facultatea de inginerie, informatică şi geografie · acoperit, teren multifuncțional acoperit...
Post on 17-Sep-2019
5 Views
Preview:
TRANSCRIPT
Facultatea de
Inginerie, Informatică şi Geografie
GHID DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ
INFORMATICĂ
2018
2
Ghid de studii universitare pe program de studii
Cuprins
Pag
1. Universitatea Spiru Haret – componentă de bază a învăţământului
superior românesc
............................ 3
2. Prezentarea Facultăţii de Inginerie, Informatică şi Geografie ............................ 6
3. Prezentarea programului de studii universitare de licenţă
Informatică
............................ 7
3.1 personalul didactic ............................ 9
3.2 procesul de învăţământ (COR, compatibilităţi cu alte programe,
durata studiilor, practica, sistemul de evaluare)
............................ 9
3.3 cercetarea ştiinţifică ............................ 10
3.4 studenţii şi absolvenţii (admiterea, transferul, absolvenţii,
ALUMNI)
............................ 11
3.5 baza materială ............................ 12
4. Alte informaţii ............................ 14
4.1 transferul de credite ECTS ............................ 14
4.2 accesul la biblioteca virtuală ............................ 14
4.3 modul de calcul al notei finale (evoluţii pe parcurs) ............................ 14
4.4 modul de desfăşurare a probelor de verificare, colocvii,etc ............................ 14
4.5 practica de specialitate 15
4.6 redactarea lucrării de licenţă ............................ 15
5. Anexe ............................ 16
5.1 Cadrul legislativ de funcţionare a Facultăţii de Inginerie,
Informatică şi Geografie
............................ 16
5.2 Metodologia de admitere la programul de studii universitare de
licenţă
............................ 17
5.3 Planuri de învăţământ ............................ 23
5.4 Fişele disciplinelor ............................ 26
Anul 1 27
Anul 2 98
Anul 3 166
5.5 Regulament privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de
finalizarea studiilor
............................ 237
3
1. Universitatea Spiru Haret – componentă de bază a învăţământului superior
românesc
1.1. Cadrul juridic de organizare şi funcţionare a Universităţii Spiru Haret
Universitatea Spiru Haret București și-a început activitatea în cadrul Fundației România
de Mâine, instituţie social-umanistă de cultură, ştiinţă şi învăţământ cu caracter nonprofit,
înființată la data de 19 ianuarie 1991, potrivit prevederilor Legii nr. 21/1924 - privind persoanele
juridice (asociații și fundații).
La 14 februarie 2000, Universitatea Spiru Haret a fost acreditată de Consiliul Naţional
de Evaluare Academică şi Acreditare. Legea nr. 443 din 5 iulie 2002 consfinţeşte faptul că
Universitatea Spiru Haret este „instituţie de învăţământ superior, persoană juridică de drept
privat şi de utilitate publică, parte a sistemului naţional de învăţământ".
1.2. Misiunea şi obiectivele Universităţii Spiru Haret
Misiunea generală a Universităţii Spiru Haret, ca instituţie de învăţământ superior, este
de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin:
- formarea iniţială şi continuă la nivel universitar şi postuniversitar în scopul
dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a beneficiarului procesului educaţional şi al
satisfacerii nevoii de competenţe a mediului socio-economic;
- cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea, inovarea şi transferul tehnologic;
- creaţia individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, artelor şi literelor prin
realizarea performanțelor și dezvoltarea fizică și sportivă;
- valorificarea şi diseminarea rezultatelor.
Opţiunea strategică a Universităţii constă în orientarea spre viitor şi centrarea educaţiei
pe student. Prin conţinutul şi modalităţile de realizare a misiunii şi obiectivelor sale strategice
Universitatea Spiru Haret se individualizează în spaţiul naţional şi european al învăţământului
superior.
1.3. Structura Universităţii
Universitatea Spiru Haret are, în structura sa 14 facultăţi, cu 50 de programe de studii
universitare de licenţă acreditate sau autorizate să funcţioneze în conformitate cu prevederile
legale, 41 programe de studii universitare de masterat acreditate de către ARACIS și 94
programe postuniversitare de formare și dezvoltare profesională continuă avizate de catre
Ministerul Educatiei și Cercetării Științifice, două colegii universitare în cadrul cărora sunt
autorizate două Școli Postliceale Sanitare, Centru de formare profesională – Spiru Haret oferă
14 programe de formare continuă, care se adresează cadrelor didactice din învăţământul
preuniversitar şi vizeză formarea şi dezvoltarea competenţelor acestora în vederea îmbunătăţirii
managementului şi calităţii procesului educaţional, dintre care 8 programe de calificare și 6
programe de specializare/perfecționare, toate autorizate ANC.
1.4. Managementul instituţional
Organizarea şi activitatea managerială în Universitatea Spiru Haret au la bază prevederile
Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 şi ale Cartei Universităţii Spiru Haret în care se
stipulează principiile, normele de funcţionare, structurile componente, relaţiile dintre ele,
competenţele şi responsabilităţile ce revin fiecăreia. La nivelul Universităţii Spiru Haret există o
4
echipă managerială competentă care militează pentru creşterea calităţii învăţământului superior.
Toate structurile de conducere, lucrând în echipă, se implică activ în atingerea obiectivelor
stabilite şi în rezolvarea problemelor apărute.
1.5. Asigurarea calităţii procesului de învăţământ
Universitatea Spiru Haret a obținut, în urma evaluării instituționale efectuată de către
Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), calificativul
ÎNCREDERE pentru perioada 2014-2019. În drumul său spre excelență Univesiatea Spiru Haret
a luat decizia strategică pentru certificarea sistemului de management al calității, obținând
certificatul nr. 611C din data 06.06.2015, prin care se atestă îndeplinirea cerințelor
standardului SR EN ISO 9001:2008 pentru următoarele domenii de activitate: învățământ
superior de licență și masterat; cercetare științifică; managementul calității în învățământul
superior; formare și dezvoltare profesională a adulților; managementul și auditul proiectelor. Ca
semnatară a Magna Charta Universitatum, Universitatea Spiru Haret a implementat conţinutul
Procesului Bologna: structurarea studiilor universitare pe trei cicluri - licenţă, masterat, doctorat
(L-M-D), cu o durata de 3, 2, şi, respectiv, 3 ani.
1.6. Cercetarea ştiinţifică
Activitatea de cercetare ştiințifică se desfăşoară în conformitate cu direcțiile strategice
formulate la nivel național şi instituțional şi în acord cu recomandările formulate ca urmare a
două evaluări instituționale, respectiv ARACIS în anul 2012 şi EUA în anul 2013. Ca urmare a
finalizării Strategiei de Resurse Umane pentru Cercetători, Universitatea Spiru Haret a primit în
data de 17.10.2013, din partea Directoratul General pentru Cercetare şi Inovare al Comisiei E
uropene, logo-ul "Excelenţa Resurselor Umane în Cercetare", fiind prima instituție
atestată în acest sens din România. Universitatea Spiru Haret aplică o politică fermă în ceea ce
priveşte etica în cercetare şi asigură aplicarea cu consecvență şi fără excepție a procedurilor
antiplagiat. Acest aspect se regăsește și în procedura de acceptare a lucrărilor de licență /
disertație. Pentru a stimula cercetarea aplicată, în anul 2015 s-a constituit Centrul
USHProBusiness ca ofertant de servicii de consultanţă, instruire, informare, internaționalizare,
inovare, cercetare, finanțare pentru susținerea şi promovarea firmelor, produselor şi serviciilor
firmelor şi structurilor asociative din țara şi străinatate.
1.7. Baza materială
Universitatea Spiru Haret şi-a dezvoltat şi consolidat an de an baza materială proprie,
astfel încât, în prezent dispune de 36 imobile cu o suprafaţă de peste 112.318,74 m², pentru
desfăşurarea, în condiţii optime, a procesului de învăţământ, a activităţii de cercetare ştiinţifică,
cultural-educative şi sportive în Bucureşti, Braşov, Constanţa, Craiova, Câmpulung-Muscel.
Cele 75 amfiteatre şi săli de curs, 182 săli de seminar, 112 laboratoare cu 5550 de
calculatoare racordate la Internet, 4 săli de educație fizică și sport, teren de fotbal cu
nocturnă și tribună pentru spectatori, 4 terenuri de tenis acoperite, teren de handbal
acoperit, teren multifuncțional acoperit (volei și baschet), bazin de înot în aer liber, pistă
pentru alergări, sector pentru aruncări, sector pentru sărituri și o clinică de recuperare
Premium Wellness Institut, dotată cu aperatură de ultimă generație. Institutul Central de
Cercetare Ştiinţifică şi Centrele de cercetare, dotate cu mobilier, aparatură, echipamente,
tehnică şi tehnologie de ultimă oră, oferă cele mai bune condiţii pentru învăţământ şi cercetare.
5
În Universitatea Spiru Haret funcţionează 14 biblioteci și 14 săli de lectură cu o suprafață
totală de 5200 mp distribuiți în 30 de săli, 1441 locuri și un fond de carte de 57.823 titluri din
țară și străinătate/211562 volume, 1640 titluri periodice din țară și străinătate, 28.476 fascicole
periodice, 86 de abonamente din țară și străinătate, 970 CDROM/DVD din țară și străinătate, 93
cursuri electronice în valoare de 4.350.758,3 lei, care acoperă necesarul pentru fiecare disciplină
ce definește un program de studiu. De asemenea, bibliotecile Universității sunt dotate cu 216
calculatoare cu acces la Internet.
1.8. Cooperare academică internațională
Având ca obiectiv strategic dezvoltarea relaţiilor internaţionale; creşterea vizibilităţii
universităţii şi a imaginii academice, universitatea urmăreşte creşterea recunoaşterii academice şi
a vizibilităţii universităţii pe plan naţional și internațional, precum și punerea în valoare a
educației centrate pe student, dar și stimularea cercetării științifice.
Cooperarea academică internațională este orientată către:
a) participarea în calitate de membru activ la organizații academice europene și
mondiale de prestigiu, care să permită o cooperare pe baze solide în proiectarea și dezvoltarea
propriilor programme de studii și care să asigure o conectare reală la cele mai noi tendințe
manifestate pe plan academic internațional;
b) aderarea la valorile și principiile promovate de asociații academice naţionale și
europene, având în vedere inițierea de programme de studii în parteneriat, susținerea mobilității
cadrelor didactice și studenților, cât și realizarea de partneriate pentru accesarea de fonduri
europene destinate cercetării;
c) construirea de parteneriate internaţionale bilaterale cu universități ale căror
idealuri și obiective strategice sunt comune – aceste parteneriate urmăresc promovarea de
activități de interes comun care să aducă beneficii reale partenerilor și care să susțină efortul
comun de afirmare pe plan internațional.
Pentru o mai bună gestionare a tuturor acordurilor şi parteneriatelor internaţionale, cât şi
pentru o mai mare vizibilitate a Universităţii Spiru Haret pe plan naţional şi internaţional, a fost
creat Centrul pentru Relații Internaționale și Imagine Academică (CpRIIA). Misiunea
CpRIIA constă în dezvoltarea şi consolidarea comunităţii academice haretiste prin relaţiile de
colaborare şi ajutor reciproc în atingerea obiectivelor; promovării imaginii și a prestigiului
universității, atât pe plan intern, cât și internaţional.
Au fost încheiate numeroase acorduri cu instituţii academice, de cercetare ştiinţifică, de
promovare a relaţiilor culturale, etc., ce prevăd schimburi de profesori, cercetători şi studenţi
pentru stagii didactice, susţinere de cursuri şi conferinţe, proiecte comune de cercetare, schimb
de publicaţii ş.a.
În cadrul Programului ERASMUS au fost încheiate acorduri bilaterale cu o serie de
universităţi europene, oferindu-se astfel posibilitatea, atât studenţilor cât şi profesorilor, să
beneficieze de stagii de studii, perioade de predare, să participe la proiecte comune de
implementare de curriculă.
6
2. Prezentarea Facultăţii de Inginerie, Informatică şi Geografie
Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie a Universităţii "Spiru Haret" este
continuatoarea Facultătii de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii ca urmare a Hotărârii
nr. 376/2016 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de
studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2016-
2017.
Facultatea de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii a luat fiinţă la 01.10.2015
prin unirea Facultăţii de Matematică şi Informatică cu Facultatea de Geografie, pe baza
Hotărârii Senatului Universităţii Spiru Haret, nr. 443 din 29.09.2014.
Facultatea de Matematică şi Informatică a fost autorizată să funcţioneze prin Hotărârea
de Guvern 294/16.06.1997 publicată în Monitorului Oficial al României nr. 130/25.06.1997 p.I şi
reconfirmată prin H.G. nr.410/25.09.2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.
313/13.05.2002 p.I.
Facultatea de Geografie s-a înfiinţat în anul 1996, pentru a pregăti licentiaţi în geografie,
care să lucreze în învăţământ şi/sau în unităti de cercetare, de monitorizare a calităţii factorilor de
mediu, în reţeaua hidro-meteorologică, în unităţi de turism ş.a.
Baza legală a funcţionării facultăţii pentru anul universitar 2018-2019 o reprezintă H.G.
nr. 158 /29.03.2018 publicată în Mof 313/10.IV.2018:
Activitatea administrativă și de cercetare a programului de studii Informatică se
desfășoară în clădirea B, la etajul 3, din Campusul Didactica situat în Str. Fabricii nr, 46G,
Sectorul 6, București, iar activitățile didactice se desfășoară în spațiile de învățământ și
documentare din clădirea C, la etajele 1 și 2 din același campus.
Începând cu anul universitar 2018-2019, programul de studii Geografie nu mai este activ,
dar secretariatul pentru studenții din anii anteriori funcționează în campusul din str. Ion Ghica
(Centrul istoric), clădirea Rectoratului.
7
3. Prezentarea programului de studii universitare de licenţă în Informatică
Obiectivul principal al programului de studii universitare de licenţă în Informatică este
reprezentat de formarea de specialişti în Informatică competenţi pentru:
• Programare în limbaje de nivel înalt
• Dezvoltare şi întreţinere de aplicaţii informatice
• Utilizare de instrumente informatice în context interdisciplinar
• Utilizare a bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale
• Proiectare şi gestiune a bazelor de date
• Proiectare şi administrare a reţelelor de calculatoare
În acest context se urmăreşte transmiterea de cunoştinţe teoretice şi formarea
deprinderilor de aplicare în diverse contexte.
1. Cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale domeniului şi ale
ariei de specializare; utilizarea lor adecvată în comunicarea profesională:
• Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de limbaj specifice,
precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin semantic şi sintactic.
• Identificarea de metodologii adecvate de dezvoltare a sistemelor software.
• Descrierea de concepte, teorii si modele folosite in domeniul de aplicare.
• Definirea conceptelor şi principiilor de bază ale informaticii, precum şi a teoriilor şi
modelelor matematice.
• Identificarea conceptelor de bază pentru organizarea datelor în baze de date.
• Identificarea conceptelor si modelelor de baza pentru sisteme de calcul si retele de
calculatoare.
2. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de
concepte, situaţii, procese, proiecte etc. asociate domeniului:
• Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură, pachete,
clase, metode) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază.
• Identificarea şi explicarea mecanismelor adecvate de specificare a sistemelor software.
• Identificarea si explicarea modelelor informatice de baza adecvate domeniului de
aplicare.
• Interpretarea de modele matematice şi informatice (formale).
• Identificarea şi explicarea modelelor de bază pentru organizarea şi gestiunea datelor în
baze de date.
• Identificarea si explicarea arhitecturilor de bază pentru organizarea şi gestiunea
sistemelor si a retelelor.
3. Aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine
definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată:
• Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente într-un limbaj
de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de proiectare date.
8
• Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor de dezvoltare pentru
realizarea aplicaţiilor informatice
• Utilizarea modelelor si instrumentelor informatice si matematice pentru rezolvarea
problemelor specifice domeniului de aplicare.
• Identificarea modelelor si metodelor adecvate pentru rezolvarea unor probleme reale.
• Utilizarea metodologiilor si mediilor de proiectare a bazelor de date pentru probleme
particulare.
• Utilizarea tehnicilor pentru instalarea, configurarea si administrarea sistemelor si
retelelor.
4. Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea,
meritele şi limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode şi teorii:
• Testarea unor aplicaţii pe baza unor planuri de test.
• Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea aplicaţiilor informatice.
• Analiza datelor si a modelelor.
• Utilizarea simulării pentru studiul comportamentului modelelor realizate si evaluarea
performantelor.
• Evaluarea calitatii diferitelor sisteme de gestiune a bazelor de date din punctul de vedere
al structurii, funcţionalităţii si extensibilitatii.
• Efectuarea de măsurători de performanţă pentru timpi de răspuns, consum de resurse;
stabilirea drepturilor de acces.
5. Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi metode consacrate în
domeniu:
• Dezvoltarea de unităţi de program şi elaborarea documentaţiilor aferente.
• Realizarea unor proiecte informatice dedicate.
• Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte interdisiciplinare.
• Încorporarea de modele formale în aplicaţii specifice din diverse domenii.
• Realizarea unor proiecte de baze de date.
• Realizarea unor proiecte de reţele de calculatoare.
6. Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea
capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri
diverse.
8. Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a
capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi
de comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
La finalul programului de studii, absolventii vor fi capabili, cel puţin, să:
1. implementeze şi documenteze unităţi de program în limbaje de programare de nivel înalt
şi folosirea eficientă a mediilor de programare;
9
2. realizeze şi să întreţină aplicaţii informatice pentru rezolvarea unor probleme reale de
complexitate medie;
3. realizeze componente informatice pentru o aplicaţie dedicată de complexitate medie;
4. modeleze şi să rezolve probleme cu grad mediu de complexitate, folosind cunoştinţe de
matematică şi informatică;
5. realizeze şi administreze baze de date de complexitate medie;
6. realizeze şi administreze o reţea de calculatoare de dimensiune medie;
7. instaleze sisteme de operare (Windows/Linux);
8. realizeze şi să susţina un proiect pe o temă de specialitate, într-o manieră riguroasă şi
inteligibilă;
9. participe activ la realizarea unui proiect în echipă, demonstrând capacităţi de comunicare
interpersonală şi asumare a rolurilor atribuite;
10. elaboreze şi să prezinte o lucrare pe o temă de specialitate cu evidenţierea
metodelor/tehnicilor folosite, în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
3.1 Personalul didactic
Colectivul departamentului de Informatică şi Geografie este format din specialişti în
domeniile Matematicii, Informaticii şi Geografiei. Dintre aceştia la programul de studii
Informatică predau cadre didactice având studii de licenţă şi doctorat în domeniile Matematicii şi
Informaticii. Cadre didactice de prestigiu, doctori în ştiinţe cu titluri obţinute la instituţii de
prestigiu din ţară (Academia Română, Universitatea din Bucureşti, Universitatea din Piteşti) cu
bogată experienţă didactică şi de cercetare oferă cursuri, seminarii şi consultanţă (mentorat) care
îndreaptă studenţii spre o carieră de succes în domeniu.
3.2 Procesul de învăţământ
Vacanţele de iarnă, intersemestriale, de primăvară şi de vară, precum şi sesiunile de
examene de iarnă, vară, toamnă, de credite şi diferenţe precum şi cele de finalizare a studiilor
sunt prevăzute în structura fiecărui an universitar şi se anunţă din timp. Activităţile didactice
(cursuri, seminarii şi laboratoare de specialitate), de cercetare (seminarii ştiinţifice, elaborare de
studii şi proiecte, participare la competiţii de specialitate etc.) şi culturale se desfăşoară în spaţiile
specifice din Bucureşti, strada Ion Ghica, Nr. 13, sectorul 3 și în campusul DIDACTICA din
strada Fabricii nr. 46 G, sectorul 6, București. Activităţile sportive se desfăşoară în cadrul bazei
sportive a universităţii.
Beneficiind de acces gratuit la tehnologiile informatice Microsoft (programul Microsoft
Imagine) şi Oracle (prin programul Oracle Academy), de programe internship (prin intermediul
parteneriatelor cu agenţi economici) şi de programe extracurriculare propuse de angajatori şi de
certificate profesionale în domeniu, absolvenţii programelor de studii deţin un evantai de
competenţe şi abilităţi care facilitează angajarea în domeniu.
Cei mai buni absolvenţi ai facultăţii ocupă poziţii profesionale în firme ca IBM, Oracle,
Axway, It Smart Systems, unităţi de învăţământ şi cercetare, unii sunt masteranzi la universităţi
din ţară şi străinătate, unii sunt doctoranzi, iar cel puțin unul a obţinut titlul de doctor în
Matematică, respectiv informatică. Activitatea didactică a fiecărui an universitar începe, de
regulă, la 1 Octombrie. Toate semestrele au câte 14 săptămâni de activitate didactică şi 3/4
săptămâni de activităţi de evaluare finală. Conform noilor normative, prin includerea tuturor
10
activităților, ultimul semestru este prevăzut tot cu 14 săptămâni. Evaluarea finală este de tip
examen (E) sau Colocviu (Cv). Colocviile se susţin, de regulă, în ultimele două săptămâni de
activitate didactică, din semestru.
3.2.1 Calificări
Conform Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior, calificările
posibile ale absolvenţilor programului studii universitare de licenţă în Informatică sunt: Profesor
în învăţământul gimnazial - 232201; Analist - 213101; Programator - 213102; Proiectant sisteme
informatice - 213103; Administrator de reţea de calculatoare - 213902; Administrator baze de
date - 213903; Asistent de cercetare în matematică informatică - 249110; Asistent de cercetare în
informatică – 250102.
3.2.2 Durata studiilor
La programul de studii universitare de licenţă în Informatică, durata studiilor este de 3
ani. Pentru fiecare an de studii se acumulează 60 de credite din parcurgerea disciplinelor
obligatorii şi opţionale, însumând astfel un număr de 180 de credite la absolvirea facultăţii.
3.2.3 Practica
În anul al doilea, semestrul al doilea studenţii au în planul de învăţământ disciplina
Practică cu un număr de 112 ore. Mai multe detalii se găsesc în fişa disciplinei.
3.2.4 Sistemul de evaluare
Modul de examinare şi evaluare la fiecare disciplină, ţinând cont de rezultatele planificate
este descris în Fișa disciplinei şi evaluarea se desfăşoară conform metodologiei specifice
facultăţii. Examenele şi colocviile presupun o probă scrisă sau/și realizarea unui proiect.
3.3 Cercetarea ştiinţifică
Misiunea Centrului de Cercetare Științifică în Matematică şi Informatică care
funcţionează în cadrul facultăţii din punct de vedere al activităţii de cercetare constă în realizarea
de cercetări în matematică şi informatică :
• dezvoltarea direcţiilor de cercetare în matematică teoretică, matematici financiare,
actuariale şi teoria riscului, matematici aplicate în mecanică, ştiinţe socio-umane
şi inginereşti.
• dezvoltarea direcţiilor de cercetare în informatică teoretică, informatică aplicată şi
tehnologia informaţiei în vederea asigurării participării la programele de cercetare
naţionale şi internaţionale.
Centrul de Cercetare Științifică în Matematică şi Informatică editează revista: Analele
Universităţii Spiru Haret, Seria Matematică-Informatică, clasificată B+ în anii 2010 şi 2011 fiind
înregistrată şi în bazele de date SCIPIO, ZBLMATH şi MathsciNet.
11
Conferinţa Anuală de Matematici Aplicate şi Informatică
(http://camai.spiruharet.ro/archive.html) şi-a extins aria de cuprindere, în fiecare an abordând
teme de maximă actualitate. În fiecare din ultimii ani, această conferinţă a avut o secţiune
dedicată Didacticii şi Istoriei matematicii.
Studenţii şi masteranzi beneficiază de diseminarea rezultatelor cercetărilor întreprinse
atât prin intermediul revistei cât şi în cadrul Sesiunii de Comunicări Ştiintifice ale Tinerilor
Cercetători. De asemenea, activitatea de cercetare este prezentată în cadrul Seminariilor
ştiintifice ale facultăţii.
3.4 Studenţii şi absolvenţii
3.4.1 Admiterea
Admiterea în anul I de studii universitare la Universitatea Spiru Haret se realizează pe
domenii de licenţă, pe baza Metodologiei proprii, aprobată de Senatul universitar, cu respectarea
prevederilor legislaţiei în vigoare.
Astfel, pot candida la admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă absolvenţii de
liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta. Candidaţii cetăţeni ai
statelor din Uniunea Europeană, din Spaţiul Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene şi ai
altor state vor fi admişi pe baza reglementărilor legale în vigoare la data admiterii.
3.4.2 Transferul
Transferul studenţilor de la specializări autorizate sau acreditate, din cadrul altor instituţii
de învăţământ superior la Universitatea Spiru Haret, se face până la data începerii anului
universitar, în condiţiile îndeplinirii criteriilor prevăzute în Regulament pentru studenţii proprii,
cu recunoaşterea perioadelor de studii efectuate şi cu obligaţia susţinerii examenelor/colocviilor
restante sau de diferenţă.
Transferul se aprobă de rectorul universităţi vizate. În cadrul Universităţii Spiru Haret,
studenţii se pot transfera de la o facultate la alta, cu profiluri identice sau apropiate, de la o formă
de învăţământ la alta în cadrul aceleiaşi facultăţi, cu susţinerea examenelor de diferenţă. Cererile
de transfer se depun, până la data începerii anului universitar, la secretariatul facultăţii care
12
urmează să primească studentul, se avizează de către decanul facultăţii de la care pleacă
studentul şi se aprobă de către decanul facultăţii care îl primeşte şi stabileşte, examenele de
diferenţă, conform planului de învăţământ şi fişele disciplinelor, cel mai târziu până la data de 15
noiembrie.
3.4.3 Absolvenţii - ALUMNI
Asociaţia ALUMNI a fost constituită în scopul păstrării legăturilor cu absolvenţii
programelor universitare de licenţă şi de master, precum şi al cultivării spiritului de apartenenţă
la comunitatea academică haretistă şi acţionează în mod prioritar pentru:
a) cultivarea spiritului de apartenenţă la comunitatea academică haretistă;
b) menţinerea şi dezvoltarea tradiţiilor haretiste specifice;
c) sprijinirea dezvoltării bazei materiale de învăţământ şi de cercetare a Universităţii
Spiru Haret;
d) stabilirea de relaţii de colaborare între Universitatea Spiru Haret şi absolvenţii săi din
toate domeniile şi de pretutindeni.
Asociaţia ALUMNI desfăşoară următoarele activităţi:
a) informează în mod regulat foştii studenţi despre diversele programe de studii,
programe social-cultural şi sportive şi alte subiecte de interes;
b) realizează un News Letter periodic care să conţină:
- noi oportunităţi de continuare a studiilor;
- programele de studii oferite de Universitate;
- servicii oferite de Universitate pentru dezvoltarea carierei;
- opiniile membrilor Asociaţiei ALUMNI şi împărtăşirea succeselor obţinute in cariera;
- oportunităţi de socializare.
c) organizează evenimente sociale, culturale, sportive şi ştiinţifice;
d) organizează lansări de carte şi cărţi de specialitate în librărie;
e) colectează sugestiile membrilor;
f) organizează întâlniri festive;
g) colectează reflecţii;
h) contribuie la cercetarea ştiinţifică;
i) completează formulare de ancheta sociologică;
j) întreţine platforma de înregistrare.
3.5 Baza materială
Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie funcţionează în imobilele din Str. Ion
Ghica nr. 13 (programul de studii Geografie) și din Str. Fabricii 46G, Sectorul 6, proprietate a
Universităţii Spiru Haret. În acest imobil, studenţii beneficiază de amfiteatre şi numeroase săli
de curs şi seminar cu dotare modernă; sălile de seminar sunt dimensionate pentru grupe de 25-30
de studenţi, iar ambientul creează condiţii optime pentru studiu. Laboratoarele de informatică se
desfăşoară pe semigrupe. Se asigură cel puţin un calculator per student. Imaginile alăturate sunt
elocvente.
13
Studenţii şi masteranzii Facultăţii de Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii
interesaţi de cazare în timpul studiilor (activitate didactică, dar şi pe perioada vacanţei)
beneficiază de serviciile oferite de căminele studenteşti ale Universităţii Spiru Haret din
Bucureşti, str. Moldoviţa nr. 5 – 10, sector 4. Pentru detalii se poate accesa
http://www.spiruharet.ro/cazare-studenti.html.
14
4. Alte informaţii
4.1. Transferul de credite ECTS
Prin implementarea sistemului Bologna, Universitatea Spiru Haret, deci şi Facultatea de
Inginerie, Informatică şi Geografie, a adoptat sistemul European de credite transferabile (ECTS).
Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinţă pe care
universităţile îl pot utiliza în recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare legale
efectuate anterior în acelaşi domeniu fundamental în scopul echivalării şi transferării creditelor
de studiu transferabile şi a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii.
Numărul minim de credite necesar promovării în anul următor de studii este 30. Numărul
de credite necesar absolvirii unui program de studii universitare de licenţă este 180, creditele
fiind acumulate numai din discipline obligatorii şi la alegere (opţionale). Numărul de credite
necesar absolvirii unui program de studii universitare de masterat este 120, creditele fiind
acumulate numai din discipline obligatorii şi la alegere (opţionale). În calculul numărului de
credite necesare promovării nu se iau în calcul creditele accumulate prin promovarea
disciplinelor facultative.
4.2 Accesul la Biblioteca virtuală
Pe pagina principală a facultăţii se poate accesa Biblioteca virtuală, după crearea unui
cont de către secretariatul facultăţii. În biblioteca virtuală materialele sunt ierarhizate pe ani de
studii şi discipline găsindu-se sinteze, probleme tip, teme de laborator, etc.
4.3 Modul de calcul al notei finale
Pentru fiecare disciplină modul de calcul este specificat în fişa disciplinei. Cu excepţia
disciplinelor de tip proiect unde nota este acordată doar în baza proiectului realizat, la restul
disciplinelor calculul notei ia în consideraţie atât nota obţinută în sesiune la examenul final (de
obicei cu poderea de 60%) cât şi notele de la evaluările pe parcurs, ponderea fiind menţionată în
fişa disciplinei (de obicei 40%).
4.4 Modul de desfăşurarea a probelor de verificare, colocviilor
Pentru disciplinele care au în planul de învăţământ proba de verificare sau colocviu
examenul final se desfăşoară de regulă în ultimele două săptămâni de activitate didactică din
timpul semestrului. În cazul disiciplinelor de tip proiect studenţii prezintă respectivul proiect, iar
în cazul celorlalte discipline se dă o lucrare scrisă sau probă de verificare la calculator după cum
este stabilit în fişa disciplinei.
15
4.5 Practica de specialitate
Practica este o disciplină din anul al doilea, semestrul al doilea care presupune realizarea
unui stagiu de practică de 112 de ore. Acesta poate fi realizată atât sub îndrumarea cadrelor
didactice din facultate cât şi ca un internship în cadrul unor firme cu care facultatea are
protocoale de colaborare. Centrul de dezvoltare software, USHProPusineess și alte entități
haretiste oferă poziții de studenți practicieni în Informatică. Mai multe detalii se găsesc în fişa
disciplinei.
4.6 Redactarea lucrării de licenţă
Pentru finalizarea studiilor şi susţinerea examenului de licenţă studenţii trebuie să
elaboreze şi redacteze o lucrare de licenţă. Aceasta se face sub îndrumarea unui cadru didactic
din facultate şi este notată în cadrul disciplinei aferente din anul al treilea, semestrul al doilea. Pe
siteul facultăţii se afişează o listă de teme pentru lucrările de licenţă, iar studenţii pot alege una
dintre temele propuse, ori pot propune ei înşişi o temă de comun acord cu profesorul îndrumător.
Se respectă cu maximă atenție legislația privind plagiatul și copyright-ul.
Nealegerea unei lucrări de licenţă atrage după sine restanţă la disciplina specifică din anul
al treilea şi neacumularea numărului de credite necesar pentru absolvirea facultăţii.
16
5. Anexe
5.1 Cadrul legislativ de funcţionare a Facultăţii de Inginerie, Informatică şi
Geografie
Programul de studii Informatică a fost acreditat în anul 2005 prin H.G. 916/11.08.2005
(Monitorul Oficial al României 766/23.08.2005).
În anul universitar 2005-2006, România a trecut la noua formă de organizare a
învăţământului superior (licenţă, masterat, doctorat). În acest sens, Facultatea a organizat
programele de studii universitare de licenţă în specializările Matematică şi Informatică cu durata
de trei ani (180 credite). Astfel au intrat în vigoare noile planuri de învăţământ pentru studiile
universitare de licenţă, începând cu anul I de studii.
Documentele privind baza legală a activității sunt: Legea nr. 443/05.07.2002 privind
înființarea Universității Spiru Haret și Hotărârile de guvern privind înființarea și funcționarea
specializărilor/ programelor de studii:
HOTARARE DE GUVERN 185 DIN 2018
HOTARARE DE GUVERN 158 DIN 2018
HOTARARE DE GUVERN 615 DIN 2017
HOTARARE DE GUVERN 614 DIN 2017
HOTARARE DE GUVERN 376 DIN 2016
HOTARARE DE GUVERN 723 DIN 2015
HOTARARE DE GUVERN 595 DIN 2015
HOTARARE DE GUVERN 575 DIN 2015
HOTARARE DE GUVERN 729 DIN 2014
HOTARARE DE GUVERN 538 DIN 2014
HOTARARE DE GUVERN 527 DIN 2014
HOTARARE DE GUVERN 500 DIN 2013
HOTARARE DE GUVERN 447 DIN 2013
HOTARARE DE GUVERN 564 DIN 2012
HOTARARE DE GUVERN 697 DIN 2011
HOTARARE DE GUVERN 595 DIN 2010
HOTARARE DE GUVERN 943 DIN 2009
HOTARARE DE GUVERN 467 DIN 2008
HOTARARE DE GUVERN 676 DIN 2007
17
5.2 Metodologia de admitere la programul de studii universitare de licenţă
Informațiile primare privind procesul de admitere sunt disponibile pe situl
http://admitere.spiruharet.ro/admitere/.
METODOLOGIA DE ADMITERE LA PROGRAMELE OFERITE ÎN
CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ
PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2018-2019
În conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi
completările ulterioare,
În baza prevederilor Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu
modificările şi completările ulterioare,
În temeiul dispoziţiilor Ordinului Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 6102/15.12.2016
pentru aprobarea metodologiei-cadru privind organizarea admiterii în ciclurile de studii
universitare de licenţă, de master şi doctorat, modificat prin Ordinul ministrului educaţiei
naţionale nr. 3062 din 16.01.2018.
Potrivit prevederilor cuprinse în Carta Universităţii Spiru Haret,
Potrivit metodologiei cadru de organizare a admiterii la programele oferite în ciclurile de
studii universitare de licenţă pentru anul universitar 2018-2019, aprobată de Senatul Universităţii
Spiru Haret în ședința din 13.02.2018.
CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1. (1) Prezenta metodologie stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a admiterii
în ciclurile de studii universitare de licenţă, pentru anul universitar 2018-2019.
(2) Facultatea urmăreşterea creşterea performanţei în educaţie şi cercetare atât prin toate
procesele, inclusiv prin selecţia viitorilor studenţi.
(3) În baza autonomiei universitare şi a asumării răspunderii publice, Facultatea de
Inginerie, Informatică şi Geografie din structura Universităţii Spiru Haret organizează concurs
de admitere pentru fiecare program din ciclul de studii de licenţă în vederea testării cunoştinţelor
şi a capacităţilor cognitive.
(4) Oferta anuală de şcolarizare cuprinde programele de studii universitare de licenţă,
starea programului conform evaluării ARACIS şi numărul de locuri alocat de ARACIS pentru
fiecare program de studii:
Denumirea
programului de studii
Forma de învăţământ Evaluare
ARACIS
Număr de locuri aprobat
de ARACIS
Informatică IF (Învăţământ cu frecvenţă) ACREDITAT 100
Geografie IF (Învăţământ cu frecvenţă) ACREDITAT 75
18
CAPITOLUL II ORGANIZAREA ADMITERII
Art. 2. (1) Admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă se organizează în 2 (două)
sesiuni, în condiţii identice, în perioada iulie-septembrie 2018.
Prima sesiune de admitere este organizată în perioada 1-31 Iulie 2018. A doua sesiune de
admitere este organizată în perioada 1 August – 15 Septembrie 2018. Consiliul Facultăţii de
Inginerie, Informatică şi Geografie poate extinde a doua perioadă de admitere până la 30
Septembrie 2018.
Art. 3. Admiterea la studii universitare de licenţă se susţine în limba română.
Art. 4. (1) Pentru buna desfăşurare a concursului de admitere se constituie, pentru fiecare
program de studii, comisie de admitere formată din minim 3 cadre didactice desemnate de decan
şi avizate de consiliul facultăţii.
(2) Numirea comisiilor de admitere se face prin decizia rectorului Universităţii Spiru
Haret.
CAPITOLUL III CANDIDAŢII LA ADMITERE
Art. 5. (1) La admiterea în ciclul de studii universitare de licenţă pot participa absolvenţii
de liceu cu diplomă de bacalaureat sau cu diplomă echivalentă cu aceasta, indiferent de anul
absolvirii liceului.
(2) Persoanele cu handicap care participă la concursul de admitere au aceleaşi dreptrui ca
şi ceilalţi candidaţi.
(3) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului
Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene pot participa la admiterea în ciclul de studii
universitare de licenţă, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii români, inclusiv în
ceea ce priveşte taxele de şcolarizare.
(4) Românii de pretutindeni, cetăţenii din state terţe pot participa la admiterea în ciclul de
studii universitare de licenţă, conform prevederilor legale în vigoare, acordurilor bilaterale şi
ofertelor unilaterale ale României şi metodologiilor special elaborate de ministerul de resort.
(5) Candidaţii care au efectuat studiile în afara României au obligaţia de a prezenta la
înscrierea la concurs atestatul de recunoaştere a acestor studii eliberat de către direcţia de
specialitate din cadrul ministerului de resort.
(6) La admiterea în toate ciclurile de studii universitare cu predare în limba română,
cetăţenii din Uniunea Europeană şi din state terţe au obligaţia să facă dovada cunoaşterii limbii
române, conform metodologiilor de şcolarizare în România a acestora, după caz. Competenţele
lingvistice ale candidaţilor la programele de studii şcolarizate în limba română care nu prezintă
acte de studii necesare la înscriere eliberate de instituţii de învăţământ din România sau din
străinătate, cu predare în limba română, se face de către o comisie stabilită prin Decizia
Rectorului şi constituită din cadre didactice de la Facultatea de litere.
Art. 6. Un candidat poate fi admis şi înmatriculat ca student la cel mult două programe de
studii concomitent, indiferent de ciclul de studii şi de instituţiile de învăţământ care le oferă.
Art. 7. Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie din structura Universităţii Spiru
Haret promovează egalitatea de şanse a tuturor candidaţilor, asigurând, dacă este necesar, suport
adiţional adaptat nevoilor adulţilor cu handicap şi sprijinind accesul acestora în toate sediile
facultăţii.
19
Art. 8.(1) Candidaţii la studiile universitare de licenţă care au obţinut, în perioada
studiilor liceale distincţii (premiul I,II,III, menţiune) la olimpiadele şcolare recunoscute de către
Ministerul Educaţiei Naţionale beneficiează de dreptul de a se înscrie, fără susţinererea
concursului de admitere, la facultăţile din structura Universităţii Spiru Haret.
(2) Candidaţii prevăzuţi la alin(1) sunt scutiţi de plata taxei de înscriere.
Art. 9.(1) Candidaţii care au promovat în România examenul de bacalaureat în sesiunile
corespunzătoare anului şcolar curent prezintă la înscriere diploma de bacalaureat sau adeverinţa
eliberată de către instituţia de învăţământ.
(2) Candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat în sesiunile corespunzătoare
anului şcolar curent îşi pot da acordul scris pentru ca Universitatea să se poată interconecta cu
Sistemul informatic integrat al învăţământului din România (SIIIR) în vederea preluării datelor
personale şi a rezultatelor obţinute la bacalaureat de către aceştia, situaţie în care nu mai este
necesară adeverinţa de absolvire eliberată de către liceu.
CAPITOLUL IV ÎNSCRIEREA CANDIDAŢILOR
Art.10. (1) Facultatea va aduce la cunoştinţa candidaţilor, cu cel puţin 6 luni înainte de
admitere, prezenta metodologie de admitere, condiţiile şi documentele necesare pentru înscriere,
prin afişare la avizier şi pe pagina web proprie.
(2) Documentele necesare înscrierii la admitere sunt următoarele:
– diploma de bacalaureat (diplomă echivalentă cu aceasta), în original sau adeverinţă
eliberată de liceu, în original, pentru candidaţii care au promovat examenul de bacalaureat în
anul curent (adeverinţa de absolvent de liceu se poate depune în copie xerox pe care se certifică
conformitatea cu originalul de către persoane cu atribuţiuni de secretariat, în cazul în care
candidatul care se înscrie la admitere are adeverinţă în original depusă la un alt dosar de
admitere, însoţită de o adeverinţă în care se certifică acest lucru). Adeverinţa de absolvire trebuie
să cuprindă media generală la examenul de bacalaureat, mediile obţinute în anii de studii,
termenul de valabilitate şi menţiunea că nu a fost eliberată diploma de bacalaureat; în situaţia
interconectării la sistemul informatic SIIIR nu se mai impune prezentarea adeverinţei de
absolvire.
– certificatul de naştere, în copie (xerox);
– certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox);
– adeverinţă medicală tip;
– copie de pe buletinul/cartea de identitate, care să cuprindă codul numeric personal;
– 3 fotografii 3/4;
– copie xerox de pe diploma de bacalaureat pe care se certifică conformitatea cu
originalul de către persoane cu atribuţiuni de secretariat, însoţită de adeverinţă eliberată de
facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua
facultate);
– un dosar plic.
(3) Facultatea de Inginerie, Informatică și Geografie poate solicita unităților emitente
verificarea validității diplomei de bacalaureat.
Art. 11. (1) Taxa de înscriere la admitere este stabilită de către Consiliul de administraţie,
anual, şi se face publică prin afişarea pe pagina web şi la sediile facultăţilor, cu cel puţin 6 luni
20
înainte de admitere. Pentru admiterea în anul universitar 2018-2019 taxa de înscriere este de 110
lei.
(2) Copiii personalului didactic şi didactic auxiliar aflat în activitate sau pensionat, copiii
de pensionari şi şomeri, aflaţi în întreţinerea părinţilor (cu vârsta de pănă la 26 de ani), sunt
scutiţi de plata taxei de înscriere pentru admitere. Această facilitate se acordă în următoarele
condiţii:
– candidaţilor fii de personal didactic şi didactic auxiliar în activitate sau pensionat, în
temeiul unei adeverinţe eliberate de şcoala unde funcţionează părintele/părinţii;
– candidaţii fii de pensionari, în baza cuponului de pensie din ultima lună (cu condiţia să
aibă vârsta de pănă la 26 de ani).
– candidaţii fii de şomeri, în baza cuponului de şomer din ultima lună (cu condiţia să aibă
vârsta de pănă la 26 de ani).
Art. 12. (1) Înscrierea candidaţilor şi admiterea se desfăşoară la sediile facultăţilor şi în
alte spaţii de învăţământ ale Universităţii unde este organizat serviciul de secretariat.
(2) Candidaţii la admitere pentru învăţământul de licenţă pot utiliza şi Formularul de
înscriere- preînscriere on line aflat pe site-ul Universităţii.
(3) Înscrierea-preînscrierea online se realizează în perioada 1 februarie - 15 septembrie
2018.
(4) Candidaţii care utilizează formularul de înscriere - preînscriere on line sunt scutiţi de
plata taxei de înscriere, dacă preînscrierea s-a făcut până la data de 15.07.2018. Conducerea
Facultății de Inginerie, Informatică și Geografie poate prelungi această ofertă, dar termenul nu
poate depăși data de 31.07.2018.
Art. 13(1) Înscrierea- preînscrierea la concursul de admitere se face personal, pe baza
cărţii de identitate/paşaportului şi a celorlalte documente prevăzute anterior.
(2) Înscrierea- preînscrierea la concursul de admitere se poate face, în numele
candidatului, de către o altă persoană, pe bază de procură.
(3) Candidaţii care se înscriu on line vor prezenta la secretariatele facultăţilor până la 31
iulie 2018, respectiv 15 septembrie 2018, documentele necesare pentru înscriere.
Art. 14. Dosarul cu actele depuse rămâne pe toată perioada concursului de admitere la
comisia tehnică unde s-a făcut înscrierea.
Art. 15. După încheierea perioadei de înscriere, opţiunile, ordinea acestora şi alte
informaţii din fişa de înscriere nu pot fi modificate.
CAPITOLUL V
REZULTATELE ADMITERII
Art. 16. Admiterea are în vedere testarea cunoştinţelor şi a capacităţilor cognitive.
Art. 17. (1) Cu ocazia concursului de admitere candidaţii completează o fişă-chestionar
care este analizată de către comisia de concurs.
(2) Comisia de concurs completează o grilă de evaluare a cunoştinţelor şi capacităţii
cognitive ale candidatului şi punctajele aferente.
Art. 18. (1) Media generală minimă de admitere la studii universitare de licenţă nu poate
fi mai mică decât 5 (cinci).
(2) Media generală de admitere se calculează ca medie aritmetică sau medie ponderată a
notelor obţinute la probele concursului de admitere. Media se calculează cu două zecimale, fără
rotunjire.
21
(3) La calculul mediei generale de admitere la studii universitare de licenţă va fi luată în
considerare şi media de la bacalaureat.
(4) Mediile generale obţinute de candidaţi la admitere sunt valabile pentru stabilirea
ordinii de clasificare numai la programul de studii de la facultatea unde aceştia au candidat.
(5) În cazul mediilor egale, pentru departajare vor fi luate în considerare, cu prioritate,
rezultatele obţinute la testarea cunoştinţelor şi a capacităţilor cognitive.
Art. 19. Rezultatele obţinute la concursul de admitere se consemnează de către Comisia
de admitere în Fişa privind rezultatele obţinute la Concursul de admitere a candidatului.
Art. 20. (1) Ierarhizarea candidaţilor declaraţi admişi în urma concursului se face
ţinându-se seama de următoarele criterii:
a) nota obţinută la verificarea cunoştinţelor de specialitate şi a capacităţilor cognitive (60%)
b) media obţinută la examenul de bacalaureat (40%).
(2) Ierarhizarea se face în ordine descrescătoare şi se are în vedere respectarea cifrei de
şcolarizare alocată fiecărui program de studii.
CAPITOLUL VI REZULTATELE CONCURSULUI
Art. 21. Rezultatele concursului de admitere se fac publice prin afişare la sediul facultăţii
şi pe pagina web în cel mult 24 de ore de la încheierea acestuia.
Art. 22. (1) La nivelul fiecărei facultăţi se constituie comisii de contestaţii formate din 3
cadre didactice.
(2) Numirea comisiilor de contestaţii se face prin decizia rectorului Universităţii Spiru
Haret.
Art. 23. (1) Candidaţii declaraţi respinşi pot depune contestaţii în termen de 48 ore de la
data afişării rezultatelor. Acestea se rezolvă în termen de 24 ore şi se afişează la sediile
facultăţilor şi pe pagina web.
(2) Nu se admit contestaţii pentru probele orale.
(3) Nu se admit contestaţii care au la bază necunoaşterea metodologiei de admitere.
(4) Decizia comisiei de contestaţii este definitivă.
(5) După soluţionarea contestaţiilor, rezultatul concursului de admitere este definitiv şi nu
mai poate fi modificat.
Art. 24. (1) Afişarea rezultatelor obţinute la concursul de admitere se realizează în etape,
generându-se două tipuri de liste:
a. liste provizorii, cu ierarhizarea candidaţilor, generate după admitere;
b. liste definitive, cu ierarhizarea candidaţilor, generate după soluţionarea contestaţiilor, care
cuprind rezultatele definitive şi incontestabile.
(2) Listele vor cuprinde următoarele categorii de informaţii:
a. lista candidaţilor admişi în limita numărului de locuri stabilite prin hotărâre de guvern.
b. lista candidaţilor respinşi.
Art. 25. Facultatea are obligaţia să restituie, după afişarea rezultatelor finale, în cel mult
48 de ore de la depunerea cererii şi necondiţionat, fără perceperea unor taxe, dosarele
candidaţilor respinşi sau ale celor care renunţă la locul obţinut prin admitere.
22
CAPITOLUL VII ÎNMATRICULAREA
Art. 26. (1) Înmatricularea candidaţilor declaraţi admişi în urma concursului de admitere
se face prin decizia rectorului Universităţii Spiru Haret.
(2) După aprobarea înmatriculării, studenţii sunt înscrişi în Registrul matricol unic
(RMU) sub un număr unic, valabil pentru întreaga perioadă de şcolarizare la
specializarea/programul de studii la care au fost admişi.
(3) După înmatriculare se generează şi se afişează listele finale, cu candidaţii declaraţi
admişi şi înmatriculaţi.
(4) Universitatea Spiru Haret întocmeşte contracte de studii care se încheie între
studentul înmatriculat si Rectorul universităţii.
CAPITOLUL VIII DISPOZIŢII FINALE
Art. 27. Conducerea facultăţii are întreaga responsabilitate pentru organizarea şi
desfăşurarea examenului de admitere în ciclul de studii universitare de licenţă.
Art. 28. Prezenta Metodologie a fost aprobată în şedinţa Consiliului Facultăţii de
Inginerie, Informatică şi Geografie din data de 21.02.2018 şi este postată pe pagina web a
facultăţii.
DECAN,
Prof. univ. dr. Grigore Albeanu
23
5.3 Planuri de învăţământ
Anul I (2018-2019)
24
Anul II (2019-2020)
25
Anul III (2020-2021)
26
5.4 Fişele disciplinelor
27
Anul 1
28
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Fundamentele algebrice ale informaticii
2.2.Codul disciplinei INF.DF.01
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 2/0
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28/0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată cu tablă, laptop și videoproiector (portabile)
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată dotată cu tablă, laptop și videoproiector
(portabile)
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar:
- instrumente algebrice în informatică – Inducție structurală. Definire prin inducție, Definire prin
recurență. Metode algoritmice în teoria numerelor. Clase de resturi. Aritmetica polinoamelor.
Structuri algebrice pentru informatică: grupuri, inele și corpuri finite. Permutări și grupuri de
permutări. Aplicații în criptografie: semnătura digitală, codul lui Huffman, coduri corectoare și
detectoare de erori
- instrumente informatice (tehnologii) suport: Geogebra
29
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1Obiectivul general al
disciplinei • Prezentarea unor noţiuni de algebră cu aplicaţii în fundamentarea
conceptelor teoretice şi algoritmice ale informaticii.
7.2 Obiectivele specifice • Cursul acoperă urmatoarele capitole: elemente de teoria mulţimilor,
mulţimi parţial ordonate, inducţie şi recursie, ordine de mărime (notaţii
asimptotice), elemente de teoria numerelor, structuri algebrice de bază, cu
accept pe semigrupuri/grupuri şi corpuri finite. În cadrul fiecărui capitol
sunt discutate aplicaţii relevante în informatică, precum: aplicaţii în teoria
codurilor, compresia datelor, criptografie, securitatea informaţiei, etc.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Mulţimi, operaţii cu mulţimi, Principiul includerii-excluderii.
Definiții inductive versus definiții prin recursie. Relații.
Închiderea tranzitivă a unei relații. Aplicații.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Metode algoritmice în teoria numerelor I. Divizibilitate.
Numere prime. Cel mai mare divizor comun, Congruențe,
indicatorul lui Euler. Teorema chineză a resturilor. Notații
asimptotice. Complexitatea evaluării funcțiilor. Aplicații.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Aplicații ale teoriei numerelor în criptografie: introducere în
RSA și semnături digitale
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
4h
4. Semigrupuri și monoizi: definiții și exemple, semigrupuri de
cuvinte, semigrupuri ciclice, semigrupuri libere.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Aplicații ale semigrupurilor și monoizilor în informatică:
coduri de lungime variabilă, codul lui Huffman
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Grupuri I: definiții, exemple, proprietăți elementare.
Subgrupuri. Teorema lui Lagrange. Grupuri ciclice. Grupul
Zm. Grupuri de permutări.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Aplicații ale grupurilor în criptografie. Problema logaritmului
discret.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Inele și corpuri: definiții și exemple, omomorfisme, corpuri
finite. Aspecte algoritmice
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Inele și algebre booleene. Funcții booleene. Forme normale
pentru funcții booleene simple. Aplicații în sinteza circuitelor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
4h
10. Inelul şi algebra polinoamelor. Optimizarea algoritmilor. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Spații vectoriale. Definiții și exemple. Bază și dimensiune.
Aplicații: coduri detectoare și corectoare de erori
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
4h
Bibliografie
1. Albu T., Ion D. Ion, Itinerar elementar în algebra superioară, Ed. All, 1997
2. Ţiplea Fl., Fundamentele algebrice ale informaticii, Ed. Polirom, 2006
3. Ion D. Ion, Bârză Silviu, Aritmetică, teoria numerelor şi metode algoritmice în algebră, Editura FRM,
2008,
30
8.2 Seminar Metode de predare Observaţii
1. Operaţii cu mulţimi. Aplicaţii ale mulţimilor finite în
informatică
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Relaţii. Elemente de algebră relaţională aplicată Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Aplicaţii ale relaţiilor de recurenţă în studiul complexităţii
algoritmilor
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Monoizi. Exemple din informatică. Aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Grupuri finite cu aplicaţii în informatică Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Aplicații ale permutărilor Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Evaluare pe parcurs I Lucrare scrisă 1h
8. Inele de clase de resturi Zn Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Aplicaţii ale morfismelor şi izomorfismelor Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Forme normale pentru funcţii booleene. Aplicarea regulilor de
calcul boolean
Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Corpuri finite şi criptografie Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Fracţii în informatică. Standardul IEEE 754 Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Aplicaţii ale polinoamelor în informatică Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Evaluare pe parcurs II Lucrare scrisă/Proiect 1h
15. Recapitulare Dezbaterea 2h
Bibliografie
1. Scherk J., Computational Algebra, Univ. Toronto, 2009, http://www.math.toronto.edu/scherk/book.pdf
2. Ion D. Ion, Bârză Silviu, Aritmetică, teoria numerelor şi metode algoritmice în algebră, Editura FRM,
2008
3. Cohen J.S., Computer Algebra and Symbolic Computation: Mathematical methods, A.K. Peters, 2003.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară (de ex.
Univ. „Alexandru Ioan-Cuza” din Iaşi, http://profs.info.uaic.ro/~fltiplea/AFCS/AFCSCourseNotes.html) și
străinătate (de ex. MIT: https://courses.csail.mit.edu/, mcs), cu standardele ARACIS şi permite
absolvenţilor să utilizeze instrumentele algebrice în dezvoltarea de noi algoritmi.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Verificarea cunoștințelor teoretice la
jumătatea semestrului
Evaluare parţială I (scris) 10%
10.5.Seminar Verificarea abilităților practice la jumătatea
semestrului
Evaluare parţială II
(scris)
20%
Verificarea abilităților practice spre finalul
semestrului
Evaluare parţială III
(scris)
20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 50%
10.7 Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea de probleme cu complexitate medie.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
31
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Calcul diferențial și integral
2.2.Codul disciplinei INF.DF.02
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 2/0
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28/0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum • nu este cazul
4.2.de competenţe • nu este cazul
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
32
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
În cadrul disciplinei „Calcul diferențial și integral” se urmăreşte dezvoltarea
gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor matematice, precum şi formarea
deprinderilor de calcul necesare în modelarea matematică a unor probleme şi
situaţii din viaţa reală: problema tangentei, determinarea vitezei şi a acceleraţiei
unui mobil, calculul lungimii unei curbe, a ariei unei suprafeţe sau a volumului
unui corp.
7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să
demonstreze rezultatele prezentate de-a lungul semestrului. Se urmăreşte ca
studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs
şi la seminar pentru: determinarea naturii unui şir / a unei serii de numere reale,
stabilirea anumitor proprietăţi de natură analitică a unei funcţii reale (limită,
continuitate, integrabilitate), studiul proprietăţilor unui şir / unei serii de funcţii.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Corpul numerelor reale: mulţimi ordonate, corpuri complet
ordonate, supremumul şi infimumul unei mulţimi. Şiruri de
numere reale: șiruri convergente (definiţie şi proprietăţi),
trecerea la limită în inegalităţi, criterii de convergenţă
(teorema lui Stolz, criteriul radicalului, lema lui Cesaro,
criteriul lui Cauchy), limita superioară, limita inferioară,
puncte limită.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Serii de numere reale: definiţii, termenul general, şirul
sumelor parţiale.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Serii cu termeni pozitivi: criterii de convergenţă, criteriul
raportului, criteriul rădăcinii, criteriile de comparaţie, criteriul
Raabe-Duhamel, criteriul logaritmic, criteriul lui Kummer.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Serii alternate: criteriul lui Leibniz, serii absolut convergente,
serii semiconvergente; serii cu termeni oarecare: criteriul
Abel-Dirichlet; operaţii cu serii de numere reale.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Elemente de topologie în mulţimea numerelor reale:
vecinătăţi, mulţimi deschise, închise, compacte, proprietăţi
topologice în corpul numerelor reale.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Funcţii de o variabilă reală: limită şi continuitate, definiţii şi
proprietăţi, proprietatea lui Darboux.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Funcţii de o variabilă reală: derivata, operaţii cu funcţii
derivabile, proprietăţile funcţiilor derivabile, derivate de ordin
superior, formula lui Taylor. Diferenţială. Construcţia
graficului unei funcţii.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Şiruri de funcţii: convergenţa simplă, convergenţa uniformă. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Serii de funcţii: mulţimea de convergenţă, convergenţă simplă Prelegere folosind video- 2h
33
şi uniformă pentru serii de funcţii, criterii de convergenţă. proiector şi tablă.
10. Serii de puteri: definiţie, mulţimea de convergenţă, teoremele
Abel şi Cauchy-Hadamard, raza de convergenţă, seria Taylor
(Mac-Laurin).
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Integrala nedefinită: definiţie, proprietăţi, integrarea prin părţi,
schimbarea de variabilă, integrarea funcţiilor raţionale.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Integrala definită: diviziune, norma unei diviziuni, sumă
Riemann, interpretarea geometrică a sumelor Riemann,
formula Leibniz-Newton, integrarea prin părţi, schimbarea de
variabilă.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Aplicaţii ale integralei definite: aria subgraficului unei funcţii,
lungimea graficului, aria unei suprafeţe de rotaţie, volumul
corpului de rotaţie.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Integrale improprii: definiţii, integrala în sensul valorii
principale, integrale absolut convergente, integrale
semiconvergente, criterii de convergenţă.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007
2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2010
3. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007
4. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2007
8.2.Seminar / laborator Metode de predare Observaţii
1. Mulţimea R; şiruri de numere reale Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Serii de numere reale Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Serii cu termeni pozitivi Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Serii alternate şi serii cu termeni oarecare Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Elemente de topologie Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Funcţii reale: limite şi continuitate Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Funcţii reale: derivabilitate, construcţia graficului Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Şiruri de funcții Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Serii de funcții Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Serii de puteri. Dezvoltări în serie Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Integrala nedefinită Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Integrala definită Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Aplicaţii ale integralei definite Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Integrale improprii Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Duda I., Elemente de analiză matematică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007
2. Duda I., Copil V., Sterian A., Analiză matematică 1: caiet de seminar, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2010
3. Duda I., Grădinaru S. – Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007
4. Duda I., Trandafir R., Analiză matematică – Culegere de probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2007
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară şi
străinătate. Ea oferă studenţilor noţiuni necesare în analiza algoritmilor şi calcul ştiinţific.
34
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri,abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială 20%
10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;
• studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcul de limite de şiruri şi de funcţii, derivarea
unei funcţii, calculul unei primitive)
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
35
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Structuri de date
2.2.Codul disciplinei INF.DF.03
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 1/1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 14/14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu e cazul.
4.2.de competenţe Nu e cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar, respectiv de laborator dotată conform cerinţelor
(CodeBlocks, gcc).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
36
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Oferirea noţiunilor legate de structuri de date: concepţie, prelucrare,
utilitate (tip de problemǎ, structurǎ de date adecvatǎ).
7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea şi înţelegerea structurilor de date fundamentale şi a
algoritmilor de bază asociaţi acestora.
• Dezvoltarea gândirii algoritmice.
• Dezvoltarea capacităţii de formalizare a datelor în structuri
corespunzătoare, identificarea structurilor adecvate şi a
algoritmilor corespunzători pentru rezolvarea unor probleme reale.
• Implementarea şi testarea structurilor de date şi a algoritmilor de
procesare a lor.
• Înţelegerea utilităţii structurării adecvate a datelor în aplicaţii
practice.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în proiectarea algoritmilor.
Algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
2. Analiza şi complexitatea unui algoritm.
Evaluarea complexităţii
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
3. Tablouri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
4. Liste liniare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
5. Stive Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
6. Cozi Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
7. Structuri arborescente Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
8. Arbori binari Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
9. Arbori binari de cǎutare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
10. Grafuri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
11. Interclasare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
12. Sortare şi cǎutare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
13. Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri
externe
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
14. Managementul memoriei Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000
2. Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007
3. Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-
Napoca, 2000
4. Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001
5. Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and
Searching, Addison-Wesley
6. Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004
37
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
SEMINAR
1. Introducere în proiectarea algoritmilor.
Algoritmi iterativi şi algoritmi recursivi
Analiza şi complexitatea unui algoritm
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Tablouri. Liste liniare Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Stive. Cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Structuri arborescente. Arbori binari Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Arbori binari de cǎutare. Grafuri Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Sortare şi cǎutare Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Structuri de date şi algoritmi pentru stocǎri
externe. Managementul memoriei
Exemple, aplicaţii, teme 2h
LABORATOR
1. Programe C/Python cu tablouri liniare Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Programe C/Python cu tablouri pătratice Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Programe C/ Python cu stive Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Programe C/ Python cu cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Programme C/ Python cu arbori Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Programme C/ Python cu grafuri Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Prezentarea portofoliului de laborator Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Albeanu, G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. FRM, 2000
2. Bârză, S., Morogan, L.-M., Structuri de date, Ed. FRM., Bucureşti, 2007
3. Cormen, T. H., Leiserson, C., Rivest R., Introducere în algoritmi, Ed. Computer Libris Agora, Cluj-
Napoca, 2000
4. Deshpande, P. S., Kakde, O. G., C & Data Structures, Charles River Media, 2004
5. Drozdek, A., Data structures and algorithms in C++, Brooks/Cole, 2001
6. Knuth, D. E., The Art of Computer Programming, Vol 1: Fundamental algorithms, Vol 3: Sorting and
Searching, Addison-Wesley, 2001
7. Tomescu, I., Data Structures, Bucharest Univ. Press, Bucharest, 1997, 2004
8. Necaise, R.D., Data structures and algorithms using Python, Wiley, 2011
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cursul oferǎ informaţiile necesare înţelegerii diferitelor structuri de date şi felul în care acestea se
prelucrează. Alegerea structurilor de date adecvate reprezintă un factor esențial asupra performanțelor
aplicațiilor. Aceste cunoștințe sunt indispensabile oricărui programator, indiferent de domeniu, limbaj sau
arie de aplicabilitate. Tematica abordată este în concordanță cu programul de studii de la universități de
prestigiu din țară și străinătate.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 10%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice (exerciții)
Evaluare parţială II 20%
38
Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice (portofoliu)
Evaluare parțială III 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 50%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea diferitelor tipuri de structuri de date, capacitatea de identificare a structurilor de date
corespunzǎtoare unor aplicaţii practice.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
39
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Fundamentele programării
2.2.Codul disciplinei INF.DF.04
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (CodeBlocks, gcc).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
40
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Formarea deprinderilor de programare structurată în limbaje de programare
clasice şi moderne.
7.2. Obiectivele specifice Introducere în găndirea algoritmică. Învăţarea limbajului de programare C şi
utilizarea lui (implementarea, rularea, testarea şi depanarea programelor).
Înţelegerea limitelor limbajelor de programare. Însuşirea unui stil de
programare. Cunoaşterea celor mai importante concepte din programare.
Recunoaşterea aplicabilităţii unor algoritmi pentru probleme reale comune, de
dificultate medie.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere. Limbaj algoritmic. Generalităţi
despre C
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
2. Organizarea datelor, tipuri de bază,
operatori, expresii
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
3. Instrucţiuni de control Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
4. Comunicare ecran-tastatură Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
5. Programare modulară şi funcţii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
6. Tablouri şi pointeri Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
7. Şiruri de caractere Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
8. Structuri, enumerări, câmpuri de biţi, uniuni Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
9. Lucrul cu fişiere Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
10. Gestionarea dinamică a memoriei Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
11. Preprocesorul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
12. Testarea, corectitudinea, complexitatea
programelor
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
13. Metode de elaborare a algoritmilor:
backtracking, greedy, dividae et impera,
programare dinamică
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
14. Recapitulare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, București, Ed. Fundației România de Mâine, 2000
2. Dellanoy C., Programmer en langage C, Eyrolles, 5th ed., 2009
3. Jamsa K., Klander L., Totul despre C şi C++, Ed. Teora, 2001
4. Kernighan B. W., Pike R., The practice of programming, Addison-Wesley, 1999
5. Kernighan B. W., Ritchie D. M., The C programming language, 2nd ed., Prentice Hall, 1988
6. Livovschi L., Georgescu H., Sinteza şi analiza algoritmilor, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, 1986
7. http://www.cquestions.com/
8. http://www.c-faq.com/index.html
9. http://www.eskimo.com/~scs/
10. http://www.dailyfreecode.com/
41
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Mediul de programare CodeBlocks.
Structura programelor C. Fluxul
programului, testare, depanare. Lucrul cu
consola. Caractere speciale
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Instrucţiuni de control Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Funcţii. Recursivitate Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Tablouri şi pointeri Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Şiruri de caractere Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Operaţii pe biţi Exemple, aplicaţii, teme 1h
7. Lucrul cu fişiere Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Evaluare la mijlocul semestrului Probă practică la calculator 1h
9. Operaţii elementare cu liste, stive, cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Aplicaţii pentru liste, stive, cozi Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Structuri arborescente: operaţii şi proprietăţi Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Aplicaţii pe structuri arborescente Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Metoda bactracking. Metoda greedy Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Metoda dividae et impera. Metoda
programării dinamice
Exemple, aplicaţii, teme 2h
15. Evaluare portofoliu. Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, București, Ed. Fundației România de Mâine, 2000
2. Kernighan B.W., Ritchie D.M., The C programming language, 2nd edition. Prentice Hall, 1988
3. Dellanoy C., Programmer en langage C, Eyrolles, 5 ed., 2009
4. Jamsa K., Klander L., Totul despre C şi C++, Ed. Teora, 2001
5. http://www.infoarena.ro/
6. http://codeforces.com/problemset
7. https://www.codechef.com/problems/easy/
8. https://code.google.com/codejam
9. https://www.hackerrank.com/
10. https:/www.topcoder.com/
11. https://www.geeksforgeeks.org/c/
10. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Sunt oferite informaţiile necesare înţelegerii fundamentelor programării, limbajului C, testării şi depanării
programelor. Sunt puse bazele gândirii algoritmice indispensabile oricărui programator, indiferent de
parcursul ulterior, către o zonă sau alta a informaticii și a limbajelor de programare folosite. Tematica este
în concordanță cu programele de învățământ de la universități de prestigiu din țară și străinătate.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Corectitudinea înţelegerii şi însuşirii
cunoştinţelor teoretice
Evaluare parţială I 10%
42
10.5.Seminar Corectitudinea aplicării instrumentelor
informatice în rezolvarea unei probleme
simple
Evaluare parţială II 20%
Corectitudinea realizării lucrărilor de
laborator, a temelor/proiectelor propuse
Evaluare parţială III 20%
10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 50%
10.7.Standard minim de performanţă
Capacitatea de a programa în C folosind instrucţiuni, tablouri, funcţii. Capacitatea de a concepe un algoritm
ca soluţie la o problemă de dificultate medie.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
43
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Logică matematică şi computaţională
2.2.Codul disciplinei INF.DF.05
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare C
v
2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 35
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
• Programarea în limbaje de nivel înalt.
• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
• Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii şi a modelelor formale.
44
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor fundamentale ale logicii matematice și
computaționale.
7.2. Obiectivele specifice Aplicarea noțiunilor logicii matematice în programare, inițiere în
Prolog.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Noţiuni introductive (principiul identităţii, al non-
contradicţiei, al terţului exclus, al raţiunii suficiente), istoric
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Relații binare (definiție, operații, proprietăți, închideri) Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Latici și algebre Boole (relații de ordine, latici, proprietăți și
exemple, implicația și echivalența booleană)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Inele Boole. Structura algebrelor Boole finite. Funcții
booleene
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Sintaxa calculului propozițional Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Axiomatizare în formalizarea raționamentelor.
Deductibilitate sub o familie de ipoteze
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Aplicații (schema silogismului, a trecerii de la implicație la
echivalență și invers, a permutării premiselor, a negației, a
rezoluției)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Deductibilitate globală Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Sistemul deducției naturale (Gentzen) Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Semantica calculului propozițional, interpretări Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Semantica sistemului deducției naturale Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Calculul cu predicate (structuri de ordinul I, termeni,
formule, enunțuri)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Semantica calculului cu predicate. Deducția semantică în
calculul cu predicate
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2000
2. Anghelescu P., Elemente de inteligenţă artificială şi Prolog. Teorie şi aplicaţii, Ed. Matrix Rom, 2010
3. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001
4. Gallier J. H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003
5. State L., Introducere în programarea logică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2004
45
6. State L., Elemente de logică matematică şi demonstrarea automată a teoremelor, T.U.B., 1988
8.2.Seminar / laborator Metode de predare Observaţii
1. Probleme de logică matematică Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Introducere în Prolog, definirea relațiilor prin fapte și reguli Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Semnificația declarativă și procedurală a programelor Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Sintaxa și semantica programelor Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Ordinea clauzelor și a scopurilor. Relația dintre Prolog și
logică
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Reprezentarea listelor și operații cu liste Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Operatori și aritmetică în Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Controlarea backtrack-ingului (prevenire, tăiere) Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Negarea. Probleme cu tăiere și negare Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Structurarea informației, abstractizarea datelor Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Exemple de probleme – variante de rezolvare (planificarea
călătoriilor, problema celor 8 regine)
Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Exemple de probleme – variante de rezolvare (problema
unicornului, problema turnurilor din Hanoi)
Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Problema lui Einstein - variante Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Evaluare portofoliu Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi şi limbaje de programare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2000
2. Anghelescu P., Elemente de inteligenţă artificială şi Prolog. Teorie şi aplicaţii, Ed. Matrix Rom, 2010
3. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001
4. Gallier J. H., Logic for Computer Science, University of Pennsylvania, 2003
5. State L., Introducere în programarea logică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2004
6. State L., Elemente de logică matematică şi demonstrarea automată a teoremelor, T.U.B., 1988
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate http://www.unibuc.ro, http://www.enseignement.polytechnique.fr, şi permite absolvenţilor să
urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de utilizare a
rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri,
abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 10%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea logicii matematice în rezolvarea
informatică a problemelor logice, în Prolog.
Evaluare parţială II
(portofoliu)
30%
10.6.Evaluare finală Colocviu 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor fundamentale de logică matematică şi aplicarea lor la rezolvarea de probleme cu
aplicaţii în informatică.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
46
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Arhitectura sistemelor de calcul
2.2.Codul disciplinei INF.DF.06
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
47
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Dobândirea de către cursanți a cunoștințelor fundamentale privind sistemele de
calcul (bazele aritmetice și logice, bazele organizaționale și funcționale) și
formarea deprinderilor de utilizare eficientă a acestora în disciplinele aferente
planului de învăţământ.
7.2. Obiectivele specifice • Însușirea de către studenți a principiilor numerice și logice ale sistemelor
de calcul precum și a modelelor arhitecturale ale calculatoarelor.
• Inițiere în programarea în limbaj de asamblare MMIX, ceea ce asigură
întelegerea arhitecturii și funcționării unui microprocesor RISC.
• Inițiere în arhitecturile sistemelor de întreruperi, cu particularizare la
procesorul MMIX.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Codificarea informatiei
Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea, demonstraţia.
2h
2. Algoritmi de conversie
Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea, demonstraţia.
2h
3. Standardul IEEE 754 Prelegerea 2h
4. Structuri algebrice in informatica. Latice
Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea, demonstraţia.
2h
5. Algebre Boole. Reguli de calcul intr-o algebra Boole
Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea, demonstraţia.
2h
6. Functii booleene. Simplificarea functiilor booleene
Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea, demonstraţia.
2h
7. Circuitele sistemelor de calcul Prelegerea 2h
8. Arhitecturi clasice Prelegerea 2h
9. Arhitecturi moderne Prelegerea 2h
10. Procesorul MMIX. Setul de instructiuni Prelegerea 2h
11. Procesorul MMIX. Intreruperi. Operatii de intrare-iesire Prelegerea 2h
12. MMIXAL si simulatorul MMIX Prelegerea 2h
13. Programare imperativa in MMIX
Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea, demonstraţia.
2h
14. Programare modulara in MMIX
Prelegerea participativă,
dezbaterea, expunerea,
problematizarea, demonstraţia.
2h
48
Bibliografie
1. Albeanu G., Arhitectura sistemelor de calcul, Editura FRM, 2007
2. Henessy J., Patterson D., Computer Architecture: A Quantative Approach, Morgan Kaufman, 2002
3. Knuth D. E., Arta programarii calculatoarelor: MMIX – un calculator RISC pentru noul mileniu,
Editura Teora, 2005
4. Knuth D. E., MMIXware: A RISC Computer for the Third Millennium, Springer, 1999
5. Tanenbaum A.S., Organizarea structurala a calculatoarelor, Computer Press Agora, 1999
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Familiarizare cu echipamentele de calcul din laborator.
Structura si functionarea acestora
Prezentare, discuţii şi
dezbatere.
2h
2. Baze de numeratie. Aplicatiile Calculator si Debug
(Windows). Implementarea algoritmilor de conversie a
bazelor pentru numere intregi
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
3. Tipuri de date suportate de catre procesoarele sistemelor
de calcul din laboratorul de informatica.
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
4. Aritmetica in precizie multipla Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
5. Functii booleene si circuite. Simplificarea functiilor si
optimizarea circuitelor
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
6. Principalele entitati ale sistemelor de operare care
functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere
Windows
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
7. Principalele entitati ale sistemelor de operare care
functioneaza in laboratorul de informatica: procese si fisiere
Linux/Unix
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
8. MMIXAL, simulatorul MMIX. Ciclul de viata al
programelor scrise in limbaj de asamblare.
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
9. Programe MMIX cu structura liniara Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
10. Programe MMIX cu decizii si instructiuni de salt.
Probleme cu date simple
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
11. Implementarea mecanismelor repetitive in MMIX.
Probleme cu tablouri
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
12. Operatii de intrare-iesire in MMIX. Probleme cu fisiere Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
13. Instructiuni MMIX avansate. Tratarea intreruperilor si
devierilor.
Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
14. Comunicarea MMIX-C. Exerciţiul, discuţiile şi
dezbaterea.
2h
Bibliografie (facultativă)
1. Böttcher A., Das MMIX-Buch, Springer, 2002
2. Ceruzzi P.E., A history of modern computing, MIT Press, 2003
3. Stallings W., Computer organization and architecture. Designing for Performance, Prentice Hall, 2003
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cursul oferă cunoştinţele necesare pentru operarea și programarea sistemelor de calcul moderne și pune
bazele teoretice și aplicative utile în alte discipline din planul de învățământ precum: Sisteme de operare,
Rețele de calculatoare etc.
49
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Laborator Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Colocviu 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• Capacitatea de a utiliza informația codificată binar, octal și hexazecimal.
• Capacitatea de a utiliza un sistem de calcul.
• Capacitatea de a concepe algoritmi și de a-i implementa în programe MMIX de complexitate medie.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
50
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Educaţie Fizică I
2.2.Codul disciplinei INF.DC.01
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2.curs 0 3.3.lucrări practice 1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5.curs 0 3.6. lucrări practice 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat
Examinări 1
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 11
3.9.Total ore pe semestru 25
3.10.Număr de credite 1
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului
5.2.de desfăşurare a lucrărilor
practice
Sală de jocuri cu dotări adecvate: fileu, stâlpi de susţinere, antene de
delimitare a spaţiului de joc, mingi, bănci de gimnastică, scări fixe.
Sală de gimnastică cu dotări adecvate: covor de gimnastică, oglinzi,
gantere, stepere, casetofon.
51
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea
capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri
diverse.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Însuşirea cunoştinţelor practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice
prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice jocului de
volei, contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate.
7.2. Obiectivele specifice • Întărirea stării de sănătate a organismului.
• Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară.
• Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei
pentru sănătate, competiţie şi recreere.
• Asigurarea efectelor de compensare asupra activităţii intelectuale.
• Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a
activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea
omului.
8. Conţinuturi
8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii
VOLEI
1. Prezentarea cerinţelor cursului. Verificarea cunoştinţelor (2
ore)
- explicaţie -
demonstraţie
- metoda exersării
- verificarea
fondului motric
2. Învăţarea poziţiilor şi a deplasării în teren. Învăţarea pasei
cu două mâini de sus din faţă. Învăţarea aşezării în teren la
primirea şi efectuarea serviciului în cadrul modelului I de
joc (2 ore)
- explicaţie -
demonstraţie
- metoda globală
- accent pe
poziţiile
fundamentale
3. Învăţarea pasei cu două mâini peste cap. Învăţarea
organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I de joc.
Învăţarea serviciului de jos din faţă (2 ore)
- metoda globală
- metoda exersării
- formarea
deprinderilor
specifice jocului
de volei
4. Învăţarea loviturii de atac procedeu drept. Învăţarea
serviciului de jos din faţă (2 ore)
- explicaţie –
demonstraţie a temelor
de lecţie
- formarea
deprinderilor
specifice jocului
de volei
5. Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I
de joc (M I). Învăţarea loviturii de atac – procedeu drept.
Învăţarea serviciului de jos din faţă (2 ore)
- explicaţie -
demonstraţie
- metoda exersării
- formarea
stereotipului
motric specific
52
jocului de volei
6. Învăţarea pasei cu două mâini de sus din faţă şi peste cap.
Învăţarea organizării celor trei lovituri în cadrul modelului I
de joc. Învăţarea preluării cu două mâini de jos din faţă (2
ore)
- explicaţie -
demonstraţie
- metoda exersării
- formarea
stereotipului
motric specific
jocului de volei
7. Verificare practică: pasa cu două mâini de sus spre înainte
şi peste cap; serviciul de jos din faţă (2 ore)
- Evaluare practică Evaluarea
însuşirii formării
stereotipului
motric
Bibliografie
1. Cojocaru A, Ioniţă M., Volei – caiet de lucrări pracrice, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
2005
2. Cojocaru A., Ioniţă M., Volei – aprofundare, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008
3. Macovei S., Vişan A., Gimnastica aerobică de întreţinere, Bucureşti, Federaţia Română Sportul Pentru
Toţi, 2003
4. Niculescu G., Gimnastica aerobică – aprofundare, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008
5. Solomonov O., Solomonov D., Curs de metodica predării voleiului, Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, 1998
6. Stoenescu G., Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Bucureşti, Ed. ISPE, 2000
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de
la cluburile şi asociaţiile sportive.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs
10.5.Seminar
10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100%
10.7.Standard minim de performanţă
Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tactice individuale în atac şi în apărare
specifice jocului de volei; gimnastică aerobică.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
53
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Departamentul de Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială
2.2.Codul disciplinei INF.DC.02
2.3.Titularul activităţilor de
curs
2.4.Titularul activităţilor de
seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6Semest
rul
2 2.7 Tipul de evaluare E 2.8Regimul
disciplinei
DOB
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2/
0
3.4 Total ore din planul de învăţământ 5
6
din care: 3.5 curs 2
8
3.6 seminar/laborator 28
/0
Distribuţia fondului de timp or
e
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7 Total ore studiu individual 94
3.9 Total ore pe semestru 150
3.10 Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum • nu este cazul
4.2 de competenţe • nu este cazul
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor
54
6. Competenţele specifice acumulate C
om
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
• Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă
de domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu
respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor algebrice şi
geometrice, precum şi formarea deprinderilor de calcul necesare în
modelarea matematică a unor probleme şi situaţii din viaţa reală:
calcul de lungimi, arii şi volume; probleme legate de poziţii ale
unor drepte faţă de plane sau faţă de alte drepte; probleme de
tangenţă, etc.
7.2 Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să
enunţe şi să demonstreze rezultatele prezentate dea lungul
semestrului, să aplice în mod optim tehnicile şi metodele
prezentate la curs şi la seminar: spre exemplu, să prezinte
interpretările din punct de vedere geometric a diverselor noţiuni de
algebră liniară prezentate în prima parte a cursului; să-şi însuşească
noţiunile de geometrie afină şi euclidiană prezentate via algebra
liniară, să fie capabili să recunoască şi să utlizeze tipurile de
aplicaţii afine studiate; să calculeze distanţe, unghiuri; să clasifice
hipercuadricele din punct de vedere afin sau metric; să aducă la
forma canonică conicele şi cuadricele. Să determine triedrul lui
Frènet într-un punct regulat al unei curbe pe o suprafaţă; să
calculeze prima şi a doua formă fundamentală a unei suprafeţe; să
clasifice tipurile de puncte ale unei suprafeţe. Să calculeze
curburile, liniile de curbură asimptotice şi geodezice ale unei
suprafeţe.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Spaţii vectoriale. Subspaţii vectoriale. Operaţii cu
subspaţii vectoriale. Interpretări geometrice.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
2. Sistem liniar independent. Sistem de generatori.
Combinaţii liniare. Baze şi repere. Matricea de
schimbare a bazei. Dimensiune unui subspaţiu.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
3. Aplicaţii liniare. Imaginea şi nucleul unei aplicaţii
liniare. Exemple de aplicaţii liniare: proiecţia,
simetria.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
4. Vectori şi valori proprii. Forme biliniare şi forme
pătratice. Reducerea formelor pătratice la forma
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
2h
55
canonică. problematizare.
5. Spaţii vectoriale euclidiene. Subspaţii vectoriale
ortogonale. Complementul ortogonal al unui
subspaţiu vectorial euclidian.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
6. Baze ortogonale şi ortonormate. Procedeul de
ortogonalizare Gram-Schmidt.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
7. Aplicaţii ortogonale: proiecţii ortogonale, simetrii
ortogonale, rotaţii.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
8. Spaţii afine. Combinaţii afine. Repere afine şi
carteziene. Subspaţii afine. Operaţii cu subspaţii
afine. Ecuaţiile varietăţilor liniare.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
9. Aplicaţii afine. Grupul afin. Translaţii, omotetii,
simetrii. Spaţii euclidiene. Varietaţi liniare
perpendiculare.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
10. Conice în R^2. Cuadrice în R^3 Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
11. Geometria diferenţială a curbelor în spaţiu:
Reprezentarea curbelor în spaţiu. Elementul de arc şi
lungimea unui arc de curbă în spaţiu. Triedrul lui
Frènet asociat unei curbe în spaţiu. Curbura şi
torsiunea unei curbe în spaţiu.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
12. Geometria diferenţială a suprafeţelor. Reprezentarea
unei suprafeţe. Plan tangent la o suprafaţă. Prima
formă pătratică fundamentală.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
13. A doua formă pătratică fundamentală a unei
suprafeţe. Curbura normală. Curbura geodezică.
Curburile totală şi medie ale unei suprafeţe.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
14. Linii de curbură pentru o suprafaţă. Liniile
asimptotice şi geodezice ale unei suprafeţe.
Prelegere participativă,
dezbatere, expunere,
problematizare.
2h
Bibliografie
1. Duda I., Dunca A., Lecții de geometrie analitică, Ed. Fundației România de Mâine, 2007
2. Duda I., Grădinaru S., Lecții de geometrie diferențială, Ed. Fundației România de Mâine, 2007
3. Duda I., Sterian A., Copil V., Geometrie analitică -caiet de seminar, Ed. Fundației România de
Mâine, 2010
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1 Spaţii vectoriale. Exerciţii 2h
2 Baze, dimensiune. Exerciţii 2h
3 Aplicaţii liniare Exerciţii 2h
4 Vectori şi valori proprii Exerciţii 2h
5 Spatii vectoriale euclidiene. Exerciţii 2h
6 Baze ortogonale şi ortonormate. Aplicaţii ortogonale. Exerciţii 2h
7 Spaţii afine. Exerciţii 2h
8 Aplicaţii afine. Exerciţii 2h
9 Conice. Exerciţii 2h
10 Cuadrice. Exerciţii 2h
11 Curbe în spaţiu. Exerciţii 2h
56
12 Suprafeţe. Prima formă pătratică fundamentală. Exerciţii 2h
13 A doua formă pătratică fundamentală. Exerciţii 2h
14 Linii de curbură, linii asimptotice şi geodezice. Exerciţii 2h
Bibliografie
1. Duda I., Grădinaru S., Calcul integral cu aplicaţii, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2007
2. Duda I., Sterian A., Copil V., Geometrie analitică -caiet de seminar, Ed. Fundației România de
Mâine, 2010
3. Ornea L., Turtoi A., O introducere în geometrie, Ed. Theta, 2000
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cursul le oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare pentru analiza algoritmilor, calcul numeric,
geometrie computațională, grafică pe calculator.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota
finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definitii,
enunturi, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;
• studentul este capabil să efectueze calcule simple (calcule cu vectori)
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ………………………………
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
………………………………
……………………………………
57
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Probabilități și statistică
2.2.Codul disciplinei INF.DF.07
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 1/1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 14/14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 94
3.8.Total ore pe semestru 150
3.9.Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
• Sală de laborator dotată conform cerinţelor (R, RStudio).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
58
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Prezentarea noțiunilor și rezultatelor de bază din teoria probabilităților și
aplicarea acestora în studiul altor discipline: statistică, optimizări, fiabilitate.
7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să definească noţiunile, să enunţe şi să
demonstreze rezultatele prezentate dea lungul semestrului, să aplice în mod
optim tehnicile şi metodele prezentate la curs şi la seminar / laborator pentru:
aplicații la proprietățile probabilităților, aplicații în cazul repartițiilor clasice,
aplicații la diverse tipuri de convergență; aplicarea legii numerelor mari.
Studenţii vor exersa prin intermediul limbajului R, pe exemple concrete,
utilizarea noţiunilor de teoria probabilităţilor predate la curs, precum şi diferite
metode ale statisticii descriptive, de organizare şi prezentare a datelor primare
(frecvenţe relative şi frecvenţe cumulate; proporţii; distribuţii de frecvenţe;
reprezentarea grafică a variabilelor aleatoare; măsuri ale tendinţei centrale;
măsuri ale variaţiei; măsuri ale poziţionării) şi pregătire a acestora în vederea
analizelor statistice (intervale de încredere pentru: medii, proporţii, dispersii;
teste de semnificaţie pentru medii, proporţii, dispersii; inferenţe asupra a două
populaţii; asocierea variabilelor calitative: testul hi-pătrat etc).
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Mulţimi. Algebră boole, σ-algebră boole, corp de părţi, σ-
corp de părți
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Câmp de evenimente, câmp de probabilitate, probabilitate
condiţionată
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Variabile aleatoare şi repartiţii, funcţia de repartiţie Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Caracteristici numerice asociate variabilelor aleatoare;
corelaţie şi coeficient de corelaţie
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Tipuri de convergenta. Legea numerelor mari: forma slabă si
forma tare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Teorema de unicitate a funcțiilor caracteristice, teorema de
continuitate. Funcții generatoare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Repartiții clasice discrete: Bernoulli, Poisson,
hipergeometrică
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Repartiţii clasice continue: normală, gamma, beta, student,
exponenţială
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Teorema limită centrală Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Selecţie dintr-o populaţie normală. Selecţie dintr-o populaţie
finită
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Estimari corecte, absolut corecte, consistente, nedeplasate,
de dispersie minimă, suficiente
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Metode de estimare: metoda verosimilităţii maxime, metoda Prelegere folosind video- 2h
59
momentelor, metoda celor mai mici pătrate proiector şi tablă.
13. Intervale de încredere Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Dreaptă de regresie Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Craiu M., Statistica Matematică. Teorie şi probleme, Ed. Matrix Rom, 1998
2. Craiu V., Statistica Matematică, Tipografia Univ. București, 2000
3. Craiu V., Teoria probabilităţilor cu exemple şi probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
1997
4. Craiu V., Păunescu V., Elemente de statistică matematică, Editura Mondo-Ec, 1999
5. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Univ. București, 2006
6. Iosifescu M., Mihoc Gh., Teodorescu R., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1966
7. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011
8. Leonte A., Trandafir R., Clasic şi actual în calculul probabilităţilor, Ed. Dacia, Bucureşti, 1985
9. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1970
10. Popovici G., Statistical Lab Using the R - System, Ed Univ. București, 2006
11. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Matematici pentru economişti, Vol. II, Ed. Fundaţiei România
de Mâine, 2007
12. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităţilor, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2007
13. Verzani J., Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004
14. http://www.r-project.org
8.2.Seminar Metode de predare Observaţii
1. Operaţii cu evenimente Exemple, aplicaţii, teme 1h
2. Aplicaţii la proprietăţile probabilităţilor, la formula
probabilităţii totale, la formula lui Bayes, inegalitatea lui
Boole
Exemple, aplicaţii, teme 1h
3. Operaţii cu variabile Exemple, aplicaţii, teme 1h
4. Aplicaţii la funcţii de repartiţie, densitate de repartitţe,
momente, inegalitatea lui Cebîşev
Exemple, aplicaţii, teme 1h
5. Calcul de coeficient de corelatie, covarianţă Exemple, aplicaţii, teme 1h
6. Aplicaţii la diverse tipuri de convergenţă; aplicarea legii
numerelor mari
Exemple, aplicaţii, teme 1h
7. Aplicaţii cu funcţii caracteristice şi cu funcţii generatoare de
momente
Exemple, aplicaţii, teme 1h
8. Aplicaţii în cazul repartiţiilor clasice Exemple, aplicaţii, teme 1h
9. Noţiunea de selecţie; statistică; momente de selecţie; selecţie
dintr-o populaţie normală
Exemple, aplicaţii, teme 1h
10. Estimare punctuală: verificarea proprietăţilor estimatorilor Exemple, aplicaţii, teme 1h
11. Aflarea estimatorilor aplicând metode de estimare: metoda
verosimilitatii maxime, metoda momentelor, metoda celor
mai mici patrate
Exemple, aplicaţii, teme 1h
12. Aflarea intervalului de încredere pentru mediile repartiţiei
normale când dispersia este sau nu necunoscută
Exemple, aplicaţii, teme 1h
13. Aflarea intervalului de încredere pentru dispersia repartiţei
normale
Exemple, aplicaţii, teme 1h
14. Aplicaţii în determinarea unei drepte de regresie Exemple, aplicaţii, teme 1h
60
Laborator Metode de predare Observaţii
1. Operaţii cu evenimente. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h
2. Aplicaţii la proprietăţile probabilităţilor, la formula
probabilităţii totale, la formula lui Bayes, inegalitatea lui
Boole. Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
3. Operaţii cu variabile. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h
4. Aplicaţii la funcţii de repartiţie, densitate de repartiţie,
momente, inegalitatea lui Cebîşev. Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
5. Calcul de coeficient de corelatie, covarianţă. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h
6. Aplicaţii la diverse tipuri de convergenţă; aplicarea legii
numerelor mari. Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
7. Aplicaţii cu funcţii caracteristice şi cu funcţii generatoare de
momente. Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
8. Aplicaţii în cazul repartiţiilor clasice. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h
9. Noţiunea de selecţie; statistică; momente de selecţie; selecţie
dintr-o populaţie normală. Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
10. Estimare punctuală: verificarea proprietăţilor estimatorilor.
Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
11. Aflarea estimatorilor aplicând metode de estimare: metoda
verosimilitatii maxime, metoda momentelor, metoda celor
mai mici patrate. Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
12. Aflarea intervalului de încredere pentru mediile repartiţiei
normale când dispersia este sau nu necunoscută. Aplicaţii în
R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
13. Aflarea intervalului de încredere pentru dispersia repartiţei
normale. Aplicaţii în R.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
14. Determinarea unei drepte de regresie. Aplicaţii în R. Exemple, aplicaţii, teme 1h
Bibliografie
1. Craiu M., Statistica Matematică. Teorie şi probleme, Ed. Matrix Rom, 1998
2. Craiu V., Statistica Matematică, Tipografia Univ. București, 2000
3. Craiu V., Teoria probabilităţilor cu exemple şi probleme, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
1997
4. Craiu V., Păunescu V., Elemente de statistică matematică, Editura Mondo-Ec, 1999
5. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Univ. București, 2006
6. Iosifescu M., Mihoc Gh., Teodorescu R., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Tehnică,
Bucureşti, 1966
7. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011
8. Leonte A., Trandafir R., Clasic şi actual în calculul probabilităţilor, Ed. Dacia, Bucureşti, 1985
9. Mihoc Gh., Ciucu G., Craiu V., Teoria probabilităţilor şi statistică matematică, Ed. Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1970
10. Popovici G., Statistical Lab Using the R - System, Ed Univ. București, 2006
11. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Matematici pentru economişti, Vol. II, Ed. Fundaţiei România
de Mâine, 2007
12. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităţilor, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti,
2007
13. Verzani J., Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004
14. http://www.r-project.org
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
61
Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţii la curent cu stadiul actual de dezvoltare al teoriei
probabilităților. Laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu aplicaţii concrete utilizând limbajul R.
Se pun astfel bazele formării ca analist de date.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 10%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
Utilizarea sistemului R pentru a rezolva
probleme practice
Evaluare parţială III 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 50%
10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;
• studentul este capabil să efectueze raţionamente şi calcule simple (operaţii cu evenimente; operaţii cu
variabile aleatoare; calcul de coeficient de corelaţie, covarianţă, valori medii condiţionate, momente de
selecţie; selecţie dintr-o populaţie normală, verificarea proprietăţilor estimatorilor, aflarea intervalului
de încredere pentru parametrii repartiţiei normale; Aplicaţii în limbajul R. )
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în Departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
62
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Sisteme de operare
2.2.Codul disciplinei INF.DF.08
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 94
3.8.Total ore pe semestru 150
3.9.Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul, Fundamentele programării
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor (sistem de operare tip
Unix, gcc).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
• Dezvoltarea și întreținerea aplicațiilor informatice.
• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
63
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei • Identificarea şi explicarea mecanismelor adecvate de specificare a
sistemelor software.
• Realizarea unor proiecte informatice dedicate.
• Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea
aplicaţiilor informatice.
• Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a
mediilor de dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor informatice.
• Elaborarea componentelor informatice ale unor proiecte
interdisiciplinare.
• Identificarea și explicarea modelelor informatice de bază, adecvate
domeniului de aplicare.
7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a principiilor
de funcţionare a sistemelor de operare.
• Înţelegerea şi explicarea modului de funcţionare a unor sisteme de
operare existente, pe niveluri de abstractizare (arhitectură,
subsisteme) utilizând in mod adecvat cunoştinţele de bază.
• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să
administreze sisteme de operare de tip UNIX şi să dezvolte
aplicaţii de sistem în limbajul C/C++, cu fire multiple de execuţie
şi sincronizare.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în studiul sistemelor de operare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Arhitectura sistemelor de operare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Serviciile sistemelor de operare. Api-ul sistemelor Unix/Win32 Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Procese şi fire de executie Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Managementul procesoarelor. Schema generala de planificare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Algoritmi de planificare a proceselor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Mecanisme de comunicare între procese Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Detecţia şi evitarea interblocărilor, primitive de aşteptare şi
sincronizare, mutex, semafoare, secţiuni critice
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Problema producător – consumator, problema filosofilor
chinezi, scriitori-cititori
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
64
10. Managementul memoriei. Segmentare. Paginare. Memorie
virtuală. Algoritmi de înlocuire a paginilor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Sistemul de gestiune a fişierelor. Sisteme de fişiere Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Securitatea şi protecţia datelor în sisteme de operare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Sisteme de operare distribuite Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Studii de caz: Linux / Windows Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 1: Covering Windows Server
2008 R2 and Windows 7, Microsoft Press, 2012
2. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 2, Microsoft Press, 2012
3. Silberschatz A., Galvin P. B., Gagne G., Operating Systems Concepts, John Wiley & Sons, 2009
4. Tanenbaum A., Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004
5. Tanenbaum A., Goodman J. R., Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004
6. Tanenbaum A., Van Steen M., Distributed systems: principles and paradigms, Pearson, 2007
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Instalare sisteme de tip UNIX, utilizarea maşinii virtuale Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. UNIX shell Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Configurare, instalare şi configurare aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Utilizarea compilatoarelor, compilare kernel drivere şi
aplicaţii
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Funcţii UNIX, aplicaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Construcţie de biblioteci de funcţii Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Partajarea memoriei, comunicare prin mesaje Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Primitive de aşteptare şi sincronizare Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Problema producător – consumator. Problema scriitori –
cititori
Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Cina filosofilor chinezi Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Sisteme de fişiere. Operaţii cu fişiere şi directoare Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Protecţia datelor în sisteme Unix. Administrare drepturi Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Protecţia serverelor Unix în reţea Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Prezentare Linux, Windows Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 1: Covering Windows Server
2008 R2 and Windows 7, Microsoft Press, 2012
2. Russinovich M. E., Solomon D. A., Ionescu A., Windows Internals, Part 2, Microsoft Press, 2012
3. Silberschatz A., Galvin P. B., Gagne G., Operating Systems Concepts, 8th ed., John Wiley & Sons,
2009
4. Tanenbaum A., Sisteme de operare moderne, Ed.Teora, 2004
5. Tanenbaum A., Goodman J. R., Organizarea structurată a calculatoarelor, Ed. Byblos, 2004 6. Tanenbaum A., Van Steen M., Distributed systems: principles and paradigms, Pearson Education. Inc.,
2007
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare al sistemelor de operare. Laboratoarele urmăresc să
familiarizeze studenţii cu instalarea şi administrarea sistemelor de operare moderne de tip UNIX (FreeBSD,
65
AIX, Solaris), utilizate în companii medii şi mari (telecomunicaţii, distribuţie de date).
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Laborator Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului.
• Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate.
• Studentul este capabil să opereze cu sistemele de operare de tip server sau desktop.
• Studentul este capabil sa utilizeze un compilator de C/C++ și să creeze aplicaţii de prelucrare pe sisteme
de tip UNIX.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
66
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Limba engleză
2.2.Codul disciplinei INF.DC.03
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2.curs 0 3.3.Seminar/laborator 2/0
3.4.Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5.curs 0 3.6.Seminar/laborator 28/0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 7
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 22
3.8.Total ore pe semestru 50
3.9.Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
67
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a
capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de
comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Obiectivul general al acestui curs este de a furniza informaţiile necesare astfel
încât studentul să poată aplica eficient cunoştinţele dobândite în diferite
domenii în care utilizează limba engleză la nivel general sau academic:
• Domeniul personal, unde studentul este tratat ca individ cu familie şi
prieteni angajat în diferite practici individuale precum lectura,
urmărirea unui anumit interes sau hobby, etc.
• Domeniul public, în care studentul este tratat ca membru al unei
comunităţi, angajat în tranzacţii de diferite tipuri în scopuri variate.
• Domeniul ocupaţional, în care studentul este angajat cu loc de muncă.
• Domeniul educaţional, în care studentul este angajat într-un proces
educaţional instituţionalizat.
7.2. Obiectivele specifice Cursul vizează îmbunătăţirea nivelului limbii engleze de la B2 la C1 (conform
descriptorilor Cadrului european de referinţă), asigurând un progres important
la nivelul:
• vocabularului
• structurilor sintactice
• compoziţiei
• conversaţiei
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
- - -
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. (2h)
A. English in Use
Nouns, Determiners, and Pronouns
nouns (plurals)
articles (a, an, the)
possessive adjectives
possessive and reflexives pronouns
empty subjects (there and it)
B. Vocabulary
Cause and effect
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
2. (2h)
A. English in Use
Verbs Present and Past
Present simple
Present continuous
Past simple and used to
Past continuous
Verbs rarely used in the continuous
B. Vocabulary
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
68
Cause and effect
3. (2h)
A. English in Use
Perfect Forms
Present perfect simple
Present perfect and past simple
B. Vocabulary
Computer Architectures
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
4. (2h)
A. English in Use
Perfect Forms
Present perfect continuous
Past perfect simple
Past perfect continuous
B. Vocabulary
Computer Science
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
5. (2h)
A. English in Use
Means of Expressing Futurity
B. Vocabulary
Algorithms and Programming Languages
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
6. (2h)
A. English in Use
Imperative, Conditional, and Passive
Imperative
Conditional (type 1, type 2)
B. Vocabulary
Operating Systems
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
7. (2h)
A. English in Use
Imperative, Conditional, and Passive
Conditional (type 3, mixed)
Passive
B. Vocabulary
Computer Networks
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
8. (2h)
A. English in Use
Special Verbs
make and do
get
say, tell, and ask
bring, take, and fetch
B. Vocabulary
Mathematics for CS
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
9. (2h)
A. English in Use
Modals
B. Vocabulary
Computer Graphics
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
10. (2h) Seminarul presupune o interacţiune Suport de curs
69
A. English in Use
Modals
B. Vocabulary
Software Engineering
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Handouts
11. (2h)
A. English in Use
Adjectives, Adverbs, Quantifiers, and
Prepositions
adjectives
adverbs
comparative and superlative adjectives and
adverbs
B. Vocabulary
Artificial Intelligence
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
12. (2h)
A. English in Use
Adjectives, Adverbs, Quantifiers, and
Prepositions
modifiers
number quantifiers
amount quantifiers
space prepositions
time prepositions
B. Vocabulary
Internet and Web Programming
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
13. (2h)
A. English in Use
Structure of Sentences, Clauses, and
Phrases
clauses
questions
answers and tag questions
reporting speech
B. Vocabulary
Mobile Computing
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
14. (2h)
A. English in Use
Structure of Sentences, Clauses, and
Phrases
relative clauses
infinitives and gerunds
phrasal verbs
B. Vocabulary
System Security
Seminarul presupune o interacţiune
permanentă cu studenţii şi între studenţi.
Se utilizează echipament modern:
prezentări power point, slides, sesiuni
audio şi video.
Suport de curs
Handouts
Bibliografie
OBLIGATORIE/MINIMALĂ:
• Şerban D., Drăguşin D., 2007: English Practical Course for Second Year Students, Ed. Fundaţiei
România de Mâine
• Gălăţeanu-Fârnoagă G., Comişel E., Gramatica Limbii Engleze, Ed. Omegapress, 1995
• Leviţchi L., Gramatica Limbii Engleze, Ed. Teora, 1994
70
• Graver G. B., Advanced English Practice, Oxford University Press, 1994
• Wellman G., Wordbuilder, Heineman, 1998
SUPLIMENTARĂ:
• Collins C., English Grammar, Harper Collins Publishers, 1990
• Evans V., Successful Writing Proficiency, Express Publishing, 1998
• Lott H., Real English Grammar, Marshall Cavendish, 2005
• Swan M., Baker D., Grammar Scan, Oxford University Press, 2008
• Vince M., Advanced Language Practice, Macmillan, 2003
Dicţionare: Leviţchi L., Dicţionar Român-Englez, Gramar, 2000 Longman Activator, Cambridge, 1995 Oxford Advanced Learner, OUP, 1995 Oxford Dictionary of Phrasal Verbs, OUP, 1993 Cambridge Advanced Leraner’s, CUP, 2008 The Penguin English Dictionary (Dicţionar explicativ al limbii engleze), Litera Internaţional, 2005 Webster’s Encyclopedic Unabridged Dictionary, Gramercy Books, 1994 Webster’s Synonyms, Antonyms and Homonyms, Crescent Books, 1994
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a
programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi
angajatori.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Nu se aplică
10.5.Seminar /
laborator
Înţelegerea şi aplicarea corectă a cunoştinţelor
învăţate reflectate în rezolvarea corectă a
exerciţiilor practice supuse evaluării.
Producerea unui discurs oral corect şi coerent.
Evaluare parțială 20%
10.6.Evaluare finală Colocviu 80%
10.7.Standard minim de performanţă
Elaborarea unui portofoliu (Identificarea, extragerea şi explicarea anumitor structuri gramaticale / lexicale
dintr-o carte de specialitate scrisǎ în limba englezǎ din lista bibliografică a cursului de Fundamentele
programării, din anul I, semestrul I).
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
71
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Educaţie Fizică II
2.2.Codul disciplinei INF.DC.04
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2.curs 0 3.3 lucrări practice 1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5.curs 0 3.6 lucrări practice 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat
Examinări 1
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 11
3.9.Total ore pe semestru 25
3.10.Număr de credite 1
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului
5.2.de desfăşurare a lucrărilor practice Sala de gimnastică cu dotări adecvate: covor de gimnastică,
oglinzi, gantere, stepere, casetofon.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
72
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea
capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri
diverse.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Cursul practic îşi propune să contribuie la însuşirea cunoştinţelor practico-
metodice şi la formarea deprinderilor specifice prin consolidarea şi
perfecţionarea elementelor de bază şi specifice gimnasticii aerobice, contribuind
la dezvoltarea nivelului general de motricitate.
7.2. Obiectivele specifice Întărirea stării de sănătate a organismului. Dezvoltarea fizică armonioasă,
globală şi segmentară. Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte
integrantă a educaţiei pentru sănătate, competiţie şi recreere. Asigurarea
efectelor de compensare a activităţii intelectuale. Dezvoltarea interesului pentru
integrarea într-o formă de practicare a activităţii sportive pe toată durata vieţii,
element esenţial pentru sănătatea omului.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Bibliografie
8.2.Lucrări practice Metode de predare Observaţii
1. Particularităţile tehnice şi metodice predării mişcărilor
gimnice din conţinutul programelor de gimnastică aerobică:
variante de deplasare, paşi de bază şi specifici diferitelor
tipuri de gimnastică şi de dans, paşi succesivi, adăugaţi, paşi
în „V”, paşi încrucişaţi, paşi ritmici, pas schimbat, paşi de
dans (jazz dance, dans sportiv, paşi de dans modern),
combinaţii cu paşi variaţi.
Explicaţie, demonstraţie,
metoda exersării
8h
2. Caracteristicile tehnice ale mişcărilor conduse (conştientizarea
schemei corporale, prelucrarea specifică a musculaturii,
îmbunătăţirea mobilităţii articulare, dezvoltarea coordonării,
îmbunătăţirea forţei musculare): mişcări conduse la nivelul
membrelor superioare; mişcări conduse la nivelul trunchiului;
mişcări conduse la nivelul membrelor inferioare
Explicaţie, demonstraţie,
metoda exersării
6h
Bibliografie
1. Macovei S., Vişan A., Gimnastica aerobică de întreţinere, Federaţia Română Sportul Pentru Toţi, 2003
2. Niculescu, G., Gimnastica aerobică – aprofundare, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008
3. Stoenescu, G., Gimnastica aerobică şi sportul aerobic, Ed. ISPE, 2000
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de
la cluburile şi asociaţiile sportive.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
73
10.4.Curs
10.5.Seminar
10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea elementelor de bază şi specifice gimnasticii aerobice.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
74
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Limbaje formale și compilatoare
2.2.Codul disciplinei INF.DF.09
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Fundamentele programării, Structuri de date
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (gcc, Flex, Bison).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.
75
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei • Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază din
teoria limbjelor formale și a compilatoarelor, înțelegerea utilitǎții acestora
în formalizarea anumitor fenomene, domenii ale ştiinței şi tehnicii.
7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor de limbaj, limbaj regulat, expresie
regulată, automat finit, automat push-down, gramatică formală, gramatică
liniară, gramatică independentă de context.
• Evidenţierea legăturii dintre noţiunile menţionate mai sus şi compilatoare.
• Elaborarea unor algoritmi de operare cu noțiunile teoretice specifice
domeniului.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere despre compilatoare - structură generală, fazele
compilării (analiză lexicală, analiză sintactică, tabele de
simboluri, interpretoare, verificarea tipurilor, generarea
codului intermediar, generarea codului mașinii, alocarea
regiștrilor, apelurile funcțiilor, analiză și optimizare,
gestionarea memoriei, compilarea compilatoarelor).
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Alfabet. Cuvânt. Limbaj. Operaţii cu limbaje. Mulţimi
regulate şi expresii regulate
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
3. Gramatici formale. Clase de gramatici. Arbori de derivare,
ambiguitate şi recursivitate.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
4. Noțiuni despre automate: AFD, AFN, expresiile regulate, stări
accesibile, stări utile.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Transformări asupra gramaticilor formale Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Proprietăţi de închidere ale limbajelor la principalele operaţii
cu limbaje.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Introducere în analiza lexicală și sintactică Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Automate pushdown şi limbaje independente de context Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Analiză top-down Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Analiză bottom-up Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Specificarea sintaxei limbajelor. Limbajul C Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Translatoare sintactice și cod intermediar Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Optimizare și generarea codului Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
76
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Limbaje formale şi automate, Ed. FRM, Bucureşti, 2009.
2. Ding-Zhu D., Ker-I K., Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons,
Inc., 2001.
3. Hopcroft J. E., Motwani R., Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages, and
Computation, 2nd ed., Addison-Wesley, 2001.
4. Jucan T., Andrei S., Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002.
5. Mogensen T. E., Basics of Compiler Design, lulu.com, 2010
6. Parkes P., A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008.
7. Popovici C., Rudeanu S., Georgescu H., Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991.
8. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Introducere în Flex și Bison Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Expresii regulate Exemple, aplicaţii, teme 4h
3. Scanare (simplă, pe fișiere multiple, pe fișiere din fișiere) Exemple, aplicaţii, teme 4h
4. Tabele de simboluri și generator de concordanțe Exemple, aplicaţii, teme 4h
5. Determinarea referințelor încrucișate Exemple, aplicaţii, teme 4h
6. Construirea unui calculator pentru AST Exemple, aplicaţii, teme 4h
7. Construirea unui calculator avansat (cu variabile, atribuiri,
comparări, controlul fluxului, funcții, tratarea erorilor)
Exemple, aplicaţii, teme 4h
8. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Aho A. V., Lam M. S., Sethi R., Ullman J. D., Compilers: Principles, Techniques, and Tools, 2nd ed.,
Pearson – Addison - Wesley, 2007
2. Albeanu G., Limbaje formale şi automate, Ed. FRM, Bucureşti, 2009.
3. Atanasiu A., Mateescu Al., Limbaje formale. Culegere de probleme, Ed. Univ. Bucureşti, 1990.
4. Atanasiu A., Raiciu D., Sion R. şi Mocanu I., Limbaje formale şi automate. Îndrumar pentru aplicaţii,
MATRIX ROM, Bucureşti, 2002.
5. Ding-Zhu D., Ker-I K., Problem Solving in Automata, Languages, and Complexity, John Wiley & Sons,
Inc., 2001.
6. Hopcroft J. E., Motwani R., Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages, and
Computation, 2nd ed., Addison-Wesley, 2001.
7. Jucan T., Andrei S., Limbaje formale şi teoria automatelor, Ed. Univ. "Al. Ioan Cuza", Iaşi, 2002.
8. Levine J. R., Mason T., Brown D., lex & yacc, O’Reilly, 1992
9. Levine J., flex & bison, O’Reilly, 2009
10. Parkes P., A Concise Introduction to Languages and Machines, Springer, 2008.
11. Popovici C., Rudeanu S., Georgescu H., Bazele Informaticii, Vol. II, Ed. Univ. Bucureşti, 1991.
12. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation, 2nd ed., Thomson Course Technology, 2006
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cursul oferǎ informațiile necesare înțelegerii noțiunilor specifice teoriei limbajelor formale şi utilitǎții
acestora în modelarea compilatoarelor. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la
universităţi de prestigiu din ţară și străinătate (https://www.kcl.ac.uk, http://www.cse.scu.edu,
http://www.cs.ubbcluj.ro/) şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
77
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice, folosind
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor de expresii regulate, limbaje și gramatici formale, analiză lexicală, analiză
sintactică etapele compilării, cu exemplificări elementare.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
78
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Automate, calculabilitate și complexitate
2.2.Codul disciplinei INF.DF.10
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/Laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6. Seminar/Laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Fundamentele programării, Structuri de date
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a laboratorului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (CodeBlocks, gcc).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.
79
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei • Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază în
teoria automatelor, teoria complexității, teoria calculabilității.
7.2. Obiectivele specifice • Prezentarea noțiunilor fundamentale din teoria automatelor (AFD, AFN,
pushdown, echivalențe, expresii regulate, limbaje și gramatici regulate,
neregulate, independente de context, FNC), teoria complexității (măsuri ale
complexității în timp și spațiu, analiza algoritmilor, mașini Turing) și a
calculabilității (decidabilitate, clase de probleme P, NP, relația dintre ele,
completitudine, nerezolvabilitate). Oferirea conceptelor fundamentale
înțelegerii formalizării informaticii, a eficienței algoritmilor și a ierarhizării
problemelor în funcție de complexitatea rezolvabilității lor.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în teoria automatelor, teoria complexității,
teoria calculabilității
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Automate finite deterministe (definiție, exemple, descriere,
limbaj regulat, clasa limbajelor regulate)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Nedeterminism (automate finite nedeterministe, echivalența
dintre AFD și AFN, închiderea la operații regulate).
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Expresii regulate (definiție formală, echivalența cu
automatele finite), limbaje neregulate (lema de pompare
pentru limbaje regulate)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Limbaje independente de context (definiție, exemple,
gramatici independente de context, forma normală
Chomsky)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Automate pushdown (definiție, exemple, echivalența cu
gramaticile independente de context)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Probleme și algoritmi Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Complexitate în timp, măsuri ale complexității, analiza
algoritmilor. Complexitate în spațiu
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Mașini Turing (definiții, exemple, variante: simplă, cu mai
multe benzi, nedeterministă), algoritm, teza Church-Turing,
mașina Turing universală
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Decidabilitate (probleme, limbaje, problema opririi) Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Clasa P (timp polinomial, exemple de probleme din P),
Clasa NP (exemple de probleme, P versus NP)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. NP-completitudine (definiție, teorema Cook-Levin,
exemple de probleme)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Nerezolvabilitate (teorema de ierarhizare, exemple de
probleme)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
80
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Cormen T. H., Leiserson Ch. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009
2. Garey M. R., Johnson D. S., Computers and Intractability: A guide to the theory of NP-completeness,
W. H. Freeman and co., New York, 1979
3. Hopcroft J. E., Motwani R, Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages and
Computation, Addison-Wesley, 2001
4. Papadimitriou Ch., Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994
5. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation,Thomson, 2006
8.2. Laborator Metode de predare Observaţii
1. Modelare AFD 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Modelare AFD 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Modelare AFN 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Modelare AFN 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Modelare automate pushdown Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Măsuri ale complexității algoritmilor Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Determinarea complexității algoritmilor Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Metode de rezolvare a recurențelor de complexitate Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Modelare mașini Turing 1 Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Modelare mașini Turing 2 Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Probleme P Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Probleme NP Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Probleme NP-complete Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Cormen T. H., Leiserson Ch. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009
2. Garey M. R., Johnson D. S., Computers and Intractability: A guide to the theory of NP-completeness,
W. H. Freeman and co., New York, 1979
3. Hopcroft J. E., Motwani R, Ullman J. D., Introduction to Automata Theory, Languages and
Computation, Addison-Wesley, 2001
4. Papadimitriou Ch., Computational Complexity, Addison-Wesley, 1994
5. Sipser M., Introduction to the Theory of Computation,Thomson, 2006
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate http://www.ac.upt.ro/, https://www.liverpool.ac.uk, https://www2.eecs.berkeley.edu/ şi permite
absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Rezolvarea aplicațiilor și a temelor de
laborator.
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
81
Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea lor pentru evaluarea complexității problemelor. Cunoașterea
definițiilor, a comportamentului și a utilității automatelor finite deterministe, nedeterministe și a mașinilor
Turing.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
82
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Software matematic
2.2.Codul disciplinei INF.DC.05
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele programării, Structuri de date
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor (R, RStudio, Geogebra).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
83
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Inițierea studenților în utilizarea de software matematic.
7.2. Obiectivele specifice Rezolvarea problemelor matematice de rutină cu ajutorul calculatorului, prin
intermediul software-ului matematic. Utilizarea de software matematic pentru
prelucrări de date și pentru vizualizări ale acestora, sau a diferitelor obiecte
matematice, ca unealtă pentru o mai bună interpretare și înțelegere a acestora.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în R, concepte fundamentale, spațiul de lucru,
utilizarea pachetelor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
2. Prelucrarea datelor în R: fișiere, generarea datelor,
manipularea obiectelor (creare, conversie, operatori, sistem
de indexare, editor de date, funcții simple, calcul matriceal),
folosirea datelor din alte programe
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
3. Programare în R, interfața cu sistemul de operare, scrierea
propriilor funcții, dezvoltarea de pachete
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
4. Operații cu vectori și matrici Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
5. Grafică în R (gestionarea graficelor, funcții grafice, pachete
de grafică)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
6. Grafică în R (colorări, grafică 3D, animație) Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
7. Analiză statistică în R (varianță, formule, funcții generice,
pachete)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
8. Introducere în Geogebra, prezentarea diferitelor pachete Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
9. Reprezentări grafice în algebră și geometrie (CAS View,
ecuații, sisteme, intersectarea funcțiilor polinomiale, matrici)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
10. Construcții geometrice, transformări, simetrii, translații,
rotații, secțiuni, reflecții
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
11. Vizibilitate, animarea construcțiilor, distorsiuni Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
12. Inserare de text static și dinamic în grafice, creare de spații de
lucru și unelte proprii
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
13. Folosirea foilor de calcul, calculul probabilităților, concepte
statistice de bază
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
14. Recapitulare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă
2h
Bibliografie
1. Geogebra Team, Introduction to Geogebra 4.4, International Geogebra Institute, 2013
2. Johnson P. E., Rtips, 2014, http://pj.freefaculty.org/R/Rtips.pdf
84
3. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011
4. Paradis E., R for Beginners, 2005, https://cran.r-project.org/doc/contrib/Paradis-rdebuts_en.pdf
5. Popovici G., Statistical Lab Using the R - System, Ed Univ. București, 2006
6. Verzani J., Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004
7. https://r-dir.com/learn/e-books.html
8. https://wiki.geogebra.org/en/Manual
9. https://www.geogebra.org/
10. http://www.r-project.org
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. R: concepte fundamentale, familiarizare cu mediul de lucru,
utilizarea pachetelor
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Prelucrarea datelor în R: fișiere, generarea datelor,
manipularea obiectelor (creare, conversie, operatori, sistem
de indexare, editor de date, funcții simple, calcul matriceal),
folosirea datelor din alte programe
Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Programare în R, interfața cu sistemul de operare, scrierea
propriilor funcții, dezvoltarea de pachete
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Operații cu vectori și matrici Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Grafică în R (gestionarea graficelor, funcții grafice, pachete
de grafică)
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Grafică în R (colorări, grafică 3D, animație) Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Analiză statistică în R (varianță, formule, funcții generice,
pachete)
Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Geogebra: instalare, funcții generale, utilizarea diferitelor
pachete
Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Reprezentări grafice în algebră și geometrie (CAS View,
ecuații, sisteme, intersectarea funcțiilor polinomiale, matrici)
Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Construcții geometrice, transformări, simetrii, translații,
rotații, secțiuni, reflecții
Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Vizibilitate, animarea construcțiilor, distorsiuni Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Inserare de text static și dinamic în grafice, creare de spații
de lucru și unelte proprii
Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Folosirea foilor de calcul, calculul probabilităților, concepte
statistice de bază
Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Portofoliu Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Geogebra Team, Introduction to Geogebra 4.4, International Geogebra Institute, 2013
2. Johnson P. E., Rtips, 2014, http://pj.freefaculty.org/R/Rtips.pdf
3. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011
4. Paradis E., R for Beginners, 2005, https://cran.r-project.org/doc/contrib/Paradis-rdebuts_en.pdf
5. Popovici G., Statistical Lab Using the R - System, Ed Univ. București, 2006
6. Verzani J., Simple R-Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004
7. https://r-dir.com/learn/e-books.html
8. https://wiki.geogebra.org/en/Manual
9. https://www.geogebra.org/
10. http://www.r-project.org
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
85
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate. Ea permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică, să poată interpreta mai
bine date obținute în diverse domenii. Software-ele utilizate, R și Geogebra, sunt folosite intensiv atât în
mediul universitar/cercetare cât și de către companii care au nevoie de analiză de date, grafică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice despre software-ul
matematic şi abilităţi de utilizare a sa pentru a
ilustra diferite concepte matematice.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice.
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Colocviu 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Studenții vor fi capabili să exemplifice utilizarea software-ului matematic (R, Geogebra) pentru rezolvarea
și prezentarea unor probleme matematice elementare.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
86
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Metode şi practici în informatică
2.2.Codul disciplinei INF.DC.06
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/Laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/Labrator 0/28
Distribuţia fondului de timp
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.9.Total ore pe semestru 125
3.10.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
87
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei • Studenţii vor cunoaşte metodele si practicile informatice pentru realizarea
unui proiect software.
7.2. Obiectivele specifice • Studenţii vor putea estima durata globală a proiectului, vor fi în măsură să
identifice resursele, riscurile probabile și vor putea identifica metode
potrivite pentru eliminarea efectelor riscurilor. Vor cunoaşte elemente de
management al contractelor si de management al resurselor umane, vor
defini calitatea, vor identifica standarde şi metrici ale calităţii, vor putea
elabora teste funcționale ale produselor software.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere in managementul proiectelor software: ce este un
proiect software, proiect software versus alt tip de proiect, ce
presupune managementul, activităţi necesare pentru
managementul proiectelor software, clasificarea proiectelor
software, probleme cu proiectele software
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Introducerea în planificarea proiectelor software: selectarea
proiectului, identificarea obiectivelor, identificarea
infrastructurii proiectului, analizarea caracteristicilor
proiectului.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Identificarea activităţilor, estimarea costurilor, estimarea
riscurilor, alocarea resurselor, revizuirea planului, executarea
planului.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Estimarea efortului software: baza estimărilor software,
probleme cu supra- si sub- aprecierea, estimarea proiectului
utilizând abordarea bottom-up, estimarea efortului necesar
pentru implementarea software utilizând un limbaj de
programare procedurală.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Planificarea activităţilor: elaborarea unui plan de activităţi
pentru proiect, estimarea duratei proiectului, crearea unui
drum critic si a unei reţele de precedenţă pentru proiect,
calcularea timpilor de completare (folosind diagrame PERT).
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Managementul riscurilor: identificarea factorilor ce pun în
pericol proiectul, clasificarea si determinarea activităţilor
prioritare pentru eliminarea riscurilor, cuantificarea efectelor
riscurilor pe scara temporală.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Monitorizarea si controlul: crearea cadrului, colectarea
datelor, monitorizarea costurilor.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Managementul contractelor: tipuri de contract, termenii
specifici ai unui contract, acceptarea.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Managementul personalului uman si a echipelor de lucru:
selectarea persoanelor potrivite, instruirea cu cele mai bune
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
88
metode, motivarea, lucrul în echipă, conducerea proiectului,
structuri organizatorice.
10. Calitatea software-ului: definirea calitătii, metode de design
pentru măsurarea calităţii, monitorizarea calităţii proceselor,
dezvoltarea sistemelor folosind proceduri care vor creste
calitatea.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Testarea produselor software: principii, tipuri de teste. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Inginerie software. Complexitate McCabe. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Metrici de complexitate software. Metrici Halstead. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Introducere în Microsoft Project. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Chatfield C., Johnson T., Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010.
2. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999.
3. Leffingwell D., Widrig D., Managing Software Requirements: A Use Case Approach, 2nd ed., Addison
Wesley, 2003.
4. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007.
5. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001.
8.2.Seminar Metode de predare Observaţii
1. Tipuri de proiecte. Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Proiecte software versus alte proiecte. Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Activităţi necesare în managementul proiectelor software. Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Estimarea costurilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Planificarea resurselor. Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Estimarea riscurilor. Metode de reducere a riscurilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Planificarea activităţilor. Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Diagrame PERT. Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Managementul contractelor. Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Managementul persoanelor. Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Monitorizarea şi controlul. Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Metode pentru estimarea calităţii proiectului software. Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Crearea de teste pentru proiectul software. Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Managementul proiectelor mici. Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Chatfield C., Johnson T., Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010.
2. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999.
3. Leffingwell D., Widrig D., Managing Software Requirements: A Use Case Approach, 2nd ed., Addison
Wesley, 2003.
4. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007.
5. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară şi
permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
89
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: Definitii,
enunturi,abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la dezvoltarea aplicațiilor informatice.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
90
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Software pentru birotică
2.2.Codul disciplinei INF.DS.01
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DFA
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 16
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 44
3.9.Total ore pe semestru 100
3.10.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
91
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Familiarizarea cu aplicațiile pachetului Microsoft Office (procesare de bază şi
profesională - Word, foi de calcul tabelar – EXCEL, proiectarea bazelor de date
relaţionale - ACCESS, prezentări - Power Point.
7.2. Obiectivele specifice La sfârşitul cursului studenţii vor şti să manipuleze conceptele fundamentale
privind: editarea documentelor profesionale WORD, lucrul cu foi de calcul
EXCEL, realizări de prezntări si a bazelor de date ACCESS. Se urmăreşte ca
studentul să ştie să aplice în mod optim tehnicile şi metodele prezentate la curs
şi la laborator pentru realizarea activităţii curente desfăşurate în instituţii.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Bazele informaticii. Arhitectura generală a unui PC. Sistemul
de operare. Windows Explorer. Rețele de calculatoare.
Intreținerea sistemului. Interfețe tipice Windows
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Noțiuni de bază ale Internetului. Accesul la Internet.
Utilizarea unui Browser de Web. Navigarea pe WWW.
Utilizarea poștei electronice. Descarcărea datelor de pe
Internet. Discuții (chat, forumuri)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Procesare Word. Introducere în editarea textelor. Editarea de
documente, selectare, adaugare, editare, cautare. Formatarea
documentelor. Încadrarea în pagina. Stiluri
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. WORD profesional. Șabloane. Tabele. Calcule în tabele.
Coduri de câmp. Gestionarea fișierelor. Obiecte grafice.
Macrocomenzi
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. WORD - Editarea scrisorilor. Tipărirea documentelor.
Corespondența îmbinată. Interogări, coduri de control. Forme
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Foi de calcul tabular (EXCEL). Concepte de bază. Documente
EXCEL. Introducerea datelor. Modificarea structurii unei foi
de calcul
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Calcule în EXCEL. Referințele zonelor și celulelor. Operatori
și funcții. Formatarea celulelor. Prezentarea grafică a datelor.
Tipărirea informației
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. PowerPoint. Conținut, proiectare structură. Prelucrarea
textului. Elemente grafice. Obiecte. Folosirea șabloanelor și a
masterului. Efecte. Demonstrație. Prezentare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Introducere in baze de date (ACCESS). Crearea, deschiderea
și închiderea bazei de date. Câmpuri (nume, tip, proprietăți,
cheie primară). Editarea datelor. Realizarea schemei bazei de
date
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Interogări de bază, interogări cu acțiuni, operatori și funcții.
Formatare, legarea datelor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Realizarea formularelor în ACCESS Prelegere folosind video- 2h
92
proiector şi tablă.
12. Realizarea de rapoarte, elemente de control Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Prezentare SQL în ACCESS Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Realizarea unei baze de date complexe ACCESS Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Illes I., Pitho Z., PowerPoint, Ed. Didactică şi Pedagogică, 2009
2. Johnson S., Microsoft Office Access 2007, Ed. Niculescu, 2008
3. Johnson S., Microsoft Office PowerPoint 2007, Ed. Teora, 2008
4. Johnson S., Microsoft Office Word 2007, Ed. Niculescu, 2008
5. Mareș M. D., Fusaru D., Mihai G., OFFICE XP - instrumente de birotică, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti, 2004
6. Micosoft Project 2007, Ed. Wiley.
7. Popa M., Poienariu M., Birotică – Iniţiere în Microsoft Office, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
Bucureşti, 2008.
8. Sandor K., Excel - Fucţii speciale, Ed. Albastră, 2001
9. Sandor K., WORD 2000 - Fucţii speciale, Ed. Albastră, 2001
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Elaborarea unor documente profesionale Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Elaborarea unor șabloane particularizate Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Elaborarea de documente tip scrisoare, catalog, etichete și
plicuri care să fuzioneze cu o bază de date
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Elaborarea unor agende de lucru EXCEL formatate Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Introducerea funcțiilor clasice și a unora particulare în foile de
lucru
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Realizarea unor rapoarte și a graficelor rezultate din acestea Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Realizarea unei baze de date EXCEL și utilizarea funcțiilor
pentru baze de date
Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Realizarea unei prezentări PowerPoint cu elemente grafice și
cu efecte de animație şi tranziție
Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Realizarea unei baze de date şi a schemei conceptuale in
Access
Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Popularea tabelelor cu ajutorul formularelor Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Realizarea rapoartelor cu design special, din tabelel bazei de
date
Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Interogarea bazei de date folosind interogările de selecție,
interogările încrucișate și pe cele parametrice
Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Prezentarea comenzilor de bază SQL Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Realizarea unei baze de date particulare, a schemei acesteia şi
crearea rapoartelor, a graficelor şi a interogorilor pentru
aceasta
Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Fusaru D., Mareș D. M., Mareș V., Birotică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2000
2. Culiță J., Caramihai M., Șerban A., Găloiu Ș., Procesarea de bază WORD, Cartea Studențească,
București, 2010.
3. Caramihai M., Diaconescu C. L., Aplicații de baze de date (ACCESS), Cartea Studențească, București,
2010.
4. Caramihai M., Munteanu C., Odubășteanu C., Foi de calcul tabelar (EXCEL), Cartea Studențească,
93
București, 2010.
5. Caramihai M., Munteanu C., Odubășteanu C., Prezentări (PowerPoint), Cartea Studențească,
București, 2010.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Subiectele tratate urmăresc să aducă studenţilor cunoştinţele necesare pentru gestionarea activităţilor
diverse, din toate tipurile de instituţii, ca de exemplu: editarea de documente şi scrisori, calcule şi grafice,
realizări de prezentări şi de baze de date complexe.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de utilizare a
cunoștințelor teoretice, abilitatea de a da
contra / exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Laborator Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finala Probă de verificare 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate;
• studentul este capabil să realizeze documente, agende de lucru, prezentări şi baze de date.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
94
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2018-2019
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Servicii Internet
2.2.Codul disciplinei INF.DS.02
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 1 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DFA
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 24
Tutoriat 4
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 44
3.9.Total ore pe semestru 100
3.10.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
• Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar
• Programarea în limbaje de nivel înalt
95
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea studenților cu dinamica domeniului și deprinderea
utilizării unor servicii Internet.
7.2. Obiectivele specifice Prezentarea fundamentelor paradigmei serviciilor Internet. Formarea
deprinderilor de utilizator eficient al serviciilor Internet clasice și
moderne.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în rețele de calculatoare
1.1. Modelul de referință ISO/OSI.
1.2. Topologii de rețele de calculatoare.
1.3. Elemente de interconectare pentru o rețea locală
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Introducere în tehnologia Internet.
2.1. Rețeaua Internet ca rețea globală de rețele locale.
2.2. Protocoale pentru interconectarea rețelelor. Protocoalele
TCP/IP.
2.3. Internet, Intranet, Extranet. Concepte de bază.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Servicii de bază
3.1. Servicii de acces la informații și aplicații, motoare de căutare
3.2. Serviciul de poștă electronică
3.3. Serviciul www. Tehnologie. Portal web
3.4. Serviciul de transfer fișiere – FTP
3.5. Serviciul IRC (Internet Relay Chat)
3.6. Serviciul VoIP
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Introducere în Cloud Computing (CC)
4.1. Definiții ale sistemelor CC
4.2. Clasificarea sistemelor CC
4.3. Modele de servicii cloud: IaaS, PaaS și SaaS
4.4. Virtualizare și servicii IaaS: Amazon EC2, Eucalyptus,
OpenNebula.
4.5. Runtime Environment Development și Servicii PaaS:
Microsoft Windows Azure, Google App Engine, Hadoop
4.6. Servicii web și SaaS: Google Apps (e.g. Gmail, Google
Docs, Google sites, …etc), Microsoft Apps (Office365 etc.)
4.7. Portaluri web: iGoogle, MSNBC, Netvibes, Yahoo!
4.8. Aplicatii web: aplicaţii generale; aplicaţii de business;
aplicaţii ştiinţifice; e-Learning, aplicaţii de e-Government
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
6h
5. Arhitecturi orientate spre servicii (SOA)
5.1. Fundamente SOA
5.2. Tehnologii pentru SOA (Obiecte distribuite CORBA, J2EE,
COM/DCOM.; Middleware orientat spre mesaje (MOM),
WebSphere MQ, Tibco Rendezvous; Monitoare CICS, IMS,
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
4h
96
Encinia, Tuxedo; Platforme B2B precum ebXML, RosettaNet.;
Servicii Web.
5.3. Servicii web: HTTP, SOAP, WSDL, UDDI
6. Calitatea serviciilor (QoS)
6.1. Contractarea serviciilor (Service Level Agreement – SLA)
6.2. Evaluarea relației cu clientul
6.3. Evaluarea tehnologiilor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Etica Internet Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Protecția datelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Miller M., Cloud Computing: Web-Based Applications That Change the Way You Work and
Collaborate Online, Que, 2008
2. Nicoară E. S., Servicii Internet, Ed. Univ. Petrol-Gaze din Ploiești, 2007
3. Rittinghouse J., Ransome J., Cloud Computing: Implementation, Management and Security, CRC Press,
2009
4. Roșca I., Țăpuș N., Internet, intranet. Concepte și aplicații, Ed. Economică, București, 2000
5. Velte T., Velte A., Elsenpeter R., Cloud Computing. A Practical Approach, McGraw-Hill, 2009
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Rețeaua laboratorului. Elemente arhitecturale. Servicii. Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
2. Serviciul de poștă electronică Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
3. Serviciul FTP, securizare Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
4. Servicii web și Saas: Google Apps Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
5. Servicii web și Saas: Microsoft Apps Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
6. Servicii web și Saas: Facebook Apps Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
7. Aplicații web – calcul științific: Wolfram Cloud Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
8. Aplicații web – calcul științific: http://calculatoredge.com/ Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
9. Portal web - eEducation: https://www.coursera.org/ Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
10. Portal web - NASA web services : http://www.nasa.gov/ Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
11. Portal web CERN web services:
https://webservices.web.cern.ch/webservices/
Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
12. Microsoft web services - Azure :
https://www.windowsazure.com/en-us/
Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
13. Amazon web services : http://aws.amazon.com/free/ Expunerea, exercițiul, metoda
proiectului
2h
14. Recapitulare Discuții 2h
97
Bibliografie
1. Miller M., Cloud Computing: Web-Based Applications That Change the Way You Work and
Collaborate Online, Que, 2008
2. Nicoară E. S., Servicii Internet, Ed. Univ. Petrol-Gaze din Ploiești, 2007
3. Rittinghouse J., Ransome J., Cloud Computing: Implementation, Management and Security, CRC Press,
2009
4. Roșca I., Țăpuș N., Internet, intranet. Concepte și aplicații, Ed. Economică, București, 2000
5. Velte T., Velte A., Elsenpeter R., Cloud Computing. A Practical Approach, McGraw-Hill, 2009
6. Portaluri online
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Discutarea conţinutului disciplinei în cadrul CIAMPS (Comisia de iniţiere, aprobare şi monitorizare a
programelor de studii) la ale cărei întruniri participă cadre didactice, masteranzi / studenţi, absolvenţi şi
angajatori.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a
noțiunilor teoretice: definiții, enunțuri,
abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.
Laborator
Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finala Probă de verificare 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească si sa utilizeze noţiunile studiate pe parcursul semestrului;
• studentul este capabil să utilizeze serviciile Internet
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
98
Anul 2
99
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Geometrie computațională
2.2.Codul disciplinei INF.DF.11
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 44
3.8.Total ore pe semestru 100
3.9.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Algebră lineară, geometrie analitică și diferențială, Fundamentele programării,
Structuri de date
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
100
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Dezvoltarea gândirii logice cu ajutorul raţionamentelor geometrice, formarea
deprinderilor necesare pentru modelarea geometrică în contextul aplicațiilor de
grafică, proiectare asistată pe calculator și alte aplicații ale realității virtuale.
Sunt abordate mecanismele matematice care permit obținerea unei clase bogate
de primitive grafice: segmente, curbe, suprafețe, volume, etc.
7.2. Obiectivele specifice Deprinderea bazei teoretice a metodelor geometrice și a felului în care aceste
metode sunt implementate în vederea realizării programelor de prelucrare
grafică. Se pune accent pe proiectarea de algoritmi pentru rezolvarea de
probleme practice cu conținut matematic, analiza eficienței și modalități de
testare a acestor algoritmi, precum și implementarea lor pe calculator.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Bazele matematice ale modelării geometrice
(construcții geometrice, modele de calcul,
reprezentări geometrice)
Prelegere folosind video-proiector şi
tablă
2h
2. Poligoane convexe Prelegere folosind video-proiector şi
tablă
2h
3. Triangularizarea poligoanelor – noțiuni
fundamentale
Prelegere folosind video-proiector şi
tablă
2h
4. Triangularizarea poligoanelor – aspecte practice
(colorare, iluminare)
Prelegere folosind video-proiector şi
tablă
2h
5. Distanțe în și între mulțimi Prelegere folosind video-proiector şi
tablă
2h
6. Înfășurări convexe de puncte în plan Prelegere folosind video-proiector şi
tablă
2h
7. Înfășurări convexe de poligoane Prelegere folosind video-proiector şi
tablă
2h
8. Înfășurări convexe în trei dimensiuni Prelegere folosind video-proiector şi
tablă
2h
9. Intersecția poligoanelor convexe Prelegere folosind video-proiector şi
tablă
2h
10. Diagrame Voronoi Prelegere folosind video-proiector şi
tablă
2h
11. Intersecții (segment-segment, segment-triunghi,
punct în poligon, punct în poliedru)
Prelegere folosind video-proiector şi
tablă
2h
12. Intersecția poligoanelor convexe, a segmentelor, a
poligoanelor neconvexe
Prelegere folosind video-proiector şi
tablă
2h
13. Planificarea mișcării (cel mai scurt drum,
translatarea poligoanelor convexe, separabilitate)
Prelegere folosind video-proiector şi
tablă
2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-proiector şi
tablă
2h
101
Bibliografie
1. Albeanu G., Modelare geometrică. Metode algoritmice în geometrie, Ed. Fundației România de Mâine,
2010
2. de Berg M., van Kreveld M., Overmars M., Schwarzkopf O., Computational Geometry, Algorithms and
Applications, Springer, 2000
3. Devadoss S., O'Rourke J., Discrete and Computational Geometry, Princeton University Press, 2011
4. O’Rourke J., Computational Geometry in C, Cambridge University Press, 2001
5. Duda I., Gradinaru S., Lecții de geometrie diferențială, Ed. Fundației România de Mâine, 2007
6. Duda I., Sterian A., Copil V. Geometrie analitică - caiet de seminar, Ed. Fundației România de Mâine,
2010
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Bazele matematice ale modelării geometrice
(construcții geometrice, modele de calcul,
reprezentări geometrice)
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Poligoane convexe Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Triangularizarea poligoanelor – noțiuni
fundamentale
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Triangularizarea poligoanelor – aspecte practice
(colorare, iluminare)
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Distanțe în și între mulțimi Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Înfășurări convexe de puncte în plan Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Înfășurări convexe de poligoane Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Înfășurări convexe în trei dimensiuni Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Intersecția poligoanelor convexe Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Diagrame Voronoi Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Intersecții (segment-segment, segment-triunghi,
punct în poligon, punct în poliedru)
Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Intersecția poligoanelor convexe, a segmentelor, a
poligoanelor neconvexe
Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Planificarea mișcării (cel mai scurt drum,
translatarea poligoanelor convexe, separabilitate)
Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Prezentare portofoliu Discuții 2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Modelare geometrică. Metode algoritmice în geometrie, Ed. Fundației România de Mâine,
2010
2. de Berg M., van Kreveld M., Overmars M., Schwarzkopf O., Computational Geometry, Algorithms and
Applications, Springer, 2000
3. Devadoss S., O'Rourke J., Discrete and Computational Geometry, Princeton University Press, 2011
4. O’Rourke J., Computational Geometry in C, Cambridge University Press, 2001
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată oferă studenţilor noţiuni care sunt necesare în grafica pe calculator, calcul științific,
rezolvarea unor probleme interdisciplinare. Ea este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi
de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de
evaluare
10.3.Pondere
din nota finală
102
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice și abilitatea de identificare a
rezultatelor teoretice în probleme practice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială
I
20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor în implementarea problemelor
practice.
Evaluare parţială
II
20%
10.6.Evaluare finală Colocviu 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului
• studentul este capabil să identifice probleme practice de geometri computațională
• studentul este capabil să proiecteze algoritmi elementari corespunzători noţiunile studiate
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
103
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Baze de date
2.2.Codul disciplinei INF.DF.12
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 1/1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 14/14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 14
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 21
Tutoriat 4
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.9.Total ore pe semestru 125
3.10.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator şi software adecvat
5.2.de desfăşurare a seminarului Videoproiector, calculatoare, software adecvat (ORACLE)
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt
Dezvoltatea și întreținerea aplicațiilor informatice
Proiectarea și gestiunea bazelor de date
104
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei • Însuşirea de cunoştinţe privind proiectarea şi dezvoltarea aplicaţiilor cu baze
de date folosind diverse tehnologii şi limbaje de programare dedicate
7.2. Obiectivele
specifice • Crearea de competenţe necesare proiectării şi dezvoltării aplicaţiilor cu baze
de date Oracle (SQL, PL/SQL)
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere – tehnologii de operare cu baze de date
1.1 Tipuri de baze de date, baze de date relaţionale, servere de
baze de date (Oracle, MySQL, Microsoft SQL Server etc.)
1.2. Limbaje şi tehnologii de programare a aplicaţiilor cu baze
de date (limbaje neprocedurale - SQL, limbaje procedurale,
programare client side/server side)
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
2. Limbajul SQL – Oracle
2.1. Limbajul SQL – introducere, caracteristici. Severul de
baze de date Oracle
2.2. Crearea tabelelor
2.3. Crearea vederilor (VIEW)
2.4. Modificarea structurii unei tabele (comenzi DDL:
CREATE DATABASE, CREATE TABLE, ALTER TABLE,
CREATE INDEX, CREATE VIEW, DROP)
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
3.1. Creare indecşi
3.2. Operaţii de manipulare a informaţiei dintr-o tabelă
(comenzi DML: INSERT, UPDATE, DELETE)
3.3. Operaţii de adăugare a unor linii într-o tabelă. INSERT în
tabele multiple (structura WHEN)
3.4. Operaţii de modificare a unor linii. UPDATE condiţional
(structura CASE WHEN)
3.5. Operaţia de ştergere a unor linii (DELETE)
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
4. Interogarea unei baze de date relaţionale (comanda
SELECT) – clauze (ORDER BY, GROUP BY, HAVING)
4.1. Funcţii de grup. Interogări cu creare de grupuri de date
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
5. Funcţii Oracle Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
6. Interogarea mai multor tabele relaţionate - operaţii JOIN Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
7.1. Proiectarea unei baze de date. Forme normalizate –
proiectarea unei structurii de tabele a unei baze de date
relaţionale
7.2. Proiectarea bazelor de date relaţionale orientate obiect;
Modelarea orientată pe obiect cu UML; Proiectarea
diagramelor de clasă
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
105
8. Limbajul PL/SQL
8.1. Caracteristici PL/SQL. Blocuri PL/SQL
8.2. Instrucţiuni specifice PL/SQL (FOR, IF, CASE, GOTO,
WHILE, LOOP)
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
9.1. Funcţii PL/SQL
9.2. Proceduri stocate PL/SQL
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
10.1. Declanşatoare (Triggere) PL/SQL
10.2. Cursoare PL/SQL
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
11.3. Secvenţe (Sequence)
11.4. Sinonime (Synonym)
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
12. Pachete (pachete predefinite - DBMS_ALERT,
DBMS_JOB etc., pachete utilizator)
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
13. Cod SQL dinamic
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
14. Elemente de securitate Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
Bibliografie
1. Bâscă O., Baze de date, Ed. All, 1997
2. Cârstoiu D., Baze de date, Ed. Matrix ROM, 2009
3. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and Management,
Ed. Addison Wesley, 2005
4. Fusaru D., Arhitectura bazelor de date - mediul SQL, Ed. Fundației România de Mâine, 2002
5. Popa M., Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. Fundației România de Mâine, București,
2006
6. Popescu I., Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, 2002
7. Popescu M, Baze de date, Ed. Renaissance, Bucureşti, 2010
8. ***, Informatică pentru examenul de licență, Universitatea SPIRU HARET, 2017
9. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html.
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Utilizare comenzi SQL DDL (Data Definition Language) –
aplicaţii - creare tabele, constrângeri, modificare structură,
ştergere tabele
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna 1
2. Utilizare comenzi SQL DML (Data Manipulation Language)
– aplicaţii - adăugare, modificare, ştergere, indexare. Interogări
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna 2
3. Comanda SELECT – clauze (ORDER BY, GROUP BY,
HAVING). Funcţii de grup. Subinterogari. Comanda
SELECT – clauze JOIN
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna 4
4. Utilizare PL/SQL - blocuri PL/SQL, comenzi PL/SQL –
aplicaţii. Funcţii și proceduri stocate PL/SQL – aplicaţii
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna 6
5. Declanşatoare (trigger) PL/SQL - aplicaţii Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna 8
6. Pachete utilizator/predefinite - aplicaţii Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna 10
7. Cod SQL dinamic
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna 12
Lucrări practice Metode de predare Observaţii
Alegerea unei teme pentru proiect.
Dezvoltarea unei aplicaţii vizând proiectarea unei baze de
date relaţionale
Studii de caz,
problematizare
Săptămâna 3
Specificații pentru proiect Studii de caz, Săptămâna 5
106
problematizare
Design general proiect Studii de caz,
problematizare
Săptămâna 7
Design detaliat proiect.
Proiectarea unei baze de date relaţionale (structură de
tabele), scrierea comenzilor DML necesare populării cu
date a tabelelor
Studii de caz,
problematizare
Săptămâna 9
Punerea în aplicare.
Realizarea interogărilor aferente cerinţelor
Studii de caz,
problematizare
Săptămâna 11
Verificare și validare.
Crearea obiectelor de cod PL/SQL conforme cu
specificaţiile impuse, validare prin teste
Studii de caz,
problematizare
Săptămâna 13
Prezentare proiect Validare Săptămâna 14
Bibliografie
1. Bâscă O., Baze de date, Ed. All, 1997
2. Cârstoiu D., Baze de date, Ed. Matrix ROM, 2009
3. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and Management,
Ed. Addison Wesley, 2005
4. Fusaru D., Arhitectura bazelor de date - mediul SQL, Ed. Fundației România de Mâine, 2002
5. Popa M., Baze de date (Fundamente, exemple, teste de verificare), Ed. Fundației România de Mâine, București,
2006
6. Popescu I., Modelarea bazelor de date, Ed. Tehnică, 2002
7. Popescu M, Baze de date, Ed. Renaissance, Bucureşti, 2010
8. ***, Informatică pentru examenul de licență, Universitatea SPIRU HARET, 2017
9. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
• Multe firme angajatoare din domeniul IT solicită absolvenţilor cunoştinţe de programare cu baze de
date (inclusiv baze de date Oracle).
• Programarea aplicaţiilor cu baze de date ocupă un larg spectru în plaja dezvoltării aplicaţiilor software
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de
evaluare
10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de demonstrare a
rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri,
abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 10%
10.5.Laborator /
Proiect
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
Evaluarea abilităților practice de utilizare a
instrumentelor informatice în rezolvarea de
probleme
Evaluare parţială III 20%
10.6.Evaluare finală Examen 50%
10.7.Standard minim de performanţă
• Capacitatea de a proiecta o bază de date relaţională.
• Capacitatea de a da exemple referitoare la noţiunile studiate.
• Capacitatea de a crea si gestiona o bază de date relaţională utilizând Oracle.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
107
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Reţele de calculatoare
2.2.Codul disciplinei INF.DF.13
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele programării, Arhitectura sistemelor de calcul
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Proiectarea şi administrarea reţelelor de calculatoare
108
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea conceptelor reţelelor de calculatoare
7.2.Obiectivele specifice • Instalarea şi configurarea echipamentelor hardware ale reţelelor de
calculatoare
• Programarea aplicaţiilor după modelul client/server
• Însuşirea caracteristicilor protocoalele de nivel aplicaţie, transport,
reţea şi legatură de date
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în reţelele de calculatoare. Tipuri de reţele. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Modelul de referinţă OSI. Modelul TCP/IP. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Nivelul aplicaţie. Sistemul numelor de domenii. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Nivelul aplicaţie. Poşta electronică, protocolul SMTP, POP3,
IMAP.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Nivelul aplicaţie. Aplicaţii web, protocolul HTTP. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Nivelul aplicaţie. Programare în reţea. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Nivelul sesiune, nivelul de prezentare. Prezentarea şi protecţia
datelor.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Nivelul de transport. TCP şi UDP. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Nivelul de transport. Controlul congestiilor, recuperarea
pachetelor pierdute/întârziate în TCP.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Nivelul de reţea. Dirijarea pachetelor. Unicast, multicast,
broadcast.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Nivelul de reţea. Adresare. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Nivelul legaturii de date, subnivelul MAC şi LLC. Detectarea
erorilor.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Nivelul fizic. Medii de transmisie. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Recapitulare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Kurose J. F., Ross K. W., Computer Networking: A Top-Down Approach, Addison-Wesley, 2007
2. Tanenbaum A. S., Reţele de calculatoare, Ed. Biblos, 2003
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Aplicaţii de scanare şi analiză a reţelei. Exemple, aplicaţii, teme 2h
109
2. Aplicaţii de simulare a unei reţele. Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Protocolul DNS. Funcţii. Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Protocolul HTTP. Realizarea unei aplicaţii client-server şi a
unui server de web.
Exemple, aplicaţii, teme 6h
5. Schimb de mesaje cu fire de execuţie. Exemple, aplicaţii, teme 4h
6. Protocolul TCP. Exemple, aplicaţii, teme 4h
7. Adresare. Subnetizarea unui spaţiu de adrese. Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Rolul echipamentelor hardware (rutere, switchuri). Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Topologii de reţele, cablare. Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Portofoliu Prezentare, discuții 2h
Bibliografie
3. Blank A. G., TCP/IP Foundations, Sybex, 2004
4. Peterson L., Davie B., Computer Networks. A Systems Approach, Elsevier Inc., 2007
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cursul oferă cunoştinţe necesare pentru lucrul în domeniul reţelisticii: de la analiza traficului într-o reţea şi
programarea aplicaţiilor client-server pâna la realizarea schemei de adresare a unei reţele locale,
configurarea echipamentelor de reţea şi cablare, noțiuni indispensabile exploatării lucrului în rețea în orice
companie sau instituție.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.
Laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• Cunoaşterea modelului ISO/OSI şi a modelului TCP/IP
• Cunoaşterea modelului client/server
• Capacitatea de implementare a programelor de reţea, client şi server
• Însuşirea caracteristicilor protocoalele de nivel aplicaţie: HTTP, DNS, FTP, SMTP, POP3 şi IMAP
• Însuşirea caracteristicilor protocoalelor de transport: TCP şi UDP
• Instalarea şi configurarea echipamentelor de reţea
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
110
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Programare orientată pe obiecte
2.2.Codul disciplinei INF.DS.03
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4
din care: 3.2.curs 2
3.3.lucrări practice/
laborator 1/1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56
din care: 3.5.curs 28
3.6.lucrări practice/
laborator 14/14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele programării
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
111
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei • Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de
limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin
semantic şi sintactic.
• Dezvoltarea de unităţi de program şi elaborarea documentaţiilor aferente.
• Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente
într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de
proiectare date.
• Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare
(arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând în mod adecvat cunoştinţele
de bază.
• Testarea unor aplicaţii pe baza unor planuri de test.
7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice programării orientate pe
obiecte.
• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să modeleze şi să
dezvolte aplicaţii software ample, modulare, în limbajul C++.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Principiile şi conceptele fundamentale ale programării
orientate pe obiecte.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Obiecte şi clase, atribute, metode şi mesaje Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Constructori şi destructori. Membri statici, inline. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Alocare dinamică a obiectelor. Structuri înlanţuite. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Supraîncărcarea operatorilor. Funcţii membre şi
clase/funcţii prietene.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Operatori de conversie. Conversii de tip definite de
programator.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Operatii de intrare/ieşire în C++. Fluxuri. Serializarea
obiectelor.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Moştenire. Clase derivate. Moştenire virtuală. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Funcţii virtuale. Polimorfism. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Funcţii virtuale pure. Interfete/clase abstracte. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Tratarea excepțiilor. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Programare generică. Prelegere folosind video- 2h
112
proiector şi tablă.
13. STL – Biblioteca standard C++. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Elemente de programare avansată. Metaprogramare. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Eckel B., Thinking in C++: Introduction to Standard C++, Prentice Hall, 2000
2. Jamsa K., Klander L., Totul despre C și C++ - Manualul fundamental de programare în C și C++,
Ed. Teora, 2006
3. Schildt H., C++, manual complet, Ed. Teora, 1997
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Structuri şi funcţii. Exemple, aplicaţii, teme 1h
2. Clase, obiecte atribute şi metode. Exemple, aplicaţii, teme 1h
3. Constructori şi destructori. Exemple, aplicaţii, teme 1h
4. Pointeri. Alocare dinamică a obiectelor. Structuri
înlănţuite.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
5. Supraîncărcarea operatorilor. Exemple, aplicaţii, teme 1h
6. Conversii de tip definite de programator. Exemple, aplicaţii, teme 1h
7. Fluxuri. Serializarea obiectelor. Exemple, aplicaţii, teme 1h
8. Moştenire. Clase derivate. Moştenire virtuală. Exemple, aplicaţii, teme 1h
9. Polimorfism. Exemple. Exemple, aplicaţii, teme 1h
10. Funcţii virtuale pure. Interfețe/clase abstracte. Ierarhii
de clase.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
11. Tratarea excepţiilor. Exemple, aplicaţii, teme 1h
12. Programare generică. Funcţii şi clase generice.
Polimorfism static.
Exemple, aplicaţii, teme 1h
13. STL – Biblioteca standard C++. Algoritmi. Exemple, aplicaţii, teme 1h
14. Elemente de metaprogramare. Exemple, aplicaţii, teme 1h
Lucrări practice Metode de predare Observaţii
1. Elaborarea unui proiect conceput orientat pe obiecte și
dezvoltat în C++
Studii de caz, problematizare 12h
2. Prezentarea proiectului Validare 2h
Bibliografie
1. Eckel B., Thinking in C++: Introduction to Standard C++, Prentice Hall, 2000
2. Jamsa K., Klander L., Totul despre C și C++ - Manualul fundamental de programare în C și
C++, Ed. Teora, 2006
3. Schildt H., C++, manual complet, Ed. Teora, 1997
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica prezintă conceptele specifice paradigmei de programare pe obiecte, laboratoarele urmăresc să
familiarizeze studenţii cu dezvoltarea modulară a proiectelor software ample, programarea şi testarea
unităţilor de program urmând metodologii moderne de lucru utilizate în firmele de software.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de
evaluare
10.3.Pondere
din nota finală
113
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de demonstrare
a rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri,
abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 10%
10.5.Laborator
/ Proiect
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice.
Evaluare parţială II 20%
Elaborarea proiectului C++ Evaluare parțială III 20%
10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 50%
10.7.Standard minim de performanţă
• Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului.
• Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate.
• Studentul este capabil sa utilizeze un compilator de C++, să modeleze şi să creeze aplicaţii de
mărime medie.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
114
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Programare logică si funcțională
2.2.Codul disciplinei INF.DS.04
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2.curs 1 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 7
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 33
3.9.Total ore pe semestru 75
3.10.Număr de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Logică matematică și computațională, Fundamentele programării
4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului /
laboratorului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.
115
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ers
ale
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Însușirea cunoştinţelor fundamentale în programarea logică. Înţelegerea bazelor
teoretice ale programării logice.
7.2. Obiectivele specifice Dezvoltarea deprinderilor de modelare specifice rezolvării de probleme cu
ajutorul programării logice.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Demonstrarea automată bazată pe principiul rezoluției Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Rezoluția SLD Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Consistența și completitudinea rezoluției SLD Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Lamba Expresii. Definiții. Exemple. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Limbaje de programare funcțională: LISP versus Haskel Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Concepte de programare funcțională în Python Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Introducere în Map Reduce Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Anghelescu P., Elemente de inteligenţă artificială şi Prolog. Teorie şi aplicaţii, Ed. Matrix
Rom, 2010
2. State L., Introducere în programarea logică, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2004
3. State L., Elemente de logică matematică şi demonstrarea automată a teoremelor, T.U.B., 1988
4. Giumale C.A., Programare funcțională, Editura Tehnică, 1997
8.2.Seminar / laborator Metode de predare Observaţii
1. Programare logică cu structuri de date recursive Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Prolog eficient. Consideraţii asupra stilului de
programare.
Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. I/O în Prolog. Lucrul cu fişiere. Definirea de noi
operatori.
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Găsirea informației structurate dintr-o bază de date Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Logica și bazele de date Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Reprezentarea arborilor Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Satisfacerea constrângerilor și programarea logică Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Programare logică inductivă Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Evaluare portofoliu Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Tehnici de programare Haskel Exemple, aplicaţii, teme 4h
11. Tehnici de programare LISP Exemple, aplicaţii, teme 4h
12. Evaluare portofoliu Programare funcțională Exemple, aplicaţii, teme 2h
116
Bibliografie
1. Anghelescu P., Elemente de inteligenţă artificială şi Prolog. Teorie şi aplicaţii, Ed. Matrix Rom, 2010
2. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001
3. Giumale C.A., Programare funcțională, Editura Tehnică, 1997
4. Lott S., Functional Python Programming, PACKT, 2015
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate (https://www.inf.ed.ac.uk/teaching/courses/lp/, https://verify.rwth-aachen.de/lp17/), şi permite
absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: Definitii,
enunturi,abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 10%
10.5.Laborator Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice folosind Prolog
Evaluare parţială II 20%
Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice folosind LISP/HASKEL
Evaluare parţială III 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 50%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvare de probleme cu aplicaţii în
informatică.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
117
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Educaţie Fizică III
2.2.Codul disciplinei INF.DC.07
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2.curs 0 3.3.lucrări practice 1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5.curs 0 3.6. lucrări practice 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat
Examinări 1
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 11
3.9.Total ore pe semestru 25
3.10.Număr de credite 1
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului
5.2.de desfăşurare a lucrărilor
practice
Sala de jocuri cu dotări adecvate
- mingi, panou de baschet, porţi de handbal, copete, jaloane, pieptăraşe,
bănci de gimnastică, scări fixe.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
118
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea
capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri
diverse.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Însuşirea cunoştinţelor practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice
prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice jocului de
volei, contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate.
7.2. Obiectivele specifice • Întărirea stării de sănătate a organismului.
• Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară.
• Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei
pentru sănătate, competiţie şi recreere.
• Asigurarea efectelor de compensare asupra activităţii intelectuale.
• Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a
activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea
omului.
8. Conţinuturi
8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii
Baschet
1. Cunoştinţe, priceperi şi deprinderi motrice specifice
dezvoltării îndemânării prin exerciţii şi formaţii din „şcoala
mingii”, prin ştafete şi concursuri pentru obişnuirea cu
mingea. (4 ore)
- explicaţie -
demonstraţie
- metoda exersării
- elaborarea
structurilor de
procedee tehnice
2. Învăţarea elementelor tehnice fundamentale ale jocului
ofensiv fără minge: poziţia fundamentală, alergarea
specifică, schimbările de direcţie, pirueta. (4 ore)
- explicaţie -
demonstraţie
- elaborarea
structurilor de
procedee tehnice
3. Învăţarea elementelor tehnice fundamentale ale jocului
ofensiv cu minge: prinderea şi ţinerea mingii cu două
mâini de la piept. (2ore)
- metoda exersării - elaborarea
structurilor de
procedee tehnice
4. Învăţarea pasei cu două mâini de la piept de pe loc. (2 ore) - explicaţie -
demonstraţie
- elaborarea
structurilor de
procedee tehnice
5. Învăţarea pasei din deplasare cu două mâini de la piept. (2
ore)
- explicaţie -
demonstraţie
- metoda exersării
- elaborarea
structurilor de
procedee tehnice
Bibliografie
1. Popescu F., Baschetul în şcoală, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2010
2. Popescu F., Baschet. Curs de bază, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2010
3. Săndulache Şt., Baschet. Lucrări practice, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2009
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de
la cluburile şi asociaţiile sportive.
119
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs
10.5.Seminar
10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100%
10.7.Standard minim de performanţă
Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tractice individuale în atac şi-n apărare
specifice jocului de baschet.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
120
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Dezvoltarea aplicațiilor WEB
2.2.Codul disciplinei INF.DS.05
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4
din care: 3.2.curs 2
3.3.lucrări
practice/laborator 1/1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56
din care: 3.5.curs 28
3.6. lucrări
practice/laborator 14/14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 30
Tutoriat 4
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 94
3.8.Total ore pe semestru 150
3.9.Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Reţele de calculatoare
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculatoare cu acces la Internet, soft adecvat,
server Apache
5.2.de desfăşurare a seminarului Videoproiector, calculatoare cu acces la Internet, soft adecvat,
Notepad++, server Apache, browser(e) web
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltatea și întreținerea aplicațiilor informatice
Proiectarea și gestiunea bazelor de date
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
121
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Studiul metodologiilor, specificațiilor și tehnicilor actuale ce stau la baza World
Wide Web și deprinderea abilităților necesare proiectării și implementării de
aplicații client Web complexe.
7.2. Obiectivele specifice Ca rezultat al parcurgerii acestei discipline de către student, acesta îşi va
îmbunătăţi capabilităţile cognitive, tehnice şi profesionale prin: înţelegerea
noţiunilor legate de dezvoltarea aplicaţiilor client web, deprinderea abilităţilor
de lucru cu protocoale Web, limbaje şi tehnologii specifice dezvoltării
aplicaţiilor RIA (Rich Internet Applications).
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. INTERNET noţiuni de bază
Spaţiul World Wide Web (www)
Protocoale (HTTP, FTP) şi adrese URL
Obţinerea unui site gratuit/sau pe server
Structura unui fişier HTML
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de
caz
2h
2. HTML: Structura unei pagini; Stiluri fizice si logice de Text; Liste;
Tabele; Imagini; Legături; Ancore
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de
caz
2h
3. HTML Elementele avansate: META STYLE, Frameset;
Formulare; Hărţi de imagini
Trecerea de la HTML4 la HTML5
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de
caz
2h
4. CSS (Cascading Style Sheets):
Crearea stilurilor: inline, foilor de stil interne unei pagini, foilor de
stil externe (fisiere .css);
Proprietaţi de Fonturi, Text, Culoare
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de
caz
2h
5. CSS3:
Arborele unei pagini; Casete şi poziţionare;
Trecerea de la CCS2 la CSS3
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de
caz
2h
6. JAVASCRIPT: Tipuri de date şi variabile; Operatori; Instrucţiuni;
Funcţii; Imagini
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de
caz
2h
7. Tratarea evenimentelor JavaScript Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de
caz
2h
8. PHP: Date, Variabile şi Operatori; Instrucţiuni; Funcţii; Şiruri de
caractere; Tablouri
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de
caz
2h
9. PHP: Crearea formularelor web şi procesarea datelor introduse prin
intermediul lor
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de
caz
2h
10. Realizarea şi utilizarea fişierelor PHP Prelegere, proiecţie, 2h
122
Grafică Web discuţii, studii de
caz
11. Legătura dintre tehologiile CSS, JS, PHP, MySQL Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de
caz
2h
12. Web Mobile
- context
- limitări ale dispozitivelor mobile
- dezvoltarea de aplicații web destinate dispozitivelor mobile (best
practices, instrumente utile)
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de
caz
2h
13. Securitate web
- tipuri de amenințări pe web
- securitate cross-domain
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de
caz
2h
14. Publicarea bazelor de date pe WEB
Arhitectura, organizarea și întreținerea site-urilor WEB
Optimizarea site-urilor Web pentru motoare de căutare (SEO)
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de
caz
2h
Bibliografie
1. Bucea-Manea-Tonis R., PHP-MYSQL in your pocket, Ed. AGIR, 2008
2. Cameron D., A Software Engineer Learns HTML5, JavaScript and jQuery, Cisdal Publishing, 2014
3. Ducket J., Web Design with HTML, CSS, JavaScript and jQuery, Set, 2014
4. Niculescu F. R., Proiectarea paginilor WEB – HTML, CSS, JavaScript, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, 2007
5. Niculescu F. R., Proiectarea paginilor WEB dinamice utilizând PHP, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
2009
6. Nixon R., Learning PHP, MySQL & JavaScript: With jQuery, CSS & HTML5 (Learning Php, Mysql,
Javascript, Css & Html5), O’Reilly, 2014
7. Williams H. E., Lane D., Web Database Applications with PHP & MySQL, O'Reilly, 2004
8. http://www.w3.org/
9. http://www.w3schools.com/
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Însuşirea cunoştinţelor de programare HTML, necesare realizării
paginilor WEB
Tag-urile OL, UL, DL,TABLE, A, IMG, FRAME, FONT etc.
Realizarea Formularelor în HTML
Lucru cu FRAME-uri, Hărţi de Imagine
Exemple, aplicaţii,
teme
Săptămâna
1
2. Realizarea paginilor web atractive, utilizând stiluri CSS
(Cascading Style Sheets)
Poziţionarea obiectelor în pagină
Exemple, aplicaţii,
teme
Săptămâna
2
3. Limbajul JavaScript (Instrucțiuni, Funcții, Șiruri de caractere,
Tablouri)
Tratarea evenimentelor în JavaScript (onload, onunload,
onmouseover, onmouseout, onmousemove, onmouseup,
onmousedown, onfocus, onblur, onkeypress, onkeydown, onkeyup,
onselect, onchange, onsubmit, onreset)
Exemple, aplicaţii,
teme
Săptămâna
4
4. PHP elementele de bază (Variabile, Operatori, Instrucţiuni, Şiruri
de caractere, Tablouri şi Funcţii)
PHP - Lucru cu fişiere
Grafică în PHP
Exemple, aplicaţii,
teme
Săptămâna
6
5. Realizarea unei pagini web, cu elemente JavaScript, utilizând PHP
și apelând o bază MySQL
Exemple, aplicaţii,
teme
Săptămâna
8
123
6. Aplicații web pentru dispositive mobile Exemple, aplicaţii,
teme
Săptămâna
10
7. Publicarea bazelor de date pe WEB
Arhitectura, organizarea și întretinerea site-urilor WEB
Optimizarea site-urilor Web pentru motoare de căutare (SEO)
Exemple, aplicaţii,
teme
Săptămâna
12
Lucrări practice Metode de predare Observaţii
Alegerea unei teme pentru proiect
Studii de caz,
problematizare
Săptămâna
1
Specificații pentru proiect Studii de caz,
problematizare
Săptămâna
2
Design general proiect Studii de caz,
problematizare
Săptămâna
4
Design detaliat proiect
Exemple, studii de
caz, problematizare,
validare
Săptămâna
6
Punerea în aplicare
Exemple, studii de
caz, problematizare,
validare
Săptămâna
8
Verificare și validare
Exemple, studii de
caz, problematizare,
validare
Săptămâna
10
Prezentare proiect Validare Săptămâna
12
Bibliografie
1. Bucea-Manea-Tonis R., PHP-MYSQL in your pocket, Ed. AGIR, 2008
2. Cameron D., A Software Engineer Learns HTML5, JavaScript and jQuery, Cisdal Publishing, 2014
3. Ducket J., Web Design with HTML, CSS, JavaScript and jQuery, Set, 2014
4. Niculescu F. R., Proiectarea paginilor WEB – HTML, CSS, JavaScript, Ed. Fundaţiei România de
Mâine, 2007
5. Niculescu F. R., Proiectarea paginilor WEB dinamice utilizând PHP, Ed. Fundaţiei România de Mâine,
2009
6. Nixon R., Learning PHP, MySQL & JavaScript: With jQuery, CSS & HTML5 (Learning Php, Mysql,
Javascript, Css & Html5), O’Reilly, 2014
7. Williams H. E., Lane D., Web Database Applications with PHP & MySQL, O'Reilly, 2004
8. http://www.w3.org/
9. http://www.w3schools.com/
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Disciplina este bine integrată în planul de învătământ. Cunoştinţele de programare a aplicațiilor client web
sunt necesare şi la alte discipline. Competențele și abilitățile dobândite sunt importante pentru pregătirea
celor care vor activa în domeniul dezvoltării aplicațiilor web.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 10%
124
10.5. Laborator
/ Proiect
Aplicarea cunoştinţelor în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
Evaluarea abilităților de proiectare și
implementare (Portofoliu)
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 50%
10.7.Standard minim de performanţă
Modelarea unei probleme şi realizarea unei aplicaţii de dificultate medie, folosind tehnologiile software
învățate.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
125
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Tehnici avansate de programare
2.2.Codul disciplinei INF.DS.06
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4
din care: 3.2.curs 2
3.3. lucrări
practice/laborator 1/1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56
din care: 3.5.curs 28
3.6. lucrări
practice/laborator 14/14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 40
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 94
3.8.Total ore pe semestru 150
3.9.Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele programării, Structuri de date, Programare orientă pe obiecte
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Proiector şi acces la internet în sala de curs
5.2.de desfăşurare a seminarului Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet și având
instalat mediul de programare Eclipse/Java
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
• Programarea în limbaje de nivel înalt
• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
126
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Valorificarea cunoștințelor acumulate în cadrul cursurilor de Fundamentele
programării, Structuri de date, Programare orientată pe obiecte, în vederea
programării avansate
7.2. Obiectivele specifice 1. Înțelegerea mecanismelor specifice mașinilor virtuale
2. Creșterea nivelului profesional prin programare generică folosind limbajul
Java
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Conceptul de mașină virtuală. Ierarhii de mașini virtuale Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Limbaje intermediare. Securitatea mașinilor virtuale Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. JVM. Instrucțiuni bytecode Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Verificator bytecode Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Platforma Java (ME, SE, EE): Sintaxa si programare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Excepții Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Fire de executare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Colecții Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Socketuri Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Programare orientată pe evenimente Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Interfețe grafice Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Servleturi, JSP, JDBC Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Platforma Android Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Specificul aplicațiilor Android Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, Ed. FRM, 2000
2. Lindholm T., Yellin F., The Java Virtual Machine Specification,
http://java.sun.com/docs/books/jvms/second_edition/html/VMSpecTOC.doc.html
3. Logofătu D., Algoritmi fundamentali în Java/C++. Aplicații, Ed. Polirom, 2007
4. Using and Programming Generics in J2SE 5.0,
127
http://java.sun.com/developer/technicalArticles/J2SE/generics/
5. Austin C., Pawlan M., Advanced Programming for the Java 2 Platform,
http://java.sun.com/developer/onlineTraining/Programming/JDCBook/
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Algoritmi și structuri de date în Java Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Aplicații folosind fire de executare Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Aplicații folosind socketuri Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Programare generică Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Programarea interfețelor grafice Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Conectarea la baze de date. Aplicații Java asupra bazelor de
date
Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Arhitectura, programarea și testarea aplicațiilor Android Exemple, aplicaţii, teme 2h
Lucrări practice Metode de predare Observaţii
1. Elaborarea unui proiect în Java, implicând tehnici de
programare avansate
Studii de caz,
problematizare
12h
2. Prezentarea proiectului Validare 2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, Ed. FRM, 2000
2. Lindholm T., Yellin F., The Java Virtual Machine Specification,
http://java.sun.com/docs/books/jvms/second_edition/html/VMSpecTOC.doc.html
3. Logofătu D., Algoritmi fundamentali în Java/C++. Aplicații, Ed. Polirom, 2007
4. Using and Programming Generics in J2SE 5.0,
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 10%
10.5.Laborator
/ Proiect
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice.
Evaluare parţială II 20%
Elaborarea proiectului Java Evaluare parţială III 20%
10.6.Evaluare finală Examen 50%
10.7.Standard minim de performanţă
• Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului.
• Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
128
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Coduri și criptografie
2.2.Codul disciplinei INF.DS.07
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 2/0
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28/0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 18
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 35
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 94
3.8.Total ore pe semestru 150
3.9.Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Probabilităţi şi statistică
4.2.de competenţe Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.
129
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Cursul familiarizează studenţii cu principalele coduri şi cu metodele adecvate
pentru detectarea şi corectarea erorilor. Vor fi studiate criptosistemele RSA şi
ElGamal, metodele de criptare şi de decriptare a mesajelor, metodele de
producere a semnăturilor digitale RSA şi ElGamal.
7.2. Obiectivele specifice Studenţii vor studia codurile liniare, codurile binare Hamming şi Golay,
codurile ciclice, BCH, Reed-Muller şi Reed-Solomon, vor cunoaşte cifrurile
RSA şi ElGamal, semnăturile digitale RSA şi ElGamal.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Coduri: definiţie, exemple Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
2h
2. Coduri bloc. Distanţa Hamming. Reguli de detectare
şi de corectare a erorilor
Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
2h
3. Coduri liniare, dualul unui cod liniar. Matricea
generatoare, matricea de control
Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
2h
4. Codificare cu un cod liniar. Decodarea unui cod
liniar: lista Slapian Standard, sindrom
Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
2h
5. Codul binar Hamming Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
2h
6. Coduri ciclice, polinom generator, polinom de
contral. Decodarea codurilor ciclice
Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
2h
7. Coduri BCH Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
2h
8. Criptosistem: definiţie, exemple clasice Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
2h
9. Cifruri afine. Exemple Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
2h
10. Criptosistemul RSA Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
2h
11. Logaritmi discreţi. Protocolul Diffie-Hellman Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
2h
12. Criptosistemul ElGamal Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
2h
13. Semnăturile digitale RSA şi ElGamal Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
2h
14. Curbe eliptice peste un corp finit. Implementarea
criptosistemului ElGamal cu grupul unei curbe
eliptice
Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Atanasiu A., Teoria codurilor detectoare de erori, Ed. Universității București, 2001
2. Buchmann J. A., Introduction to Cryptography, Springer, 2000
130
3. Gheorghe C., Popescu D., Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Universității București, 2005
4. Hoffstein J., Piphen J., Silverman J. H., An Introduction to Mathematical Cryptography, Springer, 2008
5. Ion I. D., Bârză S., Ioan R. Fundamentele algebrei, Ed. FRM, Bucureşti, 2012
6. Ion I. D., Bârză, S., Aritmetică, teoria numerelor și metode algoritmice în algebră, Ed. FRM, 2008
7. Koblitz N., A course in Number Theory and Cryptography, Springer, 1998
8. Ling S., Xing C., Coding Theory, Cambridge Univ. Press, 2008
9. van Lint J. H., Introduction to Coding Theory, Springer, 1999
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Codurile ASCII şi ISBN Metode explicative şi interactive
(Exemple, exerciţii, teme)
2h
2. Codul Huffman binar Metode explicative şi interactive
(Exemple, exerciţii, teme)
2h
3. Coduri perfecte Metode explicative şi interactive
(Exemple, exerciţii, teme)
2h
4. Construcţii de coduri liniare Metode explicative şi interactive
(Exemple, exerciţii, teme)
2h
5. Codul Golay Metode explicative şi interactive
(Exemple, exerciţii, teme)
2h
6. Codul Reed-Muller Metode explicative şi interactive
(Exemple, exerciţii, teme)
2h
7. Codul Reed-Solomon Metode explicative şi interactive
(Exemple, exerciţii, teme)
2h
8. Criptosistemul DES, criptosistemul AES Metode explicative şi interactive
(Exemple, exerciţii, teme)
2h
9. Generarea numerelor prime. Testul Miller Rabin Metode explicative şi interactive
(Exemple, exerciţii, teme)
2h
10. Criptanaliza unui cifru afin bloc liniar Metode explicative şi interactive
(Exemple, exerciţii, teme)
2h
11. Algoritmul de exponenţiere rapidă modulo m Metode explicative şi interactive 2h
12. Algoritmul Baby-Step Giant-Step Metode explicative şi interactive
(Exemple, exerciţii, teme)
2h
13. Exemple de semnături digitale RSA şi ElGamal Metode explicative şi interactive
(Exemple, exerciţii, teme)
2h
14. Algoritm pentru adunare în grupul unei curbe
eliptice peste un corp finit
Metode explicative şi interactive
(Exemple, exerciţii, teme)
2h
Bibliografie
1. Atanasiu A., Teoria codurilor detectoare de erori, Ed. Universității București, 2001
2. Buchmann J. A., Introduction to Cryptography, Springer, 2000
3. Gheorghe C., Popescu D., Criptografie. Coduri. Algoritmi, Ed. Universității București, 2005
4. Hoffstein J., Piphen J., Silverman J. H., An Introduction to Mathematical Cryptography, Springer,
2008
5. Ion I. D., Bârză S., Ioan R. Fundamentele algebrei, Ed. FRM, Bucureşti, 2012
6. Ion I. D., Bârză, S., Aritmetică, teoria numerelor și metode algoritmice în algebră, Ed. FRM, 2008
7. Koblitz N., A course in Number Theory and Cryptography, Springer, 1998
8. Ling S., Xing C., Coding Theory, Cambridge Univ. Press, 2008
9. van Lint J. H., Introduction to Coding Theory, Springer, 1999
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
131
Teoria codurilor şi Criptografia joacă un rol important în activitatea informaticienilor şi reprezintă un
domeniu nou al matematicii.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Studenţii trebuie să cunoscă regulile de detectare şi corectare a erorilor, regulile de criptare şi de decriptare
pentru criptosistemele RSA şi ElGamal. De asemenea, trebuie să ştie să producă o semnătură digitală.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
132
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Educaţie Fizică IV
2.2.Codul disciplinei INF.DC.08
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2.curs 0 3.3.lucrări practice 1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5.curs 0 3.6. lucrări practice 14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat
Examinări 1
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 11
3.9.Total ore pe semestru 25
3.10.Număr de credite 1
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului
5.2.de desfăşurare a lucrărilor
practice
Sala de jocuri cu dotări adecvate
- mingi, panou de baschet, porţi de handbal, copete, jaloane, pieptăraşe,
bănci de gimnastică, scări fixe.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
133
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea
capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri
diverse.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Însuşirea cunoştinţelor practico-metodice şi la formarea deprinderilor specifice
prin consolidarea şi perfecţionarea elementelor de bază şi specifice jocului de
volei, contribuind la dezvoltarea nivelului general de motricitate.
7.2. Obiectivele specifice • Întărirea stării de sănătate a organismului.
• Dezvoltarea fizică armonioasă, globală şi segmentară.
• Educarea pentru practicarea activităţilor fizice ca parte integrantă a educaţiei
pentru sănătate, competiţie şi recreere.
• Asigurarea efectelor de compensare asupra activităţii intelectuale.
• Dezvoltarea interesului pentru integrarea într-o formă de practicare a
activităţii sportive pe toată durata vieţii, element esenţial pentru sănătatea
omului.
8. Conţinuturi
8.2 Lucrări practice Metode de predare Observaţii
Handbal
1. Prezentarea cerinţelor cursului. Verificarea
cunoştinţelor. (2ore).
- explicaţie -
demonstraţie
- metoda exersării
- Se consolidează
lucrul în echipă
2. Învăţarea paselor de pe loc şi din deplasare.
Învăţarea driblingului simplu şi multiplu.(2ore).
- explicaţie -
demonstraţie
- Se consolidează
lucrul în echipă
3. Învăţarea aruncării la poartă din săritură (2ore).
- explicaţie -
demonstraţie
- Se consolidează
lucrul în echipă
4. Consolidarea aruncării la poartă din săritură.
Învăţarea pasării mingii în pătrundere succesivă (2ore).
- explicaţie -
demonstraţie
- Se consolidează
lucrul în echipă
5. Învăţarea atacării adversarului cu mingea şi retragerea
pe semicerc.
Învăţarea prinderii mingii venită din urmă (2ore).
- explicaţie -
demonstraţie
- Seconsolidează
lucrul în echipă
6. Învăţarea aruncării la poartă din alergare;
Consolidarea prinderii mingii venită din urmă (2ore).
- explicaţie -
demonstraţie
- Se consolidează
lucrul în echipă
7. Consolidarea aruncării la poartă din alergare.
Învăţarea blocării aruncărilor la poartă (2ore).
- explicaţie -
demonstraţie
- Se consolidează
lucrul în echipă
Bibliografie
1. Cătună G. C., Alupoaie M., Handbal –lecţii practice, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Discutarea conţinuturilor disciplinei cu cadre didactice de la alte facultăţi de profil din ţară, cu antrenorii de
la cluburile şi asociaţiile sportive.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
134
10.4.Curs
10.5.Seminar
10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100%
10.7.Standard minim de performanţă
Evaluare practico-metodică: demonstrarea acţiunilor tehnico-tactice individuale în atac şi-n apărare
specifice jocului de handbal.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
135
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Practică de specialitate
2.2.Codul disciplinei INF.DS.08
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 0
din care: 3.2.curs 0
3.3.lucrări
practice/laborator 8/0
3.4.Total ore din planul de învăţământ 112
din care: 3.5.curs 0
3.6. lucrări
practice/laborator 112/0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 38
3.8.Total ore pe semestru 150
3.9.Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele programării, Structuri de date, Programare orientă pe obiecte, Baze de
date, Dezvoltarea aplicațiilor WEB, Sisteme de operare, Rețele de calculatoare
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului
5.2.de desfăşurare a seminarului Pentru fiecare student, calculator cu acces la internet și având
instalate medii de programare în funcție de tema de practică aleasă.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
136
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale
Proiectarea şi gestiunea bazelor de date
Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul
didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a
normelor de etică profesională
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea
capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri diverse
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Familiarizarea cu mediul de lucru corespunzǎtor ocupaţiilor date de calificarea
în informaticǎ la nivel licenţǎ.
7.2. Obiectivele specifice • Punerea în practicǎ a cunoştinţelor acumulate în cadrul disciplinelor de
studiu în situaţii reale.
• Executarea responsabilă a sarcinilor profesionale, în condiţii de autonomie
restrânsă şi asistenţă calificată.
• Familiarizarea cu rolurile şi activităţile specifice muncii în echipă şi
distribuirea de sarcini pentru nivelurile subordonate.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
-
8.2.Lucrări practice Metode de predare Observaţii
Se alege o temă. Cele din lista de mai jos au caracter
orientativ.
1. Aplicaţii informatice utilizate în companii, generale
sau specifice, studii de caz privind analiza fluxurilor
informaţionale (familiarizare, utilizare, dezvoltare de
componente simple).
Metodologii specifice dezvoltării
și monitorizării proiectelor
informatice. Dezbaterea
8h /
săptămână
2. Aplicaţii informatice utilizate în secretariat
(familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente
simple).
Metodologii specifice dezvoltării
și monitorizării proiectelor
informatice. Dezbaterea
8h /
săptămână
3. Aplicaţii informatice utilizate în contabilitate
(familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente
simple).
Metodologii specifice dezvoltării
și monitorizării proiectelor
informatice. Dezbaterea
8h /
săptămână
4. Aplicaţii informatice utilizate la bibliotecǎ
(familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente
simple).
Metodologii specifice dezvoltării
și monitorizării proiectelor
informatice. Dezbaterea
8h /
săptămână
5. Aplicaţii informatice utilizate în media (tehnici
multimedia; familiarizare, utilizare, dezvoltare de
componente simple).
Metodologii specifice dezvoltării
și monitorizării proiectelor
informatice. Dezbaterea
8h /
săptămână
6. Aplicaţii informatice utilizate în scop editorial
(Procesoare de text, tehnoredactare reviste, carti;
familiarizare, utilizare, dezvoltare de componente
simple).
Metodologii specifice dezvoltării
și monitorizării proiectelor
informatice. Dezbaterea
8h /
săptămână
137
7. Aplicaţii informatice utilizate în elaborarea soluțiilor
web (situri, manuale electronice; familiarizare,
utilizare, dezvoltare de componente simple).
Metodologii specifice dezvoltării
și monitorizării proiectelor
informatice. Dezbaterea
8h /
săptămână
8. Aplicaţii pentru teme de cercetare din cadrul unor
proiecte de cercetare (dezvoltare de componente
simple).
Metodologii specifice dezvoltării
și monitorizării proiectelor
informatice. Dezbaterea
8h /
săptămână
9. Dezvoltarea de aplicaţii corespunzǎtoare cursurilor
(mai mult decât la nivelul didactic al unei teme de
laborator), ce pot fi utilizate pentru exemplificarea
aplicaţiilor practice ale acestora.
Metodologii specifice dezvoltării
și monitorizării proiectelor
informatice. Dezbaterea
8h /
săptămână
10. Dezvoltarea de aplicaţii pe domenii conexe cursurilor. Metodologii specifice dezvoltării
și monitorizării proiectelor
informatice. Dezbaterea
8h /
săptămână
11. Studiul componentelor fizice şi al instrumentelor soft
din reţele locale şi largi şi administrarea acestora.
Metodologii specifice dezvoltării
și monitorizării proiectelor
informatice. Dezbaterea
8h /
săptămână
12. Formarea deprinderilor de lucru cu diverse sisteme de
operare: instalare sistem, instalare şi întreţinere
aplicaţii, configurǎri de securitate etc.
Metodologii specifice dezvoltării
și monitorizării proiectelor
informatice. Dezbaterea
8h /
săptămână
13. Programarea aplicațiilor Android Metodologii specifice dezvoltării
și monitorizării proiectelor
informatice. Dezbaterea
8h /
săptămână
14. Testarea aplicațiilor Facebook Metodologii specifice dezvoltării
și monitorizării proiectelor
informatice. Dezbaterea
8h /
săptămână
Bibliografie
1. Resurse on-line: http://en.wikipedia.org/wiki/Software_development_methodology
2. Comunități specializate: http://developer.android.com/guide/components/index.html,
http://developers.facebook.com/, http://msdn.microsoft.com/en-US/windows/apps/br229512
3. Referințe bibliografice specifice temei abordate la recomandarea îndrumătorului de practică.
8. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
• Disciplina își propune să crească capabilitatea studenților în dezvoltarea aplicațiilor de complexitate
medie propuse de cadre didactice și angajatori
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode
de evaluare
10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs
10.5.Lucrări
practice /
laborator
Se evaluează respectarea metodei de proiectare, a
tehnicilor de programare folosite și a metodologiei de
elaborare a proiectului informatic
10.6.Evaluare finala Colocviu 100%
10.7.Standard minim de performanţă
• Demonstrarea de abilităţi de comunicare eficientă la nivelul unui grup de lucru în contextul dezvoltării
unui proiect şi rezolvării de aplicaţii.
• Realizarea de proiecte şi aplicaţii (dezvoltări) cu grad mediu de dificultate.
138
• Elaborarea unei lucrări care să evidenţieze capacitatea de definire a referenţialului asociat temei şi
capacitatea de a identifica tendinţele de dezvoltare curente în domeniul informaticii şi ariilor de
cercetare corelate.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
139
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Interfețe om-calculator
2.2.Codul disciplinei INF.DS.09
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 44
3.8.Total ore pe semestru 100
3.9.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Sisteme de operare, Programare orientată pe obiecte, Tehnici avansate de programare
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
Utilizarea instrumentelor informatice in context interdisciplinar
Com
pet
enţe
tran
sver
sale
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
140
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei • Utilizarea de criterii şi metode adecvate pentru evaluarea aplicaţiilor
informatice.
• Utilizarea metodologiilor, mecanismelor de specificare şi a mediilor de
dezvoltare pentru realizarea aplicaţiilor informatice.
• Elaborarea componentelor de interfaţă ale unor proiecte interdisiciplinare.
7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, a conceptelor specifice şi a principiilor de
funcţionare aplicaţiilor cu interfeţe grafice.
• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să creeze aplicaţii cu
interfaţă grafică.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Tipuri de interfețe om-mașină. Definiții, noțiuni de bază Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Interfeţe grafice în WIN32 Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Evenimente în contextul sistemelor de operare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Evenimente şi controale Win32 în C/C++ Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Resurse grafice, fonturi, imagini. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Grafică în WIN32: fonturi, pensule, imagini. Context de
desenare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Elemente avansate. Controale definite de utilizator Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Arhitectura MVC Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Design-ul interacțiunii om-calculator Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Metodologii de proiectare a interfețelor om-calculator Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Interfețe neconvenționale: haptice, tactile, vocale, auditive,
locomotorii, bazate pe gesturi
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Principii în proiectarea interfețelor grafice Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Metodologii pentru evaluarea interfețelor grafice Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Cooper A., Reimann R., Cronin D., About Face, Addison-Wesley, 2007
2. Eckel B., Thinking in C++: Introduction to Standard C++, Prentice Hall, 2000
3. Eckel B., Thinking in Java, Prentice Hall, 2006
4. Petzold C., Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, 1999
5. Petzold C., Programming Windows Phone 7, Microsoft Press, 2010
6. Preece J., Rogers Y., Sharp H., Interaction Design, John Wiley & Sons, 2007
7. Pribeanu C., Introducere în interacţiunea om-calculator, Matrix Rom, 2003
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Medii de programare Exemple, aplicaţii, teme 2h
141
2. Interfeţe grafice în WIN32 Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Evenimente în Windows Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Evenimente şi controale Win32 în C/C++ Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Resurse grafice, fonturi, imagini Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Context de desenare, fonturi, pensule, imagini Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Elemente avansate.Controale definite de utilizator Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Arhitectura MVC Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Design-ul interacțiunii om-calculator Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Metodologii de proiectare a interfețelor om-calculator Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Interfețe neconvenționale: haptice, tactile, vocale, auditive,
locomotorii, bazate pe gesturi
Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Principii în proiectarea interfețelor grafice Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Metodologii pentru evaluarea interfețelor grafice Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Prezentarea portofoliului de laborator Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Cooper A., Reimann R., Cronin D., About Face, Addison-Wesley, 2007
2. Eckel B., Thinking in C++: Introduction to Standard C++, Prentice Hall, 2000
3. Eckel B., Thinking in Java, Prentice Hall, 2006
4. Petzold C., Programming Windows, 5th ed. Microsoft Press, 1999
5. Petzold C., Programming Windows Phone 7, Microsoft Press, 2010
6. Preece J., Rogers Y., Sharp H., Interaction Design, John Wiley & Sons, 2007
7. Pribeanu C., Introducere în interacţiunea om-calculator, Matrix Rom, 2003
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica prezintă stadiul actual de dezvoltare aplicaţiilor interactive cu interfeţe grafice. Conţinutul este în
concordanţă cu structura cursurilor similare de la alte universităţi şi acoperă aspectele fundamentale
necesare familiarizării cu problematica proiectării interacțiunii om-mașină.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.
Laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• Studentul este capabil să proiecteze o interfață cu utilizatorul care să respecte recomandările
generale de utilizabilitate..
• Studentul este capabil să evalueze critic o interfață cu utilizatorul.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
142
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Grafică pe calculator
2.2.Codul disciplinei INF.DS.10
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2.curs 1 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 58
3.8.Total ore pe semestru 100
3.9.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele programării, Structuri de date
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
• Programarea în limbaje de nivel înalt
• Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
• Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
143
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Însușirea conceptelor de grafică asistată de calculator și a tehnicilor de
modelare și interacțiune
7.2. Obiectivele specifice Însușirea principiilor graficii interactive, a modelelor matematice utilizate
în generarea și vizualizarea scenelor.
Deprinderea utilizării standardelor grafice în realizarea de aplicații concrete.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Tipuri de sisteme grafice (hardware/software) și standarde
grafice
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
1h
2. Transformări de modelare și vizualizare grafică (2D, 3D,
proiecții)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
1h
3. Semnale și imagini raster. Sinteza primitivelor grafice Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
1h
4. Fluxul prelucrării grafice. Mașina OpenGL Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
1h
5. Structuri de date spațiale. Primitive grafice 2D, 3D. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
1h
6. Algoritmi fundamentali. Operații 2D Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
1h
7. Algoritmi fundamentali. Operații 3D Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
1h
8. Umbrire și texturare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
1h
9. Modele de colorare și iluminare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
1h
10. Modele geometrice fundamentale Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
1h
11. Tehnici de animație Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
1h
12. Grafică pentru dispozitive mobile Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
1h
13. Sinteză / Recapitulare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Grafică pe calculator. Algoritmi fundamentali, Ed. Universității din București, 2001
2. Albeanu G., Modelare geometrică. Metode algoritmice în geometrie, Ed. FRM, 2010
3. Foley J. D., van Dam A., Feiner S. K., Hughes J. F., Computer Graphics: Principles and Practice in C,
Addison-Wesley, 1997
4. Nechita M., Grafică asistată de calculator, Ed. Academică, Galați, 2006
5. Shirley P., Marschner S., Fundamentals of Computer Graphics, AK Peters Ltd, 2009
6. https://www.opengl.org/resources/
144
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Introducere în OpenGL Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Programare în OpenGL, elemente fundamentale despre shader Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Desenarea obiectelor geometrice Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Colorare, pixeli, fragmente Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Transformări, selecții, tăieturi și feedback Exemple, aplicaţii, teme 4h
6. Texturare Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Framebuffer Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Lumini și umbre Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Tehnici de animație Exemple, aplicaţii, teme 4h
10. Modele geometrice si vizualizare 3D Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Grafică pentru dispozitive mobile Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Grafică pe calculator. Algoritmi fundamentali, Ed. Universității din București, 2001
2. Albeanu G., Modelare geometrică. Metode algoritmice în geometrie, Ed. FRM, 2010
3. Foley J. D., van Dam A., Feiner S. K., Hughes J. F., Computer Graphics: Principles and Practice in C,
Addison-Wesley, 1997
4. Kessenich J., Sellers G., Shreiner D., OpenGL Programming Guide, Addison Wesley, 2017
5. Nechita M., Grafică asistată de calculator, Ed. Academică, Galați, 2006
6. Shirley P., Marschner S., Fundamentals of Computer Graphics, AK Peters Ltd, 2009
7. https://www.opengl.org/resources/
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cursul oferǎ informațiile necesare înțelegerii noțiunilor și tehnicilor specifice graficii pe calculator,
identificării tipurilor de probleme realizabile cu ajutorul mediilor grafice asistate de calculator, a mediilor de
dezvoltare a aplicațiilor de grafică pe calculator.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de
evaluare
10.3.Pondere din nota
finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare
a rezultatelor teoretice în componente și
tehnici specifice, de a da contra/exemple.
Evaluare parţială
I
20%
10.5. Laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice, capacitatea de a utiliza
medii de grafică.
Evaluare parţială
II
20%
10.6.Evaluare finală Examen: Proiect
OpenGL
60%
10.7.Standard minim de performanţă
Studentul este capabil să definească noțiunile studiate, să dea exemple referitoare specifice, să efectueze
operațiile de bază specifice graficii pe calculator.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
145
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Medii si instrumente de programare
2.2.Codul disciplinei INF.DS.11
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2.curs 1 3.3.Laborator 2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.Laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 58
3.9.Total ore pe semestru 100
3.10.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului /
laboratorului
Sală de laborator dotată conform cerinţelor. Mediile și instrumentele
utilizate pentru exemplificare sunt cele folosite și în cadrul
discplinelor specifice din Planul de învățământ.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
146
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Prezentarea de medii și instrumente de programare utilizate în analiza,
proiectarea, implementarea, testarea și întreținerea proiectelor software.
7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea cu mediile și instrumentele de programare utilizate pe parcursul
anilor de studiu pentru o exploatare eficientă a acestora în cadrul dezvoltării și
întreținerii aplicațiilor software. Oferirea bazelor necesare dezvoltării unor
aplicații de dimensiuni medii și mari, lucrului în colaborare, versionării și
întreținerii sistemelor informatice.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Etape de proiectare și instrumente de tip CASE Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
1h
2. Instrumente de programare (editoare, compilatoare, editoare
de legături, interpretoare, asambloare, preprocesoare și
precompilatoare, emulatoare)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Instrumente de testare (de capturare/redare, de execuție
automată a testelor, analizoare de acoperire, generatoare de
cazuri de test, generatoare de date de test, analizor logic/de
complexitate, de urmărire a erorilor, de gestionare a testării)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Instrumente pentru gestionarea versiunilor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Medii integrate de dezvoltare (clasice, vizuale) Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Lucrul în colaborare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
1h
7. Crearea proiectelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Implementarea interfețelor grafice Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Lachish Oded, Software Tools and Environments,
http://www.dcs.bbk.ac.uk/~oded/Tools11/index.html 2. McConnell S., Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Microsoft Press, 2004
3. Reiss S.P., Software Tools and Environments, ACM Computing Surveys, 28(1), 1996.
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Etape de proiectare și instrumente de tip CASE Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Instrumente de programare (editoare, compilatoare, editoare
de legături, interpretoare, asambloare, preprocesoare și
precompilatoare, emulatoare)
Exemple, aplicaţii, teme 4h
3. Instrumente de testare (de capturare/redare, de execuție
automată a testelor, analizoare de acoperire, generatoare de
cazuri de test, generatoare de date de test, analizor logic / de
Exemple, aplicaţii, teme 4h
147
complexitate, de urmărire a erorilor, de gestionare a testării)
4. Instrumente pentru gestionarea versiunilor Exemple, aplicaţii, teme 4h
5. Medii integrate de dezvoltare (clasice, vizuale) Exemple, aplicaţii, teme 4h
6. Lucrul în colaborare Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Crearea proiectelor Exemple, aplicaţii, teme 4h
8. Implementarea interfețelor grafice Exemple, aplicaţii, teme 4h
9. Etape de proiectare și instrumente de tip CASE Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Instrumente de programare (editoare, compilatoare, editoare
de legături, interpretoare, asambloare, preprocesoare și
precompilatoare, emulatoare)
Exemple, aplicaţii, teme 4h
11. Instrumente de testare (de capturare/rerdare, de execuție
automată a testelor, analizoare de acoperire, generatoare de
cazuri de test, generatoare de date de test, analizor logic / de
complexitate, de urmărire a erorilor, de gestionare a testării)
Exemple, aplicaţii, teme 4h
12. Instrumente pentru gestionarea versiunilor Exemple, aplicaţii, teme 4h
13. Medii integrate de dezvoltare (clasice, vizuale) Exemple, aplicaţii, teme 4h
14. Lucrul în colaborare Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
Documentația oficială a fiecărui mediu de programare avut în vedere, cu exemplele oferite de tutoriale.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate şi permite absolvenţilor atât să urmeze programe de masterat în informatică, cât și să se poată
integra facil în echipe de dezvoltatori de software. Utilizarea mediilor şi instrumentelor de programare sunt
considerate cunoştinţe de bază de către companiile de software și reprezintă elemente indispensabile
dezvoltării de proiecte de dimensiuni medii și mari.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi identificare și
aplicare a acestora în diferite medii și
instrumente de programare.
Evaluare parţială I 10%
10.5.Laborator Utilizarea mediilor și instrumentelor de
programare în diversele etape de dezvoltarea
și întreținere a proiectelor software.
Evaluare parţială II 30%
10.6.Evaluare finală Colocviu 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea componentelor şi utilizarea pricipalelor instrumente și medii de programare în dezvoltarea și
întreținerea de aplicaţii.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
148
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Validarea și testarea programelor
2.2.Codul disciplinei INF.DS.12
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2.curs 1 3.3.Laborator 2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.Laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 20
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 58
3.9.Total ore pe semestru 100
3.10.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului /
laboratorului
Sală de laborator dotată conform cerinţelor. Mediile și instrumentele
utilizate pentru exemplificare sunt cele folosite și în cadrul
discplinelor specifice din Planul de învățământ.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
149
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
• Initiere in tehnica testarii sistemelor digitale.
• Initiere in procedeele de diagnosticare si depanare a sistemelor digitale.
7.2. Obiectivele specifice 1. Cunoastere si înţelegere:
• Cunoasterea algoritmilor de testare/diagnosticare.
• Intelegerea principiilor functionale ale echipamentelor/tehnicilor de testare.
• Cunoasterea tehnicilor specifice de depanare.
2. Explicare si interpretare:
• Structura echipamentului specific de testare/diagnosticare.
• Elaborarea sistematica a scenariilor de testare.
• Inregistrarea datelor de test.
• Interpretarea datelor de test.
3. Instrumental – aplicative:
• Utilizarea analizoarelor logice/simulatoarelor in testarea si diagnosticarea
echipamentelor digitale.
• Echipamente de testare/diagnosticare dedicate unor aplicatii specifice.
• Sisteme integrate de testare a conexiunilor (boundary scan).
• Tehnici de depanare specifice sistemelor digitale.
4. Atitudinale:
• Abordarea sistematica a operatiilor de testare/diagnosticare.
• Alegerea echipamentului de testare adecvat.
• Alegerea metodei optime de depanare.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Modele de defecte logice:
• Defecte structurale
• Defecte funcționale
• Detecția defectelor și redundanța
• Echivalența defectelor și localizarea
• Dominanța defectelor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Simularea defectelor
• Tehnici generale de simulare a defectelor
• Simularea defectelor în circuitele combinaționale
• Eșantionarea defectelor
• Analiza statistică a defectelor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Generarea testelor
• Generarea testelor structurale
o orientate pe defecte
o independente de defecte
o aleatoare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
150
o sisteme de generare automată a testelor
• Generarea testelor functionale
o testarea fără modele de defecte
o testarea exhaustivă si pseudoexhaustivă o testarea cu modele de defecte specifice
Proiectarea pentru testabilitate
• Controlabilitatea si observabilitatea
• Tehnici ad-hoc
• Tehnici de scanare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Metrici software
- Bazele măsurarii/evaluării sistemelor
- Colectarea metricilor
- Analiza datelor colectate
- Predictia proceselor software
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Metode de testare software Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Modele ale fiabilității programelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Popențiu-Vlădicescu F., Software Reliability Engineering, Course book of Series of Advanced
Mechatronics Systems, Debrecen, 2012
2. Teodorescu L., Ivan I., Managementul calității software, Ed. Inforec, 2001
3. Văduva I., Fiabilitatea și calitatea produselor IT. Note de curs, Ed. MatrixRom, 2017
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
Generarea pseudoaleatoare a testelor Exemple, aplicaţii, teme 2h
Testarea pseudoexhaustivă Exemple, aplicaţii, teme 2h
Testarea programelor Exemple, aplicaţii, teme 2h
Colectarea metricilor Exemple, aplicaţii, teme 2h
Analiza si predictia caracteristicilor software Exemple, aplicaţii, teme 2h
Modelele Weibul si Shooman Exemple, aplicaţii, teme 2h
Modelul Jelinski-Moranda de bază Exemple, aplicaţii, teme 2h
Modelul Jelinski-Moranda geometric Exemple, aplicaţii, teme 2h
Modelul Poisson geometric Exemple, aplicaţii, teme 2h
Modele Poisson Schneidewind Exemple, aplicaţii, teme 2h
Modele NHPP Exemple, aplicaţii, teme 2h
Calitatea modelelor Exemple, aplicaţii, teme 2h
Ingineria fiabilității asistată de calculator: CASRE, Frestimate Exemple, aplicaţii, teme 2h
Evaluare portofoliu Discuții 2h
Bibliografie
1. Popențiu-Vlădicescu F., Software Reliability Engineering, Course book of Series of Advanced
Mechatronics Systems, Debrecen, 2012.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate şi permite absolvenţilor atât să urmeze programe de masterat în informatică, cât și să se poată
integra facil în echipe de dezvoltatori de software.
151
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi identificare și
aplicare a acestora în diferite contexte
Evaluare parţială I 10%
10.5.Laborator Utilizarea mediilor și instrumentelor de
ingineria fiabilității programelor
Evaluare parţială II 30%
10.6.Evaluare finală Colocviu 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea componentelor şi utilizarea pricipalelor instrumente și medii de programare în dezvoltarea și
întreținerea de aplicaţii.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
152
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Algoritmica grafurilor
2.2.Codul disciplinei INF.DF.14
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul
disciplinei
DOP
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 Seminar/laborator 0/2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5 curs 28 3.6
Seminar/laborator
0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 17
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 35
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7 Total ore studiu individual 94
3.9 Total ore pe semestru 150
3.10 Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum
4.2 de competenţe
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor
5.2. de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
153
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei • Prezentarea unor noţiuni de grafuri, rețele si algoritmi
optimali asociați
7.2 Obiectivele specifice • Însuşirea principalelor elemente de teoria și algoritmica
grafurilor și rețelelor
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Glosar de noțiuni de teoria grafurilor: Grafuri neorientate,
grafuri orientate, grafuri aciclice, reprezentări computerizate ale
grafurilor: Lista de adiacență, matricea de adiacență.
Prelegere folosind
video proiector şi tabla
2h
2. Explorarea grafurilor și ordonarea vârfurilor: explorare în
adâncime (DF), explorare în lățime (BF), variante (IDDFS, Lex-
BFS). Sortare topologică. Aplicație: grafuri de dependență
Prelegere folosind
video proiector şi tabla
2h
3. Conectivitate în grafuri neorientate: componente conexe,
conectivitate prin muchii, conectivitate prin vârfuri, teoremele lui
Menger, Componente Biconexe, Componente Triconexe,
Algoritmul lui Kanger.
Prelegere folosind
video proiector şi tabla
2h
4.Conectivitate în grafuri orientate: tare conexitate, algoritmul
Tarjan, Algoritmul Kosaraju, Problema accesului, Inchiderea
tranzitivă. Aplicație: Problema 2-SAT.
Prelegere folosind
video proiector şi tabla
2h
5. Drumuri minime: Algoritmul Dijkstra, Algoritmul Bellman-
Ford, Algoritmul Johnson, Algoritmul Floyd-Warshall, Algoritmul
A*, Aplicații.
Prelegere folosind
video proiector şi tabla
2h
6. Arbore parțial de cost minim: Algoritmul Boruvka, Algoritmul
Kruskal, Algoritmul Prim, Algoritmul Edmonds, Aplicații.
Prelegere folosind
video proiector şi tabla
2h
7. Clici, mulțimi independente, colorări: Algoritmul Bron-Kerbosh,
Mulími maximal independente, grafuri bipartite, colorarea
grafurilor. Aplicații.
Prelegere folosind
video proiector şi tabla
2h
8. Circuite și cicluri: tur eulerian, tur hamiltonian, problema comis
vioajorului, metoda lui Christofides
Prelegere folosind
video proiector şi tabla
2h
9. Subgrafuri-matching : Algpritmul Hopcroft-Karp, Algoritmul
Edmonds, Problema alocării, problema căsătoriilor stabile
Prelegere folosind
video proiector şi tabla
2h
10. Flux în rețele: Algoritmul Ford-Fulkerson, Algoritmul
Edmonds-Karp
Prelegere folosind
video proiector şi tabla
2h
11. Planaritatea grafurilor: teoremele lui Fary și Steinitz. Testarea
planarității. Metode de trasare planară a grafurilor. Aplicații:
sociograme, hărți conceptuale
Prelegere folosind
video proiector şi tabla
2h
12. Clase particulare de grafuri: grafuri interval, grafuri perfecte,
grafuri liniare, grafuri mediane, grafuri intersecíe etc.
Prelegere folosind
video proiector şi tabla
2h
13. Grafuri izomorfe. Descompunerea grafurilor. Algoritmi de
descompunere
Prelegere folosind
video proiector şi tabla
2h
14. Recapitulare Discuții interactive 2h
154
Bibliografie
1. Barza S., Morogan L.M., Algoritmica grafurilor, Ed. Fundatiei Romania de maine, Buc., 2008
2. Popescu D. R.,Marinescu-Ghimeci R., Combinatorica si Teoria Grafurilor prin exercitii si probleme,
Ed. MatrixRom, Buc. 2014
3. Tomescu I., Combinatorica si Teoria Grafurilor, Ed. Univ. Buc.,1990
4. Even S., Graph Algorithms, Computer Science Press,1979.
5. Cormen T.H., Leiserson C.E., Rivest R.L., Introduction to Algorithms, The MIT Press, 1990.
8.2 Laborator Metode de predare Observaţii
1. Conexitate in grafuri. Algoritmi. Exemple, aplicaţii,
teme
2h
2. Conexitate in grafuri. Aplicatii Exemple, aplicaţii,
teme
2h
3. Reprezentarea grafurilor, matrici asociate, liste de adiacență Exemple, aplicaţii,
teme
2h
4. Metoda sortării topologice. Aplicații Exemple, aplicaţii,
teme
2h
5. Algoritmul Roy-Warshal. Aplicatii Exemple, aplicaţii,
teme
2h
6. Arbori, arbori parţiali, Algoritmul lui Prim Exemple, aplicaţii,
teme
2h
7. Algoritmul lui Kruskal. Aplicatii in informatica Exemple, aplicaţii,
teme
2h
8. Cicluri si circuite. Algoritmi. Exemple, aplicaţii,
teme
2h
9. Algoritmii lui Floyd si Dijkstra Exemple, aplicaţii,
teme
2h
10. Retele de transport, algoritmi Exemple, aplicaţii,
teme
2h
11. Grafuri Hamiltoniene şi euleriene, algoritmi. Exemple, aplicaţii,
teme
2h
12. Grafuri planare. Algoritmi de trasare. Exemple, aplicaţii,
teme
4h
13. Evaluare portofoliu Discuții 2h
Bibliografie
1. S. Bârză, L.M. Morogan, Algoritmica grafurilor, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucuresti, 2007
2. Popescu D. R.,Marinescu-Ghimeci R., Combinatorica si Teoria Grafurilor prin exercitii si probleme,
Ed. MatrixRom, Buc. 2014;
3. Tomescu I., Combinatorica si Teoria Grafurilor, Ed. Univ. Buc.,1990;
4. Even S., Graph Algorithms, Computer Science Press,1979.
5. Cormen T.H., Leiserson C.E., Rivest R.L., Introduction to Algorithms, The MIT Press, 1990.
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
• Problemele de teoria grafurilor si algoritmii de rezolvare au multiple aplicatii in informatica si
societate.
155
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finală
10.4 Curs Cunoştinţe teoretice şi
abilităţi de demonstrare a
rezultatelor teoretice
Evaluare pe parcurs I 20%
10.5 Laborator Aplicarea cunoştinţelor de
algoritmica grafurilor în
rezolvarea problemelor
practice.
Evaluare pe parcurs II
(studii de caz, portofoliu,
proiect informatic)
20%
10.6 Evaluare finala Examen: lucrare scrisa 60%
10.7 Standard minim de performanţă
• Cunoasterea si aplicarea pricipalilor algoritmi de teoria grafurilor si a determinarilor specifice
din combinatorica.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament Semnătura Directorului de Departament
……………………………… ……………………………………
156
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Algoritmi fundamentali
2.2.Codul disciplinei INF.DF.15
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 17
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 35
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 94
3.8.Total ore pe semestru 150
3.9.Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Fundamentele programării, Structuri de
date, Algebră lineară, geometrie analitică și diferențială
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale
157
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea unor algoritmi fundamentali în informatică. Consolidarea
cunoștințelor despre algoritmi și evaluarea complexității lor.
7.2.Obiectivele specifice Studenții vor fi capabili să identifice problemele pe care le pot
rezolva prin aplicarea algoritmilor studiați și să îi implementeze în
mod optim.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Algoritmi: analiză, descriere, evaluarea complexității Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Metoda „dividae et impera” Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Sortare și căutare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Structuri de date elementare: liste, stive, cozi, arbori Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Tabele și funcții hash, arbori roșu-negru, structuri de date
augmentate
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Programare dinamică Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Algoritmi Greedy Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Structuri de date avansate: B-arbori, heap Fibonacci, structuri
pentru mulțimi disjuncte
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Algoritmi elementari pe grafuri (căutare breadth-first, depth-
first, sortare topologică)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Algoritmi de drum minim (Bellman-Ford, Dijkstra, Floyd-
Warshall)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Algoritmi de flux maxim (rețele de flux, Ford-Fulkerson,
potrivire maximă bipartită)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Operații cu matrici. Programare lineară Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Algoritmi numerici. Algoritmi pe șiruri Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Algoritmi de aproximare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, Ed. FRM, 2000
2. Burdescu D.D., Analiza complexității algoritmilor, Ed. Albastră, 1998
3. Cormen T. H., Leiserson C. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009
4. Kao M. Y., Encyclopedia of Algorithms, Springer, 2008
5. Knuth D., The Art of Computer Programming, Addison Wesley, 1997
158
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Algoritmi: analiză, descriere, evaluarea complexității Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Probleme rezolvabile prin metoda „dividae et impera” Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Probleme de sortare și căutare Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Implementarea structurilor de date elementare: liste, stive,
cozi, arbori
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Aplicații ale tabelelor și funcțiilor hash, arborilor roșu-negru,
structurilor de date augmentate
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Probleme de programare dinamică Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Probleme rezolvabile cu algoritmi Greedy Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Implementarea structurilor de date avansate, aplicabilitate Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Implementarea algoritmilor elementari de căutare în grafuri Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Implementarea algoritmilor de drum minim Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Implementarea algoritmilor de flux maxim Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Operații cu matrici. Probleme de programare lineară Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Algoritmi numerici. Algoritmi pe șiruri Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Algoritmi de aproximare Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Albeanu G., Algoritmi și limbaje de programare, Ed. FRM, 2000
2. Burdescu D.D., Analiza complexității algoritmilor, Ed. Albastră, 1998
3. Cormen T. H., Leiserson C. E., Rivest R. L., Stein C., Introduction to Algorithms, MIT Press, 2009
4. Kao M. Y., Encyclopedia of Algorithms, Springer, 2008
5. Knuth D., The Art of Computer Programming, Addison Wesley, 1997
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate. Conținutul disciplinei oferă în mod concis elementele fundamentale despre complexitatea
algoritmilor și o bază temeinică de cultură informatică indispensabilă oricărui informatician.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a
rezultatelor teoretice: definiții, enunțuri,
abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5. laborator Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice, implementări optimale
ale algoritmilor studiați teoretic pentru
rezolvarea de probleme.
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea principiilor algoritmilor şi aplicarea acestora la rezolvare de probleme practice.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
159
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Metode formale în informatică
2.2.Codul disciplinei INF.DS.13
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DFA
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 44
3.8.Total ore pe semestru 100
3.9.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Logică matematică și computațională, Fundamentele programării, Limbaje formale și
compilatoare / Automate, calculabilitate și complexitate, Programare orientată pe
obiecte, Tehnici avansate de programare, Inginerie software
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (Mediul K).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
160
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Prezentarea noțiunilor fundamentale referitoare la metode formale folosite în
informatică pentru validarea și testarea programelor.
7.2. Obiectivele specifice Înțelegerea puterii metodelor formale în validarea, testarea și monitorizarea
aplicațiilor informatice. Familiarizarea cu acestea prin intermediul unui mediu
de specificare.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în metode formale de verificare, testare și
validare. Limitări. Asociații și agenții
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Clasificarea metodelor formale. Modalități de alegere a
metodei pentru un proiect dat
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Notații logice în specificarea programelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Semantici formale și notația programelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Logici Hoare în demonstrarea corectitudinii programelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Transformarea predicatelor și cele mai slabe precondiții Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Teorii de punct fix aplicate în demonstrarea programelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Verificarea modelului logic în demonstrarea formală a
corectitudinii programelor concurente
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Elemente de testare automată a programelor: mașini cu stări
finite, testări aleatoare, testări bazate pe constrângeri
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Aspecte de monitorizare a programelor: depanare automată,
logici și algoritmi pentru monitorizarea execuției
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Metode formale în testarea și validarea sistemelor de gestiune
a bazelor de date
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Metode formale în dezvoltarea sistemelor critice Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Exemple reale de utilizarea a metodelor formale Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
161
Bibliografie
1. Almeida J. B., Frade M. J., Pinto J. S., Melo de Sousa S., Rigorous Software Development, Springer
Verlag, 2011, p. 15-44
2. Haxthausen A. E., An Introduction to Formal Methods for the Development of Safety-critical
Applications, DTU Informatics, Tech. Univ. Of Denmark, 2010
3. Monin J-F., Hinchey M. G., Understanding Formal Methods, Springer, 2003
4. Rodhe I., Karresand M., Overview of formal methods in software engineering, FOI Report, 2015
5. Schneider K., Verification of Reactive Systems: Formal Methods and Algorithms, Springer Verlag, 2004
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Introducere în mediul K Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Definirea unui limbaj funcțional simplu Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Definirea unui limbaj imperativ Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Definirea de constructori ce schimbă controlul execuției Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Definirea unor elemente de limbaj pentru concurență Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Definirea sistemelor de tipare Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. K framework, http://www.kframework.org/index.php/Main_Page
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică. Metodele formale sunt
unelte cruciale în dezvoltarea sistemelor software complexe, de mari dimensiuni, sigure, robuste.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Probă de verificare 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvare de probleme cu aplicaţii în
informatică.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
162
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2019-2020
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Metodologia realizării lucrării de licență
2.2.Codul disciplinei INF.DS.14
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 2 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DFA
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 44
3.8.Total ore pe semestru 100
3.9.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
163
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Familiarizarea cu cerințele unei lucrări de licență în domeniul
informaticii, precum și cu aspecte legate de elaborarea ei, de la
metodologii de cercetare, la redactare și etică profesională.
7.2. Obiectivele specifice Crearea deprinderilor specifice realizării unui proiect amplu, de
dificultatea unei lucrări de licență, cu punerea în valoarea a noțiunilor
și competențelor dobândite: creșterea autonomiei de lucru / cercetare,
dezvoltarea gândirii critice, însușirea unor tehnici de redactare
științifică și a unor elemente de stil, înțelegerea și aplicarea
principiilor și a normelor de etică profesională.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Lucrare de licență: scop, rol, cerințe Prelegere, studii de caz, discuții 2h
2. Alegerea temei și a îndrumătorului Prelegere, studii de caz, discuții 2h
3. Elaborarea planului de lucru Prelegere, studii de caz, discuții 2h
4. Structura, conținutul și formatul lucrării. Prelegere, studii de caz, discuții 2h
5. Elemente de stil în redactare Prelegere, studii de caz, discuții 2h
6. Utilizarea și indicarea referințelor bibliografice Prelegere, studii de caz, discuții 2h
7. Etică profesională și proprietate intelectuală Prelegere, studii de caz, discuții 2h
8. Documentare în vederea elaborării lucrării.
Stadiul cunoașterii în domeniu
Prelegere, studii de caz, discuții 2h
9. Metodologii de cercetare în domeniul temei Prelegere, studii de caz, discuții 6h
10. Evaluarea rezultatelor Prelegere, studii de caz, discuții 2h
11. Concluzii, modalități de continuare a studiului.
Anexe
Prelegere, studii de caz, discuții 2h
12. Prezentarea lucrării Prelegere, studii de caz, discuții 2h
Bibliografie
1. Amaral J. N., About Computing Science Research Methodology,
https://webdocs.cs.ualberta.ca/~c603/readings/research-methods.pdf
2. Demey S., Tutorial: Research Methods in Computer Science,
http://win.ua.ac.be/~sdemey/Tutorial_ResearchMethods/
3. Hassani H., Research Methods in Computer Science: The Challenges and Issues,
https://arxiv.org/pdf/1703.04080.pdf
4. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,
http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html
5. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and
faculty, Marcel Dekker, 2003
6. Paradis J.G., Zimmerman M., The MIT Guide to Science and Engineering Communication, Cambridge,
MA: MIT Press
7. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students,
http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf
8. Setzer A., Research Methodologies in Computer Science,
164
http://www.cs.swan.ac.uk/~csetzer/articles/researchMethodologiesInComputerScience.pdf
9. Strunk W., White E. B., The elements of style, http://orwell.ru/library/others/style/english/
10. Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Inginerie, Informatică și Geografie, Examen de licență,
http://misn-b.spiruharet.ro/informatica/info-examen-licenta
11. Universitatea Spiru Haret, Ghid pentru redactarea și evaluarea lucrării de licență/diplomă/masterat,
http://misn-b.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-mate-info/informatica/examen-licenta/2015-
2016/ghid_redactare.pdf
12. Zobel J., Writing for Computer Science, Springer-Verlag, 2004
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Lucrare de licență: metodologie Studii de caz, problematizare, discuții 2h
2. Alegerea temei și a îndrumătorului Studii de caz, problematizare, discuții 2h
3. Elaborarea planului de lucru Studii de caz, problematizare, discuții 2h
4. Structura, conținutul și formatul lucrării Studii de caz, problematizare, discuții 2h
5. Elemente de stil în redactare Studii de caz, problematizare, discuții 2h
6. Utilizarea și indicarea referințelor bibliografice Studii de caz, problematizare, discuții 2h
7. Etică profesională și proprietate intelectuală Studii de caz, problematizare, discuții 2h
8. Documentare în vederea elaborării lucrării.
Stadiul cunoașterii în domeniu
Studii de caz, problematizare, discuții 2h
9. Metodologii de cercetare în domeniul temei Studii de caz, problematizare, discuții 2h
10. Evaluarea rezultatelor Studii de caz, problematizare, discuții 6h
11. Concluzii, modalități de continuare a studiului.
Anexe
Studii de caz, problematizare, discuții 2h
12. Prezentarea lucrării Studii de caz, problematizare, discuții 2h
Bibliografie
1. Amaral J. N., About Computing Science Research Methodology,
https://webdocs.cs.ualberta.ca/~c603/readings/research-methods.pdf
2. Demey S., Tutorial: Research Methods in Computer Science,
http://win.ua.ac.be/~sdemey/Tutorial_ResearchMethods/
3. Hassani H., Research Methods in Computer Science: The Challenges and Issues,
https://arxiv.org/pdf/1703.04080.pdf
4. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,
http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html
5. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and
faculty, Marcel Dekker, 2003
6. Paradis J.G., Zimmerman M., The MIT Guide to Science and Engineering Communication, Cambridge,
MA: MIT Press
7. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students,
http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf
8. Setzer A., Research Methodologies in Computer Science,
http://www.cs.swan.ac.uk/~csetzer/articles/researchMethodologiesInComputerScience.pdf
9. Strunk W., White E. B., The elements of style, http://orwell.ru/library/others/style/english/
10. Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Inginerie, Informatică și Geografie, Examen de licență,
http://misn-b.spiruharet.ro/informatica/info-examen-licenta
11. Universitatea Spiru Haret, Ghid pentru redactarea și evaluarea lucrării de licență/diplomă/masterat,
http://misn-b.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-mate-info/informatica/examen-licenta/2015-
2016/ghid_redactare.pdf
12. Zobel J., Writing for Computer Science, Springer-Verlag, 2004
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
165
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate şi oferă studenților posibilitatea formării lor în vederea abordării unor proiecte informatice
ample, prin aplicarea unor reguli de muncă organizată, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică
profesională, elemente esențiale atât într-o continuare prin studii de masterat, cât și în lucrul în cadrul
proiectelor specifice domeniului informatic.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare
a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice.
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Probă de verificare 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor, metodologiilor, principiilor şi aplicarea lor în diferitele faze ale elaborării unei
lucrări de complexitatea celei de licență.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
166
Anul 3
167
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Inteligențǎ artificialǎ
2.2.Codul disciplinei INF.DF.16
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Logicǎ computaționalǎ, Fundamentele programării, Structuri de date, Probabilităţi şi
statistică, Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială, Tehnici avansate de
programare
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor; software necesar: SWI
Prolog, SWI Prolog Editor, RStudio.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.
168
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea conceptelor inteligenţei artificiale, a principiilor,
metodelor și tehnicilor de rezolvare a problemelor specifice
domeniului.
7.2. Obiectivele specifice Formarea abilității de recunoaștere a problemelor specifice
inteligenţei artificiale, a mecanismelor de raţionare şi reprezentare
adecvate rezolvării acestora. Realizarea unor implementări specifice.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Noţiuni fundamentale. Reprezentarea problemelor prin spațiul
stărilor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Strategii de căutare: căutare în adâncime, adâncire iterativă Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Strategii de căutare: căutarea în lățime, analiza tehnicilor de
căutare de bază
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Strategii de căutare bazate pe euristici, căutare best-first,
algoritmul A*
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Reducerea problemelor, grafuri AND/OR (reprezentări,
exemple, proceduri de căutare)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Sistemele expert (funcții, structură, reprezentarea
cunoştinţelor, implementări, incertitudine)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Jocuri cu doi participanți, jocuri cu informație completă Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Principiul minmax, implementare eficientă Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Învățare supervizată, tipuri de probleme, algoritmi (regresie
lineară, regresie logistică, Bayes, KNN)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Învățare nesupervizată, tipuri de probleme, algoritmi
(clusterizare, reducerea dimensionalității, deep learning)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Rețele neurale: definiție, clasificare, propagare înapoi,
specificarea rețelelor neurale
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Folosirea rețelelor neurale în învățarea automată Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Aplicații ale inteligenței artificiale, studii de caz: robotică,
înțelegerea textului, informatică medicală, „minerit” audio, în
baze de date, imagistică
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001
2. Russell S., Norvig P., Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, 1995
3. Haykin, S., Neural Networks. A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999
169
4. Winston, P. H., Inteligenţă artificială, Ed. Tehnică, 1981
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Recapitulare Prolog Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Reprezentarea problemelor prin spațiul stărilor Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Operații pe structuri de date (liste, arbori binari, grafuri) Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Implementarea strategiilor de căutare în adâncime, în lățime Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Căutare best-first, tipuri de probleme Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Căutare best first AND/OR Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Recapitulare R. Prezentarea pachetelor de rețele neurale Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Jocuri cu doi participanți, jocuri cu informație completă Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Principiul minmax, implementare eficientă Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Reprezentarea cunoştinţelor şi sistemele expert Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Elemente de învățare automată Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Învățare folosind rețele neurale Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Comunicare, percepție, acțiune Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Prezentarea portofoliului Validare, discuții 2h
Bibliografie
1. Bratko I., Prolog programming for artificial intelligence, Addison-Wesley, 3rd rd., 2001
2. Russell S., Norvig P., Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, 1995
3. Haykin, S., Neural Networks. A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999
4. Winston, P. H., Inteligenţă artificială, Ed. Tehnică, 1981
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cursul oferǎ informațiile necesare înțelegerii noțiunilor și tehnicilor specifice domeniului, și identificării
tipurilor de probleme rezolvabile cu ajutorul inteligenței artificiale. Domeniul inteligenței artificiale este
extrem de actual. Probleme din tot mai multe domenii își găsesc rezolvarea prin tehnici specifice
inteligenței artificiale. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de
prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de
evaluare
10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a
rezultatelor teoretice în identificarea de
probleme specifice și a soluțiilor adecvate
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în
implementarea rezolvării problemelor practice.
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• Cunoaşterea noţiunilor şi tehnicilor de bază ale domeniului.
• Capacitatea de identificare a problemelor rezolvabile prin tehnici de inteligenţă artificială și
propunerea de soluții adecvate, folosind metodele și tehnici specifice domeniului.
• Capacitatea de implementare și utilizare a tehnicilor elementare, folosind Prolog și R
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… ………………………………….
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
170
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Tehnici de optimizare
2.2.Codul disciplinei INF.DS.15
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială, Fundamentele programării,
Structuri de date
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor, calculatoare cu sofware
aferent (CodeBlocks).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
171
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei • Introducerea noţiunilor fundamentale din domeniul cercetărilor
operaţionale.
• Prezentarea principalelor tehnici de rezolvare a problemelor de
optimizare.
7.2. Obiectivele specifice • Însuşirea și implementarea principalilor algoritmi de rezolvare a
problemelor de optimizare.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Formulări ale problemelor de programare liniară Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Construirea modelelor de programare liniară în formă standard
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Baze admisibile, soluţii admisibile şi soluţii optime Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Algoritmul Simplex pentru optimizarea liniară Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Dualitatea în programarea liniară. Formularea problemei
duale. Baze dual admisibile, soluţii, legătura între soluţia
duală şi soluţia primară
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Algoritmul Simplex dual Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Problema transporturilor. Formularea problemei, metode de
determinare a unei soluţii iniţiale
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Problema transporturilor. Determinarea soluţiilor optime.
Degenerarea în problemele de transport
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Programare neliniară. Funcţii convexe şi generalizări Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Programare neliniară. Condiţii necesare şi suficiente de
optimalitate, Teorema lagrangeanului, condiţiile Kuhn-Tucker
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Programare neliniară. Dualitatea în optimizarea neliniară Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Programare neliniară. Algoritmi de optimizare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Programare neliniară. Metoda optimizării fără restricţii Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Programare neliniară. Metode de optimizare cu restricţii Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Luenberger D. G., Ye Y., Linear and Nonlinear Programming, Springer, 2008
2. Nemhauser G. L., Wolsey L. A., Integer and Combinatorial Optimization, John Wiley & Sons, 1999
172
3. Schriyver A., Theory of Linear and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986
4. Ştefănescu A., Zidăroiu C., Cercetări Operaţionale, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1981
5. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., Matematici pentru economişti, Ed. FRM, 2005
6. Zidăroiu C., Programare liniară, Ed. Tehnică, 1983
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Complemente de algebră liniară. Rezolvarea sistemelor de
ecuaţii şi inecuaţii liniare prin diagonalizare
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Transformarea formulărilor de programare liniară în formă canonică şi standard
Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Determinarea unei baze admisibile iniţială, metoda bazei
artificiale
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Rezolvarea problemelor de programare liniară folosind
algoritmul Simplex
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Dualitatea în programarea liniară. Trecerea de la problema
primală la problema duală. Rezolvarea problemelor duale de
programare liniară
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Obţinerea soluţiilor problemei primale şi soluţia optimă a
problemei duale
Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Problema transporturilor. Aplicarea metodelor de obţinere a
unei soluţii iniţiale pentru problema transporturilor.
Determinarea soluţiilor optime pentru problema
transporturilor
Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Problema transporturilor. Rezolvarea unei probleme de
transport în care intervine degenerarea
Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Rezolvarea problemelor de programare neliniara fără restricții
prin metode ale analizei matematice
Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Programare neliniară.Verificarea condiţiilor necesare şi
suficiente de optimalitate
Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Duala în sens Wolfe şi duala Lagrangean Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Programare neliniară. Dualitatea în optimizarea neliniară Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Programare neliniară. Rezolvarea programelor neliniare fără restricţii
Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Programare neliniară. Rezolvarea programelor neliniare cu
restricţii
Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
5. Luenberger D. G., Ye Y., Linear and Nonlinear Programming, Springer, 2008
6. Nemhauser G. L., Wolsey L. A., Integer and Combinatorial Optimization, John Wiley & Sons, 1999
7. Schriyver A., Theory of Linear and Integer Programming, John Wiley & Sons, 1986
8. Ştefănescu A., Zidăroiu C., Cercetări Operaţionale, Ed. Didactică şi Pedagogică, 1981
9. Trandafir R., Duda I., Baciu A., Ioan R., Bârză S., Matematici pentru economişti, Ed. FRM, 2005
10. Zidăroiu C., Programare liniară, Ed. Tehnică, 1983
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate. Problemele de optimizare sunt probleme uzuale în viaţa reală iar rezolvarea lor este un deziderat
pentru orice angajator.
173
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
și implementarea problemelor practice.
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Rezolvarea problemelor de programare liniară și de transport.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
174
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Inginerie software
2.2.Codul disciplinei INF.DS.16
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltarea și întreținerea aplicațiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
175
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei • Dezvoltarea de unități de program și elaborarea documentațiilor aferente.
• Descrierea adecvată a paradigmelor de programare şi a mecanismelor de
limbaj specifice, precum şi identificarea diferenţei dintre aspectele de ordin
semantic şi sintactic.
• Elaborarea codurilor sursă adecvate şi testarea unitară a unor componente,
într-un limbaj de programare cunoscut, pe baza unor specificaţii de
proiectare date.
• Explicarea unor aplicaţii soft existente, pe niveluri de abstractizare
(arhitectură, pachete, clase, metode) utilizând în mod adecvat cunoştinţele de
bază.
• Testarea unor aplicații pe baza unor planuri de test.
7.2. Obiectivele specifice • Cunoaşterea terminologiei, conceptelor şi a metodologiilor de dezvoltare a
aplicaţiilor.
• După absolvirea acestui curs studenţii vor fi capabili să modeleze şi să
dezvolte aplicaţii software ample, utilizând metodologii moderne de
dezvoltare.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în ingineria programării Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
2. Medii de dezvoltare Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
3. Sisteme de gestiune a versiunilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
4. Limbaje de modelare a aplicaţiilor Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
5. Dezvoltare ghidată de specificaţii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
6. Programare orientată pe obiecte Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
7. Programare bazată pe componente Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
8. Programare bazată pe aspecte Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
9. Metodologii de dezvoltare agile Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
10. Planificarea proiectelor software Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
11. Extreme programming, lucrul in echipă Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
12. Dezvoltarea ghidată de teste Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
13. Testarea şi validarea sistemelor software Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
14. Mentenanţă şi dezvoltare continuă Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Holloway J. P., Introduction to Engineering Programming: Solving Problems with Algorithms, Wiley,
2003
2. Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J., Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented
Software, Addison-Wesley, Pearson Education, 2004
3. Laddad R., AspectJ in Action: Practical aspect-oriented programming, Manning, 2003
4. Fowler M., Beck K., Brant J., Opdyke W., Roberts D., Refactoring: Improving the Design of Existing
Code, Addison-Wesley Professional, 2002
176
5. McConnell S., Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Microsoft Press, 2004
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Introducere în ingineria programării Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Medii de dezvoltare Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Sisteme de gestiune a versiunilor Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Limbaje de modelare a aplicaţiilor Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Dezvoltare ghidată de specificaţii Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Programare orientată pe obiecte Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Programare bazată pe componente Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Programare bazată pe aspecte Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Metodologii de dezvoltare agile Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Planificarea proiectelor software Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Extreme programming, lucrul in echipă Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Dezvoltarea ghidată de teste Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Testarea şi validarea sistemelor software Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Mentenanţă şi dezvoltare continuă Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Holloway J. P., Introduction to Engineering Programming: Solving Problems with Algorithms, Wiley,
2003
2. Gamma E., Helm R., Johnson R., Vlissides J., Design Patterns: Elements of Reusable Object-Oriented
Software, Addison-Wesley, Pearson Education, 2004
3. Laddad R., AspectJ in Action: Practical aspect-oriented programming, Manning, 2003
4. Fowler M., Beck K., Brant J., Opdyke W., Roberts D., Refactoring: Improving the Design of Existing
Code, Addison-Wesley Professional, 2002
5. McConnell S., Code Complete: A Practical Handbook of Software Construction, Microsoft Press, 2004
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica prezintă conceptele specifice domeniului proiectarii şi dezvoltării aplicaţiilor complexe.
Laboratoarele urmăresc să familiarizeze studenţii cu dezvoltarea proiectelor software ample, urmând
metodologii moderne de lucru utilizate în firmele de software.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare a
acestora pe exemple tipice: definiții, enunțuri,
abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice.
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• Studentul este capabil să definească şi să opereze cu conceptele studiate pe parcursul semestrului.
• Studentul este capabil să explice şi să exemplifice noţiunile studiate.
• Studentul este capabil să utilizeze metodologii de dezvoltare, concepere și modelare de aplicaţii
complexe.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
177
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Sisteme de gesiune a bazelor de date
2.2.Codul disciplinei INF.DS.17
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4
din care: 3.2.curs 2
3.3.Lucrări practice /
laborator 1/1
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56
din care: 3.5.curs 28
3.6. Lucrări practice /
laborator 14/14
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Baze de date
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Videoproiector, calculator cu software aferent, server Oracle.
5.2.de desfăşurare a seminarului Videoproiector, calculator cu software aferent, server Oracle.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt
Dezvoltatea și întreținerea aplicațiilor informatice
Proiectarea și gestiunea bazelor de date
178
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea cunoştinţelor de proiectare şi exploatare a sistemelor de
gestiune a bazelor de date.
7.2. Obiectivele specifice Studenţii vor dobândi cunoştinţe şi abilităţi în: dezvoltare de modele,
operare cu relaţii, reprezentări, dezvoltare, proiectare şi implementare
de interogări, implementare de sisteme de securitate specifice.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Sisteme de gestiune a bazelor de date. Componente ale SGBD.
Funcţiile SGBD. Avantaje şi dezavantaje
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
2. Structuri de baze de date client - server
- Redundanţa datelor în aplicaţiile client-server
- Comparaţie între formatele bazelor de date client - server
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
3. Elemente de securitate Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
4. Abordări moderne în colectarea şi structurarea datelor
- Introducere în programare orientată pe obiect Oracle
- Aplicaţii de nivel înalt de dezvoltare ale SGBD
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
5. Tranzacţii standard în aplicaţii SGBD client - server Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
6. Proiectarea aplicaţiilor client - server orientate pe servicii Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
7. Scalabilitatea informaţiilor
- Tehnici de extragere a informaţiilor în aplicaţii client - server
- Tehnici de extragere a informaţiilor prin metoda JOIN
- Tipuri de JOIN utilizate în extragerea datelor
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
8. Limbajul PL/SQL
- Blocuri PL/SQL
- Instrucţiuni specifice PL/SQL (FOR, IF, CASE, GOTO,
WHILE, LOOP)
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
9. Funcţii și proceduri stocate PL/SQL Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
10. Declanşatoare (Triggere) PL/SQL
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
11. Tratarea interogărilor prin programarea excepţiilor
- Tratarea interogărilor cu ajutorul cursoarelor explicite
- Secvenţe (Sequence)
- Sinonime (Synonym)
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
12. Pachete (pachete predefinite - DBMS_ALERT, DBMS_JOB etc.,
pachete utilizator)
Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
13. Cod SQL dinamic Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
179
14. Tehnici de refacere a bazelor de date Prelegere, proiecţie,
discuţii, studii de caz
2h
Bibliografie
1. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and
Management, Ed. Addison Wesley, 2005
2. Hoffer J. A., Prescott M. B., Topi H., Modern database management, Pearson Education, 2009
3. Isbășoiu E. C., Limbaje de programare și sisteme de gestiune a bazelor de date: sinteze pentru uzul
studenților, Ed. Alma Mater, 2011
4. Momen A., Oracle Database XE 11gR2 Jump Start Guide, Packt Publishing Ltd, 2012
5. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Utilizare comenzi SQL DDL (Data Definition Language) –
aplicaţii - creare tabele, constrângeri, modificare structură,
ştergere tabele
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna
1
Utilizare comenzi SQL DML (Data Manipulation Language)
aplicaţii - adăugare, modificare, ştergere, indexare. Interogări.
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna
2
Comanda SELECT – clauze (ORDER BY, GROUP BY,
HAVING). Funcţii de grup. Subinterogări.
Comanda SELECT – clauze JOIN
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna
4
Limbajul PL/SQL. Exemple și aplicații practice. Blocuri PL/SQL,
comenzi PL/SQL
Funcţii și proceduri stocate PL/SQL – aplicaţii
Declanşatoare (trigger) PL/SQL – aplicaţii
Tratarea interogărilor prin programarea excepţiilor. Tratarea
interogărilor cu ajutorul cursoarelor explicite
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna
6
Secvenţe (Sequence)
Sinonime (Synonym)
Pachete utilizator/predefinite - aplicaţii
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna
8
Cod SQL dinamic
Programare PL/SQL pe obiecte
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna
10
Tehnici de refacere a bazelor de date Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna
12
Bibliografie
1. Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and
Management, Ed. Addison Wesley, 2005
2. Hoffer J. A., Prescott M. B., Topi H., Modern database management, Pearson Education, 2009
3. Isbășoiu E. C., Limbaje de programare și sisteme de gestiune a bazelor de date: sinteze pentru uzul
studenților, Ed. Alma Mater, 2011
4. Momen A., Oracle Database XE 11gR2 Jump Start Guide, Packt Publishing Ltd, 2012
5. ORACLE, https://www.oracle.com/index.html
8.3 Proiect Metode de predare Observaţii
Alegerea unei teme pentru proiect
Studii de caz,
problematizare
Săptămâna
3
Specificații pentru proiect Studii de caz,
problematizare
Săptămâna
5
Design general proiect Studii de caz,
problematizare
Săptămâna
7
Design detaliat proiect
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna
9
Punerea în aplicare Exemple, studii de caz, Săptămâna
180
problematizare, validare 11
Verificare și validare
Exemple, studii de caz,
problematizare, validare
Săptămâna
13
Prezentare proiect Validare Săptămâna
14
Bibliografie
• Connolly T., Begg C., Database Systems. A Practical Approach to Design, Implementation, and
Management, Ed. Addison Wesley, 2005
• Hoffer J. A., Prescott M. B., Topi H., Modern database management, Pearson Education, 2009
• Isbășoiu E. C., Limbaje de programare și sisteme de gestiune a bazelor de date: sinteze pentru uzul
studenților, Ed. Alma Mater, 2011
• Momen A., Oracle Database XE 11gR2 Jump Start Guide, Packt Publishing Ltd, 2012
• ORACLE, https://www.oracle.com/index.html
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Cunoaşterea unui SGBD este valorificată în majoritatea domeniilor de activitate. Posibilităţi de angajare
sunt atât la nivel local şi regional, cât şi la nivel internaţional.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de utilizare a
acestora: definiții, enunțuri, abilitatea de a da
contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• Capacitatea de a proiecta un SGBD.
• Capacitatea de a exemplifica noţiunile studiate.
• Capacitatea de a crea şi gestiona un SGBD, utilizând Oracle şi PL/SQL.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
181
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Modelare și simulare
2.2.Codul disciplinei INF.DS.18
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 94
3.8.Total ore pe semestru 150
3.9.Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele algebrice ale informaticii, Probabilităţi şi statistică
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
182
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Cursul are drept scop familiarizarea studenților cu statisticile aplicate și
introducerea în sistemul R. Acesta oferă un limbaj de programare și grafică de
nivel înalt pentru analize statistice.
7.2. Obiectivele specifice La sfârșitul cursului studenții vor fi capabili să definească termeni și să
demonstreze rezultatele prezentate dea lungul semestrului. Se intenționează ca
studentul să știe cum să rezolve probleme aplicative folosind cele mai bune
tehnici și metode prezentate în curs și laborator: instrumente de programare în
R, statistici descriptive, funcții și proceduri de grafică în R.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în R: noțiuni de bază, spațiul de lucru, date de
intrare și ieșire, pachete
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Introducere în R: prelucrarea pe serii, folosirea datelor de
ieșire ca rezultate prin reutilizarea datelor de intrare, lucrul cu
seturi de date de mari dimensiuni
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Crearea unui set de date: înțelegerea noțiunilor de seturi de
date. Structuri de date: vectori, matrice, tablouri, liste
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Crearea unui set de date: date de intrare, introducerea datelor
de la tastatură, importul datelor dintr-un fișier text delimitat,
importul datelor din Excel, importul datelor din XML,
webscraping
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Noțiuni de bază cu grafice: lucrul cu grafice, parametri
grafici, simboluri și linii, culori, caracteristici de text
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Noțiuni de bază cu grafice: adăugarea de text, axe
personalizate, legende, titluri, axe, linii de referință, adnotări
text. Combinarea de grafice
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Noțiuni de gestionare a datelor: crearea de noi variabile.
Variabile de înregistrare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Noțiuni de gestionare a datelor: redenumirea variabilelor,
valori lipsă, valori de date
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Noțiuni de gestionare a datelor: conversii, sortarea datelor;
fuzionarea de seturi de date.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Date de management avansate: gestionare a datelor, funcții numerice și caractere, funcții matematice, funcții statistice,
funcții de probabilitate, funcții de caractere. Alte funcții utile,
aplicarea funcțiilor la matrice și la structuri de date. O soluție
pentru abordarea de gestionare a datelor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Date de management avansate: flux control, executarea
condiționată. Utilizarea funcțiilor definite, agregare și
restructurare.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Statistici de populații finite: populații finite complexe. Prelegere folosind video- 2h
183
proiector şi tablă.
13. Generare, realizarea unui sondaj, estimarea parametrilor,
statistici multivariate.
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Universității București, 2006
2. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011
3. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităților, Ed. FRM, 2007
4. Văduva I., Modele de simulare, Ed. Universităţii Bucureşti, 2004
5. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M., Simularea Proceselor Economice, Ed. Tehnică, 1983
6. ***R-project home page, http://www.r-project.org/
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Introducere în R: instrumente de programare in R, clase de
date, tipuri de R – obiecte
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Introducere în R: utilizarea de funcții în R Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Statistici descriptive (I). Grafic Bar. Distribuția frecvenței
cumulative. Graficul frecvenței cumulative. Histograma.
Medie. Mediane. Quartile
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Statistici descriptive (I ): percentile de ordin N. Interval de
variație. Variație. Deviație standard. Covarianță. Coeficient
de corelație. Asimetrie. Exces
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Generarea de valori aleatoare (I) . Distribuția normală,
distribuția binomială
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Generarea de valori aleatoare (II). Repartiția hipergeometrică,
Repartiția Poisson. Repartiția Multinomiala.
Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Repartiția statisticilor (I). Repartiția binomială. Repartiția
uniformă. Repartiția exponențială. Repartiția normală.
Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Repartiția statisticilor (II) Repartiția Chi -pătrat. Repartiția
Student. Repartiția Fisher
Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Estimări pe bază de interval de încredere cu media populației
cunoscută (sau necunoscută) pentru dispersia și proporția unei
populații
Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Testarea de ipoteze: pentru media populației cu dispersie
cunoscută/necunoscută; eroarea de tip 2
Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Inferența a două populații Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Analiza de varianță Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Realizarea unui sondaj Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Prezentare și validare portofoliu Discuții, studii de ca. z 2h
Bibliografie
1. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Universității București, 2006
2. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011
3. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităților, Ed. FRM, 2007
4. Văduva I., Modele de simulare, Ed. Universităţii Bucureşti, 2004
5. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M., Simularea Proceselor Economice, Ed. Tehnică, 1983
6. Verzani J., Simple R - Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004.
7. ***R-project home page, http://www.r-project.org/
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
184
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate. Problemele de modelare și simulare se folosesc uzual în viaţa reală.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil de a defini, aplica și folosi conceptele, funcțiile și procedurile din sistemul R
studiate în timpul semestrului;
• studentul este capabil de a rezolva probleme, de a efectua analiza datelor și reprezentări de grafice
utilizând comenzile din sistemul R (histograma, distribuția frecvențelor cumulativă, grafic de
frecvențe cumulate, medie, mediana, quartilele, dispersie, dispersie standard, covarianță, coeficient
de corelație, asimetrie, exces)
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
185
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Securitatea sistemelor informatice
2.2.Codul disciplinei INF.DF.17
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 28
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 94
3.8.Total ore pe semestru 150
3.9.Număr de credite 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Arhitectura sistemelor de calcul, Fundamentele programării, Sisteme de operare,
Rețele de calculatoare, Coduri și criptografie
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
186
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Aprofundarea modelelor, metodelor, mecanismelor și instrumentelor de
dezvoltare și gestiune a sistemelor informatice sigure. Formarea deprinderilor
de securizare a informației, accesului la informație, autorizare a accesului.
7.2. Obiectivele specifice • Studierea problemelor actuale în domeniul gestiunii securității informației în
sisteme de calcul și rețele de calculatoare.
• Proiectarea, implementarea și evaluarea unor componente de securitate ale
sistemelor de calcul.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere. Atacuri, politici și mecanisme, asigurare, aspecte
operaționale, aspecte umane. Fundamentele securității
informației: modele de securitate și principalele rezultate
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Politici de securitate. Confidențialitate, integritate, protecția
datelor personale, autentificare, încredere
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Protocoale de autentificare. Parole. Aspecte biometrice Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Protocoale de autentificare. Chei simetrice, Chei publice,
etichetare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Autorizarea accesului. Matricea de control a accesului.
Modele de securitate multinivel
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Securitatea rețelelor de calculatoare. Firewalls, Proxies, DMZ:
mail server, WWW server, DNS server, log server
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Securitatea rețelelor de calculatoare. Network flooding,
Intermediate hosts, CP state and memory allocations
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Securitatea rețelelor de calculatoare. Protocoale de securitate
Internet (PEM, S/MIME, PEM-MIME, MOSS, S-HTTP)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Securitatea rețelelor de calculatoare. Protocoale de securitate
Internet (SSL, PCT, S/WAN, IPSec, GSM)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Vulnerabilități software. Buffer overflow. Race conditions Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Vulnerabilități software. Tehnici de programare a aplicațiilor
sigure
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Malware. Viruși, viermi, troieni, etc. Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Malware. Identificare, eliminare, recuperarea sistemului Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Protecția programelor. Aspecte legale Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Dafydd S., Pinto M., The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security
Flaws, Wiley, 2011
187
2. Debirah R., Gangemi G.T., Computer Security, O'Reilly, 2005
3. Kaufman C., Perlman R., Speciner M., Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC
World, Prentice Hall,
4. Pfleeger C. P., Pfleeger S. L., Security in Computing, Prentice Hall, 2006
5. Smith P., Linux Network Security, Charles River Media, 2005
6. Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, 2000
7. Stamp M., Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005
8. Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, McGraw-
Hill Osborne Media, 2007
9. Online references:
http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html,
http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html,
SANS, http://www.sans.org/
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Dezvoltarea unei politici de securitate în reîea Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Securizarea unui sistem de operare (Windows/Linux) Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Testarea securității unui sistem de operare Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Configurarea serviciilor de audit și jurnalizare la sistemele de
operare (Windows/Linux) I
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Configurarea serviciilor de audit și jurnalizare la sistemele de
operare (Windows/Linux) II
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Monitorizarea traficului și detectarea atacurilor I Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Monitorizarea traficului și detectarea atacurilor II Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Instalarea şi configurarea firewallului Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Standarde de securitate pentru reţelele wireless Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Configurarea unei reţele wireless Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Tipuri de atacuri informatice. Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Mijloace şi metode de protecţie privind frauda pe internet Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Utilizarea protocoale de securitate în diferite situații I Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Utilizarea protocoale de securitate în diferite situații II Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Dafydd S., Pinto M., The Web Application Hacker's Handbook: Discovering and Exploiting Security
Flaws, Wiley, 2011
2. Debirah R., Gangemi G.T., Computer Security, O'Reilly, 2005
3. Kaufman C., Perlman R., Speciner M., Network Security: PRIVATE Communication in a PUBLIC
World, Prentice Hall,
4. Pfleeger C. P., Pfleeger S. L., Security in Computing, Prentice Hall, 2006
5. Smith P., Linux Network Security, Charles River Media, 2005
6. Stallings W., Network Security Essentials, Prentice Hall, 2000
7. Stamp M., Information Security: Principles and Practice, Wiley InterScience, 2005
8. Scambray J., Hacking Exposed Windows: Microsoft Windows Security Secrets and Solutions, McGraw-
Hill Osborne Media, 2007
9. Online references:
http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html,
http://www.cs.iit.edu/~virgil/cs458/mail.spring2010/syllabus.html,
SANS, http://www.sans.org/
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
188
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate (Princeton University http://www.cs.princeton.edu/courses/archive/spr99/cs496/,
San Jose State University, http://www.cs.sjsu.edu/~stamp/CS166/syllabus/syllabusSpr09.html,
Stanford University http://crypto.stanford.edu/cs155/syllabus.html), şi permite absolvenţilor să urmeze
programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
- studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului
- studentul este capabil să securizeze un sistem de operare
- studentul este capabil să identifice vulnerabilităţi software
- studentul este capabil să aplice tehnici de programare sigure
- studentul este capabil să identifice, să elimine și să recupereze un sistem infectat cu malware
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
189
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Proiect
2.2.Codul disciplinei INF.DS.19
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 3
din care: 3.2.curs 0
3.3.Lucrări
practice/laborator 0/3
3.4.Total ore din planul de învăţământ 42
din care: 3.5.curs 0
3.6. Lucrări practice
/laborator 0/42
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 33
3.8.Total ore pe semestru 75
3.9.Număr de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Conform tematicii proiectului ales.
4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt.
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.
Proiectarea şi gestiunea bazelor de date.
Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Nu este cazul.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
190
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.
Proiectarea şi gestiunea bazelor de date.
Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare.
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei • Alegerea proiectului pe baza autoevaluării capacității de
asimilare, adaptabilitate și efort.
• Stimularea studenților pentru analiza stadiului cunoașterii privind
tema aleasă.
• Aplicarea în condiții date a mecanismelor de gestiune a
proiectelor software.
• Utilizarea algoritmilor, a limbajelor de programare și a
• tehnologiilor informatice în vederea implementării, testării și
• validării proiectului.
7.2. Obiectivele specifice • Realizarea unui proiect informatic amplu, demn de finalizare a
studiilor de licență.
• Demonstrarea competențelor în domeniul informaticii.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
-
Bibliografie
-
8.2.Seminar/laborator (teme orientative) Metode de predare Observaţii
1. Modul sistem informatic de rezervări online a camerelor hoteliere
- Booking
2. Vulnerabilități web și metode de securizare a acestora
3. Proiectarea unui site pentru gestionarea produselor de fitness
4. Analiză cerere a pieței
5. Tehnologia blockchain și aplicațiile ei în sistemul medical
6. Analiza proiectarea și implementarea unui site pentru gestiunea
aeroportului Henri Coandă
7. Proiectarea unui site de tutoriale web
8. Programare grafică. Aplicație în educație
9. Auditarea unei baze de date
10. Crearea unui site de anunțuri utilizând baza de date Oracle
11. Impactul serviciilor de tip OTP asupra serviciilor tradiționale de
mediu
12. Prism-android puzzle
13. Protecția informației în rețelele sistemelor informatice
14. Detecția caracteristicilor și recunoaștere facială
191
15. Joc PC
16. Aplicație web pentru comerț electronic
17. Crearea unei aplicații de tip CRM
18. Joc în C++
19. Istoria BMW
20. Tehnologii open source pentru Elearning
21. Aplicație client server de automatizare a activității unei firme de
service IT
22. Programarea în C++ și utilizarea unei baze de date MySql,
aplicate pe un game server
23. Star-wars: Un mini wiki
24. Online voting
25. Sisteme iterative de funcții. Generare de fractali și aplicații
26. Interfața grafică a aplicațiilor mobile, de la analiză la
implementare
27. Blockchain în sistemul medical
28. Implementare C++/Java/Python/C#/R pentru frameworkul
Ravage
29. Proiectarea unui site pentru comercializarea de produse
30. Dezvoltarea aplicațiilor cu baze de date în domeniul educației
31. Proiectarea unei baze de date pentru evidența angajaților
32. Metoda Monte Carlo. Aplicații
33. Analiza, proiectarea și implementarea unui site de închiriat mașini
34. Cloud management cu Python și Django
35. Creare magazin online și baza de date
36. Proiectarea unui site de socializare
37. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui magazin alimentar
38. Utilizarea elementelor de securitate a rețelelor de calculatoare
39. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui parc auto
Bibliografie
1. ANIAP, Ghid metodologic pentru managementul proiectelor TIC,
http://www.aniap.ro/downloads/Ghid_Metodologic_pentru_Managementul_Proiectelor_TIC.pdf
2. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,
http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html
3. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999
4. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and
faculty, Marcel Dekker, 2003
5. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007
6. Setzer A., Research Methodologies in Computer Science,
http://www.cs.swan.ac.uk/~csetzer/articles/researchMethodologiesInComputerScience.pdf
7. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001
8. Research strategies in software, http://calla.ics.uci.edu/serum/moin.cgi/ResearchStrategiesInSoftware
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematicile abordate sunt în concordanţă cu cele de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi oferă
studenților posibilitatea formării lor în vederea abordării unor proiecte informatice ample, prin aplicarea
unor reguli de muncă organizată, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională, elemente
esențiale atât într-o continuare prin studii de masterat, cât și în lucrul în cadrul proiectelor specifice
domeniului informatic în cadrul companiilor.
192
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs
10.5.Seminar / laborator
10.6.Evaluare finală Colocviu 100%
10.7.Standard minim de performanţă
• Cunoaşterea conceptelor, metodologiilor, principiilor şi aplicarea lor în diferitele faze ale elaborării
unui proiect informatic de complexitatea unui proiect de finalizare a studiilor licență.
• Demonstrarea competențelor în domeniul informaticii.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
193
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Elaborarea lucrării de licență
2.2.Codul disciplinei INF.DS.20
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOB
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 3
din care: 3.2.curs 0
3.3.Lucrări
practice/laborator 0/3
3.4.Total ore din planul de învăţământ 42
din care: 3.5.curs 0
3.6. Lucrări practice
/laborator 0/42
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 33
3.8.Total ore pe semestru 75
3.9.Număr de credite 3
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Conform temei alese.
4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt.
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.
Proiectarea şi gestiunea bazelor de date.
Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Nu este cazul.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
194
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii și a modelelor formale.
Proiectarea şi gestiunea bazelor de date.
Proiectarea și administrarea reţelelor de calculatoare.
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a
capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de
comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei • Stimularea studenților pentru analiza stadiului cunoașterii privind
tema aleasă.
• Aplicarea în condiții date a mecanismelor de gestiune a
proiectelor software.
• Utilizarea algoritmilor, a limbajelor de programare și a
tehnologiilor informatice în vederea implementării, testării și
validării proiectului.
7.2. Obiectivele specifice • Elaborarea unei lucrări de licență care să demonstreze
competențele acumulate pe parcursul anilor de studiu.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
-
Bibliografie
-
8.2.Seminar/laborator (teme orientative) Metode de predare Observaţii
1. Modul sistem informatic de rezervări online a camerelor hoteliere
- Booking
2. Vulnerabilități web și metode de securizare a acestora
3. Proiectarea unui site pentru gestionarea produselor de fitness
4. Analiză cerere a pieței
5. Tehnologia blockchain și aplicațiile ei în sistemul medical
6. Analiza proiectarea și implementarea unui site pentru gestiunea
aeroportului Henri Coandă
7. Proiectarea unui site de tutoriale web
8. Programare grafică. Aplicație în educație
9. Auditarea unei baze de date
10. Crearea unui site de anunțuri utilizând baza de date Oracle
11. Impactul serviciilor de tip OTP asupra serviciilor tradiționale de
mediu
12. Prism-android puzzle
13. Protecția informației în rețelele sistemelor informatice
14. Detecția caracteristicilor și recunoaștere facială
15. Joc PC
16. Aplicație web pentru comerț electronic
17. Crearea unei aplicații de tip CRM
195
18. Joc în C++
19. Istoria BMW
20. Tehnologii open source pentru Elearning
21. Aplicație client server de automatizare a activității unei firme de
service IT
22. Programarea în C++ și utilizarea unei baze de date MySql,
aplicate pe un game server
23. Star-wars: Un mini wiki
24. Online voting
25. Sisteme iterative de funcții. Generare de fractali și aplicații
26. Interfața grafică a aplicațiilor mobile, de la analiză la
implementare
27. Blockchain în sistemul medical
28. Implementare C++/Java/Python/C#/R pentru frameworkul
Ravage
29. Proiectarea unui site pentru comercializarea de produse
30. Dezvoltarea aplicațiilor cu baze de date în domeniul educației
31. Proiectarea unei baze de date pentru evidența angajaților
32. Metoda Monte Carlo. Aplicații
33. Analiza, proiectarea și implementarea unui site de închiriat mașini
34. Cloud management cu Python și Django
35. Creare magazin online și baza de date
36. Proiectarea unui site de socializare
37. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui magazin alimentar
38. Utilizarea elementelor de securitate a rețelelor de calculatoare
39. Proiectarea unui site pentru gestionarea unui parc auto
Bibliografie
1. ANIAP, Ghid metodologic pentru managementul proiectelor TIC,
http://www.aniap.ro/downloads/Ghid_Metodologic_pentru_Managementul_Proiectelor_TIC.pdf
2. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,
http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html
3. Hughes B., Cotterell M., Software Project Management, McGraw-Hill, 1999
4. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and
faculty, Marcel Dekker, 2003
5. Niculescu R., Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Ed. Universităţii din București, 2007
6. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students,
http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf
7. Setzer A., Research Methodologies in Computer Science,
http://www.cs.swan.ac.uk/~csetzer/articles/researchMethodologiesInComputerScience.pdf
8. Somerville I., Software Engineering, Addison-Wesley, 2001
9. Strunk W., White E. B., The elements of style, http://orwell.ru/library/others/style/english/
10. Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Inginerie, Informatică și Geografie, Examen de licență,
http://misn-b.spiruharet.ro/informatica/info-examen-licenta
11. Universitatea Spiru Haret, Ghid pentru redactarea și evaluarea lucrării de licență/diplomă/masterat,
http://misn-b.spiruharet.ro/images/secretariat/secretariat-mate-info/informatica/examen-licenta/2015-
2016/ghid_redactare.pdf
12. Research strategies in software, http://calla.ics.uci.edu/serum/moin.cgi/ResearchStrategiesInSoftware
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
196
Tematicile abordate sunt în concordanţă cu cele de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi oferă
studenților posibilitatea formării lor în vederea abordării unor proiecte informatice ample, prin aplicarea
unor reguli de muncă organizată, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică profesională, elemente
esențiale atât într-o continuare prin studii de masterat, cât și în lucrul în cadrul proiectelor specifice
domeniului informatic în cadrul companiilor.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs
10.5.Seminar / laborator
10.6.Evaluare finală Colocviu 100%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor, metodologiilor, principiilor şi aplicarea lor corectă în elaborarea lucrării de
licență, pentru punerea în evidență a competențelor dobândite pe parcursul anilor de studiu.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
197
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Calitatea și fiabilitatea programelor
2.2.Codul disciplinei INF.DS.21
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.9.Total ore pe semestru 125
3.10.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte, Dezvoltarea aplicațiilor
WEB, Tehnici avansate de programare
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
198
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Formarea unei culturi a calității în domeniul programării.
7.2. Obiectivele specifice Însușirea noțiunilor și principiilor domeniului calității programelor.
Deprinderea aplicării procedurilor de colectare a datelor, a
mecanismelor de modelare și predicție pentru creșterea fiabilității
sistemelor informatice.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în calitatea programelor: conformitatea și
siguranța în funcționare (fiabilitate, întreținere, securitate).
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Caracteristici de calitate ale produselor software Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Standarde de calitate pentru produsele software. Scalare,
clasificare și evaluare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Caracteristici de calitate pe clase de aplicații software Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Funcții specifice fiabilității, mentenanței și disponibilității Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Controlul statistic de recepție al conformității Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Indicatori generali de fiabilitate și relațiile dintre ei. Estimarea
neparametrică și parametrică a indicatorilor de fiabilitate
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Fiabilitatea sistemelor. Evaluarea fiabilității sistemelor cu
structură fiabilistică serie, paralel și nedecompozabilă
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Fiabilitatea sistemelor cu restabilire. Modele Markov pentru
evaluarea fiabilității sistemelor reparabile
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Fiabilitatea componentelor electronice. Variația ratei
defectărilor în funcție de solicitări
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Fiabilitatea rețelelor de comunicații. Modele matematice Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Fiabilitatea programelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Ingineria fiabilității sistemelor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Baciu F., Fiabilitatea sistemelor informatice, Note de curs în format electronic
2. Baron T., ș.a., Calitate și fiabilitate. Manual practic, Vol. I, II, Ed. Tehnică, 1988
3. Cătuneanu V., Bacivarov I. C., Fiabilitatea sistemelor de telecomunicaţii, Ed. Militară, 1985
4. Cătuneanu V., Mihalache A., Bazele teoretice ale fiabilităţii, Ed. Academiei Române, 1983
5. Popențiu-Vlădicescu F., Software Reliability Engineering, Course book of Series of Advanced
Mechatronics Systems, Debrecen, 2012
199
6. Teodorescu L., Ivan I., Managementul calității software, Ed. Inforec, 2001
7. Văduva I., Fiabilitatea și calitatea produselor IT. Note de curs, Ed. MatrixRom, 2017
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Atribute ale calității programelor Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Caracteristici de calitate ale produselor software Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Standarde de calitate pentru produsele software. Scalare,
clasificare și evaluare
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Caracteristici de calitate pe clase de aplicații software Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Modelele Weibul si Shooman Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Modelul Jelinski-Moranda de bază Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Modelul Jelinski-Moranda geometric Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Modelul Poisson geometric Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Modele Poisson Schneidewind Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Modele NHPP Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Calitatea modelelor Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Ingineria fiabilității asistată de calculator: CASRE, Frestimate Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Prezentare portofoliu Discuții, problematizare,
validare
2h
Bibliografie
1. Baron T., ș.a., Calitate și fiabilitate. Manual practic, Vol. I, II, Ed. Tehnică, 1988
2. Popențiu-Vlădicescu F., Software Reliability Engineering, Course book of Series of Advanced
Mechatronics Systems, Debrecen, 2012
3. Văduva I., Fiabilitatea și calitatea produselor IT. Note de curs, Ed. MatrixRom, 2017
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Calitatea și fiabilitatea programelor sunt elemente esențiale în dezvoltarea aplicațiilor informatice. Cursul le
oferă studenţilor concepte și metode de evaluare și îmbunătățire a performanțelor unor modele de calitate,
respectiv fiabilitate a programelor. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la
universităţi de prestigiu din ţară și străinătate.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Colocviu 60%
10.7.Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
200
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Analiza datelor
2.2.Codul disciplinei INF.DS.22
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.9.Total ore pe semestru 125
3.10.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele programării, Logică matematică și computațională
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor, cu Lisp / Scheme
instalat.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
201
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Înțelegerea paradigmelor programării funcționale.
7.2. Obiectivele specifice Aplicarea principiilor programării funcționale în Lisp / Scheme
pentru rezolvarea de probleme cu nivel mediu de dificultate.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Noţiuni introductive: Tipuri de date. Statistica
descriptivă. Reprezentarea grafică a unei mulţimi de
date. Examinarea repartiţiilor variabilelor. Teste
statistice.
Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
6h
2. Modele regresive: Coeficient de corelaţie, matricea
corelaţiilor, diagrama ȋmprăştierii. Regresia liniară.
Regresia neliniară (polinomială şi mixt
exponenţială). Regresia multiliniară. Regresia
logistică. Noţiuni de analiza supravieţuirii. Modelul
Cox al hazardului proporţional. Modele additive.
Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
6h
3. Serii temporale: Noţiuni introductive. Metode de
netezire. Prognoza utilizând trendul. Prognoza
utilizând trendul şi componenta sezonieră. Modele
dinamice, bazate pe serii temporale: modele
explicative, modele de ajustare, modele
autopredictive, modelul ARIMA .
Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
6h
4. Clustering: Măsuri de similaritate. Algoritmul k-
means. Clustering ierarhic.
Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
4h
5. Tehnici exploratorii multivariate: Analiza factorială.
Analiza componentelor principale. Analiza
canonică. Analiza discriminant. OLAP. Detectarea
anomaliilor.
Prelegere folosind video-proiector
şi tablă.
6h
Bibliografie
1. Altman D.G., 1991, Practical statistics for medical research, Chapman and Hall.
2. Anderson D., Sweeney D., Williams T., 1994, An Introduction to Management Science,
Quantitative Approaches to Decision Making.
3. Belciug S., Gorunescu M., 2012, Data Mining: Modele predictive şi de clasificare, Implementare
ȋn Matlab şi Java, Editura Albastră Cluj-Napoca.
4. Foucart T., Bensaber A., Garnier R., 1987Méthodes pratiques de la Statistique, Masson.
5. Gorunescu F., 2011, Data Mining: concepts, Models and Techniques, Springer Verlag, Berlin-
Heidelberg
6. Gorunescu F., Prodan A., 2001, Modelare stochastică şi simulare, Editura Albastră Cluj-Napoca,
2001.
7. Gorunescu M., 2007, Clasificare şi prognoză, Editura Universitaria, Craiova
8. Zaknich A., 2003, Neural networks for intelligent signal processing, World Scientific, Series in
Innovative Intelligence, Vol. 4.
202
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Statistici descriptive (I). Grafic Bar. Distribuția
frecvenței cumulative. Graficul frecvenței
cumulative. Histograma. Medie. Mediane. Quartile
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Statistici descriptive (I ): percentile de ordin N.
Interval de variație. Variație. Deviație standard.
Covarianță. Coeficient de corelație. Asimetrie.
Exces
Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Generarea de valori aleatoare (I) . Distribuția
normală, distribuția binomială
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Generarea de valori aleatoare (II). Repartiția
hipergeometrică, Repartiția Poisson. Repartiția
Multinomiala.
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Repartiția statisticilor (I). Repartiția binomială.
Repartiția uniformă. Repartiția exponențială.
Repartiția normală.
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Repartiția statisticilor (II) Repartiția Chi -pătrat.
Repartiția Student. Repartiția Fisher
Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Estimări pe bază de interval de încredere cu media
populației cunoscută (sau necunoscută) pentru
dispersia și proporția unei populații
Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Testarea de ipoteze: pentru media populației cu
dispersie cunoscută/necunoscută; eroarea de tip 2
Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Inferența a două populații Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Analiza de varianță. Pachete R Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Pachete R pentru serii temporale Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Pachete R pentru clasificare Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Pachete R pentru explorare multivariate Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Dumitrescu M., Batatorescu A., Applied statistics using the R-system, Ed. Universității București, 2006
2. Kabacoff R., R in Action. Data analysis and graphics with R, Manning Publications Co., 2011
3. Trandafir R., Ioan R., Ghica M., Teoria probabilităților, Ed. FRM, 2007
4. Văduva I., Modele de simulare, Ed. Universităţii Bucureşti, 2004
5. Văduva I., Odăgescu I., Stoica M., Simularea Proceselor Economice, Ed. Tehnică, 1983
6. Verzani J., Simple R - Using R for Introductory Statistics, Chapman&Hall, London 2004.
***R-project home page, http://www.r-project.org/
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice
Evaluare parţială II 20%
203
10.6.Evaluare finala Examen: colocviu 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea principalelor concepte ale programării funcționale şi realizarea de implementări în Lisp a
problemelor ce vizează aspecte de bază ale domeniului.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
204
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Dezvoltarea aplicațiilor mobile
2.2.Codul disciplinei INF.DS.23
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.8.Total ore pe semestru 125
3.9.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele programării, Programare orientată pe obiecte, Tehnici avansate de
programare
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului Sală de laborator dotată conform cerinţelor, cu Android Studio
instalat și funcțional corespunzător și dispozitive mobile Android.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
205
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Însuşirea notiunilor specifice programării aplicaţiilor mobile.
7.2. Obiectivele specifice Programarea aplicaţiilor Android.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere. Principiile aplicaţiilor mobile. Crearea
activităților. Ciclul de viață al unei activități, intenții, resurse
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Android Studio. Structura unui proiect. Testare. Android
Support Library
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. Experiența utilizatorului. Preluarea datelor. Implementarea
strategiilor de navigare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Folosirea temelor și a stilurilor. Testarea interfeței cu
utilizatorul. Principii de Material Design
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Lucrul în fundal. Principii. Ordonarea task-urilor. Evenimente Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Date. Stocare, actualizare, interogare, încărcare, furnizare Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Permisiuni, performanță și securitate Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Noțiuni avansate despre experiența utilizatorului: utilizarea
fragmentelor și a widget-urilor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Utilizarea senzorilor Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Unelte pentru identificarea performanțelor aplicațiilor și
îmbunătățirea acestora
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Localizarea și accesibilitatea aplicației Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Adăugarea de caracteristici geografice Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Noțiuni avansate de grafică și view-uri Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Google Developer Training Team, Android Developer Fundamentals Course - Concepts, 2016,
https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-fundamentals-course-
concepts/details
2. Google Developer Training Team, Advanced Android Development – Concepts, 2017,
https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-advanced-course-
concepts/details
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Introducere. Necesar logistic – instalare şi utilizare Exemple, aplicaţii, teme 2h
206
2. Android Studio. Structura unui proiect. Dezvoltarea unei
aplicații elementare. Testare. Android Support Library
Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Experiența utilizatorului. Preluarea datelor. Implementarea
strategiilor de navigare
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Folosirea temelor și a stilurilor. Testarea interfeței cu
utilizatorul. Principii de Material Design
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Lucrul în fundal. Principii. Ordonarea task-urilor. Evenimente Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Date. Stocare, actualizare, interogare, încărcare, furnizare Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Permisiuni, performanță și securitate Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Noțiuni avansate despre experiența utilizatorului: utilizarea
fragmentelor și a widget-urilor
Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Utilizarea senzorilor Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Unelte pentru identificarea performanțelor aplicațiilor și
îmbunătățirea acestora
Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Localizarea și accesibilitatea aplicației Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Adăugarea de caracteristici geografice Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Noțiuni avansate de grafică și view-uri Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Prezentare portofoliu Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Google Developer Training Team, Android Developer Fundamentals Course - Practicals, 2016,
https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-fundamentals-course-
practicals/details
2. Google Developer Training Team, Advanced Android Development – Practicals, 2017,
https://www.gitbook.com/book/google-developer-training/android-developer-advanced-course-
practicals/details
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare
a componentelor aplicațiilor Android
Evaluare parţială I 20%
10.5.Seminar /
laborator
Implementarea de aplicații Android cu
caracter didactic
Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Colocviu 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor dezvoltării de aplicații Android. Identificarea componentelor aplicațiilor Android.
Implementarea de aplicații Android elementare.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
207
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Modelare și tehnici de programare în realitatea virtuală
2.2. Codul disciplinei INF.DS.24
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de
seminar
2.5. Anul de studiu 3 2.6 Semestrul 1 2.7 Tipul de
evaluare
E 2.8Regimul
disciplinei
D
O
P
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore
pe săptămână
5 3.2. din care:
curs
2 3.3
seminar/laborat
or
3
3.4 Total ore din
planul de
învăţământ
56 3.5.din care: 2 curs 28 3.6.seminar/lab
orator
28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe
teren
12
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7 Total ore studiu individual 69
3.9 Total ore pe semestru 125
3.10 Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1 de curriculum • nu este cazul
208
4.2 de competenţe • nu este cazul
5. Condiţii ( acolo unde este cazul)
5.1. de desfăşurare a
cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorul
ui
• Sală de laborator dotată conform cerinţelor
6. Competenţele specifice acumulate
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt
Dezvoltarea şi întreţinerea aplicaţiilor informatice
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar
Com
pet
enţe
tran
sver
sale
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al
disciplinei • Insusirea tehnicilor de modelare si programare in
realitatea virtuala
7.2 Obiectivele specifice • Proiectarea unui mediu virtual și a unei experiente
convingătoare de realitate virtuală
• Înțelegerea și analiza problemelor fundamentale ale
realității virtuale
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Introducere in realitatea virtuala Prelegere 2 ore
Navigare in 3D Prelegere 2 ore
Obiecte 3D si grafica scenei Prelegere 2 ore
Culori si texturi Prelegere 2 ore
Lumina si sunet Prelegere 2 ore
Level of Detail si alte tehnici de
eficientizare
Prelegere 2 ore
209
Evenimente si animatie Prelegere 2 ore
Tehnici de interactiune Prelegere 2 ore
Interfata EAI si appleturi Java Prelegere 2 ore
Realitatae virtuala panoramica Prelegere 2 ore
Realitate augmentata Prelegere 2 ore
Realitatae virtuala multiutilizator Prelegere 2 ore
Hardware special pentru realitatea virtuala Prelegere 2 ore
3D pe web (X3D) Prelegere 2 ore
Bibliografie
B. Sherman si A. Craig, “Understanding Virtual Reality: Interface, Application, and Design,”
Morgan Kaufmann; 1st ed, 2002.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Dezvoltarea de interfete utilizator Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore
Grafica – crearea de imagini pe ecran
utilizand OpenGL
Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore
Crearea de obiecte solide, aranjarea lor in
spatiul 3D prin aplicarea de transformari;
crearea de puncte de observatie pentru un tur
virtual si aplicarea paradigmelor de navigare
Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore
Crearea unui model 3D si redarea de
instante multiple ale modelului intr-o scena
cu accent pe calitatea imaginii/viteza de
redare
Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore
Adaugarea de culoare si textura obiectelor
create anterior
Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore
Adaugarea unei surse de lumina pentru
fiecare instanta a obiectelor virtuale si
adaugarea de sunet pentru actiunile utilizator
(drag, click)
Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore
Aplicarea de evenimente de animatie si
interactie
Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore
Crearea unei experiente complete audio-
video interactive
Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore
Tehnici de simplificare a mesh-urilor,
algoritmi de detectie a coliziunilor
Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore
Animatie humanoida, interfete speciale
pentru realitate imersiva si augmentata
Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore
Programare GPU – shaders Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore
Programare GPU – procesare paralela Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore
Crearea de miscare realista Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore
WebGL si HTML5 Exerciţii, rezolvări de probleme 2 ore
Bibliografie
J. ZARA: Viewpoint applet.
http://www.cgg.cvut.cz/vyuka/VRML/EAI/Viewpoint/Viewpoint.html
210
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
La finalul cursului stundetii vor fi capabili sa extinda notiunile clasice de grafica pe calculator si
sa construiasca lumi virtuale inclusiv pentru web.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finală
10.4 Curs Verificarea însuşirii
cunoştinţelor
Evaluare pe parcurs I 20%
10.5 Seminar/laborator Verificarea însuşirii
cunoştinţelor practice
Evaluare pe parcurs II 20%
10.6 Evaluare finala Colocviu 60%
10.7 Standard minim de performanţă
• Obţinerea a 50% din punctaj la fiecare dintre cele două activităţi (curs + laborator)
• Prezenţa de 80% la laborator
Data completării: .....................................
Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ………………………………
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
……………………………… .........................................................
211
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Metode avansate de programare
2.2.Codul disciplinei INF.DS.25
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.9.Total ore pe semestru 125
3.10.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele programării, Sisteme de operare, Programare orientată pe obiecte,
Tehnici avansate de programare
4.2.de competenţe Programarea în limbaje de nivel înalt
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (minim Java 8).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.
212
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Descrierea conceptelor și principiilor programării distribuită și a unor algoritmi
avansați.
7.2. Obiectivele specifice Implementarea în Java a principiilor programării distribuite și a algoritmilor
menționați.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Introducere în tehnologia sistemelor
distribuite. Introducere în Map-Reduce
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
2. Hadoop. Spark Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
3. Programare client-server. Introducere în
Socket-uri. Serializare / deserializare
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
4. Remote Method Invocation. Socket-uri
multicast
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
5. Modelul publicare-subscriere. Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
6. Modelul SPMD (Single Program Multiple
Data)
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
7. Comunicare P2P Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
8. Ordonarea mesajelor și deadlock Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
9. Comunicări non-blocante. Comunicări
colective
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
10. Procese și thread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
11. Servere cu multithread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
12. MPI și thread-uri Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
13. Actori distribuiți Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
14. Programare distribuită reactivă Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
Bibliografie
1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008
2. Georgescu H., Programare concurentă. Teorie și aplicații, Ed. Tehnică, 1996
3. Schildt H., Java. The Complete Reference. 9th ed., Oracle Press
4. Sharan K., Beginning Java 8 Fundamentals, Apress, 2014
5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Implementarea algoritmului de analiză a
hiperlegăturilor (page rank) folosind Spark
Problematizare, discuții, implementare 6h
2. Implementarea unui server de fișiere
folosind socket-uri
Problematizare, discuții, implementare 6h
3. Înmulțirea matricilor distribuite folosind
MPI
Problematizare, discuții, implementare 4h
4. Server de fișiere paralel folosind threaduri
multiple și socket-uri
Problematizare, discuții, implementare 10h
5. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h
213
Bibliografie
1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008
2. Georgescu H., Programare concurentă. Teorie și aplicații, Ed. Tehnică, 1996
3. Schildt H., Java. The Complete Reference. 9th ed., Oracle Press
4. Sharan K., Beginning Java 8 Fundamentals, Apress, 2014
5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Programarea distribuită permite dezvoltatorilor să folosească mai multe noduri într-un centru de date pentru
a crește debitul și/sau a reduce latența aplicațiilor. Principiile de bază și modalitățile de implemetare studiate
creează premizele adaptării facile a absolvenților la alte medii de lucru în programarea distribuită pe care le-
ar putea întâlni (ex. Scala, C++). De asemenea, tematica abordată este în concordanţă cu programul de
studii de la universităţi de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de
masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare
a locului și rolului lor în situații practice
Evaluare parţială I 20%
10.5.Laborator Implementarea aplicațiilor propuse Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea problemelor tipice menționate în
curs.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
214
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Programare paralelă, concurentă și distribuită
2.2.Codul disciplinei INF.DS.26
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2.curs 2 3.3.Seminar/laborator 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56 din care: 3.5.curs 28 3.6.Seminar/laborator 28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 25
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
Tutoriat 3
Examinări 4
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 69
3.9.Total ore pe semestru 125
3.10.Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Fundamentele programării, Sisteme de operare, Programare orientată pe obiecte,
Tehnici avansate de programare
4.2.de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor (minim Java 8).
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Utilizarea bazelor teoretice ale informaticii si a modelelor formale.
215
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Descrierea conceptelor teoretice referitoare la programarea paralelă, concurentă
și distribuită și utilizarea lor.
7.2. Obiectivele specifice Aplicarea în Java a principiilor programării paralele, concurente și distribuite.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Elemente fundamentale despre paralelismul taskurilor.
Paralelism în Java. Crearea și terminarea taskurilor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
2. Modele teoretice de calcul pe grafuri și proprietățile
programelor cu taskuri paralele (work, span, paralelism ideal,
accelerarea paralelismului, legea Amdahl)
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
3. API-uri Java pentru paralelizarea taskurilor. Cadrul Fork/Join Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
4. Accelerarea execuției buclelor prin folosirea paralelismului.
Folosirea API-urilor Java. Gruparea și trunchierea iterațiilor
paralele
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
5. Sincronizarea fluxului de date. Paralelism „pipeline” Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
6. Concepte fundamentale și principiile programării concurente Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
7. Fire de execuție. Blocări structurate, blocări nestructurate.
Cina filosofilor
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
8. Secțiuni critice. Izolare bazată pe obiecte (monitoare).
Variabile atomice. Moduri de acces read/write
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
9. Actori. Algoritmul ciurului lui Eratostene. Problema
producător-consumator. Problema mărginirii buffer-ului
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
10. Structuri de date concurente. Concurență optimistă. Cozi
concurente. Linearizare
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
11. Concepte fundamentale și principiile programării distribuite.
Paradigma MapReduce
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Programare client-server. Socket-uri. Serializare. RMI Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Transmiterea mesajelor. SPMD. Comunicare P2P.
Comunicări neblocante. Comunicări colective
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Combinarea distribuirii și a firelor de execuție multiple Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008
2. Georgescu H., Programare concurentă. Teorie și aplicații, Ed. Tehnică, 1996
3. Schildt H., Java. The Complete Reference. 9th ed., Oracle Press
4. Sharan K., Beginning Java 8 Fundamentals, Apress, 2014
5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015
216
8.2.Laborator Metode de predare Observaţii
1. Programare paralelă în Java. Crearea și terminarea taskurilor Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Însumarea reciprocă a array-urilor folosind Fork/Join Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Însumarea reciprocă a array-urilor folosind taskuri recursive.
Procesarea paralelă a listelor folosind Java stream
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Paralelizarea înmulțirii matricilor folosind paralelizarea
buclelor
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Optimizarea aplicațiilor de paralelizare a fluxului de date Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Blocări și sincronizări Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Izolare globală și izolare bazată pe obiecte Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Ciurul lui Eratostene folosind paralelismul actorilor Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Paralelizarea algoritmului de minimum spanning tree Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Hadoop și Spark Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Server de fișiere folosind socket-uri Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Înmulțirea matricilor în MPI Exemple, aplicaţii, teme 2h
13. Server de fișiere folosind fire multiple de execuție Exemple, aplicaţii, teme 2h
14. Prezentarea portofoliului Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Boriga R., Georgescu H., Programare distribuită în Java, Ed. Universității din București, 2008
2. Georgescu H., Programare concurentă. Teorie și aplicații, Ed. Tehnică, 1996
3. Schildt H., Java. The Complete Reference. 9th ed., Oracle Press
4. Sharan K., Beginning Java 8 Fundamentals, Apress, 2014
5. Urma G., Fusco M., Mycroft A., Java 8 in Action, Manning Publications, 2015
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conceptele și tehnicile abordate reprezintă fundamentul aplicațiilor software din multe domenii, de la
cercetare biomedicală la servicii financiare, pentru o gamă largă de platforme, de la dispozitive mobile la
servere de cloud computing. Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi
de prestigiu din ţară și străinătate şi permite absolvenţilor să urmeze programe de masterat în informatică.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de identificare
a locului și rolului lor în situații practice
Evaluare parţială I 20%
10.5.Laborator Implementarea aplicațiilor propuse Evaluare parţială II 20%
10.6.Evaluare finală Examen: lucrare scrisă 60%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea conceptelor şi aplicarea pricipalelor metode la rezolvarea problemelor tipice menționate în
curs.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
217
FIŞA DISCIPLINEI
15. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Matematică, Informatică şi Ştiinţele Naturii
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Calculatoare şi tehnologia informaţiei
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Tehnologia informaţiei
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Managementul proiectelor informatice
2.2. Codul disciplinei INF.DS.27
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5. Anul de studiu 3 2.6
Semestrul
2 2.7 Tipul de
evaluare
E 2.8 Regimul
disciplinei
DO
P
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 1 3.3 laborator 2
3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 laborator 14
Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 100
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7 Total ore studiu individual 83
3.9 Total ore pe semestru 125
3.10 Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum
Majoritatea disciplinelor studiate pana in anul IV
4.2 de competenţe Operarea cu fundamente stiintifice, ingineresti si ale informaticii
5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a
cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor
5.2. de desfăşurare a
seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor
6. Competenţele specifice acumulate
218
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le
Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul
didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a
normelor de etică profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Studenţi vor cunoaşte planul de activităţi pentru realizarea unui
proiect software 7.2 Obiectivele specifice • Studenţii vor putea estima durata globală a proiectului, vor
fi în măsură să identifice resursele, riscurile probabile si vor
putea identifica metode potrivite pentru eliminarea efectelor
riscurilor. Vor cunoaşte elemente de management al
contractelor si de management al resurselor umane, vor
defini calitatea, vor identifica standarde şi metrici ale
calităţii, vor putea elabora teste functionale ale produselor
software.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Introducere in managementul proiectelor software: ce este
un proiect software, proiect software versus alt tip de
proiect, ce presupune managementul, activităţi necesare
pentru managementul proiectelor software, clasificarea
proiectelor software, probleme cu proiectele software.
Prelegere 2 ore
Introducerea în planificarea proiectelor software: selectarea
proiectului, identificarea obiectivelor, identificarea
infrastructurii proiectului, analizarea caracteristicilor
proiectului.
Prelegere 2 ore
Identificarea activităţilor, estimarea costurilor, estimarea
riscurilor, alocarea resurselor, revizuirea planului,
executarea planului.
Prelegere 2 ore
Estimarea efortului software: baza estimărilor software,
probleme cu supra- si sub- aprecierea, estimarea proiectului
utilizând abordarea bottom-up, estimarea efortului necesar
pentru implementarea software utilizând un limbaj de
programare procedurală.
Prelegere 2 ore
Planificarea activităţilor: elaborarea unui plan de activităţi
pentru proiect, estimarea duratei proiectului, crearea unui
Prelegere 2 ore
219
drum critic si a unei reţele de precedenţă pentru proiect,
calcularea timpilor de completare (folosind diagrame
PERT).
Managementul riscurilor: identificarea factorilor ce pun în
pericol proiectul, clasificarea si determinarea activităţilor
prioritare pentru eliminarea riscurilor, cuantificarea
efectelor riscurilor pe scara temporală.
Prelegere 2 ore
Monitorizarea si controlul: crearea cadrului, colectarea
datelor, monitorizarea costurilor
Prelegere 2 ore
Managementul contractelor: tipuri de contract, termenii
specifici ai unui contract, acceptarea. Prelegere 2 ore
Managementul personalului uman si a echipelor de lucru:
selectarea persoanelor potrivite, instruirea cu cele mai bune
metode, motivarea, lucrul în echipă, conducerea proiectului,
structuri organizatorice.
Prelegere 2 ore
Calitatea software-ului: definirea calitătii, metode de design
pentru măsurarea calităţii, monitorizarea calităţii proceselor,
dezvoltarea sistemelor folosind proceduri care vor creste
calitatea.
Prelegere 2 ore
Testarea produselor software: principii, tipuri de teste. Prelegere 2 ore Bibliografie
1. B. Hughes, M.Cotterell, Software Project Management, McGraw-Hill, 1999
2. D.Leffingwell, D.Widrig, Managing Software Requirements: A Use Case Approach, second edition,
Addison Wesley, 2003
3. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din Bucuresti, 2007
4. I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, 2001
8.2 Laborator Metode de predare Observaţii Tipuri de proiecte. Proiecte software versus alte proiecte. Exemple,
problematizare
2 ore
Activităţi necesare în managementul proiectelor software. Exemple,
problematizare
2 ore
Estimarea costurilor. Planificarea resurselor Exemple,
problematizare
2 ore
Estimarea riscurilor. Metode de reducere a riscurilor. Exemple,
problematizare
2 ore
Planificarea activităţilor. Diagrame PERT. Exemple,
problematizare
2 ore
Managementul contractelor. Managementul persoanelor.
Monitorizarea şi controlul. Exemple,
problematizare
2 ore
Metode pentru estimarea calităţii proiectului software. Exemple,
problematizare
2 ore
Bibliografie
1.B. Hughes, M.Cotterell, Software Project Management, McGraw-Hill, 1999
2. D.Leffingwell, D.Widrig, Managing Software Requirements: A Use Case Approach, second edition,
Addison Wesley, 2003
3. R.Niculescu, Modelarea sistemelor software – Visio, UML, Editura Universităţii din Bucuresti, 2007
4. I. Somerville, Software Engineering, Addison-Wesley, 2001
5. C.Chatfield, T.Johnson, Microsoft Project 2010 Step by Step, Microsoft Press, 2010
220
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului
Cursul le oferă studenţilor noţiuni sintetizează principii de management în domeniul proiectelor
software
10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din
nota finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere
cu întrebări, comentarii,
exemple de analiză.
Evaluare parțială I 20%
10.5 Laborator Implicarea la activitatea
de laborator
Evaluare parțială II 20%
10.6 Evaluare finala Examen 40%
10.7 Standard minim de performanţă
• studentul este capabil să definească noţiunile studiate pe parcursul semestrului;
• studentul este capabil să dea exemple referitoare la noţiunile studiate
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… .....................................
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
……………………………… ……………………………………
221
FIŞA DISCIPLINEI
16. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică și Geografie
1.3.Departamentul Informatică și Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7/Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Sisteme expert
2.2.Codul disciplinei INF.DS.28
2.2.Titularul activităţilor de curs
2.3.Titularul activităţilor de seminar
2.4.Anul de studiu 3 2.5Semestrul 2 2.6 Tipul de evaluare E. 2.7Regimul disciplinei DOP
3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 0/1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 0/14
Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 35
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 35
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7 Total ore studiu individual 83
3.9 Total ore pe semestru 125
3.10 Număr de credite 5
4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Inteligenta artificiala (DD20)
4.2 de competenţe
5. Condiţii (acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului • Videoproiector, calculator cu software aferent.
5.2. de desfăşurare a
seminarului/laboratorului • Calculator cu software aferent.
6. Competenţele specifice acumulate
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Programarea în limbaje de nivel înalt.
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
222
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de domeniul didactic-
ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea principiilor şi a normelor de etică
profesională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Însuşirea noţiunilor şi principiilor specifice tehnicilor utilizate în sistemele
expert.
7.2 Obiectivele specifice Oferirea unei baze solide de cunoştinţe pentru conceperea, proiectarea şi
implementarea sistemelor expert.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Funcţiile şi structura unui sistem expert. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore
2. Sisteme bazate pe reguli. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore
3. Incertitudine, încredere, reţele semantice. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore
4. Prolog. Sintaxă, concept, tehnici de programare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore
5. Inteligenţă artificială. Strategii de rezolvare a
problemelor. Descompunerea problemelor.
Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore
6. Strategii de căutare. Eficienţa căutării Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore
7. Reprezentarea cunoştinţelor. Raţionament logic.
Demonstrare automată.
Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore
8. Machine Learning. Tehnici de învăţare. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore
9. Stiluri de învăţare, determinarea celei mai potrivite
variante.
Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore
10. Data minig. Problematica. Tehnici. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore
11. Motoare de căutare. Tehnici. Clasificări. Căutare web. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore
12. Sinteză. Prelegerea, proiecţie în amfiteatru. 2 ore
Bibliografie
• S. Russell, P. Norvig, Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, Inc., 1995
• S. Haykin, Neural Networks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999
• P. H. Winston, Inteligenţa artificială, Ed. Tehnică, 1981
• L. State, I. Paraschiv-Munteanu, Introducere în teoria statistică a recunoaşterii formelor, Ed. Univ. Piteşti, 2009
• http://aima.cs.berkeley.edu/
• S. Sayad, An Introduction to Data Mining, Univ. Toronto, 2010, http://www.saedsayad.com/
8.2 laborator Metode de predare Observaţii
1. Funcţiile şi structura unui sistem expert. Sisteme bazate pe
reguli.
Exemplificare, exerciţii, discuţii 2 ore
2. Incertitudine, încredere, reţele semantice. Inteligenţă
artificială. Strategii de rezolvare a problemelor.
Descompunerea problemelor. Strategii de căutare. Eficienţa
căutării.
Exemplificare, exerciţii, discuţii 2 ore
3. Reprezentarea cunoştinţelor. Raţionament logic.
Demonstrare automată. . Prolog. Sintaxă, concept, tehnici de
programare.
Implementări exemple 2 ore
4. Raţionament calitativ. Sisteme statice, sisteme dinamice. Exemplificari, implementări, discuţii 2 ore
5. Machine Learning. Tehnici de învăţare. Exemplificare, exerciţii, discuţii 2 ore
223
6. Stiluri de învăţare, determinarea celei mai potrivite variante. Exemplificari, implementări, discuţii 2 ore
7. Data minig. Problematica. Tehnici. Motoare de căutare.
Tehnici. Clasificări. Căutare web.
Exemplificari, implementări, discuţii 2 ore
Bibliografie
• S. Russell, P. Norvig, Artificial intelligence: a modern approach, Prentice Hall, Inc., 1995
• S. Haykin, Neural Networks; A Comprehensive Foundation, Prentice Hall, Inc., 1999
• P. H. Winston, Inteligenţa artificială, Ed. Tehnică, 1981
• L. State, I. Paraschiv-Munteanu, Introducere în teoria statistică a recunoaşterii formelor, Ed. Univ. Piteşti, 2009
• http://aima.cs.berkeley.edu/
• S. Sayad, An Introduction to Data Mining, Univ. Toronto, 2010, http://www.saedsayad.com/
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii
epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent
programului Cursul oferǎ noţiunile corespunzătoare principiilor şi tehnicilor folosite în sistemele expert, oferind exemple şi trimiteri
către cazuri reale.
10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere
din nota finală
10.4 Curs Implicarea în prelegere cu
întrebări, comentarii, exemple de
analiză.
Evaluare pe parcurs I 20%
10.5 Seminar/laborator Implicarea în pregătirea şi
discutarea problemelor
Evaluare pe parcurs II 20%
10.6 Evaluare finala Examen 60%
10.7 Standard minim de performanţă
• cunoaşterea noţiunilor şi tehnicilor de bază ale domeniului
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament Semnătura şefului de departament
……………………………… ……………………………………
224
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Redactare și comunicare științifică și profesională
2.2.Codul disciplinei INF.DC.09
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2.curs 1 3.3.Seminar/laborator 2/0
3.4.Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.Seminar/laborator 28/0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 1
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 1
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 3
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 8
3.8.Total ore pe semestru 50
3.9.Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
225
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a
capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de
comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea bunelor practici de redactare și comunicare științifică și
profesională.
7.2. Obiectivele specifice Aplicarea bunelor practici de redactare și comunicare științifică și
profesională în elaborarea părții scrise a lucrării de licență și a
prezentării ei.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Reguli elementare de stil, gramatică și
punctuație
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
2. Principii de compoziție Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
3. Stilul specific unei lucrări științifice Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
4. Aspecte despre forma redactării Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
5. Menționarea și citarea resurselor folosite Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
6. Redactarea unei lucrări de licență Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
7. Revizuirea și finalizarea lucrării Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
8. Scrierea unei introduceri, a concluziilor, a
unui rezumat, cuvinte cheie, clasificare
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
9. Prezentarea lucrării într-o sesiune de
comunicări: formă, format, aspecte ale
discursului
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
Bibliografie
1. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,
http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html
2. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and
faculty, Marcel Dekker, 2003
3. Paradis J.G., Zimmerman M., The MIT Guide to Science and Engineering Communication, Cambridge,
MA: MIT Press
4. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students,
http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf
5. Strunk W., White E. B., The elements of style, ALLYN & BACON, 2000,
http://orwell.ru/library/others/style/
6. Zobel J., Writing for Computer Science, Springer-Verlag, 2004
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Reguli elementare de stil, gramatică și
punctuație
Exemple, aplicaţii, teme 2h
2. Principii de compoziție Problematizare, aplicare 2h
3. Stilul specific unei lucrări științifice Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Aspecte despre forma redactării Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Menționarea și citarea resurselor folosite Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Redactarea unei lucrări de licență Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Revizuirea și finalizarea lucrării Exemple, aplicaţii, teme 2h
226
8. Scrierea unei introduceri, a concluziilor, a
unui rezumat, cuvinte cheie, clasificare
Exemple, aplicaţii, teme 2h
9. Prezentarea lucrării într-o sesiune de
comunicări: formă, format, aspecte ale
discursului
Exemple, aplicaţii, teme 2h
Bibliografie
1. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,
http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html
2. Mauch J. E., Park N., A guide to the successful thesis and dissertation: A handbook for students and
faculty, Marcel Dekker, 2003
3. Paradis J.G., Zimmerman M., The MIT Guide to Science and Engineering Communication, Cambridge,
MA: MIT Press
4. Parberry I., How to Present a Paper in Theoretical Computer Science: A Speaker’s Guide for Students,
http://larc.unt.edu/ian/pubs/speaker.pdf
5. Strunk W., White E. B., The elements of style, http://orwell.ru/library/others/style/english/
6. Zobel J., Writing for Computer Science, Springer-Verlag, 2004
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată permite însușirea de către studenți a bunelor practici în redactarea și prezentarea
lucrărilor științifice, aspect semnificativ în activitatea ulterioară, fie ea în continuare de studii, cercetare sau
în mari companii de profil.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare sau
recunoaștere a lor în elaborarea unui text
științific dat.
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice.
10.6.Evaluare finala Colocviu 100%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea bunelor practici de redactare și comunicare științifică și profesională, respectarea regulilor
elementare de stil, gramatică și punctuație, menționarea și citarea corectă a surselor folosite, structurarea
logică a conținutului, extragerea elementelor esențiale ale lucrării în vederea prezentării ei.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
227
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Etică și integritate academică
2.2.Codul disciplinei INF.DC.10
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul disciplinei DOP
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2.curs 1 3.3.Seminar/laborator 2/0
3.4.Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5.curs 14 3.6.Seminar/laborator 28/0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 1
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 1
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 3
Tutoriat 1
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 8
3.8.Total ore pe semestru 50
3.9.Număr de credite 2
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Co
mp
eten
ţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
228
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
Utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare, informare, cercetare şi dezvoltare a
capacităţilor de valorificare a cunoştinţelor, de adaptare la cerinţele unei societăţi dinamice şi de
comunicare în limba română şi într-o limbă de circulaţie internaţională.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea principiilor eticii profesionale și a tipurilor de proprietate
intelectuală specifice domeniilor informaticii.
7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea cu reguli de comportament și bune practici conforme
eticii profesionale în domeniu și cu respectarea proprietății
intelectuale.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Cod de etică și comportament profesional.
Aspecte generale. Rol. Documente
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
2. Imperative morale generale Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
3. Responsabilități profesionale specifice Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
4. Imperative de leadership organizațional Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
5. Conformarea la codul de etică Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
6. Particularități ale eticii și practicii
profesionale în producerea de software
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
7. Folosirea în mod acceptabil a resurselor
tehnologiei informației
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
8. Aspecte etice în prelucrarea datelor Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
9. Plagiat. Tipuri. Mecanisme de detectare Prelegere folosind video-proiector şi tablă 3h
10. Proprietate intelectuală. Patent. Marcă
înregistrată. Design industrial. Indicație
geografică. Copyright și alte drepturi
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 2h
11. Legislație referitoare la etică și proprietate
intelectuală
Prelegere folosind video-proiector şi tablă 1h
Bibliografie
1. Accetable Use of Information Technology Resources, Iowa State Univ., 2012,
https://www.policy.iastate.edu/ITacceptableuse
2. ACM Council, ACM Code of Ethics and Professional Conduct, 1992, https://www.acm.org/about-
acm/acm-code-of-ethics-and-professional-conduct#CONTENTS
3. ACM Ethics. Software Engineering Code, http://ethics.acm.org/code-of-ethics/software-engineering-
code/
4. Gotterbarn D., Miller K., Rogerson S., Software engineering code of ethics, Commun. ACM 40, 11,
1997
5. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,
http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html
6. Online Ethics Center, http://www.onlineethics.org/
7. World Intellectual Property Organization, http://www.wipo.int
8.2.Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
1. Cod de etică și comportament profesional.
Aspecte generale. Rol. Documente
Exemple, problematizare, discuții 2h
2. Imperative morale generale Exemple, problematizare, discuții 2h
229
3. Responsabilități profesionale specifice Exemple, problematizare, discuții 2h
4. Imperative de leadership organizațional Exemple, problematizare, discuții 2h
5. Conformarea la codul de etică Exemple, problematizare, discuții 2h
6. Particularități ale eticii și practicii
profesionale în producerea de software
Exemple, problematizare, discuții 2h
7. Folosirea în mod acceptabil a resurselor
tehnologiei informației
Exemple, problematizare, discuții 2h
8. Aspecte etice în prelucrarea datelor Exemple, problematizare, discuții 2h
9. Plagiat. Tipuri. Mecanisme de detectare Exemple, problematizare, discuții 6h
10. Proprietate intelectuală. Patent. Marcă
înregistrată. Design industrial. Indicație
geografică. Copyright și alte drepturi
Exemple, problematizare, discuții 4h
11. Legislație referitoare la etică și proprietate
intelectuală
Exemple, problematizare, discuții 2h
Bibliografie
1. Accetable Use of Information Technology Resources, Iowa State Univ., 2012,
https://www.policy.iastate.edu/ITacceptableuse
2. ACM Council, ACM Code of Ethics and Professional Conduct, 1992, https://www.acm.org/about-
acm/acm-code-of-ethics-and-professional-conduct#CONTENTS
3. ACM Ethics. Software Engineering Code, http://ethics.acm.org/code-of-ethics/software-engineering-
code/
4. Gotterbarn D., Miller K., Rogerson S., Software engineering code of ethics, Commun. ACM 40, 11,
1997
5. Honavar V., Graduate Research, Writing, and Careers in Computer Science,
http://web.cs.iastate.edu/~honavar/grad-advice.html
6. Online Ethics Center, http://www.onlineethics.org/
7. World Intellectual Property Organization, http://www.wipo.int
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate. Studentul se familiarizează cu principiil eticii profesionale și a tipurilor de proprietate
intelectuală specifice domeniilor informaticii, aspecte intrinseci ale activității sale ca informatician atât în
cazul continuării studiilor cât și în cadrul oricărei activități profesionale specifice.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de aplicare sau
recunoaștere a lor în domeniul informaticii
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice
10.6.Evaluare finală Colocviu 100%
10.7.Standard minim de performanţă
Cunoaşterea principiilor eticii profesionale și a tipurilor de proprietate intelectuală specifice domeniilor
informaticii.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
230
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Concepte de afaceri în IT
2.2.Codul disciplinei INF.DC.11
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DFA
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4
din care: 3.2.curs 2
3.3.Seminar/lucrări
practice 2/0
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56
din care: 3.5.curs 28
3.6.Seminar/ lucrări
practice 28/0
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 44
3.8.Total ore pe semestru 100
3.9.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de seminar dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
231
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea
capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri
diverse.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al
disciplinei
Prezentarea unor concepte ce apar în cadrul dezvoltării de afaceri specifice
domeniului IT.
7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea studenților cu noțiunile fundamentale ale mediului de afaceri, al
start-up-urilor IT, a diferitelor profesii în IT și a cerințelor acestora pe piața
muncii. Studenții vor fi capabili să discute despre concepte de antreprenoriat, să
explice și să aplice principii teoretice de management, să cunoască procesul
deschiderii și funcționării unei companii, să prezinte elementele necesare unui
plan de afaceri și să aplice procedurile importante în stabilirea unei noi
activități comerciale
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
10. Dezvoltarea carierei. Profesii în IT (caracteristici, cunoștințe,
abilități, evoluție, cerințele pe piața muncii). CV, scrisoare de
intenție, portofoliu, prezeță on-line. Tipuri de interviuri, teste
de aptitudini, strategii de pregătire
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
4h
11. Aspecte legale, etice și sociale ale afacerilor în IT. Impactul
noilor tehnologii. Etică, valori, decizii. Proprietate
intelectuală. Protecția datelor. Colectarea datelor. Legislație
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
12. Securitate și siguranță în afaceri dpv al tehnologiei
informației. Proprietăți, riscuri, amenințări, vulnerabilități,
mecanisme de securitate, rolul riscului în ciclul de viață,
gestionarea riscului. Legislație
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
13. Cunoștințe comerciale despre mediul în care organizația
operează (clienți, competitori, furnizori), eficiență, cost
efectiv, protecția consumatorului, piața specifică
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
14. Practică profesională: responsabilități, dezvoltare profesională
continuă, certificare profesională
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
15. Abilități de comunicare: argumentare, cercetare, evaluare
critică, scriere de documentații și materiale tehnice, etică,
prezentare de produse și comunicare profesională
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
16. Elemente de bază în marketing Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
17. Aspecte tehnice legate de pornirea unei afaceri: companii /
corporații, capital, căutare de fonduri, scheme
guvernamentale, tipuri de taxe
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
4h
18. Funcționarea companiei, acorduri de colaborare, obligații
legale ale directorilor și ale membrilor conducerii
Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
19. Fuzionarea, achiziționarea altor companii Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
20. Lichidarea și insolvența Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
232
21. Sinteză Prelegere folosind video-
proiector şi tablă.
2h
Bibliografie
1. Bott F., Professional Issues in Information Technology, BCS, The Chartered Institute for IT, 2014
2. Mellor R. B., Entrepreneurship for Everyone, Sage, 2008
3. Mellor R. B., Knowledge Management and Information Systems Strategy, Palgrav, 2011
4. Murray A., Information technology law: the law and society, Oxford University Press, 2013
5. Quinn M. J., Ethics for the information age, Pearson, 2017
6. Bynum T. W., Simon R., Computer ethics and professional responsibility, 2004
7. Sonmez J., Soft Skills: The software developer’s life manual, Manning Publications, 2014
8. Thiel P., Zero to One: Notes on Startups, or How to Build the Future, Crown Business, 2014
8.2.Lucrări practice Metode de predare Observaţii
1. Dezvoltarea carierei. Profesii în IT (caracteristici, cunoștințe,
abilități, evoluție, cerințele pe piața muncii). CV, scrisoare de
intenție, portofoliu, prezeță on-line. Tipuri de interviuri, teste
de aptitudini, strategii de pregătire
Exemple, aplicaţii, teme 4h
2. Aspecte legale, etice și sociale ale afacerilor în IT. Impactul
noilor tehnologii. Etică, valori, decizii. Proprietate
intelectuală. Protecția datelor. Colectarea datelor. Legislație
Exemple, aplicaţii, teme 2h
3. Securitate și siguranță în afaceri dpv al tehnologiei
informației. Proprietăți, riscuri, amenințări, vulnerabilități,
mecanisme de securitate, rolul riscului în ciclul de viață,
gestionarea riscului. Legislație
Exemple, aplicaţii, teme 2h
4. Cunoștințe comerciale despre mediul în care organizația
operează (clienți, competitori, furnizori), eficiență, cost
efectiv, protecția consumatorului, piața specifică
Exemple, aplicaţii, teme 2h
5. Practică profesională: responsabilități, dezvoltare profesională
continuă, certificare profesională
Exemple, aplicaţii, teme 2h
6. Abilități de comunicare: argumentare, cercetare, evaluare
critică, scriere de documentații și materiale tehnice, etică,
prezentare de produse și comunicare profesională
Exemple, aplicaţii, teme 2h
7. Elemente de bază în marketing Exemple, aplicaţii, teme 2h
8. Aspecte tehnice legate de pornirea unei afaceri: companii /
corporații, capital, căutare de fonduri, scheme
guvernamentale, tipuri de taxe
Exemple, aplicaţii, teme 4h
9. Funcționarea companiei, acorduri de colaborare, obligații
legale ale directorilor și ale membrilor conducerii
Exemple, aplicaţii, teme 2h
10. Fuzionarea, achiziționarea altor companii Exemple, aplicaţii, teme 2h
11. Lichidarea și insolvența Exemple, aplicaţii, teme 2h
12. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Bott F., Professional Issues in Information Technology, BCS, The Chartered Institute for IT, 2014
2. Mellor R. B., Entrepreneurship for Everyone, Sage, 2008
3. Mellor R. B., Knowledge Management and Information Systems Strategy, Palgrav, 2011
4. Murray A., Information technology law: the law and society, Oxford University Press, 2013
5. Quinn M. J., Ethics for the information age, Pearson, 2017
6. Bynum T. W., Simon R., Computer ethics and professional responsibility, 2004
7. Sonmez J., Soft Skills: The software developer’s life manual, Manning Publications, 2014
8. Thiel P., Zero to One: Notes on Startups, or How to Build the Future, Crown Business, 2014
233
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate. Studenții vor avea abilitățile necesare identificării aspectelor importante ale pornirii propriei
afaceri în IT, dar și a urmăririi propriei cariere prin urmărirea mediului de afaceri în care funcționează și se
integrează prin profesia aleasă.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice şi abilităţi de
demonstrare a rezultatelor teoretice: definiții,
enunțuri, abilitatea de a da contra/exemple.
10.5.Seminar /
laborator
Aplicarea cunoştinţelor teoretice în rezolvarea
problemelor practice
10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100%
10.7.Standard minim de performanţă
Să cunoască concepte elementare de antreprenoriat, principii fundamentale de management, procesul
deschiderii și funcționării unei companii, elementele unui plan de afaceri. Să fi elaborat lucrările practice
aferente cerințelor minimale de performanță. Să cunoască aspectele actuale ale pieței muncii în IT.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
234
FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program
1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea SPIRU HARET
1.2.Facultatea Inginerie, Informatică şi Geografie
1.3.Departamentul Informatică şi Geografie
1.4.Domeniul de studii Informatică
1.5.Ciclul de studii Licenţă
1.6.Programul de studii/Calificarea Informatică
1.7.Anul universitar 2020-2021
2.Date despre disciplină
2.1.Denumirea disciplinei Istoria sistemelor de calcul
2.2.Codul disciplinei INF.DC.12
2.3.Titularul activităţilor de curs
2.4.Titularul activităţilor de seminar
2.5.Anul de studiu 3 2.6.Semestrul 2 2.7.Tipul de evaluare Pv 2.8.Regimul disciplinei DFA
3.Tipul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)
3.1.Număr de ore pe săptămână 4
din care: 3.2.curs 2
3.3.Seminar/lucrări
practice 0/2
3.4.Total ore din planul de învăţământ 56
din care: 3.5.curs 28
3.6.Seminar/lucrări
practice 0/28
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii, teme, referate, portofolii şi eseuri 15
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi ………
3.7.Total ore studiu individual 44
3.8.Total ore pe semestru 100
3.9.Număr de credite 4
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)
4.1.de curriculum Nu este cazul.
4.2.de competenţe Nu este cazul.
5. Condiţii (acolo unde este cazul)
5.1.de desfăşurare a cursului • Sală de curs dotată conform cerinţelor.
5.2.de desfăşurare a seminarului • Sală de laborator dotată conform cerinţelor.
6. Competenţele specifice acumulate (RNCIS)
Com
pet
enţe
pro
fesi
on
ale
Utilizarea instrumentelor informatice în context interdisciplinar.
235
Co
mp
eten
ţe
tra
nsv
ersa
le Aplicarea regulilor de muncă organizată şi eficientă, a unor atitudini responsabile faţă de
domeniul didactic-ştiinţific, pentru valorificarea creativă a propriului potenţial, cu respectarea
principiilor şi a normelor de etică profesională.
Desfăşurarea eficientă a activităţilor organizate într-un grup inter-disciplinar şi dezvoltarea
capacităţilor empatice de comunicare inter-personală, de relaţionare şi colaborare cu grupuri
diverse.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1.Obiectivul general al disciplinei Prezentarea etapelor evoluției sistemelor de calcul și a informaticii,
particularități, motivații, implicații, perspective.
7.2. Obiectivele specifice Familiarizarea studenților cu evoluția gândirii, tehnicii și tehnologiei
în domeniul sistemelor de calcul.
8. Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
1. Etapele dezvoltării sistemelor de calcul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
2. Etapele dezvoltării informaticii Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
3. Istoria informaticii și a sistemelor de calcul
în România
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
4. Principii, concepte, teorii implicate în
evoluția sistemelor de calcul
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 6h
5. Personalități care au marcat evoluția
invormaticii și a sistemelor de calcul
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
6. Istoria dispozitivelor mobile Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
7. Istoria jocurilor electronice, mobile, pe
calculator
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
8. Implicații ale evoluției sistemelor de calcul
în alte domenii
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
9. Sisteme de calcul moderne. Tipuri.
Tehnologii
Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 4h
10. Perspectivele evoluției sistemelor de calcul Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
11. Sinteză Prelegere folosind video-proiector şi tablă. 2h
Bibliografie
1. Hoyle M. A., The History of Computing Science, http://www.eingang.org/Lecture/
2. IEEE Annals of the History of Computing, https://publications.computer.org/annals/
3. Shallit J. O., A Very Brief History of Computer Science,
https://cs.uwaterloo.ca/~shallit/Courses/134/history.html
4. Văduva I., History of Computer Science in Romania, Proc. ICVL 2014
5. Vlada M., Adăscăliței A.,, History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and
Horn clauses, Proc. ICVL 2017
8.2.Lucrări practice Metode de predare Observaţii
1. Etapele dezvoltării sistemelor de calcul Exemple, studii de caz, teme 2h
2. Etapele dezvoltării informaticii Exemple, studii de caz, teme 2h
3. Istoria informaticii și a sistemelor de calcul în România Exemple, studii de caz, teme 2h
4. Principii, concepte, teorii implicate în evoluția sistemelor
de calcul
Exemple, studii de caz, teme 6h
5. Personalități care au marcat evoluția invormaticii și a
sistemelor de calcul
Exemple, studii de caz, teme 2h
6. Istoria dispozitivelor mobile Exemple, studii de caz, teme 2h
7. Istoria jocurilor electronice, mobile, pe calculator Exemple, studii de caz, teme 2h
236
8. Implicații ale evoluției sistemelor de calcul în alte
domenii
Exemple, studii de caz, teme 2h
9. Sisteme de calcul moderne. Tipuri. Tehnologii Exemple, studii de caz, teme 4h
10. Perspectivele evoluției sistemelor de calcul Exemple, studii de caz, teme 2h
11. Prezentare portofoliu Discuții, validare 2h
Bibliografie
1. Hoyle M. A., The History of Computing Science, http://www.eingang.org/Lecture/
2. IEEE Annals of the History of Computing, https://publications.computer.org/annals/
3. Shallit J. O., A Very Brief History of Computer Science,
https://cs.uwaterloo.ca/~shallit/Courses/134/history.html
4. Văduva I., History of Computer Science in Romania, Proc. ICVL 2014
5. Vlada M., Adăscăliței A., History of Informatics. From recursivity to the Turing universal machine and
Horn clauses, Proc. ICVL 2017
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,
asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Tematica abordată este în concordanţă cu programul de studii de la universităţi de prestigiu din ţară și
străinătate. Studentul capătă noțiunile și abilitățile necesare înțelegerii evoluției sistemelor de calcul.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1.Criterii de evaluare 10.2.Metode de evaluare 10.3.Pondere
din nota finală
10.4.Curs Cunoştinţe teoretice despre evoluția
sistemelor de calcul
10.5.Seminar /
laborator
Capacitatea de aplicarea cunoștințelor
teoretice în studiile de caz pe diferitele etape,
concepte, tehnologii din evoluția sistemelor
de calcul
10.6.Evaluare finală Probă de verificare 100%
10.7.Standard minim de performanţă
Studentul este capabil să exemplifice diferitele etape ale evoluției sistemelor de calcul.
Data completării: Semnătura titularului de curs, Semnătura titularului de seminar,
…………………. ……………………………… …………………………………..
Data avizării în departament: Semnătura Directorului de Departament,
……………………………… ……………………………………
237
5.5 Regulament privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizarea
studiilor
UNIVERSITATEA SPIRU HARET Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie
Domeniul: INFORMATICĂ
PROI
Metodologie proprie privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de
licenţă şi disertaţie
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Art. 1. Universitatea Spiru Haret – instituţie de învăţământ superior acreditată,
organizează şi desfăşoară examen de licenţă/diplomă şi disertaţie potrivit Legii educaţiei
naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 288/2004 privind
organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârii Guvernului
nr. 404/2006 privind organizarea şi desfăşurarea studiilor universitare de masterat, Ordinului
ministrului educaţiei naţionale şi al ministrului delegat pentru învăţământ superior, cercetare
ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică nr. 657/2014 pentru aprobarea Regulamentului privind
regimul actelor de studii în sistemul de învăţământ superior, Ordinului ministrului de resort
privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizarea şi desfăşurare a examenelor de
licenţă/diplomă şi disertaţie (OM 6125/29.12.2016) cu modificările ulterioare (OM
3471/17.03.2017 şi OM 5643/12.12.2017), Cartei Universităţii Spiru Haret şi Regulamentului
propriu privind organizarea şi desfăşurarea examenelor de licenţă / diplomă şi disertaţie Nr.
255/16.01.2018.
Art. 2. Prezenta metodologie este specifică examenelor de finalizare a studiilor pentru
următoarele programe:
- Studii universitare de licenţă (ciclul I Bologna) în INFORMATICĂ – 3 ani;
- Studii universitare de masterat (Ciclul II Bologna): TEHNOLOGII MODERNE ÎN
INGINERIA SISTEMELOR INFORMATICE.
238
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ
ŞI DISERTAŢIE PENTRU ABSOLVENŢII PROGRAMELOR DE STUDII
ORGANIZATE ÎN BAZA LEGII NR. 288/2004
Art. 3. (1) Universitatea Spiru Haret organizează şi desfăşoară examen de
licenţă/diplomă şi disertaţie pentru absolvenţii proprii.
(2) Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de licenţă/diplomă pentru absolvenţii altor
instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, la programul
de studii universitare de licenţă în INFORMATICĂ, cu respectarea prevederilor legale şi în
condiţiile stabilite de prezentul Regulament.
Art. 4. Absolvenţii programelor de studii universitare din structura Universităţii Spiru
Haret se înscriu şi susţin examen de licenţă la instituţia pe care au absolvit-o.
Art. 5. (1) Absolvenţii Universităţii Spiru Haret se pot înscrie şi pot susţine examen de
licenţă/diplomă la o altă instituţie de învăţământ superior acreditată cu aprobarea senatelor
universitare ale celor două instituţii de învăţământ superior, după avizul consiliilor de
administraţie.
(2) Absolvenţii Universităţii Spiru Haret care optează să susţină examenul de
licenţă/diplomă la alte instituţii de învăţământ superior nu vor putea depune cerere în vederea
aprobării de către Senat şi obţinerii avizului Consiliului de administraţie dacă nu fac dovada că
au achitat taxa stabilită de Consiliul de administraţie pentru aceste situaţii.
Art. 6. Absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior pot susţine examen de
licenţă/diplomă în cadrul Universităţii Spiru Haret, în condiţiile stabilite de prezentul Regulament.
Art. 7. Examenele de licenţă şi disertaţie la Universitatea Spiru Haret se organizează în trei
sesiuni: sesiunea de vară (luna iulie), sesiunea de toamnă (luna septembrie) şi sesiunea de iarnă (luna
februarie). În cadrul celor trei sesiuni, Facultatea de Inginerie, Informatică şi Geografie, stabileşte
datele concrete ale desfăşurării examenului de licenţă şi disertaţie.
Art. 8. În cadrul unui program de studii universitare examenul de licenţă şi disertaţie se
organizează şi se desfăşoară în aceleaşi condiţii pentru toţi candidaţii, indiferent de forma de
învăţământ absolvită.
Art. 9. La examenul de licenţă şi disertaţie se pot prezenta absolvenţii programelor de
studii universitare din promoţia curentă şi promoţiile anterioare, de la învăţământul cu frecvenţă
(IF), învăţământul cu frecvenţă redusă (IFR) şi învăţământul la distanţă (ID).
Art. 10. Comisiile de examen de licenţă şi disertaţie se stabilesc, pe programe de studii,
prin decizie a rectorului, la propunerea Consiliului facultăţii şi cu aprobarea Senatului
universitar. Comisiile de examen pentru finalizarea studiilor se fac publice. Comisia este
alcătuită din minimum trei cadre didactice, din care un preşedinte, cu grad de profesor sau
conferenţiar şi doi membri, cu grad cel puţin de lector. Membrii unei comisii de examen trebuie
să aibă titlul ştiinţific de doctor şi să fie specializaţi în domeniul disciplinelor care fac obiectul
tematicii pentru examen. Secretarul comisiei trebuie să aibă cel puţin gradul didactic de asistent
universitar şi are numai atribuţii de administrare a documentelor.
Art. 11. Conducerea Universităţii Spiru Haret, conducerea Facultăţii de Inginerie,
Informatică şi Geografie şi, comisiile de examen poartă întreaga responsabilitate pentru
organizarea şi desfăşurarea examenelor de finalizare a studiilor.
239
Art. 12. Membrii comisiilor pentru examene şi ai comisiilor pentru analiza şi
soluţionarea contestaţiilor nu se pot afla, cu cei examinaţi sau între ei, în relaţie de soţi, afini şi
rude până la gradul al III-lea, inclusiv, conform legii.
Art. 13. Înscrierea candidaţilor pentru examenul de finalizare a studiilor se face la
instituţia/facultatea organizatoare, individual sau de către instituţia de învăţământ superior la care
candidaţii au urmat studiile.
Art. 14. (1) Înscrierea candidaţilor la examenul de licenţă şi disertaţie se efectuează cu
cel puţin 10 zile înainte de data programată pentru susţinerea examenului.
(2) Înscrierea la examenul de licenţă şi disertaţie se face prin completarea unei cereri tip şi
depunerea dosarului cu toate documentele necesare şi în formatul solicitat de facultate.
(3) Dosarul pentru înscrierea la examenul de licenţă va cuprinde:
• cerere de înscriere, tip;
• declarație pe propria răspundere că actele depuse la dosar sunt obținute cu respectarea
legilor.
• fişă ALUMNI;
• declaraţie privind originalitatea conţinutului lucrării de licenţă/diplomă;
• raport SafeAssign privind scorul de similaritate (realizat folosind platforma
Blackboard pentru identificarea plagiatului) avizat de profesorul coordonator;
• 1 exemplar din lucrarea de licenţă copertată, însoţită de referatul profesorului
coordonator şi un CD cu conţinutul electronic al lucrării;
• situaţia şcolară încheiată a absolventului, prezentată în suplimentul la diplomă;
• diploma de bacalaureat în original şi copie xerox autentificată de personalul
secretariatului;
• copie xerox de pe certificatul de naştere autentificată de personalul secretariatului;
• copie xerox de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul) autentificată de personalul
secretariatului;
• copie xerox de pe buletinul/cartea de identitate autentificată de personalul
secretariatului;
• certificatul de competenţă lingvistică;
• chitanţa de achitare a taxei de licenţă/diplomă;
• nota de lichidare, vizată de bibliotecă, cămin şi secretariat;
• 3 fotografii format ¾;
• dosar plic.
(4) Dosarul pentru înscrierea la examenul de disertaţie va cuprinde:
• cerere de înscriere, tip;
• declarație pe propria răspundere că actele depuse la dosar sunt obținute cu respectarea
legilor.
• fişă ALUMNI;
• declaraţie privind originalitatea conţinutului lucrării de disertaţie;
• raport SafeAssign privind scorul de similaritate (realizat folosind platforma
Blackboard pentru identificarea plagiatului) avizat de profesorul coordonator;
• 1 exemplar din lucrarea de disertaţie copertată, însoţită de referatul profesorului
coordonator şi un CD cu conţinutul electronic al lucrării;
• situaţia şcolară încheiată a absolventului, prezentată în suplimentul la diplomă;
• diplomă de licenţă în original şi copie xerox autentificată de personalul
secretariatului;
240
• copie xerox de pe suplimentul la diploma de licenţă autentificată de personalul
secretariatului;
• copie xerox de pe diploma de bacalaureat autentificată de personalul secretariatului;
• copie xerox de pe certificatul de naştere autentificată de personalul secretariatului;
• copie xerox de pe certificatul de căsătorie (dacă este cazul) autentificată de personalul
secretariatului;
• copie xerox de pe buletinul/cartea de identitate autentificată de personalul
secretariatului;
• chitanţa de achitare a taxei de disertaţie;
• nota de lichidare, vizată de bibliotecă, cămin şi secretariat;
• 3 fotografii format ¾;
• dosar plic.
(5) Facultatea va aduce la cunoştinţă absolvenţilor (direct sau prin anunţuri la aviziere şi
pe Internet), cel târziu până la data de 31 mai, intervalul de timp în care se fac înscrieri şi
programul orar al secretariatelor pentru înscrierea la licenţă/diplomă şi disertaţie, precum şi
programarea examenului de licenţă şi disertaţie.
(6) Candidații vor depune o declarație, pe propria răspundere, că actele depuse la dosar
sunt obținute în condițiile legii. Verificarea conţinutului dosarelor de înscriere la examenul de
licenţă şi disertaţie se efectuează de către secretariatele facultăţii sub coordonarea şi controlul
decanului. În situația descoperirii unor documente false, consecințele vor fi suportate, în
totalitate, de către semnatarului declarației privind legalitatea documentelor.
Art. 15. După verificarea dosarelor de înscriere la examenul de licenţă, Comisia de
licenţă aprobă lista candidaţilor admişi să participe la examenul de licenţă şi o afişează cu 48 de
ore înainte de începerea examenului, împreună cu programarea pe ore şi săli a candidaţilor
pentru susţinerea celor două probe de examen.
CAPITOLUL III ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA EXAMENULUI
DE LICENŢĂ PENTRU ABSOLVENŢII ALTOR INSTITUŢII
DE ÎNVĂŢĂMÂNT SUPERIOR
Art. 16. Potrivit legii, Universitatea Spiru Haret poate organiza examen de licenţă pentru
absolvenţii altor instituţii de învăţământ superior acreditate sau autorizate să funcţioneze
provizoriu la programul de studii universitare de licenţă în INFORMATICĂ, în condiţiile
prevăzute de lege şi cu respectarea prezentului Regulament.
Art. 17. Pot susţine examen de licenţă la Universitatea Spiru Haret absolvenţii de
învăţământ superior ai programelor de studii/specializărilor acreditate sau autorizate să
funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare.
Art. 18. Examenul de licenţă pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior
acreditate se susţine în aceleaşi condiţii ca şi pentru absolvenţii proprii, cu condiţia existenţei
aprobării senatelor celor două universităţii, după avizul consiliilor de administraţie.
Art. 19. Examenul de licenţă pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior
autorizate să funcţioneze provizoriu cu programe de studii autorizate/acreditate se organizează şi
se desfăşoară în aceleaşi condiţii ca cele pentru absolvenţii proprii ai Universităţii Spiru Haret.
Art. 20. Instituţiile de învăţământ superior autorizate să funcţioneze provizoriu de unde
provin absolvenţii care se înscriu pentru examene de licenţă încheie cu Universitatea Spiru Haret
241
un protocol cu privire la modul în care se va organiza şi desfăşura examenul, cu aprobarea
senatelor universitare, după ce s-a primit avizul consiliilor de administraţie.
Art. 21. (1) Înscrierea absolvenţilor care provin de la instituţii de învăţământ superior
autorizate să funcţioneze provizoriu existente, lichidate sau intrate în lichidare, pentru examenul
de licenţă se realizează de către instituţia de învăţământ superior în care au urmat studiile, în
baza protocolului încheiat între cele două instituţii de învăţământ superior, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
(2) Taxele aferente examenului de licenţă pentru absolvenţii altor instituţii de învăţământ
superior acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu care optează pentru susţinerea
examenului de finalizare a studiilor în cadrul Universităţii Spiru Haret, sunt identice cu cele
percepute absolvenţilor proprii.
(3) Cuantumul taxelor de finalizare a studiilor universitare de licenţă se stabilesc anual de
către consiliul de administraţie.
CAPITOLUL IV
CONŢINUTUL EXAMENULUI DE LICENŢĂ
Art. 22. (1) Examenul de licenţă/diplomă constă în două probe, după cum urmează:
a) proba 1 – Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate;
b) proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă.
(2) Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă sunt publice.
(3) Probele examenului de licenţă se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc şi în acelaşi
moment, a comisiei de examen şi a examinatului.
Art. 23. Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate are ca scop verificarea
capacităţii absolvenţilor de a integra şi valoriza cunoştinţele obţinute pe parcursul facultăţii, de a
le adapta la procesul cognitiv din domeniul specializării, precum şi la cerinţele practice ale
profesiunii pentru care s-au pregătit.
Art. 24. (1) Susţinerea probei Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se
va realiza sub formă de test complex susţinut oral.
(2) Testul complex are trei componente care sunt evaluate independent de către comisia
de examen:
Componenta 1: Baze de date;
Componenta 2: Structuri de date / Sisteme de operare (o disciplină la alegere);
Componenta 3: Programare orientată pe obiecte.
Biletul de examen aferent fiecărei componente are trei subiecte: unul privind concepte şi
noţiuni de bază, al doilea prin care se evaluează capabilitatea de explicare/justificare a efectului
unei tehnici de lucru, a unui algoritm sau a unei secvenţe de cod, iar al treilea prin care se
evaluează capabilitatea de utilizare a tehnicilor de lucru/de programare sau a metodelor de
rezolvare pentru obţinerea soluţiei unei probleme/exerciţiu. Al doilea subiect poate fi de tip grilă
sau eseu.
(3) Biletele pentru examenul oral au caracter secret şi numărul lor trebuie să depăşească
cu 5 numărul candidaţilor programaţi pentru susţinerea probei. Subiectele sunt realizate de
membrii comisiei de licenţă şi verificate de preşedintele comisiei de licenţă în conformitate cu
tematica aprobată de Consiliul Facultăţii.
242
(4) Examinarea orală se realizează individual. Fiecărui candidat i se va acorda timpul
necesar pentru a-şi pregăti răspunsul, dar nu mai mult de 20 de minute per componentă. În orice
moment al desfăşurării probei, în sală trebuie să fie cel puţin 3 persoane.
Art. 25. Proba 2 – Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă urmăreşte evaluarea
capacităţii absolvenţilor de a procesa cunoştinţele în vederea rezolvării unor probleme specifice
domeniului de pregătire şi a unor cazuri practice. Prin prezentarea şi susţinerea lucrării se
testează capacitatea de analiză şi sinteză a absolventului, de integrare a
cunoştinţelor/informaţiilor din domenii diferite, disponibilitatea pentru abordare novatoare şi
construcţie independentă, originală, capacitatea de a valorifica cunoştinţele teoretice în practica
domeniului de specialitate.
Art. 26. Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă se desfăşoară, după caz, în plenul
Comisiei de licenţă sau în subcomisii, organizate pe domenii ale programului de studii, numite
prin decizie de Rectorul Universităţii.
CAPITOLUL V
CONŢINUTUL EXAMENULUI DE DISERTAŢIE
Art. 27. Programele de studii universitare de master organizate în baza Legii nr.
288/2004 se finalizează cu examen de disertaţie.
Art. 28. Universitatea Spiru Haret organizează examen de disertaţie numai pentru
absolvenţii proprii ai programului se studii universitare de masterat „TEHNOLOGII MODERNE
ÎN INGINERIA SISTEMELOR INFORMATICE”, din promoţia curentă şi din promoţiile
anterioare.
Art. 29. (1) Examenul de disertaţie constă într-o singură probă, şi anume prezentarea şi
susţinerea lucrării de disertaţie.
(2) Susţinerea lucrării de disertaţie este publică şi se desfăşoară în prezenţa, în acelaşi loc
şi în acelaşi moment, a comisiei de examen şi a examinatului.
(3) Media de promovare a examenului de disertaţie trebuie să fie cel puţin 6 (şase), iar
numărul de credite transferabile alocate este 10 (zece).
(4) Media examenului de disertaţie se determină cu 2 zecimale.
(5) Notele membrilor comisiei de disertaţie sunt numere întregi, de la 1 la 10.
(6) Deliberarea comisiilor de disertaţie cu privire la rezultatele examenului nu este publică.
(7) Deciziile în cadrul comisiei de disertaţie se iau în unanimitate.
(8) Taxele aferente susţinerii examenului de finalizare a studiilor universitare de master
se stabilesc anual de Consiliul de administraţie.
Art. 30. La examenul de disertaţie nu se pot depune contestaţii.
CAPITOLUL VI
CERINŢE PRIVIND ORGANIZAREA EXAMENULUI DE LICENŢĂ ŞI DISERTAŢIE
Art. 31. (1) Pentru proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se
elaborează, la fiecare componentă, o tematică şi o bibliografie. Tematica se alcătuieşte pe baza
propunerilor titularului de disciplină (care operează o selecţie a temelor, în raport cu relevanţa lor
pentru profilul viitorului specialist) şi este dezbătută şi aprobată în Consiliul facultăţii.
243
(2) Tematica şi bibliografia sunt aceleaşi pentru toţi absolvenţii înscrişi la examenul de
licenţă, indiferent de forma de învăţământ absolvită: învăţământ cu frecvenţă (IF), învăţământ cu
frecvenţă redusă (IFR) sau la distanţă (ID).
(3) Tematica şi bibliografia sunt aduse, în timp util, la cunoştinţa studenţilor (cu cel puţin
3 luni de zile înainte de data începerii examenului de licenţă), prin afişare la avizierul facultăţii,
precum şi pe web site. În plus, facultatea va pune la dispoziţia studenţilor resurse educaţionale
(în format electronic sau tipărit) cu rol de ghidare în pregătirea probei 1.
(4) Pentru îndrumarea şi sprijinirea studenţilor în pregătirea examenului de licenţă,
facultatea va organiza, în perioada aprilie-iunie, consultaţii pe tematica şi bibliografia probei
Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate.
Art. 32. 1) În vederea elaborării de către absolvenţi a unor lucrări de licenţă şi disertaţie
de nivel înalt, facultatea:
a. asigură stabilirea, din timp, în departament, a temelor pentru lucrările de licenţă şi disertaţie,
pe discipline şi îndrumători, aprobarea lor în Consiliul facultăţii şi aducerea la cunoştinţa
studenţilor şi a masteranzilor, prin afişare la avizierul Examen de licenţă/disertaţie.
b. urmăreşte repartizarea cadrelor didactice în activitatea de îndrumare a elaborării lucrărilor de
licenţă/disertaţie. Cadrele didactice îndrumătoare ale lucrărilor de licenţă trebuie să fie cel
puţin asistent doctor. În îndrumarea unei lucrări de licenţă pot participa şi două cadre
didactice (un profesor/conferenţiar şi un asistent/lector).
c. urmărește menținerea calității de îndrumător până la susținerea examenului de finalizarea
studiilor de către studentul/masterandul care a acceptat tema de licență/disertație; schimbarea
îndrumătorului este posibilă numai în situația în care cadrul didactic îndrumător devine
indisponibil (motive de sănătate, întreruperea contractului de muncă etc.).
d. organizează consultaţii metodologice cu studenţii pe problematica examenului de licenţă şi,
acolo unde este cazul, şi privind elaborarea şi susţinerea lucrării de licenţă şi disertaţie.
2) În situații excepționale, lucrarea de licență poate fi elaborată sub îndrumarea unui
expert în informatică (angajat la o firmă de profil), în cotutelă cu un cadru didactic, cu grad
didactic cel puțin lector, al Facultății de Inginerie, Informatică și Geografie, al cărui domeniu
profesional este INFORMATICA.
Art. 33. Exigenţele, standardele şi condiţiile de desfăşurare a examenelor de licenţă sunt
aceleaşi pentru toţi candidaţii înscrişi la examen, indiferent de facultatea, forma de învăţământ şi
anul absolvirii.
Art. 34. (1) Se interzice comercializarea lucrărilor de licenţă şi disertaţie de către studenţi
sau cadre didactice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor.
(2) Comercializarea lucrărilor de licenţă şi disertaţie de către cadrele didactice şi
studenţi/absolvenţi atrage răspunderea disciplinară, civilă sau penală a acestora, după caz.
(3) Îndrumătorii lucrărilor de licenţă şi disertaţie au obligaţia de a verifica originalitatea
acestora şi răspund, solidar, cu studenţii/absolvenţii pentru cazurile de plagiat. Limitele
superioare ale scorului de similaritate SafeAssign sunt: 5% pentru secțiunea "Aspecte teoretice";
10 % pentru secțiunea "Aspecte tehnologice", 1% pentru secțiunea/secțiunile dedicate proiectului
informatic. Nu se ia în considerare indicele de similaritate privind secțiunea "Bibliografie".
Totuși, coordonatorul ia decizia finală privind plagiatul. Scorurile de similaritate sunt doar
informative și nu trebuie să depășească limitele menționate. Dacă oricare din scoruri depășește
limita impusă, lucrarea nu va fi acceptată pentru susținere.
(4) Toate cazurile privind actele de plagiat si comercializare a lucrărilor ştiinţifice în
vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calităţii de autor vor fi dezbătute în consiliul
244
facultăţii şi, apoi în senatul universitar, şi vor fi dispuse măsuri sancţionatorii ferme, în
conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale şi Cartei universitare.
CAPITOLUL VII
STABILIREA REZULTATELOR, AFIŞAREA LOR ŞI SOLUŢIONAREA
CONTESTAŢIILOR
Art. 35. Evaluarea răspunsurilor/lucrărilor la proba nr.1, respectiv Evaluarea
cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate, susţinută prin examinare orală, se realizează astfel:
Punctajul asociat fiecărui subiect al unei componente este de trei puncte. La fiecare componentă
se acordă punctul din oficiu. Deci, nota fiecărei componente este între 1 şi 10. Media la proba
Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate se calculează ca medie aritmetică,
nerotunjită, a celor trei note obţinute la evaluarea componentelor testului.
Art. 36. Nota minimă de promovare a probei nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor
fundamentale şi de specialitate este 5 (cinci).
Art. 37. La probele susţinute oral nu se pot depune contestaţii.
Art. 38. (1) Rezultatele la proba Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate
se anunţă prin afişare, în termen de cel mult 48 de ore de la încheierea probei respective.
(2) Afişarea se face la sediul instituţiei unde s-a desfăşurat examenul de licenţă şi
cuprinde două liste: Lista candidaţilor promovaţi la proba nr. 1, respectiv Evaluarea cunoştinţelor
fundamentale şi de specialitate şi Lista candidaţilor care nu au promovat această probă. Afişarea
se face şi pe pagina web a facultăţii.
Art. 39. Nota la proba nr. 2, respectiv prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă
reprezintă media aritmetică cu 2 zecimale a notelor individuale date de membrii comisiei. Notele
probelor orale de examen sunt numere întregi de la 1 la 10. Nota propusă în referat de îndrumă-
torul lucrării are caracter orientativ (nu se ia în calcul). Nota minimă de promovare este 5.
Art. 40. Îndrumătorul lucrării de licenţă şi disertaţie poate participa (cu evaluare
consultativă) la susţinerea lucrării de către absolvent.
Art. 41. La proba Prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă/disertaţie nu se pot depune
contestaţii.
Art. 42. Rezultatul probei privind prezentarea şi susţinerea lucrării de licenţă / disertaţie
se comunică prin afişare la sediul instituţiei organizatoare şi pe pagina web a facultăţii, în termen
de 24 de ore de la data susţinerii.
Art. 43. Media probelor examenului de licenţă trebuie să fie de cel puţin 6 (şase) şi
aceasta trebuie să rezulte ca medie aritmetică între cele două probe, calculată cu două zecimale
(proba nr. 1 şi proba nr. 2), iar numărul de credite transferabile alocate este de 10 (zece), câte 5
(cinci) pentru fiecare probă.
Art. 44. (1) Deliberarea comisiilor cu privire la stabilirea rezultatelor examenului de
licenţă nu este publică.
(2) Luarea deciziilor în cadrul comisiilor de licenţă se face în unanimitate.
Art. 45. (1) Absolvenţii care au promovat una din cele două probe în sesiunile de licenţă
anterioare, cu nota minimum 5 (cinci) se pot prezenta ulterior la sesiunile examenului de licenţă
pentru susţinerea probei nepromovate, cu achitarea taxelor aferente.
(2) În cazul nepromovării examenelor de finalizare a studiilor acestea pot fi susţinute într-
o sesiune ulterioară, cu suportarea de către candidat a cheltuielilor aferente, în condiţiile stabilite
de prezenta metodologie şi în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
245
CAPITOLUL VIII
DISPOZIŢII FINALE
Art. 46. Absolvenţii programelor de studii/specializărilor autorizate provizoriu sau
acreditate lichidate, care nu mai funcţionează la nivel naţional, şi care nu au susţinut sau nu au
promovat examenele de finalizare a studiilor pot susţine examenul de licenţă în cadrul
Universităţii Spiru Haret sau la alte instituţii de învăţământ superior acreditate care au programe
de studii universitare de licenţă/specializări acreditate similare, stabilite de către Agenţia Română
de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior.
Art. 47. Universitatea Spiru Haret eliberează diplome de licenţă, respectiv diplome de
master, însoţite de suplimentul la diplomă, în termen de cel mult 12 luni de la data promovării
examenului. Până la eliberarea diplomei de licenţă/ diplomei de master, facultatea eliberează, la
cerere, adeverinţe de absolvire a studiilor prin care se certifică promovarea examenului de
licenţă/disertaţie.
Art. 48. Adeverinţele de absolvire a studiilor conferă titularului aceleaşi drepturi legale
ca şi diploma şi este necesar să conţină funcţia, numele, prenumele şi semnătura persoanelor
responsabile din universitate precum şi următoarele informaţii:
a) domeniul de studii universitare;
b) programul de studii/specializarea;
c) perioada de studii;
d) media de finalizare a studiilor;
e) statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare,
locaţia geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a guvernului,
ordin al ministrului, după caz).
Art. 49. În caz de pierdere sau de distrugere, eliberarea unei noi adeverinţe urmează
procedurile legale privind eliberarea duplicatelor actelor de studii.
Art. 50. Absolvenţii care nu promovează examenul de finalizare a studiilor primesc, la
cerere, un certificat de studii universitare, eliberat de Universitatea Spiru Haret şi care cuprinde:
a) domeniul de studii universitare;
b) programul de studii/specializarea;
c) perioada de studii;
d) mediile de promovare a anilor de studii;
e) statutul de acreditare/autorizare provizorie, forma de învăţământ, limba de predare,
locaţia geografică, numărul de credite şi actul normativ care le stabileşte (hotărâre a guvernului,
ordin al ministrului, după caz).
Art. 51. În termen de 60 de zile de la încheierea examenului de licenţă şi disertaţie,
facultatea înaintează, la Secretariatul general al Universităţii şi la Serviciul acte de studii,
rezultatele finale ale examenului, respectiv cataloagele şi dosarele persoanele ale absolvenţilor
care au promovat examenele.
Art. 52. (1) Prezenta metodologie va fi adusă la cunoştinţa studenţilor şi masteranzilor
prin afişare pe pagina web şi la avizierele proprii.
(2) Această metodologie a fost aprobată de Consiliul Facultăţii de Inginerie, Informatică
şi Geografie, în şedinţa din data de 29.01.2018 şi se aplică începând cu sesiunile de examene de
finalizare a studiilor aferente promoţiei anului universitar 2017-2018.
DECAN,
Prof. univ. dr. Grigore ALBEANU
top related