantiv (eu, tu, el, ea, ei, ele).
Pronumele sunt de mai multe feluri, în funcţie de roul lor gramatical:
pronume subiectiveje, tu, il, elle, on, nous, vous, ils, elles
(eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele)
pronume directe me, te, le, la, nous, vous, les (mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le)pronume indirecte me, te, lui, nous, vous, leur (mie, ţie, lui, ei, nouă, vouă, lor)pronume directe me, te, le, la, nous, vous, les (mă, te, îl, o, ne, vă, îi, le)
pronumele reflexive me, te, se, nous, vous, se(însumi, însuţi, însuşi, însăşi, înşine, înşivă, înşişi, înseşi)
pronumele interogative
qui, que (cine)
pronumele demonstrative
celui, celle, ceux(acesta, aceasta, acela, aceea, aceştia, acelea)
pronumele relative qui, que, lequel, laquelle (cine, ce, cui, care)pronumele nedefinite quelqu'un, quelque chose (cineva, ceva)
Întrebările
12
Întrebările în limba franceză se pot forma în trei moduri:
Prin intonaţie - ridicând tonul la sfârşitul propoziţieiPierre aime le montagne. (Lui Pierre îi place muntele.)Pierre aime le montagne? (Lui Pierre îi place muntele?)
Cu ajutorul lui "est-ce que""est-ce que" înseamnă "este că". Pus înaintea unei propoziţii afirmative, "est-ce que" o transformă în interogaţiePierre aime la muzique. (Lui Pierre îi place muzica)Est-ce que Pierre aime la muzique? (Îi place muzica lui Pierre?)
Prin inversiune. Această metodă este considerată cea mai formală dintre cele trei şi constă în inversarea locurilor dintre verb şi pronumele subiect al unei propoziţii afirmative şi adăugarea unei liniuţe de despărţire între cele două părţi de vorbireTu aimes les pommes. (Ţie îţi plac merele)Aimes-tu les pommes? (Îţi plac merele?)
Întrebările se pot forma cu ajutorul cuvintelor:Qui? - Cine?Quoi? - Ce?Combien? - Cât?Comment? - Cum?Où? - Unde?Quand? - Când?Pourquoi? - De ce?Quel/Quels/Quelle/Quelles? - Care?
Vocabular pentru limba franceză
Culorile
Lista de culori traduse din franceză
Numerele
Numeralele cardinale şi ordinale
Timpul
Ora, zilele săptămânii, anotimpurile
Vremea
Expresii care descriu starea vremii
Saluturi
Saluturi şi urări
13
Afaceri
Expresii din limba franceză pentru afaceri
Părţile corpului omenesc
Lista cu membre şi organe ale corpului omenesc
Mâncare
Câteva ingrediente şi feluri de mâncare
La farmacie
Vocabular pentru farmacie
Îmbrăcămintea
Hainele obişnuite în limba franceză
Proverbe
Zicale şi maxime franţuzeşti
Comunicăm între noi cu ajutorul cuvintelor. Calitatea şi claritatea ideilor pe care vrem să le transmitem depind direct de cuvintele pe care le folosim. Deseori, folosirea cuvântului potrivit poate face diferenţa dintre un mesaj concis şi o situaţie neclară. Este important să deţinem un vocabular cât mai cuprinzător în limba română, chiar înainte de a începe să acumulăm cuvinte dintr-o limbă străină. Construieşte-ţi vocabularul în limba franceză printr-o expunere cât mai prelungită şi constantă la limba vorbită, dar de asemenea intenţionat, memorând şi repetând liste de cuvinte din diferite domenii.
În această secţiune vei găsi câteva liste simple de cuvinte şi expresii din diferite domenii de interes.
Culoarea Franceză Românănoire negrublanc(he) albgris(e) gribleu(e) albastrujaune galbenrouge roşupourpre / violet(te) purpuriu / violetvert verdeorange portocaliu
14
brun(ne) / marron maroniurose rozargenté(e) argintiudoré(e) auriu
Numerele în limba francezăNumărul Franceză Română0 Zéro Zero1 Un Unu2 Deux Doi3 Trois Trei4 Quatre Patru5 Cinq Cinci6 Six Şase7 Sept Şapte8 Huit Opt9 Neuf Nouă10 Dix Zece11 Onze Unsprezece12 Douze Doisprezece13 Treize Treisprezece14 Quatorze Paisprezece15 Quinze Cincisprezece16 Seize Şaisprezece17 Dix-sept Şaptesprezece18 Dix-huit Optsprezece19 Dix-neuf Nouăsprezece20 Vingt Douăzeci21 Vingt et un Douăzeci şi unu22 Vingt-deux Douăzeci şi doi23 Vingt-trois Douăzeci şi trei30 Trente Treizeci31 Trente et un Treizeci şi unu32 Trente-deux Treizeci şi doi40 Quarante Patruzeci50 Cinquante Cincizeci60 Soixante Şaizeci70 soixante-dix Şaptezeci71 soixante et onze Şaptezeci şi unu72 soixante-douze Şaptezeci şi doi80 Quatre-vingts Optzeci81 Quatre-vingt-un Optzeci şi unu
15
82 Quatre-vingt-deux Optzeci şi doi90 Quatre-vingt-dix Nouă zeci91 Quatre-vingt-onze Nouă zeci şi unu92 Quatre-vingt-douze Nouă zeci şi doi99 Quatre-vingt-dix-neuf Nouă zeci şi nouă100 Cent O sută101 Cent un O sută unu200 Deux cents Două sute201 Deux cent un Două sute unu1.000 Mille O mie2.000 Deux mille Două mii1.000.000 Un million Un milion
Numeralele OrdinaleFranceză Română
Primul premier, premièreAl doilea deuxièmeAl trilea troisièmeAl patrulea quatrièmeAl cincilea cinquièmeAl şaselea sixièmeAl şaptelea septièmeAl optulea huitièmeAl nouălea neuvièmeAl zecelea dixièmeAl unsprezecelea onzièmeAl doisprezecelea douzièmeAl douăzecilea vingtièmeAl douăzeci şi unulea vingt et unièmeAl treizecilea trentième
Timpul (Data, ora, anotimpurile) în limba franceză
Zilele săptămâniiluni lundimarţi mardimiercuri mercredijoi jeudivineri vendredisâmbătă samediduminică dimancheziua le joursăptămâna la semaineastăzi aujourd'hui
16
ieri hiermâine demain
Lunile anuluiianuarie janvierfebruarie févriermartie marsaprilie avrilmai maiiunie juiniulie juilletaugust aoûtseptembrie septembreoctombrie octobrenoiembrie novembredecembrie décembreluna le moisanul l'an / l'année
Anotimpurileprimăvara le printempsvara l'ététoamna l'automneiarna l'hiver
OraCât este ceasul? Quelle heure est-il?Este ... Il est...ora unu une heureora două deux heuresmiezul zilei midimiezul nopţii minuitdouă şi un sfert deux heures et quartcinci fix cinque heures précisespatru şi jumătate quatre heures et demieopt fără un sfert huit heures moins le quartşase şi douăzeci six heures vingtzece fără zece dix heures moins dixdimineaţa du matinla prânz de l'après-midiseara du soir
Vremea în limba franceză
17
VremeaQuel temps fait-il aujourd'hui? Cum este vremea astăzi?Le soleil brille. Soarele străluceşte.Il fait beau. E frumos.Il fait mauvais. Vremea este urâtă.Il fait chaud. Este cald.Il fait froid. Este frig.Il y a du vent. Bate vântul.Il pleut. Plouă.Il neige. Ninge.Il fait soleil. Bate soarele.Il fait couvert. Este noros.Il tonne. Tună.Il y a des eclairs. Fulgeră.le soleil soarelele ciel cerulla brume brumale brouillard ceaţale ciel cerulla pluie ploaia
Saluturile în limba franceză
Saluturi formaleBonjour. Bună ziua.Bonsoir. Bună seara.Monsieur DomnulMadame DoamnaMademoiselle DomnişoaraComment vous appelez-vous? Cum vă numiţi?Je m’appelle ... Mă numesc ...Je suis heureux(se) de faire votre connaissance. Încântat(ă) de cunoştinţă.Je vous présente ... Vi-l prezint (V-o prezint) pe ...Comment allez-vous? Ce mai faceţi?Très bien. Foarte bine.Pas mal. Nu rău.Comme ci comme ça. Aşa şi-aşaAu revoir. La revedere.Bonne nuit. Noapte bună.
Saluturi informaleSalut Salut / La revedereTu t’appelles comment? Cum te cheamă?Enchanté(e). Încântat(ă).
18
Je te présente ... Ţi-l(o) prezint pe ...Ça va? Eşti bine? (Merge bine?)Quoi de neuf? Ce mai e nou?À bientôt. Pe curând.À tout à l’heure. Pe mai târziu.À demain. Pe mâine.
Urări de sărbătoriBon anniversaire! La mulţi ani! (de ziua de naştere)Bonne Annee! La mulţi ani! (An nou fericit!)Joyeau Noel! Crăciun fericit!Bonne Pacques! Paşte fericit!A votre sante! În cinstea voastră! (Noroc!)Bon voyage! Drum bun!
Franceza pentru afaceri - expresiiCuvinte şi expresii introductive în limba franceză pentru afacericompte contachat cumpărareacheter a cumpăraactif bunuriaffaire afacereannonce reclamăargent baniarrangement înţelegereavocat avocatassocié asociatbillet bancnotăbureau birouchèque cecclient commettantcommerce extérieur comerţ externcomptable contabilconsommateur consumatorcontrat contractcrédit creditdébit debitdemande cereredétaillant vânzător cu amănuntuldroit dreptéconomie economieemployé angajatexpédition trimitere
19
exporter a exportafacture facturăfaillite falimentfrais cheltuieligain profitgérant managerhomme d'affaires om de afaceriimporter a importaloi legemarque marcămarchandise marfăoffre ofertăpassif datoriiperte pierdereprix preţproduit produspropriétaire proprietarremise reduceresalaire salariusociété companieusine fabricăvacance concediuvendre a vindevente vânzaresyndicat uniune / sindicattravail muncă
Părţile corpului în limba francezăPărţile corpului
le corps corpulla peau pieleala poitrine pieptulle dos spatelele coeur inimale foie ficatulle poumon plămânull’estomac stomaculla tête capull’oeil / les yeux ochiul / ochiil’oreille urecheala lévre buzala bouche gurala langue limba
20
la dent dintelele nez nasulle cou gâtulla gorge esofagull’épaule umărulle bras braţulla main mânale doigt degetul de la mânăle coude cotulle poignet încheietura (mâinii)le pied piciorulla jambe gamba picioruluila cheville gleznale genou genunchiull’orteil degetul de la picior
Mâncarea - expresii în limba franceză
La nourriture - Mâncareale petit déjeuner micul dejunle déjeuner prânzulle dîner cinale sel et le poivre sarea şi piperulle sucre zahărull'eau apale verre paharulle bol bolul / vasulla tranche feliala fourchette furculiţala cuillère lingurale couteau cuţitull'assiette farfuriala serviette şerveţelulle fromage brânzale poulet puiull'œuf oulle gâteau tortulle lait laptelele café cafeauale beurre untulle jambon şuncale poisson peştelele thé ceaiulla salade salata
21
la confiture gemulla viande carneales frites cartofii prăjiţila bière bereale vin vinulle potage supala tarte prăjiturala glace îngheţatale jus suculle bonbon bonboanelele chocolat ciocolatale fruit fructul
La farmacie - expresii în limba franceză
Medicamente, etcun antiacide antiacidun antiseptique antisepticdes aspirines aspirinăun bain de bouche apă de gurădes couches scutecede la crème hydratante cremă hidrantantădu dentifrice pastă de dinţiun laxatif laxativdes pansements pansamenteune savonette săpundes serviettes hygiéniques şerveţele igienice
Proverbe în limba francezăProverbe, zicale, maxime, aforisme
Advienne que pourra Fie ce-o fiCharité bien ordonnée commence par soi-même Bunătatea începe acasăQui sème le vent récolte la tempête Cine seamănă vânt culege furtunăTout est bien qui finit bien. Totul e bine când se termină cu bineRome ne s'est pas faite en un jour Roma n-a fost contruită într-o ziPas de nouvelle, bonne nouvelle Nici o veste este o veste bunăQui se couche avec les chiens se lève avec des puces
Cine doarme cu câinii se trezeşte cu purici
L'argent ne fait pas le bonheur Banii nu pot cumpăra fericireaUne hirondelle ne fait pas le printemps Cu o floare nu se face primăvarăÀ cheval donné, on ne regarde pas les dents. Calul de căpătat nu se caută de dinţiAussitôt dit, aussitôt fait Zis şi făcut
22
Personne n'est parfait Nimeni nu e perfectCe qui est fait n'est plus à faire Ce-a fost a fostC'est la fin des haricots! Asta a fost ultima picătură!La nuit porte conseil Noaptea este un sfetnic bunPrendre le taureau par les cornes A apuca taurul de coarneDiviser pour régner Desparte şi cucereşteBonne renommée vaut mieux que ceinture dorée Un nume bun face mai mult decât aurulDépasser les bornes A depăşi limitaDe source sûre Din surse sigureL'amour est aveugle Dragostea e oarbăL'erreur est humaine A greşi e omeneşteOn est tous dans le même bain Suntem în aceeaşi oală
23
top related