licenta alimentatie si turism
Post on 26-Dec-2015
172 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
1
CUPRINS
CAP.1 TURISMUL DURABIL- CONCEPTE GENERALE....................................... 3
1.1Locul și rolul turismului în economia națională................................................ .. 3
1.2 Specificul și dimensiunea activității turistice....................................................... 5
1.3Conceptul de dezvoltare durabilă.......................................................................... 6
1.4Conceptul de turism durabil…………………………..………………... ............. 9
CAP.2 POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI HARGHITA........................ 11
2.1 Cadrul geografic................................................................................................. 11
2.2 Cadrul istoric...................................................................................................... 12
2.3 Clima și relieful.................................................................................................. 15
2.4 Infrastructura, probleme speciale, proiecte........................................................ 15
2.5 Industria, agricultura, comerțul, serviciile și turismul...................................... . 16
CAP.3 TURISMUL HARGHITEAN - principalele zone turistice............................. 21
CAP.4 ANALIZA SWOT A JUDEȚULUI HARGHITA.......................................... 40
CAP.5 STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A TURISMULUI
DIN JUDEȚUL HARGHITA................................................................................. ... 49
CAP.6 CALCULUL ECONOMIC ESTIMATIV AL STRATEGIEI
DE DEZVOLTARE DURABILĂ PROPUSĂ........................................................... 64
CONCLUZII............................................................................................................... 73
BIBILOGRAFIE.................................................................................................. ....... 75
2
„Județul Harghita, frumos colț de țară, așezat la poalele Munților Călimani și Harghita, parte a
realităților românești, ni se înfățișează astăzi asemenea unui buchet de remarcabile înfăptuiri.De
neasemuit sînt munții care-l străjuiesc, frumoase sînt izvoarele Mureșului, Oltului și Tîrnavelor și
ale altor rîuri carpatine ce se nasc aici, frumoase sînt așezările rurale și urbane , trecătorile de
printre munți, dar și mai frumoase sînt împlinirile de azi, care le conferă oamenilor acestui minunat
picior de plai ai Romaniei putere și încredere în viitor...”1
Motivația alegerii temei pornește de la un motiv personal, reprezintă județul natal, fiind
originară din orașul Bălan iar pe de altă parte alegerea temei a fost influențată și de faptul că
dezvoltarea durabilă este un concept de actualitate în societatea contemporană și cea viitoare.
Consider că județul nu este promovat la adevărata lui valoare, fiind văzut în ultimii ani doar ca un
punct de legătură între celelalte județe cu obiective turistice, văzut eronat doar ca un județ de tranzit,
de aici dorința de a aduce o contribuție la promovarea eficientă și durabilă a potențialului turistic
natural și antropic al județului.
Scopul lucrării este acela de a crea o strategie de dezvoltare durabilă a turismului, la ora acutală
județul Harghita având mari carențe atât ca și infrastructură specifică domeniului turismului precum
și ca promovare eficientă a potențialului său turistic.
Lucrarea este structurată în șase capitole, pe parcursul primei părți s-a făcut făcut o documentare
asupra conceptului de dezvoltare durabilă și a celui de turism durabil. Al doilea capitol este destinat
situației trecute și actuale a turismului harghitean, lucrarea este continuată cu o prezentare amplă a
potențialului turistic din acest județ, prezentare menită să susțină faptul că județul Harghita este
foarte bine dotat din punct de vedere al cadrului natural, frumusețe completată de turismul antropic
specific zonei, clădiri vechi, cu importanță istorică.
Începând cu capitolul patru se intră în tema propriu-zisă a licenței și anume strategia de dezvoltare
durabilă a turismului din județul Harghita, startegia fiind concepută pe șase direcții de dezvoltare,
completată la final cu un calcul economic estimativ.
Județul Harghita este un județ complet din punct de vedere al reliefului, munți, ape, peșteri, chei,
izvoare carbogazoase, cu numeroase posibilități de dezvoltare a agroturismului, ecoturismului,
turismului balnear, turismului activ în general, turism care nu are voie să se piardă în nepăsare și
mai ales în prost informare.
1 Județele patriei, Harghita, Editura Sport-turism, 1979, București
3
Cap.1 Turismul durabil- concepte generale
1.1 Locul și rolul turismului în economia națională:
Privit în ansamblu, turismul constituie un fenomen social-economic complex, specific civilizației
moderne, puternic ancorat în viața societății și, ca atare, influențat de evoluția eiTurismul reprezintă
o activitate esențială în viața națiunilor, iar dezvoltarea sa este legată de libertatea călătoriei –drept
uman fundamental.Adresându-se unor segmente largi ale populației și răspunzând necesităților
oamenilor de refacere a sănătății, de recreere și de cunoaștere, turismul se caracterizează printr-un
înalt dinamism, atât la nivel național cât și la nivel mondial.Totodată, prin caracterul lui de masă și
conținutul complex, turismul antrenează un vast potențial material și uman, cu implicații profunde
asupra întregii societăți.
Ca urmare, astăzi se consideră că turismul reprezintă cea mai mare afacere din lume:el este
principala industrie în ceea ce privește contribuția la produsul mondial brut, numărul unu în lume în
ceea ce privește forța de muncă angajată și cel mai important investitor de capital.
Pe plan social, turismul asigură accesul oamenilor la tezaurul de civilizație și frumusețe al societății,
facilitează schimbul de opinii, idei, gânduri, contribuind în mod direct la formarea intelectuală a
indivizilor, la înțelegerea și conlucrarea oamenilor.El are potențialul de a contribui la promovarea
dezvoltării sociale prin efectele pe planul ocupării, redistribuirii veniturilor și atenuării
sărăciei.Efectele benefice pot include și modernizarea infrastructurii, cu consecințe pozitive asupra
standardului de viață al populației din zonele de destinație turistică.
Pe plan economic, turismul se dovedește a fi un factor al progresului, cu largi și pozitive implicații
asupra dezvoltării întregii societăți.Astfel, prin faptul că acționează în direcția introducerii în
circuitul economic, a resurselor naturale, a patrimoniului cultural-istoric, de mare atracție, și a unora
dintre realizările contemporane în domeniile construțiilor și artei, turismul se constituie într-un
factor dinamizator al sistemului economic și social, într-un mijloc de diversificare a structurilor
economice, într-un factor de optimizare a structurilor economiei locale.
Sub aspect strict economic, turismul prezintă numeroase avantaje față de alte domenii de activitate:
valoarea adăugată în turism față de alte ramuri este superioară, datorită faptului că importul
de materii prime, pentru acest domeniu este nesemnificativă;
turismul nu este o ramură energointensivă;
utilizează, în mare măsură, materii prime autohtone, practic inepuizabile;
permite transferarea în valută a unor resurse materiale și umane neexploatabile pe altă cale;
4
cursul economic de revenire în turism este avantajos, comparabil cu alte ramuri, deoarece,
realizându-se ca export invizibil, prețul produselor turistice nu este încărcat cu cheltuieli de
ambalare, transport, asigurări, taxe vamale.
turismul asigură o parte însemnată a consumului intern, antrenând, direct sau indirect,
importante cantități de prodese industriale și agricole;
sprijină dezvoltarea echilibrată a zonelor țării, prin atragerea în circuitul turistic a unor
localități cu resurse corespunzătoare.
După cum se știe, secolul XX a marcat schimbări spectaculoase în toate domeniile. Progresele
tehnologice ale acestui secol, bazate pe mari descoperiri științifice în domeniile matematicii, fizicii,
chimei, biologiei, au determinat o dinamică fără precedent în viața economică și socială, în evoluția
societății.Toate aceste progrese sunt generatoare de probleme noi, civilizația umană intrând în
conflict cu mediul ambiant, cu suportul natural al existenței societății umane și al vieții pe planetă2.
În aceste condiții și turismul urmează să cunoască noi direcții de dezvoltare.Păstrând tot ce este
valoros și eficient în evoluția sa de până acum, turismul urmează să cunoască restructurări profunde,
în concordanță cu transformările pe care le va suferi economia viitorului.
După aprecierile specialiștilor, economia viitorului va fi, în egală măsură, o economie umană,
ecologică, informațională și durabilă. A.Toffler afirmă că factorul principal al economiei viitorului
este puterea prin cunoaștere.Turismul poate contribui, într-o însemnată măsură, la asimilarea
informațiilor din orice domeniu.Datorită implicațiilor progresului tehnic asupra productivității
factorilor de producție, în viitor va crește timpul liber.Aceasta înseamnă că, în mileniul III,
societatea se va baza tot mai mult pe timpul liber.Se bănuiește că de aici va lua naștere o nouă
civilizație, un nou mod de a privi existența, de a considera timpul și viața proprie.Timpul liber îl va
transforma pe om, devenind instrumentul de întregire a personalității sale3.
Dezvoltarea viitoare a turismului necesită deci luarea în considerare a tuturor transformărilor ce se
vor produce.În consecință, în viitor se va impune un turism al răgazului, al odihnei și al loisirului,
care, prin amenajări fericit realizate vor fi un izvor de regenerare pentru omul sătul de agresivitățile
vieții urbane ( aglomerare, zgomot, poluare.etc ), precum și de ritmurile unei activități intense.
De asemenea, în viitor, se impune un turism în armonie cu natura, care, prin calitatea mediului
devine pretext pentru descoperire, educație, inițiere, dar și pentru activități științifice, artistice și
sportive.
2 Institutul Worldwatch , Starea lumii, 1999, Ed Tehnică , București
3 Gianni Toti, Timpul liber, Ed.Politică, București, 1965, p 234
5
Pe de altă parte, în țările dezvoltate turistic, în hoteluri se manifestă deja tendința ca serviciile de
cazare și masă să devină servicii secundare, în timp ce serviciile legate de asigurarea formei fizice
și psihice, de petrecere plăcută și utilă a timpului liber al turistului să devină servicii de bază,
turiștii actuali căutând și altceva decât lux, mulți dintre ei caută un produs turistic complet, care să
îi refacă fizic, psihic dar în același timp să îi anime.Într-un mediu înconjurător atât de rapid
schimbător, cum nu i-a fost dat omului să cunoască, trebuie să devenim infinit mai adaptabili decât
am fost până acum.Protecția antistres și compensarea modificărilor funcționale și morfologice
produse în organism urmează a se realiza printr-un nou produs turistic, denumit punerea în formă,
care înseamnă recuperarea fizică și psihică, creșterea performanței și frumuseții umane.
În concluzie, mileniul III impune noi forme și exigențe în turism, care se cer identificate,
proiectate, experimentate și dezvoltate.Tranziția la noile forme de turism, solicitate de cerințele
viitoare ale societății, constituie un proces de mare complexitate care presupune atât continuitate cât
și discontinuitate, dar mai ales extinderea cercetării.
1.2 Specificul și dimensiunea activității turistice
Etimologic, termenul turism se pare că își are originea în latinescul tornus (călătorie în circuit), din
care derivă termenul francez tour, cu înțelesul de călătorie, mișcare în aer liber, plimbare, drumeție
în circuit.Majoritatea dicționarelor pun însă la originea termenului turism expresiile englezești tour
și to tour(a face o călătorie, a călători, a colinda), intrate în circulație în Anglia, în jurul anilor 1700.
Acești termeni se consideră că stau la baza termenului francez tourisme- la francezi, tourism la
englezi, tourisimo la italieni, tourismus la nemți, turizm la ruși, turism la români.Din termenul
turism rezultă și cel de turist, persoana ce practică aceste călătorii, care stau de fapt la baza
activității de turism.
Primele încercări de definire a acestor termeni, de delimitare a dimensiunilor lor în timp și spațiu
datează de la sfârșitul secolului trecut și începutul secolului nostru.Literatura de specialitate
semnalează următoarele opinii mai semnificative:
Turismul este un fenomen al timpurilor moderne bazat pe creșterea necesităților de refacere
a sănătății și schimbare a mediului înconjurător, de a trezi și cultiva sentimentul pentru
frumusețile naturii.
6
Turismul este un ansamblu de relații și fapte care rezultă din deplasarea și sejurul
persoanelor, în afara domiciliului lor, atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt motivate
printr-o stabilire permanentă și o activitate lucrativă oarecare4.
Turismul este un ansamblu de relații și fenomene rezultate din călătoria și sejurul
nonrezidenților atâta timp cât sejurul nu se derulează într-o reședință ce devine permanentă5.
Turiștii sunt persoane care se află în afara reședinței lor permanente, a locului de muncă,
într-un loc temporar cu intenția clară de a se întoarce după o absență de câteva zile,
săptămâni sau câteva luni6;
Pentru a putea menține un nivel ridicat de atractivitate a zonelor turistice este necesar să venim cu
forme inovatoare de turism, cele care ajută cu adevărat atât persoanele angajate în serviciile turistice
cât și pe cei care se bucură de acestea, printre aceste forme de turism numărându-se ecoturismul,
turismul activ, balenoclimateric, orice formă de turism conștient care aduce cu sine atât bunăstare
îndelungată cât și nivel ridicat de calitate a vieții.
1.3 Conceptul de dezvoltare durabilă
“Calitatea nu înseamnă totul, dar totul este nimic fără calitate.” Anonim.
Dezvoltarea durabilă nu este un concept nou, este cea mai recentă exprimare a unei etici foarte
vechi, care implică relațiile oamenilor cu mediul înconjurător și responsabilitățile generației actuale
fată de generațiile viitoare.Ca o comunitate să fie într-adevăr durabilă trebuie să adopte o abordare
în trei direcții care să ia în considerare resurselele economice, mediul înconjurător și resursele
culturale. Comunitățile trebuie să ia în considerare aceste necesități.nu doar pe termen scurt ci și pe
termen mediu sau lung.“ Dezvoltarea durabilă corespunde cerințelor prezentului fără să compromită
posibilitățile generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități”7.
Punctul de concentrare și mărimea eforturilor durabilității depind de condițiile locale, inclusiv de
resurse, acțiuni politice, individuale și de trăsăturile remarcabile ale comunității.Demersurile pentru
susținerea comunităților au fost aplicate chestiunilor privind expansiunea urbană, dezvoltarea și
progresul economic, conducerea ecosistemului, agriculturii, biodiversitate, clădiri ecologice,
conservarea energiei, prevenirea poluării.Multe dintre aceste chestiuni și alte asemenea ale
4 Walter Hunziker, Le tourisme –caracteristiques principales, Berna, 1972
5 A.Sessa Pour une nouvelle notion de tourisme, Revue de Tourisme, no.1 1971, pp 9-15
6 A.Medlik Economic Importance of Tourisme , Revue de tourisme, no.Special, 1969, p 39
7 Comisia Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător și Dezvoltare
7
comunității nu pot fi abordate cu ușurință prin moduri sau elemente tradiționale în societatea
noastră8.
În accepțiunea sa actuală, dezvoltarea durabilă cuprinde trei mari categorii: performanța economică,
protecția mediului și responsabilitatea socială, toate trei având la temelie un proces educațional în
spiritual dezvoltării durabile.Sustenabilitatea este o paradigmă în care viitorul este imaginat ca un
echilibru între mediu, societate și economie în scopul de a îmbunătăți calitatea vieții.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la 9 iunie, Strategia reînnoită de Dezvoltare Durabilă, pentru
o Europă extinsă.Documentul este conceput într-o viziune strategic unitară și coerentă, având ca
obiectiv general îmbunătățirea continuă a calității vieții pentru generațiile actuale și viitoare prin
crearea unor comunități sustenabile, capabile să gestioneze și să folosească resursele în mod eficient
și să valorifice potențialul de inovare ecologică și socială al economiei în vederea aigurării
prosperității, protecției mediului și coeziunii sociale.
Strategia Uniunii Europene pentru Dezvoltare Durabilă, ce reprezintă fundamentul Strategiei
Naționale a României în domeniu, completează Strategia de la Lisabona care dorește a fi un
catalizator pentru cei ce elaborează politici publice și pentru opinia public, în scopul schimbării
comportamentului în societatea europeană și, respectiv, în societatea românească și implicării active
a factorilor decizionali, publici și privați, precum și a cetățenilor în elaborarea, implementarea și
monitorizarea obiectivelor dezvoltării durabile9.
În acest scop sunt identificate patru obiective- cheie :(fig.1)
Protecția mediului, prin măsuri care să permită disocierea creșterii economice de impactul
negativ asupra mediului;
Echitatea și coeziunea social, prin respectarea drepturilor fundamentale, diversității
culturale, egalității de șanse și prin combaterea discriminării de orice fel;
Prosperitatea economică, prin promovarea cunoașterii, inovării și competitivității pentru
asigurarea unor standarde de viață ridicate și unor locuri de muncă bine plătite;
Îndeplinirea responsabilităților internaționale ale Uniunii Europene prin promovarea
insituțiilor democratice în slujba păcii, securității și libertății, a principiilor și practicilor
dezvoltării durabile pretutindeni în lume.
8 www.ecomagazin.ro/definiții-și-principiile-dezvoltării-durabile/
9 Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Guvernul României,
Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Centrul Național pentru
Dezvoltare Durabila, București, 2008.
8
Fig.1 Elementele dezvoltării durabile (sursa www.irds.ro)
Dezvoltarea durabilă poate fi definită atât calitativ în cuvinte, cât și cantitativ, ca raport.Din punct
de vedere calitativ, durabilitatea urmărește să ofere cele cele mai bune rezultate pentru mediul
natural și uman, atât în prezent cât și în viitorul indefinit.
În dorința de progres și creștere economică cu orice preț, omul a uitat, adesea, că este și parte a
sistemului natural, intervenind, de multe ori, peste capacitatea de suport a acestuia.Astfel, au apărut
dezechilibre ale căror efecte deja se simt, preocupările la nivel mondial fiind tot mai accentuate în
direcția contracarării acestor efecte.
Dezvoltarea durabilă poate fi văzută ca o adaptare a societății și economiei la marile probleme cu
care omenirea se confruntă în prezent: schimbările climatice, criza de apă, seceta, deșertificarea,
epuizarea unor resurse, deșeurile, pierderea biodiversității, creșterea populației, sărăcia, migrația,
poluarea etc.Pentru preîntâmpinarea, contracararea și eliminarea repercusiunilor acestora și pentru
asigurarea dezvoltării economice, progresului social și dezvoltării umane sunt necesare inițierea și
susținerea unor acțiuni concrete, sintetizate în obiective specifice și măsurabile, ce fac obiectul
Strategiilor naționale pentru Dezvoltare Durabilă10
.
10
www.mmediu.ro/vechi/dezvoltare_durabila/sndd.htm
9
1.4 Conceptul de turism durabil:
În evoluția conceptului de dezvoltare durabilă s-au înregistrat mai multe etape, fiecare dintre acestea
fiind marcată de anumite evenimente și conferințe internaționale care și-au propus să atragă atenția
asupra implicățiilor dezvoltării necontrolate asupra omenirii.Unul dintre aceste evenimente a fost și
raportul O.N.U “ Our common future”( “Viitorul nostru comun”), publicat în anul 1987, în care s-a
ridicat problema dimensiunii ecologice a dezvoltării și a raporturilor dintre raționalizare și
dezvoltare, dintre producție și consum.
Un alt eveniment extrem de important a fost și Conferința O.N.U de la Rio de Janeiro, în iunie
1992.Această conferință a avut ca temă” Mediul și dezvoltarea” și a determinat apariția mai multor
puncte de vedere în legătură cu protecția mediului, sprijinirea unei industrializări mai puțin
distructive și găsirea unor căi de înlocuire a dezvoltării economice intensive cu o dezvoltare
durabilă.În ambele cazuri turismul nu a fost temă principală de discuție.
Locul turismului în dezvoltarea durabilă este dat de rolul acestei activități economice care “vinde”
mediul fizic și uman ca produs al său.Turismul este una dintre industriile care trebuie să se implice,
ca industrie a resurselor, dependentă de potențialul natural și antropic, de moștenirea culturală a
societății.Turismul ”vinde ”aceste resurse ca pe niște părți ale produsului său, dar în același timp
împarte anumite resurse cu alți utilizatori, printre care comunitățile locale ocupă locul principal.
Este esențial ca turismul să fie activ în problemele dezvoltării durabile și să coopereze cu alte
industrii în asigurarea calității și longevități resurselor pe care se bazează întreaga activitate
turistică.Dezvoltarea durabilă în turism este o necesitate, iar legătura între turism și mediu este mult
mai importantă decât în cazul altor industrii.De multe ori turismul a generat efecte negative
economice, sociale sau ecologice iar contracararea acestora nu se poate realize decât cu un
management profesional care să atragă în procesul decizional toți factorii implicați în dezvoltarea
durabilă a turismului.
Turismul s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, transformându-se într-o industrie bazată pe
consum, caracteristic țărilor industrializate și mai ales datoriă capacității acestuia de a aduce
câștiguri însemnate pentru țările dezvoltate.
Avantajele economice ale turismului, impactul economic pozitiv exprimat în creșterea veniturilor și
crearea locurilor de muncă, sunt de necontestat.Aceste avantaje au constituit pentru mult timp
motorul dezvoltării turistice expansive și necontrolate, caracteristică anilor 1960-1970.Consecințele
negative datorate enormei exploatări turistice au fost abia mai târziu puse în discuție.Efectele
turistice negative se referă în special la daunele produse mediului înconjurător și mediului socio-
10
cultural, oamenii fiind mânați de partea economică uită cât de important este să protejezi o regiune,
o resursă, o resursă care s-a format în miliarde de ani.O realitate este și faptul că, tot din cauze
economice oamenii au defrișat păduri ca să facă teren arabil, restrângând foarte mult arealul deținut
până nu demult de către animale, au distrus numeroase specii de plante și animale, din dorința de
cunoaștere a lumii oamenii au intrat foarte adânc în viața animalelor sălbatice, odată cu asta
declanșându-se haosul, rezervele de animale s-au redus considerabil în ultima jumătate de secol, de
exemplu rezervele de pește sunt acum la un sfert din cele de acum 60 de ani, datorită pescuitul
inconștient, numeroase specii de animale marine au dispărut sau sunt pe cale de dispariție,
animalele neputând face față ritmului în care sunt exploatate, nu se pot înmulți atât de rapid.
Un alt factor care a dus la degradarea mediului înconjurător este legat de poluare, poluare care a
apărut din comoditatea omului și din dorința lui de îmbogățire rapidă, odată cu dezvoltarea
sistemelor de transport, terestru, maritim, feroviar, aerian, oamenii au defrișat păduri pentru a
construi noi rute , au nivelat terenuri, au remodelat întreaga natură.
Turismul nu este numai cauza pagubelor provocate mediului înconjurător ci este și o victimă a
acestora.Oferta turistică se bazează în principal pe factorii naturali și socio-culturali care definesc o
zonă turistică.Această ofertă este din ce în ce mai amenințată de problemele legate de mediul
înconjurător, amintim de accentuarea efectului de seră, razele ultraviolete, ploile acide care pot
afecta atât mediul natural, păduri cât și pe cel cultural, monumente istorice și clădirile.
Faptul că turismul înregistrează o tendință de autodistrugere a ridicat probleme care au fost puse în
discuție relativ târziu când mare parte dintre resursele naturale au fost puse în pericol, numeroase
specii de plante și animale au dispărut, poluarea solului, a apelor, a aerului au devenit adevărate
piedici pentru buna desfășurare a activităților turistice și au și efecte negative în ceea ce privește
calitatea vieții.O influenţă puternică, directă sau indirectă asupra structurii şi dinamicii peisajelor
este exercitată de către om prin defrişări, păşunat, culturi agricole, amplasarea aşezărilor şi a
diferitelor construcţii.
Conceptul de turism durabil reprezintă așadar dezvoltarea tuturor formelor de turism,
managementul și marketingul turistic care să respecte integritatea naturală, socială și economică a
mediului, cu asigurarea exploatării resurselor naturale și culturale pentru generațiile viitoare, acea
formă numită și dezvoltare conștientă a turismului.
11
Cap 2. Potențialul turistic al județului Harghita 2.1 Cadrul geografic:
Județul Harghita este situat în partea centrală a Carpaților Orientali, acolo unde puternicul lanț
vulcanic Călimani-Harghita este despărțit- prin bogatele depresiuni intramontane udate de apele
Mureșului și Oltului- de semețele culmi împădurite ale munților Giurgeu, Hășmaș și Ciuc11
.
Fig 2.1 Harta județului Harghita12
11
Ion Pișota, Silvia Iancu, Dragoș Bugă, Județele Patriei-Județul Harghita, Editura Replucii Socialiste România,
București 1976, pag.7. 12
http://pe-harta.ro/harghita/
12
Județul Harghita are o formă aproximativ triunghiulară, în care limitele sale urmăresc, în cea mai
mare parte linia orografică de maximă altitudine.La nord se află munții Călimani, cu înfățișarea
unui puternic zid alcătuit din roci vulcanice și cu înălțimi de peste 2000 metri, ce domină întreaga
zonă muntoasă.Acest masiv îl desparte de județul Suceava.La est se învecinează cu județele Neamț
și Bacău, printr-o limită sinuoasă, care trece prin câteva vârfuri, ce ating înălțimi de 1450-1791
metri, ale munților Bistriței, Hășmaș și Ciuc.Spre sud, o linie care urmează cotele cele mai înalte ale
munților Tușnad, apoi o parte din compartimentul sudic al munților Harghita și din zona Perșanilor
Nordici alcătuiește limita cu județul Covasna.În regiunea dealurilor subcarpatice, fragmentată de
rețeaua hidrografică a Târnavei Mari, o linie care trece prin câteva vârfuri de 700-800 m îl desparte
de județul Brașov.În partea de vest limita care se înscrie pe cumpăna de ape a munților Gurghiu și
pe culmile Subcarpaților Transilvăneni desparte județul Harghita de județul Mureș.
În limitele menționate, județul Harghita are o suprafață de 6610 km2
, ceea ce reprezintă 2,8% din
teritoriul țării, râurile Mureș și Olt drenează în partea de est două mari depresiuni, Giurgeu și Ciuc,
dispuse longitudinal între lanțurile muntoase ale Carpaților Orientali.Aceste depresiuni sunt
străbătute de o rețea feroviară și rutieră ce leagă județul prin defileul Mureșului de partea nord-
vestică a țării, iar prin defileul Oltului de la Tușnad de centrele urbane și industriale din depresiunea
Brașovului.Drumurile montane, cum sunt cele spre Bistricioara sau Tulgheș, peste Munții Giurgeu
leagă de asemenea acest județ de așezările urbane și rurale de pe văile Bistrița, Trotuș și din
bazinele hidrografice ale celor două Târnave.
2.2 Cadrul Istoric:
Teritoriul cuprins în limitele acestui județ era peste tot locuit, incă din neoliticul timpuriu(5500-
3500 î.e.n.), de triburi care se ocupau cu vânătoarea animalelor și cu cultivarea grăului primitiv.
Câteva așezări din epoca neolitică descoperite în apropiere de județul Harghit, în depresiunea
Brașov(Ariușd, Reci, Boroșneu Mare), pe lângă faptul că atestă prezența omului în toată această
epocă, totodată ele pun în evidență existența unor culturi ce s-au răspândit pe o mare suprafață din
teritoriul țătii noastre.Dintre acestea cele mai importante au fost culturile de la Criș, Ariușd și
Cucuteni.
Purtătorii acestor culturi au dezvoltat o economie cu caracter agricol primitiv.Încep să cunoască
torsul, țesutul și olăritul.Se ajunge de la folosirea unei ceramice alcătuite din vase lucrate dintr-o
pastă cu amestec de pleavă (cultura Criș), la ceramica pictată în trei culori( Cucuteni- Ariușd).
13
Pe lângă uneltele și armele folosite mai larg se semnalează începuturile de prelucrare a cuprului sub
formă de pumnale, topoare cu două tăișuri.
În epoca bronzului apare o schimbare în viața economică a triburilor, în sensul că are loc începutul
unei separări a păstoritului de agricultura primitivă, apare de fapt prima diviziune socială a muncii.
În prima epocă a fierului (Hallstatt) se produc importante transformări în viața
triburilor.Agricultura, păstoritul, meșteșugurile și negoțul cunosc o perioadă înfloritoare.Din noul
metal se fac săbii, pumnale și lănci, iar aristocrația militară, care începe să se diferențieze de masa
triburilor, își orientează întreaga activitate către războaie.În timpul acesta, pe actualul teritoriu al
județului Harghita apar așezări și fortificații delimitate de șanțuri și valuri de apărare.De exemplu pe
Dealul Cetății de la Băile Tușnad se întâlnesc cele mai tipice fortificații de tip Hallstatt cu prezența
șanțurilor și a zidurilor de apărare.De asemenea, la Sâncrăieni, localitate așezată în depresiunea
Ciucului Inferior, au fost descoperite importante obiecte de fier și vestitul tezaur dacic.
Fig.2.2 Piese ale tezaurului dacic descoperit la Sâncrăieni13
În a doua epocă a fierului se mărește numărul așezărilor și fortificațiilor din necesitatea de apărare și
expansiune.Cultura geto-dacică cunoaște o înflorire deosebită.Se dezvoltă olăritul, se cunoaște
foarte bine prelucrarea lemnului, a fierului și argintului.Arta argintarilor este în plin avans, se fac
brățări, pocale, catarame etc.În bazinul superior al Târnavei Mari și în depresiunea Ciucului sunt și
astăzi vizibile urmele sistemelor de cetăți și fotificații dacice de la Zetea, Jigodin, Racu și Tușnad.
13
http://valentinro.blogspot.ro/2013/06/secuimea-plina-de-vestigii-dacice-no.html
14
În perioada ocupării Daciei de către romani(106-271), cu toate că înflorirea culturii geto-dacice este
oprită brusc are loc totuși dezvoltarea pe o altă axă, se îmtemeiează noi orașe, se fac drumuri, se
întinde exploatarea bogățiilor subsolului, se construiesc băi publice etc.
După retragerea romanilor, în 271, populația daco-romană deși a rămas pe acest teritoriu a avut de
luptat cu popoarele migratoare, care odată ajunse aici au început să schimbe obiceiurile, o mărturie
în acest sens fiind obiectele de fier și ceramică de la Mugeni.De asemenea, spre mijlocul secolului
al VII-lea și în secolul al VIII-lea, din așezările descoperite la Șimionești, Filiași, Cristuru Secuiesc
rezultă că populația daco-romană de aici a conviețuit cu triburi slave.
În această perioadă de cristalizare a relațiilor feudale, izvoarele vremii pomenesc de existența unor
formațiuni politice, voievodate, pe teritoriul Harghitei.Acestea aveau în fruntea lor voievozi care
conduceau armate de țărani.Din a doua jumătate a secolului al-XI-lea în Transilvania se extinde,
treptat, dominația statului feudal maghiar, însoțită și de colonizarea secuilor etc.
La sfârşitul secolului al XIX-lea oraşele Odorheiu Secuiesc şi Miercurea-Ciuc au început un proces
de modernizare, aici concentrându-se cele mai importante instituţii, apărând primele stabilimente
industriale.Au fost introduse electricitatea, poşta, telegraful, a început viaţa culturală (biblioteci,
ziare, tipografii, asociaţii culturale, sportive, comerciale) iar în anul 1897 la Miercurea-Ciuc s-a
inaugurat calea ferată.După construirea căii ferate, economia a cunoscut o tendinţă de dezvoltare, în
primul rând în domeniul industriei lemnului, deşi este de remarcat că zona a fost destul de înapoiată
din punct de vedere socio-economic faţă de alte regiuni ale Monarhiei Austro-Ungare.
După primul război mondial, Transilvania s-a unit cu România, iar în perioada interbelică viaţa
economică şi culturală a judeţului a cunoscut progrese semnificative.
După al doilea război mondial, în perioada regimului comunist (1947-1989), vechea ordine
economico-socială a fost schimbată complet prin naţionalizarea, colectivizarea şi industrializarea
forţată.
Miercurea-Ciuc a devenit municipiu-reşedinţă de judeţ din 1968, iar imaginea oraşelor din judeţ a
fost schimbată profund prin construirea de cartiere de blocuri şi amplasarea unor zone industriale
fără tradiţie în zonă (fabrica de tractoare din Miercurea-Ciuc, fabrica de mobilă din Miercurea-Ciuc
şi Odorheiu Secuiesc, Întreprinderea de Oţeluri Speciale Forjate din Cristuru Secuiesc,
Întreprinderea Mecanică din Gheorgheni)14
.
14
http://www.prefecturahr.ro/ro/scurt-istoric-al-judetului-harghita-15.php
15
2.3 Clima și relieful:
Clima este caracteristică zonelor intramontane, cu ierni lungi și geroase și veri scurte și cu o
temperatură relativ ridicată.Datorită frecventelor temperaturi minime înregistrate în perioada anului
în localităţile Miercurea-Ciuc, Gheorgheni, Topliţa şi mai ales Joseni (-38°C în 1963), judeţul
Harghita este supranumit "Polul românesc al frigului".Numărul zilelor de îngheţ ajunge, în medie
anual, la 160.Sunt frecvente îngheţurile târzii de primăvară (uneori chiar şi în lunile mai-iunie) şi
cele timpurii de toamnă, începând chiar din septembrie.
Principala caracteristică a reliefului constă în predominarea ţinuturilor muntoase, acestea ocupând
peste 60% din teritoriul judeţului.Se disting 3 unităţi principale de relief: munţi cu altitudine până
la 2000 m, dealuri cu altitudini medii de circa 800 m şi depresiuni intramontane şi intercolinare cu
altitudini între 400 şi 800 m.Relieful muntos se grupează în două lanţuri paralele pe direcţia NV -
SE. În parte acentrală sunt situate lanţurile vulcanice ale munţilor Gurghiului (cu vârful Prisca, 1777
m), munţii Harghita Centrali (cu vârful Harghita Mădăraş1801 m) şi munţii Harghita de Sud (cu
vârful Cucu 1558 m).15
2.4 Infrastructura, probleme speciale, proiecte:
sistem centralizat în 41 localităţi
sistem individual în 26 localităţi
Alimentări cu apă:
canalizarea există în 21 de localități;
alimentare cu energie electrică: cu excepţia a 21 de sate, toate localităţile sunt conectate la
sistemul de alimentare cu energie electrică, în unele dintre acestea existând gospodării care
urmează a fi conectate (2.414 gospodării).
Infrastructura rutieră
Reţeaua de drumuri şi cale ferată în judeţul Harghita este cuantificată cu ajutorul indicatorului activ
"Lungimea reţelei de căi ferate şi drumuri", după cum urmează: lungimea totală a reţelei de drumuri
din judeţul Harghita (exceptând drumurile forestiere, vecinale şi străzile din localităţi) este de
1.827,856 km, fiind compusă din drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri judeţene şi drumuri
comunale.
15
http://www.prefecturahr.ro/ro/categorie-prezentarea-judetului-harghita-244.php.
16
Tabel 1. Lungimea rețelei de drumuri din județul Harghita
Lungimea totală a rețelei de drumuri din județ 1.827,856 km
E 578(E-drum european) 126,985 km
DN(drumuri naționale) 317,776 km
DJ(drumuri județene) 848,665 km
DC(drumuri comunale) 534,43 km
Reţeaua de cale ferată
Judeţul Harghita dispune de o reţea de cale ferată în lungime totală de 209 km, din care 174 km
(83,2 %) este electrificată.Pe teritoriul judeţului nostru se situează nodul de cale ferată Siculeni,
care asigură legătura cu zona de est, nord-est şi sud-est a României.
Tabel 2. Lungimea liniei de cale ferată în Județul Harghita
Lungimea căilor ferate 209 km
Linie normală 209 km
Linie normală cu o cale 207 km
Total căi ferate electrificate 174 km
Reţeaua de telecomunicaţii:
Judeţul Harghita beneficiază de o reţea modernă de telecomunicaţii, având conectate toate
localităţile, cu excepţia a 55 de sate.Numărul abonaţilor telefonici la Romtelecom este de
aproximativ 42.000, o parte a abonaţilor acestora fiind preluaţi în ultima perioadă de furnizori ai
serviciului de telefonie fixă.Activitatea Oficiului Judeţean de Poştă Harghita este asigurată în cadrul
a 34 de oficii, 67 agenţii, 27 ghişee şi 7 circumscripţii poştale16
.
2.5 Industria, agricultura, comerțul, serviciile și turismul :
Industria din județul Harghita este dominată de industria ușoară, alimentară și de prelucrare a
lemnului.Activitatea industrială se concentrează în cele două municipii mai importante ale
județului, Miercurea-Ciuc și Odorheiu Secuiesc.Activitățile industriale s-au dezvoltat pentru
exploatarea și industrializarea (prelucrarea) lemnului, industria alimentară(prelucrarea laptelui și a
cărnii), industria textilă, tricotaje și confecții.În economia județului, de-a lungul anilor trecuți
industria a evoluat ascendent, astfel ca în prezent pe lânga principalele ramuri industriale nemijlocit
legate de resursele naturale care se găsesc în sol și subsol, activitatea industrială este prezentă prin
16
http://www.prefecturahr.ro/ro/infrastructura-probleme-speciale-proiecte-25.php
17
mai toate ramurile sale.De remarcat este faptul că în ultima perioada a crescut considerabil valoarea
producției lemnului prelucrat, mobilierul și produsele similare ocupând de departe primul loc și în
exportul județului.Industria textilă este bine reprezentată în județ, materialele textile și articolele de
îmbrăcăminte favorizând aducând un plu semnificativ balanței comerciale.
Industria ușoara și agricultura ocupă aproximativ jumătate din forța de muncă, ponderea turismului
fiind nesemnificativă datorită slabei dezvoltări a infrastructurii, a comunicațiilor și
telecomunicațiilor.
Agricultura
Deși numărul populației ocupate în agricultură este redus, aceasta are un rol important pentru
populație din punct de vedere existențial.Terenurile agricole în proporție de 80% sunt de clase
inferioare, producția fiind orientată în marea majoritate spre aprovizionare sau schimburi locale.
Sectorul vegetal
Suprafața care deține cea mai mare pondere din terenul arabil de 91.724 ha este cultivată cu plantele
furajere perene, cu un procent de 35,6%, și anume 32.639 ha.Raportat la suprafață totală agricolă,
suprafața ocupată de cereale este situată la un procent de 31%, care este în continuă scadere fata de
anii trecuti.Suprafața ocupată cu cartofi a fost de 14.491 ha, ceea ce reprezinta 16% din totalul
suprafeței arabile.Se constată o scădere a suprafețelor cultivate cu sfeclă de zahăr cu 23%, ca
urmare a lipsei cererii pe piața a culturii.Pentru îmbunătățirea structurii culturilor ar trebui extinse
suprafețele cultivate cu plante energetice și industriale, ca rapița, inul pentru fibră , care încep să se
extindă pe arii cât mai mari de suprafețe agricole în UE.Analizând producțiile medii obținute față de
anul precedent, se constată o scădere pronunțată a producției la toate cerealele păioase, cauza
principală fiind seceta excesivă.La producția de cartofi se observă o cresșere de 25% față de anul
trecut, adică 220.292 tone în 2007, față de 175.169 tone în 2006, cultura nefiind afectată de secetă
într-o măsură semnificativă.17
Comerțul, serviciile și turismul
Bogațiile naturale ale acestor zone, în special pădurile de fag și brad, au permis ca valorificarea
produselor lemnoase sa fie o sursă importantă de venituri pentru populație și locuitorii județului au
avut dintotdeauna legături comerciale cu ținuturile vecine.
Orașele și comunele județului, în special pe văile Mureșului și Oltului au constituit o bună piață
pentru grâu, porumb, fructe, zarzavaturi și vinuri aduse din județele învecinate, din Moldova, Țara
Bârsei și Văile Târnavelor.Din produsele specifice târgurilor și piețelor cele mai semnificative sunt
ceramica populară din Corund și Danești, unelte din lemn, ciubere, țesături din cânepă și in, diverse
17
http://www.prefecturahr.ro/ro/economia-24.php
18
produse alimentare.În prezent, în județul Harghita societățile comerciale care desfășoară activități
de comerț continuă să se mențina în număr ridicat și aproape în întregime aceastea sunt societăți
private.
Valoarea totală exporturilor efectuate în anul 2007 a crescut cu 106,6% față de 2006, importurile
sporind - de asemenea - cu 142,5%.Procentul mult mai mare de creștere al importurilor în perioada
de referință comparativ cu cel al creșterii exporturilor, a condus la sporirea deficitului balanței
comerciale față de cel din anul anterior cu 131,87 procente.
Cifrele prezentate reflectă creșterea superioară a exporturilor, în detrimentul importurilor în 2007,
fiind în procent mai ridicat comparativ cu anii anteriori, ceea ce generează un deficit
comercial sporit.Ponderea însemnată în activitatea de export în perioada de referință o dețin
următoarele produse: mobilă, îmbracaminte, textile, ziare și produse imprimate, cazane, turbine,
motoare, încalțăminte, materiale plastice.
Principalele activități de prestări servicii sunt: transporturile cu 29,7%, hoteluri și restaurante 18%,
servicii financiare 10%, telecomunicații 9,3%, tranzacții imobiliare 7,3%, reparații autovehicule
6,1%, etc.
Unitățile de cazare:
Unitățile de primire turistice clasificate în judetul Harghita pâna la 31.12.2007 sunt în număr de
572, structurate după cum urmează: 441 pensiuni agroturistice, 47 pensiuni urbane, 37 pensiuni
turistice, 20 hoteluri, 8 moteluri, 6 cabane, 4 vile, 3 hoteluri pentru tineret, 2 campinguri, 2
hosteluri, 1 han si 1 apartament pentru închiriat.
Din clasificarea acestor structuri turistice dupa categorie, rezultă 60 de unități cu 1 floare, 364 cu 2
flori, 34 cu 3 flori, 1 cu 4 flori, 11 unități cu 1 stea, 67 cu 2 stele, 33 cu 3 stele si 2 unități turistice
de cazare cu 4 stele.De asemenea, până la sfârșitul anului 2006 au fost omologate 16 pârtii de schi
la nivelul judetului Harghita.
Tendinte (priorități):
Județul Harghita se află într-un proces continuu de evaluare și căutare a surselor și resurselor social-
economice competitive atât pe plan regional, național cât și european.
Perioada de tranziție pe care a parcurs-o scoate în evidență faptul că atât la nivelul autorităților
locale cât și al cetățeanului de rând se conturează o nouă mentalitate.Aceasta este reflectată de ideea
potrivit căreia pentru a fi competitiv la nivelul standardelor impuse de UE este necesară o evaluare
profundă a resurselor de care dispune fiecare comunitate/zonă și găsirea modalităților eficiente de
exploatare a acestora, în sensul creșterii gradului de dezvoltare atât a regiunii cât și a standardelor
de viață ale comunităților implicate în acest proces.
19
În județul Harghita acest proces a demarat relativ lent, fapt demonstrat de numărul restrâns al
societăților de exploatare a resurselor solului și subsolului, excepție facând însă exploatarea și
prelucrarea lemnului.Pe aceeași pantă de dezvoltare lentă se situează și activitățile din domeniul
turistic, care cunosc pe de o parte o dinamică redusă în ceea ce privește îmbunătățirea și
modernizarea calității serviciilor din vechile stațiuni balneo-climaterice, în timp ce în paralel se
constată o creștere a dinamicii turismului rural.
Judeţul Harghita are în componenţă 67 de localităţi, din care 4 municipii, 5 oraşe şi 58 de comune.18
Municipiul-reședinţă de judeţ este Miercurea-Ciuc, localitate cu o populaţie de 41.971 locuitori
(date disponibile la 1 iulie 2007).
Celelalte trei municipii sunt: Odorheiu Secuiesc cu o populaţie de 36.320 locuitori, Gheorgheni cu
populaţia de 19.705 locuitori şi Topliţa cu o populaţie de 15.770 locuitori (date disponibile la 1
iulie 2007).
Oraşele sunt: Cristuru Secuiesc cu 10.365 locuitori, Bălan cu 7.899 locuitori, Vlăhiţa cu 7.014
locuitori, Borsec cu 2.795 locuitori şi Băile Tuşnad cu 1.678 locuitori (date disponibile la 1 iulie
2007).
Cele 58 de comune ale judeţului sunt: Atid, Avrămeşti, Bilbor, Brădeşti, Căpâlniţa, Ciceu,
Ciucsângeorgiu, Ciumani, Cârţa, Corbu, Corund, Cozmeni, Dăneşti, Dealu, Ditrău ,Dârjiu, Feliceni,
Frumoasa, Gălăuţaş, Joseni, Lăzarea, Leliceni, Lueta, Lunca de Jos, Lunca de Sus, Lupeni,
Mădăraş, Mărtiniş, Mereşti, Mihăileni, Mugeni, Ocland, Păuleni-Ciuc, Plăieşii de Jos, Porumbeni,
Praid, Racu, Remetea, Satu Mare, Săcel, Sărmaş, Secuieni, Siculeni, Sâncrăieni, Sântimbru,
Sândominic, Sânmartin, Sânsimion, Subcetate, Suseni, Şimoneşti, Tomeşti, Tulgheş, Tuşnad, Ulieş,
Vărşag, Voşlăbeni şi Zetea. În componenţa comunelor din judeţ intră 235 de sate.
Din populaţia totală a judeţului, la 1 iulie 2007 143.517 (44,07%) locuitori trăiau în mediul urban şi
182.094 (55,93%) în mediul rural.La aceeaşi dată, structura populaţiei pe sexe era următoarea:
164.366 (50,48 %) persoane de sex feminin şi 161.245 (49,52 %) persoane de sex masculin.
Structura populaţiei după etnie: români 45.870, maghiari 27.6038, rromi 3.835, germani 140, etnie
nedeclarată 131, ceangăi 68, altă etnie 45, ucraineni 29, ruşi, lipoveni 14, evrei 13, slovaci 6, italieni
6, bulgari 5, armeni 5, turci 4, sârbi 4, polonezi 4, greci 3, tătari 1, cehi 1.
Structura populaţiei după religie: 212.937 romano -catolici, 43.277 ortodocşi, 41.269 reformaţi,
23.220 unitarieni, 1.910 persoane de altă religie, 582 baptişti, 578 persoane fără religie, 525 greco-
catolici, 498 adventişti de ziua a 7-a, 355 penticostali, 214 persoane de religie nedeclarată, 186
creştini după evanghelie, 168 evanghelici luterani sinodo-presbiterieni, 71 evanghelici de
18
http://www.prefecturahr.ro/ro/indicatori-sociali-22.php
20
confesiune augustană, 56 atei, 28 evanghelici, 25 creştini de rit vechi, 13 mozaici şi 10
musulmani.Populaţia totală stabilă a judeţului la 1 iulie 2007, conform datelor Institutului Naţional
de Statistică, era de 325.611 locuitori19
.
În judeţ s-au dezvoltat în decursul vremii unele centre de ceramică cu un specific recunoscut pe plan
naţional şi chiar internaţional, ca cel de la Corund. În gospodăriile ţărăneşti se confecţionau şi
continuă să se lucreze fote, bundiţe, covoare, ţesături, broderii, cu o gamă variată de ornamente
specifice zonelor.O afirmare a literaturii culte în judeţul Harghita se leagă de înfiinţarea tiparului de
către Ioan Căianu, în anul 1669, la Colegiul franciscan din Şumuleu, de apariţia unei pleiade de
intelectuali dornici de a răspândi literatura cultă şi pe aceste meleaguri.Locuri şi oameni harghiteni
au inspirat şi numeroşi scriitori români.Cunoscute sunt povestirile lui Mihail Sadoveanu: "Lacul
Roşu", "Modoros", "Cheile Bicazului" - din volumul "Vechime".Acţiunea din piesa lui Mihail
Sebastian "Jocul de-a vacanţa" se desfăşoară la Lacu Roşu.20
Concluzia acestui capitol este aceea că județul Harghita are neapărată nevoie de o dezvoltare a
turismului, capitol unde nu stă foarte bine, infrastructura de transport, cazare și agrement este
insuficient dezvoltată fiind zone unde aceasta este practic inexistentă.Pe lângă faptul că odată cu
dezvoltarea turismului începe și bunăstarea economică și socială turismul deschide o nouă cale către
cunoaștere, valorificare, curiozitate, oferind totodată și numeroase locuri de muncă noi, locuri de
muncă ce au ca scop de această dată valorificarea pozitivă a resurselor naturale și antropice de care
dispune județul, principalele ocupații ale locuitorilor fiind la ora actuală cele, care, așa cum s-a
văzut anterior aduc prejudicii serioase mediului înconjurător, industria prelucrării lemnului care a
dus la defrișări masive pe raza județului, industria extractivă care a ridicat gradul de poluare a
apelor, aerului și solului, industria textilă care a dus la mari consumuri de energie electrică,
ocupații care au ca rezultat și mari cantități de deșeuri, contribuind decisiv la poluare estetică a
județului.
19
http://www.prefecturahr.ro/ro/indicatori-sociali-22.php 20
http://www.prefecturahr.ro/ro/cultura-21.php
21
Cap.3 Turismul harghitean- principalele zone turistice ale județului
Complexitatea și varietatea reliefului, întregite de bogățiile apelor minerale, de prezența unor
monumente de artă și cultură de o deosebită valoare arhitectonică, precum și dezvoltarea unor
stațiuni balneare și climaterice legate printr-o rețea de căi ferate și rutiere, favorizează ca pe
teritoriul județului Harghita să existe numeroase centre de interes turistic.Dintre acestea
menționăm:cea mai cunoscută stațiune de tratament a județului, Băile Tușnad, singurul lac de
origine vulcanică din România, Lacul Sfânta Ana, principalul centru destinat turismului cultural,
Miercurea Ciuc, municipiul Odorheiu Secuiesc care vine în completarea turismului cultural din
județ, Hășmașul Mare cu Piatra Singuratică și izvoarele a două râuri cu importanță majoră pentru
rețeaua hidrografică națională, Olt și Mureș, Gheorgheni-Lacu Roșu, cea mai vizitată zonă a
județului , Cheile Bicazului, cele mai adânci și frumoase chei din țară, obiectiv turistic împărțit cu
jedețul Neamț, depresiunea Borsec, Toplița-Călimani, mina de sare de la Praid etc.
Prezentarea potențialului turistic natural și antropic al județului este stucturată pe 9 zone geografice
cu principalele puncte de atracție și este completată de potențialul balenoclimateric și zonele cu
mofete, ape minerale și cu proprietăți terapeutice ale județului.
Fig.2 Principalele forme de relief din județul Harghita
Munți
Râuri
Peșteri Chei
Izvoare minerale
22
Fig.3 Unitățile de relief ale județului Harghita21
21
http://pe-harta.ro/harghita/
23
1.Zona centrală a Munților Harghita:
Vârfurile masivului Harghita din zona centrală se înalță la peste 1700 m altitudine și înconjoară
locul de izvorâre ale pârâului Vîrghiș ce deschide o neasemuit de frumoasă cale către șesurile
depresiunii Transilvaniei la sud-est.Ca importanță turistică cel mai important obiectiv este vârful
Harghita-Mădăraș, cu o înălțime de 1800 m, loc perfect pentru alpinism și pentru practicarea
sportului de iarnă.Alte două trasee montane care sunt accesibile și destul de vizitate în această zonă
sunt Harghita-Racoș(1758 m) și Harghita-Ciceu( 1761 m).
Un alt obiectiv turistic care se găsește în această zonă este stațiunea climaterică Harghita-Băi, parte
componentă a municipiului Miercurea Ciuc, stațiune de interes local, cu mofete, indicate în boli
locomotorii și cu pârtii de schi amenajate.Microstațiunea dispune de o cabană cu 50 locuri, iar vara
și de un camping cu 20 locuri și asistență medicală.
Fig.4 Pârtie de schi din Masivul Harghita22
2.Zona Munților Gurghiului:
Se află în partea nordică a masivului Harghita, completând lanțul munților vulcanici din Carpații
Răsăriteni.Se întind de la pasul Sicaș până în Valea Mureșului și sunt constituiți din conuri
vulcanice de o înălțime între 1600-1800 m.Masivul este acoperit cu păduri de conifere și foioase ,
bogate în fructe de pădure și vânat.Masivul este mai greu accesibil pentru turiști dar merită atenția
lor.Cel mai înalt și totodată cel mai cunoscut vârf al acestor munți este vârful Seaca, dominat de
craterul tăiat în două de către apele Pârîului Secului.De pe aceste culmi se pot admira Munții
Călimani și Depresiunea Giurgeului.La poalele lor se află cel mai important pas din acești munți,
Pasul Bucin (1287 m), care face legătura între Praid și depresiunea Gheorgheni.Este renumit pentru
22
http://www.vremeainromania.com/wp-content/uploads/2012/10/Harta-judet-Harghita-partii-schi
24
pârtiile sale de schi, dispune de o cabană confortabilă de la care pornesc spre culmi toate drumurile
și potecile marcate.
3.Zona montană Hășmașul Mare:
Este una dintre cele mai cunoscute și apreciate zone ale Carpaților Răsăriteni.Masivul care domină
zona este Hășmașul Mare situat în partea superioară a Văii Oltului.Aici s-a format imensa
spintecătură a Cheilor Bicazului, cu importante obiective turistice ca Lacul Roșu, Peștera Șugău și
Avenul Licaș.Din acest masiv izvorăsc două dintre cele mai importante râuri ale țării, Oltul și
Mureșul.Culmile masivului sunt acoperite de păduri dese de conifere și foioase, care alternează cu
stânci pleșuve ce oferă alpiniștilor trasee ce le permite să își etaleze adevăratele calități de
cățărători.Frumusețea deosebită a peisajului face ca aceste locuri să fie căutate, atât de turiștii din
țară cât și de cei de peste hotare.Pe stâncile masivului poate fi întâlnită și renumita Leontopodium
alpinum, Floarea de colț.De pe vârful Hășmașul Mare ( 1793 m) pot fi admirate nu numai
depresiunile Ciucului și Gheorghieniului ci și întreaga zonă mijlocie a Carpaților Răsăriteni.În
partea sudică a masivului se înalță vârful Piatra Singuratică( 1608 m), o formațiune calcaroasă
compusă din mai multe stânci, este simbolul munților Hășmașul Mare, aici se află cabana cu
același nume, modernizată de curând precum și un izvor carstic.În apropiere de Hășmașu Mare, la
izvoarele Oltului, s-a dezvoltat un puternic centru minier, orașul Bălan.În partea nordică a orașului ,
care reprezintă și punctul de plecare în drumeție spre culmile înalte ale Hășmașului , apa Oltului
alimentează un minunat lac de acumulare, loc de odihnă și agrement pentru turiști.De aici se pot
face excursii la peștera Șugău, situată pe flancul stâng al muntelui Sipoș, peștera are trei galerii
suprapuse, care dau în grote mari sub formă de săli( Sala Mare, Sala Buzduganelor etc.).
25
Fig 5.Sectorul estic al muntelui Hășmașul Mare;
Fig.6 Interiorul peșterii Șugău23
23
http://andigarts.sunphoto.ro/Places_i_ve_visited
26
Fig 7.Lacul de acumulare „Mesteacănul”
Fig.8 Orașul Bălan, Harghita24
24
http://www.orasulbalan.ro/
27
Fig 9 Piatra Singuratică25
;
Fig.10 Floare de colț, vedere de pe masivul Hășmașul Mare26
25
http://stefansabin.wordpress.com/2012/02/22/incursiune-in-muntii-ceahlau-si-hasmas/ 26
http://www.orasulbalan.ro/tourism.php?lang=ro
28
4.Băile Tușnad și Lacul Sfânta Ana:
Băile Tușnad, una dintre cele mai frumoase stațiuni balneoclimaterice din Carpații Orientali, ocupă
un mic bazinet,- situat la 650 m altitudine- din defileul Oltului între Tușnad și Malnaș.Munții
Harghita și Masivul Ciomatu înconjoară stațiunea, oferind minunate locuri de recreere și agrement
prin poinele înverzite și luminate de soare, sau prin pădurile de brad și fag cu aer ozonat și
reconfortant.Apele minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, sodice, feruginoase de aici sunt
cunoscute din vechi timpuri.Astăzi acestea se exploatează prin 6 izvoare grupate toate pe stânga
Oltului, ele sunt folosite atât în cură internă pentru a trata diferitele afecțiuni ale căilor urinare, ale
tubului digestiv, cât și în cură externă, pentru a trata afecțiunile sistemului nervos, ale aparatului
cardiovascular, ale bolilor reumatice.De asemenea, în locul unde apar mofetele , sunt amenajate
instalații pentru băi uscate de dioxid de Carbon, toate acestea acompaniate de un cadru natural
deosebit, care au ajutat ca Băile Tușnad sa devină o destinație , ca factor de cură, pentru turiștii din
țară , cât și pentru cei străni, cu precădere turiști din Ungaria, Polonia etc.Stațiunea dispune și de
nenumărate posibiltăți de agrement pentru cei care decid sa își petreacă zilele de odihnă în acest
ținut al țării.În partea centrală a orașului se află Lacul Ciucaș, extrem de folosit în perioada estivală
pentru canotaj iar în perioada rece de către amatorii de patinaj, lacul fiind pe timp de iarnă
transformat în patinoar natural.
La 1,5 km nord-est de Băile Tușnad se află, pe locul cunoscut sub numele de Piscul Cetății,
vestigiile unei cetăți dacice construite pe valea Oltului superior.Cetatea avea o formă elipsoidală și
era înconjurată cu un zid de aproape 1000 m lungime.Din apropierea izvoarelor calde, pe o potecă
se ajunge la craterul Ana, care găzduiește lacul cu același nume, Lacul Sfânta Ana, fiind singurul
lac de tip vulcanic de la noi din țară. Lacul este cunoscut pentru salinitatea sa foarte redusă, apa este
curată și bună de băut. Situat la o altitudine de 950 m lacul are un perimetru de 1737 m, având a
adâncime medie de 4,2 m și o suprafață de 19,5 ha, lacul reprezintă un exemplu pozitiv al
valorificării turistice, deși este o zonă foarte mediatizată și vizitată autoritățile locale au reușit să
creeze un sistem de vizitare care ajută atât turiștii cât și cadrul natural, s-au creat perimetre de
protejare a apei lacului, locuri de campare, este interzisă apropierea de lac cu automobilele, acestea
rămânând în zonele de parcare special amenajate etc.
29
Fig 11 Punct de belvedere spre lacul Sfânta Ana27
5.Zona turistică Miercurea Ciuc
Orașul Miercurea Ciuc, reședința județului Harghita, fiind așezat aproape la mijlocul depresiunii
Ciucului , este legat prin câteva artere rutiere de o serie de centre urbane de importanță turistică.Este
unul dintre centrele urbane ce deține partea turismului cultural din zonă, muzee, cetăți, biserici etc.
Principalele obiective turistice reprezentative pentru turismul cultural din Miercurea Ciuc vor fi
prezentate succint în cele ce urmează:
Muzeul Secuiesc al Ciucului-Cetatea Mikó, aceasta este cea mai veche construcție a orașului.
Clădirea a fost ridicată de Ferenc Hidvégi Mikó, vicecăpitanul scaunului Ciucului, începând cu
anul 1611.În 1970 , după ample lucrări de restaurare cetatea aparține Muzeului Secuiesc al
Ciucului, fondat în 1930, cel mai mare muzeu din județ.Alături de funcția sa științifică, Muzeul
Secuiesc al Ciucului este și un obiectiv turistic important al regiunii.Expozițiile permanente sunt
vizitate de 15.000 intersați, iar cele periodice atrag 40-60 000 vizitatori anual.Curtea interiară a
cetății a devenit locația de prim rang a vieții culturale din Miercurea Ciuc.În fața cetății se găsesc
două statui, una dintre ele ale revoluționarului Nicolae Bălcescu și cea de-a doua a poetului maghiar
Petofi Sandor.
27
http://www.viajoa.ro/
30
Biserica milenară:
În vecinătatea bisericii Sfânta Cruce – în stil baroc , în 2003 a fost construită Biserica Millenium pe
baza proiectului elaborat de către arhitectul Makovecz Imre.Noua biserică a fost sființită în cinstea
Maicii Domnului și a Stinților Unguri.Deasupra porților de intrare, într-o unitate organică cu
turnul, cele cinci cruci pe fiecare parte a bisericii, simbolizează cele zece secole ale poporului ungar
creștin. În centrul structurii acoperișul bisericii, în forma unui acoperiș de cort, se află o cupolă de
sticlă de 5x5 metri, prin care soarele luminează interiorul.Altarul este așezat pe axa clădirii ,
simbolizându-l pe Hristos.
Biserica Sfânta Cruce
Biserica în stil baroc a fost construită între 1751-1758 în cinstea Preamăririi Sfintei Cruci.Este una
dintre puținele construcții rămase din secolul al XVIII-lea.
Biserica Sfântul Augustin:
În urma muncii și abnegației de mai mult de un deceniu și jumătate biserica Sf.Augustin- biserică
parohială având dela proporțiile unei catedrale – străjuieste municipiul de pe înălțimea pe care a fost
construită.Biserica Sf.Augustin a fost sființită la 29 august 2009 cu ocazia centenarului eparhiei.
Biserica din Șumuleu Ciuc:
Unicitatea ansamblului arhitectural constă în Statuia Maicii Domnului, Maria Făcătoare de minuni
sau Madona cu lacrimi în ochi-Femeia îmbrăcată în Soare este o perlă a artei eclesiastice din secolul
al XVI-lea.Călugării franciscani s-au stabilit în Șumuleu în prima jumătate a anilor 1400, iar între
anii 1442-1448 au contruit o biserică în stil gotic, care în următoarele patru secole , a fost restaurată
și completată de mai multe ori.
Biserica actuală a fost construită în stil baroc, construcția a început în anul 1804 , pe baza
proiectelor arhitectului Schmidt Constantin și terminată , împreună cu mobilierul interior în 1876.
Orga construită în 1931 , pe baza proiectului lui Geyer Joszef, are 41 de variante solo și 2824 de
tuburi.
Obiectul cel mai valoros al bisericii îl reprezintă statuia de pietate a Sfintei Fecioare , cioplită
dintr-un trunchi de tei, în stil renascentist, la începutul secolului al XVI-lea (1510-1515). Dintre
statuile de pietate din lume , aceasta este cea mai mare , având o înălțime de 2,27 m , fiind o operă
anonimă.Această statuie înfățișează Femeia îmbrăcată în Soare, sub picioarele căreia se află Luna,
iar pe capul ei o coroană din 12 stele.Statuia constituie punctul de atracție al pelerinajelor dedicate
31
Fecioarei. Șumuleu este și un important loc de pelerinaj , anual fiind peste 100 000 de pelerini din
toată lumea cu ocazia Rusaliilor.
Primăria Muncipiului Miercurea Ciuc, fostul sediu al Comitatului Ciuc:
După 1876, la instaurarea sistemului de comitate, Miercurea Ciuc a devenit centrul administrativ
al Comitatului Ciuc și s-au început lucrările de construire a unui nou sediu de al
județului.Construcția clădirii a fost terminată în 1886.Între 1913-1914 edificiul este lărgit în partea
de est cu un frontispiciu alcătuit din cinci axe, în partea dinspre strada Petofi se alipesc nouă axe, în
partea sudică, simetric, alte cinci axe, iar pe frontispiciu se adaugă perpendicular o aripă cu
șaisprezece axe.
Începând cu anii 1980, în partea centrală și sudică a clădirii funcționează Primăria Municipiului
Miercurea Ciuc.
Patinoarul artificial Vákár Lajos
Miercurea Ciuc este orașul sporturilor de iarnă, mai ales al hocheiului pe gheață, ale cărui origini
izvorăsc încă din perioada interbelică.Orașul face parte din acele puține așezări ale țării , în care
funcționează patinoar artificial acoperit, făcând astfel posibilă practicarea patinajului artistic și al
hocheiului pe tot parcursul anului.
Strada Petofi Sandor :
Prin clădirile ei , această stradă a păstrat imaginea burgheză a orașului de altădată.
Galeria Nagy Imre din Jigodin :
Se situează în partea de sud a orașului, în Jigodin Ciuc.Denumirea ei se leagă de activitatea
vestitului pictor secui Nagy Imre(1893-1976), al cărui nume este purtat și de strada principală din
Jigodin.Galeria sa a fost construită în 1973, în cinstea aniversării a 80- de ani de la nașterea
artistului.După moartea sa clădirea găzduiește colecția creațiilor sale, moștenire, ce cuprinde
aproape 6000 de obiecte.
Stațiunea Balneară Jigodin :
Jigodin Ciuc este astăzi partea integrantă sudică a municipiului Miercurea Ciuc.Apa izvoarelor
minerale reci și călduțe ce ies din adâncuri sunt utilizate pentru băi.Pentru utilizarea apelor
minerale cu efect terapeutic s-a înființat un bazin în aer liber , apoi băi cu cadă și o piscină
acoperită.
32
Apa din Jigodin se recomandă la tratarea afecțiunilor sistemului digestiv, vascular, reumatice,
renale și nervoase.Din 2005 stațiunea balneară și serviciile aferente- mofete, saună, masaj- așteaptă
oaspeții, dar pe lângă acestea, centrul de tratament asigură posibiltăți de relaxare perfectă pentru
familii, tineri și copii
Baia Călugărilor:
Mlaștina Arin, numită Baia călugărilor se află situată între biserica franciscană Șumuleu Ciuc și
Muntele Șumuleu, realizat prin utilizarea unui izvor de apă minerală, cu debit abundent.Călugării
au folosit bazinul cu apă minerală pentru baia picioarelor, deoarece apa acestuia avea efecte
benefice pentru problemele reumatice.După 1863 pe lângă cea a călugărilor și elevii gimnaziului
romano-catolic au construit o baie populară proprie.
Baia călugărilor a fost reconstruită în anul 2006 prin mișcarea de clacă, astfel și-a recăpătat
destinația primară de odionoară, contribuind la odihna localnicilor și a turiștilor.Baia este folosită ca
și loc de meditație sau rugăciune, lângă bazinul hexagonal a fost construită și o grădină de
rugăciuni.
Stațiunea Harghita Băi :
Harghita Băi se află la o altitudine de 1250-1400 metri, pe creasta estică a masivului Harghita-
Ciceu.Localitatea este situată la 21 km de Miercurea Ciuc și 42 km de Odorheiu Secuiesc.
Harghita Băi este o localitatea turistico-balneară de inters local, aparținând municiului Miercurea
Ciuc fiind denumită Paradisul de schi.Deoarece stațiunea se află pe marginea vestică a Bazinului
Ciucului, vestit pentru frigul extrem cauzat de fenomenul meteorologic numit efectul de bazin,
iarna este lungă și aduce cantități importante de zăpadă.
Localitatea joacă un rol important în viața turistică a regiunii, oferind numeroase posibilități de
odihnă, recreere și sport.Iubitorii sportului de iarnă își pot trăi pasiunea pe pârtii cu grade diferite
de dificultate, legate între ele, cu o lungime totală de 7 km.Există posibilitatea închirierii de schiuri.
Pe pârtia de biatlon inaugurată de curând se efectuează deja întrecerii naționale.Există și o pârtie de
snowtubbing și un patinoar în aer liber.
Vara, turiștii doritori de însănătoșire poot beneficia de efectele mofetelor, iar iubitorii de drumeții
pot descoperi minunății peisagistice beneficiind de două trasee turistice marcate.De asemenea s-a
amenajat o pistă de ciclism montan de 7 km lungime.Tot la Harghita Băi s-a construit și un parc de
aventură , unde pe un teren amenajat de 1,5 ha vizitatorii de diferite vârste își pot încerca
aptiutidinile și îmbunătății condiția fizică, toate acestea în timp ce te relaxezi.
33
În fiecare an, în luna august se organizează Ziua Apei Minerale, unde au loc evenimente sportive,
expoziții etnografice și competiții gastronomice.
Pelerinajul de Rusalii
Șumuleu Ciuc este cel mai important loc de pelerinaj catolic din Depresiunea Carpaților.Cinstirea
Maicii Domnului a început odată cu stabilirea franciscanilor, în anii 1440.Originea pelerinajului de
Rusalii datează din 1567.Începând cu anii 1990, pelerinajul a luat proporții, sute de mii de creștini
vin din întreaga lume.
Nu departe de oraș, la Delnița, se păstrează o biserică fortificată cu un gard de piatră și 12
contraforturi, un remarcabil monument arhitectonic, în stil gotic, cu un splendid tavan din casete
de lemn pictate, fiind singura biserică din zonă cu pictură exterioare.În câteva localități situate în
apropierea reședinței județului ne întâmpină mai multe monumente istorice și arhitectonice de mare
interes turistic.La Siculeni, monumentul Siculicidium, ridicat în memoria celor căzuți la 7 ianuarie
1764, este un omagiu adus populației de atunci care a fost măcelărită de către forțele imperiale
austriece, pentru faptul că a refuzat să se înroleze.
Importanța turistică a orașului Miercurea Ciuc este dată și de bogăția apelor minerale, care au
favorizat apariția unor frumoase stațiuni balneoclimaterice de interes local.Din acest punct de
vedere sunt foarte apreciate Băile Miercurea-Ciuc, cu ape carbogazoase, feruginoase, mezotermale,
Băile Harghita, cu izvoare feruginoase, bicarbonatate și două mofete recomandate la bolile de
inimă și ale aparatului circulator.Băile Sîntimbru, așezate pe flancul sud-estic al munților Harghita,
la 1250 m altitudine, sunt cunoscute prin apele carbogazoase și feruginoase, folosite la băi calde,
precum și prin puternicele emanații de CO2 liber.La 6 km de oraș , înspre Brașov, la Sâncrăieni, se
află o rezervație de mesteacăn pitic.Nu departe de acest loc , la carierele de piatră au fost descoprite
, în anul 1954 , un important tezaur geto-daci format din 12 piese de argint aurit.
Orașul Miercurea Ciuc dispune de un număr de 500 de locuri de cazare, structurate în diferite
unități de cazare, hoteluri, pensiuni, hanuri etc, de numeroase unități de alimentție publică și de un
patinoar artificial, gazda hocheiului și al patinajului în toate anotimpurile.
6.Zona turistică Gheorgheni-Lacul Roșu:
Orașul Gheorgheni este unul dintre centrele industriale ale județului, așezat în Depresiunea Giurgeu,
păstrează câteva obiective turistice interesante, precum și alte obiective turistice și arhitectonice
căutate, dintre acestea aminitim:Cetatea Both, biserică construită, în 1734 în stil baroc, grădina
dendrologică, cu peste 2500 de specii de plante și 185 de specii de arbori. În vecinătatea orașului ,la
34
Lăzarea se află un castel medieval, castel unde au poposit domnitorii Petru Rareș și Mihnea Vodă,
aici și-a petrecut copilăria și principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen. Un alt obiectiv foarte
important pentru oraș și care merită atenția tuturor turiștilor ce poposesc în zonă este muzeul
orășenesc, unic de altfel în țară deoarece are o secție destinată etnografiei pădurii.
Din centrul orașului , la 26 km de oraș ajungem în stațiunea de interes național, Lacu Roșu, o
splendidă stațiune climaterică, dezvoltată într-un larg bazin din cursul superior al Bicazului, la
altitudinea de 980 m. Aici vizitatorii, pe lângă faptul că pot beneficia de condițiile unui climat
montan ozonat , au posibilitatea să facă diferite trasee turistice spre numeroase puncte deosebit de
atrăgătoare.De pe vârful Suhandrului Mic se poate admira întreaga stațiune, atracția ei fiind ,
bineînțeles lacul montan, cu același nume, format în anul 1837 prin alunecarea masivă de teren,
ceea ce îl face să fie la origine un lac de baraj natural. Stațiunea poate fi gazda a peste 500 de turiști,
în pensiuni, hoteluri, hanuri, dispune de numeroase locuri de alimentație publică, restaurante cu
specific românesc și internațional, frecvent fiind întâlnite unitățile cu specific unguresc.Este de
altfel și cea mai vizitată zonă din județ, lacul fiind aflat chiar în drum spre obiectivul turistic Cheile
Bicazului, în zonă practicându-se un turism agresiv, autoritățile încă, caută soluții pentru a putea
fluidiza traficul în zonă și de a manageria eficient cantitățile de deșeuri rămase în urma turiștilor.
Fig12 Lacul Roșu (http://www.turistderomania.ro/lacuri-si-baraje/lacul-rosu/)
35
Fig. 13. Cheile Bicazului(http://www.turistderomania.ro/drumuri-chei-si-defilee/cheile-bicazului/)
Cheile Bicazului, reprezintă una dintre principale atracții turistice ale țării, cu stânci abrupte, înalte
de 1200-1300 de metri, cu peșteri, pâraie montane, mici cascade, toate flancate de Suhardul Mic și
Suhardul Mare.Aici a fost înființat Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmașu Mare, pe o întindere
de 14000 ha.
7. Depresiunea Borsec și stațiunea balneoclimaterică cu același nume șunt situate în bazinul
superior al Bistriceoarei , la contactul dintre munții Călimani, Giurgeu și Bistriței.Pe parcursul
anilor aici s-a dezvoltat una dintre cele mai renumite stațiuni balneoclimaterice de la noi din țară ,
din păcate însă stațiunea suferă în ultimii ani, a fost neglijată și la ora actuală, din nefericire este pe
punctul de a dispărea dacă nu vor interveni instituțiile aferente.
Apele minerale de aici au devenit cunoscute încă din sec.al XIV-lea când în zonă s-au construit
primele instalații pentru băi, astăzi în Borsec se cunosc 23 de izvoare minerale cu ape
carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, din care unele sunt folosite pentru afecțiuni de
cură externă, sub forma băilor carbogazoase calde, iar altele în cele de cură internă, afecțiuni ale
tubului digestiv, enterocolite, gastrite colice, boli ale rinichilor etc.
36
Cei care aleg această bază de tratament aleg totodată și minunățiile montane aflate în împrejurimile
stațiunii precum și celelalte obiective turistice foarte intersante din punct de vedere geografic.La
900 m altitudine și la circa 30 de minute de centrul orașului se află carierea de travertin , împreună
cu Grota Urșilor și Peștera de Gheață.Apoi, la Bilbor și Tulgheș , localități de asemenea cu izvoare
carbogazoase, pot fi vizitate bisericile de lemn.Un alt orășel din această zonă merită vizitat și
anume, Toplița.
9.Zona turistică din cursul superior al Târnavei Mari și Târnavei Mici :
Pe cursul superior al acestor două nazine hidrografice se află importante locuri de atracție turistică
și câteva stațiuni balneare și climaterice de interes local.Dintre aceste sunt cunoscute Odorheiu
Secuiesc, Praid, Corund și Vlăhița.
Săpăturile arheologice atestă că orașul și ținutul sunt locuite din timpuri străvechi, fiind astăzi
orașul cu cea mai mare pondere de maghiari, 96 % din totalul de 33.000 de locuitori.
Fig 14 Cascada termală Toplița28
28
http://www.fotofocus.ro/fotografie-cascada-termala-toplita-21986.html?redirect
37
8.Zona turistică Toplița-Călimani:
La poalele munților Călimani, acolo unde Mureșul părăsește depresiunea Topliței s-a dezvoltat
orașul Toplița.În acest decor montan, pe malul stâng al Mureșului, într-o pădure deasă de fagi și
molizi, cu bogate izvoare hipotermale și ușor radioactive s-a născut stațiunea balneoclimaterică
Bradul.
Din Toplița se pot efectua excursii în Munții Călimani, ei fiind cei mai înalți din lanțul vulcanic al
Carpaților Răsăriteni.Craterul central este străjuit de vîrfuri cu înalțime de peste 2000 m, Vărful
Izvorul( 2035 m), Negoiu(2046 m), Pietrosu(2102 m).Un alt punct de atracție al zonei este și lacul
Iezer. Corund: este o localitate cu vechi tradiții în meșteșugul olăritului , vasele din ceramică fiind
cunoscute atât la nivel național cât și peste hotare. Localnicii zonei prelucrează și iasca( poșete,
ornamente, șepci), ocupația fiind unică în țară și extrem de rară în lume.La câțiva kilometri de
Corund se găsește ultima localitate a județului, Praid.
Praid: este renumit pentru mina de sare de aici și efectele sale curative, fiind una dintre cele mai
vizitate și moderne mine de sare din țară, vizitatorii coboară până la o adâncime de 80 metri unde se
pot bucura atât de proprietățile terapeutice ale salinei, mina fiind și amenajată în interior cu leagăne,
capelă, sala de biliard, cafenea, în complexul Praid fiind amenajat și un ștrand cu apă sărată.
Fig.15 Interiorul Salinei Praid29
Fig.16 Muntele de sare de la Praid30
29
http://www.salinapraid.ro/ 30
Idem 30
38
10.Turismul balnear în județul Harghita:
Turismul balnear din județul Harghita oferă posibiltatea tratării a numeroase boli ca urmare a
factorilor balneari existenți în județ(mofete, băi, nămoluri, turbă terapeutică) și apelor minerale
curative.
Majoritatea localităților din județ beneficiază de un cadru natural excelent și resurse balneare ce
permit dezvoltarea turismului balnear, a acelui turism cu efect de cură.
În județ există mai multe zone cu surse de ape minerale: Borsec, Băile Tușnad, partea de sud-vest a
depresiunii Gheorgheni,Jogodin Băi, Homorod, Harghita Băi, Sâncrăieni, Odorhei etc.
Autoritățile locale au încercat să atragă turiștii prin diversificarea ofertei balneoclimaterice, au
realizat numeroase proiecte pentru finanțări europene, pentru a putea integra județul pe harta
turistică a țării, unul dintre cel mai cunoscute programe de acest fel fiind şi „Drumul apelor
minerale”, un proiect ce a avut ca finanțare suma de 4.974.252,21 milioane de euro, bani proveniți
de la bugetul de stat, Comisia Europeană, Consiliul Județean Harghita și beneficiarii locali31
,
fonduri cu care au fost reamenajate izvoarele de apă minerală şi băile cele mai importante din județ:
Borsec, Remetea, Băile Tușnad,Vlăhița-Băile Homorod, Miercurea Ciuc- Băile Jigodin, Odorheiu
Secuiesc- Băile Szejke.
În continuare va fi prezentat, sub formă de hartă potențialul balneoclimateric al județului Harghita,
principalele stațiuni turistice, locurile unde se practică turism de wellness și cel de sănătate etc.
31
http://www.cjharghita.ro/_user/browser/File/Programok/Projektek/prezentare_Drumul_Apelor_Minerale.pdf
39
Fig. Harta turismului de sănătate în județul Harghita, 200932
32
http://www.judetulharghita.ro/judetul-harghita/turism.html
40
Cap.4 Analiza SWOT a județului Harghita
Analiza SWOT (Strenghts-puncte tari, Weaknesses-puncte slabe, Opportunities- oportunități,
Threats-amenințări) este una dintre cele mai utilizate forme de analiză asupra unei situații în care se
află un obiectiv (firmă, hotel, pensiune, zonă turistică) la un moment dat.
Prin SWOT se analizează și se evaluează impactul punctelor tari, punctelor slabe interne, a
oportunităților și a amenințărilor ce provin din mediul extern.Partea principală a acestei analize o
reprezintă listarea și evaluarea acestor puncte:
1.Punctele tari: sunt acei factori care fac ca o organizație să fie mai competitivă decât concurenții
săi de pe piață.Punctele tari pot lua forma unor produse sau servicii pentru care compania are un avantaj
competitiv, sau deținerea strategică a unor resurse în plus față de concurență. În esență, punctele
forte sunt resurse, capacități și competențe de bază pe care organizația le are în posesie și pe care le
poate utiliza în mod eficient pentru a-și atinge obiectivele de performanță.
2.Puncte slabe: un punct slab reărezintă o limitare, care o va împiedica în realizarea obiectivelor sale, resurse
insuficiente, capacități inferioare în comparație cu concurența.
3.Oportunități: oportunitățile includ orice perspectivă favorabilă pe piață, o tendință, o schimbare care susține
cererea pentru un anume produs sau serviciu și care permite zonei să-și consolideze poziția concurențială.
4.Amenințări: o amenințare este reprezentată de orice situație nefavorabilă, care este dăunătoare sau pune în
pericol capacitatea zonei/firmei de a concura pe piață.33
În urma analizării situației trecute și actuale a județului Harghita în ceea ce privește potențialul
turistic, economic, social, s-a realizat o analiză SWOT completă care cuprinde principalele puncte
tari, slabe precum și riscurile și oportunitățile care vin în ajutorul realizării eficiente a acestei
strategii de dezvoltare durabilă. Principalele domenii analizate au fost cele ce țin de turism și buna
desfășurare a acestuia și anume:
Resurse turistice;
Infrastructura de bază, infrastructura turistică;
Promovare, cercetare, dezvoltare;
Resurse umane;
Mediul de piață etc.
33
http://www.scribd.com/doc/132792647/Analiza-SWOT
41
Puncte tari Puncte slabe
Resurse turistice:
-Este un județ care se poate mândri cu
numeroase obiective turistice naturale și
antropice, Cheile Bicazului, cele mai mari și
spectaculoase chei din țară, unul dintre cele
mai vizitate lacuri, Lacul Roșu, singurul lac
vulcanic din țară, Lacul Sfânta Ana, Cheile
Vârghișului, complexul lacustru de la
Sânpaul, muntele de sare de la Praid, centrul
de ceramică Corund, biserica fortificată de la
Darjiu, patrimoniu UNESCO, complexul de
monumente religioase și pelerinajul religios
de Rusalii de la Șumuleu Ciuc, Poiana
Narciselor de la Vlăhița etc.
-Are un număr impresionat de izvoare
carbogazoase și minerale, folosite ca factor
de cură;
- Minereuri, salină;
- Plante medicinale, fructe și ciuperci;
- Din punct de vedere al cromaticii este un
județ verde, fiind acoperit de întinse păduri de
conifere și foioase, peisajul natural și
calitatea aerului fiind relativ bună;
- Relieful este predominant muntos, vegetația
abundentă, un plus al acestui județ fiind și
clima temperată pe perioada verii, lipsind
serile toride;
- Un număr important de specii de animale
cu inters cinegetic, ihtiofauna este specifică
pâraielor de munte(păstrăv);
- Un punct forte este reprezentat și de
cantitatea de zăpadă din timpul anului, strat
ce favorizează prezența unui strat de zăpadă
Resursele turistice:
-Unul dintre principalele puncte slabe ale
județului Harghita este reprezentat de
condițiile climatice, trebuie amintit faptul că
două dintre cele mai reci puncte din țară sunt
situate aici, Miercurea Ciuc și Joseni.
-Un alt factor ce poate influența negativ
negativ circulația turistică sunt riscurile
climatice:ploile dese și nebulozitatea ridicată,
zăpezi pe durata mare a anului.
-Oscilațiile de temperatură, inversiunea
termică ce poate duce în iarnă la deteriorarea
stratului de zăpadă în stațiunile cu specific
sportiv, de exemplu cele schiabile.
-Un punct slab este reprezentat de calitatea
estetică a peisajului și a biodiversității
datorate exploatării excesive a
pădurilor,vânătorii, a părăsirii terenurilor
agricole etc.
-Construcțiile ridicate în locuri nepotrivite,
neîntreținerea corectă a clădirilor cu istorie
existente, toate acestea atrag după sine
poluarea estetică;
-Un factor slab este și negestionarea corectă a
deșeurilor menajere, stații de filtrare a apei
necorespunzătoare, poluarea solului și a
apelor , ceea ce are consecințe negative atât
pentru calitatea apei potabile cât și pentru
dezvoltarea eficientă a speciilor de plante și
animale, aceste probleme facând ca râul Olt
să fie azoic în perimetrul acestui județ;
- Eroziunea solului;
-Slaba sensibilitate față de problemele
42
favorabil sporturilor de iarnă.
- Suprafețe împădurite întinse;
- Județul cuprinde la ora actuală un număr
de 35 de arii protejate, botanic, geologic,
acestea cuprinzând plante endemice și relicte,
floră și faună deosebită, inclusiv o specie de
păianjen, unicat în România, la rezervația
botanică protejată Lacul Dracului;
- Patrimoniu cultural dezvoltat, atât din punct
de vedere al potențialului antropic, clădiri,
insituții cât și din punct de vedere al
tradițiilor, al etnografiei, multe zone încă își
păstrează autenticitatea etnografică
moștenită;
- Floră și faună bogată, specifică atât zonei
montane înalte( capră neagră) cât și zonelor
cu altitudine medie;
- Un punct forte este reprezentat și de
numărul mare a populației secuiești, populație
care se pare că este foarte atractivă pentru
piața turistică din Ungaria;
- Turismul etnic este bine definit în județ;
- Un plus este legătura strânsă dintre
comunitățile maghiare din zonă cu turiștii din
Ungaria și statele vecine, Slovacia, Serbia,
Croația, Austria etc.
- Anumite zone forestiere s-au păstrat intact,
fără mari influențe antropice;
- Pentru piața internă se concep pachete
turistice cu elemente culturale românești;
mediului înconjurător;
-Apariția anumitor pagube create de
animalele sălbatice, de exemplu ursuleți.
-Anumite momunente, clădiri cu valoare
istorică, obiecte de artă, nu sunt valorificate
la adevărata lor valoare, existând probleme și
în modul de reabilitare a acestora.
Infrastructura de bază
-Una dintre problemele majore, întâlnite de
altfel în toată țara este poluarea aerului cu
gaze de eșapament și praf, protecția
ineficientă a spațiilor verzi, salubrizare
neadecvată, curățarea tardivă a străzilor etc.;
-Este unul dintre județele țării în care rețeaua
electrică are probleme , se întrerupe destul de
des alimentarea cu energie electrică,
problemă foarte grava, cu percădere în cazul
stațiunilor balenoclimaterice.
-Rețeaua apă-canalizare, de asemenea slab
dezvoltată .
-Rețeaua rutieră nu este într-o stare ce
permite traversarea de la un punct turistic la
altul în condiții optime.
-Drumurile forestiere nu sunt toate în stare de
funcționare .
-Un deficit major este reprezentat și de lipsa
locurilor de parcare, mai ales în stațiuni și în
Orașe, cu atât mai mult în plin sezon.
-Județul nu este foarte dotat nici din punct de
vedere al infrastructurii de agrement, alei
pietonale existând doar în așezările mari, în
așezările rurale ce despart orașele harghitene
nu sunt amenajate trotuare, în orașe existând
43
Infrastructura de bază
-Unele drumuri naționale si județene
importante din punct de vedere al
accesibilității unor microregiuni sau obiective
turistice au fost reabilitate recent.
-Au fost concepute în ultima vreme
numeroase programe de modernizare a
infrastructurii edilitare, punându-se accent pe
sectorul apă-canalizare;
-Nenumărate campanii de conștientizare a
importanței ecologiei, protecției mediului și
dezvoltării durabile au avut loc în ultima
perioadă în școli și instituții publice din
județ;
-Pregătirea pentru gestiunea durabilă a
deșeurilor;
-Răspândirea rețelelor de telecomunicații,
mai ales telefonia mobilă, internetul, atât în
zona marilor orașe cât și în cea rurală;
Infrastructura turistică:
- Investiții private în structurile de cazare,
creșterea ponderii structurilor de 3 stele, mai
ales pensiuni urbane și rurale;
- Includerea serviciilor de tip spa și wellness
în anumite unități hoteliere din zonă, ca parte
de agrement și animație;
- Dezvoltarea unităților de alimentație
publică, apariția restaurantelor selecte în
marile orașe;
- Implicarea autorităților pentru reabilitarea
traseelor turistice montane, marcaje,
restaurarea unităților de cazare aflate la
altitudine, construirea de refugii, cabane;
puține locuri special amenajate pentru copii,
bătrâni, sportivi.
Infrastructura turistică:
-Numărul hotelurilor este scăzut și cele care
există sunt unități de cazare de dimenisuni
mici, asta fiind de fapt o consecință a
promovării ineficiente a turismului din zonă;
-Stare în continuă degradare a stațiunilor
balneoclimaterice, hoteluri vechi și prost
manageriate;
-Lipsa capitalului care devine o problemă
complexă, nefiind capital nu se fac investiții
în dezvoltarea turismului astfel că nici crearea
de noi locuri de cazare nu se poate realiza.
-Oferta nu foarte diversificată a unităților
balneare, serviciile de agrement sunt aproape
inexistente, cele existente nefiind
funcționabile tot timpul anului.
-Unitățile de alimentație care sunt destul de
sărace în ofertă, restaurante cu specific
internațional fiind găsite doar în stațiuni sau
în orașele mai mari, în ceea ce privește
turismul rural astfel de unități de alimentație
fiind extrem de rare.
-Un alt minus este lipsa restaurantelor cu
specific , vânatoresc, pescăresc.
-Domeniul schiabil din această zonă are o
capacitate redusă, lipsesc instalațiile de
transport pe cablu, transporturile speciale;
-Pârtiile au sunt scurte, insuficient
modernizate;
-Traseele montane, unitățile de cazare și cele
de alimentație publică nu sunt marcate
44
-Inițiative din partea ONG-urilor și a
autorităților locale pentru reabilitarea
monumentelor ;
- Existența unor centre de echitație moderne;
-Reamenajarea domeniilor schiabile,
amenajarea unora noi precum și încercări de
amenajare a transporturilor speciale specifice
domeniului schiabil;
Promovare, cercetare, dezvoltare
- Inițiative de înființare a unor centre sau
birouri cu informare turistică;
- Agențiile de turism precum și autoritățile
locale sunt din ce în ce mai prezente la
târguri, expoziții, festivaluri, competiții, de la
noi sau de afară;
-Pe piața din județ au început să apară firme
de consultanță în afaceri, de antreprenoriat;
- Apariția în marile hoteluri a sălilor de
conferințe, pentru a ajuta la dezvoltarea
turismului de afaceri în zonă;
Resurse umane
-Prezența învățământului turistic, atât în
sistemul de învățământ gimnazial cât și în cel
mediu sau superior;
-Organizarea la anumite perioade a unor
cursuri de perfecționare în diferite meserii
turistice și de ospitalitate;
-Interes crescut pentru învățământul turistic,
mai ales interesul populației tinere pentru
acest domeniu;
-Cursuri de cameristă, recepționer, ospătar,
barman, manager etc;
- forța de lucru ieftină;
evident;
-Lipsesc zonele pentru practicarea ultimelor
forme de turism ecologic, cicloturism de ex.
Promovare, cercetare, dezvoltare
-Lipsa sau insuficiența centrelor, oficiilor sau
punctelor de îndrumare turistică în orașe,
stațiuni sau în zonele cu interes turistic.
-Materiale de promovare uneori foarte
neatractive .
-Nepromovarea eficientă și corectă ale
principalelor categorii de forme de turism.
-Lipsa unor centre de vizitare pentru ariile
protejate.
-Lipsa distribuției organizate și coordonate
din puncte de vedere profesional al
materialelor informative ale întreprinderilor
turistice, ale localităților și zonelor turistice,
și mai ales ale obiectivelor.
-Lipsa strategiei și a programului anual de
marketing al zonelor județului, inclusiv
raportarea publică de monitorizare a
activităților în domeniu.
-Lipsa unui program județean/regional de
cercetare a pieței turistice și a evouluției
ofertelor.
-Slaba cooperare între instituțiile de cercetare
și agenții economici.
Resurse umane:
-Lipsa sau insuficiența caracterului practic al
învățămantului turistic, slaba cooperare între
agenții economici și instituțiile de
învățământ.
45
Organizare
-Turismul este din ce în ce mai abordat în
proiectele concepute de către autoritățile
locale pentru strategiile de dezvoltare locală,
regională, precum și pentru atragerea
fondurilor europene;
-Angajarea în unele locuri de referință pentru
turism sau stabilirea relațiilor cu consultanți
în teme turistice;
-Crearea unor asocieri microregionale,
asociații de dezvoltare intercomunitare,
cunoașterea și interesul pentru programele de
finanțare guvernamentale și/sau fondurile
structurale europene.
-Menținerea unei cooperari informale sau
formale între întreprinzători, în unele cazuri
și între întreprinzătorii locali din turism.
-Implicarea din ce în ce mai activă a ONG-
urilor pentru promovarea turismului durabil,
în general pentru formele de turism activ
( drumeție, sporturi de iarnă), pentru turismul
cultural și ecoturismul.
-Prestigiul scăzut al ocupațiilor din industria
ospitalității, salarii și condiții de muncă
neatractive.
-Deficiențe ale culturii anteprenoriale în ceea
ce privește managamentul resurselor umane;
-Profesionalismul scăzut al angajaților care
lucrează în domeniul ospitalității.
-Nivel scăzut al conștiintei turistice, de
mediu, de dezvoltare durabilă.
Organizare
-Lipsa sau insuficiența specialiștilor direct
implicați în APL-uri.
-Slaba cooperare cu organizațiile naționale pe
teme turistice.
-Slaba relație dintre APL- uri și organizațiile
turistice.
-Slaba cooperare între ONG-uri și APL-uri.
-Lipsa produselor turistice complete, a
pachetelelor bine organizate în perimetrul
județului și în împrejurimi.
46
Oportunități Amenințări
Mediul de piață:
-Interesul în continuă creștere față de formele
de turism activ: drumeții, cicloturism, turism
ecvestru, alpinism, sporturi de iarnă,
speoturism, turismul balneo.
-Interes ridicat față de ecoturism, bazat pe
cunoaștere și pe conștiință de consum
ecologic;
-Interes crescut față de turism cultural și față
de cel de patrimoniu;
-Interes ridicat față de turismul de afaceri;
-Interesul tot mai ridicat al locuitorilor
marilor orașe față de liniștea și autenticitatea
spațiului rural, pentru stilul de viață
tradițional și alimente naturale;
-Creșterea interesului față de activitățile
recreative în aer liber, de refacere , relaxare,
wellness;
-Dezvoltarea unor produse turistice noi,
adaptabile în această zonă;
-Introducerea tichetelor de călătorie sau de
vacanță în România;
Mediul socio-cultural:
-Creșterea relativă a nivelului de
culturalizare a populației cu implicații asupra
motivațiilor de călătorie;
-Creșterea timpului liber și a dorinței
oamenilor de a călători;
-Creșterea numărului populției active;
-Creșterea presiunii cotidiene psihice și
spirituale a lucrătorilor din sectorul terțiar,
creează impulsuri pentru participarea la
Mediul de piață:
- Distanța mare față de piețele turistice;
-Întârzierea investițiilor publice sau private în
infrastructura balneară sau de agrement;
-Intensificarea competiției turistice
internaționale și descreșterea competitivității
ofertei locale, regionale;
-Conservarea unor atitudini, comportamente
și practici nefavorabile din sectorul
ospitalier, din anumite întreprinderi turistice
din diferite zone ale județului, prejudiciind
astfel atractivitatea județului;
-Lipsa de adaptabilitate la noile tendințe ale
cererii turistice;
-Ineficiența eforturilor de promovare;
-Asemănarea, lipsa de originalitate între
ofertele turistice locale, fără creativitate sau
personalitate;
- Efectele negative ale turismului de masă;
-Unele probleme, aparent descurajatoare
pentru turismul activ, deplasări motorizate
ATV, snowmobil, sau cu ocupațiile
tradiționale ( câinii ciobanilor);
Mediul socio-cultural:
-Menținerea competențelor lingvistice reduse
atât în privința limbilor străine de circulație
internațională cât și a limbii oficiale ale
statului;
- Menținerea prestigiului redus al locurilor
de muncă din turism și industria ospitalității,
migrația continuă a forței de muncă ;
47
activități de recreere, călătorie, petrecerea
timpului liber în mediul natural, fără stres,
fără trafic;
- Globalizarea culturală crește interesul față
de specificități, de valori autentice în privința
modurilor de viață, a gastronomiei;
- Descreșterea prejudecăților interetnice;
Mediul economic:
-Creșterea economică mai rapidă în
România față de tendințele generale din alte
țări, concentrarea dezvoltării în marile centre
urbane ale țării favorizează formarea unei
cereri turistice interne crescute;
-taxele relativ mici pentru străinii care doresc
să își deschidă afaceri în țară;
- Dezvoltarea sectorului financiar-bancar
care facilitează creditele investiționale și de
consum turistic;
-Nesiguranța investițiilor străine;
Mediul politic:
-Retrocedarea unor terenuri și clădiri preluate
în mod abuziv favorizează investițiile;
- Stabilitatea politică internă crește încrederea
investitorilor și a turiștilor străini față de
destinațiile turistice din țară;
-Statutul de stat-membru al Uniunii Europene
crește încrederea străinilor atât turiști cât și
investitori, totodată permite accesarea unor
fonduri semnificative pentru dezvoltarea
infrastructurii de bază , a resurselor umane
dar și a infrastructurii și serviciilor turistice
Mediul economic:
- Creșterea incertitudinii locului de muncă pe
piețele emitente contribuie la scăderea
sosirilor de turiști din aceste zone;
- Recesiunea economică sau crizele de scurtă
durată afectează nivelul fluxului de turiști,
creând dificultăți pentru afacerile turistice
locale și pentru locurile de muncă din
turismul județean;
-Deziluzionarea localinicilor față de
profitabilitatea activității turistice și
renunțarea la afacerile de primire a oaspeților,
ducând la reducerea capacității de primire și
la dispariția locurilor de muncă din turism;
Mediul politic:
-Întârzierea clarificării situației drepturilor de
proprietate a clădirilor și a terenurilor;
-Întârzierea reformelor din administrația
publică;
-Crearea unui mediu fiscal nestimulativ
pentru afacerile turistice;
Mediul tehnologic:
-Întârzierea adaptării invațiilor tehnologice
contribuie la scăderea competitivității;
-Întârzierea unor investiții publice în
infrastructura de transport feroviar și rutier;
48
precum și pentru finanțarea activităților de
promovare;
Mediul tehnologic:
-Dezvoltarea unor tehnologii informaționale
și comunicaționale, cresc eficiența eforturilor
de promovare facilitează transmiterea de
informații către piețele-țintă, facilitează
cercetarea piețelor , ușurează sistemul de
rezervare;
-Inovațiile în domeniul gestionării
structurilor de primire turistică ușurează
reducerea presiunii asupra mediului,
consumul de materii prime și energie
permițând preluarea bunelor practici și prin
aceasta creșterea competivității afacerilor din
domeniul turismului;
-Dezvoltarea serviciilor de transport aerian,
extinderea ofertelor de low-cost;
Mediul natural:
-Odată cu dezvoltarea infrastructurii de bază,
turistice, de transport, cu diversificare și
completarea produselor turistice se deschid
până și cele mai greu accesibile zone turistice
pentru piața locală, regională, națională și cu
siguranță și internațională;
Mediul natural
-Creșterea riscurilor climatice, lipsa sau
insuficiența zăpezilor în sezonul de iarnă,
temperaturi neobișnuite pentru anumite
perioade ale anului;
-deteriorarea continuă a peisajului natural și
cultural reduce atractivitatea regiunii.
49
Cap.5 Strategia de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita
În urma analizei SWOT prezentate în capitolul anterior s-au identificat principalele puncte forte ale
județului, punctele slabe , oportunitățile și bineînțeles riscurile care amenință dezvoltarea turismului
în acest județ.Potrivit analizei SWOT, turismul din județul Harghita nu este promovat
corespunzător, județul înregistrând puncte slabe atât în ceea ce privește infrastructura de transport,
infrastructura de cazare, posibiltățile de agrement nu sunt eficient corelate cu produsele turistice
oferite , resursele umane implicate în acest domeniu nu sunt motivate să urmeze cursuri de
calificare, persoanele calificate cu meserii în domeniul turismului fiind foarte puține, totuși județul
Harghita dispune de resurse turistice și antropice numeroase, posibilitatea creării unui turism
etnografic de calitate, premisele dezvoltării unui turism balneoclimateric etc.Urmărind aceste
elemente ale analizei SWOT, făcută pe compartimente s-a ajuns la concluzia ca județul Harghita are
neapărată nevoie de implementarea unei strategii de dezvoltare durabilă a turismului, strategia fiind
structurată pe șase direcții de dezvoltare, prezentate în figura de mai jos:
Fig. Direcțiile strategiei de dezvoltare durabilă a turismului harghitean
În cele ce urmează se vor prezenta, schematic, principalele obiective startegice, măsurile propuse
pentru realizarea acestora, rezultatele așteptate precum și instituțiile către care se îndreaptă acest
proiect pentru a putea fi realizat.
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita
P1:Reabilitarea și promovarea potențialului turistic natural și antropic;
P2:Dezvoltarea infrastructurii de transport, cazare și cea de agrement;
P3:Identificarea unor noi forme de turism și promovarea formelor de turism deja
existente
P4:Reabilitarea condițiilor cadrului natural( apă, sol, mediu și a factorilor de risc)
P5:Consolidarea și dezvoltarea legăturilor dintre părțile cu factori de decizie implicate
în domeniul turismului;
P6:Îmbunătățirea condițiilor formării capitalului uman angajat în turism;
50
Direcția de dezvoltare
numărul 1
Reabilitarea și promovarea potențialului turistic natural și antropic
Obiective specifice:
1. Valorificarea potențialului turistic existent(ape minerale,
peșteri, rezervații, lacuri etc) și promovarea obiectivelor
naturale în vederea dezvoltării ecoturismului;
2. Identificarea, valorificarea și promovarea potențialului
terapeutic și balnear din zonă( în prezent județul Harghita are
un număr de 18 stațiuni de tip balneoclimteric dar doar 6
dintre acestea au și bază de tratament), cu scopul dezvoltării
și promovării turismului de relaxare și sănătate;
3. Sprijinirea turismului rural existent în județ și totodată
stimularea dezvoltării agroturismului, cu scopul de a promova
dezvoltarea durabilă;
4. Valorificarea potențialului turistic montan, crearea de noi
refugii, locuri de campare, cu scopul de a dezvolta și promova
turismul activ;
5. Salvarea și revigorarea tradițiilor culturale, religioase,
folclorice și restaurarea siturilor istorice și includerea acestora
pe harta turismului cultural și etnografic național;
Măsuri propuse:
1. Elaborarea concepțiilor de amenajare teritorială a zonelor și
destinațiilor turistice din județ;
2. Amenajarea corespunzătoare a destinațiilor cu potențial
ecoturistic și elaborarea planurilor de dezvoltare și promovare
a acestora;
3. Amenajarea unor trasee ecoturistice și mediatizarea acestora;
4. Sprijinirea localităților rurale pentru a își crea unicitatea
(tradiții și activități meșteșugărești etc);
5. Amenajarea corespunzătoare a pârtiilor de schi existente și
crearea de noi pârtii în zone care permit acest lucru;
6. Sprijinirea renovării monumentelor, siturilor arheologice,
biserici fortificate, castele, cetăți, conace cu scopul
organizării anumitor tururi de vizitare a acestora.
7. Construirea și dotarea centrelor de salvamont în județul
Harghita;
51
8. Amenajarea împrejurimii cetății Miko, Miercurea Ciuc;
9. Reabilitarea centrului istoric al municipiului Odorheiu
Secuiesc;
10. Punerea in valoare a zonei de pelerinaj de la Șumuleu;
Rezultate așteptate:
1. Creșterea numărului de turiști, creșterea duratei de sejur prin
îmbunătățirea și diversificarea ofertei turistice;
2. Îmbunătățirea condițiilor de viață prin ameliorarea calității
aerului și a aspectului localităților.
3. Întărirea atitudinii responsabile a locuitorilor față de protecția
mediului;
4. Atractivitatea localităților prin oferirea turiștilor de noi forme
de relaxare și agrement;
5. Creșterea interesului păstrării patrimoniului istoric și cultural,
prin reamenajarea și mediatizarea potențialului turistic
antropic;
6. Creșterea curiozității față de tradițiile populare și
meșteșugurile locale;
7. Consolidarea cooperării și realțiilor mai strânse între sectorul
economic, organizațiile non-profit și consiliile locale;
8. Creșterea competitivității și atractivității județului;
Direcția de dezvoltare
numărul 2
Dezvoltarea infrastructurii de transport, cazare și cea de agrement;
Obiective specifice
1. Dezvoltarea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii
rutiere majore de transport( drumuri naționale);
2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor rutiere de
interes local– drumuri judeţene şi drumuri comunale;
3. Modernizarea și dezvoltarea rețelei feroviare la standardele
europene;
4. Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare și cea pentru
protecția mediului;
5. Îmbunătățirea și dezvoltarea sistemelor de alimentare cu
52
energie electrică;
6. Dezvoltarea sistemelor de producere a energiei electrice din
surse alternative;
7. Crearea unei linii de transport în comun în interiorul marilor
orașe ale județului;
8. Valorificarea potențialului terapeutic și balnear existent în
județ prin restaurarea sau sprijinirea construirii structurilor de
primire cu funcțiune de tratament balnear sau wellness;
9. Crearea condițiilor necesare și întreținerea înfrastructurii
pentru organizarea și dezvoltarea turismului activ;
10. Stimularea renovării și amenajării sau creării structurilor de
primire turistică destinate tineretului;
11. Creșterea calității serviciilor oferite în structurile de primire
turiști;
12. Facilitarea dezvoltării și apariției diferitelor tipuri de structuri
de agrement;
13. Apariția transporturilor speciale în stațiunile cu domeniu
schiabil.
Măsuri propuse:
1. Sprijinirea dezvoltării infrastructurii în stațiunile turistice;
2. Dezvoltarea liniei feroviare cu viteză de până la 160km/h pe
ruta Brașov-Sfântu Gheorghe- Miercurea Ciuc- Dej;
3. Linie de cale ferată de interes local, pe un traseu nou, ruta
Bicaz- Gheorgheni;
4. Susţinerea infrastructurilor rutiere de interes local prin lucrări
de modernizare şi întreţinere a drumurilor naționale;
5. Dezvoltarea structurilor turistice destinate turismului activ și
sprijinirea campaniilor de informare care recomandă această
formă de turism;
6. Recondiționarea taberelor școlare, a campingurilor și a
vilelor, atragerea investițiilor pentru construirea unor noi
unități de cazare și pentru creșterea gradului de calitate în cele
deja existente;
7. Dezvoltarea anumitor unități de alimentație cu specific și
calificare înaltă;
53
8. Promovarea spiritului antreprenorial pentru a favoriza apariția
unor noi investitori în domeniul structurilor de agrement;
Rezultate așteptate:
1. Creșterea gradului de siguranță în trafic și derularea
transportului public în condiții de confort;
2. Scăderea timpului de mers, prin fluidizarea traficului;
3. Circulația eficientă între tronsoanele de drumuri care asigură
legătura între localități, care sunt în legătură cu drumurile
naționale și cele care leagă zonele turistice de interes
regional;
4. Creșterea numărului de înnoptări în județ;
5. Creșterea atractivității județului prin crearea condițiilor de
cazare, transport și agrement;
6. Combinarea eficientă a tipurilor de transport;
7. Reducerea poluării generate de mijloacele de transport;
54
Direcția de dezvoltare
Numărul 3
Identificarea unor noi forme de turism și promovarea celor deja
existente
Obiective specifice
1. Creșterea atractivității județului prin descoperirea unor noi
forme de turism(turism activ, ecoturism, turism de afaceri etc)
2. Dezvoltarea turismului balnear care să valorifice integral
resursele naturale existente;
3. Crearea unui flux turistic garantat pe toată perioada anului,
nu doar iarna sau vara;
4. Dezvoltarea turismului montan şi de sejur bazat pe resursele
naturale şi cultural;
5. Creşterea ofertelor turistice, diversificate şi competitive, pe
piaţa externă şi internă.
6. Includerea în circuite turistice naţionale sau regionale a
obiectivelor culturale reprezentative ale judeţului pentru
punerea în valoare a patrimoniului cultural specific zonei.
7. Dezvoltarea turismului de afaceri ;
Măsuri propuse
Principalele măsuri de dezvoltare a ecoturismului în județul
Harghita:
1. Amenajarea unor destinații cu scop ecoturistic și elaborarea
planurilor de dezvoltare ecoturistică a acestora(Vărșag,
Ghimeș etc);
2. Amenajarea corespunzătoate a zonelor sau ariilor naturale
protejate, asigurarea accesibilității acestora(Lacul Sfânta Ana,
Sâncrăieni, Lacul Dracului etc)
3. Oferirea unor programe complexe de ecoturism(colaborarea
între agențiile de turism și unitățile de servicii
4. Amenajarea unor trasee ecoturistice ale rezervațiilor naturale
și mediatizarea acestora;
5. Organziarea unor acțiuni care ajută la conștientizarea
populației față de protecția mediului și față de conceptul de
dezvoltare durabilă;
6. Organizarea taberelor de tineret pentru formarea atitudinii
pro ecologice;
55
7. Asigurarea ghizilor specializați pentru traseele ecoturistice ;
8. Promovarea utilizării formelor de energie neconvențională, a
metodelor mai puțin poluante;
9. Editarea și promovarea unui ghid ecoturistic al județului
Harghita;
10. Sprijinirea și asigurarea prezentării activităților
meșteșugărești tradiționale locale precum și producția
produselor locale;
11. Promovarea unei mărci a județului care să sintetizeze
specificul acestei zone.
Principalele măsuri propuse pentru dezvoltarea turismului
balneoclimateric:
1. Identificarea, valorificarea și protejarea resurselor de apă
minerală; Reabilitarea și modernizarea mofetelor și bazelor
de tratament nefuncționale(Băile Chirui, Remetea, Băile
Dugaș, Cârța, Iacobeni, Cașin etc)
2. Refacerea și amenajarea căilor de acces la resursele minerale
a traseelor de cură, a spațiilor de recreere și popas, a
facilităților de utilizare a izvoarelor minerale;
3. Măsuri administrative de clarificare asupra drepturilor de
proprietate a bazelor de tratament;
4. Reabilitarea zonei Sântimbru Băi;
5. Îmbunătățirea accesibilității și condițiilor din Harghita Băi;
6. Amenajarea centrelor de tratament și în celelalte localități
care dețin resurse balneare ( Băile Banffy, Sâncrăieni);
7. Amenajarea unor centre de turism de sănătate în stațiunile
balneoclimaterice și colaborarea lor cu instituțiile de sănătate;
8. Organizarea de evenimente culturale, seri de film, de arta,
concerte în stațiuni cu oferte de srvicii turistice;
9. Promovarea pacheteleor complexe de sănătate turistica în
toate stațiunile, organizarea acestora cu spitalele și centrele
pentru vârstnici;
56
Măsurile propuse pentru dezvoltarea turismului de afaceri sunt cele
legate de înființarea sălilor de conferințe în principalele unități
hoteliere din marile orașe ale județului(Odorehiu Secuiesc, Miercurea
Ciuc, Gheorgheni) precum și sprijinirea infrastructurii de afaceri,
prin înființarea unui centru de formare profesională în Lăzarea;
În ceea ce privește turismul de agrement s-a optat pentru următoarele
măsuri pentru a stimula dezvoltarea durabilă a turismului:
1. Înfiinţarea unor amenajări turistice specifice pentru pescuit,
canotaj, cicloturism.
2. Dezvoltarea unui turism de weekend care să valorifice
eficient şi durabil locaţiile unde se practică această formă de
turism.
3. Crearea condițiilor pentru practicarea unui turism conștient în
zonele protejate;
4. Turism de recreere care să cuprindă şi circuitul monumentelor
culturale/naturale din judeţ;
5. Dezvoltarea bazelor de sport şi agrement existente;
6. Includerea evenimentelor sportive, culturale în pachetele
turistice;
7. Coordonarea în timp și în spațiu al manifestărilor și
festivalurilor culturale și crearea unui calendar de evenimente
al județului;
Rezultate așteptate:
1. Promovarea corectă și eficientă a resurselor turistice ale
județului;
2. Promovarea unui turism durabil și de calitate;
3. Creșterea curiozității turiștilor pentru dezvoltarea durabilă și
protecția mediului;
4. Creșterea credibilității județului pe harta turistică la nivel
național și internațional;
5. Înlăturarea turismului agresiv;
6. Creșterea numărului de turiști pe parte de turism de tratament;
57
Direcția de dezvoltare
numărul 4
Reabilitarea condițiilor de mediu( apă, sol, mediu, factori de risc
natural)
Obiective specifice
1. Administrarea corespunzătoare a resurselor hidrominerale;
2. Întreţinerea surselor de apă minerale;
3. Utilizarea raţională a valorilor naturale geologice;
4. Îmbunătăţirea monitorizării calităţii aerului;
5. Reducerea impactului negativ cauzat dearderea
combustibililor fosili.
6. Limitarea poluării cu noxe provenite din
aprinderea necontrolată a zăcămintelor de turbă;
7. Reducerea emisiilor provenite din gestionarea
necorespunzatoare a deşeurilor menajere.
8. Limitarea poluării cu noxe provenite din
procese agricole;
9. Constientizarea producătorilor agricoli asupra impactului
negativ pe care il are arderea vegetaţiei agricole asupra
calităţii aerului;
10. Îmbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea impactului
negativ generat de traficul rutier şi de stare necorespunzătoare
a drumurilor;
11. Creşterea suprafeţelor plantate şi realizarea sistemelor de
spaţii verzi in localităţile urbane;
12. Diminuarea poluării fonice şi a vibraţiilor poluării fonice;
13. Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă în Judeţul Harghita
prin creşterea gradului de conectare la infrastructura de
canalizare şi epurare în zonele urbane şi rurale;
14. Reducerea impactului produs asupra apelor de suprafaţă prin
deversări de ape uzate menajere/ industriale insuficient
epurate de către agenţii economici.
15. Reducerea impactului produs asupra apelor de suprafaţă şi
subterane de industria extractivă, prin ecologizare;
16. Reducerea impactului produs asupra apelor de suprafaţă prin
activităţi forestiere şi industria de prelucrare primară a
lemnului;
58
17. Reducerea poluării solului datorată infitraţiilor de ape uzate
menajere şi datorate poluării cu nitraţi din surse agricole;
18. Reducerea suprafeţelor de teren ocupate de depozite de
deşeuri menajere şi industriale;
19. Prevenirea poluării cu metale grele a solurilor în zona
haldelor de deşeuri menajere;
20. Conservarea calităţii solurilor in zonele cu zăcăminte de
turbă;
21. Prevenirea şi protecţia faţă de riscurile naturale în scopul
gestionării eficiente a resurselor materiale, protejării
populaţiei şi prevenirii dezastrelor;
22. Reducerea riscului la inundații;
23. Reducerea riscului la alunecări de teren, protejarea vieții
umane și a bunurilor expuse acestui tisc;
24. Reducerea suprafeţelor afectate de eroziunea solului;
25. Realizarea unui sistem integrat de colectare şi transport al
deşeurilor;
26. Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor
strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi
sănătăţii umane;
Măsuri propuse:
1. Instituirea perimetrelor de protecţie a zăcămintelor
hidrominerale;
2. Determinarea debitelor şi calităţilor surselor de ape minerale.
3. Reabilitarea captărilor şi băilor de ape minerale;
4. Inventarierea, protecţia şi monitorizarea forajelor abandonate
în vederea prevenirii poluării apelor subterane (zona
Sânsimion).
5. Sistarea extracţiilor ilegale de resurse minerale (sare, andezit,
roci calcaroase, turbă etc.).
6. Promovare şi utilizarea surselor de energie alternativă acolo
unde acestea sunt eficiente şi nu determină modificări
importante ale peisajului natural sau tradiţional construit.
7. Conştientizarea populaţiei privind eficientizarea consumului
energetic şi diminuarea pierderilor de energie prin izolarea
59
/reabilitarea termică a locuinţelor.
8. Reconstrucţia ecologică a siturilor contaminate (halde de
steril,iazuri de decantare).
9. Atenţionarea populaţiei privind potenţialul de aprindere a
turbei, precum şi măsuri de interzicere a focului in zonele cu
soluri turboase.
10. Exploatarea corespunzătoare a depozitelor de deşeuri
menajere.
11. Conștientizarea producătorilor agricoli asupra impactului
negativ pe care îl are arderea vegetaţiei agricole asupra
calităţii aerului
12. Asigurarea de perdele vegetale între zonele industriale şi cele
rezidenţiale;
13. Condiţionarea eliberării autorizaţiilor de construire de
respectarea reglementărilor existente (suprafeţe minime
obligatorii);
14. Reducerea poluării fonice prin promovarea utilizării de
tehnologii şi echipamente cu nivel redus de zgomot şi
vibraţii;
15. Sprijinirea dezvoltării modurilor de deplasare altele decât
cele auto, şi amenajarea traseelor pietonale, îndeosebi în
zonele turistice şi în localităţile urbane- ciclism, telegodola,
ecvestru, ș.a.
16. Îmbunătăţirea condiţiilor de colectare a apelor uzate
desfiinţarea racordurilor ilegale de ape uzate la reţeaua de
canalizare de apă pluvială;
17. Realizarea reţelelor de canalizare şi a staţiilor de epurare in
mediul rural, cu prioritate acolo unde s-au realizat sistemele
de alimentare cu apă;
18. Extinderea şi reabilitarea sistemelor de canalizare şi epurare
din mediul urban şi rural;
19. Identificarea şi eliminarea depozitelor necontrolate de
deşeuri menajere şi a celor de rumeguş;
20. Închiderea depozitelor de deşeuri neecologice.
60
21. Prevenirea producerii incendiilor de turbă din bazinele Ciuc
şi Gheorgheni.
22. Elaborarea hărţilor de risc la inundaţii pentru fiecare bazin
hidrografic;
23. Actualizarea bazelor de date privind degradarea terenurilor și
solurilor (expuse la riscuri naturale) şi prioritizarea acțiunilor
de protecţie;
24. Extinderea serviciului de colectare a deşeurilor în tot
judeţul în vederea deservirii întregii populaţii;
25. Amenajarea de puncte de colectare selectivă şi creşterea
coeficientului de colectare selectivă a deşeurilor provenite de
la populaţia din mediul urban şi rural;
Rezultate așteptate:
1. Îmbunătățirea calității mediului;
2. Ameliorarea imaginii județului;
3. Colectarea eficientă a deșeurilor;
4. Extinderea localităților cu racord la apă și canalizare;
5. Reducerea poluării fonice și estetice;
6. Menținerea sub control a principalelor zone cu grad ridicat de
risc natural;
7. Reducerea poluării apelor;
8. Valorificarea resurselor și zăcămintelor;
9. Reacția pozitivă a locuitorilor în ceea ce privește dezvoltarea
durabilă;
61
Direcția de dezvoltare
numărul 5
Consolidarea și dezvoltarea legăturilor dintre părțile cu factori de
decizie implicate în domeniul turismului
Obiective specifice
1. Funcționarea parteneriatelor locale, județene și regionale
dintre autoritățile publice centrale și cele județene;
2. Funcționarea parteneriatelor dintre autoritățile locale,
întreprinderi turistice și organizații non-guvernamentale;
3. Creșterea conștinței ecologice și despre dezvoltarea durabilă;
4. Crearea unor locuri de muncă cu perspective de carieră în
domeniul turismului;
5. Creșterea transferului de informație, adaptarea unor inovații
din domeniul turismului;
6. Parteneriate între instituțiile de învățământ și agențiile de
turism
Măsuri propuse
1. Crearea sistemului organizatoric al managementului turistic la
nivel local, județean;
2. Crearea Consiliului Consultativ al Turismului din județul
Harghita;
3. Stimularea creării și funcționării unor asociații turistice
profesionale;
4. Organizarea unor seminarii și conferințe pe teme de turism,
mediu, dezvoltare durabilă;
5. Stabilirea unor forme de consultanță pentru firmele cu
inițiative turistice;
6. Elaborarea unor programe eficiente de educație în materie de
dezvoltare durabilă pentru elevi și studenți;
7. Organizarea unor schimburi de experiență cu asociații
profesionale internaționale;
Rezultate așteptate
1. O bună cooperare și colaborare între principalele firme și
instituții implicate în luarea deciziilor în domeniul
turismului;
2. Implementarea eficientă a unor programe de educație
turistică;
3. Participarea regulată la târguri de turism, conferințe
62
internaționale;
4. Buna cooperare între agenții de turism, inspectoratele școlare
precum și între investitorii locali, proprietarii de unități de
cazare,de unități de alimentație publică etc.
5. Punerea în funcțiune a Consiliului Consultativ al Turismului
din județul Harghita;
63
Direcția de dezvoltare
numărul 6
Îmbunătățirea condițiilor formării capitalului uman angajat în turism
Obiective specifice
1. Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor
pieţei forţei de muncă;
2. Formarea unor locuri de muncă și creșterea calității vieții prin
turism;
3. Optimizarea necesităților pieței de muncă cu oferta
educațională;
4. Lărgirea specializărilor turistice accesibile în județ, la nivel
preuniversitar și universitar;
5. Îmbunătățirea calității și productivității muncii prin formarea
practică a angajaților din domeniul turismului;
Măsuri propuse:
1. Formarea ghizilor turistici locali;
2. Formarea practică a elevilor și studenților care doresc să
obțină o calificare în domeniul turismului;
3. Înființarea unui centru educațional, destinat formării
vocaționale a întreprinzătorilor în turism;
4. Elaborarea și inițierea unor pachete de cursuri de formare în
turism, destinate specializărilor în acest domeniu, precum și
inventarierea persoanelor care dețin orice gen de calificare în
domeniul turismului( ghizi, specialiști în tratamente
balneoclimaterice).
Rezultate așteptate:
1. Creșterea calitativă a serviciilor turistice;
2. Creșterea interesului pentru performanță sustenabilă în
turism;
3. Creșterea numărului de persoane calificate în industria
ospitalității;
4. Implementarea unui sistem de educație în domeniul
dezvoltării durabile încă din gimnaziu;
5. Funcționarea centrului de formare profesională în turism;
6. Stimularea populației pentru a-și alege o carieră în domeniul
turismului;
64
CAP.6 CALCULUL ECONOMIC ESTIMATIV AL STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
DURABILĂ PROPUSĂ
Valoarea totală estimativă pentru prima direcție de dezvoltare din cadrul strategiei și anume:
Reabilitarea și promovarea potențialului turistic natural și antropic:
Nr
crt.
Măsura propusă
Insituțiile
vizate în
vederea
aplicării
proiectului
Valoare totală
estimată(euro)
Perioada de
derulare a
proiectului
Finanțare
1
Sprijinirea localităților
rurale pentru a își crea
unicitatea prin tradiții,
meșteșuguri etc.
Consiliile
locale și
comunale
200.000
2015-2022
Bugetul local
2
Amenajarea
corespunzătoare a
destinațiilor cu potențial
ecoturistic;
Consiliul
Județean,
investitori
străini și
locali;
800.000
2015-2022
Buget local,
fonduri externe,
fonduri
europene;
3
Amenajarea ștrandului de
la Praid;
Consiliul
Local Praid;
300.000
2015-2020
Fonduri
nerambursabile,
buget local
4
Punerea în valoare a
zonei de pelerinaj de la
Șumuleu
Consiliile
locale de la
Miercurea
Ciuc și
Șumuleu Ciuc
1.800.000
2015-2022
Buget local;
65
5
Construirea și dotarea
centrelor de salvamont în
județul Harghita;
Prefectura
Harghita,
Consiliile
locale,
2.200.000
2015-2022
Bugetul local,
Agenția pentru
Protecția
Mediului;
6
Reabilitarea centrului
istoric al municipiului
Odorheiu Secuiesc;
Cosiliul Local
Odorheiu
Secuiesc;
900.000
2015-2020
Buget local;
7
Amenajarea împrejurimii
cetății Miko;
Consiliul
Local
Miercurea
Ciuc
750.000
2015-2019
Buget local;
8 Înființarea grădinii
zoologice la Vlăhița
Consiliul
Local Vlăhița
700.000
2015-2020
Buget local;
9
Amenajarea pârtiilor de
schi din masivul
Harghita;
Consiliul
Județean,
Agenția pentru
Protecția
Mediului
1.200.000
2015-2017
Buget local
10
Amenajarea unui parc de
aventură;
Cristuru
Secuiesc;
800.000
2016-2018
Investitori
străini, buget
local;
TOTAL 9.650.000
66
Valoarea totală estimativă pentru a doua direcție de dezvoltare din cadrul strategiei și anume:
Dezvoltarea infrastructurii de transport, de cazare și cea de agrement ;
Nr.
crt.
Măsură propusă
Instituțiile vizate
în vederea
aplicării
proiectului
Valoare
totală
estimată
(euro)
Perioada de
derulare a
proiectului
Finanțare
1
Recondiționarea
taberelor școlare,
campingurilor, vilelor.
ONG-uri,
consiliile locale,
agenții locali;
1.500.000 2015-2022
Surse externe,
investitori
străini,
2
Linia de cale ferată de
interes local Bicaz-
Gheorgheni
Consiliul local
Gheorgheni,
CFR Călători;
5.500.000
2015-2020
Buget local;
3
Modernizarea liniei
feroviare pe direcția
Gheorgheni-Miercurea
Ciuc-Brașov-Sibiu
Consiliul
Județean, CFR
Călători;
2.700.000
2015-2017
Buget local,
CFR Călători;
4
Modernizarea gărilor
din Siculeni și
Miercurea Ciuc
Consiliile locale
Siculeni și
Miercurea Ciuc,
CRF Călători;
1.650.000
2015-2021
CFR Călători,
consiliile
locale;
5
Refacerea drumurilor
comunale
Consiliile
locale.,
Ministerul
Transporturilor
4.500.000
2015-2022
FEADR(Fondul
European de
Dezvoltare
Regională)
6
Crearea transporturilor
speciale în Masivul
Harghita
Consiliul
Județean 2.400.000
2015-2021
Agenția pentru
Protecția
Mediului;
67
Modernizarea stațiunii
balneoclimaterice
Tușnad –Băi;
Consiliul Local
Tușnad, agenții
locali;
3.600.000
2015-2022
Investitori
străini, fonduri
Phare.
8
Dezvoltarea structurilor
de tip wellness and spa;
Consiliul
Județean, agenții
locali, agențiile
de turism;
1.100.000 2015-2018 Buget local;
9
Înființarea unor linii de
transport în comun în
interiorul municipiului
Miercurea Ciuc
Consiliul
Județean,
Consiliul Local
Miercurea Ciuc
1.700.000
2015-2021
Buget local;
TOTAL 24.650.000
68
Valoarea totală estimativă pentru a treia direcție de dezvoltare din cadrul strategiei și anume: :
Identificarea unor noi forme de turism și valorificarea celor deja existente;
Nr.
Crt.
Măsura propusă
Instituțiile
vizate în
vederea
aplicării
proiectului
Valoare
totală
estimată
(euro)
Perioada de
derulare a
proiectului
Finanțare
1 Reabilitarea zonei turistice
balneo-climaterice
Sântimbru Băi;
Consiliul
local,
Consiliul
Județean,
agenții locali
10.900.000
2015-2022
Fonduri
europene;
2
Construirea de săli de sport,
săli de cinema, centre de
echitație;
Consiliile
locale
1.200.000
2015-2020
Buget local,
fonduri
europene;
3
Îmbunătățirea accesibilității
și condițiilor din Harghita
Băi;
Consiliul
Local,
Consiliul
Județean,
agenții locali
2.200.000
2015-2019
Fonduri
nerambursabile,
buget local
4
Construirea traseelor de
cicloturism și a spațiilor de
odihnă adiacente
Consiliile
locale,
agenții
locali;
1.200.000
2015-2019
Buget local,
investitori
străini.
5
Înființarea unui centru de
formare profesională în
Lăzarea;
Consiliul
Local
Lăzarea,
Prefectura
Harghita;
500.000
2015-2017
Fonduri
europene;
69
6
Înființarea sălilor de
conferințe în vederea
dezvoltării turismului de
afaceri;
Consiliile
locale și
agenții locali
1.500.000
2015-2018
Buget local,
investitori
locali;
7
Campanii de promovare a
dezvoltării durabile și a
turismului conștient;
Agenția
pentru
Protecția
Mediului,Co
nsiliul
Județean;
300.000
2015-2022
Buget local;
8
Amenajarea unor destinații
cu scop ecoturistic Vărșag,
Ghimeș
Consiliile
locale
Ghimeș și
Vărșag
1.100.000
2015-2020
Buget local;
9
Reabilitarea mofetelor și
bazelor de tratament
nefuncționale(Băile Chirui,
Remetea, Băile Dugaș,
Cârța, Iacobeni, Cașin
Consiliile
locale 8.000.000
2015-2022
Fonduri
europene,
bugete locale;
TOTAL 26.900.000
70
Valoarea totală estimativă pentru a patra prioritate din cadrul strategiei de dezvoltare durabilă a
turismului din județul Harghita și anume: Reabilitarea condițiilor de mediu( apă, sol, mediu, factori
de risc natural);
Nr.crt Măsura propusă
Instituțiile
vizate în
vederea
aplicării
proiectului
Valoarea
totală
estimată(euro)
Perioada de
derulare
Finanțare
1 Ecologizarea stațiunii
turistice Lacul Roșu
Consiliul
Local
Gheorgheni
9.000.000
2015-2020
Fonduri
europene,
Agenția
pentru
Protecția
Mediului
2
Extinderea și
reabilitarea
locuințelor racordate
la energie electrică și
la rețeaua de apă-
canalizare
Prefectura
Harghita,
agenții locali
ce operează cu
sistemul de
apă-canalizare
4.500.000 2015-2021 Buget local;
3
Schimbarea
instalațiilor de
captare a apelor
Consiliile
locale,
Agenția
pentru
Protecția
Mediului
3.500.000 2015-2020
Buget local,
fonduri
europene;
4
Modernizarea
stațiilor de epurare a
apelor menajere
Consiliul
Județean,
ONG-uri
2.700.000 2015-2017
Agenți
economici de
profil;
71
5
Amenajarea de
puncte de colectare
selectivă a deșeurilor
Agenția
pentru
Protecția
Mediului
Harghita
800.000 2015-2017
Agenția
pentru
Protecția
Mediului
Harghita,
buget local
6
Introducerea
panourilor solare în
unitățile hoteliere
Agenții locali 2.000.000 2015-2019
Agenții locali,
fonduri
europene;
7 Împădurirea zonelor
afectate
Direcția
Silvică
Harghita
300.000 2015-2018
Direcția
Silvică
Harghita
TOTAL 22.800.000
Valoarea totală estimativă pentru a cincea și a șasea prioritate din cadrul strategiei de dezvoltare
durabilă a turismului din județul Harghita și anume: Consolidarea și dezvoltarea legăturilor dintre
părțile cu factori de decizie implicate în domeniul turismului și Îmbunătățirea condițiilor formării
capitalului uman angajat în turism;
Nr.
Crt. Măsura propusă
Instituția vizată
în vederea
aplicării
proiectului
Valoarea totală
estimată(euro)
Perioada de
derulare a
proiectului
Finanțare
1
Înființarea unui
centru educațional,
destinat formării
vocaționale a
întreprinzătorilor în
turism
Consiliul
Județean;
1.200.000
2015-2017;
Buget local,
investitori
străini;
2
Crearea Consiliului
Consultativ al
Turismului din
județul Harghita
ANAT,
Consiliul
Județean;
800.000
2015-2018
Fonduri
guvernamentale,
buget local;
72
3
Organizarea unor
seminarii și
conferințe pe teme de
turism, mediu,
dezvoltare durabilă
Agenții locali
200.000
2015-2019
Agenții locali;
4 Organizarea unor
schimburi de
experiență cu
asociații profesionale
internaționale;
Agenții locali 325.000 2015-2020 Agenții locali;
5 Creșterea transferului
de informație,
adaptarea unor
inovații din domeniul
turismului
Prefectura
Harghita,
firmele din
mediul
tehnologic;
500.000 2015-2018
Buget local,
firmele din
mediul
tehnologic;
TOTAL 3.025.000
Cu un total de 87.025.000 euro măsurile propuse pentru dezvoltarea durabilă sunt estimate a se
realiza pe o perioadă medie de timp, 5-7 ani, în acest caz este vorba despre perioada cuprinsă între
anul 2015 și anul 2022 amortizarea acestei investiții fiind calculată a se realiza într-o perioada de 17
ani.
73
Concluzii
Turismul a apărut la început ca o formă de relaxare, ca o formă de petrecere a timpului liber într-un
mod plăcut, departe de tot ceea ce ținea de viața cotidiană a fiecăruia. În timp turismul a început să
capete diferite forme, oamenii fiind stimulați din ce în ce mai mult de descoperirile geografice,
istorice, științifice, descoperiri care au dezvăluit faptul că turismul și în general migrația a avut loc
încă din cele mai vechi timpuri și în același timp au deschis și o cale mai rapidă către cunoașterea
lumii, cunoaștere care a dezvăluit nenumărate secrete despre mediul care ne înconjoară, despre
biodiversitatea plantei, despre relația om-natură.
Efectul economic pe care îl are turismul asupra economiei mondiale nu a întărziat să apară, odată cu
apariția noilor forme de turism( balnear, ecoturism, cultural) a început să se dezvolte rapid și
industria ospitalității, au apărut unitățile de cazare, s-au dezvoltat rețelele de telecomunicații și
transport, au început să apară specialiști în domeniu, oameni calificați, toate acestea având ca scop
valorificarea potențialului turistic pe care îl deține un stat, o zonă, o regiune, oamenii extinzându-și
foarte mult habitatul.
Nu a durat foarte mult până a început să se vadă această exploatare a mediului înconjurător, a apărut
poluarea, care a căpătat mai multe forme, mediului, apei, solului, fonică, estetică, au început
defrișările, numeroase specii de plante și animale au dispărut din cauza braconajului, influența
omului asupra mediului favorizând și producerea mai rapidă a factorilor de risc natural, moment în
care a apărut conceptul de dezvoltare durabilă.
Dezvoltarea durabilă este unul dintre cele mai importante concepte ale lumii moderne oferind un
cadru prin care se deschide o lume mai frumoasă, mai sănătoasă, mai bogată.Conceptul de
dezvoltare durabilă, pe cât de greu pare de definit pe atât este de ușor de implementat, este nevoie
doar de o mobilizare eficientă a tuturor comunităților, dezvoltarea durabilă nu face decât să
protejeze mediul înconjurător, sănătatea omului și aduce și beneficii economice.
Alegerea temei pentru această lucrare s-a dovedit inspirată, județul Harghita fiind unul dintre
județele României unde avem cadrul perfect pentru dezvoltarea durabilă a turismului, este un județ
care are munți, ape, văi, depresiuni, chei, peșteri, stațiuni balneoclimaterice etc.
Județul Harghita are neapărată nevoie de o dezvoltare a turismului, capitol unde nu stă foarte bine,
infrastructura de transport, cazare și agrement este insuficient dezvoltată fiind zone unde aceasta
este practic inexistentă.Pe lângă faptul că odată cu dezvoltarea turismului începe și bunăstarea
economică și socială turismul deschide o nouă cale către cunoaștere, valorificare, curiozitate,
oferind totodată și numeroase locuri de muncă noi, locuri de muncă ce au ca scop de această dată
74
valorificarea pozitivă a resurselor naturale și antropice de care dispune județul, principalele ocupații
ale locuitorilor fiind la ora actuală cele, care, așa cum s-a văzut anterior aduc prejudicii serioase
mediului înconjurător, industria prelucrării lemnului care a dus la defrișări masive pe raza județului,
industria extractivă care a ridicat gradul de poluare a apelor, aerului și solului, industria textilă care
a dus la mari consumuri de energie electrică, ocupații care au ca rezultat și mari cantități de deșeuri,
contribuind decisiv la poluare estetică a județului.
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita este concepută eficient, pe șase
direcții de dezvoltare, începând de la potențialul natural și construit și până la formarea și calificarea
oamenilor din industria ospitalității.Aceasta are ca scop buna funcționare dintre om și mediul
natural, relație, care, dacă este eficient valorificată aduce beneficii pentru toti cei implicați.
Județul Harghita poate deveni unul dintre cele mai vizitate județe dacă această strategie va fi
implementată la timp, corect, ceea ce îl face de altfel ușor de promovat pe viitor este:
Este o destinație turistică ieftină, comparativ cu județele vecine;
Are numeroase obiective naturale diversificate;
Numeroase izvoare minerale care au multiple moduri de utilizare;
Ospitalitatea oamenilor;
Posibilități de cazare în condiții bune și foarte aproape de locul de vizitat;
Potențial turistic ce poate fi promovat pe toată durata anului;
Dezvoltarea ecoturismului în zonă;
Turismul harghitean are nevoie de această startegie de dezvoltare durabilă pentru a putea evolua
economic și estetic pe harta turistică a României, fiind la ora actuală un județ ce nu este valorificat
așa cum ar trebui, nepăsarea fiind întâlnită de la simplii locuitori până la autoritățile cu putere de
decizie. Trebuie implementată ideea construirii și promovării conștiente a turismului, a tradițiilor, a
valorilor și a sănătății pentru că toate aceste elemente reprezintă de fapt ceea ce căutăm toată viața,
cunoaștere, bunăstare, recompensare, recunoaștere.
75
BIBLIOGRAFIE
1. Bibirigea R.,Turismul durabil- oportunități și provocări, Editura Universitară,
București, 2006;
2. Bugă D., Iancu Silvia, Pișota I., Județele Patriei-Harghita, Editura Academiei
Republicii Socialiste România, București 1976;
3. Camarda Adina ,Strategii de dezvoltare durabilă a turismului în Țara Bârsei, Editura
Uranus, 2011;
4. Dumitrescu Adela, A. Nedelcu, Ecologie și Protecția Mediului, Editura Universității
Transilvania, Brașov, 2011
5. Florea M., Geografia Turismului, Ed.Universității Transilvania, Brașov, 2011;
6. Medlik A. Economic Importance of Tourisme, Revue de tourisme, No.Special,
1969;
7. Stănciulescu G., Managementul turismului durabil în centrele urbane, Editura
Economică, București, 2004;
8. Sessa A., Pour une nouvelle notion de tourisme, Revue de Tourisme, no.1 1971, pp
9-15
9. Toti G., Timpul liber, Editura Politică, București, 1965, p 234;
10. ***Județele patriei, Harghita, Editura Sport-turism, București, 1979;
11. ***Institutul Worldwatch , Starea lumii, Editura Tehnică , București, 1999;
12. ***Comisia Națiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător și Dezvoltare, 2007;
13. ***Planul județean de gestionare a deșeurilor-județul Harghita 2008-2013, 2007;
14. *** Analiza Oportunităților de afaceri în regiunea centru, din perspectiva dezvoltării
durabile, 2009;
15. *** Strategia de dezvoltare durabilă a turismului din județul Harghita, 2009;
16. ***Planul de Amenajare Teritorială Harghita, 2012;
17. http://www.cjharghita.ro/_user/browser/File/Programok/Projektek/prezentare_Drum
ul_Apelor_Minerale.pdf;
18. www.ecomagazin.ro/definiții-si-pricipiile-dezvoltarii-durabile;
19. www.fotofocus.ro/fotografie-cascada-termala-toplita-21986.html?redirect
20. http://www.greenharghita.ro/
21. www.orasulbalan.ro;
22. www.prefecturahr.ro ;
23. www.scribd.ro/Analiza/SWOT;
24. www.viajoa.ro
top related