jean georgescu. altfel - libris.ro georgescu. altfel... · (milionar pentru o zi - 1924), va...
Post on 09-Feb-2020
17 Views
Preview:
TRANSCRIPT
VIOREL DOMENICO
Jean Georgescu
oltf, 1...
De la etaj la subsol
ncB
9
17
t7
27
35
35
47
63
77
85
85
9r
tt2127
146
149
r57r67
175
198
Coprins
I. UN FILM TAnA PELICULA: DOMNUL JEAN
II. REGIZoRUL - pERSoNALITATE RccpNtuerA, uN. PBnsoNnJp DE AruNCI, DE ACoLo
. SuNt rrprcAR $r pRETENTIos. SuNr INCoMoD
DAMNAI
III. DE LA ETAJ IA PARIER. iN ser LA Nor
. Drnrcronul NosrRU
. TovenLgur Src.L
. Egecunr iN ssrun
IV. SUBSOLUL
. iN vrzonur Secunrt&pr
. DosepuL PRELIMTNAR
. UnllLnrnse rNponruetrvi
. MenronII
. iNcrrrosRuA DoSARULUT
V CADEREA
VI. RELANSAREA
. Srrow-ueN
UI.IALHARIT LA DRUMUL MARE
VIII. BIOFILMOGRAFIE
1,, tt
,.llloiast dinfre ;i nedrept
lu'i/ de oitregia.ttremurilor in
',ttt i-ufos/ sorli/ sd /rdids2.
,lntrt ()t,orgescu a trebuit sd
IrtLrr. itr anii comunismu/ui nu
lt tt .\t t'is memorii/e penlru rd
rttt t,oitt so se autocenzureze.
l',/ilurtrrca de cenzurd a sosit
/tt t1t /tit ziu ?entru e/. Cei care
/ rut iililor(ul, admiral si iubil,
jlut i'in-/( su?erbd d?ierdut
r tt/ltutt ttotstrd".
l\l,rrrrrclr Ccrnat
TIN F'ILM trARA PELICULA: DOMNULJEAN
Bucurestenii ceva mai in virsti si-l amintesc, neindoielnic, trecind pe Calea Victoriei intr-o
finuti vestimentarl distincti, apa4inand acelei elegante interbelice plstrati doar in imagini
fotografice sau documentare cinematografice din arhive. Omul eru, fdtd, indoial[ ,,ultimulbtrghez" al capitalei romanesti, supravieguitor eroic intr-un regim politic ce-si propusese sI
stearg[ orice urme ale existentei istorice de pinl la el. $i cred cI simlea ci oamenii pe lingi care
trecea il admirau cum p[sea magnanim pe fostul Pod al Mogogoaiei, cu pardesiul siu impecabil
tliat, cu pdltrrra de buni calitate,tlnand cu grafie pe mana stdngl bastonul ce pdrea mai degrabi
un adjuvant al personalitlfii decet al trupului. (Mina dreapti era liberi, pentru a rlspunde
discret salutului cunosculilor si necunoscutilor ce-l opreau aproape spontan, interesdndu-se de
starea sa de slnltate si, eventual, de proiectele sale cinematografice.)
ir-, ...u ce mI priveste m-am multumit sl-l privesc de la distanll, derulind in memorie filmele
sale. Nu am avut niciodatl, timp de un sfert de veac cdt l-am intilnit pe marele bulevard
bucurestean sansa de a-i fi fost prezentat.Acest privilegiu l-a al,ut in schimb vechiul meu amic
Viorel Domenico. in ultimul deceniu de viagl al marelui personaj descris ceva mai devreme,
el s-a aflat adeseori in preajma celui care mutase filmul romanesc din debaraua cu vechituri insufrageria modernitltii sale.
Pentru Jean Georgescu - cici despre el a fost vorba pini acum - filmul a reprczentat singura
ratiune a existentei. Fondator - in tinerele - al unei scoli de cinema (7928), actor in productii
cinematografice nelipsite de naivitate (ligencusa de [a iatac - 1,923) dar si scenarist si regizor
(Milionar pentru o zi - 1924), va colabora cu Ion Sahighian (Nnbndnile Cleopatrei - 7925),
Ion Timus (Maiorul Mura - 7927),Marin Iorda (Asa e viata -1928) ca interpret si - in cazul
ultimelor doui filme si ca scenarist.
j ..: ;?:. ::./lt ,'.i.'a
:
i::;! ;-.- t!/' .j{.t.t.:,lt't
r']c)'-d.r:.a. -, 6i,r.-4;u-, r.
t t' ,i; ''
l''<+-l*, 1t r;
Manuscrisele maestrului...
Caligrafia literei gi scriitura
textului dovedesc obsesia
pentru detaliu, pr.ivirea lumii
in fi1igran...
. ;! : t:LL:1 "
a. / {,
tr.ti.rur' *'-,/e,!$w ,!iitz ,r.fetu| /.t' lrr;'r*ti..,,, . '::rit /.',:!.,Jl/'t-
l./n-"1
/ "?a 1.:J{?
in 7929 noul cineast se intreapt[ spre Paris, acolo unde fogtii sIi colegi de echipi Elvira
Popescu si Alexandru Mihalescu - igi deslvdrseau cariera actoriceascl in Hexagon. Timp de
un deceniu el a activat cu intensitate in studiourile cinematografice franceze ca actor, scenarist,
asistent gi chiar regizor.intors in !ar[ in preajma declans[rii rlzboiului al doilea mondial,Jean
Georgescu este decis s[ valorifice experienta partziand. (in cuprinsul clreia se afl[ si mariajul cu
o urmas[ a Ioanei d'Arc) in primul rind in plan artistic. O experienld ce i-a permis s[ deplaseze
atentra filmului romanesc - pd'nd atunci captiy al unei naratiuni cinematografice destul de
pedestre - citre o dilatare vizuald., aptl sI confere operei un nou statut. Momentul fast este
prilejuit de intentia Oficiului Nalional Cinematografic de a transpune pe ecran o cunoscute
comedie a lui Caragiale. Trebuie spus ci O noapte furtunoasi s-a n[scut din intilnirea a doi
oameni exceplionali,Jean Georgescu gi Ion Cantacuzino si chiar din intinirea a doui scenarii
semnate de cei doi cineasti. (T[ebuie spus ci, la lectura variantei propuse de Jean Georgescu,
Ion Cantacvzino avea s[ renunte, plin de cavalerism, la propria-i lucrare. $i aceasta pentru
ci, dupi cum va observa peste ani Jean Mihail, Jean Georgescu ,,nu se mdrginise sd transcrie
?e alte foi de hhrtie situa/iile ;i dialogurile operei marelui clasic, ci intrase in addncimea ei, fdrdsd-i zdruncine intriga sau sa-i altereze tnftili;area si nici caracterul tipurilor, qtdt de originale;i de
perfect omene;ti".)
-li rr ::r t L i n hirtiile astea",sptnea
.f cnrr ( lcorgescu...
Viorel Domenico fixeazd. in noua sa carte locul de onoare pe care-l deline in istoria filmului
romanesc aceastl capodoperl, in care Jean Georgescu a recompus cu pasiune documentari.
in plin rdzboi, piesa de teatru dela 1.879 a marelui Caragiale. Thxtele de supravietuire ale
regizorului, editate in urmi cu ani de acelasi Viorel Domenico dau sama de fascinaqia pe care
Conu'Iancu a exercitat-o asupra lui Conu'Jean:
,,Pe Caragiale trebuie sd-l sim/i tot timpul, nu nurnai pe scen,i (...) Comedia ori o ai in sdnge, ori
te-apuci de altceoa. Eu sunt numai ochi ;i urechi la cei ce po,z.testesc despre Gambrinusul de a/tddata,
cu lumea lui pestri1d, de moftangii cu pdlarii de pai ;i b,itrdni cu degetele ingalbenite de nicotind..."
Acest mare film, O noapte furtunoasi afost realizat, cum bine observl Viorel Domenico ,,din
bugetul de rdzboi al Romkniei" iar aparilia sa, in plinl hecatomb[, ,,trebuie pusii in rela{ie cu nevoia
deflme romdnesti pe cdmpul de luptd, pentru energizarea patrioticd a combatanfilor". Din pdcate,
aceastl virtute avea si devinl picat capital chiar din primele luni dupi legalizarea Partidului
Comunist din RomAniainvara/toamna lui 1,944,cind confrali mai pufin inzestrali aveau si-latace individual ori in haiti, denunlindu{ drept inamic al neamului. A fost prima campanie
de demascare a ,,burghezului" Jean Georgescu, a doua - mai ampli si mai subtil coordonati
- producdndu-se dupl 1955, cind semna Directorul nostru, in care nu se sfia sI arate ,,noua
Cu ochi de urltur incordat: ,,In
cli?aflm,irii e toatd oiala mea."
clasI" despre care va vorbi si Milovan Djilas in toati alcdt.irea ei
nomenclaturisti. Au urmat atacuri concentrate in presa centrali 9i - cel
mai grav - au fost iniliate misuri de supraveghere sever[ din partea
Securitdlii.
Istoric pasionat de teritorii obscure ale culturii nalionale (cartea sa
intitulati O istorie secreti a fiknului romdnesc si numeroasele cercetlri
ale ,,epocii Nicolae Ceausescu", soldatl cu procesul de la Tirgovigte
confirmi acest lucru) Viorel Domenico a studiat in arhivele CNSAS
paginile acesdilZlm noir pe care l-a rcprezentat supravegherea marelui
artist. Confrali mai tineri sau mai vArstnici, oameni afla9i mai mult sau
mai putin intdmpl[tor in preajma luiJean Georgescu au semnat declaratii
legate de ,,activitatea contrarevolugionaril'a acestui artist antisovietic gi
anticomunist, declarat tot timpul ca prooccidental si proamerican intr-o
epoci in carejocurile istoriei plreau fhcute pentru o sutl de ani...
Adev[rul e cd, pdnd la moaftea sa, in 7993, Jean Georgescu nu s-a
dezis'de convingerile sale democratice, clamate la Capga ori in alte
locuri frecventate de intelectuali cu un curaj la fel de mare ca si cel al
exprimirii in piala publici.
Rlmas frrd, angajament profesional, expus foametei si declaslrii sociale,
Jean Georgescu a trlit drama pe care Viorel Domenico ne-o anuntl,
incl din tidul acestei c[rti in manuscris plini de tensiune ,,de la etaj la
subsol". Declaratia de la Securitate a unei ,,surse" dezviluie conditia aproape tragictr a celui ce fusese
considerat - pe bunl dreptate - pringul filmului rominesc: ,l[i-a spus cd nu are ce sd mdndnce $ ca
intr-o zi o sd-/ gdsim mort in casd, defoame. Cd n-are bani nici mdcar sd iyi pl,iteascd intrelinerea locuinfei
;i a telefonului. (...) M;a spus cd n-are nici unfel de pensie, deoarece n-are vdrsta ;i ca se simte tdndr ;i ca
ar maiface unflm. Spunea cd afost ner-,oit sd vdndd tot din casd;i cd acunx are un binoclu de r-,dnzare ;idacd cunosc rtreun amator sd-i comunic lui. L-am intrebat ce aru puteafoce pentru ddnsul, noi regizorii din
Studio ;i atunci mi-a repro;at cd ce trebuiaficut n-amficut atunci cind arf trebuit;i n-amfost uni/i.
,,In oiziunea luiJean Georgescu,
noaPtea caragialiand deoi ne pe
ecran cu adeodrat nelini;titd,
tumultuoasd, bdntuilti de spaime
reci;i de oedenii hazlii, un
teriloriul al a;/ep/arii anxioase
;i al mistifc,irii enorme.
Umbre ameninldtoare insofesc
? er man en t s? al i i I e. A t mo sfe ra
f.l mului, cu pe ceti inconfun dab ile,
?oartd marca stilistic,i a
unei puternice personalitdTi
regizora I e". Valentin Silvestru
L3
t:1il :i
*;.:;'r"iir$
iit1t1.;;;::,,liili
Mi-a spus cd a{a cunx s-a ?rzcedat cu el ;i cu Malaina Ursianu se va ?roceda cu toti regizorii talentali
din Studio..."
Un alttrl declarl anchetatorilor cd ,Jean Georgescu czruenteazd tn mod dulmdnos, in dese rdnduri,
situa/ia internationald crednd infelul acesta o psihozd de nesiguranld in jurul oamenilor cu care aine in
contact. Asfel, cu ocazia torpilarii de cdtre partea americand a Conferin/ei la niwel inalt care trebuia sd
aib,i loc la Paris, Jean Georgescu a af.rmat ca dupd aceasta urmeazd rdzboi."
top related