hepatita virala a verificata .9.95
Post on 04-Jun-2018
300 Views
Preview:
TRANSCRIPT
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 1/79
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ
“CAROL DAVILA”, TÂRGOVIŞTE
DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂCALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
PROIECT DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
COORDONATOR: DIRECTOR:
Asistent: Matei Elena PROF. STOICA ANA
ABSOLVENT:Iftimie Andrei Lucian
- 2013 –
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 2/79
2
Îngrijirea pacienţilor cuhepatita virală A
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 3/79
3
Motto
"Sculatul şi culcatul devreme aduc unui om
Sănătate, bogăţie şi...moarte."
James Grover Thurber
Argument
Lucrarea de fatǎ îşi propune să trateze particularităţile de îngrijire a
bolnavilor cu HVA şi a fost concepută având în vedere că această boală a fost
una dintre cauzele însemnate ale morbidităţii în secolul XX.
Cea mai importantă metodǎ de apărare pe care o avem la îndemânǎ este
prevenirea îmbolnăvirii iar în acest proces rolul educaţiei igienico-sanitare este
extrem de important.
Importantă este deci în primul rând cunoaşterea cǎilor şi modalităţilor de
transmitere a bolii,ştiind că şi în HVA ca şi în celelalte boli prevenirea este multmai uşoară şi mai puţin costisitoare decât tratarea ei
Astăzi nu se mai vorbeşte de o singură hepatită,ci de un grup de
îmbolnăviri similare de etiologii deferite,dar cu un tablou clinic mult
asemănător,neputând fi diferenţiate prin mijloace clinice.
Bolile infecţioase meritǎ un interes permanent deoarece,orice relaxare în
acest domeniu se răzbuna cu siguranţă,aşa cum s-a putut observa atât în ânia câtşi în restul lumii.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 4/79
4
Introducere
Hepatita virală A este o boală infecţioasă provocată de virusul hepatic A
care afectează acut ficatul.
Termenul Hepatiata A a fost propus în anul 1947,dar a fost adoptat în
1973,până atunci folosinduse termenele de :hepatitǎ infecţioasă,icter
infecţios,epatita epidemicǎ (deoarece apare în focare epidemice sau epidemii mai
ales la copii),icter epidemic.
Încă din secolul al-XVIII-lea şi al-XIX-lea au fost observate icterele
folosite cu caracter epidemic,în timpul războaielor,denumite boala militară sau
,,icter soldatesc''.În cursul celui de al-II-lea război mondial,hepatita epidemică a
provocat o adevărată pandemie.
Hepatita A este o boală provocată de virusul hepatic A,ARN
virus,clasificată prin enteroviruşi,familia PICONAVIRIDAE.
Virusul hepatic A este un virus de foarte mici dimensiuni (27-35
nanometri),mai rezistent în natura deât alţi viruşi. Virusul rezistǎ la soluţii dezinfectante(alcool,eter,clorofarm) inclusiv
clorinarea obişnuită a apei.Acesta este inactivat pr in fierbere în 5 minute,prin
autoclavare într-un minut iar prin clorinare intensă în 30 de minunte.
Hepatita A este cea mai cunoscută formă de hepatitǎ afectând în special
copii şi adulţi tineri,cu incidentǎ scăzută toamna şi iarnă sau sub formă de
epidemii la 10-15 ani.
Hepatita A este prezentǎ pe toate continentele şi în toate ţările fiind inegal
răspândită chiar şi în aceasi ţară.Fregventa îmbolnăvirii poate fi de 1/100.000 de
locuitori/an în ţările cu o igienă socială ridicată şi de 1000/100.000 de
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 5/79
5
locuitori/an în ţările lumii a-III-a.În Europa media este de 250/100.000 de
locuitori/an.
Răspândirea reală a hepatitei A este totuşi greu de apreciat datorită lipsei
programelor globale de înregistrare a îmbolnăvirilor. Din studii epidemiologice rezultă că indivizii peste 60 de ani prezintă
anticorpi specifici,într-un procent de 90%,semne că au trecut prin boala aparent
sau inaparent.
Cauzele răspândirii hepatitei sunt condiţiile sanitar -igienice din cadrul
locuinţelor sau întreprinderilor,organizaţiilor dar nu în ultimul rând lipsa igienei
personale.Tot printre cauze putem aminti :migrarea necontrolată a populaţiei şi
nerespectarea păstrării şi pregătirii alimentelor.
Alte căi de transmitere a infecţiei hepatitei A pot fi cea parentalǎ,sexuală
sau verticală(mamă-copil),acestea sunt totuşi atât de rare ca în epidemiologia
practicǎ sunt ignorate.
Creşterea frecvenţei îmbolnăvirilor începe în iulie-august,devine maxim în
octombrie-noiembrire şi scade primavera.
Copiii au o sensibilitate ridicată pentru hepatita A aceeasta fiind deseori
numită şi boala ''mainilor murdare''.
Hepatita A duce la deces în 0,05-1%,cauza principală fiind hepatita A
acută a ficatului.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 6/79
6
CUPRINS
Introducere Pag 4Cuprins Pag 6 Capitolul I – Anatomia şi fiziologia ficatului Pag 8
1.1 Anatomia ficatului Pag 81.2 Structura ficatului Pag 9 1.3 Vascularizaţia ficatului Pag 10 1.4 Inervaţia ficatului Pag 101.5 Funcţiile ficatului Pag 12
Capitolul II – Hepatita virală A Pag 152.1 Definiţie Pag 152.2 Clasificarea hepatitelor virale Pag 16 2.3 Etiologie şi epidemiologie Pag 17 2.4 Condiţii favorizante Pag 172.5 Anatomie patogenă Pag 18 2.6 Simptomatologie Pag 19
2.6.1 Explorarea funcţională a ficatului Pag 192.6.2 Perioada preicterică Pag 22 2.6.3 Perioada icterică Pag 23
2.6.4 Perioada de declin Pag 242.6.5 Perioada de covalescenţă Pag 25 2.7 Forme clinice Pag 25 2.8 Diagnostic Pag 27
2.8.1 Diagnosticul pozitiv Pag 27 2.8.2 Diagnosticul diferenţial Pag 28
2.9 Evoluţie Pag 292.10 Complicaţiile şi sechelele hepatitei virale de tip A Pag 29 2.11 Explorări şi informaţii paraclinice Pag 302.12 Prognostic Pag 31
Capitolul III – Tratament Pag 333.1 Tratament igieno – dietetic Pag 33 3.2 Tratament medicamentos Pag 343.3 Dispensarizarea Pag 35 3.4 Hepatita virală şi sarcina Pag 36 3.5 Hepatita virală – Boala profesională a personalului medical Pag 36
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 7/79
7
Capitolul IV – Profilaxia Pag 37 4.1 Profilaxia hepatitei post – transfuzională Pag 374.2 Profilaxia hepatitei profesională Pag 384.3 Profilaxia specifică Pag 38 4.4 Profilaxia transmiterii perinatală Pag 39
Capitolul V – Rolul asistentei medicale în ingrijirea pacienţilor cu HVA Pag 40Capitolul VI – Prezentatea cazurilor Pag 42
6.1 Dosar de îngrijire 1 Pag 42 6.2 Dosar de îngrijire 2 Pag 516.3 Dosar de îngrijire 3 Pag 60
Capitolul VII – Prezentarea tehnicilor Pag 687.1 Ecografia abdominală Pag 68 7.2 Măsurarea tensiunii arteriale Pag 717.1 Injecţia ntravenoasă Pag 73
Bibliografie Pag 79
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 8/79
8
CAPITOLUL I
ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA FICATULUI
1.1 ANATOMIA FICATULUI
Este cea mai mare glandă anexă a tubului digestiv. Este situat în etajul
supramezocolic, în partea dreaptă, sub diafragm, deasupra colonului transvers la
dreapta stomacului. Are o consistenţă fermă şi o culoare bruma. Are forma unui
ovoid tăiat oblic, având 28cm în sens transversal şi 16cm în sens antero-
posterior. Ficatul are o fată superioară, una inferioară, o margine inferioară şi o
margine posterioară, mai lată.
Fata superioară (diafragmatica) este divizată în doi lobi: stâng şi drept.
Lobul stâng e mai mic decât cel drept. Prin intermediul diafragmei, fata
superioară vine în raport cu inima, învelită de pericard, şi cu bazele celor doi
plămâni, tapetate de pleura.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 9/79
9
Fata inferioară (viscerala) este parcursă de trei şanţuri, dintre cele două
sunt sagitale (longitudinale), iar al treilea transvers. Şanţul transvers reprezintă
hilul ficatului prin care artera hepatică, vena porta, nervii hepatici, ies limfaticele
şi căile biliare. Şanţul sagital (longitudinal) stâng conţine, în segmentul anterior,ligamentul rotund provenit prin obliterarea venei oblicale iar în segmentul
posterior cordonul fibros .
Şanţul sagital (longitudinal) drept prezintă, în segmental anterior, fosa
cistică în care se găseşte vezica biliară, iar în segmental posterior vena cavă
inferioară.
Cele trei şanţuri împart fata viscerala a ficatului în patru lobi:
Lobul stâng;
Lobul drept;
Lobul pătrat;
Lobul caudat;
Marginea inferioară este ascuţită. Prezintă două incizurii, una la stânga
incizura ligamentului rotund, cea de-a doua la dreapta, incizura cistică .
1.2 STRUCTURA FICATULUI
La exterior, ficatul este acoperit de peritoneul visceral . Sub peritoneul
visceral se afla capsula fibroasă a ficatului (capsula Glisson). De unde pleacăsepturi conjunctivo-vasculare, care pătrund în parenchimul hepatic, delinitand
lobulii hepaticii, care sunt unităţi anatomice şi funcţionale ale ficatului. Lobulii
sunt vizibili cu ochiul liber.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 10/79
10
Lobulul hepatic este format din celule hepatice (hepatocite), din capilare
sinusoide, din venă centrolobulara spre care converg sinusoidele şi din
caniculele biliare intralobulare.
Celulele hepatice sunt dispuse în spaţiu sub forma unor placi sau lame,formate dintr-un singur rând de celule. În grosimea unei lame se formează
caniculele biliare intralobulare. Celulele hepatice, hepatocitele, sunt relativ mari,
de forma poliedrica şi apar pe secţiune sub aspect poligonal. Celula hepatică
poate să-şi verse secreţia fie în caniculele biliare (secreţia exocrină) , fie în
sinusoide (secreţia endocrină).
1.3 VASCULARIZAŢIA FICATULUI
Ficatul are o dublă vascularizaţie: nutritivă şi funcţională.
Vascularizaţia nutritivă este reprezentată de artera hepatică care aduce la
ficat sânge încărcat cu O2
Vascularizaţia funcţională este realizată de vena porta. Vena porta aduce
la ficat sânge încărcat cu substanţe rezultate în urma absorbţiei intestinale.
Limfaticele ficatului ajung în ganglionii din hilul ficatului (ganglionii
hilari), şi de aici în ganglionii celiaci.
1.4 INERVAŢIA FICATULUI
Inervaţia ficatului este asigurată de plexul hepatic format din fibresimpatice şi parasimpatice. Plexul hepatic se desprinde din plexul celiac
Căile biliare sunt conducte prin care bila, secretata continuu de celule
hepatice, ajunge în duoden numai atunci când ajung aici produşii digestiei
gastrice. Căile biliare prezintă două părţi: una intrahepatica , altă extrahepatica
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 11/79
11
Căile biliare intrahepatice sunt canalicule biliare intralobulare,
colangiolele( canalicule Hering), canaliculele perilobulare şi intralobulare.
Acestea din urmă formează două canale hepatice: stâng şi drept.
Căile biliare extrahepatice cuprind un canal principal ( canalulhepatocoledoc) şi un aparat diverticular ( format din vezica biliară şi canalul
cistic).
Canalul hepatic comun se formează din unirea, la nivelul hilului, a celor
două canale hepatice, stâng şi drept.
Vezica biliară (colecistul) este un rezervor în care se depozitează bila în
perioadele interdigestive. Vezica biliară este situată pe fata viscer ala a ficatului.
Are formă de pară, cu lungimea de 8-10 cm şi lăţimea de 4cm . Capacitatea ei
este de 50-60cm3.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 12/79
12
1.5 FUNCŢIILE FICATULUI
Funcţia biliară (biligeneza) – secreţia biliară rezultă din
activităţile celulelor Kupffer şi celulelor hepatice. Bila se varsă în intestin în
cantităţi de 600-1000ml/24 ore.
Sarurile biliare reprezintă cel mai important component al bilei. Ele
îndeplinesc mai multe activităţi:
participa la emulsionarea grăsimilor în intestin şi la stabilirea
acestor emulsii; prin aceasta se măreşte enorm suprafaţa particulelor grase,
intensificându-se atacul enzimatic. Însăşi acţiunea lipazei pancreatice este
activată de sarurile biliare.
au rol im portant în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K),
absorbţia fierului şi calciului alimentar;
stimulează secreţia biliară prin acţiunea lor coleretica, rol important
în stimularea peristaltismului intestinal şi rol de menţinere a echilibrului
microbismului intestinal.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 13/79
13
Funcţia metabolică – se referă la toate substanţele nutritive
glicogenetica – sintetizează glicogenul din glucoză, scindeaz
glicogenul în glucoză, formează glicogen din grăsimi şi acizi amânaţi; adipogenetica – în ficat se depozitează grăsimi. El antrenează
grăsimile de rezervă din organism în caz de inaniţie.
Sintetizează grăsimi din acizi graşi, transforma glucidele în exces în
grăsimi şi invers.
Joacă rol în esterificarea colesterolului.
funcţia proteinoformatoare – sintetizează albumine şi globuline,
contribuind la menţinerea echilibrului proteinemiei ;sintetizează fibrinogenul
şi protrombina cu rol în coagulare;
funcţia ureogena a ficatului – consta în a fabrica uree din acizi
amânaţi în exces, uzaţi sau nefolosiţi în sinteze;
intervine în metabolismul mineralelor : Cl, Na, K, Cu, Fe, (este
depozit de fier);
rol în metabolismul apei, reglând diureza prin neutralizarea unor
hormoni (suprarenali, estrogeni, antidiuretice);
este depozit de vitamine liposolubile şi hidrosolubile. Ficatul
reprezintă cel mai bogat depozit de vitamina A din organism aproximativ 95%;
sintetizează fermenţii – arginaza, urează, care intervin în procesele
urogene din ficat; tributiraza, care intervine în arderile acizilor graşi;
fosfatazele şi fosforilazele cu rol în fosforilarea grăsimilor şi glucidelor;transaminaza care favorizează reacţiile dintre metionina şi colină.
Funcţia hematopoietică – ficatul formeza hematii în perioada
intrauterină a fătului, fiind în acelaşi timp şi loc de distrugere a hematiilor
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 14/79
14
îmbătrânite. Ficatul are rol în reglarea echilibrului acido-bazic intervenind în
transformarea acidului lactic în glucoză, formarea amoniacului din acizi amânaţi;
Funcţia antitoxică – neutralizează substanţele toxice endogene şi
exogene; Funcţia de termoreglare – ficatul generează căldură în stare de
repaus.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 15/79
15
CAPITOLUL II
HEPATITA VIRALĂ A
2.1 DEFINIŢIE
Hepatită epidemică este o boală infecţioasă transmisibila, apărând spontan
sub forma epidemica sau chiar pandemica.Este provocată de un virus filtrabil
specific (virusul hepatitic), care este introdus în organism pe cale digestivă, sau
accidental, pe cale parenterală provocând o îmbolnăvire generală a organismului
şi în mod deosebit a parenchimului hepatic.boala se manifesta prin semne de
infecţie generală şi prin simptome digestive şi hepatice, însoţite sau nu de icter.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 16/79
16
2.2. CLASIFICAREA HEPATITELOR VIRALE
Hepatitele sunt infecţii cu manifestări hepatice (cu sau fără icter) produse
de un grup de virusuri hepatotrope (A, B, C, D şi E) ce prezintă două modalităţi
distincte de transmitere : una digestiva pentru virusurile A şi E şi altă parenterala pentru virusurile B, C şi D.
a) Hepatită virală A (HVA) – denumită cândva şi hepatită epidemică,
este cauzată de un enterovirus (HVA) cu transmitere fecal-orala; evoluează de
regulă favorabil cu vindecare şi imunitate durabilă;
b) Hepatită virală B (HVB) – denumită cândva serica, datorită
transmiterii parenterale a agentului cauzal (HVB) un dezoxiribovirus, cu mare
rezistenţă în mediul extern; evoluează uneori sever, cu deces prin comă hepatică,
sau cu cronicizare în 10-15% din cazuri, putând duce la ciroza hepatică.
Persistenta virusului în sânge şi pe tumori pe timp îndelungat şi marea lui
rezistenta conferă bolii particularităţi epidemiologice;
c) Hepatită virală C (HVC) – s-a desprins din grupul hepatitelor zise
non-A, non-B (nici A, nici B); se transmite pe cale parenterală, ca şi precedentă,
survenind mai ales (dar nu numai), posttransfuzional; este cauzată de un
flavivirus din familia togă viridae, VHC, un ribovirus are evoluţie similară cu
hepatită B, posibil severă şi deseori (până la 50%) cu cronicizare;
d) Hepatită virală D (HVD) – sau delta, cum a fost numită prima dată,
este cauzată de un ARN-virus, defectiv, care nu se dezvolta decât în prezenţa
VHB cu al cărei înveliş antigenic de suprafaţă (Ag HBS) se acoperă. Boala
evoluează sever, potentandu-se cu HVB şi se transmite tot parenteral ca şi precedentele (B şi C);
e) Hepatită virală E (HVE) – s-a desprins şi ea din grupul non-A, non-
B, fiind determinată de un ARN-virus, calcivirus, distinct de VHA, deşi
epidemiologic şi simptomatologic se apropie mult de hepatită A.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 17/79
17
2.3 ETIOLOGIE ŞI EPIDEMIOLOGIE
Hepatită virală A este provocată de un enterovirus (HVA) cu transmitere
fecal-orala, sau pe cale digestivă. S-au descris epidemii hidrice şi mici focareepidemice după consum de stridii şi moluşte.
De regulă contagiunea se face prin contact direct dar se poate face şi indirect, în
condiţiile unor deficienţe de igienă personală, comunala şi alimentară.
Rezistenta virusului fiind mare în mediul extern, se explică intensă
circulaţie a virusului hepatitei A, care duce la o morbiditate mult mai mare decât
arata cazurile icterice (10 cazuri anicterice la 1 caz icteric) mai ales în
colectivităţile şcolare. Se realizează astfel o imunizare naturală, de cele mai
multe ori ocultă, care creşte cu vârsta.
Eliminarea fecală a virusului durează de obicei o săptămână înainte de
debutul icterului şi o săptămână după. Infecţia cu virus A conferă imunitate,
neexistând purtători cronici de virus hepatitic A.
2.4 CONDIŢII FAVORIZANTE
Factorii care favorizează îmbolnăvirea şi predispun la o evoluţie mai grea
a boli sunt următorii :
a) Vârsta - Hepatită apare cel mai frecvent la copii la care din fericire,
evoluţia este mai uşoară. Există o singură excepţie :sugarii fac de regulă
o hepatită mai gravă şi de aceea copilul mic face o formă mai severă dehepatită. Persoanele mai în vârstă fac o hepatită mai severă.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 18/79
18
b) Factorii predispozanţii şi agravanţii :
- persoanele mai expuse să facă hepatită sau hepatită mai severă sunt: cei
care fac abateri frecvente de la regulile elementare de igienă (personală şi
alimentară); - cei care se hrănesc unilateral sau insuficient;
- persoane obeze, care se alimentează în exces, şi care au de regulă un
ficat “sufocat de grăsimi” cu slabă rezistenta la îmbolnăvire. Aceştia sunt
predispuşi la o evoluţie mai grea a bolii;
- cei care suferă de bolii de stomac şi intestin, care se nutresc insuficient
cu diete sărace în factorii nutritivi;
- persoanele care abuzează de conserve, de mâncăruri complicat
preparate (sosuri, condimente, grăsimi prăjite), ca şi cei care nu consumă
alimente proaspete (fructe şi zarzavaturi cu vitamine) sunt predispuşi să facă
hepatită cu “formă mai dificilă”.
2.5 ANATOMIA PATOGENĂ
Leziunile din hepatită virală acută au fost cunoscute mai bine după
practicarea pe scară largă a noilor metode de cercetare: laparascopie, punctie-
biopsie hepatică şi microscopie electronică.
La examenul microscopic al formelor obişnuite ficatul este puţin
modificat uneori de culoare închisă. În formele severe ficatul este micşorat cu
capsula zbârcită de culoare deschisă cenuşie roşiatică sau gălbuie (distrofiehepatică acută) în unele situaţii suprafaţa ficatului prezintă înfundări alterând cu
ridicături mai deschise la culoare (distrofie hepatică acut, subacuta). La
examenul macroscopic apar modificări atât în parenchim şi în mezenchim .
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 19/79
19
Celulele hepatice pot prezenta tumefieri şi leziuni de tip degenerativ ori de
tip necrotic; apar infiltrării celulare în spaţiile porte şi perii lobularii: leziuni de
vascularitate, trombibiliari, proliferare Kupfferiana. Reticulul de susţinere este
pătrat. Concomitent cu acest aspect pot fi observate şi semen de regenerarehepatocelulare. Arhitectomia este păstrată. În formele severe leziunile de
necroza sunt foarte extinse ; apar zone de regenerare nodulare cu ţesut
conjunctiv; multe venule prezintă leziuni de degenerescenta grasă,r eticulul de
susţinere este pe alocuri distrus, arhitectomia numai este păstrată în întregime.
Examenul morfologic al celorlalte organe arata procese inflamatorii
moderate, de tip edematos şi cu caracter versibil. Sunt interesate în mod deosebit
căile biliare, duodenul şi pancreasul dar şi stomacul şi restul tubului digestiv pot
fi cuprinse de procesul inflamator.
Simptomatologia anatomiei patogenice - Infecţie digestivă pentru hepatită
A şi E şi parenteral hepatitele B,C şi D ,perioada de incubaţie este mare de 2-6
săptămâni pentru hepatitele enterale şi 2-6 luni pentru hepatitele
parenterale,asimptomatica.
2.6 SIMPTOMATOLOGIE
Se afirmă că 10% din hepatitele virale de tip A sunt manifeste clinic, mai
ales la adulţi, copiii făcând forme uşoare sau asimptomatice
2.6.1 EXPLORAREA FUNCŢIONALĂ A FICATULUI
Examenul de laborator al sângelui pentru explorare :
- Sindromul de hepatocitolize ;
- Sindromului de deficit funcţional ;
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 20/79
20
- Sindromului colestatic
Recoltarea sângelui: sângele se recoltează de obicei pentru examinări
hematologice, parazitologice, biochimice, serologice, microbiologice şi
virusologice. Se poate recolta sânge capilar, venos arterial.Hemoleucograma constă în determinarea numărului de elemente figurate:
eritrocite (4,5-5mil/mm3 femei) ; reticulocite 10-15%; hemoglobina 15-
2g/100mlbarbati; 13-2g/100ml femei ) leucocite 4200-8000/mm3 ; limfocite (20-
40% ) monocite (4-8% ) ; trombocite 150-400.000/mm3.
Viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH ) : Rapiditatea cu care se
produce depunerea hematiilor (1-10mm/1h,7-15mm/2h ; 2-13mm/1h ; 12-
17mm/2h femei ).
Examene biochimice:
Se efectuează prin puncţie venoasă, dimineaţa, bolnavul fiind „a jeune”.
Sideremia – consta în determinarea cantităţii de fier în sânge, în hepatită
virală se observă o creştere.
Se recoltează 10ml de sânge într -o eprubetă cu ac de platin fără seringa;
valoarea normală este de 100 – 160ml.
Transaminaza, fosfataza alcalină – consta în dozarea enzimelor celulare,
se recoltează 5 – 10ml sânge venos, dimineaţa pe nemâncate, fără substanţă
anticoagulantă; valorile normale sunt:
TGO = 2 – 20u.i;
bilirubina totală = 0,6 – 1 mg;
bilirubina directă = 0,1 – 0,4mg%
fosfataza alcalină = 2 – 4u.i.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 21/79
21
Electoforeza – serveşte pentru determinarea cantitativă a fracţiunilor
proteice din sânge. În hepatită virală se constată o creştere.
Indicele de protombina – tip Quick – protombina este sintetizată în
ficat, de aceea îmbolnăvirile parenchimatoase se arata deficit de protombina. Ureea şi creatinina – în hepatită virală se observă o creştere. Val.
normale:
uree = 0,20 – 0,40g/ 1000ml
creatinina = 0,6 – 1,20mg%
Glicemia – reprezintă cantitatea de glucoză din sânge, în hepatită virală
acută este normală. Val. normla = 0,80 – 1,20gr%Examenele serologice – cercetează prezenta sau absenţa anticorpilor în
serul bolnavului. În hepatită virală se cauta AgHBs.
Examenul urinii – examenul urinii informează asupra stării funcţionale a
rinichilor sau a altor organe, în acest caz ficatul.
Examenul materiilor fecale – se efectuează fie după o defecare spontană,
f ie după administrarea unor substanţa purgative sau clismă. Este foare important
ca fecalele trimise pentru analiza de laborator să nu fie amestecate cu urină,
bariu ( după examene radiologice), grăsime şi apă ( după clisme).
Examenul endoscopic
Laparoscopia – este o metodă de examinare a suprafeţei ficatului cu
ajutorul laparoscopului. Pot fi exploatate fata inferioară şi marginea anterioară.
Este utilă mai ales în neoplasme şi hemoragiile cu icter, în plus sunt cercetatevezicula biliară şi o parte din căile biliare. În leziunile circumscrise, laparascopia
permite efectuarea unei biopsii dirijate.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 22/79
22
Examenul morfologic
Puncţia – biopsie hepatică este unul dintre cele mai utile mijloace de
diagnostic, cu condiţia ca leziunile să fie difuze. În unele situaţii, cum este cazul
suspiciunii de cancer, puncţia – biopsie se execută sub controlul laparoscopului.
2.6.2 PERIOADA PREICTERICA (PRODROMALĂ)
Perioada preicterica (prodromală) – are o durată de 3-7 zile până la 2
săptămâni, poate uneori lipsii boala începând cu icter sau poate dura mai mult.
Simptomatologia se instalează relativ treptat şi incubaţia este în medie 25
de zile (2-6 săptămâni).
Principalele simptome sunt cele digestive şi anume : anorexie, inapetenta,
greţuri, vărsături, jena epigastrica cu caracter conţinu, balonări postprandiale,
modificări de scaun (constipaţie sau diaree). Pot prezenta dureri în hipocondrul
drept sau fosa iliacă dreapta.
Simptomatologia prodromală poate fi dominată şi de alte manifestări:
febra în 2-4% din cazuri, cu intensitate şi durata variabile ( 37,2*-37,5*C) şi
durând câteva zile, cefalee, dureri musculare generalizate (curbatura musculară),
catâr respirator (întâlnit mai ales la copii), îmbrăcând un aspect pseudogripal.
În alte cazuri, simptomele dau un aspect pseudoreumatismal (în 6% din
cazuri) cu febră şi artralgii care mimează un RAA care nu cedează la
antiinflamatoare.
Debutul mai poate fi de tip nervos cu simptome neuropsihice că : astenie,ameţeli, cefalee, insomnie, irascibilitate, somnolenţă.
Mai rar apar modificări cutanate că erupţiile cutanate de tip urticarian ( în
2-5% din cazuri).
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 23/79
23
La examenul obiectiv se constată o hepatomegalie moderată, cu ficatul
uşor sensibil şi eventual o splenomegalie discretă.
Examenele de laborator evidenţiază : urobilinogenurie, creşterea
transaminazelor, VSH normal sau scăzut.
2.6.3 PERIOADA ICTERICĂ ( DE STARE )
Perioada icterică ( de stare ) – este dominată de apariţia unui sindrom
icteric. El se instalează de obicei în câteva zile, începând cu faţa şi mu coasa
conjunctivală (unde fondul alb al sclerei permite observarea precoce a coloraţiei
galbene), apoi se generalizează pe trunchi şi membre.
În această fază, simptomele obiective din faza preicterica se atenuează sau
dispar , apetitul revine, starea subf ebrilă dispare. În perioada de stare icterul se menţine la nivelul maxim de intensitate
atins. El poate fi discret, moderat, intens sau foarte intens, iar nuanţa lui este de
obicei galbenă (icter flavinic), sau poate fi franc (portocaliu sau rubiniu).
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 24/79
24
Durata icterului este în medie 2-4 săptămâni, însă poate fi prelungită în
formele colestatice, în care nuanţa lui devine galben-verzuie sau galben-teroasa,
amintind icterul obstructiv („verdiu”, „melas”) şi se însoţeşte de prurit.
Urina este hipercroma (colurica), iar scaunele uşor decolorate(hipocolice). Diureza scade sub 1.000ml, putând ajunge la 500ml (oligurie).
Pe lângă sindromul icteric, se evidenţiază mărirea ficatului care depăşeşte
rebordul costal cu câţiva cm, fiind de consistenta moale şi dureros la palpare, cu
marginea ascuţită, bine delimitată.
Căile biliare, stomacul, duodenul şi pancreasul sunt implicate în procesul
infecţios, afectarea lor manifestându-se prin diverse tulburări: constipaţie, dureri,
flatulenta, balonări, pirozis. Splina este moderat mărită, în special la tineri şi
copii.
Tensiunea arterială scade în cursul hepatitei, ritmul cardiac este
bradicardic în timpul perioadei icterice. Examenele de laborator evidenţiază :
- bilirubina crescută la 10-30mg%;
- în urină există bilirubina şi saruri biliare;
- imunoglobinele cresc;
- transaminazele sunt crescute.
2.6.4 PERIOADA DE DECLIN
Perioada de declin – se caracterizează printr -o regresiune treptată,
alteori mai rapidă a simptomelor din perioada de stare. În această perioadă dispartulburările digestive majore, reapare apetitul, scaunul se recolorează, dispare
astenia, apare poliurie cu decolorarea urinii.
Modificările umorale din perioada de stare dispar : apare o hemodiluţie, cu
creşterea diurezei, bilirubinemia scade către cifra normală, VSH-ul creşte uşor.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 25/79
25
2.6.5 PERIOADA DE CONVALESCENŢĂ
Perioada de convalescenţă a hepatitei virale acute este lungă (2-4 luni);
se manifesta prin dispariţia sindromului icteric, bilirubinemia scade sub 10mg%,ficatul se normalizează, apetitul este prezent, scaunul are aspect normal.
2.7 FORME CLINICE
După etiologie – hepatită A se caracterizează prin prodrom digestiv
febrilastenic, de scurtă durată, evoluţie favorabilă a bolii, fără sfârşit letal şi
cronicizare.
După evoluţie şi gravitate se deosebesc :
- forme anicterice caracterizate prin lipsa sindromului icteric,
caracterizate prin simptome digestive (greaţă, anorexie, balonare abdominală,
uneori vărsături), hepatomegalie dureroasă, dureri articulare şi musculare,
astenie, urini reduse şi închise la culoare. Recunoaşterea lor se face în context
epidemiologic şi prin examen de laborator (probe funcţionale hepatice);
- forma comună.
După durata bolii :
- forme scurte (abortive, fruste) – evoluează în câteva zile, cu astenie,
greaţă, ameţeli, tulburări abdominale minore;
- forme prelungite – durează 2-3 luni, putându-se întinde la 1-2 ani. Se
caracterizează printr -un icter pronunţat, luând aspect cenuşiu-verzui, cu mucoaseintens colorate în galben, slăbire pronunţată, o hepatomegalie de consistenta
fermă, treptat dură, splenomegalie de consistenta crescută, persistenta
tulburărilor digestive şi deseori oscilaţii febrile şi prurit;
- forma prelungită simplă.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 26/79
26
După intensitatea bolii :
- forme severe – în mai puţin de 24 de ore evoluţia se precipită către
marea insuficienţă hepatică;
- forma comatoasă (fulminanta) – apare cu totul excepţional, cam1/10.000 cazuri, este numit şi marea insuficienţă hepatică, apare rar şi numai în
hepatitele B, posibil în C şi D.
Distrofia acută a ficatului (atrofia acută) apare de obicei la tineri în cursul
unei hepatite obişnuite, în prima parte a bolii. Debutează cu agitaţie
psihomotorie, stare de torpoare şi apoi comă; sindromul hemoragic este prezent,
ficatul este mic, abia percutabil. Distrofia subacuta hepatica (forma fulminanta)
sfârşeşte fie printr -o ciroză, fie letal.
După vârsta :
- la copil hepatită evoluează de obicei mai uşor decât la adult, dominând
în etiologie virusul hepatitic A. Hepatomegalia este accentuată şi persista,
icterul este mai puţin intens şi durează mai puţin. Adenopatiile sunt mai
frecvente decât la adult. La începutul bolii s-a observat un facies particular:
pomeţii roşii, paloare periorală cu tonalitate subicterica şi buzele colorate intens
în roşu închis (aspect de buze vopsite), amintind masca Filatov din scarlatina,
„masca de hepatită”.
- la sugar hepatită virală evoluează sever, cu letalitate de 8-17%,
dominând în etiologie virusul hepatitei B.
- la bătrâni hepatită virală apare mai rar, evoluează mai sever, date fiind particularităţile vârstei.
- la gravidă hepatită virală evoluează mai sever în ultimile luni. În
pr imele luni, hepatită evoluează obişnuit, însă poate influenţa nociv sarcina
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 27/79
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 28/79
28
Detectarea anticorpilor specifici anti VHA. IgM apar precoce în sânge
dar dispar după 10-14 zile de boala pun diagnosticul de hepatită A. IgG apar
târziu în sânge dar persista uneori toată viaţa semn de imunitate. Decelarea
antigenului HBs în sânge cu 4-8 săptămâni înaintea debutului bolii persista luni-ani găsirea pune diagnosticului de certitudine, dacă găsim în sânge anticorpii
specifici anti- HBc arata tendinţa de vindecare.
AgHBc în hepatocit, nu se poate identifica persista mult dacă găsim
anticorpi specifici anti-HBc este de rău augur deoarece denotă că organismul se
străduieşte să blocheze virusul din celula hepatică. Antigenul virusului hepatitei
C nu se poate depista în sânge.
2.8.2 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
Diagnosticul diferenţial va fi făcut atât în perioada preicterica, icterica, cât
şi în perioada de declin.
În faza preicterica deosebim hepatită epidemică de :
dispepsiile febrile;
gripă;
reumatism articular acut;
gastrita;
toxinfectii alimentare;
debutul altor boli infecţioase.
În perioada icterică diagnosticul va fi făcut cu celelalte afecţiuni însoţite de icter mononucleoza infecţioasă;
hepatită toxică;
icterul produs de colica biliară;
icterele hemolitice.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 29/79
29
2.9 EVOLUŢIE
Evoluţia hepatitei epidemice prezintă în majoritatea cazurilor un caracter
ciclic, dezvoltându-se pe anumite perioade : incubaţie, perioada preicterica, perioada de stare, declinul şi convalescenţă.
Hepatită virală evoluează spre vindecare completă într -un interval de 3-4
săptămâni. Formele care trec de 3-4 luni au tendinţa la permanentizare.
O parte din bolnavi rămân cu suferinţe extrahepatice, iar alţii trec spre
hepatită cronică, ca urmare a hepatitei acute.
Unii bolnavi de hepatită epidemică rămân în stadiul preicteric, ulter ior
aceştia suferind aceleaşi consecinţe, ca şi cei care au prezentat o formă comună.
În situaţiile în care faza icterică durează până la 6 săptămâni, pot surveni
şi recăderi preicterice la intervale de câteva zile sau săptămâni.
Dacă icterul revine după 3 luni de la dispariţie, se consideră că este vorba
de o nouă îmbolnăvire ( reinfecţie ). Recăderile şi reinfecţiile au în general o
evoluţie mai severă.
2.10 COMPLICAŢIILE ŞI SECHELELE HEPATITEI VIRALE TIP A
În cursul hepatitei epidemice pot surveni, datorită anergiei create de
infecţia virotică şi datorită unor factori favorizanţi, complicaţii că: stază biliară,
angiocolite şi colecistite bacteriene, cu diferiţi coci şi colibacili, însoţite de febră,
frisoane, dureri puternice în hipocondrul drept şi înrăutăţirea stării generale. Datorită stării de anergie, bolnavii sunt expuşi unor infecţii intercurente
bacteriene (mai ales streptococice), sau virale (viroze respiratorii).
În perioada de regresie a icterului, pot să apară infecţii biliare, favorizate
de dischinezia posthepatica.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 30/79
30
S-au descris cazuri foarte rare de anemie aplastică, cu pancitopenie prin
aplazie medulară. O altă complicaţie hematologică este anemia hemolitica, ce
apare în convalescenţă.
Dintre sechele, cele mai grave se referă la starea parenchimului hepatic.Una din sechelele grave ale HVA este cronicizarea. Ea survine într-o
proporţie de aproximativ 10% după hepatită tip B şi 40-50% după hepatită tip C
şi nu survine deloc după hepatitele D şi E .
Cea mai gravă sechela a hepatitei este ciroza hepatică, care se dezvolta
treptat, dintr-o hepatită cronică icterică, alteori dintr -o hepatită anicterica.
Dintre sechelele biliare pot apărea : dischinezii, colecistite şi angiocolite.
2.11 EXPLORĂRI ŞI INFORMAŢII PARACLINICE
Testele enzimatice pun în evidenţă leziuni celulare hepatice (citoliza), care
eliberează în sânge o serie de enzime. Creşterea activităţii enzimelor ALAT
(TGP) şi FIFA începe foarte precoce, încă din perioada preicterica.
Numărul de leucocite este normal sau scăzut, formula leucocitara arata
limfocitoza şi monocitoza.
Testele de coagulare au valori ce decelează insuficientă hepatocelulara.
Explorarea funcţiilor hepatice în perioada preicterica pun în evidenţă lezarea
parenchimului hepatic.
Determinarea bilirubinei totale, precum şi a bilirubinei indirecte şi directe
este foarte utilă în perioada preicterica. La început creşte bilirubina indirectă şiapoi cea directă.
Probele de disproteinemie cercetează stabilirea proteinelor în diferite
soluţii, punând în evidenţă dezechilibrul acestora, tendinţa la precipitare.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 31/79
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 32/79
32
Se vor spăla mâinile cu apă curentă şi săpun, se va efectua igiena
individuală.
Se vor proteja sursele de apă de contaminarea cu dejecţii umane.
În condiţii speciale de expunere se recomandă utilizarea de apă fiartă(ceai) şi alimente fierte sau curăţate bine.
Se va efectua control sever al muncitorilor din sectorul alimentar
(inclusiv contactii celor bolnavi).
Profilaxia specifică în hepatită virală tip A se face prin :
a) imunizare pasivă cu imunoglobuline standard 16% (gama-globuline
) administrate în primele 7 zile de la contact, intramuscular (IM) în doze de 0,02-
0,05 ml/kgcorp; acestea conferă protecţie de 2-6 luni. Este indicată la contactii
cu risc crescut, în cazurile individuale sau la grupuri care se deplasează în
teritorii cu endemie crescută, ori cu condiţii precare de igienă;
b) imunizarea activă cu vaccin produs pe celule diploide umane,
inactivat cu formol, administrat intramuscular (IM) în 2 doze, la interval de o
lună şi cu rapel la 1 an, care asigură protecţie de 99%, cu durata de minim 10
ani.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 33/79
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 34/79
34
Alimentele trebuie să conţină cât mai puţină clorura de Na (3-4 g/zi)
pentru a favoriza diureza.
Se vor adăuga la regim ouă fierte moi sau ochiuri în apă, unt proaspăt,
carne slabă (pui, viţel, iepure) sau peste slab (ştiuca, salău), pregătite rasol, cuadaos de ulei şi lămâie, morcov râs.
Apoi se trece către un regim alimentar complet rămânând excluse :
produsele prăjite, conserve, murături, carne de porc, oaie, gască, mezeluri,
sosuri, condimente picante, produse de cofetărie ( tort, prăjituri, ciocolată,
îngheţată), alcool, cafea, legume bogate în celuloză.
3.2 TRATAMENT MEDICAMENTOS
Pentru tulburările dispeptice (greţuri şi vărsături) se administrează
antiemetice că : Metoclopramid, Emetiral, Clordelazin sau Torecan. Inapetenta
se combate prin vitaminoterapie.
Persoanelor subnutrite li se va da un regim mai bogat în hidrocarbonate şi
proteine, un supliment de vitamine. Dintre vitamine sunt indicate : vitamina B1,
B6 şi complexul vitaminic B, vitamina C.
Corticoterapia în hepatită virală acută este privită ca o medicaţie
adjuvantă, cu rol patogenic, simptomatic şi cu indicaţii limitate la forma severă.
Se administrează Prednison 1mg/kgcorp, în doza unică la ora 9 sau10 AM, odată
la două zile, cu întrerupere bruscă.
Tratamentul patogenic urmăreşte ameliorarea funcţiilor ficatului şirefacerea morfofuncţionala.
În caz de vărsături se administrează perfuzii cu soluţii glucozate sau
saline, ori acizi amânaţi. Dozele pot fi de 100-125 ml Glucoza 20-40% şi de
1000-2000 ml Glucoza 5%. Se mai administrează Neomicina per os 4-6 g/24
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 35/79
35
ore, perfuzii cu Multiglutin, cu Arginina sorbitol sau Aspatofort pentru scăderea
amoniemiei.
Se corectează acidoza, se administrează oxigen prin sondă nazală în caz de
insuficientă respiratorie, se combate anemia şi se controlează repetat analizele. În caz de semne de coagulare intravasculară se administrează Heparina
sau Trombostop.
În complicaţiile infecţioase se administrează antibiotice : Penicilina,
Gentamicina şi Cefalosporine.
Formele colestatice, cu icter prelungit, se tratează cu coleretice : Anghirol,
Colebil, Carbicol, Fiobilin, Bilicol.
Medicamentele lipotrope şi hepatotrope sunt foarte utile mai ales în
formele cu evoluţie prelungită. Dintre acestea avem: Mecopar, Metaspar,
Aspatofort, Silimarina, Trofopar.
Constipaţia se tratează cu laxative, clisme înalte şi reci. Pentru ameliorarea
funcţiilor hepatice şi retragerea tumefacţiei hepatice se recomandă aplicarea de
căldură pe regiunea hepatică.
3.3 DISPENSARIZAREA
Programul de supraveghere constă în dispensarizarea bolnavului
aproximativ 2 ani, controlându-se starea de sănătate la intervale de 2-3 luni prin
controale clinice şi examene de laborator (TGP, bilirubina, teste de
disproteinemie, electroforeza). Sunt corectate după caz, tendinţele evolutivenefavorabile.
Se recomandă repaus prelungit, dietă şi o medicaţie metabolică (vitamine,
fosfolipide), medicaţii ce restabilesc echilibrul de membrana a celulei hepatice
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 36/79
36
că Silimarina şi Trofoparul, medicaţii ce sprijină ciclul amoniacului către uree
(Aspatofort).
3.4 HEPATITĂ VIRALĂ ŞI SARCINA
Evoluţia hepatitei virale tip A la gravidele cu o bună stare de nutriţie şi
supraveghere a gravidităţii este favorabilă.
În ultimele luni de sarcină, evoluţia poate fi dificilă, chiar la gravidele
aflate în bune condiţii. Virusul hepatitei A nu se transmite la produsul de
concepţie.
3.5 HEPATITĂ VIRALĂ – BOALA PROFESIONALĂ A
PERSONALULUI MEDICAL
Statistici controlate dovedesc faptul că personalul sanitar şi mai ales
medicii, sunt expuşi îmbolnăvirilor de hepatită.
Privind experienţa din ultimul război mondial, s-a semnalat frecvenţă mai
mare a hepatitei epidemice la personalul medical.
La expunerea mărita la contagiune a personalului medical se adăugă
frecventa hepatitei la cei care lucrează în laboratoarele de serologie şi în centrele
de colectare a sângelui.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 37/79
37
CAPITOLUL IV
PROFILAXIA
Măsuri faţă de sursele de infecţie. Bolnavii cu hepatita virală acută ca şi
suspecţii depistaţi se declară obligatoriu şi nominal.
Izolarea bolnavilor (iar a suspecţilor până la precizarea diagnosticului)
este obligatoriu în spital pentru o durată variabilă de la debutul bolii (2
săptămâni pentru hepatita A până nu se mai elimina HAV prin scaun; 30 zile
pentru hepatita de tip B până la negativare AgHBs). Izolarea se face separat
pentru fiecare tip de hepatită.
Contactii (receptivi) se iregistreaza şi se controlează periodic clinic prin
testele de laborator. Măsurile de dezinfecţie curente trebuiesc aplicate riguros.
Pentru mâini, termometre instrumentar (autoclavare 12.08%) timp de 30
secunde, formalizare 12h dezinfecţie terminală.
Măsuri faţă de căile de transmitere :
protectia apei potabile şi alimentelor (de la producător până laconsumator) precum şi controlul pers. Respective (igiena , educaţie sanitară);
controlul igienic al colectivităţilor de copii ;
distrugerea muştelor şi gândacilor ;
sterilizarea corectă a instrumentelor şi a diferitelor materiale utilizate
în predica medico-chirurgicala.
4.1 PROFILAXIA HEPATITEI POST – TRANSFUZIONALA
Include următoarele măsuri :
depistarea şi excluderea dintre donatori purtătorilor de AgHBs ;
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 38/79
38
utilizarea raţională a transfuziilor de sânge şi a derivatelor; folosirea
înlocuitorilor de plasmă;
protecţia cu imunoglobuline umane ( HBIG ) a celor transfuzaţii.
4.2 PROFILAXIA HEPATITEI PROFESIONALĂ
Se realizează prin :
informarea personalului asupra riscului şi asupra măsurilor de protecţie
(tehnica aseptică, dezinfecţie, spălare, purtarea de mănuşi);
contolul prezenţei de AgHBs şi a anticorpilor specifici (anti – AgHBs)
la personalul medico - sanitar cu risc crescut la infecţie;
imunizare pasivă, cu imunoglobuline imane specifice anti - AgHBs a
personalului respectiv un caz de inoculare accidentală;
imunizare activă cu vaccin hepatic B începând cu grupele de risc.
4.3 PROFILAXIA SPECIFICĂ
Imunizarea specifică :
Se face în hepatita A, prin imunizare pasivă cu imunoglobuline standard
(Gammaglobuline) în doze de 0,1-0,3 ml/ kilocorl imediat la: contacte cu
bolnavi în familie, în colectivităţi de copii , inloculari accidentale. Aplicarea nu
se face imediat după contactul infectat. În hepatita de tip B, imunizarea pasivă cu
imunoglobuline standard (Gammaglobulina) în lipsa celor specifice (greu de
obţinut) este ineficace în prevenirea post- transfezionale însă poate fi utile în prevenirea îmbolnăvirii prin contact sau accidente profesionale în cazul în care
infecţia se face cu o cantitate mult mai mică de virus hepatic B, decât în cazul
transfuziei.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 39/79
39
Imunizarea activa :
pentru hepatita de tip A recent introdusă în România ;
pentru hepatita de tip B exist mai multe tipuri de vaccin.
1. vaccinuri preparate ci AgHBs obţinute din plasmă purtătorilor deAgHBs (purificate, inactivate şi contolate pentru absenţa altor virusuri).
2. vaccin hepatic ADN recombinat preparat prin “ingenire genetică“.
Durata protecţiei cu vaccinurile AgHBs este de 5 ani (sau mai mult).
Revaccinarea se face la 5 ani.
Indicaţii :
Personal medico-sanitar (inclusiv în centrele de sânge);
Pacienţi supuşi hemodializei;
Nou-născuţii din mame AgHBs pozitive;
Cadre medico-sanitare care s-au inoculat accidental cu sânge de la
pacienţi.
4.4 PROFILAXIA TRANSMITERII PERINATALĂ
Toate gravidele testate pentru prezenţa de AgHBs (repetat la fiecare
sarcină) şi cu ocazia orcarui contact infectat.
Nou-născuţii din gravidele AgHBs (+) vor primi imediat (sau în primele
12 h) imunoglobuline umane specifice anti-AgHBs 0,5ml (100u.i) i.m şi în altă
parte a corpului prima doză de vaccine cu AgHBs (10 micrograme pe doză devaccine plasmatic sau 5 micrograme de vaccine recombinant). Următoarele 2
doze urmează la câte o lună interval.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 40/79
40
CAPITOLUL V
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA
PACIENŢILOR CU HEPATITĂ VIRALĂ TIP A
Asistenta medicală trebuie să fie în permanenţă lângă bolnav pentru a
putea observa culoarea sclerelor (icterul), pruritul, scaunele, diureza, greutatea
corporală, modificările comportamentului.
Bolnavii cu HVA vor fi amplasaţi în saloane mici, liniştite, asigurându-le
condiţii adecvate de odihnă.
Trebuie să adopte poziţia de clinostatism pentru o irigare bună a ficatului
în primele 2-3 săptămâni, până la reapariţia apetitului şi dispariţia oboselii fizice
(asteniei).
Asistenta medicală îi explică bolnavului că trebuie să evite leziunile de
grataj şi infectarea tegumentelor prin tăierea unghiilor, fricţiuni cu alcool
mentolat.
În caz de gust neplăcut (amar) se efectuează toaleta cavităţii bucale,
clătirea cu soluţii aromate.
Asistenta va supraveghea şi asigură prezenta tranzitului intestinal prin
urmărirea scaunelor, combaterea constipaţiei prin administrare de laxative
uşoare, clisme înalte şi reci.
Combaterea spasmelor dureroase şi activarea circulaţiei hepatice se face
prin aplicaţii locale calde şi umede în regiunea hepatică. Un alt obiectiv important care va fi în atenţia asistenţei medicale este
regimul alimentar adaptat perioadelor de boală, ştiindu-se faptul că în primele
zile toleranta gastrică este scăzută.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 41/79
41
Dieta trebuie să fie predominent lichidă, uşor de digerat, fără substanţe
toxice, să ajute la regenerarea ficatului. Alimentaţia trebuie să conţină factori
nutritivi în concordanţă cu starea bolnavului, 40-50 calorii/ kgcorp.
Asistenta are rolul de a supraveghea respectarea regimului alimentar, de afi prezentă alături de infirmiere la distribuirea meselor.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 42/79
42
CAPITOLUL VI
PREZENTAREA CAZURILOR
SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE SECŢIA: Boli infecţioase
6.1 DOSAR DE ÎNGRIJIRE 1
DATE DE IDENTIFICARE NUMELE: O. PRENUME:AVÂRSTĂ: 18 ani SEX: FDOMICILIU: Târgovişte LOCALITATEA: Târgovişte
STRADA: Liniştii nr 43 JUDEŢUL:Dâmboivţa
DATE DESPRE SPITALIZARE1.DATA INTERNĂRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:01 ORA:10:402.DATA IEŞIRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:07 ORA:15:123.MOTIVELE INTERNĂRII: dureri abdominale localizate in hipocondrul drept,greturi,varsaturi,febra ,urini colurice,scaune acolice,astenie marcata, cefalee,dureri articularere.
4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE:Hepatită virală de tip A
SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE SITUAŢIA FAMILIALĂ:Necăsătorită NR. COPII:-SITUAŢIA SOCIALĂ:Bună PROFESIA:Elevă CONDIŢII DE LOCUIT:Bune
PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA NUME: O.M. ADRESA:Târgovişte TELEFON:
NUME: O.B. ADRESA: Târgovişte TELEFON:
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 43/79
43
ANTECEDENTEHEREDO – COLATERALE:- membrii familiei si ai anturajului nu au avut boliinfecto-contagioasePERSONALE:- FIZIOLOGICE: rujeola ,varicela in copilarie
-PATOLOGICEFACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ:Condiţii bune de viaţă
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNAREDe aproximativ 7 zile bolnava acuza oboseala marcata cu inapetenta ,
balonare postprandiala, greturi, cefalee, greutate in hipocondrul drept, mialgii,artralgii.Se prezinta la medicul de la cabinetul scolar, care ii da trimitere laSectia Boli Infectioase pentru investigatii si tratamentTEGUMENTE ŞI MUCOASE- palide, ictericeŢESUT CELULAR SUBCUTANAT- normal reprezentat
SISTEM LIMFOGANGLIONAR- nepalpabilSISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- integru, articulaţii mobile SISTEMUL MUSCULAR- mase musculare bine reprezentateAPARATUL RESPIRATOR- torace normal conformat, vibraţii vocale normaltransmise, sonoritate pulmonară în limite normale APARATUL CARDIO-VASCULAR- aria precordială de aspect normal, şocapexian în spaţiul V intercostal pe linia medioclaviculară stângă APARATUL DIGESTIV- apetit redus, uscăciune a mucoasei bucale cu limbasaburală, abdomen suplu, nedureros la palpare, splină nepalpabilă
APARATUL UROGENITAL- micţiuni fiziologice 2/3 zi S.N.C. şi organe de simţ- orientat temporo-spaţial, ROT prezente bilateral
PRESCRIPŢII MEDICALE TRATAMENT: perfuzie cu Ser glucozat 5% de 500ml cu : vitamine grup B(B1,B6) 1f\zi, Aspatofort 2 f\zi, metocloprmid 2 f\zi im , emetiral 1 cp pe zi(inaintea mesei), trifermet 1 cp pe zi (in timpul mesei),supozitoare cu
paracetamol .EXAMINĂRI (examene de laborator):
Recoltare sânge: VSH, HB, Leucocite, Glicemie, Bilirubină, TGP, TGO,Electroforeză, Sideremie.Recoltare urină EKGEcografie abdominală Radioscopie pulmonară REGIM: lichide, ceaiuri, supe de zarzavat
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 44/79
44
OBSERVARE INIŢIALĂ SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME: 160 cm
GREUTATE: 60 kgT.A.: 100/60 mm/Hg
PULS: 72 puls/minTEMPERATURĂ: 38˚C RESPIRAŢIE: 22 resp/minVĂZ: bunAUZ: bun
NEVOI FUNDAMENTALE1.A RESPIRA: Independent2.A MÂNCA: Dependent:alimentaţie inadecvată prin deficit 3.A ELIMINA: Dependent:alterarea diur ezei, constipaţie, dezhidratare 4.A SE MIŞCA: Dependent:diminuarea mobilitaţii fizice 5.A DORMI, A SE ODIHNI: Independent6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Independent7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE:Dependent:hipertermie8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Dependent:tegumenteicterice9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: dureri în hipocondrul drept10.A COMUNICA: Independent
11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent12.A SE RECREEA: Independent13.A FI UTIL: Independent14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Dependent:cunoştinţeinsuficiente despre boală
ALERGIC LA: -
ASPECTE PSIHOLOGICE1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ: Normală
2.COMPORTAMENT: Normal3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: X FAMILIA: ALŢII: 4.PARTICULARITĂŢI: Nu bea, nu fumează
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 45/79
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 46/79
46
EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE Pacienta O.Al. în vârstă de 18 ani se internează pe secţia Boli Infecţioase
cu următoarele simptome :oboseala marcată, inapetenta, balonare postprandială,greţuri, cefalee, greutate în hipocondru drept, mialgii, artralgii şi tegumente icterice.În urma examenelor clinice şi paraclinice s-a stabilit diagnosticul deHepatită virală tip A.
Pacienta prezenta o stare accentuată de anxietate fiind afectată de aspectultegumentelor şi al sclerelor .Am încurajat-o şi informat-o privind aspectul clinical bolii şi a evoluţiei,inspirându-i încredere în echipa de îngrijire,explicându-ideasemeni necesitatea tratamentului şi a urmării dietei indicate.Am susţinut
pacienta în activitaea de autoingrijire şi de menţinere a stării de bine fizic şi psihic.
La externare am recomandat pacientei să evite efortul fizic timp de 2 luni până la refacere completă cu respectarea dietei indicate.
MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA:X ALTUL:MIJLOC DE TRANSPORT:Propriu SALVARE
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 47/79
47
Ziua de
boală
Problema
pacientului
Obiective Intervenţii
autonone
Intervenţii
delegate
Evaluare
01.02.2013 - Temperatura 38˚C,tegumente transpirate,dispnee, faciesvultuos, extremităţii reci, stare generală
alterată
-Pacienta sa prezinte odiminuare afebrei in mai
putin de 6 ore
-am asiguratcondiţii de
mediu :camerăliniştită , încălzită
(18 grade C),
aerisita, ferită de cur enţi de aer, luminatăcorespunzător, lenjerie uscată, absorbantă, curată. -am recomandat
pacientei repaus la pat-am măsurat
funcţiile vitale :temperatura 38
gradeC,TA=110/70mm Hg, puls=68b/min
-am administratmedicaţia
prescrisă de
medic(antitermice :
supozitoare cu paracetamol)
- În urmaingrijiriloracordate si atratamentului,
pacienta a
prezentattemperatura de37,2 grade C sio stare generala
buna.
02.02.2013 - inapetenţa, oboseala,organism slăbit (terenadecvat suprainfecţiei
bacteriene,streptococice)
- Pacienta să nu
mai prezintedurere în decursde trei ore- Pacienta să nu
prezinte
-am asigurat repausla pat pe periodaacută a bolii , cât
timp testele decitoliza suntcrescute ; după
-am administratantialgicerecomandate demedic:algocalmin,hepatoprotectoare,
- În urmaîngrijirilorcorect efectuate
pacienta prezintă oevoluţie
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 48/79
48
complicaţii perioda acută
repaus relativ înconvalescenţă apoi
reluare treptată a
activităţii
antiemetice,vitamine.
favorabilă fără complicaţii. Pacientaconfirmadiminuareadurerii.
03.02.2013 - oligurie sub 500 ml- scaune rare ,decolorate, balonare,disconfort abdominal
- Pacienta să fiemenajată fizic şi
psihic în timpulvărsăturii - Pacienta să fie
echilibrată
hidro-electroliticşi acidobazic
-am măsuratfuncţiile vitale ale
pacientei şi le-amnotat în FO-am urmărit
bilanţul ingesta-excreta-am administratcantităţi mici de
lichide reci(50-60ml) :ceai, zeamă de
compot,la intervalede 30-40 minute
-am perfuzatsoluţii indicate de
medic: glucoza5% , SF cuvitamina C,K-am administratmedicaţia
prescrisă de
medic:simptomatice
pentru combatereatulburărilor
digestive(metoclopramid1-2 f pe zi i.m.),hepatotrofe(aspatofort 2f /zii.v. sau în perfuziecu glucoza 5%),vitamine dingrupul B (B1,B6 )
În urmaîngrijiriloracordate şi a
tratamentuluiadministrat
pacienta esteechilibratahidro-electrolitic ,greţurile şi
vărsăturile audiminuat şi
eliminareaurinara şi cea intestinala suntîn limitefiziologice
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 49/79
49
04.02.2013 repulsie faţă dealimente, balonare,dureri epigastrice,scădere în greutate
Pacienta să fie
echilibratănutriţional
-am identificat şi
eliminat sursele ceaccentuiaza greaţă
pacientului :aportulalimentelor,ingestiade lichide în
cantitate mare,mirosuri neplăcute -in primele 2-3 zileam oferit
pacientului o dietă
hidrolactozaharata,aproximativ 1,5-2l/zi
-am administratmedicaţia
prescrisă în raport
cu orarulmeselor :antiemetice
înaintea mesei(emetiral 1cp),fermenţi digestiveîn timpulmesei(triferment),restul medicaţiei
după masă (hepatotrofe,vitamine)
În urmaîngrijirilor şi a
tratamentuluiadministratsenzaţia degreaţă s-a
diminuatîn primele două
zile, iarvărsăturilecedează în a
treia zi; pacientulrespectă şi
înţelege
importantaurmării dietei
05.02.2013 - astenie, ameţeli, intoleranţă la efort dar
şi restricţiamobilităţii(mialgii, artralgii)
- Pacienta să
aibă tonusul şi
forţă musculară păstrate. - Pacienta să fieechilibrat fizic şi
psihic
-am sfătuit pacienta
să păstreze
repausul la pat câtmai mult în scopulîmbunatăţiriicirculaţiei sanguine
la nivelul ficatului ,favorizândregenerareahepatocitelor
-am supravegheatatent funcţiile
vitale ale pacientei-am administratmedicamentele încondiţii de
asepsie,respectândoră şi locul de
elecţie
În urma îngriji-rilor acordate
pacienteiaceasta prezintă
o stare de binefizic şi psihic,în
timp ce testelehepatice senormalizează
după aproxi-mativ 14 zile.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 50/79
50
06.02.2013 - tegumente galbene,sclere galbene,transpiraţii, leziuni degrataj
Pacienta să fie
echilibratănutriţional
pentrufavorizareacicatrizării
leziunilorcutanate şi să nu
mai prezinte prurittegumentar
-am ajutat pacientasă-şi igienizeze
tegumenteletranspirate-pentru atenuarea
pruritului am
aplicat compresecu apă alcoolizată, alcool mentolat,
pudră mentolată -dupa scăderea
febrei şi a durerilor
am pregătit
materialelenecesare pentru
baia generală a
pacientei
-pentrudiminuarea
prurituluitegumentaradministrez larecomandarea
mediculuiHHC 2 fiole i.v. şi
un antihistaminic(claritine 1cp/zi)
Integritateategumentelor şi
mucoaselor s-anormalizat înurma îngrijiriloracordate
şi a tratamen-tului administrat
07.02.2013 - pacienta solicitainformaţii despre
investigaţii, evoluţieşi tratament
- Pacienta să fie
inf ormată asupra
bolii şi a
tratamentuluiigieno-dietetic şi
medicamentos
- am conştientizat
pacienta denecesitatea izolăriişi instituirea
repausului fizic şi
intelectual ,precumşi a dietei specificeafecţiunii
-am pus la dispo-ziţia bolnavului
broşuri cu infor-maţii despre HVA (care să cuprindă informaţii despre
investigaţiile
specifice bolii)
În urma îngri- jirilor acordateşi a informa-ţiilor furnizate
pacienta a acu-mulat cunoş-tinţele necesaredespre evoluţia
bolii
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 51/79
51
SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE SECŢIA:Boli infecţioase
6.2 DOSAR DE ÎNGRIJIRE 2
DATE DE IDENTIFICARE NUMELE: L PRENUME: FVÂRSTĂ: 32 ani SEX: FDOMICILIU: Târgovişte LOCALITATEA:Târgovişte STRADA:Bulevardul Unirii, bl 2 ap33, et 2JUDEŢUL:Dâmboviţa
DATE DESPRE SPITALIZARE1.DATA INTERNĂRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:06 ORA:12:222.DATA IEŞIRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:10 ORA:15:58
3.MOTIVELE INTERNĂRII: greţuri, vărsături, dureri abdominale, urinicolurice, diaree, astenie marcată, inapetenta 4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Hepatita virală A
SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE SITUAŢIA FAMILIALĂ:Căsătorită NR. COPII:2SITUAŢIA SOCIALĂ:Bună PROFESIA: Vânzătoare CONDIŢII DE LOCUIT:Bune
PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA NUME:L.P. ADRESA: Târgovişte TELEFON: NUME:L.I. ADRESA: Târgovişte TELEFON:
ANTECEDENTEHEREDO – COLATERALE:- membrii familiei şi ai anturajului nu au avut bolicontagioasePERSONALE:- FIZIOLOGICE: menarhă la 14 ani , cicluri mentruale regulate,
-PATOLOGICE: neagă
FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ:Condiţii bune de viaţă
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 52/79
52
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNAREBoala debutează în urmă cu câteva zile cu stare de rău general, balonări
postprandiale, astenie,diaree, dureri abdominale şi urticarie.Bolnavă declară că aconsumat alimente preparate de mai multe zile şi carne de porc conservată prinafumare.TEGUMENTE ŞI MUCOASE- palide, ictericeŢESUT CELULAR SUBCUTANAT- bine reprezentatSISTEM LIMFOGANGLIONAR- nepalpabilSISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- integruSISTEMUL MUSCULAR- normoton, normokineticAPARATUL RESPIRATOR- torace normal conformatAPARATUL CARDIO-VASCULAR- şoc apexian în spaţiul V intecostal [e liniamedioclaviculară stângă, nu se percep zgomote patologice APARATUL DIGESTIV- abdomen suplu, nedureros la palpare
APARATUL UROGENITAL- loje renale nedureroase la palpare, rinichinepalpabiliS.N.C. şi organe de simţ- orientat temporo-spaţial, ROT prezente bilateral
PRESCRIPŢII MEDICALE TRATAMENT: ser gluconat 10%, furazolidon 100 mg la 6 ore, vitamine dingrupul B (B1, B6, B12), aspatofort 20 ml pe zi, silimarina 6 cp/zi, anghirol 6cp/ziEXAMINĂRI (examene de laborator)
Recoltarea de sânge: VSH, Leucocite, Glicemie, TGP, TGO, Electroforeză, Hb Recoltarea de urină EKGEcografie abdominală REGIM: brânzeturi proaspete, lapte, carne slabă
OBSERVARE INIŢIALĂ SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME: 172 cm
GREUTATE: 55
T.A.: 100/65 mm/HgPULS: 37 puls/minTEMPERATURĂ: 36,6˚C RESPIRAŢIE:22 resp/minVĂZ: bunAUZ: bun
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 53/79
53
NEVOI FUNDAMENTALE1.A RESPIRA:Independent2.A MÂNCA: Dependent: repulsie faţă de alimente, scădere în greutate 3.A ELIMINA:Dependent: vărsături, diaree. colici abdominale
4.A SE MIŞCA: Independent5.A DORMI, A SE ODIHNI: Independent6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: Independent7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: Independent8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Dependent: leziuni degrataj, mucoasa rectală iritată datorită diareei 9.A EVITA PERICOLELE: Dependent: proces infecţios intestinal 10.A COMUNICA: Independent11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: Independent12.A SE RECREEA: Independent13.A FI UTIL: Independent14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Dependent: cunoştinţeinsuficiente despre boală
ALERGIC LA:-
ASPECTE PSIHOLOGICE1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ: Normală 2.COMPORTAMENT: Normal3.MOD DE INTERNARE:SINGUR: X FAMILIA: ALŢII:
4.PARTICULARITĂŢI: Consumă alcool ocazional, fumează 4-5 ţigări pe zi
ASPECTE SOCIOLOGICEMOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE: X ALTUL:MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:XOCUPAŢII, LOISIRURI:Vânzătoare PARTICULARITĂŢI: Consumă alcool ocazional, fumează 4-5 ţigări pe zi PROBLEME SOCIALE: Nu are
INTERPRETAREA DATELOR NEVOI NESATISFĂCUTE: de a elimina, de a mânca, de a evita pericolele, de afi curat, de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 54/79
54
POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE 1.VINDECARE:2.STABILIZARE, AMELIORARE:X3.AGRAVARE:4.DECES:
OBIECTIVE DE ÎNGRIJIREOBIECTIVE GLOBALE:Să-i fie satisfăcute cele 14 nevoi fundamentale OBIECTIVE SPECIFICE:
Pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic şi acidobazic Pacienta să fie hidratata ,să prezinte o stare de nutriţie adecvată şi să
primească o dietă corespunzătoare afecţiunii. Pacienta să nu contacteze infecţii bacteriene sau virale şi să fie echilibrată
psihic Pacienta să-şi recapete stima de sine Pacienta să prezinte tegumente şi mucoase integre şi normal colorate
COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVALPe toată perioada spitalizării pacienta s-a comportat normal
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII VSH=12mm/1 oraLeucocite=8000/mm3
Glicemie=1,20g%Bilirubina=12 mg%TGO=60UITGP=58UIElectroforeza=28%Hb=12 g%Sideremia=210mg%
Sumar de urina; glucoza absent, albuminaurme fine,pigmenti biliari prezenti,in
sediment rare leucociteEcografie :ficat marit de volum
EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE
Pacienta L.F. în vârstă de 32 ani se internează în secţia Boli Infecţioase aSpitalului Municipal Târgovişte cu următorele simptome : stare de rău general, balonări postprandiale, astenie, diaree, dureri abdominale şi urticarie. În urma îngrijirilor acordate pacienta este echilibrată hidric şinutriţional,respectând dieta impusă şi prezintă tegumentele şi mucoasele intregreşi normal colorate.Pacienta a fost mulţumită de îngrijirile primite, a manifestatîncredere în echipa de îngrijire afirmând că a acumulat cunoştinţele necesare
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 55/79
55
pentru păstrarea sănătăţii. La externare am recomandat :evitarea efortului fizic şi al stresului,păstrareadietei 6-12 luni,cu evitare abuzului alimentar .Deasemeni , am recomandatcontroale clinice şi de laborator,lunar în primele 6 luni ;reluarea activităţii
profesioanale treptat şi instituirea unui program de lucru raţional,altenand orelede muncă cu cele de repaus .
MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: X CU FAMILIA: ALTUL:MIJLOC DE TRANSPORT:Propriu SALVARE
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 56/79
56
Ziua de
boală
Problema pacientului Obiective Intervenţii
autonone
Intervenţii
delegate
Evaluare
06.02.2013 -Vărsături,diaree,
colici abdominale-Pacienta sa fieechilibratahidroelectroliticsi acidobazic
-am măsurat
funcţiile vitaleale pacientei şi
le-am notat în
foaia deobservaţie - am urmărit
bilanţul ingestia
–excreta- am asigurat
pacienteialimentaţiehidrică 24-48ore,lichide (50-60 ml la 30 min)- - am introdustreptat alimenteuşor digerabile :
brânză de vaci,
pâine albă prăjită, supă de
legume, pastefierte
- am administratmedicaţia
pr escrisă de
medic, astfel :
hidratare cu serglucozat 10% în perfuzie, asociatcu bicarbonate desodiu 1,4%;dezinfectantintestinal :furazolidon 100mg 1cp la 6 h;vitamine dingrupul B(pentrucombatereaasteniei)aspatifort 2 fiolea 10 ml, în
perfuzie pezi ;silimarina 6cp
pe zi ;coleretice :anghirol6cp pe zi
-În urmaîngrijiriloracordate şi a
tratamentului
administrat custricteţe,pacienta
nu prezintă
semne dedeshidratare (audispăruteliminările
inadecvate).
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 57/79
57
07.02.2013 - R epulsie faţă de
alimente, scădere îngreutate, slăbiciune
fizică
- Pacienta să fie
hidratata ,să
prezinte o starede nutriţie
adecvată şi să primească o dietă
corespunzătoareafecţiunii.
- am administratmese cantitativmici şi frecvente, în funcţie de
toleranţă
digestivă şi
apetitul pacienteiîn primele zile- ofer pacientei odietă lichidă :ceai, apă plată,
supă de morcov,
zeama de orez, până la
normalizareatranzituluiintestinal
- am administratmedicaţia
prescrisă de
medic şi am
urmărit efectele
acesteia
- În urmaîngrijirilorefectuate
pacienta şi-arecăpătat treptatapetitul şi este
alimentată şi hidratatacorespunzător
08.02.2013 - Proces infectiosintestinal
- Pacienta să nu
contactezeinfecţii
bacteriene sauvirale şi să fieechilibrată psihic - Pacienta să-şi
recapete stima desine
- am asigurat pacientei unsalon curat, bineaerisit, cu luminaşi temperaturacorespunzătoare
(18 grade C) şi
am recomandatregim igieno-dietetic- am recomandat
- am administratconform foii deobservaţiemedicaţia
recomandată de
medic: No-Spa 2 fiole la8 ore până la
dispariţia
colicelorabdominale,
- În urmaîngrijiriloracordate şi
tratamentuluimedicamentosadministrat,
pacienta nu prezintă
complicaţii şi
este echilibratăfizic şi psihic
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 58/79
58
păstrarea dietei
indicate până la
normalizareatranzituluiintestinal şi apoialimentaţie
specificăafecţiunii
hepatice
dezinfectanteintestinale(furazolidon100mg 1cp la 6ore), vitaminedin grupul B şi
hepatotrope în perfuzie cuser glucozat10%.
09.02.2013 -Risc de alterare aintegrităţiitegumentelor şi
mucoaselor
- Pacienta sa prezintetegumente simucoase integresi normalcolorate
-am asigurat pacientei lenjeriecurată şi uscată şi
am schimbat-ode câte oria fost nevoie-am şters
tegumentele pacientei cu un prosop înmuiat înapă alcoolizată,
iar după
uscare le-am pudrat cu tâlcmentolat pentruatenuarea
pruritului
- pentrudimunuarea
pruritului amadministrat laindicaţia
medicului unantihistaminic :claritine 1 cp pezi, anghirol 6cp
pe zi cu rolcoleretic pentrugrăbir ea icteruluitegumentar(scade
bilirubinemia)
- În urmaintervenţiilor
proprii şi
delegate, icteruldispare
progresiv,tegumentele şi
mucoasele suntcurate şi integre.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 59/79
59
10.02.2013 -Lpisa cunoştinţelor
despre boală - Pacienta să fie
informată asupra bolii şi a
tratamentuluiigieno-dietetic şi
medicamentos
-am informat pacienta despreaspectul
bolii :contagiune,cai detransmitere,
aspect clinic precum şi despre
metodele preventive şi
curative
-am prezentat pacientei listaalimentelor
permise şi a celor
interzise,precumşi metodele de
preparare aalimentelor(fierbere)
- Pacienta sedeclarămulţumită de
informaţiile
primite, avândcunoştinţele
necesare pentru păstrareasănătăţii.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 60/79
60
SPITALUL: JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TÂRGOVIŞTE SECŢIA:Boli infecţioase
6.3 DOSAR DE ÎNGRIJIRE 3
DATE DE IDENTIFICARE NUMELE: S PRENUME: CVÂRSTĂ: 28 ani SEX: MDOMICILIU:Târgovişte LOCALITATEA: Târgovişte STRADA:Magrini, nr 32JUDEŢUL:Dâmboviţa
DATE DESPRE SPITALIZARE1.DATA INTERNĂRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:10 ORA:09:322.DATA IEŞIRII: ANUL:2013 LUNA:02 ZIUA:14 ORA:14:33
3.MOTIVELE INTERNĂRII: greţuri, vărsături, constipaţie, urini hipocrome,icter sclerotegumentar, stare generală alterată 4.DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Hepatită virală A
SITUAŢIA MATERIALĂ LA INTERNARE SITUAŢIA FAMILIALĂ:Căsătorit NR. COPII: 1SITUAŢIA SOCIALĂ: Bună PROFESIA: Şomer CONDIŢII DE LOCUIT:Satisfăcătoare
PERSOANE CU CARE SE IA LEGĂTURA NUME:S.O. ADRESA: Târgovişte TELEFON: NUME:A.I. ADRESA: Târgovişte TELEFON:
ANTECEDENTEHEREDO – COLATERALE:- neagă PERSONALE:- FIZIOLOGICE: bolile copilăriei
-PATOLOGICE: neagă
FACTORI DE RISC LEGAŢI DE MODUL DE VIAŢĂ:Condiţii modeste
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 61/79
61
EXTRAS DIN EXAMENUL MEDICAL LA INTERNAREDe câteva zile acuza oboseala marcată, somnolenţa, greaţă, urini colurice.De aproximativ 10-12 ore prezintă vărsături cu aspect bilios şitegumente şi sclere galbene.
TEGUMENTE ŞI MUCOASE- palide, ictericeŢESUT CELULAR SUBCUTANAT- bine reprezentatSISTEM LIMFOGANGLIONAR- nepalpabilSISTEMUL OSTEO-ARTICULAR- integruSISTEMUL MUSCULAR- normal reprezentatAPARATUL RESPIRATOR- torace normalAPARATUL CARDIO-VASCULAR- cord în limite normaleAPARATUL DIGESTIV- in limite normaleAPARATUL UROGENITAL- micţiuni fiziologice 2/3 zi S.N.C. şi organe de simţ- normal, ROT prezente
PRESCRIPŢII MEDICALE TRATAMENT: metoclopramid 2 f/zi, aspatofort 2f/zi, ser gluconat 5%,vitamine B1, B6EXAMINĂRI (examene de laborator) Recoltare sânge: VSH, HB, Leucocite, Glicemie, Bilirubină, TGP, TGO,Electroforeză, Sideremie. Recoltare urină EKG
Ecografie abdominală Radioscopie pulmonară REGIM: lichide, ceaiuri, supe de zarzavat
OBSERVARE INIŢIALĂ SITUAŢIA LA INTERNARE: ÎNĂLŢIME: 165 cm
GREUTATE: 80 kgT.A.: 120/70 mm/HgPULS: 72 puls/min
TEMPERATURĂ: 36,2 ˚C RESPIRAŢIE: 23 resp/minVĂZ: bunAUZ: bun
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 62/79
62
NEVOI FUNDAMENTALE1.A RESPIRA:2.A MÂNCA: Dependent: repulsie faţă de alimente, inapetenţă, slăbiciune fizică 3.A ELIMINA: Dependent:vărsături cu aspect bilos
4.A SE MIŞCA 5.A DORMI, A SE ODIHNI:6.A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: 7.A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA ÎN LIMITE NORMALE: 8.A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: Dependent:leziuni de grataj9.A EVITA PERICOLELE:Dependent: balonare, greţuri, vărsături, constipaţie 10.A COMUNICA:11.A-ŞI PRACTICA RELIGIA: 12.A SE RECREEA:13.A FI UTIL:14.A ÎNVĂŢA SĂ-ŞI MENŢINĂ SĂNĂTATEA: Dependent:necunoaşterea
boliiALERGIC LA: -
ASPECTE PSIHOLOGICE1.STAREA DE CONŞTIENŢĂ: Normală 2.COMPORTAMENT:Normal3.MOD DE INTERNARE:SINGUR:X FAMILIA: ALŢII: 4.PARTICULARITĂŢI:Consumă alcool ocazional, nu fumează, nu bea cafea
ASPECTE SOCIOLOGICEMOD DE VIAŢĂ:SINGUR: DE FAMILIE: ALTUL: MEDIUL (HABITAT):RURAL: URBAN:OCUPAŢII, LOISIRURI: Şomer PARTICULARITĂŢI: Consumă alcool ocazional, nu fumează, nu bea cafea PROBLEME SOCIALE: Nu are
INTERPRETAREA DATELOR
NEVOI NESATISFĂCUTE:de a evita pericolele, de a elimina, de a bea, de a ficurat, de a-şi păstra sănătatea
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 63/79
63
POSIBILITĂŢI DE ÎNGRIJIRE 1.VINDECARE:2.STABILIZARE, AMELIORARE:X3.AGRAVARE:4.DECES:
OBIECTIVE DE ÎNGRIJIREOBIECTIVE GLOBALE:Pacientului să-i fie satisfăcute nevoile funcdamentale OBIECTIVE SPECIFICE:
Pacientul să prezinte ameliorarea confortului abdominal şi să fie echilibrat psihic
Pacientul să nu prezinte risc de complicaţii. Pacientul să prezinte tranzit intestinal în limite fiziologice. Pacientul să fie echilibrat hidro-electrolitic. Pacientul să prezinte diminuarea senzaţiei de greaţă şi a vărsăturilor. Pacientul să-şi recapete a petitul treptat. Pacientul să primească dieta corespunzătoare cantitativ şi calitativ în
funcţie de necesităţile organismului. Pacientul să prezinte integritatea tegumentelor şi mucoaselor Pacientul să nu mai prezinte prurit tegumentar Pacientul să prezinte tegumentele normal colorate. Pacientul să fie informat asupra bolii şi a tratamentului igieno-dietetic şi
medicamentos
COMPORTAMENT AŞTEPTAT, ÎN CE INTERVAL Pe toată perioada internării pacientul s-a comportat normal
MOMENTE IMPORTANTE ALE SPITALIZĂRII VSH =11 mm/oraHb =13g%Leucocite=8000/mm3Glicemie=1.10mg%
Bilirubina=10 mg%TGO=52 UITGP=50 UIElectroforeza=24%Sideremie=230mg%
Sumar urina :glucoza absent, albuminaurme fine,pigmenti biliari prezenti,insediment rare leucocite
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 64/79
64
EPICRIZĂ, RECOMANDĂRI EXTERNARE Pacientul S.C. în vârstă de 28 ani se internează pe Secţia Boli Infecţioase aSpitalului Municipal Târgovişte cu următoarele simptome :oboseala
marcată, somnolenţa, greaţă, urini colurice, vărsături cu aspect bilos, tegumenteşi sclere galbene.
Am întocmit planul de îngrijire conform nevoilor pacientului,iar în urmaintervenţiilor pacientul este echilibrat fizic şi psihic,respects dieta recomandată şia acumulat cunoştinţe necesare pentru păstrarea sănătăţii.
Am recomandat control clinic şi de laborator lunar în primele 6 luni dela externare păstrarea dietei 6-12 luni cu evitarea abuzului alimentar în scopulrefacerii ficatului.
Pacientul a avut o evoluţie bună şi s-a externat hotărât să respecterecomandările
MOD DE EXTERNARE MOD DE EXTERNARE: SINGUR: CU FAMILIA: X ALTUL:MIJLOC DE TRANSPORT: SALVARE:X
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 65/79
65
Ziua de
boală
Problema pacientului Obiective Intervenţii
autonone
Intervenţii
delegate
Evaluare
10.02.2013 -Balonare, greţuri,
vărsături, constipaţie - Pacientul să
prezinteameliorareaconfortului
abdominal şi săfie echilibrat psihic.
-am izolat pacientul într-unsalon curat,dezinfectat,
aerisitcorespunzător -am asiguratrepausul la pat şi
am recomandat pacientului păstrarea dietei
de cruţare a
ficatului
-am administratmedicaţiarecomandată de
medic :
antiemetice(metoclopramid),dezinfectanteintestinale,vitamine,hepatotrope(aspatofort,silimarina),laxative
-Pacientul şi-arecăpătat
confortulabdominal, este
echilibrat psihicşi nu prezintă risc decomplicaţii
11.02.2013 - Vărsături cu aspect
bilos, scaune rare, tari,disconfort abdominal
-Pacientul să
prezinte tranzitintestinal înlimitefiziologice.-Pacientul să fie
echilibrat hidro-electrolitic.
-am măsuratfuncţiile vitale
ale pacientului- am urmărit
bilanţul ingesta-excreta-am administratcantităţi mici de
lichide reci (50-60 ml ), ceai,zeamă de compot
-am hidratat pacientul cusoluţii
perfuzabile-am administratantiemetice şi
antivomitive :metoclopramid1-2 fiole pe zii.m.,hepatotrope :aspatofort 2 fioleîn perfuzie cuGlucoza 5%.
-În urmaîngrijirilor şi a
tratamentuluiadministrat,greţurile şi
vărsăturile au
diminuatdin primele 2zile; pacientul
prezintă tranzit
intestinal înlimitefiziologice.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 66/79
66
12.02.2013 -R epulsie faţă de
alimente, inapetenta,slăbiciune fizică
-Pacientul să
prezintediminuareasenzaţiei de
greaţă şi avărsăturilor.
Pacientul să-şirecapete apetitultreptat.Pacientul să
primească dieta
corespunzătoare cantitativ şi
calitativ înfuncţie de
-am oferit pacientului odietă lichidă în
primele zile,regim hidro-lacto-zaharat
compus dinsucuri de fructe,ceaiuri, compot,supe de zarzavat,iaurt şi lapte
-am administratmedicaţia
prescrisă de
medic în foaia deobservaţie, în
raport cu orarul
meselor:antiemeticeinaitea mesei,fermenţi
digestivi întimpul mesei,restul medicaţiei după masă
-În urmaîngrijirilor pecare le-amacordat precumşi a tratamentului
administrat,
pacientultolerează regimul
hidric şi dieta
impusă
respectândrecomandările
privindalimentele
permise şi cele
interzise.13.02.2013 -Leziuni de grataj -Pacientul să
prezinteintegritateategumentelor şi
mucoaselor-Pacientul să nu
mai prezinte prurit tegumentar-Pacientul să
prezintetegumentelenormal colorate.
-pentru atenuarea pruritului amşters tegumentele
pacientului cu un prosop înmuiat înapa alcoolizată şidupă uscare le
pudrez cu talcmentolat
- la indicaţia
medicului amadministrat unantihistaminic :clorfeniramin1cp/zi , anghirol6cp/zi cu rolcoleretic pentrugrăbire
dispariţiei
icteruluitegumentar
-În urmaîngrijirilor icteruldispare
progresiv, iar pacientul nu mai prezintă prurit
tegumentar: pacientul esteechilibrat fizic şi
psihic
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 67/79
67
14.02.2013 -Pacientul nu acordă
importanţă cuvenită
bolii
- Pacientul să fie
informat asupra bolii şi a
tratamentuluiigieno-dietetic şi
medicamentos
-am informat pacientul despreaspectul
bolii :contagiune,căi de
transmitere,
aspect clinic, precum şi despre
metodele preventive şi
curative
-am prezentat pacientului listaalimentelor
permise şi a celor
interzise, precumşi metodele de
preparare(fierbere)
În urmainformaţiilor
primite pacientuldeţine informaţii
suficiente despre boală, tratament,
evoluţie şi prevenireaafecţiunilor
infecto-contagioase
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 68/79
68
CAPITOLUL VII
PREZENTAREA TEHNICILOR
7.1 Ecografia abdominală
Ecografia este o investigaţie imagistică non-invaziva, care utilizeazăultrasunetele reflectate de organismul uman. Este o analiză operator-dependenta:
e nevoie atât de un aparat performant, cât şi de un ecografist cu experienţă.
Este uşor de tolerat şi de acceptat de către pacient şi, din acest motiv,
reproductibila ori de câte ori este necesar pentru diagnostic sau pentru
monitorizarea evoluţiei unei afecţiuni. Până în prezent, studiile nu au demonstrat
efecte nocive asupra ţesuturilor, cu unele menţiuni speciale pentru gravide.
Astfel, un studiu suedez recent a demonstrat faptul că nou-născuţii
gravidelor care au efectuat multiple ecografii în timpul sarcinii au o probabilitate
mai mare de a fi stângaci decât copiii mamelor care nu şi-au monitorizat
ecografic sarcina (date semnificative statistic). Pe baza acestor informaţii se
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 69/79
69
poate presupune un efect potenţial nociv al ultrasunetelor asupra sistemului
nervos al fătului; în plus, supraadăugarea explorării Doppler poate provoca o
supraîncălzire a ţesuturilor, cu efecte negative asupra fătului.
Avantaje- neinvazivitatea metodei şi accesibilitatea să extinsă;
- este o tehnică de prima alegere în evaluarea iniţială a unei game largi de
afecţiuni, dar şi în urmărirea ulterioară a acestora şi, în cazuri selecţionate, chiar
şi în tratament;
- este extrem de utilă şi de neînlocuit în multe situaţii clinice.
Dezavantaje
- printre limitele ecografiei se număra un aparat mai puţin sensibil sau un
ecografist neexperimentat;
- mai pot modifica rezultatele: prezenta de gaze în intestine (împiedica
vizualizarea organelor situate profund în cavitatea abdominală, de exemplu,
pancreasul);
- ţesutul adipos în exces;
- lipsa de cooperare a pacientului.
Ce se afla prin ecografie?
Prin explorarea ficatului se pot decela afecţiuni hepatice localizate
(tumori benigne sau maligne) sau difuze (steatoza, ciroza).
Vizualizarea colecistului permite identificarea litiazei biliare şi a
complicaţiilor acesteia: litiaza de coledoc, colecistita acută sau neoplasmul de
vezica biliară. Ultrasonografia descrie diverse aspecte patologice pancreatice: pancreatita acută sau cronică, pseudochiste sau tumori, dar adesea este necesară
tomografia computerizată, obligatoriu cu substanţa de contrast.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 70/79
70
Prezenţa adenopatiilor sau leziunile splenice se pot aprecia prin
ecografie, metoda fiind complementara pentru diagnosticul bolilor hematologice,
dar şi pentru metastaze hepatice sau ganglionare.
În sarcina, ecografia are un rol major în aprecierea vârstei sarcinii,urmărirea evoluţiei şi identificarea malformaţiilor congenitale. Mărimea splinei
corelată cu diametrele vaselor din sistemul port sunt deosebit de utile pentru
definirea sindromului de hipertensiune portala, care apare cel mai frecvent în
cadrul cirozei hepatice.
Ecografia pelvina cu vezica urinară plină permite vizualizarea
ecostructurii şi a dimensiunilor uterului (pentru tumori – fibrom uterin, sarcina
sau alte aspecte patologice sau fiziologice), dar şi aprecierea ovarelor (pentru
tumori benigne – chisturi, sau maligne – chistadenocarcinom).
Ecografia de tub digestiv evidenţiază leziunile de perete, astfel încât se
poate susţine diagnosticul de apendicită acută, se pot aprecia leziunile din bolile
inflamatorii intestinale sau se remarca ulcere şi stenoze.
Explorarea ecografică a rinichilor permite evidenţierea litiazei renale, a
malformaţiilor sau a tumorilor benigne sau maligne renale.
O procedură comodă
Pentru iniţierea terapiei hepatitelor cronice virale cu interferon este
necesară gradarea scorului necroinflamator (activitatea bolii) pe fragmentul de
biopsie hepatică. Tumorile hepatice la pacienţi cu risc operator crescut pot fi
tratate prin metode care includ ecografia, şi anume alcoolizarea (injectare de
alcool absolut în tumora sub control eco), crioterapie, crioablatie şi altele.Drenajul diverselor colecţii pancreatice (pseudochisturi) sau septice
(abcese), cel mai frecvent urmat de inter venţie chirurgicală, poate fi efectuat sub
control ultrasonografic.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 71/79
71
7.2 Măsurarea tensiunii arteriale
Scop: evaluarea funcţiei cardio-vasculare (forţa de contracţie a inimii,
rezistenta determinate de elasticitatea şi calibrul vaselor)
Se evaluează: TA sistolica (maximă) şi TA diastolică (minimă)
Materiale necesare: aparat pentru măsurarea TA: stetoscop, tampon devată, alcool, creion roşu
Intervenţiile asistenţei medicale:
- pregătirea psihică a pacientului
- asigurarea repausului fizic şi psihic 15 minute
- spălarea pe mâini
- se aplică manşeta aparatului pe braţul pacientului sprijinit în extensie
- se fixează mambrana stetoscopului pe artera humerală sub marginea
inferioară a masetei
- se introduc olivele stetoscopului în urechi
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 72/79
72
- se pompează aer în manşeta pneumatică, cu ajutorul perei de cauciuc până
la dispariţia zgomotelor pulsatile. Se decomprima progresiv aerul din
manşeta prin deschiderea supapei până când se percepe primul zgomot
arterial care reprezintă valoarea TA maxime - se reţine valoarea indicată de coloană de mercur sau acul manometrului
pentru a fi consemnată
- se continua decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai
puternice
- se reţine valoarea indicată de coloană de mercur sau acul manometrului în
momentul în care zgomotele dispar aceasta re prezintă TA minimă
- se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală
de culoare roşie socotindu-se pentru fiecare linie o unitate de mercur
- se unesc liniile orizontale cu cele verticale şi se haşurează spaţiul rezultat
se dezinfectează olivele stetoscopului şi membrana cu alcool
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 73/79
73
7.3 Injecţia intravenoasă
Injecţiile intravenoase se utilizează pentru introducerea unor substanţedirect în circulaţia sangvină. Avantajele acestei căi constau în aceea că nu se mai
folosesc staţii intermediare (grăsimea, spaţiul intercelular, muşchii), soluţiile
injectate ajungând rapid, pe calea sângelui, din vene în inimă şi apoi în artere,
deci la locul de acţiune. Dintre toate căile de introducere parenterală a
medicamentelor, calea intravenoasă este mai puţin dureroasă pentru pacient, cea
mai puţin traumatizantă. Pe această cale, se pot introduce cantităţi mari de medicamente – 5 sau 6
litri de soluţie sau chiar mai mult, în 24 de ore, în ritm lent - perfuzie – fără ca,
practic, regiunea anatomică (vena) să se resimtă. Pot fi introduse, de asemenea, o
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 74/79
74
serie de substanţe care nu sunt tolerate de celelalte ţesuturi, mai ales dacă
soluţiile nu sunt iritante şi pentru vene.
Este, deci, după calea digestivă, modalitatea cea mai bună de introducere a
medicamentelor. La ea trebuie apelat ori de câte ori felul medicamentelor careurmează a fi introduse o cere şi starea clinică a pacientului o permite. Însă, nu
toate medicamentele pot fi introduse pe cale intravenoasă.
Unele dintre ele: cele care trebuie suspendate într-o soluţie uleioasă,
anumite produse biologice sau cele care trebuie absorbite încetul cu încetul
trebuie să treacă neapărat printr -un filtru ţesutul pericelular, şi în consecinţă nu
pot fi administrate intravenos.
Scopul injecţiei intravenoase poate fi:
explorator: recoltarea sângelui pentru examene de laborator;
terapeutic:
administrarea medicamentelor sub forma injecţiei şi perfuziei
intravenoase;
recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale;
executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui;
sângerare 300 – 500 ml în edemul pulmonar acut, H.T.A.
Locul puncţiei:
venele de la plica cotului (bazilică şi cefalică);
venele antebraţului;
venele de pe faţa dorsală a mâinii;
venele subclaviculare;
venele femurale;
venele maleolare interne;
venele jugulare şi epicraniene (mai ales la sugar şi copilul mic).
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 75/79
75
Materialele necesare:
de protecţie: pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză;
pentru dezinfecţia tegumentului: tampon de vată îmbibat în alcool
sanitar; sterile: ace de 25 – 30 mm, diametru 6/10, 7/10, 10/10 mm (în funcţie de
scop: cantităţi mici de soluţie, recoltare, perfuzii, transfuzii), seringi, mănuşi
sterile, tampoane;
alte materiale: garou, eprubete sterile, fiole cu soluţii medicamentoase,
soluţii perfuzabile, tăviţă renală.
Acele pentru puncţia venoasă trebuie să aibă un bizou alungit (nu tăiat
scurt), pentru că numai astfel de bizouri pot să fie bine ascuţite şi să ofere o
înţepare fină, făcând puncţia mai sigură şi totodată fără traumatizarea importantă
a venei. Pentru puncţia venei nu trebuie utilizate ace mai lungi de 5 – 6 cm,
deoarece manevrarea acelor lungi este nesigură.
Tehnica de lucru:
explicarea pacientului asupra necesităţii tehnicii,
aşezarea pacientului în poziţie confortabilă (decubit dorsal),
evaluarea calităţii şi stării venelor,
aşezarea braţului pe perniţă şi muşama,
încărcarea seringii,
dezinfectarea pielii se aplică garoul la 8 – 10 cm deasupra locului unde
se face injecţia. Garoul trebuie strâns astfel încât să facă o bună stază venoasă, să
scoată în relief vena, dar să nu oprească şi circulaţia arterială. Cu ajutorulgaroului moderat strâns se opreşte întoarcerea sângelui venos către cord şi se
lasă şi vină prin arteră sânge în segmentul res pectiv de corp.
în cazul în care se puncţionează o venă de pe faţa posterioară a mâinii
sau de pe cea anterioară a antebraţului sau a cotului, pentru a crea o turgescenţă
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 76/79
76
mai mare a ei, cerem pacientului să facă mişcări de închidere şi deschidere a
pumnului, mişcări prin care musculatura pompează sângele către vene.
cu degetul mare de la mâna stângă se imobilizează pielea la 2 – 4 cm sub
locul unde se va face puncţia şi se ţine imobilizat membrul respectiv; seringa la care este adaptat acul sau acul adaptat la perfuzor, se ţine în
mâna dreaptă şi se înţeapă pielea şi vena astfel: în primul rând se înţeapă pielea
deasupra locului care este fixat de policele stâng, se introduce acul uşor de-a
lungul peretelui anterior al venei – câţiva milimetri, oblic, către venă, până când
se simte că a fost înţepată vena; se pătrunde în lumenul venei, se "încarcă" vena
pe ac şi se continuă înaintarea în lumenul ei încă 2 – 3 cm, având grijă ca acul să
nu iasă prin peretele opus.
controlul prezenţei acului în lumenul vasului se face trăgând uşor
pistonul seringii. Dacă acul este în lumen, în seringă vine sânge. În cazul în care
pacientul are o presiune venoasă mare, sângele poate intra singur în seringă sau
în perfuzor.
după ce este sigur faptul că acul este introdus perfect în venă, se desface
garoul, se apasă pe piston şi se introduce încet soluţia. Asistenta medicală
urmăreşte ca în tot timpul injecţiei sau perfuziei acul să stea corect în venă.
După ce se termină de introdus soluţia, se retrage acul cu un gest scurt şi
rapid şi se aplică pe locul puncţiei un tampon de vată îmbibat cu alcool, care se
ţine presat pe locul puncţiei un timp cu o bandă de leucoplast.
Pentru cazurile în care se introduc soluţii iritante pentru ţesuturi (seruri
clorurate hipertonice, clorur ă de calciu), introducerea lor trebuie să se facă lent,iar la sfârşitul injecţiei trebuie să se aspire în seringă puţin sânge, pentru a spăla
acul de soluţia respectivă şi în felul acesta să nu existe riscul de a rămâne sub
piele în timpul extragerii acului, vreo picătură din substanţa iritantă.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 77/79
77
Dacă pacientul se perfuzează, se desface clema care compresează tubul de
perfuzie şi se lasă să curgă lichidul în ritmul necesar (de regulă, 60 de picături pe
minut).
Incidente şi accidente: Defecţiuni tehnice, determinate de un ac neascuţit care sparge vena, sau
pentru că acul a fost greşit manevrat şi a perforat vena, nepătrunzând în lumenul
acesteia.
Introducerea de lichid iritant paravenos, care poate determina necroze
locale, cu complicaţii mai mult sau mai puţin grave.
Introducerea de aer intravenos, care poate avea ca urmare o embolie
gazoasă. Acest incident apare brutal în timpul transfuziei de sânge sau perfuziei
de seruri, dacă aerul nu a fost scos din tubul de perfuzie sau transfuzie, înainte de
a se introduce sângele sau serurile.
Neridicarea garoului. Introducerea lichidului face să se mărească
orificiul prin care a intrat acul, iar lichidul se împrăştie paravenos.
Unele substanţe dau senzaţia de căldură sau dau o înroşire a
tegumentelor. De aceea, este bine ca toate soluţiile intravenoase să fie introduse
lent şi, în felul acesta, se evită senzaţii neplăcute.
Lipotimiile care pot apărea în timpul injecţiilor intravenoase se previn
prin efectuarea injecţiilor numai după ce pacientul a fost aşezat în decubit dorsal.
După injectarea unor substanţe iritante, poate apărea o flebită, al cărei
tratament este dificil şi de lungă durată.
Un alt incident, de obicei rar, este înţeparea arterei omonime în loculvenei. În seringă pătrunde sânge roşu – deschis, sub presiune mare. În acest caz,
se scoate acul definitiv, se presează bine locul timp de 1 – 2 minute cu un
tampon de vată cu alcool şi se puncţionează în alt loc.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 78/79
78
Un incident neplăcut, datorită durerilor pe care le provoacă, este
înţeparea unui nerv. În acest caz, acul trebuie retras sub piele şi căutată cu
blândeţe şi atenţie vena.
Dacă nu a fost ţinut presat un timp suficient, prin orificiul de puncţionareal venei se poate scurge sânge, ceea ce creează un hematom local care multă
vreme dă un aspect neplăcut tegumentului.
8/13/2019 Hepatita Virala A verificata .9.95
http://slidepdf.com/reader/full/hepatita-virala-a-verificata-995 79/79
Bibliografie
1. Borundel Corneliu - Manual de medicină internă pentru cadre medii – Ed.ALL, Bucureşti 1995
2 Titircă Lucreţia - Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către asistenţii
medicali, Ed. Viaţa Medicală Românească, Bucureşti 2003
3 Titircă Lucreţia - Urgenţele medico-chirurgicale. Sinteze, Ed. Medicală,
Bucureşti 1998
4 Titirca Lucreţia -Explorari functionale si ingrijiri speciale acordate
bolnavului, Breviar Ed.Viata Medicala Romaneasca.Bucuresti 2008
top related