lege pentru aprobarea strategiei de reformare a sectorului ... remis guvernului s… · strategia...
Post on 27-Sep-2020
2 Views
Preview:
TRANSCRIPT
1
Proiect
LEGE
pentru aprobarea Strategiei de reformare a sectorului justiţiei
pentru anii 2011-2015
În vederea edificării unui sector al justiţiei accesibil, eficient, independent,
transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor
europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului, Parlamentul
adoptă prezenta lege ordinară.
Art. 1. – Se aprobă Strategia de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-
2015 cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 2. – Guvernul în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi,
va elabora şi va prezenta Parlamentului spre examinarea Planul de acţiuni pentru
implementarea Strategiei de reformare a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2015.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI
2
Anexă
STRATEGIA DE REFORMARE A SECTORULUI JUSTIŢIEI PENTRU ANII 2011-2015
CUPRINS:
Lista abrevierilor
Sumar executiv
Partea 1. Contextul şi factorii determinanţi ai reformei
Partea 2. Structura, procesul de elaborare şi implementare a Strategiei
Partea 3. Obiectivul general şi obiectivele specifice ale Strategiei
Partea 4. Pilonii reformei sectorului justiţiei şi direcţiile strategice
Partea 5. Domenii specifice de intervenţie
Partea 6. Implicaţii financiare
Partea 7. Analiza riscurilor implementării Strategiei
3
LISTA ABREVIERILOR (în ordine alfabetică)
AJGS Asistenţa juridică garantată de stat
CC Curtea Constituţională
CCCEC Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei
CEPEJ Comisia Europeană pentru Eficienţa Justiţiei
CNAJGS Consiliul Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat
CNROOND Consiliul Naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de
drept
CSM Consiliul Superior al Magistraturii
CSP Consiliul Superior al Procurorilor
DIP Departamentul Instituţiilor Penitenciare
INJ Institutul Naţional al Justiţiei
MAI Ministerul Afacerilor Interne
MJ Ministerul Justiţiei
PG Procuratura Generală
PIGD Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor
RAPORT DE EVALUARE Raportul „Evaluarea supremaţiei legii şi administrării justiţiei pentru
programarea sectorială extinsă, Guvernul Moldovei”; Dovydas
Vitkauskas, Stanislav Pavlovschi, Eric Svanidze, Chişinău, iunie 2011
SRSJ, Strategia Strategia de reformare a sectorului justiţiei
UE Uniunea Europeană
4
SUMAR EXECUTIV
Necesitatea Strategiei:
Elaborarea unei Strategii complexe de reformă a devenit necesară în vederea creării unui cadru comun
care să acopere toate eforturile de reformă a sectorului justiţiei în Republica Moldova, pentru asigurarea
dezvoltării durabile a sectorului prin acţiuni realiste şi concrete.
În prezent există o serie de concepţii de reformare a diferitor instituţii din sectorul justiţiei, fiecare din
acestea stabilind obiective şi acţiuni diferite, abordînd doar segmente înguste ale sectorului justiţiei.
Prezenta Strategie intervine cu o abordare novatoare şi vine să integreze toate eforturile şi intenţiile de
reformă într-un cadru unificat, pentru a asigura caracterul coerent, consecvent şi durabil al reformelor
pentru sectorul justiţiei în întregime.
Concomitent, Strategia edifică cadrul instituţional de coordonare a acţiunilor de reformă şi a asistenţei
partenerilor de dezvoltare în sectorul justiţiei. Implementarea practică şi valorificarea componentelor
Strategiei va contribui la consolidarea unui sector al justiţiei echitabil, calitativ, responsabil, cu zero
toleranţă faţă de corupţie pentru o dezvoltare durabilă a ţării şi responsabilitate sporită în faţa
justiţiabililor.
Obiectivele strategiei:
Obiectivul general al Strategiei este edificarea unui sector al justiţiei accesibil, eficient, independent,
transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să
asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului.
Obiectivele specifice ale Strategiei sînt următoarele:
consolidarea independenţei, responsabilităţii, imparţialităţii, eficienţei şi transparenţei sistemului
judecătoresc;
eficientizarea procesului de investigaţie prejudiciară în vederea garantării respectării drepturilor
omului, asigurării securităţii fiecărei persoane şi diminuării nivelului criminalităţii;
ameliorarea cadrului instituţional şi a proceselor care asigură accesul efectiv la justiţie: asistenţa
juridică efectivă, examinarea cauzelor şi executarea hotărîrilor judecătoreşti în termen rezonabil,
modernizarea statutului unor profesii juridice conexe sistemului de justiţie;
promovarea şi implementarea principiului toleranţei zero pentru manifestări de corupţie în
sectorul justiţiei;
implementarea măsurilor prin intermediul cărora sectorul justiţiei va contribui la crearea unui
climat favorabil dezvoltării durabile a economiei;
asigurarea respectării efective a drepturilor omului în practicile şi politicile juridice;
coordonarea, stabilirea şi delimitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor actorilor principali din
sectorul justiţiei, precum şi asigurarea dialogului intersectorial.
Pilonii Strategiei:
I. Sistemul judecătoresc;
II. Justiţia penală;
III. Accesul la justiţie şi executarea hotărîrilor judecătoreşti;
IV. Integritatea actorilor sectorului justiţiei;
V. Rolul justiţiei în dezvoltarea economică;
VI. Respectarea drepturilor omului în sectorul justiţiei;
VII. Sectorul justiţiei bine coordonat, administrat şi responsabil.
5
Procesul de elaborare a Strategiei:
Strategia a fost elaborată de către Ministerul Justiţiei, în urma consultărilor publice largi, precum şi
consultărilor cu instituţiile-cheie din sectorul justiţiei. Punctul de pornire a elaborării Strategiei l-a
constituit identificarea factorilor care determină necesitatea de reforme şi a problemelor care urmează a
fi soluţionate, pentru a crea un sector al justiţiei accesibil, eficient, independent, transparent,
profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure
supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului. Problemele actuale din sectorul justiţiei au fost
determinate în baza analizei constatărilor rapoartelor elaborate de societatea civilă, organizaţiile
internaţionale, în special Raportul de Evaluare, elaborat de experţii Uniunii Europene şi prezentat
public în iunie 2011, care este documentul cel mai recent şi comprehensiv de evaluare a stării actuale a
sectorului justiţiei în Republica Moldova. De asemenea, au fost analizate constatările Ministerului
Justiţiei în urma monitorizării implementării diverselor acte normative. În rezultat au fost determinaţi 7
Piloni ai Strategiei şi pentru fiecare pilon au fost elaborate direcţii strategice, domenii specifice de
intervenţie, termene limită de realizare, indicatori ai nivelului de implementare, rezultatele scontate,
precum şi instituţiile responsabile. Realizarea în complex a domeniilor specifice de intervenţie va duce
la atingerea obiectivului general al Strategiei.
Implementarea Strategiei:
Responsabilitatea pentru implementarea Strategiei aparţine tuturor instituţiilor responsabile identificate
în Strategie. În acelaşi timp, pentru a asigura implementarea coerentă a Strategiei, va fi creat un
mecanism tehnic de monitorizare a implementării acesteia, care va fi constituit din 7 grupuri de lucru
(cîte unul pentru fiecare pilon) şi un Grup de Coordonare a implementării Strategiei. Aceste grupuri de
lucru vor fi coordonate de Ministerul Justiţiei, în cadrul căruia va fi desemnată o subdiviziune specială
de implementare a Strategiei. De asemenea, a fost prevăzută evaluarea periodică de către CNROOND a
procesului de implementare a Strategiei şi a gradului de realizare a obiectivelor acesteia.
Legătura cu planificarea strategică şi bugetară:
Strategia constituie un pas preliminar spre realizarea unui proces continuu de planificare strategică şi
implementare a intervenţiilor în sectorul justiţiei. Toate instituţiile vizate de reformă vor elabora planuri
strategice de dezvoltare şi finanţare în conformitate cu direcţiile strategice şi domeniile de intervenţie
specifică prevăzute în Strategie. În vederea asigurării coerenţei la nivel intern în materie de finanţare a
întregului sector al justiţiei, cheltuielile aferente implementării SRSJ vor fi interconectate cu prevederile
Cadrului bugetar pe termen mediu (CBTM) pentru anii 2012-2014, precum şi următoarele CBTM.
Pentru implementarea anumitor aspecte din Strategie va fi solicitat şi suportul financiar al organizaţiilor
internaţionale prezente în Republica Moldova, care activează în sectorul justiţiei, în special al Uniunii
Europene.
6
Partea 1. CONTEXTUL ŞI FACTORII DETERMINANŢI AI REFORMEI
Termenul „sectorul justiţiei” abordat în textul SRSJ se referă la instituţiile şi structurile care contribuie
principal sau auxiliar la organizarea şi realizarea justiţiei în Republica Moldova. Astfel, „sectorul
justiţiei” include în primul rînd sistemul judecătoresc, precum şi întregul ansamblu al autorităţilor şi
relaţiilor dintre acestea care contribuie la înfăptuirea justiţiei, şi anume: organele de urmărire penală,
profesiile juridice conexe sectorului justiţiei (avocaţi, notari, mediatori, executori judecătoreşti, experţi
judiciari, administratorii procedurii de insolvabilitate, traducători / interpreţi), sistemul de probaţiune,
sistemul de executare a hotărîrilor judecătoreşti, sistemul penitenciar, Ministerul Justiţiei, instituţia
avocatului parlamentar, Curtea Constituţională. În Strategie sînt vizate şi alte autorităţi administrative,
precum Parlamentul, Guvernul, Consiliul Superior al Magistraturii, în măsura în care activitatea
acestora este legată de adoptarea şi implementarea actelor normative relevante sectorului justiţiei.
Reforma sectorului justiţiei a fost permanent în vizorul autorităţilor Republicii Moldova. Pe parcursul
ultimilor ani a fost adoptat un spectru vast de documente strategice în acest domeniu: Strategia de
consolidare a sistemului judecătoresc1, Strategia de dezvoltare a sistemului de executare
2, Concepţia
reforma sistemului penitenciar3, Concepţia de finanţare a sistemului judecătoresc
4, Concepţia de
reformare a Ministerului Afacerilor Interne5 etc. În acelaşi timp, au fost adoptate un şir de legi care au
reformat conceptual o serie de instituţii cheie din sectorul justiţiei şi anume: sistemul judecătoresc,
organele procuraturii, avocatura, notariatul, sistemul penitenciar, instituţia avocatului parlamentar,
sistemul de executare etc. Au fost adoptate legi care au edificat noi mecanisme şi instituţii în sectorul
justiţiei: Legea privind asistenţa juridică garantată de stat, Legea cu privire la probaţiune, Legea privind
medierea, Legea privind executorii judecătoreşti etc.
Deşi au fost realizate schimbări instituţionale substanţiale şi a fost modificat cadrul legislativ, totuşi,
aceste schimbări nu au conferit activităţii actorilor din acest sector un nivel calitativ nou şi nu au dus la
consolidarea unui sistem de justiţie echitabil, corect şi orientat spre necesităţile justiţiabililor şi
prestarea serviciilor calitative şi accesibile justiţiabililor. Analiza implementării documentelor strategice
din domeniu relevă principalele probleme cu care se confruntă sectorul justiţiei şi anume: instanţele de
judecată nu sînt administrate eficient, promovarea judecătorilor şi procurorilor nu este suficient de
transparentă şi bazată pe merit, nu toate componentele Consiliului Superior al Magistraturii
funcţionează efectiv, calitatea serviciilor prestate de profesiile conexe sectorului justiţiei nu este
adecvată, lipsesc mecanisme efective de responsabilizare a actorilor din sectorul justiţiei, faza pre-
judiciară este nejustificat de complexă, lipsesc mecanisme efective de asigurare a unei justiţii
prietenoase copiilor, percepţia răspîndirii corupţiei în întregul sector al justiţiei este alarmant de înaltă.
Astfel, în Declaraţia cu privire la starea justiţiei în Republica Moldova şi la acţiunile necesare
îmbunătăţirii situaţiei în domeniul justiţiei, aprobată prin hotărîrea Parlamentului nr. 53 din 30
octombrie 2009, Parlamentul Republicii Moldova a constatat „cu îngrijorare că justiţia în Republica
Moldova este grav afectată de corupţie”. În Declaraţie a fost menţionat că „o asemenea involuţie a
justiţiei moldoveneşti” a fost posibilă, inclusiv, din cauza: „neglijării sau aplicării selective de către
Consiliul Superior al Magistraturii a legislaţiei care reglementează răspunderea judecătorilor,
indulgenţei acestuia; lipsei de reacţie din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi a organelor
procuraturii la acţiunile, pe alocuri criminale, ale judecătorilor; lipsei de reacţie şi de rezistenţă din
partea corpului judecătoresc la acţiunile de intimidare şi de presiune politică din partea exponenţilor
guvernării; lipsei de transparenţă în actul de justiţie şi în activitatea Consiliului Superior al
Magistraturii, în special în ceea ce priveşte selectarea, numirea, promovarea, sancţionarea judecătorilor;
1 Hotărîrea Parlamentului nr. 174-XVI din 19 iulie 2007
2 Hotărîrea Guvernului nr.1393 din 12 decembrie 2007
3 Hotărîrea Guvernului nr. 1624 din 31 decembrie 2003
4 Hotărîrea Parlamentului nr. 39 din 18 martie 2010
5 Hotărîrea Guvernului nr.1109 din 06.12.2010
7
insuficienţei pregătirii iniţiale şi pregătirii continue a judecătorilor; asigurării materiale inadecvate a
judecătorilor; „sindicalizării” puterii judecătoreşti etc.”
Aceste constatări ale înaltului for legiuitor ne demonstrează că pînă în prezent standardele profesionale
morale şi etice nu au devenit parte importantă în activitatea profesioniştilor din sector, ceea ce a generat
diminuarea încrederii societăţii în justiţie. Nivelul jos de încredere al cetăţenilor în sectorul justiţiei este
periculos, deoarece poate genera o neîncredere generală a acestora în eficienţa şi integritatea
autorităţilor publice şi chiar a statului în general.
În aceste condiţii, reforma sectorului justiţiei nu poate fi abordată într-o manieră fragmentară, deoarece
înfăptuirea actului de justiţie presupune activitatea conjugată şi eficientă a mai multor instituţii:
organele de urmărire penală, procuratura, avocatura, sistemul judecătoresc, Curtea Constituţională,
notariatul, sistemul de executare a hotărîrilor judecătoreşti, sistemul penitenciar etc.
În rezultatul analizei documentelor strategice anterior adoptate şi a stării de fapt din cadrul sectorului
justiţiei, precum şi consultărilor cu actorii-cheie din acest sector, au fost identificaţi un şir de factori
care determină necesitatea reformelor (factori determinanţi ai reformelor). Aceşti factori au ajutat la
stabilirea obiectivului general şi a obiectivelor specifice ale Strategiei, precum şi a pilonilor pe care se
axează reformele, direcţiile strategice şi domeniile specifice de intervenţie abordate în SRSJ, aşa cum
este descris în Părţile 3, 4 şi 5 ale Strategiei.
Factorii determinanţi ai reformelor sînt prezentaţi grafic în Figura 2 şi descrişi detaliat mai jos.
Figura 1: Factorii determinanţi ai reformelor în sectorul justiţiei
Nivelul scăzut al încrederii în justiţie din partea societăţii
Nivelul de încredere al cetăţenilor în justiţie este hîrtia de turnesol care reflectă starea de spirit din
societate şi atitudinea acesteia faţă de justiţie. Este evident faptul că analiza percepţiei publice asupra
justiţiei trebuie să cuprindă atît viziunea cetăţenilor, ca beneficiari ai justiţiei, cît şi cea a
reprezentanţilor sistemului judiciar.
O serie de sondaje demonstrează gradul jos de încredere a populaţiei în justiţie. Spre exemplu,
sondajele de opinie bianuale realizate de către Institutul de Politici Publice conţin o întrebare constantă
8
privitor la gradul de încredere al cetăţenilor în instituţiile statului, inclusiv încrederea în justiţie. Analiza
în dinamică a răspunsurilor „foarte multă încredere” şi „nu am deloc încredere” la întrebarea „Cît de
multă încredere aveţi în justiţie?” pentru perioada 2005-2011 denotă un grad de încredere „fluctuant” al
cetăţenilor Republicii Moldova faţă de justiţie. Începînd cu luna martie 2009, poate fi observată o
tendinţă alarmantă a creşterii gradului de neîncredere a cetăţenilor în justiţie, raportat la gradul total de
încredere în justiţie, decalajul maxim fiind atins în luna mai a anului 2011 cînd s-a constatat că doar 1%
din cetăţenii chestionaţi au răspuns că au încredere totală în justiţie, în timp ce 42% au afirmat că nu au
deloc încredere în justiţie.
Percepţia quasi-generală a gradului avansat de corupţie în sectorul justiţiei
Indicele de Percepere a Corupţiei (IPC) calculat anual de Transparency International (TI) indică asupra
faptului că populaţia ţării şi comunitatea internaţională percep Republica Moldova ca fiind o ţară în care
corupţia este foarte răspîndită. În ultimii 12 ani, valoarea acestui indice pentru Republica Moldova, a
înregistrat nivele cuprinse între 2,1 şi 3,3, pe o scară de la 0 la 10, în care valorile mai mici indică o
răspîndire mai mare a corupţiei.
Barometrul Global al Corupţiei (BGC) din anul 2010, realizat, de asemenea, anual de TI, denotă că 37%
din respondenţii din Republica Moldova au menţionat că în ultimele 12 luni au oferit mită (media
pentru statele CSI fiind de 32%, iar pentru statele UE – de 5%). Potrivit aceluiaşi sondaj, pe o scară de
la 1 la 5, cele mai corupte sînt considerate a fi: organele afacerilor interne – 4,1, justiţia – 3,9, partidele
politice şi funcţionarii publici – 3,8, Parlamentul, sistemul de învăţămînt şi sectorul privat – 3,7.
Conform studiului de victimizare efectuat de Fundaţia Soros-Moldova în 2010, menţionat mai sus, 30%
dintre persoanele din Moldova au dat sau li s-a cerut sa dea mita, sau ambele, în 2009.
Crearea unui mediu favorabil pentru creşterea economică şi a investiţiilor
Rezultatele economice durabile sînt unul din obiectivele generale cheie pe termen lung, ale Republicii
Moldova. Justiţia poate juca un rol semnificativ în stimularea creşterii şi asigurarea stabilităţii
economice. În acest scop, justiţia trebuie să demonstreze calitate, eficienţă şi transparenţă în activitatea
sa, elemente cheie care pot contribui la sporirea fluxului de investiţii şi dezvoltarea relaţiilor şi
activităţilor comerciale. Mecanismele care sînt sprijinite de sectorul justiţiei întru asigurarea soluţionării
rapide şi eficace a disputelor între entităţile comerciale sînt deosebit de importante. La fel de importante
pentru creşterea economică durabilă sînt sistemele de reglementare şi protejare a drepturilor de
proprietate şi asigurare a securităţii raporturilor juridice.
Aspiraţiile Republicii Moldova de integrare în UE
Integrarea europeană reprezintă un obiectiv strategic al politicii externe şi interne al Republicii
Moldova, menit să asigure crearea pe plan intern a unui sistem de securitate, stabilitate şi prosperitate,
guvernat de valorile democratice şi respectul faţă de drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Drept
urmare, eforturile Republicii Moldova au fost şi sunt orientate spre implementarea cu responsabilitate a
angajamentelor asumate pe plan extern în raport cu UE6 şi în raport cu alte structuri europene şi
internaţionale, iar pe plan intern spre întreprinderea unor măsuri de modernizare a ţării sub aspect
politic, economic, social, fortificarea voinţei politice necesare pentru promovarea reformelor, precum şi
identificarea domeniilor de intervenţie.7
6 Acordul de Parteneriat şi Cooperare dintre Comunităţile Europene şi statele sale membre şi Republica Moldova semnat la
28 noiembrie 1994 (intrat în vigoare la 1 iulie 1998); Planul de Acţiuni RM-UE în cadrul Politicii Europene de Vecinătate
(PEV) semnat la 22 februarie 2005 la Bruxelles, 7 Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării
europene adoptată unanim de Parlament la 24 martie 2005
9
UE şi societatea civilă de mai multe ori au calificat eforturile de integrare europeană întreprinse de către
autorităţile Republicii Moldova ca fiind insuficiente. Acelaşi calificativ a fost atribuit şi reformelor
întreprinse de Republica Moldova în sectorul justiţiei, acţiunile întreprinse fiind considerate sporadice,
lipsite de finalitate şi neavînd la bază o concepţie sau strategie bine conturată. Astfel, pentru realizarea
aspiraţiilor de integrare europeană, Republicii Moldova îşi propune să depună eforturi conjugate pentru
promovarea reformelor în domeniul justiţiei, prin promovarea unor politici sistemice, durabile şi
coerente.
10
Partea 2. PROCESUL DE ELABORARE ŞI IMPLEMENTARE A STRATEGIEI
Structura Strategiei:
Prezentul document strategic se axează pe problemele majore ale sectorului justiţiei din Republica
Moldova evidenţiate în rapoartele de evaluare a stării actuale a sectorului justiţiei, în special în Raportul
de evaluare întocmit de experţii UE, prezentat public în iunie 2011. Aceste probleme au fost clasificate
în 7 domenii majore în care se va desfăşura reforma, care au fost denumite „piloni”, analogic pilonilor
ce stau la fundamentul oricărei construcţii. Fiecare pilon va fi implementat în mod individual, cu
excepţia pilonilor 4 şi 7, care prevăd măsuri aplicabile tuturor instituţiilor abordate în cadrul celorlalţi
piloni.
Elementele-cheie ale prezentei Strategii sînt: obiectivul general, obiectivele specifice, pilonii, direcţiile
strategice, domeniile specifice de intervenţie, indicatorii nivelul de implementare şi rezultatele generale.
Implementarea domeniilor specifice de intervenţie produce rezultatele scontate, care se cuantifică în
indicatori de implementare, prin urmare contribuind la realizarea direcţiilor strategice, care, la rîndul lor
determină progresul pentru atingerea obiectivelor specifice şi obiectivului general.
Obiectivele specifice, domeniile specifice de intervenţie, indicatorii de implementare şi rezultatele
scontate se regăsesc in pilonii Strategiei, care, aşa cum a fost menţionat mai sus, au fost identificaţi în
dependenţă de problemele existente în sectorul justiţiei. La fel, în cadrul pilonilor se regăsesc instituţiile
responsabile şi termenele limită de realizare a domeniilor specifice de intervenţie.
Strategia propune un termen de implementare pentru 5 ani. Acest termen rezultă din posibilităţile
actuale de a planifica activităţile pentru următorii 5 ani, activităţi în special legate de modificarea
cadrului legal şi instituţional. Termenul de 5 ani este un termen optim, care va permite o planificare
realistă a activităţilor, acelaşi termen de implementare fiind sugerat şi de autorii Raportului de evaluare.
Procesul de elaborare şi adoptare a Strategiei:
Întregul proces de elaborare a SRSJ a fost organizat de grupul de lucru creat prin Ordinul ministrului
justiţiei nr. 213 din 3 iunie 2011. Procesul a fost structurat astfel, încît să permită consultări intense şi
atingerea unui consens al instituţiilor-cheie din sectorul justiţiei din Republica Moldova asupra
viitoarelor direcţii ale reformei. Strategia urmează a fi adoptată de Parlament prin lege.
Procesul de elaborare a fost împărţit în patru etape separate, care sînt prezentate în Figura 3 de mai jos.
Figura 2: Etapele de elaborare ale Strategiei de reformare a sectorului justiţiei
Etapa 1 Etapa 2 Etapa 3 Etapa 4
Aprobarea componenţei
grupului de lucru pentru
elaborarea proiectului
SRSJ.
Elaborarea cadrului
strategic (obiectivul
general, obiectivele
specifice, pilonii),
direcţiilor strategice şi
domeniilor specifice de
intervenţie.
Elaborarea şi prezentarea
Discutarea proiectului de
Strategie în cadrul grupurilor
de lucru sectoriale create de
Ministerul Justiţiei.
Consultarea proiectului SRSJ
cu instituţiile-cheie din
sectorul justiţiei, precum şi cu
reprezentanţii societăţii civile.
Desfăşurarea dezbaterilor
publice a proiectului SRSJ (a
doua rundă de dezbateri).
Prezentarea proiectului
revizuit al Strategiei
(versiunea revăzută)
Guvernului şi CNROOND.
Dezbaterea proiectului
Strategiei în cadrul
CNROOND.
Aprobarea proiectului SRSJ de
către Guvern.
Prezentarea proiectului
Strategiei (versiunea aprobată
de Guvern) pentru examinare
şi dezbateri Parlamentului.
Adoptarea Strategiei de către
Parlament.
11
instituţiilor cheie din
sectorul de justiţiei şi
societăţii civile a
proiectului SRSJ
(versiunea preliminară).
Lansarea primei runde de
dezbateri pe marginea
proiectului SRSJ.
Revizuirea proiectului SRSJ
în baza avizelor,
comentariilor şi
recomandărilor recepţionate
la proiectul SRSJ.
Procesul de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei:
Procesul de implementare:
După adoptarea Strategiei de către Parlament, va fi iniţiată elaborarea Planului de acţiuni pentru
implementarea Strategiei.
Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei va cuprinde măsuri pentru fiecare pilon. Măsurile
care vor fi incluse în Planul de acţiuni vor fi interconectate şi vor rezulta din domeniile specifice de
intervenţie prevăzute de Strategie, la un nivel mult mai detaliat decît acestea. În mare parte, măsurile
vor reprezenta o detaliere a domeniilor specifice de intervenţie din cadrul fiecărei direcţii strategice.
Planul de acţiuni va fi revizuit anual în baza raportului de evaluare pentru fiecare pilon, întocmit de
grupul responsabil de monitorizarea implementării pilonului respectiv.
Strategia urmează a fi abordată ca un document viu, implementarea căruia va fi urmărită în mod coerent
de către mecanismul de monitorizare prevăzut mai jos. Strategia poate fi modificată în caz de
necesitate, dar intenţia este de a avea un document strategic stabil, implementarea căruia poate fi
ajustată în funcţie de necesităţi în baza Planurilor anuale de acţiuni. Din aceste considerente, Strategia
nu conţine măsuri exacte de implementare, dar domenii specifice de intervenţie, care vor fi detaliate în
Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei. Resursele necesare implementării Strategiei vor fi
prevăzute în Planul de acţiuni.
Instituţii responsabile:
Cît priveşte implementarea Strategiei, responsabilitatea va aparţine tuturor instituţiilor responsabile
identificate în strategie. În acelaşi timp, pentru a asigura implementarea coerentă a Strategiei, va fi creat
un mecanism tehnic de monitorizare a implementării acesteia, care va conţine 7 grupuri de lucru pentru
fiecare Pilon în parte şi un Grup de Coordonare a implementării Strategiei. Acestea vor fi coordonate de
Ministerul Justiţiei, în cadrul căruia va fi desemnată o subdiviziune specializată pentru acordarea
asistenţei tehnice grupelor de lucru.
La fel, CNROOND va evalua periodic procesul de implementare a Strategiei şi gradul de realizare a
obiectivelor, în baza informaţiei colectate şi sistematizate de către Ministerul Justiţiei.
Mecanismul tehnic de monitorizare a implementării SRSJ:
Grupul de lucru pentru implementarea SRSJ:
Pentru fiecare pilon al Strategiei vor fi create grupuri de lucru permanente, care vor fi responsabile
pentru elaborarea planurilor de lucru anuale comune şi pentru înfăptuirea tuturor activităţilor
identificate în cadrul fiecărui pilon. Grupurile de lucru vor fi create şi vor funcţiona în cadrul
Ministerului Justiţiei. În ele vor fi incluşi reprezentanţii actorilor instituţiilor-cheie ale sectorului
justiţiei vizate în pilonul respectiv, care vor fi desemnaţi de instituţiile respective, şi reprezentanţi ai
12
societăţii civile. Aceştia din urmă vor fi selectaţi de Ministerul Justiţiei în baza unei invitaţii publice şi
în funcţie de experienţa, motivarea şi implicarea anterioară a reprezentanţilor societăţii civile în
procesul de reformă a sectorului justiţiei. De asemenea, Ministerul Justiţiei va invita instituţiile străine
şi internaţionale care activează în domeniul justiţiei şi sînt prezente în Republica Moldova să delege
experţi pentru a participa la activităţile grupurilor de lucru. Ministrul Justiţiei va numi preşedintele
grupului, la recomandarea membrilor acestuia.
Grupul de Coordonare a implementării SRSJ:
Coordonarea activităţii dintre toate grupurile de lucru va fi asigurată de către un Grup de Coordonare a
implementării Strategiei, creat prin pin ordinul Ministerului Justiţiei. În acest grup va intra Ministrul
Justiţiei, un vice-ministru, un specialist desemnat din cadrul Ministerului Justiţiei responsabil doar de
coordonarea procesului de implementare a strategiei şi preşedinţii grupurilor de lucru.
Grupurile de lucru create pentru fiecare pilon vor elabora Planul de Acţiuni, vor monitoriza nivelul de
implementare a pilonului respectiv şi vor elabora rapoarte anuale de implementare a SRSJ. Acestea se
vor întruni în şedinţe conform planului elaborat de grupurile respective, dar nu mai rar de o dată pe
lună. Grupul de coordonare va elabora Planul general de implementare a Strategiei, va monitoriza
procesul de implementare şi va elabora raportul anual de implementare a SRSJ, în baza rapoartelor
prezentate de grupurile de lucru pentru fiecare pilon. Grupul de Coordonare de asemenea va fi
responsabil de asigurarea diseminării informaţiei între toate grupurile de lucru, organizînd reuniuni
comune ale acestora conform necesităţilor, dar nu mai rar de o dată la fiecare trei luni. De asemenea,
Grupul de Coordonare va fi responsabil pentru prezentarea informaţiei privind gradul de implementare
a Strategiei Consiliului naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept.
Transparenţa reformei sectorului justiţiei şi relaţiile cu publicul:
Ministerul Justiţiei va crea o pagina web dedicată reformei sectorului justiţiei, unde va fi plasată
informaţia curentă privind mersul şi progresele înregistrate în reforma sectorului justiţiei. Societatea
civilă şi instituţiile-cheie ale sectorului justiţiei vor avea posibilitatea să facă sugestii şi să comenteze
referitor la progresul reformei. Grupurile de lucru create pentru asigurarea implementării SRSJ vor fi
responsabile de plasarea informaţiei şi colectarea comentariilor/sugestiilor de pe pagina web.
În final, Ministerul Justiţiei va organiza conferinţe anuale cu participarea societăţii civile şi instituţiilor-
cheie din sectorul justiţiei, la care vor fi prezentate şi dezbătute rapoartele anuale de implementare a
SRSJ şi alte informaţii relevante.
Toate aceste măsuri vor contribui la asigurarea transparenţei reformelor derulate şi vor oferi
posibilitatea reală de implicare şi participare în procesul de reformă tuturor doritorilor.
13
Partea 3. OBIECTIVELE GENERALE ŞI OBIECTIVELE SPECIFICE ALE STRATEGIEI
Strategia este elaborată pentru a crea un cadru comun pentru toate eforturile de reformă a sectorului
justiţiei în Republica Moldova în vederea dezvoltării sectorului în întregime prin acţiuni realiste şi
concrete.
Obiectivul general al Strategiei de reformare a sectorului justiţiei este edificarea unui sector de justiţie
accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să
corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului.
Obiectivele specifice ale strategiei sînt următoarele:
consolidarea independenţei, responsabilităţii, imparţialităţii, eficienţei şi transparenţei sistemului
judecătoresc;
eficientizarea procesului de investigaţie prejudiciară în vederea garantării respectării drepturilor
omului, asigurării securităţii fiecărei persoane şi diminuării nivelului criminalităţii;
ameliorarea cadrului instituţional şi a proceselor care asigură accesul efectiv la justiţie: asistenţa
juridică efectivă, examinarea cauzelor şi executarea hotărîrilor judecătoreşti în termen rezonabil,
modernizarea statutului unor profesii juridice conexe sistemului de justiţie;
promovarea şi implementarea principiului toleranţei zero pentru manifestări de corupţie în
sectorul justiţiei;
implementarea măsurilor prin intermediul cărora sectorul justiţiei va contribui la crearea unui
climat favorabil dezvoltării durabile a economiei;
asigurarea respectării efective a drepturilor omului în practicile şi politicile juridice;
coordonarea, stabilirea şi delimitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor actorilor principali din
sectorul justiţiei, precum şi asigurarea dialogului intersectorial.
Strategia este concepută pentru a atinge următoarele rezultate generale:
Un sector de justiţie echitabil, calitativ, responsabil, cu zero toleranţă faţă de corupţie pentru o
dezvoltare durabilă a ţării şi care răspunde nevoilor justiţiabililor;
Un cadru instituţional de coordonare a acţiunilor de reformă şi a asistenţei partenerilor de
dezvoltare în sectorul justiţiei.
Rezultatele scontate pentru fiecare direcţie strategică sînt descrise în Partea 5 a SRSJ.
14
Partea 4. PILONII REFORMEI SECTORULUI JUSTIŢIEI ŞI DIRECŢIILE STRATEGICE
Se preconizează că reforma sectorului justiţiei să fie fundamentată pe şapte piloni de bază (Figura nr.
4):
I. Sistemul judecătoresc;
II. Justiţia penală;
III. Accesul la justiţie şi executarea hotărîrilor judecătoreşti;
IV. Integritatea actorilor sectorului justiţiei
V. Rolul justiţiei în dezvoltarea economică;
VI. Respectarea drepturilor omului în sectorul de justiţie;
VII. Sectorul justiţiei bine coordonat, administrat şi responsabil.
Figura 3: Pilonii reformei sectorului justiţiei
Reforma sectorului justiţiei
Pentru realizarea obiectivului general al strategiei şi a direcţiilor strategice stipulate în Partea 4, au fost
identificate o serie de direcţii strategice pentru intervenţie în următorii cinci ani. Direcţiile strategice
sînt prezentate în tabelul de mai jos, fiind grupate conform pilonilor reformei de care aparţin. Pentru
fiecare direcţie strategică au fost determinate domeniile specifice de intervenţie, care sînt enumerate în
Partea 5 a Strategiei.
Obiectivul general: edificarea unui sector de justiţie accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate,
care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului
PILONUL VII SECTORUL JUSTIŢIEI BINE COORDONAT, ADMINISTRAT ŞI RESPONSABIL
PILONUL I
SISTEMUL
JUDECĂTORESC
PILONUL II
JUSTIŢIA
PENALĂ
PILONUL III
ACCESUL LA
JUSTIŢIE ŞI
EXECUTAREA
HOTĂRÎRILOR
JUDECĂTOREŞTI
PILONUL IV
INTEGRITATEA
ACTORILOR
SECTORULUI
JUSTIŢIEI
PILONUL V
ROLUL
JUSTIŢIEI ÎN
DEZVOLTAREA
ECONOMICĂ
PILONUL VI
RESPECTAREA
DREPTURILOR
OMULUI ÎN
SECTORUL
JUSTIŢIEI
15
Figura 4: Direcţii strategice
După cum sugerează Figura 4, direcţiile strategice sînt interconectate. Implementarea unui set de
direcţii influenţează implementarea fiecăreia din celelalte seturi de direcţii.
Direcţiile strategice au fost divizate în domenii de intervenţii specifice, modul de implementare a cărora
este descris în Partea 2 a prezentei Strategii.
Pilonul I. SISTEMUL JUDECĂTORESC
Direcţii strategice: 1.1. Asigurarea accesibilităţii şi independenţei sistemului judecătoresc
1.2. Sporirea transparenţei şi eficienţei sistemului judecătoresc
1.3. Ridicarea profesionalismului persoanelor implicate în efectuarea justiţiei şi
responsabilităţii acestora
Pilonul II . JUSTIŢIA PENALĂ
Direcţii strategice:
2.1. Revizuirea conceptului şi procedurii fazei pre-judiciare
2.2.Consolidarea profesionalismului şi independenţei procuraturii
2.3. Consolidarea capacităţilor profesionale individuale şi instituţionale de investigare
a infracţiunilor
2.4 Modernizarea sistemului de colectare a datelor statistice şi a celui de evaluare a
performanţelor profesionale la nivel individual şi instituţional
2.5. Umanizarea politicii penale şi consolidarea mecanismului de asigurare a
drepturilor victimelor.
Pilonul III . ACCESUL LA JUSTIŢIE ŞI EXECUTAREA HOTĂRÎRILOR
JUDECĂTOREŞTI
Direcţii strategice:
3.1. Fortificarea sistemului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat
3.2. Consolidarea capacităţilor instituţionale şi dezvoltarea profesională a
reprezentanţilor profesiilor conexe sistemului de justiţie (avocaţi, notari, mediatori,
executori judecătoreşti, experţi judiciari, administratori ai procedurii de
insolvabilitate, traducători/interpreţi)
3.3. Executarea efectivă şi oportună a hotărîrilor judecătoreşti
Pilonul IV. INTEGRITATEA ACTORILOR SECTORULUI JUSTIŢIEI
Direcţii strategice:
4.1. Lupta eficientă şi efectivă cu corupţia din sectorului de justiţie
4.2. Consolidarea mecanismelor de implementare a standardelor etice şi de conduită
anticorupţie la nivelul tuturor instituţiilor din sectorul justiţiei
4.3. Dezvoltarea unei culturi de intoleranţă faţă de fenomenul corupţiei de către
organismele de autoadministrare din diferite segmente ale justiţiei
Pilonul V. ROLUL JUSTIŢIEI ÎN DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
Direcţii strategice:
5.1. Consolidarea sistemului de soluţionare alternativă a disputelor 5.2. Îmbunătăţirea procedurii de insolvabilitate
5.3. Modernizarea sistemului de evidenţă şi acces la informaţia privind înregistrarea
agenţilor economici
Pilonul VI RESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI ÎN SECTORUL
JUSTIŢIEI
Direcţii strategice:
6.1.Consolidarea rolului Curţii Constituţionale
6.2.Consolidarea capacităţilor Centrului pentru Drepturile Omului şi instituţiei
avocatului parlamentar
6.3. Consolidarea sistemului de justiţie pentru copii
6.4. Respectarea drepturilor omului în privinţa persoanelor private de libertate.
Eradicarea torturii şi relelor tratamente
6.5.Consolidarea sistemului de probaţiune şi a sistemului penitenciar
Edificarea unui sector al justiţiei accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă
standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului
Pilonul VII. SECTORUL JUSTIŢIEI BINE COORDONAT, ADMINISTRAT ŞI RESPONSABIL Direcţii strategice:
7.1. Coordonarea activităţilor actorilor sectorului justiţiei; planificarea strategică şi dezvoltarea politicilor
7.2. Armonizarea cadrului instituţional şi legal din sectorul justiţie cu standardele europene
7.3. Coordonarea asistenţei donatorilor externi
16
Partea 5. DOMENII SPECIFICE DE INTERVENŢIE
PILONUL 1. Sistemul judecătoresc
Obiectivul specific: Consolidarea independenţei, responsabilităţii, eficienţei, imparţialităţii şi transparenţei sistemului judecătoresc
Abordarea problemelor sistemului judecătoresc al Republicii Moldova în cuprinsul prezentei strategii a fost orientată în trei direcţii strategice: 1.1
Asigurarea accesibilităţii şi independenţei sistemului judecătoresc; 1.2. Sporirea transparenţei şi eficienţei sistemului judecătoresc; 1.3. Ridicarea
profesionalismului persoanelor implicate în efectuarea justiţiei şi responsabilităţii acestora. Pentru fiecare din direcţiile strategice a fost elaborat un şir de
domenii de intervenţie specifică, aşa cum este arătat în tabelele de mai jos.
1.1 . Asigurarea accesibilităţii şi independenţei sistemului judecătoresc
În pofida eforturilor întreprinse de Republica Moldova în vederea consolidării independenţei şi accesibilităţii sistemului judecătoresc, anumite probleme au
rămas nesoluţionate, iar unele necesită o abordare conceptual nouă.
Din perspectiva accesibilităţii sistemului judecătoresc se atestă carenţe privitor la capacitatea redusă de comunicare cu publicul a instanţelor judecătoreşti;
neparticiparea societăţii la controlul calităţii performanţei sistemului judecătoresc la nivel individual şi cel al instanţei judecătoreşti; deficienţe în asigurarea
cu numărul stabilit de judecători a unor instanţe judecătoreşti şi costuri prea mari pentru întreţinerea acestor instanţe; cheltuieli de judecată necorelate şi
nerezonabile etc.
Potrivit Raportului de evaluare, la capitolul independenţa sistemului judecătoresc mai există deficienţe semnificative în domeniul asigurării adecvate a
finanţării şi autogestionării. Astfel, chiar dacă bugetul alocat sistemului judecătoresc creşte din an în an, Republica Moldova cu o rată de 0.18% din PIB nu
reuşeşte să atingă media CEPEJ de 0.24% la alocarea unei proporţii din venitul naţional instanţelor de judecată. De asemenea, a fost atestată capacitatea
insuficientă a sistemului judecătoresc la nivel individual şi instituţional de a asigura planificarea şi evaluarea reală a necesităţilor bugetare. În acelaşi timp,
Raportul de evaluare a identificat şi o serie de deficienţe ale procedurilor de desemnare, numire în funcţie, auto-reglementare şi procedurilor de
responsabilizare disciplinară în cadrul sistemului judecătoresc, fiind inter alia stabilit caracterul ineficient al sistemului de numire, calificare şi promovare a
judecătorilor, mentalitatea „clubului închis” al sistemului judecătoresc cu privire la accesul la profesie şi promovarea ierarhică, precum şi lipsa controlului
regulatoriu a profesiei de către CSM.
În scopul asigurări accesibilităţii şi independenţei sistemului judecătoresc sînt necesare intervenţii sistemice şi durabile orientate spre: consolidarea cadrului
instituţional al instanţelor judecătoreşti; crearea condiţiilor necesare pentru asigurarea unui înalt nivel de deschidere a instanţelor judecătoreşti faţă de
justiţiabili şi societate în ansamblu; reglementarea criteriilor stricte şi clare pentru numirea în funcţia de judecător şi funcţiile administrative din cadrul
17
instanţelor; consolidarea capacităţilor instituţiilor de autoadministrare a sistemului judecătoresc; ameliorarea capacităţilor de planificare strategică şi
evaluare reală a necesităţilor din cadrul instanţelor judecătoreşti; majorarea finanţării instanţelor judecătoreşti.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
1.1.1. Optimizarea hărţii dislocării
instanţelor judecătoreşti în scopul
consolidării capacităţilor
instituţionale a instanţelor, a
numărului de judecători şi asigurării
utilizării cît mai eficiente a
resurselor disponibile
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ
elaborat şi adoptat;
3. Harta dislocării instanţelor judecătoreşti şi
numărul de judecători optimizate;
4. Instanţele judecătoreşti reorganizate.
1.1.2. Asigurarea accesului la o
justiţie acceptabilă ca şi cost
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Ministerul Finanţelor
1. Analiză efectuată şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ
elaborat şi adoptat;
3. Cuantumul şi modul de calculare a cheltuielilor
de judecată revizuit.
1.1.3. Reformarea şi consolidarea
structurilor şi sistemelor de
interacţiune cu publicul
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Instanţele judecătoreşti
1.Pagini web a instanţei judecătoreşti funcţionale;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ
elaborat şi adoptat;
3. Campanii de informare privind funcţionarea
sistemului judecătoresc.
1.1.4. Crearea unui mecanism
adecvat, consecvent şi durabil de
finanţare a sistemului judecătoresc
prin majorarea finanţării acestui
sistem şi unificarea procesului de
bugetare al sistemului judecătoresc
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Instanţele judecătoreşti
Ministerul Finanţelor
1. Procent de finanţare a sistemului judecătoresc
stabilit;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ
elaborat şi adoptat;
3.Procesul de bugetare a instanţelor judecătoreşti
unificat.
1.1.5. Sporirea eficienţei
managementului şi îmbunătăţirea
sistemului practic şi regulator de
Ministerul Justiţiei
Instanţele judecătoreşti
Consiliul Superior al
1. Proiect de modificare a cadrului normativ
elaborat şi adoptat;
2. Crearea funcţiilor de administratori judecătoreşti;
18
administrare al instanţelor
judecătoreşti şi analizei strategice în
materie de bugetare
Magistraturii
Institutul Naţional al
Justiţiei
Ministerul Finanţelor
3. Funcţiile preşedinţilor instanţelor judecătoreşti
reexaminate;
4. Curricula pentru instruirea iniţială şi continuă
elaborată şi aplicată;
5. Cursurile de instruire iniţială şi continuă a
administratorilor instanţelor judecătoreşti
desfăşurate;
6. Training-uri pentru personalului instanţelor
judecătoreşti responsabili pentru elaborarea şi
executarea bugetului desfăşurate.
1.1.6. Stabilirea criteriilor clare,
obiective, transparente şi bazate pe
merit pentru procedura de selectare,
numire şi promovare a judecătorilor
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Termenul iniţial de numire a judecătorului în
funcţie de 5 ani exclus prin modificarea
Constituţiei;
3. Criteriile de selectare a judecătorilor Curţii
Supreme de Justiţie revizuite prin modificarea
Constituţiei;
4. Proiect de modificare a cadrului normativ
elaborat şi adoptat;
5. Noi criterii de selectare, numire şi promovare a
judecătorilor elaborate şi adoptate;
6. Noi instituţii pentru selectarea, numirea şi
promovarea judecătorilor create.
1.1.7. Unificarea şi asigurarea
transparenţei procedurii de numire a
preşedinţilor şi vicepreşedinţilor
instanţelor judecătoreşti şi stabilirea
unor criterii clare şi transparente de
selectare a candidaţilor la aceste
funcţii
Consiliul Superior al
Magistraturii
Ministerul Justiţiei
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a Constituţiei şi a cadrului
normativ; elaborat şi adoptat
3. Noi criterii de selectare şi numire a preşedinţilor
şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti
elaborate şi adoptate;
4. Numărul vicepreşedinţilor instanţelor
judecătoreşti revizuit.
1.1.8. Revizuirea instituţiilor
degrevării, detaşării şi transferului
judecătorilor,în vederea asigurării
independenţei lor şi principiului
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ
elaborat şi adoptat;
3. Instituţiile degrevării, detaşării şi transferului
19
separării puterilor revizuite.
1.1.9. Consolidarea capacităţilor de
autoadministrare a sistemului
judecătoresc, prin revizuirea rolului,
componenţei şi competenţelor
Consiliului Superior al Magistraturii
şi instituţiilor din subordinea
acestuia
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Institutul Naţional al
Justiţiei
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a Constituţiei şi a cadrului
normativ elaborat şi adoptat;
3. Proiect de modificare a cadrului normativ
elaborat şi adoptat;
4. Statutul şi capacităţile instituţiilor consolidate.
1.1.10. Optimizarea şi consolidarea
cadrului legislativ din domeniul
sistemului judiciar (elaborarea unei
legi unificate pentru reglementarea
sistemului judecătoresc)
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Cadru legislativ unificat;
3. Proiect de lege elaborat şi adoptat.
1.1.11. Consolidarea sistemului de
securitate în sediile instanţelor
judecătoreşti
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Ministerul Afacerilor
Interne
1. Proiect de modificare a cadrului normativ
elaborat şi adoptat;
2. Tehnologii de securitate instalate
3. Gradul de securitate în instanţele judecătoreşti
sporit
1.1.12. Consolidarea capacităţilor
instituţionale ale instanţelor
judecătoreşti, inclusiv prin
examinarea oportunităţii edificării
unui sediu comun pentru toate
instanţele judecătoreşti la nivelul
municipiului Chişinău, precum şi
construcţiei/renovării sediilor
instanţelor judecătoreşti din întreaga
ţară.
Ministerul Justiţiei
Ministerul Finanţelor
Ministerul Construcţiei
şi Dezvoltării Regionale
1. Studiu de fezabilitate elaborat şi recomandări
formulate;
2. Devizul de cheltuieli elaborat;
3. Proiectul „Palatului Justiţiei” şi proiectele de
construcţie/renovare a sediilor instanţelor
judecătoreşti elaborate;
4. Sediile instanţelor judecătoreşti din ţară
construite/renovate.
Rezultate scontate:
Un sistem judecătoresc şi numărul judecătorilor optimizate;
Un sistem de calculare şi mecanism de aplicare a cheltuielilor judiciare transparent, echilibrat şi accesibil;
Proces de finanţare a sistemului judecătoresc unificat, coordonat şi conectat la necesităţile reale ale sistemului judecătoresc;
Procedura de selectare, numire şi promovare a judecătorilor bazată pe criterii obiective şi transparente, garantînd independenţa sistemului
judecătoresc implementată;
20
Managementul şi analiza strategică în materie de bugetare a instanţelor judecătoreşti consolidate;
Securitatea în sediile instanţelor judecătoreşti asigurată şi sporită;
Capacitatea de autoadministrare şi independenţa sistemului judecătoresc consolidate.
1.2. Sporirea transparenţei şi eficienţei sistemului judecătoresc
Modul de funcţionare şi organizare a sistemului judecătoresc al Republicii Moldova denotă probleme esenţiale la capitolul eficienţă şi transparenţă.
Legislaţia procesuală nu contribuie la examinarea efectivă şi cu celeritate a cauzelor; tehnologiile informaţionale nu sînt larg aplicate, deşi acestea ar
contribui nu doar la asigurarea celerităţii examinării cauzelor, dar, la fel, pot să confere un caracter mai transparent procesului de înfăptuire a justiţiei;
mecanismul existent de asigurare a practicii judiciare uniforme nu este funcţional; sistemul căilor de atac are un caracter mai mult haotic, decît sistemic şi nu
contribuie la valorificarea principiului securităţii raporturilor juridice; specializarea judecătorilor la nivelul fiecărei instanţe nu este asigurată, fapt care
afectează calitatea hotărîrilor judecătoreşti adoptate; procesele judiciare şi activitatea instituţiilor de autoadministrare nu sînt suficient de transparente, ceea
ce alimentează neîncrederea societăţii în sistemul judecătoresc per ansamblu.
Raportul de evaluare atestă lipse semnificative de eficienţă în sistemul judecătoresc din Moldova, menţionînd expres, inter alia: lipsa transparenţei în
funcţionarea instanţelor judecătoreşti; ineficienţa reglementărilor procedurale, inclusiv repartizarea competenţei între instanţele judecătoreşti pe orizontală şi
pe verticală, sistemul căilor de atac; utilizarea limitată a instrumentelor e-justiţie; lipsa repartizării aleatorii a cauzelor; lipsa unei politici de calitate pentru
instanţele de judecată, precum şi lipsa unor cadre dedicate sau metodologii pentru elaborarea şi aplicarea acestei politici; etc.
În vederea edificării unui sistem judecătoresc transparent şi eficient, au fost prevăzute o serie de intervenţii specifice pentru sporirea transparenţei
instituţiilor şi mecanismelor din cadrul autoadministrării judecătoreşti: optimizarea procedurilor judecătoreşti şi asigurarea transparenţei acestora; aplicarea
mai largă şi mai eficientă a tehnologiilor informaţionale atît în cadrul procesului de înfăptuire a justiţiei, precum şi pentru administrarea sistemului
judecătoresc; reexaminarea principiilor căilor de atac şi crearea mecanismelor pentru asigurarea unei practici judiciare uniforme; promovarea specializării
judecătorilor; asigurarea celerităţii procesului de examinare a cauzelor de către instanţele judecătoreşti.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia
responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare
12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
1.2.1. Sporirea transparenţei
mecanismelor şi instituţiilor
autorităţii autoadministrării
judecătoreşti
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Regulamentele Consiliului Superior al Magistraturi
adoptate;
21
3. Informaţiile privind activitatea instituţiilor autorităţilor
judecătoreşti publicate şi actualizate.
1.2.2. Utilizarea eficientă şi
funcţională a sistemului
informaţional judecătoresc în
vederea excluderii factorului uman
din procesul administrativ de
gestionare a dosarelor prin
implementarea unui sistem de e-
justiţie
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Institutul Naţional al
Justiţiei
Instanţele
judecătoreşti
Procuratura Generală
Centrul de
Telecomunicaţii
Speciale
Centrul de Guvernare
Electronică
1. Evaluarea funcţionării Programului Integrat de
Gestionare a Dosarelor (PIGD) şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Sistemul informaţional judecătoresc perfecţionat;
4. Sistemul de distribuire aleatorie a dosarelor
perfecţionat şi implementat;
5. Sistemul de constituire a completelor de judecată şi
desemnare a preşedinţilor completelor de judecată creat şi
implementat;
6. Sistemul de înregistrare audio/video a şedinţelor de
judecată efectiv implementat;
7. Asigurarea fiecărei instanţe cu suportul tehnic referitor
la PGID şi echipamentul necesar înregistrării audio a
şedinţelor;
8. Curricula pentru instruirea personalului şi judecătorilor
elaborat;
9. Judecătorii şi personalul instanţelor instruit;
10. Automatizarea totală a procesului de gestionare a
dosarelor;
11. Mecanism eficient de verificare a respectării
procesului electronic de gestionare a dosarelor şi
sancţionare a abaterilor instituit.
1.2.3. Revizuirea regulilor
procedurale în vederea optimizării,
sporirii transparenţei şi eficienţei
procesului de înfăptuire a justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Ministerul Justiţiei
Institutul Naţional al
Justiţiei
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Raport de monitorizare a funcţionării sistemului
judecătoresc din perspectiva transparenţei şi eficienţei
acestuia elaborat şi diseminat.
4. Standardele cu privire la durata examinării cauzelor
elaborate;
5. Cursurile de instruire a judecătorilor în domeniul
gestionării dosarelor şi a regulilor cu privire la amînarea
22
examinării cauzelor desfăşurate;
6. Mecanismul electronic de verificare a duratei
examinării cauzelor elaborat şi implementat.
1.2.4. Crearea unui mecanism care
ar garanta uniformizarea practicii
judiciare şi asigurarea respectării
principiului securităţii raporturilor
juridice
Ministerul Justiţiei
Curtea Supremă de
Justiţie
Curţile de apel
Consiliul Superior al
Magistraturii
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Mecanism care garantează uniformizarea practicii
judiciare şi respectarea principiilor securităţii raporturilor
juridice creat şi efectiv implementat;
4. Rapoartele de evaluare ale instituţiilor internaţionale.
1.2.5. Sporirea eficienţei dreptului
procesual prin revizuirea sistemului
căilor de atac şi repartizarea
competenţelor între instanţele
judecătoreşti pe axa orizontală,
precum şi simplificarea şi
clarificarea sistemului căilor de
atac
Ministerul Justiţiei
Curtea Supremă de
Justiţie
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Sistemul căilor de atac şi competenţele revizuite şi
implementate;
4. Uniformizarea căilor ordinare de atac;
5. Uniformizarea termenelor de atac şi îmbunătăţirea
procesului de informare despre hotărîrea judecătorească;
6. Limitarea temeiurilor pentru căile extraordinare de atac.
7. Raport analitic cu privire la implementarea
modificărilor legislative legate de exercitarea căilor de
atac.
1.2.6. Revizuirea funcţionării
instituţiei judecătorului de
instrucţie, în vederea includerii
acestuia în corpul judecătoresc
comun în calitate de judecători
specializaţi în materia respectivă
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Instanţele
judecătoreşti
Institutul Naţional al
Justiţiei
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Cursuri de instruire continuă desfăşurate;
4. Stabilirea procedurii de numire a judecătorilor de
instrucţie;
5. Analiza implementării modificărilor şi modalităţii de
exercitare a funcţiei de judecător de instrucţie.
Rezultate scontate:
Un sistem judecătoresc care examinează cauzele transparent, prompt şi calitativ;
Un sistem clar, uniform şi logic de contestare a hotărîrilor judecătoreşti;
Mecanism pentru asigurarea unei practici judiciare uniforme creat;
23
Program integrat de gestionare a dosarelor revizuit şi funcţional;
Mecanismul căilor de atac revizuit şi optimizat;
Statutul judecătorului de instrucţie modificat.
1.3. Ridicarea profesionalismului persoanelor implicate în efectuarea justiţiei şi responsabilităţii acestora
Un sistem judecătoresc care nu este orientat sistemic spre promovarea profesionalismului persoanelor care participă în procesul de înfăptuire a justiţiei şi
care nu consolidează constant principiul responsabilităţii judecătorilor faţă de societate, are toate şansele să fie grav afectat de subiectivism, să activeze în
condiţii de obscuritate şi să promoveze protecţia unor interese corporative.
Raportul de evaluare subliniază problema lipsei responsabilităţii şi transparenţei instanţelor judecătoreşti, ca fiind un impediment aparte în funcţionarea
sistemului justiţiei din Republica Moldova şi poate fi determinată de următorii factori: experienţa insuficientă a sistemului judecătoresc în perceperea sa ca
ramură a puterii cu adevărat independentă; aplicarea aproape abuzivă a inviolabilităţii judecătorilor faţă de orice fel de răspundere; mentalitatea „clubului
închis” cu privire la accesul la profesie şi promovarea ierarhică, care împiedică afluxul „cadrelor tinere”, precum şi accesul profesioniştilor mai
experimentaţi din alte sub-sectoare ale sistemului juridic; lipsa unei determinării clare a semnificaţiei încălcării etice sau disciplinare, consecinţelor
acestora, proceduri inaccesibile şi obscure de examinare a pretinselor încălcări disciplinare; lipsa unor sondaje a utilizatorilor serviciilor instanţelor, care ar
permite evaluarea performanţei sistemului judecătoresc; lipsa repartizării aleatorii a dosarelor, stenografierii tuturor audierilor sau utilizării sporite a
instrumentelor informaţionale e-justiţie în gestionarea dosarelor; lipsa unei presiuni efective asupra instanţelor judecătoreşti din partea comunităţii juridice
şi a societăţii in general; lipsa obligaţiei judecătorilor de a raporta o influenţă abuzivă, lipsa responsabilităţii pentru neîndeplinirea obligaţiunii de raportare.
În scopul consolidării profesionalismului sistemului judecătoresc în calitate de valoare fundamentală, care să asigure valorificarea principiilor independenţei
atît a judecătorilor, cît şi a întregului sistem, a eficienţei acestuia, precum şi a responsabilităţii judecătorilor faţă de societate, sînt necesare intervenţii
sistemice şi interconectate la nivelul sistemului judecătoresc, în general, şi activităţii fiecărui judecător în parte. Aceste intervenţii vor fi orientate spre
unificarea condiţiilor de accedere în profesie; ameliorarea procesului de formare şi instruire a judecătorilor; revizuirea sistemului şi metodelor instruirii
continue a judecătorilor şi a personalului auxiliar din cadrul sistemului judecătoresc; crearea unui mecanism de evaluare periodică a performanţelor
judecătorilor, bazat pe criterii obiective şi care să contribuie la autoepurarea eficientă a sistemului; consolidarea rolului şi funcţiilor inspectorilor
judecătoreşti, în scopul fortificării procedurilor de auto-control şi eficienţei supravegherii administrative a sistemului judecătoresc pe interior; revizuirea
sistemului abaterilor disciplinare şi a procedurilor de examinare a acestora; reformarea instituţiei imunităţii judecătorilor şi excluderea privilegiilor improprii
funcţiilor şi statutului judecătorilor; creşterea nivelului de profesionalism al întregului sistem prin introducerea funcţiei de asistenţi judiciari, precum şi
crearea unui sistem permanent de evaluare a performanţelor sistemului judecătoresc prin introducerea sistemului de feed-back, bazat pe colectarea şi
sistematizarea opiniei participanţilor în procedurile judiciare.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
24
1.3.1. Reformarea şi eficientizarea
activităţii Institutului Naţional al
Justiţiei
Ministerul Justiţiei
Institutul Naţional al
Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Consiliul Superior al
Procurorilor
Uniunile profesiilor
liberale din sectorul
justiţiei
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Sistemul de pregătire iniţială şi continuă a
judecătorilor şi procurorilor modificat şi efectiv aplicat;
3. Programe de instruire a formatorilor din cadrul INJ
elaborate şi implementate;
4. Exigenţele faţă de formatorii INJ elaborate şi
aplicate;
5. Raport de monitorizare a implementării reformei
INJ;
6. Revizuirea bugetului INJ în conformitate cu
necesităţile reale ale acestuia.
1.3.2. Revizuirea programelor
Institutului Naţional al Justiţiei în
vederea asigurării corespunderii
acestora necesităţilor reale de
instruire a judecătorilor, procurorilor
şi altor actori din sistemul justiţiei şi
pentru a evita dublarea curriculei
universitare
Institutul Naţional al
Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Consiliul Superior al
Procurorilor
Ministerul Justiţiei
1. Sondaje anuale privind necesităţile de instruire a
actorilor din sectorul justiţie desfăşurat;
2. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
3. Programe de instruire elaborate şi implementate;
4. Metode moderne de instruire elaborate.
1.3.3. Asigurarea specializării
judecătorilor pe cauze specifice şi
examinarea oportunităţii creării
sistemului de instanţe administrative
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Institutul Naţional al
Justiţiei
1. Studii elaborate şi recomandări formulate;
2. Criterii şi sistem de specializare a judecătorilor
elaborate şi implementate;
3. Cursuri pentru specializarea judecătorilor
desfăşurate.
1.3.4. Unificarea sistemului de
accedere în profesia de judecător
Consiliul Superior al
Magistraturii
Institutul Naţional al
Justiţiei
Ministerul Justiţiei
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Regulament al Consiliului Superior al Magistraturii
elaborat şi adoptat;
3. Comisie unică de examinare pentru absolvenţii INJ
şi persoanele cu vechime în muncă creată.
1.3.5. Crearea unui sistem de evaluare
periodică a performanţelor actorilor
din sectorul justiţiei bazat pe criterii
Consiliul Superior al
Magistraturii
Instanţele judecătoreşti
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Criterii de evaluare periodică a performanţelor
elaborate;
25
de merit, clare, obiective şi
transparente
Consiliul Superior al
Procurorilor
Institutul Naţional al
Justiţiei
Uniunile profesiilor
liberale din sectorul
justiţiei
3. Proiecte de modificare a cadrului normativ elaborat
şi adoptat;
4. Judecătorii tuturor instanţelor judecătoreşti supuşi
evaluării conform noilor criterii de evaluare a
performanţelor;
5. Raport de analiză a implementării criteriilor de
evaluare.
1.3.6. Crearea mecanismelor de
măsurare a performanţelor sistemului
judecătoresc prin utilizarea sondajelor
de opinie a justiţiabililor (feed-back)
Consiliul Superior al
Magistraturii
1. Metodologie elaborată;
2. Sondaje privind evaluarea performanţelor
desfăşurate;
3. Rezultatele sondajelor sintetizate şi date publicităţii.
1.3.7. Consolidarea rolului inspecţiei
judecătoreşti şi clarificarea
atribuţiilor acesteia
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Regulament al Consiliului Superior al Magistraturii
modificat;
4. Atribuţiile Inspecţiei judecătoreşti revizuite
1.3.8. Revizuirea spectrului abaterilor
disciplinare şi procedurii disciplinare
în vederea ajustării acestora
realităţilor din sistem şi standardelor
europene
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Spectrul abaterilor disciplinare revizuit şi ajustat;
4. Mecanism nou de examinare a cauzelor ce ţin de
răspunderea disciplinară implementat.
1.3.9. Reformarea instituţiei
imunităţii judecătorilor, pentru a
asigura exclusiv imunitatea
funcţională
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Instituţia imunităţii reformată.
1.3.10. Consolidarea sistemului
judecătoresc prin introducerea
funcţiilor de asistent judiciar şi
modificarea statutului şi atribuţiilor
grefierilor
Consiliul Superior al
Magistraturii
Instanţele judecătoreşti
Ministerul Justiţiei
Institutul Naţional al
Justiţiei
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Funcţiile de asistent judiciar introduse în
organigrama instanţelor judecătoreşti şi completate
(ocupate);
4. Atribuţiile grefierului revizuite;
5. Curricula pentru instruirea iniţială şi continuă
26
elaborată;
6. Cursurile de instruire iniţială şi continuă a
asistenţilor judiciari desfăşurate.
Rezultate scontate:
Institutul Naţional al Justiţiei funcţional şi capabil să asigure pregătirea profesională iniţială şi continuă a judecătorilor;
Specializarea judecătorilor asigurată;
Un sistem efectiv de admitere în funcţia de judecător;
Un sistem eficace de tragere la răspundere disciplinară a judecătorilor;
Rolul inspecţiei judiciare consolidat;
O politică de evaluare a calităţii performanţei instanţelor judecătoreşti, fundamentată pe indicatori de performanţă clar definiţi, transparenţi şi
măsurabili pentru judecători şi instanţele judecătoreşti, şi care să includă un sistem de evaluare a performanţei instanţelor judecătoreşti de către
„utilizatorii finali”.
27
PILONUL 2. Justiţia Penală
Obiectivul specific: Eficientizarea procesului de investigaţie pre-judiciară în vederea garantării respectării drepturilor omului, asigurării
securităţii fiecărei persoane şi diminuării nivelului criminalităţii
Abordarea problemelor justiţiei penale din Republica Moldova în cuprinsul prezentei Strategii a fost orientată în cinci direcţii strategice: 2.1 Revizuirea
conceptului şi procedurii fazei pre-judiciare; 2.2. Consolidarea profesionalismului şi independenţei procuraturii; 2.3. Consolidarea capacităţilor profesionale
individuale şi instituţionale de investigare a infracţiunilor; 2.4. Modernizarea sistemului de colectare a datelor statistice şi a celui de evaluare a
performanţelor profesionale la nivel individual şi instituţional; 2.5. Umanizarea politicii penale şi consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor
victimelor. Pentru fiecare din direcţiile strategice a fost elaborat un şir de domenii de intervenţie specifică, aşa cum este arătat în tabelele de mai jos.
2.1. Revizuirea conceptului şi procedurii fazei pre-judiciare
O problemă, în ceea ce priveşte faza pre-judiciară, o constituie lipsa unui concept şi a unei proceduri clare, dat fiind faptul că nu sînt delimitate clar
competenţele organelor de urmărire penală, iar legislaţia procesual penală este în anumite privinţe contradictorie, deoarece se atestă lipsa unei distincţii de
facto între subordonarea ierarhică a organelor de urmărire penală faţă de superiorii lor administrativi din punct de vedere al dezvoltării profesionale şi
chestiunilor disciplinare, pe de o parte, şi subordonarea funcţională a organelor de urmărire penală faţă de aceleaşi persoane în contextul unui caz de
urmărire penală concret, pe de altă parte. La fel, există cazuri în care mai multe organe de urmărire penală au competenţe similare, ceea ce duce la un anumit
haos în sistem.
Din aceste motive este necesară întreprinderea unor acţiuni de intervenţie orientate spre: îmbunătăţirea legislaţiei procesual penale, în vederea excluderii
dublării de competenţe; consolidarea statutului şi competenţelor organelor de urmărire penală, în mod special urmînd a fi consolidat statutul Ministerului
Afacerilor Interne şi revizuit statutul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
2.1.1. Optimizarea cadrului
instituţional, organizaţional şi
funcţional al Ministerului Afacerilor
Interne
Ministerul Justiţiei
Ministerul Afacerilor
Interne
1. Concepţia de reformă a Ministerului Afacerilor
Interne implementată;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat.
28
2.1.2. Revizuirea statutului Centrului
pentru Combaterea Crimelor
Economice şi a Corupţiei
Ministerul Justiţiei
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi a
Corupţiei
1. Conceptul de revizuire a statutului Centrului pentru
Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei
elaborat;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat.
2.1.3. Clarificarea rolului şi
competenţelor organelor de urmărire
penală şi organelor care exercită
activitatea operativă de investigaţii
Ministerul Justiţiei
Procuratura Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
Serviciul Vamal
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi a
Corupţiei
1. Conceptul cu privire la faza pre-judiciară elaborat;
2. Proiectul de modificare a Codului de procedură
penală şi a altor acte normative elaborat şi adoptat;
3. Proiectele de modificare a cadrului instituţional şi
planul de implementare elaborate şi adoptate.
2.1.4. Optimizarea procedurilor de
investigare operativă şi urmărire
penală
Ministerul Justiţiei
Procuratura Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
Serviciul Vamal
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi a
Corupţiei
Serviciul de Informaţii
şi Securitate
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Coraportul dintre activitatea organelor operative de
investigaţie şi organele de urmărire penală clarificat;
4. Training-uri pentru colaboratorii autorităţilor
relevante organizate şi desfăşurate.
2.1.5. Perfecţionarea legislaţiei
procesual penale în vederea
înlăturării contradicţiilor existente
între aceasta şi standardele existente
în domeniul protecţiei drepturilor
omului şi libertăţilor fundamentale
Ministerul Justiţiei
Procuratura Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi a
Corupţiei
Serviciul Vamal
1. Studiu de evaluare a performanţei sistemului de
justiţie penală prin prisma jurisprudenţei CEDO
elaborat şi recomandări formulate;
2. Propuneri de modificare a cadrului legal şi
instituţional elaborate şi adoptate.
29
Rezultate scontate:
O procedură penală de investigare eficientă şi conformă standardelor internaţionale;
Legislaţia procesuală penală ajustată standardelor europene.
2.2. Consolidarea profesionalismului şi independenţei procuraturii
La momentul actual, se atestă o lipsă a independenţei funcţionale a procurorilor faţă de superiorii ierarhici la examinarea cauzelor, condiţionată de aşa-
numitul principiu statutar de „subordonare necondiţionată” şi de un stil vertical de administrare a sistemului. Procurorii subordonaţi se bucură de un drept
mai curînd iluzoriu de a solicita instrucţiuni scrise în scopul contestării acestora. În acelaşi timp, potrivit unei analize comparative cu alte ţări europene,
Republica Moldova are un număr relativ mare de procurori pe cap de locuitor, din acest motiv ar trebui efectuat un studiu în scopul clarificării necesităţilor
de personal ale organelor procuraturii în vederea optimizării numărului de procurori. O altă deficienţă este capacitatea insuficientă a procurorilor de
exercitare a atribuţiilor de serviciu, din motivul lipsei de independenţă, abilităţi, competenţe şi instruire corespunzătoare. Un rol important în sistemul
procuraturii îl are Consiliul Superior al Procurorilor, organ, funcţia de bază a căruia este asigurarea administrării eficiente a instituţiei procuraturii.
Reglementările actuale sînt, pe alocuri evazive, chiar şi lacunare în ceea ce priveşte reglementarea statutului Consiliului Superior al Procurorilor.
În lumina celor expuse, se constată necesitatea efectuării unor intervenţii speciale orientate spre: modificarea legislaţiei în sensul conferirii independenţei
interne şi reale a procurorilor, prin excluderea posibilităţii unor instrucţiuni ilegale, inclusiv verbale, date de către procurorii ierarhic superiori; reexaminarea
procedurii de autorizare a acţiunilor procurorilor ierarhic inferiori de către procurorii ierarhic superiori; asigurarea specializării procurorilor pe cauze
specifice şi examinarea oportunităţii lichidării procuraturilor specializate; stabilirea criteriilor şi procedurii clare şi transparente pentru selectarea, numirea şi
promovarea procurorilor; revizuirea procedurii de numire a Procurorului General şi a adjuncţilor acestuia; reexaminarea regulilor de răspundere a
procurorilor şi excluderea imunităţii generale a acestora; fortificarea capacităţilor Consiliului Superior al Procurorilor acestuia şi modificarea legislaţiei în
acest sens.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
2.2.1. Revizuirea procedurii de
numire şi demitere a Procurorului
General şi a adjuncţilor acestuia şi
stabilirea unor criterii clare,
transparente şi obiective de selectare
a candidaţilor la aceste funcţii
Ministerul Justiţiei
Procuratura Generală
Consiliul Superior al
Procurorilor
1. Proiect de modificare a Constituţiei elaborat şi
adoptat;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat,
3. Criterii de selectare a candidaţilor la funcţia de
Procuror General şi adjuncţii lui elaborate şi aprobate.
2.2.2. Stabilirea criteriilor şi Procuratura Generală 1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
30
procedurii clare, transparente,
obiective şi bazate pe merit pentru
procedura de selectare, numire şi
promovare a procurorilor
Consiliul Superior al
Procurorilor
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Noi criterii de selectare, numire şi promovare a
procurorilor elaborate şi adoptate;
4. Noi instituţii pentru selectarea, numirea şi
promovarea procurorilor create.
2.2.3. Fortificarea capacităţilor şi
asigurarea independenţei Consiliului
Superior al Procurorilor în vederea
asigurării administrării eficiente a
instituţiei procuraturii
Procuratura Generală
Consiliul Superior al
Procurorilor
Ministerul Justiţiei
Institutul Naţional al
Justiţiei
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Buget, personal şi sediu adecvate pentru Consiliul
Superior al Procurorilor alocate;
3. Cursuri de instruire pentru membrii Consiliului
Superior al Procurorilor şi personalul Consiliului
organizate.
2.2.4. Definirea clară a competenţelor
organelor procuraturii
Ministerul Justiţiei
Procuratura Generală
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat.
2.2.5. Asigurarea specializării
procurorilor pe cauze specifice şi
examinarea oportunităţii funcţionării
procuraturilor specializate
Procuratura Generală
Consiliul Superior al
Procurorilor
Ministerul Justiţiei
Institutul Naţional al
Justiţiei
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Sistem de specializare a judecătorilor elaborat;
4. Cursuri pentru specializarea judecătorilor
desfăşurate.3
5. Structura organelor procuraturii modificată.
2.2.6. Examinarea necesităţilor de
personal ale organelor procuraturii şi
elaborarea propunerilor pentru
optimizarea numărului de procurori şi
a personalului auxiliar
Procuratura Generală
Consiliul Superior al
Procurorilor
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat.
2.2.7. Reexaminarea mecanismului
de finanţare a organelor procuraturii
Procuratura Generală
Consiliul Superior al
Procurorilor
Ministerul Finanţelor
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Mecanismul de finanţare a organelor procuraturii
revizuit.
2.2.8. Demilitarizarea instituţiei
procuraturii, inclusiv prin examinarea
oportunităţii acordării statutului de
Ministerul Justiţiei
Procuratura Generală
Consiliul Superior al
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
31
magistrat procurorilor Procurorilor 3. Instituţia procuraturii demilitarizată.
2.2.9. Instituirea unui mecanism prin
care să se excludă posibilitatea să fie
date instrucţiuni ilegale de către
procurorii ierarhic superiori, în
scopul asigurării independenţei
interne a tuturor procurorilor
Ministerul Justiţiei
Procuratura Generală
Consiliul Superior al
Procurorilor
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat.
2.2.10. Reexaminarea regulilor de
răspundere a procurorilor, inclusiv
disciplinară, şi excluderea imunităţii
generale a acestora
Ministerul Justiţiei
Procuratura Generală
Consiliul Superior al
Procurorilor
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat.
Rezultate scontate:
Rolul, statutul şi capacităţile organelor de autoadministrare a procuraturii consolidate;
Capacităţile de personal ale procuraturii optimizate;
Un sistem al organelor de procuratură independent în exercitarea competenţelor sale;
Procedura de numire a Procurorului General şi adjuncţilor acestuia revizuită;
Mecanismul de finanţare a organelor procuraturii revizuit;
Criteriile şi procedura de selectare, numire şi promovare a procurorilor stabilite;
Sistemul de răspundere a procurorilor funcţional.
2.3. Consolidarea capacităţilor profesionale individuale şi instituţionale de investigare a infracţiunilor
Capacităţile insuficiente ale organelor de urmărire penală, inclusiv lipsa abilităţilor şi instruirii corespunzătoare, constituie unele din motivele investigării şi
urmăririi penale ineficiente. În Raportul de evaluare este menţionat că organele de drept şi ale procuraturii din Republica Moldova, precum şi sistemul
justiţiei penale în general, întîmpină dificultăţi în aplicarea tehnicilor speciale de investigare (operative), care sînt utilizate în contracararea formelor
organizate, latente sau sofisticate de infracţiuni, inclusiv a infracţiunilor de corupţie. Acest fapt se datorează în special cadrului juridic depăşit, în special
fiind vorba de Legea cu privire activitatea operativă de investigaţii din 1994, precum şi practica opacă a punerii în aplicare a acestei legi. În consecinţă,
activităţile speciale de investigare în Republica Moldova subminează sistemul justiţiei penale prin reducerea eficienţei lui, precum şi prin incapacitatea de a
respecta standardele relevante în domeniul drepturilor omului, cum ar fi exigenţa clarităţii şi predictibilităţii cadrului de reglementare (cazul Iordachi şi alţii
v. Moldova judecat la CEDO).
Întru ameliorarea situaţiei din acest domeniu se impune operarea unor intervenţii specifice pentru: implementarea unor metode moderne de investigare şi
urmărire penală; modificarea legislaţiei şi instruirea corespunzătoare a persoanelor implicate în aceste procese; specializarea actorilor fazei pre-judiciare şi
promovarea efectuării urmăririi penale, în caz de necesitate, în grupuri interdepartamentale; consolidarea capacităţilor centrelor de expertiză judiciară.
32
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
2.3.1. Implementarea unor metode
moderne de investigare şi urmărire
penală (tehnologii informaţionale,
expertize moderne etc.)
Procuratura Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Serviciul Vamal
Serviciul de Informaţii
şi Securitate
1. Metode moderne de investigare şi urmărire penală
aplicate;
2. Training-uri pentru persoanele instituţiilor interesate
organizate şi desfăşurate.
2.3.2. Îmbunătăţirea capacităţilor
profesionale ale persoanelor
implicate în activităţile de investigare
şi urmărire penală
Institutul Naţional al
Justiţiei
Ministerul Afacerilor
Interne
Serviciul de Informaţii
şi Securitate
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Serviciul Vamal
Procuratura Generală
1. Programe de instruire elaborate şi implementate;
2. Instruirea persoanelor implicate în activităţile de
investigare şi urmărire penală realizată.
2.3.3. Sporirea capacităţilor şi
reconsiderarea locului şi rolului
centrelor de expertiză judiciară şi a
experţilor judiciari
Ministerul Justiţiei
Ministerul Afacerilor
Interne
Ministerul Sănătăţii
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi a
Corupţiei
Serviciul de Informaţii
şi Securitate
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Centrele de expertiză judiciară reformate.
33
2.3.4. Promovarea şi eficientizarea
efectuării urmăririi penale, în caz de
necesitate, în grupuri
interdepartamentale (“task-force”
grup)
Procuratura Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Serviciul Vamal
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Norme interdepartamentale elaborate şi
implementate.
2.3.5. Ameliorarea capacităţilor
profesionale ale actorilor fazei pre-
judiciare, prin asigurarea specializării
acestora
Procuratura
Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Serviciul Vamal
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Sistem de specializare a actorilor fazei pre-judiciare
elaborat;
3. Cursuri pentru specializarea actorilor implicaţi în
faza pre-judiciară desfăşurate.
Rezultate scontate:
Profesionalismul persoanelor implicate în activităţile de investigare şi urmărire penală fortificat;
Capacităţile centrelor de expertiză judiciară consolidate;
Procedura de urmărire penală eficientizată şi modernizată.
2.4. Modernizarea sistemului de colectare a datelor statistice şi a celui de evaluare a performanţelor profesionale la nivel individual şi instituţional
Actualele sisteme de colectare a datelor statistice şi de evaluare a performanţelor profesionale sînt învechite şi ineficiente. La momentul actual, fiecare organ
de urmărire penală realizează propria statistică, din acest motiv se întîmplă ca rezultatele statistice referitoare la acelaşi indicator să nu corespundă la toate
organele de urmărire penală. Una din principalele probleme referitoare la colectarea datelor statistice este lipsa analizei. O altă problemă majoră a sistemului
de justiţie penală o constituie lipsa unor indicatori de performanţă clari şi eficienţi, care ar exprima necesităţile sistemului. Actualii indicatori de
performanţă, obiectivele privind urmărirea penală şi aplicarea legii sînt imperfecte, acordîndu-se importanţă excesivă indicatorilor privind numărul
infracţiunilor descoperite şi investigate.
În raportul elaborat de către Fundaţia Soros-Moldova cu privire la „Performanţele justiţiei penale prin prisma drepturilor omului. Evaluarea procesului de
transformare a sistemului de justiţie penală în Republica Moldova” este menţionat : „Impresia de ansamblu din interviuri este că ofiţerii de urmărire penală
percep în continuare drept principal indicator al activităţii lor numărul infracţiunilor descoperite pe care trebuie să le raporteze lunar superiorilor. Acesta este
un termen depăşit, care se referă la materialele cazurilor transmise procurorului, indiferent de rezultatul examinării de către procuror a materialelor cazului.
Aproape toţi ofiţerii de urmărire penală au spus că această măsurare a performanţei a fost ineficientă, unii considerînd-o chiar contraproductivă.” În acelaşi
34
raport se menţionează: „Procuratura nu pare să aibă indicatori comparabili de performanţă, însă, cu toate acestea, suferă mari presiuni pentru a finaliza
cazurile rapid cu scopul de a satisface cerinţa celerităţii urmăririi penale. Prin urmare, la sfîrşitul fiecărei luni ei trebuie să ofere explicaţii de ce anumite
cazuri necesită perioade mai lungi de urmărire.” Din acest motiv, este imperios necesară revizuirea modului de stabilire şi evaluare a indicatorilor de
performanţă a organelor implicate în procesul de înfăptuire a justiţiei penale.
În contextul problemelor menţionate, se impune întreprinderea unor acţiuni specifice orientate spre: uniformizarea modalităţilor de colectare şi analiză a
datelor statistice ce ţin de justiţia penală; modernizarea sistemului de colectare a datelor statistice; implementarea unui sistem electronic funcţional de
înregistrare şi evidenţă a infracţiunilor; instruirea actorilor din sector vederea utilizării sistemelor electronice.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
2.4.1. Asigurarea înregistrării
electronice şi examinarea
oportunităţii distribuirii electronice a
sesizărilor cu privire la comiterea
infracţiunilor
Procuratura Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Serviciul Vamal
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Sistem electronic de înregistrare şi evidenţă a
infracţiunilor elaborat şi implementat.
2.4.2. Revizuirea şi uniformizarea
modalităţii de colectare şi analiză a
datelor statistice ce ţin de justiţia
penală şi asigurarea inter-
operaţionalizării bazelor de date
Centrul de
Telecomunicaţii
Speciale
Procuratura Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Serviciul Vamal
Serviciul de Informaţii
şi Securitate
Biroul Naţional de
Statistică
Ministerul Justiţiei
Curtea Supremă de
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Procesul de colectare şi analiză a datelor statistice ce
ţin justiţia penală modificat şi uniformizat.
35
Justiţie
2.4.3. Modificarea indicatorilor de
performanţă a organelor implicate
în înfăptuirea justiţiei penale şi
colaboratorilor acestora în vederea
asigurării respectării drepturilor
omului
Procuratura Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Serviciul Vamal
1. Sistem nou de indicatori de performanţă la nivel
individual şi instituţional elaborat şi testat;
2. Sistemul nou de indicatori de performanţă a
instituţiilor din sectorul justiţiei corelat şi unitar
elaborat, testat şi aplicat la nivel individual şi
instituţional.
Rezultate scontate:
Un sistem echidistant şi obiectiv de colectare şi analiză a datelor statistice ce ţin de justiţia penală;
Indicatori de performanţă şi sistem de măsurare individuală şi instituţională ce stimulează activitatea eficientă a organelor / colaboratorilor
organelor din sistemul de justiţie penală şi respectarea de către acestea a drepturilor omului.
2.5. Umanizarea politicii penale şi consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor.
Umanizarea politicii penale, consolidarea mecanismului de asigurare a drepturilor victimelor şi eficientizarea justiţiei pentru minori sînt procese în curs de
desfăşurare, care la această etapă încă nu sînt consolidate şi finalizate.
Umanizarea politicii penale constituie o prioritate pentru Guvernul Republicii Moldova, măsuri în acest sens au fost întreprinse prin modificarea Codului
penal în anul 2009, însă acest proces ar trebui continuat, deoarece legislaţia penală a Republicii Moldova stabileşte sancţiuni penale prea aspre prin
comparaţie cu legislaţia penală a altor state europene, iar problema suprapopulării penitenciarelor rămîne actuală şi pînă astăzi.
Din aceste motive, este necesară întreprinderea unor acţiuni de intervenţie sistemice şi durabile, care vor fi axate pe: liberalizarea politicilor penale;
aplicarea largă a procedurilor simplificate; ameliorarea mecanismului de protecţie a victimelor infracţiunilor.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
2.5.1. Liberalizarea politicilor
penale prin utilizarea sancţiunilor şi
măsurilor preventive ne-custodiale,
Ministerul Justiţiei
Procuratura Generală
1. Studiu cu privire la pedepsele penale aplicate
elaborat;
2. Codul Penal şi de procedură penală şi alte acte
36
pentru anumite categorii de
persoane şi infracţiuni
normative modificate, conform recomandărilor şi
modificările adoptate.
2.5.2. Crearea condiţiilor pentru
aplicarea mai largă a procedurilor
simplificate, inclusiv prin aplicarea
metodelor de soluţionare alternativă
a cauzelor
Ministerul Justiţiei
Procuratura Generală
1. Studiu cu privire la aplicarea procedurilor
simplificate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Mecanisme de aplicare a procedurilor simplificate
implementate;
4. Metode de soluţionare alternativă a cauzelor aplicate.
2.5.3. Consolidarea mecanismului
de asigurare a drepturilor victimelor
infracţiunilor
Procuratura Generală
Institutul Naţional de
Justiţie
Uniunea Avocaţilor
Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi
Familiei
Ministerul Finanţelor
Ministerul Justiţiei
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Mecanisme de asigurare a drepturilor victimelor
implementate.
Rezultate scontate:
Politicile penale revizuite;
Procedurile simplificate şi pedepselor ne-custodiale aplicate în toate cauzele relevante;
Drepturile victimelor infracţiunilor asigurate.
37
PILONUL 3. Accesul la justiţie şi executarea hotărîrilor judecătoreşti
3.1. Fortificarea sistemului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat (AJGS)
Asigurarea asistenţei juridice garantate de stat persoanelor care nu dispun de mijloace financiare pentru a contracta un avocat constituie unul din mijloacele
principale de asigurare a accesului la justiţie. Pentru a facilita cu adevărat accesul la justiţie a celor ce nu pot să-şi angajeze un avocat, asistenţa juridică
garantată de stat (AJGS) trebuie să fie accesibilă şi calitativă. Republica Moldova nu oferă justiţiabililor, deocamdată, un atare sistem de ASJG, spectrul
serviciilor oferite fiind deocamdată limitat şi calitatea serviciilor uneori sub nivelul aşteptărilor. Problema aceasta va deveni şi mai acută din 2012, cînd doar
avocaţii vor putea merge în instanţă şi s-ar putea ca serviciile acestora să crească considerabil. O altă problemă a sistemului de AJGS este capacitatea
administrativă redusă a CNAJGS. Consiliul nu are un aparat administrativ permanent, unica persoană care asigură activitatea tehnico-materială a acestuia
fiind un specialist al Ministerului Justiţiei, care este responsabil şi pentru alte atribuţii în interiorul ministerului. Acest suport este insuficient pentru
asigurarea activităţii normale şi efective a CNAJGS.
În scopul fortificării sistemului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat, Strategia pune accentul pe: implementarea calitativă a prevederilor legale
în vigoare privind AJGS şi diversificarea tipurilor de AJGS; alocarea resurselor financiare corespunzătoare necesităţilor reale ale sistemului de AJGS;
menţinerea avocaţilor publici şi creşterea numărului acestora; crearea şi implementarea diverselor mecanisme de promovare a culturii juridice.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
3.1.1. Consolidarea capacităţii de
organizare şi administrare a
sistemului AJGS
Ministerul Justiţiei
Ministerul Finanţelor
CNAJGS
Oficiile teritoriale ale
CNAJGS
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Aparat administrativ al CNAJGS creat;
3. Personalul oficiilor teritoriale proporţional
necesităţilor sistemului.
3.1.2. Îmbunătăţirea calităţii şi
accesibilităţii serviciilor de AJGS
(cauze penale şi non-penale)
CNAJGS
Oficiile teritoriale ale
CNAJGS
1. Mecanismul de asigurare a calităţii serviciilor de
AJGS elaborat şi implementat;
2. Studiu cu privire la necesităţile financiare şi modul
Obiectivul specific: Ameliorarea cadrului instituţional şi a proceselor care asigură accesul efectiv la justiţie: asistenţa juridică efectivă,
examinarea cauzelor şi executarea hotărîrilor judecătoreşti în termen rezonabil, modernizarea statutului unor profesii juridice conexe sectorului
de justiţie.
38
Uniunea Avocaţilor de prestare a serviciilor de AJGS efectuat şi
recomandări formulate;
3. Sistemul mixt de acordare a AJGS prin intermediul
avocaţilor publici şi avocaţilor care acordă AJGS la
cerere implementat;
4. Resursele financiare acordate pentru serviciile AJGS
corespunzătoare necesităţilor reale ale acestui sistem.
5. Instruirea avocaţilor publici şi avocaţilor privaţi care
acordă AJGS la cerere asigurată.
3.1.3. Promovarea culturii şi
accesului la informaţia cu caracter
juridic şi reducerea nihilismului
juridic
CNAJGS
Ministerul Justiţiei
Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi
Familiei
1. Campanii de educaţie juridică desfăşurate, inclusiv
prin implicarea ONG-urilor în cadrul parteneriatelor
publice-private;
2. Sistemul asistenţei juridice primare prin intermediul
unei reţele funcţionale de para-jurişti la nivelul
comunităţilor rurale, care include şi reţeaua de asistenţi
sociali, creat şi funcţional;
3. Mecanisme de asistenţă juridică primară la nivel
urban pentru unele categorii de persoane vulnerabile
testate.
Rezultate scontate:
Activitatea CNAJGS îmbunătăţită;
Servicii de AJGS accesibile, diversificate şi calitative;
Nivelul de cultură juridică sporit;
Mecanisme de acordare a asistenţei juridice primare funcţionale.
3.2. Consolidarea capacităţilor instituţionale şi dezvoltarea profesională a reprezentanţilor profesiilor conexe sectorului de justiţie (avocaţi,
notari, mediatori, executori judecătoreşti, experţi judiciari, administratorii procedurii de insolvabilitate, traducători/interpreţi)
Strategia porneşte de la premisa că un sector de justiţie nu poate funcţiona efectiv fără activitatea unui şir de profesionişti ce contribuie la efectuarea justiţiei.
Strategia include următoarele categorii de profesionişti în categoria profesiilor conexe sistemului de justiţie: avocaţii, notarii, mediatorii, executorii
judecătoreşti, experţii judiciari, administratorii procedurii de insolvabilitate şi traducătorii / interpreţii. Problemele principale ce ţin de activitatea tuturor
acestor profesii în Republica Moldova sînt: (1) calitatea serviciilor oferite şi (2) organizarea acestora ca profesie sau grup profesionist. Ambele probleme
sînt interdependente. Organizarea eficientă a profesiilor respective constituie o condiţie esenţială pentru asigurarea calităţii serviciilor, deoarece doar în
cadrul unui grup organizat pot fi aplicate mecanisme de asigurare a calităţii (măsuri stimulatorii sau disciplinare, organizarea de instruiri, sisteme de
39
asigurare de răspundere civilă profesională şi alte măsuri relevante). Pe de altă parte, serviciile calitative presupun un nivel adecvat de remunerare. În
special, în cazurile achitării serviciilor de către stat, costurile acestora trebuie să fie reale şi bine argumentate. În prezent nu toate profesiile enumerate în
capitolul respectiv au capacităţi organizaţionale, pentru a asigura calitatea serviciilor acordate de reprezentanţii profesiilor respective şi pentru a negocia cu
statul tarife pentru serviciile acordate în baza unor date bine argumentate.
Strategia prevede consolidarea capacităţilor de organizare a profesiilor conexe sectorului justiţiei, astfel încît acestea să se implice pro-activ în elaborarea
unor mecanisme funcţionale de asigurare a calităţii serviciilor acordate.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
3.2.1. Încurajarea dezvoltării
capacităţii reprezentanţilor profesiilor
conexe sectorului justiţiei la nivel de
uniuni profesionale, punînd un accent
special pe capacităţile de
management
Ministerul Justiţiei
Organele de
autoadministrare a
fiecărei profesii
1. Studiu cu privire la funcţionarea fiecărei profesii
elaborat, recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Includerea reprezentanţilor profesiilor conexe
sectorului justiţiei în procesele legate de reforma
sectorului justiţiei.
3.2.2. Elaborarea standardelor de
calitate pentru serviciile prestate de
reprezentanţii profesiilor conexe
sectorului justiţiei
Ministerul Justiţiei
Organele de
autoadministrare a
fiecărei profesii
1. Standarde de calitate elaborate şi adoptate;
2. Mecanismele de asigurare a calităţii elaborate şi
implementate.
3.2.3. Iniţierea şi elaborarea unor
mecanisme integrate, clare şi precise
privind criteriile şi modul de
calculare a plăţilor pentru serviciile
prestate
Ministerul Justiţiei
Ministerul Finanţelor
Ministerul Economiei
Organele de
autoadministrare a
fiecărei profesii
1. Studiu cu privire la mecanismele actuale elaborat,
recomandări formulate;
2. Recomandări şi / sau acte normative de determinare
a plăţii pentru serviciile prestate - elaborate şi adoptate.
3.2.4. Stabilirea unor criterii clare şi
transparente de accedere în profesie
pe bază de merit, inclusiv cu
implicarea reprezentanţilor societăţii
civile
Ministerul Justiţiei
Organele de
autoadministrare a
fiecărei profesii
1. Studiu cu privire la accesul la fiecare profesie
elaborat, recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat.
3.2.5. Asigurarea instruirii iniţiale şi Ministerul Justiţiei 1. Program de instruire iniţială şi continuă elaborat şi
40
continue a reprezentanţilor profesiilor
conexe sectorului justiţiei, inclusiv
instruirea continuă în comun prin
extinderea rolului INJ în acest proces
Institutul Naţional de
Justiţie
Organele de
autoadministrare a
fiecărei profesii
implementat (pentru fiecare profesie);
2. Cursuri de instruire iniţială şi continuă desfăşurate.
3.2.6. Promovarea şi implementarea
standardelor etice în cadrul exercitării
profesiilor conexe sectorului justiţiei
Ministerul Justiţiei
Organele de
autoadministrare a
fiecărei profesii
Standarde / Coduri etice pentru fiecare profesie
elaborate, adoptate şi implementate.
3.2.7. Consolidarea sistemului de
asigurare de răspundere civilă
profesională
Ministerul Justiţiei
Organele de
autoadministrare a
fiecărei profesii
1. Studiu comparativ cu privire la modelele de
asigurare de răspundere civilă elaborat şi recomandări
formulare;
2. Sistemul de asigurare de răspundere civilă
profesională implementat;
3. Mecanism de monitorizare a sistemului de asigurare
de răspundere civilă instituit.
3.2.8. Fortificarea mecanismelor
răspunderii disciplinare
Ministerul Justiţiei
Organele de
autoadministrare a
fiecărei profesii
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2 Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Mecanisme de tragere la răspunderea disciplinară
funcţionale pentru fiecare profesie.
3.2.9. Stabilirea unui regim
uniformizat fiscal, de asigurări
sociale şi medicale uniformizat
pentru reprezentanţii profesiilor
conexe sectorului justiţiei
Ministerul Justiţiei
Ministerul Finanţelor
Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi
Familiei
Ministerul Sănătăţii
Organele de
autoadministrare a
fiecărei profesii
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Recomandări metodologice cu privire la regimul
fiscal, de asigurări sociale şi medicale al
reprezentanţilor profesiilor juridice conexe sistemului
de justiţie elaborate.
Rezultate scontate:
Profesiile conexe sectorului justiţiei – avocaţi, notari, mediatori, executori judecătoreşti, experţi judiciari, administratorii procedurii de
insolvabilitate, traducători/interpreţi: independente, capabile să se autoorganizeze şi să presteze servicii calitative;
Sistemele de asigurare a răspunderii civile profesionale şi răspunderii disciplinare ameliorate.
41
3.3. Executarea efectivă a hotărîrilor judecătoreşti
Neexecutarea hotărîrilor judecătoreşti constituie o problemă sistemică a Republicii Moldova, constatată şi într-o serie de hotărîri ale Curţii Europene pentru
Drepturile Omului. În anul 2010 Codul de executare a fost modificat şi a fost adoptată Legea cu privire executorii judecătoreşti. În rezultat, sistemul de
executare a hotărîrilor judecătoreşti a fost remodelat, fiind instituit un sistem de executori judecătoreşti privaţi. Scopul principal al acestor modificări este
asigurarea unui sistem eficient de executare a hotărîrilor judecătoreşti. Termenul de implementare a modificărilor este deocamdată insuficient pentru a
permite o evaluare a impactului modificărilor respective, precum şi pentru a identifica impedimentele în atingerea rezultatului scontat.
Strategia impune necesitatea: consolidării instituţionale a sistemului de executori judecătoreşti privaţi; asigurarea condiţiilor necesare de funcţionare a
executorilor judecătoreşti; evaluarea impactului cadrului normativ actual şi a mecanismului de implementare în domeniul executării hotărîrilor judecătoreşti,
inclusiv hotărîrilor CEDO; elaborarea propunerilor legislative şi de politici, argumentate cu date empirice, pentru a consolida sistemul nou creat.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
3.3.1. Evaluarea impactului cadrului
normativ actual şi a mecanismului de
implementare în domeniul executării
hotărîrilor judecătoreşti, inclusiv a
hotărîrilor CEDO
Ministerul Justiţiei
Uniunea Naţională a
Executorilor
Judecătoreşti
1. Evaluarea impactului derulată;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat.
3.3.2. Consolidarea instituţională şi
funcţională a noului sistem privat de
executare a hotărîrilor judecătoreşti
Ministerul Justiţiei
Uniunea Naţională a
Executorilor
Judecătoreşti
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Organele de autoadministrare a executorilor
judecătoreşti consolidate.
3.3.3. Îmbunătăţirea sistemului de
management al informaţiei şi de
comunicare, prin asigurarea accesului
la bazele de date
Ministerul Justiţiei
Uniunea Naţională a
Executorilor
Judecătoreşti
Autorităţile care
gestionează bazele de
date
1. Cadrul normativ pentru asigurarea accesului la
bazele de date elaborat şi adoptat;
2. Accesul la bazele de date asigurat.
42
3.3.4. Asigurarea respectării
termenelor rezonabile în procesul de
executare a hotărîrilor judecătoreşti
Ministerul Justiţiei
Ministerul Finanţelor
Uniunea Naţională a
Executorilor
Judecătoreşti
Mecanismul de asigurare a respectării termenelor
rezonabile în procesul de executare a hotărîrilor
judecătoreşti elaborat şi adoptat.
3.3.5. Îmbunătăţirea mecanismului de
recunoaştere şi executare a hotărîrilor
instanţelor judecătoreşti străine
Ministerul Justiţiei
Uniunea Naţională a
Executorilor
Judecătoreşti
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Mecanismul de recunoaştere şi executare a hotărîrilor
instanţelor judecătoreşti străine îmbunătăţit.
Rezultate scontate:
Sistemul de executare a hotărîrilor judecătoreşti în cauzele civile funcţionează eficient;
Procesul de executare a hotărîrilor judecătoreşti, inclusiv a hotărîrilor CEDO este ameliorat.
43
PILONUL 4. Integritatea actorilor sectorului justiţiei
Obiectivul specific: Promovarea şi implementarea principiului toleranţei zero pentru manifestările de corupţie în sectorul justiţiei
Acţiunile menite să contribuie la consolidarea integrităţii actorilor din sectorul justiţiei prin promovarea măsurilor anticorupţie şi standardelor etice
profesionale vor fi concentrate în următoarele direcţii strategice: 4.1 Lupta eficientă cu corupţia din sistemul de justiţie; 4.2 Consolidarea mecanismelor de
implementare a standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor instituţiilor din sectorul justiţiei; 4.3. Dezvoltarea unei culturi de intoleranţă
faţă de fenomenul corupţiei de către organismele de autoadministrare din diferite segmente ale justiţiei.
4.1. Lupta eficientă cu corupţia din sistemul de justiţie
Un sistem al justiţiei perceput de populaţie corupt afectează grav credibilitatea actului de justiţie şi alimentează neîncrederea oamenilor în integritatea
persoanelor care activează în acest domeniu. În Strategia naţională anticorupţie pe anii 2011-2015, aprobată prin Legea nr. 154 din 22.07.2011 au fost
invocate datele Barometrului Global al Corupţiei din anul 2010, care indică asupra faptului că, din perspectiva populaţiei, pe o scară de la 1 la 5 , cele mai
corupte sînt considerate a fi: organele afacerilor interne -4,1, justiţia -3,9, partidele politice şi funcţionarii publici -3,8, Parlamentul, educaţia şi sectorul
privat -3,7.
Raportul de evaluare a constatat eventualele cauze a unei atare stări de fapt în sectorul justiţiei, cum ar fi: utilizarea insuficientă a sistemelor de declarare a
veniturilor şi proprietăţii; lipsa transpunerii metodelor penale şi non-penale de combatere a corupţiei, metodelor patrimoniale de combatere a corupţiei;
deficienţe de cooperare între agenţii şi la aplicarea tehnicilor „speciale de investigare (operative)” împotriva funcţionarilor pretinşi corupţi, în special
reprezentanţilor puterii judiciare; nivelul redus de salarizare a unei categorii mari de funcţionari publici, comparativ cu sectorul privat etc.
Pentru a asigura prevenirea şi combaterea eficientă a corupţiei în sectorul justiţiei sînt necesare intervenţii precise, dar şi dure, care vor fi orientate spre:
sporirea nivelului de salarizare a actorilor relevanţi din sectorul justiţiei; declanşarea implementării reale şi eficace a mecanismelor de verificare a
declaraţiilor de venituri şi proprietate şi a declaraţiilor de interese personale ale actorilor din sectorul justiţiei, de control a respectării regimului juridic al
incompatibilităţilor şi conflictelor de interese; introducerea unor noi mecanisme şi categorii de răspundere pentru persoanele implicate în actele de
corupţie; prevederea unor noi măsuri care să prevină extinderea corupţiei în sectorul justiţiei; excluderea pe cît de posibil a factorului uman din procesele
administrative de gestionare a sectorului justiţie şi aplicarea tehnologiilor moderne; introducerea unor reglementări clare privitor la obligativitatea
declarării influenţelor ilegale exercitate asupra exponenţilor sectorului justiţiei; consolidarea instituţiilor responsabile de asigurarea integrităţii şi
securităţii interne.
44
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
4.1.1. Ridicarea substanţială a
salariilor actorilor din sectorul
justiţiei şi simplificarea criteriilor de
calculare a salariilor
Ministerul Justiţiei
Ministerul Finanţelor
Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi
Familiei
1. Proiect de modificare a cadrului normativ în
domeniul remunerării actorilor din sectorul justiţiei
elaborat şi adoptat;
2. Creşterea substanţială a salariilor actorilor din
sectorul justiţiei.
4.1.2. Fortificarea mecanismului de
verificare a declaraţiilor cu privire la
venituri şi proprietate, declaraţiilor de
interese personale, controlul
respectării prevederilor legale privind
conflictul de interese şi regimului
juridic al incompatibilităţilor
persoanelor care exercită o funcţie de
demnitate publică, judecătorilor,
procurorilor, funcţionarilor publici şi
persoanelor cu funcţii de conducere
Ministerul Justiţiei
Comisia Naţională de
Integritate
Ministerul Finanţelor
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi a
Corupţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Consiliul Superior al
Procurorilor
1. Proiect de modificare a cadrului normativ cu privire
la declararea veniturilor şi proprietăţilor şi declaraţiilor
de interese personale elaborat şi adoptat;
2. Sporirea capacităţilor autorităţilor responsabile de
verificarea declaraţiilor cu privire la venituri şi
proprietate, declaraţiilor de interese personale şi a
regimului incompatibilităţilor;
3. Sporirea încrederii în autorităţilor responsabile de
verificarea declaraţiilor cu privire la venituri şi
proprietate şi declaraţiilor de interese personale.
4.1.3. Revizuirea cadrului legislativ
în vederea descurajării actelor de
corupţie din sectorul justiţiei şi
sancţionării mai severe a
infracţiunilor legate de corupţie, în
scopul sporirii eficacităţii
constrîngerii judiciare
Ministerul Justiţiei
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Procuratura Generală,
Curtea Supremă de
Justiţie
Ministerul Afacerilor
Interne
1. Proiect de modificare a cadrului normativ în
domeniul sancţionării mai severe a actelor de corupţie
elaborat şi adoptat şi uniformizarea practicilor juridice;
2. Sondaj care atestă scăderea disponibilităţii publicului
de a comite acte de corupţie;
3. Numărul persoanelor condamnate pentru acte de
corupţie.
4.1.4. Reglementarea clară a
comportamentului judecătorilor,
procurorilor, ofiţerilor de urmărire
penală, avocaţilor şi executorilor
judecătoreşti în raport cu alte
persoane în scopul combaterii actelor
Consiliul Superior al
Magistraturii
Procuratura Generală
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Instituirea unui mecanism operaţional de raportare în
cadrul unităţii cu privire la actele de corupţie;
3. Introducerea şi aplicarea testului de integritate pentru
judecători, procurori, angajaţii MAI şi CCCEC
45
de corupţie şi crearea unui mecanism
de asigurare a comportamentului
integru
Ministerul Afacerilor
Interne
Institutul Naţional al
Justiţiei
Academia de Poliţie
Uniunea Avocaţilor
Ministerul Justiţiei
4.1.5. Includerea posibilităţii de
interceptare a telefoanelor de serviciu
a judecătorilor, membrilor CSM şi ale
CSP, procurorilor, ofiţerilor de
urmărire penală şi a angajaţilor MAI
(Serviciul Vamal, Serviciul
Grăniceri, CCCEC, DIP) şi
funcţionarilor publici, cu informarea
prealabilă a acestora
Ministerul Justiţiei
Serviciul de Informaţii
şi Securitate
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Ministerul Afacerilor
Interne
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Mecanism eficient de interceptare a convorbirilor, cu
informarea prealabilă a actorilor relevanţi, instituit;
3. Informarea societăţii despre instituirea acestui
mecanism.
4.1.6. Implementarea mecanismului
de verificare la detectorul
comportamentului simulat a
candidaţilor la funcţia de judecător,
procuror şi ofiţer de urmărire penală
Consiliul Superior al
Magistraturii
Procuratura Generală
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Ministerul Afacerilor
Interne
Ministerul Justiţiei
Serviciul Vamal
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Mecanismul de verificare la detectorul
comportamentului simulat a candidaţilor la funcţia de
judecător, procuror sau ofiţer de urmărire penală
instituit.
4.1.7. Îmbunătăţirea capacităţilor
unităţilor responsabile de asigurarea
securităţii interne
Consiliul Superior al
Magistraturii
Procuratura Generală
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Ministerul Afacerilor
Interne
Ministerul Justiţiei
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Angajaţii unităţilor responsabile de asigurarea
securităţii interne instruiţi;
3. Informarea societăţii despre unităţile responsabile de
asigurarea securităţii interne.
46
Rezultate scontate:
Un sector al justiţiei care nu tolerează şi descurajează actele de corupţie;
Un mecanism eficient de prevenire şi combatere a corupţiei în sectorul justiţiei;
Predispunerea publicului de a comite acte de corupţie descurajată şi diminuată.
4.2. Consolidarea mecanismelor de implementare a standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor instituţiilor din sectorul justiţiei
Existenţa unor standarde etice şi de conduită reprezintă o condiţie indispensabilă a procesului de prevenire a corupţiei. Marea parte a actorilor din sectorul
justiţiei au elaborat standarde etice pentru profesiunile pe care le exercită. Deşi unele din seturile de standarde etice sînt în vigoare de mai mulţi ani,
acceptarea şi aplicarea practică a acestora nu pare a fi atît de răspîndită, inclusiv acestea nu sînt cunoscute şi respectate de către cei cărora li se adresează.
Deficienţe considerabile sînt atestate şi: la capitolul monitorizării de către organele de autoadministrare a modului de respectare a exigenţelor de ordin etic şi
de conduită anticorupţie de către exponenţii sectorului justiţiei; privitor la responsabilizarea actorilor din sector pentru încălcarea standardelor; privind
implicarea insuficientă a societăţii civile în procesul de monitorizare a comportamentului etic al actorilor sectorului justiţiei etc.
În Raportul de evaluare a fost menţionat că lipsa clarităţii şi previzibilităţii exigenţelor prevăzute de codurile de conduită profesională şi etică în cadrul
sectorului justiţiei şi altor organe publice reprezintă una din cauzele răspîndirii corupţiei în acest sector.
În vederea consolidării şi extinderii aplicării standardelor etice şi de conduită anticorupţie în cadrul sectorului de justiţie se impun un şir de intervenţii
specifice care vor fi focusate pe: acţiuni de promovare şi conştientizare de către actorii sectorului justiţiei a normelor de etică profesională; elaborarea şi
uniformizarea standardelor etice pentru toţi actorii sectorului justiţiei; sporirea capacităţilor organelor responsabile de respectarea eticii profesionale şi
organelor de autoadministrare a profesiilor; implicarea mai largă a societăţii în procesul de supraveghere a respectării normelor deontologice.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
4.2.1. Uniformizarea şi detalierea
standardelor etice pentru toţi actorii
sectorului justiţiei
Ministerul Justiţiei
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Procuratura Generală
Îmbunătăţirea şi uniformizarea prevederilor codurilor
de etică.
47
Ministerul Afacerilor
Interne
Cancelaria de Stat
Uniunile profesiilor
conexe sectorului
justiţiei
4.2.2. Instruirea periodică a actorilor
din sectorul justiţiei în domeniul
eticii profesionale
Institutul Naţional al
Justiţiei
Academia „Ştefan cel
Mare”
1.Cursuri organizate şi desfăşurate;
2. Actorii din sectorul justiţiei instruiţi în domeniul
eticii profesionale.
4.2.3. Îmbunătăţirea mecanismelor şi
sporirea capacităţilor organelor
responsabile de respectarea eticii
profesionale
Ministerul Justiţiei
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Consiliul Superior al
Procurorilor
Ministerul Afacerilor
Interne
Uniunile profesiilor
conexe sectorului
justiţiei
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Numărul şi rezultatele procedurilor disciplinare.
4.2.4. Campanii de sensibilizare a
opiniei publice cu privire la etica
profesională a actorilor din sectorul
justiţiei
Ministerul Justiţiei
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Consiliul Superior al
Procuraturii
Ministerul Afacerilor
Interne
Uniunile profesiilor
conexe sectorului
Numărul campaniilor de sensibilizare desfăşurate
48
justiţiei
Instituţii publice mass-
media
4.2.5. Implicarea societăţii în
procesul de supraveghere a
respectării eticii profesionale a
actorilor din sectorul justiţiei
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Procuratura Generală
Curtea Supremă de
Justiţie
Ministerul Afacerilor
Interne
Uniunile profesiilor
conexe sectorului
justiţiei
1. Mecanisme de implicare a membrilor societăţii
civile în procesul de supraveghere a eticii profesionale
a actorilor din sectorul justiţiei elaborate şi
implementate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat.
Rezultate scontate:
Un sector al justiţiei cu reglementări uniforme şi clare în domeniul standardelor etice;
Mecanisme eficiente de asigurare a respectării eticii profesionale;
O societate bine informată despre etica profesională a actorilor din sectorul justiţiei;
Profesionalism sporit al angajaţilor organelor responsabile de respectarea eticii profesionale;
Societatea civilă implicată în procesul de supraveghere a respectării eticii profesionale.
4.3. Dezvoltarea unei culturi de intoleranţă faţă de fenomenul corupţiei de către instituţiile de autoadministrare din diferite segmente ale justiţiei
Spiritul de intoleranţă faţă de orice manifestări a corupţiei urmează a fi inoculat nu doar întregii societăţi, dar cu precădere pe interiorul sectorului de
justiţie. Atît timp, cît manifestările corupţiei par a fi acceptate ca un element de normalitate, chiar de către actorii din sectorul justiţiei, evoluţia fenomenului
capătă conotaţii mult mai alarmante şi erodează însăşi esenţa statului de drept. Gradul înalt de răspîndire a acestui flagel în sectorul justiţiei este constatat în
numeroase rapoarte de evaluare realizate de către instituţiile naţionale şi internaţionale. Faptul că justiţia în Republica Moldova este grav afectată de
corupţie a fost recunoscut şi prin Declaraţia Parlamentului Republicii Moldova cu privire la starea justiţiei în Republica Moldova şi la acţiunile necesare în
vederea îmbunătăţirii situaţiei în domeniul justiţiei8.
8 Hotărîrea Parlamentului nr.53 din 30 octombrie 2009
49
Raportul de evaluare a invocat printre cauzele principale a răspîndirii corupţiei în sectorul justiţiei următoarele: exercitarea insuficientă şi ineficientă a
rolului de reglementare şi control de către CSM; incapacitatea totală a componentelor de investigare şi judiciare a cadrului anticorupţie, care rezultă în efecte
insuficient de descurajante; lipsa abilităţilor, competenţelor, instruirii, metodologiei şi abilităţilor de liderism.
În scopul ameliorării stării de fapt alarmante în acest domeniu se impune necesitatea unor intervenţii specifice pe dimensiunile: diseminarea unor bune
practici pentru consolidarea integrităţii actorilor din sectorul justiţiei; dezvoltarea componentelor de instruire în vederea descurajării actorilor din sectorul
justiţiei de a se implica în acte de corupţie; introducerea la nivel legislativ şi practic a unor măsuri netradiţionale pentru promovarea intoleranţei faţă de
fenomenul corupţiei; asigurarea unui grad de deschidere mai larg a sectorului justiţiei faţă de societate, inclusiv prin diseminarea informaţiilor privitor la
cauzele şi persoanele pedepsite pentru implicarea în acte de corupţie.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
4.3.1. Desfăşurarea instruirii
periodice pentru actorii din sectorul
justiţiei în domeniul combaterii
corupţiei
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Institutul Naţional al
Justiţiei
Academia „Ştefan cel
Mare”
1. Curricula elaborată;
2. Instruiri desfăşurate şi numărul actorilor instruiţi.
4.3.2. Încurajarea testării benevole
periodice la detectorul
comportamentului simulat (în special
de către factorii de decizie din
sistemul justiţiei)
Consiliul Superior al
Magistraturii
Consiliul Superior al
Procurorilor
Ministerul Afacerilor
Interne
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
1. Măsuri de încurajare a testării benevole periodice la
detectorul comportamentului simulat elaborate şi
aplicate;
2. Numărul de testări benevole desfăşurate.
4.3.3. Acordarea unui punctaj
suplimentar pentru judecători şi
procurori la promovarea în funcţie şi
evaluarea periodică a acestora în
cazul testării benevole la detectorul
Consiliul Superior al
Magistraturii
Consiliul Superior al
Procurorilor
Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat.
50
comportamentului simulat
4.3.4. Fortificarea regimului
avertizorilor de integritate (din
interiorul şi exteriorul sistemului)
Consiliul Superior al
Magistraturii
Curtea Supremă de
Justiţie
Consiliul Superior al
Procurorilor
Procuratura Generală
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Ministerul Afacerilor
Interne
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Mecanismul de funcţionare a regimului avertizorilor
de integritate creat şi implementat.
4.3.5. Publicarea şi mediatizarea
hotărîrilor judecătoreşti privind
condamnarea actorilor din sectorul
justiţie pentru acte de corupţie
Consiliul Superior al
Magistraturii
Ministerul Justiţiei
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Site creat şi funcţional;
3. Hotărîri judecătoreşti privind condamnarea actorilor
din sectorul justiţie pentru acte de corupţie publicate şi
mediatizate.
Rezultate scontate:
Nivelul crescut al intoleranţei faţă de fenomenul corupţiei din sectorul justiţiei;
Regimul avertizorilor de integritate instituit şi funcţional;
Accesul publicului la hotărîrile judecătoreşti privind condamnarea actorilor din sectorul justiţiei pentru acte de corupţie asigurat.
51
PILONUL 5. Rolul justiţiei în dezvoltarea economică
Obiectiv specific: Determinarea şi implementarea măsurilor prin intermediul cărora sectorul justiţiei va contribui la crearea unui mediu favorabil
pentru dezvoltarea durabilă a economiei Republicii Moldova.
Creşterea economică este condiţionată de resursele potenţiale existente şi de modul cum acestea sînt utilizate. În acest sens nu ar fi oportun să se facă
trimitere doar la factorii direcţi de creştere economică, dar şi la cei indirecţi care în aceeaşi măsură pot influenţa creşterea economică, printre care unul din
aceşti factori este şi eficienţa sistemului judiciar . Pentru atingerea acestui obiectiv au fost determinate cîteva direcţii strategice prin prisma cărora vor putea
fi atinse rezultatele scontate: 5.1. Consolidarea sistemului de soluţionare alternativă a disputelor; 5.2. Îmbunătăţirea procedurii de insolvabilitate; 5.3.
Modernizarea sistemului de evidenţă şi acces la informaţia privind înregistrarea agenţilor economici.
5.1. Consolidarea sistemului de soluţionare alternativă a disputelor
Agenţii economici, în particular, precum şi justiţiabilii, în general, au un acces limitat la modalităţile de soluţionare alternativă a disputelor, astfel încît să le
permită evitarea consumării timpului şi costurilor în cadrul unor procese de judecată. În cazul Republicii Moldova, toate litigiile economice au fost
concentrate în două instanţe specializate (judecătoria economică de circumscripţie şi Curtea de Apel Economică), iar cele de ordin civil între persoanele
fizice, chiar dacă au caracter comercial, sînt concentrate în instanţele de drept comun. Această stare a lucrurilor afectează considerabil activitatea micilor
întreprinzători, care nu-şi pot permite suportarea unor cheltuieli considerabile în cazul desfăşurării unui proces de judecată, care într-o eventualitate poate
crea o stare de insolvabilitate. Potenţialul metodelor alternative de a produce beneficii economice prin soluţionarea litigiilor la costuri mai mici, în comparaţie
cu costurile aferente proceselor judiciare, precum şi multiplele beneficii de ordin social sînt invocate drept avantaje care ar trebui să justifice adoptarea unor
politici favorabile metodelor alternative, în general, şi medierii, în particular. Practica medierii în Republica Moldova este una modestă, în aceeaşi măsură
modeste fiind şi studiile empirice privind eficienţa economică a acesteia pentru justiţie şi cetăţeni. La etapa actuală este disponibil doar un studiu efectuat de
către Institutul de Reforme Penale (IRP), care tratează aspectul costurilor şi beneficiilor medierii penale9. În baza acestuia s-a constatat că, în afara
economisirii resurselor financiare, folosirea mijloacelor alternative de soluţionare a disputelor implică în sine şi o reducere considerabilă a timpului necesar
pentru soluţionarea unui litigiu, ceea ce iarăşi reiterează ideea economisirii unor resurse financiare. Durata medie a soluţionării dosarelor este de 537 zile,
ceea ce constituie un procent de 20% mai mare, decît în cazul folosirii medierii ca şi metodă alternativă. Reducerea costurilor de judecată nu este un avantaj
ce poate fi atribuit doar justiţiabililor, dar şi întregului sistem judecătoresc.
Odată cu promovarea beneficiilor utilizării mecanismelor alternative de soluţionare a disputelor va fi posibilă desconcentrarea soluţionării litigiilor doar în
instanţele de judecată, raţionalizînd în acest sens costurile administrative (salarii, numărul personalului auxiliar, materialele logistice, etc.). În această ordine
de idei, Strategia propune ca medierea să devină o alternativă eficientă şi atractivă pentru justiţiabili, iar pentru acesta ar trebui să fie însoţită adiţional de un
mecanism fezabil de recunoaştere şi executare a hotărîrilor instanţelor de arbitraj străine.
9 Raport 2010 IRP - Medierea penală în Republica Moldova
52
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
5.1.1. Preluarea examinării cauzelor
economice de către instanţele de
drept comun, inclusiv prin asigurarea
specializării judecătorilor pe aceste
categorii de cauze
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Instanţele judecătoreşti
Institutul Naţional al
Justiţiei
1. Competenţele instanţelor judecătoreşti economice
preluate de către instanţele de drept comun;
2. Curricula pentru instruirea în domeniul examinării
cauzelor economice (comerciale) elaborată;
3. Judecătorii instanţelor de drept comun instruiţi.
5.1.2. Elaborarea principiilor
directoare de utilizare a
mecanismelor alternative de
soluţionare a disputelor (penale,
civile, comerciale) şi dezvoltarea
instituţiilor arbitrajului şi medierii în
calitate de mijloace alternative de
soluţionare a litigiilor
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Consiliul de Mediere
Camera de Comerţ şi
Industrie
Uniunea Avocaţilor
Institutul Naţional al
Justiţiei
1. Principii directoare de utilizare a mecanismelor
alternative a disputelor elaborate;
2. Studiu elaborat şi recomandări formulate referitoare
la dezvoltarea instituţiilor arbitrajului şi medierii;
3. Proiect de modificare a cadrului normativ referitor la
instituţiile arbitrajului şi medierii elaborat şi adoptat;
4. Curricula pentru instruirea judecătorilor, avocaţilor,
mediatorilor şi arbitrilor elaborată şi implementată.
5.1.3. Promovarea beneficiilor
utilizării mecanismelor alternative de
soluţionare a disputelor în societate,
mediul de afaceri, comunitatea
juridică, mediul academic şi sistemul
judecătoresc şi derularea unor
campanii de informare şi diseminare
a informaţiilor despre mecanismele
alternative
Consiliul de Mediere
Camera de Comerţ şi
Industrie
Institutul Naţional al
Justiţiei
Ministerul Justiţiei
Uniunea Avocaţilor
1. Campanii de informare a publicului în vederea
promovării
beneficiilor utilizării mecanismelor alternative de
soluţionare a disputelor desfăşurate;
2. Campanii de informare a actorilor sectorului de
justiţie desfăşurate;
3. Materialelor promoţionale referitoare la mecanismele
alternative de soluţionare a disputelor elaborate şi
distribuite;
4. Evenimente publice de mediatizare desfăşurate.
5.1.4. Instituirea /îmbunătăţirea
mecanismelor de executare şi
recunoaştere a hotărîrilor arbitrale
străine
Ministerul Justiţiei
Instanţele judecătoreşti
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Mecanisme de executare şi recunoaştere a hotărîrilor
arbitrale străine promovate şi îmbunătăţite.
53
Rezultate scontate:
Sistemul de soluţionare alternativă a disputelor consolidat;
Publicul şi actorii sectorului de justiţie informaţi referitor la beneficiile utilizării mecanismelor alternative de soluţionare a disputelor;
Numărul utilizatorilor serviciilor de arbitraj şi mediere majorat;
Instanţele economice lichidate.
5.2. Îmbunătăţirea procedurii de insolvabilitate
Guvernul Republicii Moldova, conform Memorandumului suplimentar cu privire la politicile economice şi financiare încheiate cu Fondul Monetar
Internaţional, şi-a asumat sarcina de a moderniza procedura de insolvabilitate şi de dizolvare a întreprinderilor şi organizaţiilor, fapt ce impune şi reformarea
sistemului de organizare a activităţii administratorilor. Odată cu pronunţarea hotărîrii de intentare a procesului de insolvabilitate, debitorul pierde dreptul de
folosinţă, dispoziţie şi de administrare asupra propriului patrimoniu, acesta trecînd în administrarea administratorului insolvabilităţii în conformitate cu
procedurile reglementate în acest sens. În acest context, este necesar de a fi menţionată importanţa acestui actor în derularea procedurii de insolvabilitate.
Or, exact administratorul insolvabilităţii ar trebui să dispună de o bună pregătire profesională, iar în acest sens să existe o reglementare strictă a modului de
organizare a activităţii acestuia.
Cadrul legal existent la moment10
nu reglementează într-un format comprehensiv modalitatea de exercitare a profesiei de administrator în procedura de
insolvabilitate sau exercitarea altor activităţi de administrare fiduciară, în afara procedurilor de insolvabilitate, sau reglementări în ceea ce ţine de admiterea
în profesie şi răspunderea acestora.
Prin urmare, se impune adoptarea unui cadru legal care va reglementa activitatea profesională a administratorilor în vederea asigurării celerităţii procedurii
şi desfăşurării adecvate a activităţii de administrare nu numai a procesului de insolvabilitate, dar şi de dizolvare a întreprinderilor şi organizaţiilor.
Abordarea acestor probleme prin prisma îmbunătăţirii procedurii de insolvabilitate contribuie direct la crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea
durabilă a economiei Republicii Moldova. Existenţa unei proceduri de insolvabilitate bine reglementată şi a unui sistem eficient de administrare a
patrimoniului debitorului va constitui un factor ce va spori atractivitatea din perspectiva investiţiilor străine.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
5.2.1. Crearea cadrului normativ
necesar pentru organizarea şi
funcţionarea eficientă a
Ministerul Justiţiei
Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat.
10
Legea insolvabilităţii nr. 632-XV din 14 noiembrie 2001
54
administratorilor procedurii de
insolvabilitate
5.2.2. Consolidarea statutului
administratorilor procedurii de
insolvabilitate în vederea asigurării
stabilităţii profesiei, creşterea
integrităţii şi profesionalismului
acestora
Ministerul Justiţiei
Institutul Naţional al
Justiţiei
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Instruirea iniţială şi continuă a administratorilor
procedurii de insolvabilitate desfăşurată.
Rezultate scontate:
Administrarea procedurii de insolvabilitate mai eficientă şi transparentă;
Statutul administratorilor procedurii de insolvabilitate consolidat;
Cadrul normativ referitor la organizarea şi funcţionarea administratorilor procedurii de insolvabilitate îmbunătăţit.
5.3. Modernizarea sistemului de evidenţă şi acces la informaţia privind înregistrarea agenţilor economici
Odată cu dezvoltarea societăţii informaţionale, introducerea tehnologiilor informaţiilor şi a comunicaţiilor ridică noi provocări pentru administraţia publică,
dar în acelaşi timp oferă posibilităţi generoase pentru o activitate mai eficientă şi mai aproape de cetăţean. Apariţia noilor tehnologii a favorizat stocarea
acestor informaţii în diferite baze de date, precum şi oferirea cetăţeanului liberul acces la acestea, ceea ce duce inevitabil la eficientizarea activităţilor
statutului, a transparenţei instituţiilor publice vis a vis de proiectele şi activităţile acestora, precum şi facilitează oferirea serviciilor publice în termeni reduşi.
Autorităţile întreprind măsuri constat în direcţia guvernării electronice, iar pînă la acest moment cetăţenii au acces la diferite baze de date sau pot solicita
careva servicii publice în regim on-line: registrul bunurilor imobile, registrul organizaţiilor comerciale, registrul organizaţiilor necomerciale, registrul de stat
al populaţiei, etc. Or, ar fi incorect să constatăm că acest fapt nu constituie un progres important în procesul implementării tehnologiilor informaţionale în
serviciul cetăţeanului.
Ceea ce îşi propun aceste direcţii strategice, este să asigure o bună funcţionare ale acestor baze date. O asemenea funcţionare ar putea fi asigurată prin
crearea unor noi mecanisme de sistematizare şi interdependenţă a informaţiilor, creînd în ultimă instanţă motoare de căutare cu rezultate informaţionale
complete şi accesibile cetăţenilor şi instituţiilor, inclusiv şi altor actori relevanţi din sectorul justiţiei. În acest sens, ar fi oportună crearea unor conexiuni
informaţionale ale acestor baze de date cu bazele de date ale instanţelor de judecată pentru a asigura: raţionalizarea costurilor şi timpului de către
participanţii la proces şi de către instanţele de judecată, inclusiv a celerităţii soluţionării litigiilor. O altă problemă care poate fi evitată prin intermediul
modernizării acestor sisteme informaţionale, ar fi reducerea factorului uman în furnizarea serviciilor publice prin tehnologizarea unor servicii, care uneori
este privit ca o cauză a corupţiei în sectorul public.
55
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
5.3.1. Modernizarea sistemului de
evidenţă electronică a agenţilor
economici
Ministerul Economiei
Ministerul Justiţiei
Centrul de guvernare
electronică
1. Studiu efectuat şi recomandări formulate;
2. Sistemul de evidenţă electronică a agenţilor
economici modernizat.
5.3.2. Crearea unui registru
electronic unic de înregistrare a
agenţilor economici şi organizaţiilor
necomerciale
Ministerul Economiei
Ministerul Justiţiei
Centrul de guvernare
electronică
1. Studiu realizat şi recomandări formulate;
2. Registru electronic unic creat şi implementat.
5.3.3. Asigurarea accesului liber la
informaţia din registrele electronice
de înregistrare a agenţilor economici
şi prestarea de e-servicii de către
deţinătorii registrelor
Ministerul Economiei
Ministerul Justiţiei
Centrul de guvernare
electronică
Sistemul de acces la informaţia din registrele
electronice de înregistrare a agenţilor economici
modificat.
Rezultate scontate:
Accesul liber la informaţia din registrele electronice de înregistrare a agenţilor economici asigurat;
Administrarea procedurii de insolvabilitate mai eficientă şi transparentă;
Sistemul de acces la informaţiile privind agenţii economici modernizat.
56
PILONUL 6. Respectarea drepturilor omului în sectorul justiţiei
Obiectivul specificarea respectării efective a drepturilor omului în practicile şi politicile juridice.
Acţiunile îndreptate spre asigurarea respectării efective a drepturilor omului în practicile şi politicile juridice se vor axa pe patru direcţii strategice: 6.1.
Consolidarea rolului Curţii Constituţionale; 6.2. Consolidarea capacităţilor Centrului pentru Drepturile Omului şi instituţiei avocatului parlamentar; 6.3.
Consolidarea sistemului de justiţie pentru copii; 6.4. Respectarea standardelor internaţionale din domeniul drepturilor omului în privinţa tuturor persoanelor
private de libertate. Eradicarea torturii şi relelor tratamente; 6.5. Consolidarea sistemului de probaţiune şi a sistemului penitenciar.
6.1. Consolidarea rolului Curţii Constituţionale
Drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului sînt consacrate în Constituţia Republicii Moldova. Statul este obligat nu doar să respecte aceste drepturi şi
libertăţi, dar şi să edifice un mecanism funcţional şi eficient pentru protecţia lor faţă de orice încălcări sau ingerinţe, chiar dacă acestea ar putea emana din
partea statului. Eficienţa funcţionării Curţii Constituţionale depinde nu doar de atribuţiile conferite prin Constituţie, dar şi de procesul numirii judecătorilor,
structura organizaţională, procedura de examinare a sesizărilor şi adoptarea deciziilor, cercul subiecţilor cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale,
resursele analitice, asigurarea materială şi financiară a Curţii.
Raportul de evaluare a punctat un şir de probleme de bază, legate de eficienţa funcţionării Curţii Constituţionale şi anume: conform prevederilor legale,
numai 11 subiecţi dispun de dreptul de a sesiza Curtea Constituţională, iar sarcina acestei instituţii este doar de a se pronunţa asupra constituţionalităţii
legislaţiei; cetăţeanul nu are locus standi de a sesiza Curtea Constituţională, şi instituţia, prin urmare, nu participă la administrarea justiţiei; CC este
compusă din 6 judecători, iar pentru declararea unei legi ca fiind neconstituţională este necesară o majoritate de 4 voturi contra 2; relevanţa CC se
diminuează, ţinînd cont de numărul redus de cauze examinate de instanţă.
Intervenţiile specifice stabilite pentru consolidarea rolului Curţii Constituţionale vor viza revizuirea componenţei CC, criteriilor şi procedurii de selectare a
judecătorilor; optimizarea numărului de judecători şi a duratei mandatului acestora, în scopul asigurării independenţei şi competenţei înalte a judecătorilor;
lărgirea cercului de subiecţi cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale, astfel încît să fie asigurată accesibilitatea de a solicita verificarea constituţionalităţii
actelor normative de către persoanele, drepturile şi libertăţile constituţionale ale cărora au fost încălcate, precum şi optimizarea structurii organizaţionale
interne şi consolidarea resurselor umane, necesare pentru asigurarea calităţii înalte a actelor supuse examinării.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
57
6.1.1. Revizuirea componenţei şi
criteriilor de selectare a judecătorilor
la Curtea Constituţională
Ministerul Justiţiei
Curtea Constituţională
1. Criterii de selectare a judecătorilor Curţii
Constituţionale stabilite;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat.
6.1.2. Revizuirea procedurilor de
examinare a sesizărilor de către
Curtea Constituţională
Ministerul Justiţiei
Curtea Constituţională
1. Studiu efectuat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat.
6.1.3. Revizuirea spectrului de
subiecţi cu drept de sesizare a Curţii
Constituţionale şi a procedurii de
examinare a contestaţiilor
Ministerul Justiţiei
Curtea Constituţională
1. Studiu efectuat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat.
6.1.4. Consolidarea capacităţilor
profesionale ale colaboratorilor Curţii
Constituţionale, necesare pentru
asigurarea calităţii înalte a actelor
supuse examinării.
Institutul Naţional al
Justiţiei
Curtea Constituţională
1. Curricula de instruire elaborată;
2. Personalul instruit.
Rezultate scontate:
Rolul Curţii Constituţionale consolidat;
Cercul subiecţilor cu drept de sesizare lărgit:
Capacităţile personalului Curţii Constituţionale sporite.
6.2. Consolidarea capacităţii Centrului pentru Drepturile Omului şi instituţiei avocatului parlamentar
În vederea instituirii unui mecanism ne-judiciar de apărare a drepturilor omului în Republica Moldova, în anul 1998 în temeiul Legii nr. 13349 din 17
octombrie 1997, a fost creată potrivit Principiilor privind Statutul instituţiilor Naţionale pentru Promovarea şi protejarea Drepturilor Omului (Principiile de la
Paris), instituţia naţională independentă pentru promovarea şi protecţia drepturilor - Centrul pentru Drepturile Omului.
În virtutea depunerii unor eforturilor semnificative de către instituţie în vederea realizării atribuţiilor legale, în raportul de evaluare s-a precizat că în prezent
instituţia Centrului pentru Drepturile Omului, precum şi a avocatului parlamentar suferă de un grad ridicat de ineficienţă. Pe de o parte aceasta se datorează
finanţării insuficiente a instituţiei ce subminează capacitatea Centrului pentru Drepturile Omului de a angaja personal, de a face uz de spaţii dotate şi de a
desfăşura activităţi destinate îndeplinirii mandatului său, pe de altă parte, nivelului scăzut al capacităţilor la nivel individual şi instituţional.
În scopul consolidării capacităţii Centrului pentru Drepturile Omului şi instituţiei avocatului parlamentar este necesară concentrarea eforturilor spre:
încurajarea finanţării corespunzătoare a instituţiei avocatului parlamentar, care ar presupune echiparea instituţiei cu resurse adecvate pentru a asigura
realizarea treptată şi progresivă a operaţiunilor de îmbunătăţire a organizaţiei, reformarea instituţională a Centrului, sporirea rolului avocatului parlamentar în
58
calitate de mecanism de prevenire şi protecţie a încălcării drepturilor omului şi susţinerea funcţiei de cercetare şi analiză a Centrului pentru Drepturile
Omului şi avocatului parlamentar.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
6.2.1. Reformarea instituţională a
Centrului pentru Drepturilor Omului
şi instituţiei avocatului parlamentar,
inclusiv a modalităţii de numire şi
evaluare a performanţelor acestuia
Ministerul Justiţiei
Centrul pentru
Drepturile Omului
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Cadrul instituţional al Centrului pentru Drepturilor
Omului modificat;
3. Criterii de evaluare a performanţelor elaborate şi
implementate.
6.2.2. Evaluarea necesităţilor reale
pentru finanţarea corespunzătoare a
instituţiei avocatului parlamentar
Centrul pentru
Drepturile Omului
Ministerul Finanţelor
1. Analiză efectuată şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Mecanism adecvat de finanţare a instituţiei creat.
6.2.3. Consolidarea abilităţilor şi
competenţelor de management,
investigare, cercetare şi analiză a
colaboratorilor Centrului pentru
Drepturilor Omului şi instituţiei
avocatului parlamentar
Centrul pentru
Drepturile Omului
1. Mecanism de comunicare cu alte instituţii creat;
2. Instruirea personalului realizată.
6.2.4. Consolidarea capacităţilor
avocatului parlamentar de protecţie şi
promovare a drepturilor copilului
Centrul pentru
Drepturile Omului
Capacităţile avocatului parlamentar consolidate şi
ajustate standardelor în domeniul protecţiei drepturilor
copilului.
Rezultate scontate:
Rolul şi capacităţile instituţiei avocatului parlamentar consolidat;
Mecanism de finanţare independentă a instituţiei creat şi resurse financiare corespunzătoare necesităţilor reale ale instituţie asigurate.
59
6.3. Consolidarea sistemului de justiţie pentru copii
Justiţia pentru copii continuă să rămînă o prioritate pentru Republica Moldova, dat fiind faptul că, eforturile întreprinse pînă acum în sensul consolidării
sistemului justiţiei pentru minori au fost insuficiente, după cum pînă la momentul actual, în Republica Moldova nu există un sistem de justiţie pentru copii
prietenos care să corespundă necesităţilor copiilor; drepturile copiilor victime şi martori ale infracţiunilor în procesul penal nu sînt bine protejate, practicile
de implementare a măsurilor extrajudiciare de soluţionare a cauzelor cu implicarea copiilor nu sînt dezvoltate, sistemul de probaţiune juvenilă nu asigură
servicii eficiente pentru copii, condiţiile de detenţie ale copiilor nu sînt adaptate la necesităţile acestora, sistemul de colectare şi analiză a datelor cu privire la
copii în contact cu sistemul de justiţie nu asigură monitorizarea şi evaluarea situaţiei copiilor şi protecţia drepturilor acestora, conexiunea dintre sectorul
justiţiei şi serviciile sociale din comunitate pentru copii este slab dezvoltată, iar asistenţa şi reabilitarea în comunitate a copiilor care au încălcat legea sau
sînt victime ale abuzului este insuficientă, la fel nu există instituţii specializate: complete specializate de judecători, procurori sau avocaţi care ar fi
specializaţi în cauzele care implică copiii.
Astfel, se propune întreprinderea acţiunilor în vederea: asigurării specializării sistemului de justiţiei pentru copii; consolidării instrumentelor de protecţie a
copiilor victime sau martori ale infracţiunilor în procesul penal; asigurarea drepturilor copiilor aflaţi în detenţie.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită Instituţia
responsabilă Indicatorii nivelului de implementare şi impact 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
6.3.1. Asigurarea specializării
sistemului de justiţie pentru copii Consiliul Superior al
Magistraturii
Ministerul Justiţiei
Procuratura Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
CNAJGS
Consiliul de Mediere
Institutul Naţional al
Justiţiei
Ministerul Educaţiei
Ministerul Finanţelor
Consiliul Naţional
pentru Protecţia
Drepturilor Copilului
1. Specializarea în cauzele cu implicarea copiilor martori,
victime şi în conflict cu legea judecătorilor,
procurorilor, avocaţilor, consilierilor de probaţiune,
inspectorilor pentru minori, ofiţerilor de urmărire
penală, personalului instituţiilor unde se deţin copii,
mediatorilor asigurată;
2. Curricula de instruire elaborată şi cursuri de instruire
desfăşurate;
3. Spaţii destinate audierii copiilor în cadrul instanţelor de
judecată, procuraturilor, comisariatelor/secţiilor de
poliţie şi birourilor de probaţiune alocate şi amenajate;
4. Cadrul legal şi procedurile privind copiii sub vîrsta
răspunderii penale elaborate, adoptate şi implementate.
6.3.2. Consolidarea instrumentelor de Ministerul Justiţiei 1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
60
protecţie a copiilor victime sau
martori ale infracţiunilor în procesul
penal
Consiliul Superior al
Magistraturii
CNAJGS
Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi
Familiei
Ministerul Sănătăţii
Consiliul Naţional
pentru Protecţia
Drepturilor Copilului
Ministerul Afacerilor
Interne
adoptat;
2. Metodologie privind examinarea cauzelor cu
implicarea copiilor victime şi suportul / asistenţa acestora
în cadrul procesului penal elaborată şi implementată;
3. Asistenţa juridică garantată de stat, serviciile de suport
şi consiliere din partea psihologului şi pedagogului în
procesul penal asigurată copiilor victime sau martori;
4. Expertizele în cazurile cu privire la copii adaptate
necesităţilor copiilor victime sau martori.
6.3.3. Consolidarea sistemului de
probaţiune juvenilă Ministerul Justiţiei
Institutul Naţional al
Justiţiei
Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi
Familiei
Ministerul Finanţelor
1. Sistemul de management de caz de către consilierii de
probaţiune consolidat, referirea beneficiarilor la servicii
specializate în comunitate funcţională;
2. Programe probaţionale psihosociale pentru copii
elaborate şi implementate;
3. Îmbunătăţirea sistemului de recrutare, instruire iniţială
şi continuă şi de monitorizare a performanţei consilierilor
de probaţiune juvenilă elaborate şi implementate;
4. Resursele financiare acordate corespunzător
necesitaţilor reale ale sistemului de probaţiune.
6.3.4. Asigurarea respectării
drepturilor copiilor aflaţi în detenţie Ministerul Justiţiei
Ministerul Finanţelor
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Mecanismul de plîngeri a copiilor în detenţie revizuit
şi îmbunătăţit conform standardelor internaţionale în
domeniul drepturilor copiilor;
3. Sistemul de monitorizare a duratei detenţiei preventive
a copiilor în conflict cu legea creat şi funcţional;
4. Programe de reabilitare a copiilor în detenţie pentru
diminuarea recidivei elaborate.
61
Rezultate scontate:
Sistemul de justiţie este prietenos copilului şi garantează respectarea şi implementarea eficientă a drepturilor copiilor în contact cu sistemul de
justiţie;
Actorii din sectorul justiţiei care lucrează cu şi pentru copii beneficiază de instruire interdisciplinară legată de drepturile şi necesităţile copiilor din
diverse grupuri de vîrstă;
Situaţia juridică, socială, emoţională, fizică şi cognitivă a copilului în contact cu sistemul de justiţie este abordată multidisciplinar;
Copiii victime şi martori ale infracţiunilor se bucură de cele mai bune condiţii de protecţie a drepturilor lor în cadrul procesului penal.
6.4. Respectarea drepturilor omului în privinţa persoanelor private de libertate. Eradicarea torturii şi relelor tratamente
Dreptul la libertatea şi siguranţa persoanei se numără printre valorile supreme ale unui stat modern şi democratic, care este reglementat de mai multe acte
internaţionale şi naţionale fundamentale. În pofida garanţiilor incluse în legislaţia naţională, precum şi eforturilor întreprinse în vederea prevenirii încălcării
acestui drept, practica demonstrează că mai există cazuri cînd aceste drept este afectat. Republica Moldova continuă să se confrunte cu fenomene sociale
negative inter-conexe, cum ar fi tortura, alte pedepse ori tratamente crude, inumane sau degradante, fapt demonstrat de numărul îngrijorător de mare al
cererilor depuse de către cetăţenii Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi hotărîrile favorabile ale Curţii, în special în privinţa
încălcării dreptului la libertate şi siguranţă.
Această situaţie, conform Raportului de evaluare, se datorează în principal existenţei cadrului normativ contradictoriu şi ineficient; existenţei sistemului
depăşit al indicatorilor de performanţă aplicat de organele de urmărire penală; capacităţii limitate a autorităţilor responsabile în examinarea plîngerilor
privind aplicarea torturii sau relelor tratamente: lipsei abilităţilor, competenţelor şi instruirii adecvate la nivel instituţional şi individual în cadrul organelor
de urmărire penală.
6.3.5. Consolidarea sistemului de
colectare şi analiză a datelor cu
privire la copii în contact cu sistemul
de justiţie
Ministerul Justiţiei
Consiliul Superior al
Magistraturii
Procuratura Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi a
Familiei
Biroul Naţional de
Statistică
1. Procesul de colectare şi analiză a datelor statistice
privind copiii în conflict cu legea modificat în
conformitate cu Sistemul indicatorilor internaţionali de
justiţie juvenilă;
2. Datele privind justiţia juvenilă publicate anual.
62
Astfel, luînd în calcul faptul că nu este suficient să se recunoască problema existenţei încălcărilor dreptului la libertate şi siguranţă naţională, se consideră
necesară întreprinderea unor acţiuni în vederea: creării unui sistem standardizat de evidenţă a înregistrărilor cu privire la cazurile de arest şi detenţie;
eficientizării modului de aplicare a măsurilor procesuale de constrîngere şi privative de libertate; creării condiţiilor adecvate de detenţie şi creării unui
mecanism de reabilitare a victimelor torturii şi tratamentului inuman sau degradant.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
6.4.1. Eficientizarea modului de
aplicare a măsurilor procesuale de
constrîngere şi măsurilor preventive
în sensul asigurării efective a
respectării dreptului la libertate şi
siguranţă fizică
Ministerul Justiţiei
Procuratura Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Curtea Supremă de
Justiţie
Centrul pentru
Drepturile Omului
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Mecanism eficient de monitorizare a instituţiilor care
aplică măsuri procesuale de constrîngere şi măsurilor
preventive creat.
6.4.2. Dezvoltarea bazei tehnico –
materiale şi a infrastructurii în
conformitate cu standardele europene
în toate locurile privative de libertate
Ministerul Justiţiei
Ministerul Finanţelor
Procuratura Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Ministerul Sănătăţii
Ministerul Protecţiei
Sociale şi Familiei
Ministerul Educaţiei
1. Volumul resurselor financiare majorat;
2. Noi edificii construite şi cele vechi renovate;
3. Implementate mijloace tehnice moderne pentru
asigurarea prevenirii torturii.
63
6.4.3. Consolidarea capacităţilor
reprezentanţilor instituţiilor
responsabile de privarea de libertate
(poliţie, sistemul penitenciar,
CCCEC, instituţiile psihiatrice,
internate psiho-neurologice şi
aziluri) de prevenire şi combatere a
torturii şi relelor tratamente
Centrul pentru
Drepturile Omului
Mecanismul Naţional
pentru prevenirea
torturii
1. Monitorizarea continuă a locurilor de detenţie
efectuată;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Unităţi interne de monitorizare a respectării
drepturilor omului, subordonate direct conducerii
instituţiilor create;
4. Controale inopinate a locurilor de detenţie efectuate;
5. Mecanismul naţional de prevenire a torturii
consolidat;
6. Personalul din cadrul mecanismului naţional de
prevenire a torturii instruit.
6.4.4. Crearea unui sistem
standardizat şi protejat împotriva
manipulărilor de evidenţă şi
înregistrare cu privire la reţinere,
arest şi detenţie.
Procuratura Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Ministerul Justiţiei
1. Sistem nou de evidenţă şi înregistrare elaborat şi
implementat;
2. Personalul responsabil de evidenţă şi înregistrare cu
privire la reţinere, arest şi detenţie instruit;
3. Sistem de control şi monitorizare a procesului de
evidenţă şi înregistrare elaborat şi aplicat.
6.4.5. Combaterea eficientă a faptelor
de tortură şi rele tratamente
Procuratura Generală
Ministerul Afacerilor
Interne
Centrul pentru
Combaterea Crimelor
Economice şi Corupţiei
Centrul pentru
Drepturile Omului
Mecanismul Naţional
pentru prevenirea
torturii
Ministerul Justiţiei
1. Cadrul normativ relevant uniformizat;
2. Pedepse penale pentru acte de tortură modificate;
3. Mecanism de documentare a actelor de maltratare
îmbunătăţit;
4. Implicarea sporită a victimelor în procesul de
examinare a cazurilor de maltratare;
5. Instruire privind modul de investigare a cazurilor de
maltratare desfăşurată;
6. Campanii de informare privind interdicţia absolută a
torturii desfăşurate.
6.4.6. Crearea mecanismelor efective
de reabilitare a victimelor torturii şi
relelor tratamente
Ministerul Finanţelor
Mecanismul Naţional
pentru Prevenirea
Torturii
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Fond pentru reabilitarea victimelor creat şi resursele
necesare alocate;
64
Ministerul Sănătăţii
Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi
Familiei
Ministerul Justiţiei
3. Numărul persoanelor care au beneficiat de serviciile
de reabilitare.
Rezultate scontate:
Cultura de zero toleranţă faţă de faptele de maltratare împărtăşită, recunoscută şi promovată;
Un mecanism de aplicare a măsurilor procesuale de constrîngere şi măsurilor preventive îmbunătăţit;
Locurile de detenţie preventivă şi alte locuri de detenţie – conforme standardelor internaţionale.
6.5. Consolidarea sistemului de probaţiune şi a sistemului penitenciar
Sistemul de probaţiune din Republica Moldova a fost creat în 2007 odată cu crearea Oficiului Central de Probaţiune, însă nici pînă astăzi nu avem un sistem
consolidat şi eficient. Lipsa eficienţei sistemului de probaţiune este determinată de mai mulţi factori, cum ar fi: lipsa capacităţilor consilierilor de probaţiune
şi a Oficiului Central de Probaţiune, inclusiv a abilităţilor, competenţelor şi instruirii; ineficienţa mecanismului de instruire continuă; societatea neimplicată
în măsura necesară în activitatea de probaţiune; autonomia instituţională formală; lipsa cooperării între sub-sectoarele probaţiune şi penitenciar;
reglementărilor lacunare în ceea ce priveşte serviciile de post-asistenţă; resursele umane insuficiente şi alţi factori. În virtutea situaţiei create, se constată
necesitatea introducerii unui concept modern de probaţiune care să asigure echilibrul dintre siguranţa comunităţii şi necesitatea de reabilitare în societate a
delicvenţilor, la fel este necesar să fie modificată legislaţia în acest sens.
Sistemul penitenciar rămîne a fi o problemă a Republicii Moldova, fiind sub-finanţat continuu mai bine de 20 de ani. În Raportul de evaluare au fost
menţionate următoarele deficienţe ale sistemului penitenciar: „suprapopularea în instituţiile de arest; condiţii generale de detenţie proaste (condiţii sanitare,
igienă, hrană); activităţi de muncă, educaţionale şi sociale greu accesibile; îngrijire medicală şi asistenţă psihologică sub nivelul necesar; mediu nesigur şi
disciplină proastă, sub-cultură criminală persistentă, facilitată de gradul înalt de ocupare şi întreţinerea deţinuţilor în încăperi de tip dormitor; schemă
neadecvată a facilităţilor de arest, escortă şi aranjamente logistice.” O altă problemă o formează modul de recrutare a personalului sistemului penitenciar,
care se face de obicei unilateral, după cum majoritatea colaboratorilor vin din rîndurile poliţiei, păstrîndu-şi gradele militare.
Măsurile de intervenţie propuse în cadrul prezentei Strategii vor fi orientate spre: revizuirea politicii de angajare şi recrutare în sistemul penitenciar şi
demilitarizarea comprehensivă a sistemului penitenciar; dezvoltarea şi implementarea politicilor de reabilitare şi integrare socială, inclusiv planificarea
individuală a executării pedepsei şi crearea unui regim avansat progresiv de detenţie; promovarea şi implementarea standardelor etice în cadrul serviciilor de
probaţiune şi sistemului penitenciar.
65
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
6.5.1. Introducerea unui concept
modern de probaţiune care să
contribuie la siguranţa comunităţii
prin reabilitarea efectivă în societate
a delicvenţilor
Ministerul Justiţiei
Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi
Familiei
Ministerul Educaţiei
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Sistem de indicatori de performanţă corelat cu noul
sistem de indicatori de performanţă pentru sectorul
justiţiei.
6.5.2. Asigurarea autonomiei
instituţionale a serviciului probaţiune
Ministerul Justiţiei
Ministerul Finanţelor
Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi a
Familiei
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Schema de personal revizuită;
3. Serviciul de probaţiune reorganizat.
6.5.3. Asigurarea continuităţii
procesului de probaţiune
individualizat începînd cu etapa
presentenţială şi terminînd cu
serviciile de asistenţă post-detenţie
Ministerul Justiţiei
Ministerul Muncii
Protecţiei Sociale şi a
Familiei
Instanţele judecătoreşti
Autorităţile
administraţiei publice
locale
Institutul Naţional al
Justiţiei
1. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
2. Programele şi mecanismul de tratament
individualizat a beneficiarilor de probaţiune elaborate şi
implementate;
3. Curricula de instruire elaborată;
4. Consilieri de probaţiune, procurori şi judecători
instruiţi.
6.5.4. Consolidarea parteneriatelor
dintre serviciul de probaţiune şi alte
organizaţii publice sau private,
membri ai societăţii civile, familii şi
comunităţi în vederea promovării
reabilitării şi incluziunii sociale
Ministerul Justiţiei
1. Rolul activ al consilierilor de probaţiune pentru
valorificarea parteneriatelor dintre serviciul de
probaţiune cu alte organizaţii publice sau private,
membri ai societăţii civile, familii şi comunităţi
promovat;
2. Implicarea activă a organizaţiilor neguvernamentale
în activitatea de reabilitare şi reintegrare.
66
6.5.5. Consolidarea sistemului de
înaintare şi examinare a plîngerilor
referitoare la activitatea serviciilor de
probaţiune şi la sistemul penitenciar
Ministerul Justiţiei
1. Studiu efectuat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat.
6.5.6. Revizuirea politicii de angajare
şi sistemului de recrutare în
instituţiile penitenciare şi
demilitarizarea comprehensivă a
sistemului penitenciar
Ministerul Justiţiei 1. Studiu efectuat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Demilitarizarea sistemului penitenciar realizată.
6.5.7. Promovarea şi implementarea
standardelor etice în cadrul serviciilor
de probaţiune şi sistemului
penitenciar
Ministerul Justiţiei
Standarde / Coduri etice elaborate, adoptate şi
implementate.
6.5.8. Dezvoltarea şi implementarea
politicilor de reabilitare şi integrare
socială, inclusiv prin planificarea
individuală a executării pedepsei,
participarea deţinuţilor la programe
cognitiv-comportamentale şi crearea
unui regim avansat progresiv de
deţinere
Ministerul Justiţiei
Ministerul Educaţiei
Ministerul Muncii şi
Protecţiei Sociale
1. Studiu efectuat şi recomandări formulate;
2. Politici de reabilitare şi integrare socială revizuite şi
implementate;
3. Mecanism de planificare individuală a executării
pedepsei creat;
4. Diversificarea programelor cognitiv-
comportamentale de reorientare a personalităţii
implementate şi numărul de beneficiari ai acestor
programe.
6.5.9. Oferirea unor activităţi
educative, ocupaţionale şi alte
activităţi sociale deţinuţilor
Ministerul Justiţiei
Ministerul Muncii,
Protecţiei Sociale şi
Familiei
Ministerul Educaţiei
1. Măsuri educative, ocupaţionale şi a alte măsuri
sociale pentru deţinuţi elaborate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Mecanisme de stimulare a activităţilor ocupaţionale
aplicate;
4. Mecanism de monitorizare a implementării
activităţilor; educative, ocupaţionale şi a alte activităţi
sociale creat.
Rezultate scontate:
Sistemul de probaţiune şi sistemul penitenciar modernizat, eficientizat şi consolidat;
Capacitatea sporită a Oficiilor de probaţiune de a gestiona şi supraveghea performanţa consilierilor de probaţiune;
67
Capacitatea sporită a Institutului Naţional al Justiţiei în domeniul instruirii iniţiale şi continue pentru consilierii de probaţiune;
Capacităţile de incluziune socială a ex-condamnaţilor fortificate şi este redus numărul infracţiunilor recidive;
Condiţiile în cadrul instituţiilor penitenciare corespund standardelor internaţionale în materie.
68
PILONUL 7. Sectorul justiţiei bine coordonat, administrat şi responsabil
Obiectivul specific: Coordonarea, stabilirea şi delimitarea atribuţiilor şi responsabilităţilor actorilor principali din sectorul justiţiei, precum şi
asigurarea dialogului intersectorial
Acţiunile orientate spre crearea şi edificarea unui sector al justiţiei bine coordonat, administrat şi responsabil vor fi axate pe trei direcţii strategice: 7.1.
Coordonarea activităţilor actorilor sectorului justiţiei; planificarea strategică şi dezvoltarea politicilor; 7.2. Armonizarea cadrului instituţional şi legal din
sectorul justiţiei cu standardele europene; 7.3. Coordonarea asistenţei donatorilor externi.
7.1. Coordonarea activităţilor actorilor sectorului justiţiei; planificarea strategică şi dezvoltarea politicilor
Caracterul specific al sectorului justiţiei rezidă în imposibilitatea implementării unei politici şi strategii de reformă coerentă în lipsa unei coordonări. Raportul
de evaluare a stabilit deficienţe importante în eforturile naţionale de coordonare a reformei sectoriale extinse, care ar putea fi cauzate de următorii factori:
stilul oarecum precipitat de elaborare a politicilor; perspectiva pe termen scurt decît pe termen mai lung a iniţiativelor de reglementare şi revizuire
instituţională; lipsa conştientizării depline şi prevederii implicaţiilor bugetare a reformelor planificate; lipsa consultărilor cu un grup extins de parteneri în
procesul de implementare a reformelor, inclusiv sectorul privat şi societatea civilă; atitudinea relativ ambivalentă a sistemului judecătoresc, comunităţii
avocaţilor sau a altor asociaţii sectoriale faţă de un rol posibil mai activ şi o influenţă mai mare în elaborarea politicilor; lipsa capacităţii partenerilor din
cadrul sectorului de a aduce contribuţii la strategia comună de reformare a sectorului prin elaborarea capitolelor strategice pentru fiecare sub-sector.
Doar o reformă bine coordonată poate asigura modificări sistemice şi durabile în sistemul justiţiei, prevăzute în domeniile de intervenţie specifică ale
Strategiei. Pentru asigurarea viabilităţii reformei este necesară menţinerea unui dialog şi interacţiuni constante dintre diverşii actori ai sectorului justiţiei,
precum şi consolidarea capacităţilor şi abilităţilor acestora de planificare strategică, necesare pentru implicarea plenară în procesul de implementare a
reformelor şi reacţionării rapide la orice eventuale impedimente în cadrul acestui proces. Este necesar să se asigure, că fiecare instituţie a sectorului va deveni
un participant responsabil a reformei, care va recunoaşte necesitatea intervenţiilor din Strategie şi va oferi toată susţinerea necesară prin intermediul
consultaţiilor şi expertizelor, posibile graţie experienţei în cadrul unor domenii distincte ale sectorului, pentru a asigura rapiditatea şi eficacitatea reformei în
cadrul fiecărui pilon; va fi responsabilă pentru atingerea obiectivelor generale şi specifice ale reformei nu doar în faţa instituţiilor profesionale sau
corporative, dar şi în faţa întregii societăţi. În acest scop este necesară crearea unui mecanism de coordonare şi monitorizare a reformei; îmbunătăţirea
procesului de coordonare a elaborării şi dezbaterilor publice pe marginea proiectelor actelor normative, inclusiv cu implicarea în acest proces a variilor
instituţii şi profesii din cadrul sectorului; fortificarea abilităţilor şi capacităţilor de planificare strategică nu doar ale colaboratorilor Ministerului Justiţiei, dar
şi a reprezentanţilor întregului sector; asigurarea colaborării acestor instituţii în procesul de planificare, elaborare, implementare şi monitorizare a măsurilor şi
deciziilor realizate în cadrul domeniilor specifice de intervenţie, prin intermediul asigurării unui schimb de informaţii eficient dintre toate instituţiile
sectorului.
69
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
7.1.1. Consolidarea rolului
Consiliului naţional pentru reforma
organelor de ocrotire a normelor de
drept în vederea asigurării dialogului
eficient dintre actorii sectorului
justiţiei
Actorii sectorului
justiţiei
1. Numărul şedinţelor Consiliului naţional pentru
Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept
2. Numărul documentelor supuse dezbaterilor în cadrul
şedinţelor Consiliului
3. Numărul rapoartelor grupurilor sectoriale pentru
monitorizarea pilonilor SRSJ examinate
4. Numărul rapoartelor publice al CNROOND privind
realizarea SRSJ
7.1.2. Crearea şi susţinerea
grupurilor de lucru pe lîngă
Ministerul Justiţiei în vederea
coordonării şi monitorizării
implementării fiecărui pilon din
Strategie
Ministerul Justiţiei
şi actorii relevanţi ai
sectorului justiţiei
1. Grupurile de lucru formate;
2. Mecanismul de monitorizare creat şi aplicat;
3. Membrii grupurilor de lucru instruiţi.
7.1.3. Consolidarea capacităţii
Ministerului Justiţiei de interacţiune
cu actorii sectorului justiţiei, inclusiv
prin reorganizarea unităţii
responsabile de planificare strategică
şi monitorizare din cadrul
Ministerului Justiţiei
Ministerul Justiţiei
Cancelaria de Stat
1. Analiza funcţiilor şi structurii realizată;
3. Proiecte de acte normative elaborate şi adoptate;
2. Regulamentul, organigrama şi statele de personal
revăzute;
4. Sisteme interne de stimulare aplicate;
5. Personalul instruit.
7.1.4. Dezvoltarea capacităţii fiecărei
instituţii implicate în procesul de
reformare a sectorului justiţiei de a
participa în procesul de reformă
Ministerul Justiţiei
şi actorii sectorului
justiţiei
1. Analiza funcţiilor şi structurii realizată;
2. Regulile interne de funcţionare modificate;
3. Personalul instruit.
7.1.5. Crearea condiţiilor pentru
colaborarea continuă între
reprezentanţii unităţilor responsabile
de planificare strategică şi
monitorizare din cadrul instituţiilor
Ministerul Justiţiei
şi actorii sectorului
justiţiei
1. Persoanele responsabile pentru planificarea strategică
şi monitorizare desemnate şi instruite;
2. Reuniuni periodice comune organizate şi desfăşurate.
70
din sectorul de justiţiei
7.1.6. Crearea şi menţinerea unui
sistem de colectare, analiză şi
schimb de informaţii relevante între
principalele instituţii din sectorul
justiţiei
Ministerul Justiţiei
şi actorii sectorului
justiţiei
Sistemul de colectare, analiză şi schimb reciproc de
informaţii şi date dintre reprezentanţii sectorului de
justiţie creat şi aplicat în practică.
Rezultate scontate:
Capacităţile Ministerului Justiţiei de interacţiune, planificare strategică şi monitorizare consolidate;
Capacităţile actorilor din sectorul justiţiei în materie de planificare strategică, monitorizare şi implicare activă în procesul de reformă sînt
consolidate,
Schimbul reciproc de informaţii dintre actorii justiţiei eficientizat;
Reforma sectorului justiţiei coordonată şi implementarea acesteia monitorizată.
7.2. Armonizarea cadrului instituţional şi legal din sectorul justiţiei cu standardele europene
În scopul constituirii unui sector al justiţiei bine coordonat, administrat şi responsabil este necesară crearea cadrului legislativ şi instituţional, care să
contribuie la compatibilitatea acestuia standardelor europene. Acest fapt ar contribui la soluţionarea problemelor calităţii învăţămîntului juridic superior,
calităţii procesului de elaborare a actelor normative, accesului limitat al societăţii la informaţiile cu caracter juridic şi contradicţiilor legislaţiei naţionale cu
normele dreptului comunitar.
Principalele domenii de intervenţie orientate spre armonizarea cadrului instituţional şi legal din sectorul justiţiei cu standardele europene vor viza:
îmbunătăţirea programelor de instruire în cadrul facultăţilor de drept; perfecţionarea calităţii elaborării actelor normative în scopul asigurării stabilităţii,
previzibilităţii şi clarităţii legislaţiei; sporirea accesului publicului larg la actele normative prin asigurarea calităţii şi accesibilităţii mai bune a bazelor
oficiale de date juridice; îmbunătăţirea procesului de armonizare a legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
7.2.1. Evaluarea şi îmbunătăţirea
calităţii învăţămîntului juridic
superior din Republica Moldova prin
prisma corespunderii bunelor practici
Ministerul Educaţiei
Ministerul Afacerilor
Interne
Serviciul de Informaţii
1. Evaluările externe realizate şi recomandări
formulate;
2. Profesorii instruiţi;
3. Curricula învăţămîntului juridic superior modificată,
71
europene şi principiilor de la
Bologna, inclusiv asigurarea
uniformizării curriculei universitare a
facultăţilor de drept
şi Securitate
Institutul Naţional al
Justiţiei
Instituţiile de învăţămînt
superior
uniformizată şi aplicată.
7.2.2. Îmbunătăţirea procesului de
creaţie legislativă în vederea
asigurării stabilităţii, previzibilităţii şi
clarităţii legislaţiei
Ministerul Justiţiei
Cancelaria de Stat
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Analiza ex-ante efectiv implementată;
4. Personalul implicat în procesul de creaţie legislativă
instruit.
7.2.3. Sporirea accesului publicului
la actele normative (baza de date)
Ministerul Justiţiei
Centrul de guvernare
electronică
1.Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Baza de date a actelor normative revizuită şi
accesibilă.
7.2.4. Îmbunătăţirea procesului de
armonizare a legislaţiei naţionale cu
legislaţia Uniunii Europene
Ministerul Justiţiei
Ministerul Afacerilor
Externe şi Integrării
Europene
Cancelaria de Stat
1. Studiu elaborat şi recomandări formulate;
2. Proiect de modificare a cadrului normativ elaborat şi
adoptat;
3. Capacităţile instituţionale ale Centrului de
armonizare a legislaţiei consolidate;
4. Personalul implicat în procesul de armonizare a
legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene
instruit.
Rezultate scontate:
Premizele pentru îmbunătăţirea învăţămîntului juridic superior din Republica Moldova create;
Calitatea sporită a proiectelor de acte normative elaborate;
Accesul publicului la bazele de date a actelor normative sporit;
Legislaţia naţională relevantă armonizată cu legislaţia Uniunii Europene.
7.3. Coordonarea asistenţei donatorilor externi şi schimbul de informaţii cu sectorul neguvernamental
Pînă nu demult, una din deficienţele majore legate de coordonarea asistenţei donatorilor externi a fost absenţa unui for de consultări publice în cadrul
sectorului de justiţie, care să asigure un dialog permanent dintre donatorii şi instituţiile internaţionale care dezvoltă proiecte în sectorul justiţiei, precum şi
să contribuie la direcţionarea sistemică şi coordonată a asistenţei donatorilor pentru domeniile cele mai necesare şi prevenirea dublării asistenţei donatorilor.
72
Deşi Ministerul Justiţiei a instituit deja un for permanent pentru coordonarea asistenţei donatorilor, în continuare, este necesară fortificarea acestui institut şi
adaptarea lui pentru coordonarea asistenţei donatorilor externi prin direcţionarea focusată a acesteia în vederea atingerii scopurilor şi implementării
măsurilor de intervenţie stabilite de Strategie. De asemenea, este necesară crearea unei reţele de schimb a informaţiilor dintre reprezentanţii sectorului
neguvernamental, care desfăşoară activităţi în sectorul justiţiei, pentru armonizarea şi unificarea eforturilor şi axarea acestora pe obiectivele, prevăzute de
Strategie. Aceste două mecanisme de coordonare trebuie să aibă un caracter integrat şi interconectat, pentru a asigura un nivel înalt de sinergie în procesul
de implementare a Strategiei, preveni dublarea şi fragmentarea asistenţei donatorilor, precum şi în vederea consolidării eforturilor reprezentanţilor palierului
neguvernamental în procesul de reformare a sectorului justiţiei.
Domenii de intervenţie specifice
Termene limită
Instituţia responsabilă
Indicatorii nivelului de implementare 12
luni
24
luni
36
luni
48
luni
60
luni
7.3.1. Stabilirea şi menţinerea unui
mecanism coordonat de cooperare cu
donatorii externi în sectorul justiţiei
în vederea implementării Strategiei
Ministerul Justiţiei 1. Mecanismul de cooperare cu donatorii externi
adoptat;
2. Reuniunile periodice cu donatorii externi organizate
şi desfăşurate.
7.3.2. Crearea unui cadru de schimb
de informaţii între sectorul
neguvernamental şi actorii sectorului
justiţiei în vederea implementării
Strategiei
Ministerul Justiţiei
Actorii sectorului
justiţiei
1. Cadrul schimbului de informaţii creat şi
implementat;
2. Reuniunile periodice ale reprezentanţilor sectorului
neguvernamental şi actorii sectorului justiţiei
organizate şi desfăşurate.
Rezultate scontate:
Asistenţa donatorilor este mai coordonată, focusată şi orientată spre direcţiile prioritare ale sectorului justiţiei;
Coordonarea eficientă dintre actorii sectorului justiţiei şi sectorul neguvernamental, implicat în activităţile de reformă a sectorului justiţiei.
73
Partea 6. IMPLICAŢII FINANCIARE
Implementarea SRSJ presupune o serie de costuri şi cheltuieli financiare necesare pentru atingerea
obiectivelor propuse.
Pentru implementarea Strategiei va fi elaborat Planul de acţiuni pentru implementarea SRSJ, care va
include şi referinţe cu privire la resursele necesare de ordin financiar şi resursele de personal.
Sursele de finanţare pentru implementarea SRSJ vor fi:
1) bugetul de stat, în limitele cheltuielilor alocate/aprobate instituţiilor implicate;
2) proiectele şi programe de asistenţă tehnică şi financiară externă din partea donatorilor;
3) sponsorizări şi alte surse acceptate în condiţiile legii.
În vederea asigurării coerenţei la nivel intern în materie de finanţare a întregului sector al justiţiei,
cheltuielile aferente implementării SRSJ vor fi interconectate cu prevederile CBTM pentru anii
2012-2014.
74
Partea 7. ANALIZA RISCURILOR IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI
Implementarea cu succes a Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei depinde de o serie de
factori, în primul rînd de implicarea deplină şi dedicaţia reprezentanţilor instituţiilor sectorului de
justiţie şi de voinţa fermă a factorilor de decizie – Parlamentul şi Guvernul, în special de a-şi asuma
adoptarea şi implementarea amendamentelor legislative şi a politicilor propuse în SRSJ.
Reieşind din contextul social, politic şi juridic actual, precum şi din experienţa implementării altor
documente strategice de către Republica Moldova, pot fi evidenţiate următoarele riscuri majore cu
care este asociată implementarea SRJS şi soluţii propuse pentru evitarea sau diminuarea acestora:
1) Instabilitatea politică. Implementarea Strategiei implică adoptarea unui şir de acte
normative, inclusiv modificarea Constituţiei, precum şi elaborarea şi implementarea coerentă a
acestor acte şi a unui şir de politici. Acestea necesită voinţa fermă şi coerentă a Parlamentului şi a
Guvernului.
Soluţia prezentată de SRSJ în vederea evitării sau cel puţin a diminuării acestui risc este mecanismul
de adoptare a SRSJ de către Parlament, după un proces de consultare publica şi implicare a
reprezentanţilor tuturor partidelor de guvernămînt. Acest mecanism ar trebui sa asigure aderarea
membrilor Guvernului şi Parlamentului la angajamentele asumate de aceste instituţii, indiferent de
apartenenţa politică a membrilor acestora.
2) Rezistenţa la reformă a actorilor sectorului justiţiei. În Republica Moldova este deja
înrădăcinată tradiţia diferenţelor între prevederile actelor normative şi practica implementării
acestora, ca urmare în primul rînd a rezistenţei reprezentanţilor instituţiilor şi profesiilor libere
conexe de a urma cu exactitate prevederile legii, precum şi modificarea permanentă şi deficienţele
cadrului normativ.
SRSJ a prevăzut diminuarea acestui risc printr-o serie de măsuri şi anume: crearea unui mecanism
de monitorizare a implementării strategiei, inclusiv prin implicarea reprezentanţilor instituţiilor
responsabile; organizarea unui şir de activităţi de instruire în vederea explicării şi implementării
coerente a modificărilor aprobate; promovarea politicilor de zero toleranţă faţă de manifestările de
corupţie în sectorul de justiţie; consolidarea capacităţii de auto-administrare a sistemului
judecătoresc, procuraturii şi a profesiilor juridice conexe sectorului justiţiei. Mecanismul de
coordonare a implementării SRSJ va implica activităţi de educare a publicului şi de implicare
plenară a societăţii civile în monitorizarea şi implementarea SRSJ.
3) Capacitatea limitată de prognozare şi alocare a resurselor financiare necesare
implementării SRSJ, inclusiv capacitatea redusă pentru asimilarea resurselor alocate implementării
segmentelor SRSJ. Implementarea SRSJ implică atît resurse financiare considerabile, cît şi resurse
umane profesioniste pentru prognozarea cheltuielilor necesare, coordonarea acestora cu instituţiile
relevante la adoptarea bugetului de stat, coordonarea în vederea obţinerii asistenţei tehnice externe.
SRSJ a prevăzut mecanismul de coordonare a implementării SRSJ, cît şi crearea sau consolidarea
subdiviziunilor de planificare strategică în fiecare instituţie a sectorului de justiţie în vederea
planificării coordonate a proceselor de reforma şi de implementare a acestora. De asemenea,
Ministerul Justiţiei va crea o subdiviziune specializată în vederea implementării SRSJ, care va avea
ca sarcină coordonarea asistenţei tehnice străine acordate sectorului justiţiei şi colaborarea cu
75
Cancelaria de Stat în vederea monitorizării alocării resurselor financiare naţionale şi străine pentru
implementarea SRSJ.
Suplimentar la aceste riscuri majore, Ministerul Justiţiei este conştient de posibilitatea apariţiei altor
probleme care ar putea submina implementarea consecventă a SRSJ. Astfel, realizarea SRSJ implică
participarea deplină a tuturor părţilor interesate – factorul politic, executiv, sistemul judecătoresc,
procuratura, profesiile juridice conexe sectorului justiţiei, mecanismele naţionale de protecţie a
drepturilor omului, mediul academic, societatea civilă, sectorul privat, donatorii.
Ministerul Justiţiei, ca instituţie responsabilă de elaborarea politicilor în domeniul justiţiei, va
întreprinde toate măsurile necesare pentru a nu admite emergenţa riscurilor previzibile şi
imprevizibile, iar în cazul declanşării acestora va depune eforturi maxime pentru a atenua impactul
negativ al acestora asupra implementării SRSJ. În acest context, Ministerul Justiţiei va consolida
capacităţile sale şi ale instituţiilor implicate pentru implementarea măsurilor stabilite în SRSJ, cît şi
implicarea tuturor părţilor interesate.
top related