evolutia exporturilor-rm-in-ue
Post on 12-Nov-2014
2.390 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
Ana PopaValeriu ProhniţchiAlexandru Oprunenco
Evoluţia exporturilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană: Rolul regimurilor comerciale Document elaborat în cadrul proiectului „Relaţiile comerciale ale Republicii Moldova cu Uniunea Europeană: situaţia curentă şi perspective pentru aprofundare”. Proiect implementat cu suportul fi nanciar al Fundaţiei Soros – Moldova.
Notă: toate afi rmaţiile expuse în acest raport aparţin exclusiv autorilor şi nu corespund în mod necesar cu poziţiile Fundaţiei Soros–Moldova, Guvernului Republicii Moldova, Comisiei Europene, precum şi ale oricăror entităţi publice şi private menţionate în această publicaţie.
Aprilie-August 2008
Document de analiză a politicilor nr. 21
CZU 339.564(478:061 EU)P 79
Autori: Ana Popa, Valeriu Prohniţchi, Alexandru Oprunenco
Tehnoredactare: Mihai Sava
ISBN 978-9975-80-149-2
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiPopa, Ana
Evoluţia exporturilor Republicii Moldova în Uniunea Europeană: Rolul regimurilor comerciale /Ana Popa, Valeriu Prohniţchi, Alexandru Oprunenco; Expert Grup. - Ch. : Bons Offi ces SRL, 2009. - 52 p.
ISBN 978-9975-80-149-2200 ex.339.564(478:061 EU)
3
EXP
ER
T-G
RU
P
CuprinsIntroducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5
I. Evoluţia comerţului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7
Performanţa comercială a Moldovei văzută „ca-n palmă” . . .7„Schimbarea la faţă” a comerţului extern moldovenesc . . . 10Evoluţia relaţiilor comerciale Moldova – Uniunea Europeană . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13Schimbări majore în exporturile Moldovei spre UE . . . . . 23
II. Abordarea exporturilor moldoveneşti prin prisma modelului gravitaţional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Descrierea modelului gravitaţional şi specifi caţia econometrică a modelului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29Datele şi eşantionul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31Metodele de estimare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35Rezultatele estimării şi interpretarea lor . . . . . . . . . . . 37Metode alternative de evaluare a impactului regimurilor comerciale asupra exporturilor moldoveneşti. . . . . . . . . 39
În loc de concluzii: de ce regimurile comerciale nu au avut efectul aşteptat? . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
5
EXP
ER
T-G
RU
P
IntroducereINTRODUCERE În perioada 1995-2007 comerţul extern al Republicii Moldova a crescut puternic, dar foarte debalansat, importurile prevalând în mod net asupra exporturilor. Valoarea totală a importurilor moldo-veneşti a crescut în această perioadă de 4,4 ori, în timp ce exportu-rile au crescut cu numai 80%.
În această perioadă Uniunea Europeană a devenit principalul par-tener comercial al Republicii Moldova. În 2007 ţărilor UE le reve-neau 50,6% din exporturile moldoveneşti şi 45,6% din importurile ţării. Fiind cea mai mare economie mondială, cu asemenea ponderi în comerţul Republicii Moldova UE se înscrie aproape perfect în predicţiile teoriei gravitaţionale a comerţului internaţional vizavi de structura aşteptată a comerţului extern al ţării noastre.
Se ştie că UE are cel mai mare număr de aranjamente comerciale înregistrate de OMC comparativ cu oricare alt participant la aceas-tă organizaţie comercială. Începând cu 1997, UE a oferit Republi-cii Moldova preferinţe comerciale în cadrul Sistemului Generalizat de Preferinţe, iar în ianuarie 2006 UE a extins considerabil lista mărfurilor pentru care acorda preferinţe comerciale la importul din Republica Moldova. Recent, în martie 2008 au intrat în vigoare Preferinţele Comerciale Autonome.
Care a fost rolul acestor regimuri comerciale acordate de UE asu-pra exporturilor moldoveneşti spre această destinaţie? Căutarea răspunsului la această întrebare este obiectivul principal al aces-tui studiu. Pentru a răspunde la această întrebare autorii utilizează un model gravitaţional al comerţului internaţional adaptat pentru a răspunde necesităţilor analitice. Concluziile modelului sunt verifi -cate şi pe baza unei metode alternative.
CAPITOLUL I
7
EXP
ER
T-G
RU
P
1 Evoluţia comerţului Republicii Moldova cu Uniunea Europeană
Performanţa comercială a Moldovei văzută „ca-n palmă”
Pe parcursul perioadei 1995-2007 au fost implementate reforme ce au favorizat deschiderea economiei moldoveneşti faţă de eco-nomia globală. După cum şi era de aşteptat în condiţiile unei rece-siuni economice generalizate în care se afl a Republica Moldova, exporturile şi importurile au reacţionat în mod diferit la această deschidere, rezultatul general fi ind explodarea defi citului comerci-al (vedeţi Figura 1).
Figura 1. Evoluţia importurilor, exporturilor şi defi citului comercial al Republicii Moldova, 1995-2007
Surse: BNS şi calculele autorilor
8 EXPERT-GRUP
Importurile au înregistrat în perioada menţionată o creştere aproa-pe exponenţială, sporind de 4,4 ori în numai 12 ani (de la 840,7 milioane USD în 1995 la 3689,9 milioane USD în 2007). Din cau-za situaţiei proaste a sectorului de producţie, periodic agravată de şocuri macroeconomice şi climaterice, exporturile moldoveneşti au crescut în 1995-2007 de 2,5 ori mai lent decât importurile (de la 745,5 milioane USD la 1341,8 milioane USD). În întreaga peri-oadă analizată, numai într-un singur caz (anul 2001) exporturile au crescut mai repede decât importurile.
Evident, creşterea mai rapidă a importurilor decât exporturile nu este în mod necesar un lucru rău pe termen scurt, dar într-o per-spectivă mai lungă de timp aceasta atestă un indice redus de per-formanţă comercială a ţării1. O creştere mai rapidă a importurilor comparativ cu exporturile s-a observat şi în cazul altor 9 ţări din grupul celor 27 ţări în tranziţie, în timp ce pentru 18 ţări indicele de performanţă comercială atestă o expansiune comercială (Tabel 1). Performanţele comerciale nu au fost în mod necesar corelate cu amploarea reformelor economice implementate. În particular, se observă că asemenea „restanţieri” la capitolul reforme precum Azerbaidjan, Belarus, Turkmenistan şi Uzbekistan au reuşit o expansiune a exporturilor mai puternică decât ţări cu mai multe merite reformatoare. Este evident că în câteva cazuri expansiunea comercială a avut la bază exportul de hidrocarburi care s-au scum-pit în mod aproape constant pe parcursul perioadei. Totuşi, în ma-joritatea cazurilor creşterea exporturilor pare să fi fost rezultatul dezvoltării capacităţilor productive ale ţării în urma investiţiilor de capital şi reformelor structurale şi instituţionale.
Din păcate, Republica Moldova a înregistrat cea mai proastă per-formanţă comercială, plasându-se pe ultima poziţie în grupul ţări-1 Defi nim prin indice de performanţă comercială pentru o anumită ţară pentru o anumită pe-rioadă raportul dintre rata de creştere a exporturilor şi rata de creştere a importurilor pentru această perioadă. Un indice supraunitar atestă o expansiune comercială relativă, în timp ce un indice subunitar atestă o contracţie comercială relativă.
1
9
EXP
ER
T-G
RU
P
lor în tranziţie. Această contraperformanţă nu poate fi explicată de evoluţia nefavorabilă a raportului comercial (eng. terms of trade). Cât de neaşteptat nu ar suna, dar pe parcursul acestei perioade, în ciuda şocurilor energetice, preţul mediu al exporturilor moldove-neşti a crescut practic la fel de repede ca preţul mediu al impor-turilor sale. Unul din factorii creşterii relativ lente a exporturilor Republicii Moldova este explicată de criza economică generalizată şi prelungită şi de faptul că în ciuda deschiderii externe destul de timpurii, Republica Moldova nu a fost în stare să implementeze reforme structurale favorabile creşterii ofertei. Totodată, creşterea exponenţială a importurilor a fost determinată de sporirea venituri-lor populaţiei, mai ales în anii 2000, veniturile remise de emigranţi având rolul principal în fi nanţarea importurilor.
Tabel 1. Indicele de performanţă comercială, 1995-2006.
Ţări comercial performante (expansiune comercială relativă)
Ţări comercial neperformante (contracţie comercială relativă)
Azerbaidjan 3,25 Slovacia 0,98Bosnia-Herţegovina 2,46 Kirghizstan 0,94
Kazahstan 1,57 Letonia 0,90Armenia 1,57 România 0,88
Federaţia Rusă 1,46 Croaţia 0,87Uzbekistan 1,20 Tadjikistan 0,83
Cehia 1,20 Serbia 0,83Estonia 1,17 Macedonia 0,80Georgia 1,14 Bulgaria 0,75
Turkmenistan 1,12 Moldova 0,41Belarus 1,11Slovenia 1,06Ucraina 1,06Albania 1,04Ungaria 1,03Polonia 1,02Lituania 1,01
Surse: EBRD database
10 EXPERT-GRUP
„Schimbarea la faţă” a comerţului extern moldovenesc
Structura geografi că a comerţului Republicii Moldova s-a schimbat semnifi cativ în perioada 1995-2007. În 1995 Moldova depindea de pieţele CSI în proporţie de circa 70% de pieţele CSI la importuri şi în proporţie de 63% la exporturi. Către 2007 situaţia s-a schimbat, ţărilor CSI revenindu-le 36% din importuri şi 41% din exporturile moldoveneşti (vedeţi fi gurile 2 şi 3). În general, se poate afi rma că ţara a reuşit să-şi diversifi ce într-o măsură rezonabilă destinaţiile geografi ce pe ţări, atât pentru importuri, cât şi pentru exporturi. De fapt, teoria gravitaţională a comerţului internaţional explică mult mai bine actuala structura geografi că a comerţului extern al Re-publicii Moldova decât structura specifi că pentru mijlocul anilor 1990, când ţara era încă pe deplin dependentă de pieţele estice din spaţiul fostei metropole, iar orientarea fl uxurilor sale comerciale era determinată mai mult de nostalgii, decât de factori economici.
Figura 2. Evoluţia importurilor moldoveneşti pe grupuri de ţări, mii USD, 1995-2007
Surse: BNS
1
11
EXP
ER
T-G
RU
P
Figura 3. Evoluţia exporturilor moldoveneşti pe grupuri de ţări, mii USD, 1995-2007
Surse: BNS
Să menţionăm un aspect important legat de reexporturi şi care nuanţează puţin afi rmaţiile de mai sus2. În 2005 reexporturile au crescut vertiginos (de aproape 16 ori), după care cu 15% în 2006 şi 46% în 2007. Această creştere este legată în special de creşterea puternică a reexporturilor spre asemenea destinaţii ca Italia, Româ-nia, Slovacia, Federaţia Rusă, Germania, Turcia şi SUA. În 2007 ţărilor UE le reveneau 64% din totalul reexporturilor din Moldova. De aceea, dacă eliminăm din calcul reexporturile, atunci vedem în anul 2007 UE deţinea numai 43,1% din totalul exporturilor „cura-te”, faţă de 50,7% din exporturile brute.
2 Conform defi niţiei ONU, reexporturile sunt exporturile mărfurilor provenite din terţe stări fără modifi carea stării sau valorii adăugate a acestora.
12 EXPERT-GRUP
În această perioadă s-au produs schimbări importante şi în struc-tura pe produse a exporturilor, dar aceste modifi cări sunt greu de interpretat univoc. La nivelul de dezagregare de 4 cifre se observă unele schimbări importante în componenţa celor mai importante produse de export3. Din mărfurile afl ate pe primele 15 poziţii la export în 1995 numai 7 erau prezente în anul 2007, din listă dispă-rând asemenea mărfuri precum carnea de bovine, ţigările şi ţigare-tele, tutunul neprelucrat, pompele, unele cereale (grâu, porumb şi meslin), conservele de tomate. Pe de altă parte, în primele 15 ex-porturi în anul 2007 au apărut produse noi care nu au fi gurat nicio-dată pe primele poziţii, precum produse de ghips, nuci, seminţe de fl oarea-soarelui şi produse ale industriei metalurgice. Să precizăm că într-o anumită măsură situaţia din 2007 se datorează şi intrării unor companii din raionale de est ale Republicii Moldova în câmp legal. Totuşi, după cum este arătat în Tabel 2, vinurile nu doar că au fost cel mai important produs exportat în întreaga perioada, dar poziţia lor chiar a tins să se consolideze (15,0% în 1995, 27,7% în 2003). Ponderea relativă mică din 2007 (12,6%) este rezultatul embargoului instituit de Federaţia Rusă la importul băuturilor al-coolice moldoveneşti şi se poate presupune că în anul 2008 cota acestora va creşte din nou.
Indicele Hirshman-Herfi ndal de concentrare a exporturilor la ni-velul de 4 cifre a crescut de la 21,6 în 1995 la 29,3 în 2003, după care a scăzut la 27,7 în 20054. Putem afi rma că acest nivel de con-
3 Datorăm ideea dezagregării exporturilor la nivel de patru cifre pentru analiza schimbărilor structurale domnului Alexandru Culiuc, doctorand la Universitatea Harvard, care face o analiză similară într-un articol propriu disponibil la linkul http://www.culiuc.com/ar-chives/2008/02/agriculture3.phtml.
4 Indicii de tip Herfi ndal sunt utilizaţi pentru a evalua nivelul de concentrare a exporturilor,
gradul de concurenţă pe o piaţă etc. Acesta este calculat după formula 2
⎟⎠⎞
⎜⎝⎛= ∑ x
xin
H i
unde xi – valoarea în dolari SUA a exporturilor produsului -i, X – valoarea totală a exportu-rilor. Cu cât mai apropiat de 1 este acest indicator, cu atât mai concentrate sunt exporturile ţării date.
1
13
EXP
ER
T-G
RU
P
centrare pe produse ale exporturilor este la un nivel adecvat şi dacă nu ar fi fost vorba de concentrarea excesivă a vinurilor pe pieţele răsăritene situaţia Moldovei ar fi fost foarte bună din perspectiva diversifi cării pe produs a exporturilor.
Cu toate că produsele energetice rămân în continuare principale-le importuri moldoveneşti, se observă că structura generală a im-porturilor s-a schimbat semnifi cativ, acestea devenind mai puţin concentrate în jurul produselor energetice. Astfel, ponderea acestor produse a scăzut de la 45,5% din valoarea totală a importurilor în 1995 la 21% în 2007. Numai 5 din primele 15 produse importate în 1995 fi gurau în lista primelor 15 produse importate în 2007, restul fi ind poziţii noi care au avansat în anii 2000.
Evoluţia relaţiilor comerciale Moldova – Uniunea Europeană
Volumul comerţului Republicii Moldova cu UE a urmat o evoluţie impresionantă în anii 1995-2007, cu toate că dezechilibrele struc-turale (exporturi versus importuri) sunt la fel de pronunţate ca şi în cazul comerţului extern în general. Exporturile în UE-15 au cres-cut în această perioadă de 4,1 ori, înregistrând cea mai constantă şi mai rapidă evoluţie comparativ cu alte destinaţii geografi ce: CSI-vest de 1,1 ori, CSI-Caucaz&Asia Centrală de 3,2 ori, UE-10 de 2,9 ori, UE-2 de 1,9 ori şi „alte ţări” de 3,3 ori. Şi importurile din UE-15 au crescut foarte puternic, de 8,2 ori, mai rapidă fi ind doar creşterea importurilor din „alte ţări” (de 17,4 ori). Pentru compara-ţie, importurile din UE-10 au crescut de 4 ori, din UE-2 de 5,7 ori, cel mai lent crescând importurile din CSI – de circa 2,3 ori.
În rezultatul creşterii rapide a exporturilor, ţările din UE-15 în anul 2007 erau destinaţia pentru 26,5% din totalul exporturilor moldo-veneşti, UE-10 – 6,4%, iar UE-2 – 17,8%. Per total, UE-27 deţi-nea 50,7% din totalul exporturilor moldoveneşti. Pe de altă parte, 45,2% din totalul importurilor moldoveneşti în 2007 au provenit
14 EXPERT-GRUP
Tabe
l 2 P
rimel
e 15
exp
ortu
ri al
e R
epub
licii
Mol
dova
, niv
elul
de
deza
greg
are
4 ci
fre,
m
ii do
lari
SUA
1995
1999
2003
2007
Vin
uri (
incl
usiv
alc
ooliz
ate)
, m
ust d
in st
rugu
ri11
2140
,7V
inur
i (in
clus
iv
alco
oliz
ate)
, mus
t din
st
rugu
ri99
343,
2=
Vin
uri (
incl
usiv
al
cool
izat
e), m
ust d
in
stru
guri
2151
59,7
Vin
uri (
incl
usiv
al
cool
izat
e), m
ust d
in
stru
guri
1062
51,2
=
Lich
ioru
ri, bău
turi
spirt
oase
şi
alc
ool e
tilic
ned
enat
urat
59
881,
6Tu
tun
nepr
eluc
rat,
deşe
uri
de tu
tun
3199
8,6
↑Pi
ei b
rute
de
bovi
ne şi
ca
balin
e 34
213,
9↑
Şofr
an, u
lei d
in se
minţe
de
fl oar
ea-s
oare
lui ş
i bum
bac,
fr
acţiu
ni49
332,
2↑
Zahă
r bru
t din
tres
tie d
e za
har ş
i sfe
clă
de z
ahăr
fără
ar
ome,
fără
col
oranţi,
în
star
e so
lidă şi
zah
aroză
pură
58
906,
5Su
curi
din
fruc
te şi
legu
me
nefe
rmen
tate
sau
alco
oliz
ate
1732
4,3
↑Şo
fran
, ule
i din
sem
inţe
de
fl oar
ea-s
oare
lui ş
i bum
bac,
fr
acţiu
ni27
732,
3↑
Sucu
ri di
n fr
ucte
şi
legu
me
nefe
rmen
tate
sau
alco
oliz
ate
4877
8,0
↑
Car
ne d
e bo
vine
con
gela
tă48
178,
7N
uci c
u ex
cepţ
ia c
elor
de
coco
s, m
ahon
, pro
aspe
te
sau
usca
te16
804,
1↑
Lich
ioru
ri, bău
turi
spirt
oase
si
alc
ool e
tilic
ned
enat
urat
2534
7,8
↑G
ips,
anhi
dridă,
pla
stic
4536
1,9
↑
Ţigă
ri şi
ţiga
rete
de
tutu
n,
tutu
n sa
u am
este
curi
cu
înlo
cuito
ri de
tutu
n 27
760,
4Po
rum
b13
327,
2↑
Mer
e, p
ere şi
gut
uie,
în
star
e pr
oaspătă
2234
4,0
↑B
utel
ii de
stic
lă, b
orca
ne,
fl aco
ane,
dop
uri,
etc.
3941
8,0
↑
Mer
e, p
ere şi
gut
uie,
în st
are
proa
spătă
2446
8,1
Cos
tum
e pe
ntru
fem
ei şi
fe
te, s
acou
ri, ro
chii,
fust
e,
etc.
12
002,
5↑
Nuc
i cu
exce
pţia
cel
or d
e co
cos,
mah
on, p
roas
pete
sa
u us
cate
2189
0,0
↓N
uci c
u ex
cepţ
ia c
elor
de
coco
s, m
ahon
, pro
aspe
te
sau
usca
te38
709,
7=
Tutu
n ne
prel
ucra
t, deşe
uri
de tu
tun
1917
6,1
Car
ne d
e bo
vine
con
gela
tă11
907,
8↑
Sucu
ri di
n fr
ucte
şi
legu
me
nefe
rmen
tate
sau
alco
oliz
ate
2171
1,5
↓Se
minţe
de
fl oar
ea-
soar
elui
2970
5,6
↑
Pom
pe p
entru
lich
ide
1554
2,2
Sem
inţe
de
fl oar
ea-s
oare
lui
1160
4,0
↑C
ostu
me
pent
ru băr
baţi
sau
băieţi,
saco
uri,
pant
alon
i, et
c. n
etric
otat
e21
575,
0↑
Ben
zi la
min
ate
la c
ald,
tijă
din
fi er/oţe
l, în
căt
uşe
nere
gula
te26
752,
8↑
Grâ
u şi
malţ
1359
8,4
But
elii
de st
iclă
, bor
cane
, fl a
coan
e, d
opur
i, et
c.95
74,6
↑C
ostu
me
pent
ru fe
mei
şi
fete
, sac
ouri,
roch
ii, fu
ste,
et
c.20
152,
1↓
Lich
ioru
ri, bău
turi
spirt
oase
şi a
lcoo
l etil
ic
nede
natu
rat
2521
7,3
↓
Poru
mb
1270
6,0
Grâ
u şi
malţ
9551
,6=
Poru
mb
1666
4,2
↓M
ere,
per
e şi
gut
uie,
în
star
e pr
oaspătă
2227
2,5
↓
1
15
EXP
ER
T-G
RU
P
1995
1999
2003
2007
But
elii
de st
iclă
, bor
cane
, fl a
coan
e, d
opur
i, et
c.12
323,
2Za
har b
rut d
in tr
estie
de
zahă
r şi s
feclă
de z
ahar
fără
ar
ome,
fără
col
oranţi,
în
star
e so
lidă şi
zah
aroză
pură
9056
,1↓
Car
ne d
e bo
vine
con
gela
tă16
497,
4↓
Zaha
r bru
t din
tres
tie d
e za
hăr ş
i sfe
clă
de z
ahăr
fă
ră a
rom
e, fă
ră c
olor
anţi,
în
star
e so
lidă şi
zah
aroză
pură
2059
7,5
↑
Cup
ru, a
liaj d
e cu
pru,
deşe
uri d
e cu
pru
1213
5,9
Cos
tum
e pe
ntru
băr
baţi
sau
băieţi,
saco
uri,
pant
alon
i, et
c. n
etric
otat
e89
57,2
↑G
ips,
anhi
dridă,
pla
stic
1415
0,6
↑H
ârtie
şi c
arto
n19
702,
2↑
Şofr
an, u
lei d
in se
minţe
de
fl oar
ea-s
oare
lui ş
i bum
bac,
fr
acţiu
ni11
556,
0M
anto
uri p
entru
băr
baţi şi
bă
ieţi,
căc
iuli,
scur
te, e
tc.
8400
,8↑
Încă
lţăm
inte
cu
parte
a su
perio
ară
din
piel
e12
092,
2↑
Legu
me,
pre
lucr
ate/
cons
erva
te, n
econ
gela
te/în
oţ
et14
072,
6↑
Tom
ate
prel
ucra
te,
cons
erva
te în
altc
eva
decâ
t oţ
et10
536,
7Li
chio
ruri,
bău
turi
spirt
oase
şi
alc
ool e
tilic
ned
enat
urat
7094
,1↓
Mai
ouri,
blu
ze şi
alte
ves
te,
trico
tate
sau
croş
etat
e 12
053,
4↑
Cup
ru, a
liaj d
e cu
pru,
deşe
uri d
e cu
pru
1379
4,7
↑
Tota
l exp
ortu
ri96
79,0
Car
ne d
e po
rc, p
roas
pătă
, re
frig
erată
sau
cong
elată
7024
,9↑
Sem
inţe
de
fl oar
ea-s
oare
lui
1177
2,2
↓G
eam
anta
ne, v
aliz
e, h
use,
ge
nţi d
e m
ână,
etc
.12
084,
0↑
% p
rimel
e 15
din
tota
l ex
portu
ri74
5527
,242
8121
,477
5876
,284
5843
,2
60,2
64,0
63,6
60,5
Notă:
Săg
eţile
indi
că d
irecţ
ia m
işcă
rii măr
fi i în
list
a co
mpa
rativ
cu
peri
oada
pre
cede
ntă,
sem
nul „
=”
arată
că p
oziţi
a nu
s-a
schi
mba
t.Su
rse:
Com
trad
e şi
cal
cule
le a
utor
ilor
16 EXPERT-GRUP
din UE-27. Astfel, se poate afi rma că UE a devenit principalul par-tener comercial al Republicii Moldova. Judecând după tendinţele care au prevalat în anii recenţi (2005-2007), această situaţie nu se va schimba în viitorul previzibil.
Figura 4. Evoluţia exporturilor şi reexporturilor spre UE, milioane USD
100
200
300
400
500
600
700
800 export reexport
Surse: Comtrade
După cum este arătat în Figura 4, începând cu anul 2005 rolul re-exporturile este în creştere, ajungând la aproape 50% din totalul exporturilor spre UE efectuate în anul 2007. Totuşi, analiza logi-că a datelor statistice sugerează că o bună parte din aceste reex-porturi sunt în mod eronat califi cate ca reexporturi şi că probabil până în anul 2005 reexporturile erau în mod corect clasifi cate. De exemplu, în 2007 valoarea totală a produselor textile (grupa 6 după sistemul HS) exportate în UE a fost de 257,1 milioane
1
17
EXP
ER
T-G
RU
P
USD, din care 236,1 milioane USD califi cate ca reexporturi. Evi-dent că în acest caz, precum şi în multe altele, este vorba nu de reexporturi, ci de exportul unor mărfuri care au intrat în ţară în regim vamal de prelucrare activă. Din considerentele legate de originea neclară a bunurilor reexportate şi de confuziile create de clasifi carea lor vamală, în continuare prin exporturi se va avea în vedere exporturile brute, adică care includ în sine şi reexpor-turile.
Vorbind de exporturile moldoveneşti în UE-27, se remarcă o serie de tendinţe interesante (Tabel 3). Primele cinci ţări de destinaţie pentru exporturi – România, Italia, Germania, Polonia şi Marea Britanie – reprezintă circa ¾ din exporturile Republicii Moldova spre UE. Bulgaria şi Austria, care în 1995 se numărau printre pri-mii cinci parteneri comerciali din UE, în 2007 au retrogradat pe locurile 6 şi 7. În lista partenerilor comerciali importanţi (cu peste 3% din totalul exporturilor spre UE), în 1995-2007 cel mai repede au crescut exporturile moldoveneşti spre Franţa (18 ori), Polonia (16 ori), Italia (9 ori) şi Marea Britanie (5,5 ori). Totuşi, perfor-manţa absolută este deţinută de exporturile moldoveneşti spre Bel-gia, care au crescut de 91 ori (deşi această ţară nu este un partener important pentru Moldova, cu numai 1,7% din totalul exporturilor spre UE). Este curios că în câteva ţări unde, din considerente de proximitate geografi că şi legături istorice, ne-am aştepta ca expor-turile Moldovei să fi e în creştere, acestea fi e au stagnat (Lituania, +3,8%), fi e au scăzut esenţial (Ungaria, –11%, Letonia, -23%, Es-tonia, -33%).
18 EXPERT-GRUP
Tabel 3. Evoluţia exporturilor şi reexporturilor Republicii Moldova în ţările UE, milioane USD
1995 1999 2003 2007Export Export Reexport Export Reexport Export Reexport
UE-15Austria 9,9 10,0 0,5 11,3 1,1 30,9 3,3Belgia 0,1 1,3 0,4 7,2 0,3 11,2 4,6Danemarca 0 0,1 0,1 0,1 0,0 0,2 0,0Finlanda 0,0 0,0 0,0 0,3 0,2 0,0 0,0Franţa 1,4 6,7 0,8 9,3 0,2 24,8 8,1Germania 45,4 33,5 3,9 56,2 1,0 86,3 31,0Grecia 2,7 5,8 0,2 3,7 0,1 9,6 0,2Irlanda 0,5 1,7 0,0 0,0 0,0 0,1 0,0Italia 15,6 25,6 0,9 82,4 1,2 140,2 114,7Luxembourg 0,2 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0Olanda 2,3 2,9 0,1 2,9 0,1 14,4 5,2Portugalia 0,3 0,1 0,0 0,1 0,0 0,2 0,0Spania 1,6 4,1 0,0 5,3 0,0 1,7 0,2Suedia 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,8 0,0Marea Britanie 6,2 3,8 0,3 5,6 0,0 34,1 26,3
UE-10Cipru 0,9 0,8 0,0 0,9 0,0 1,8 0,0Cehia. 0,7 2,4 0,1 1,5 0,1 5,9 0,5Estonia 2,3 2,1 0,0 0,7 0,0 1,6 0,0Ungaria 5,7 16,3 7,8 8,0 0,0 5,1 0,4Letonia 4,6 3,1 0,0 2,5 0,0 3,5 0,4Lituania 9,8 3,9 0,3 5,3 0,1 10,2 3,8Polonia 3,0 5,0 2,0 4,5 0,3 48,3 14,7Slovacia 3,0 1,2 0,1 1,2 0,1 8,9 4,9Slovenia 0,3 0,6 0,1 2,1 1,3 1,1 0,1
UE-2Bulgaria 21,4 5,3 0,7 6,2 0,4 27,3 7,8România 103,6 41,3 5,3 90,2 2,5 211,2 89,4Total 241,6 177,7 23,5 307,7 8,9 679,3 315,6
Notă: pentru 1995 Comtrade nu conţine înregistrări ale reexporturilor;Surse: calculele autorilor pe baza Comtrade
1
19
EXP
ER
T-G
RU
P
În general, datele comercială atestă că exporturile spre UE au manifestat o tendinţă sănătoasă de diversifi care (analiza rămâne în continuare la nivelul de dezagregare de 4 cifre). Dacă în 1995 se exportau 482 produse, în 2007 numărul acestora era de 589. Indicii de concentrare Hirshman-Herfi ndal confi rmă această ten-dinţă de diversifi care, atât pe subregiuni ale UE, cât şi pe UE în ansamblu (Figura 5). Pentru comparaţie, exporturile Republicii Moldova în ţările din vestul CSI (Rusia, Ucraina, Belarus) s-ar redus ca număr de poziţii (de la 1049 în 1995 la 731 în 2007), iar indicele de concentrare Hirshman-Herfi ndal a crescut de la 0,22 în 1995 la 0,0,50 în 2005, scăderea din 2006-2007 fi ind determinată exclusiv de eliminarea vinului din exporturi ca urmare a embar-goului rusesc.
Figura 5. Evoluţia gradului de concentrare a exporturilor moldoveneşti spre UE şi CSI-vest
0.10
0.20
0.30
0.50
0.60
UE 15
UE 10
UE 2
СSI W
Surse: calculele autorilor bazate pe Comtrade
Ce exportă Republica Moldova în UE? Produselor textile le revin circa 31% din totalul exporturilor, acestea fi ind livrate în special în UE-15 (locurile 1 şi2). Pe locul trei se afl ă fructele, acestea fi -ind reprezentate în special de nuci. Urmează preparatele de fructe, care sunt reprezentate în special de sucuri şi care sunt exportate în
20 EXPERT-GRUP
Austria şi Germania. Încălţămintea fi nită şi părţile nefi nisate din încălţăminte deţin 5,7% şi sunt exportate în special în România pentru realizare sau fi nisare. În ultimii ani produsele din fi er şi oţel au fost în ascensiune, în 2007 reprezentând peste 5% din totalul exporturilor spre UE şi care au avut destinaţia principală ţări care au aderat în 2004.
Tabelul 4 permite urmărirea în dinamică a primelor 15 exporturi ale Republicii Moldova în UE-27. Se poate constata că numai 7 din primele 15 produse exportate în 1995 mai fi guram în primele exporturi în anul 2007. Din lista bunurilor exportate (nu doar pri-mele 15) practic au dispărut asemenea produse precum carnea de bovine şi de porcine şi lactatele (în principal din cauza incapaci-tăţii de respectare de către producătorii moldoveni a standardelor europene de securitate sanitară şi alimentară). În 1995-2003 vinu-rile au cedat câteva poziţii în topul principalelor produse moldo-veneşti, valoarea lor scăzând de 3 ori, de la 18,6 milioane USD în 1995 la 6,2 milioane USD în 2003. În 2006-2007 exporturile au crescut esenţial (la aproape 17 milioane USD), producătorii mol-doveni căutând posibilităţi de migrare de pe pieţele răsăritene spre cele europene. Ancorarea lor pe pieţele europene (practic, cele mai competitive din întreaga lume) va depinde integral de capacitatea lor de a atrage consumatorii europeni printr-un raport optimal preţ-calitate şi prin diferenţiere favorabilă în raport cu concurenţii din noile ţări producătoare.
1
21
EXP
ER
T-G
RU
P
Tabe
l 4. P
rimel
e 15
exp
ortu
ri al
e R
epub
licii
Mol
dova
în U
E-27
, niv
elul
de
deza
greg
are
4 ci
fre,
m
ii do
lari
SUA
1995
1999
2003
2007
Des
crie
reVa
loar
eaD
escr
iere
Valo
area
Des
crie
reVa
loar
eaD
escr
iere
Valo
area
Sucu
ri de
fruc
te şi
le
gum
e, n
efer
men
tate
sau
alco
oliz
ate
3511
8N
uci c
u ex
cepţ
ia c
elor
de
coco
s, m
ahon
, pro
aspe
te sa
u us
cate
1501
0Pi
ei b
rute
de
bovi
ne şi
ca
balin
e29
292
Sucu
ri de
fruc
te şi
le
gum
e, n
efer
men
tate
sau
alco
oliz
ate
4166
8
Zaha
r bru
t din
tres
tie d
e za
hăr ş
i sfe
clă
de z
ahăr
şi
zaha
roză
pură
2583
4C
ostu
me
pent
ru fe
mei
şi
fete
, sac
ouri,
roch
ii, fu
ste,
et
c.10
763
Nuc
i cu
exce
pţia
cel
or d
e co
cos,
mah
on, p
roas
pete
sa
u us
cate
1935
1N
uci c
u ex
cepţ
ia c
elor
de
coco
s, m
ahon
, pro
aspe
te
sau
usca
te41
287
Car
ne d
e bo
vine
, con
gela
tă23
414
Alu
min
iu u
zat s
au d
eşeu
ri de
al
umin
iu96
22C
ostu
me
pent
ru fe
mei
şi
fete
, sac
ouri,
roch
ii, fu
ste,
et
c.18
466
Cos
tum
e pe
ntru
băr
baţi
sau
băieţi,
saco
uri e
tc.
netri
cota
te35
718
Vin
uri (
incl
usiv
al
cool
izat
e), m
ust d
in
stru
guri
1825
5M
anto
uri p
entru
băr
baţi şi
bă
ieţi,
căc
iuli,
scur
te, e
tc.
8100
Şofr
an, u
lei d
in se
minţe
de
fl oar
ea-s
oare
lui ş
i bum
bac,
fr
acţiu
ni17
730
Cos
tum
e pe
ntru
fem
ei şi
fe
te, s
acou
ri, ro
chii,
fust
e,
etc.
3374
0
Cup
ru, a
liaj d
e cu
pru,
deşe
uri d
e cu
pru
9613
Vin
uri (
incl
usiv
alc
ooliz
ate)
, m
ust d
in st
rugu
ri77
50C
ostu
me
pent
ru băr
baţi
sau
băieţi,
saco
uri,
pant
alon
i, et
c. n
e tri
cota
te14
607
Şofr
an, u
lei d
in se
minţe
de
fl oar
ea-s
oare
lui ş
i bum
bac,
fr
acţiu
ni27
717
Car
ne d
e bo
vine
, pro
aspă
tă
sau
refr
iger
ată
6482
Sucu
ri de
fruc
te şi
legu
me,
ne
ferm
enta
te sa
u al
cool
izat
e 75
20Su
curi
de fr
ucte
şi
legu
me,
nef
erm
enta
te sa
u al
cool
izat
e 14
352
Încă
lţăm
inte
cu
parte
a su
perio
ară
din
piel
e25
103
Ener
gie
elec
trică
6470
Zahă
r bru
t din
tres
tie d
e za
har ş
i sfe
clă
de z
ahăr
şi
zaha
roză
pură
7281
Încă
lţăm
inte
cu
parte
a su
perio
ară
din
piel
e11
541
Ben
zi la
min
ate
la c
ald,
tijă
din
fi er/oţe
l, în
căt
uşe
nere
gula
te22
910
Piei
bru
te d
e bo
vine
şi
caba
line
5981
Med
icam
ente
pen
tru u
z te
rape
utic
sau
profi
lact
ic,
doza
te61
02C
onfe
cţii
pent
ru c
opii,
îm
brăcăm
inte
şi a
cces
orii,
tri
cota
te sa
u cr
oşet
ate
8676
Man
tour
i pen
tru fe
mei
şi
fete
, căc
iuli,
scur
te, e
tc.
2134
2
Alu
min
iu u
zat s
au d
eşeu
ri de
alu
min
iu
5350
Gea
man
tane
, val
ize,
hus
e,
genţ
i de
mână,
etc
.56
88Za
har b
rut d
in tr
estie
de
zahă
r şi s
fecl
a de
zahăr
şi
zaha
roză
pură
8548
But
elii
de st
iclă
, bor
cane
, fl a
coan
e, d
opur
i, et
c.20
360
22 EXPERT-GRUP
1995
1999
2003
2007
Şofr
an, u
lei d
in se
minţe
de
fl oar
ea-s
oare
lui ş
i bum
bac,
fr
acţiu
ni49
02Se
minţe
de
fl oar
ea-s
oare
lui
5650
Man
tour
i pen
tru fe
mei
şi
fete
, căc
iuli,
scur
te, e
tc.
8106
Fibr
e de
cab
lu iz
olat
e, fi
re
optic
e pr
in c
ablu
17
526
Lapt
e şi
friş
că, c
once
ntra
te
sau
îndu
lcite
4386
Piei
bru
te d
e bo
vine
şi
caba
line
5324
Gea
man
tane
, val
ize,
hus
e,
genţ
i de
mână,
etc
.72
79G
eam
anta
ne, v
aliz
e, h
use,
ge
nţi d
e m
ână,
etc
.17
448
Ţigă
ri şi
ţiga
rete
de
tutu
n,
tutu
n sa
u am
este
curi
cu
înlo
cuito
ri de
tutu
n38
58M
anto
uri p
entru
fem
ei şi
fe
te, căc
iuli,
scur
te, e
tc.
5112
Mai
ouri,
blu
ze şi
alte
ves
te,
trico
tate
sau
croş
etat
e71
70M
aiou
ri, b
luze
şi a
lte v
este
, tri
cota
te sa
u cr
oşet
ate
1730
1
Lich
ioru
ri, bău
turi
spirt
oase
şi
alc
ool e
tilic
ned
enat
urat
<8
0%36
45C
arne
de
bovi
ne, c
onge
lată
41
32Je
rseu
ri, p
ulov
ere,
ja
chet
e,ve
ste,
etc
. tric
otat
e sa
u cr
oşet
ate
6991
Vin
uri (
incl
usiv
al
cool
izat
e), m
ust d
in
stru
guri
1698
8
Cos
tum
e pe
ntru
băr
baţi
sau
băieţi,
saco
uri,
pant
alon
i, et
c. n
e tri
cota
te35
08C
upru
, alia
j de
cupr
u,
deşe
uri d
e cu
pru
3889
Man
tour
i pen
tru băr
baţi şi
bă
ieţi,
căc
iuli,
scur
te, e
tc.
6806
Blu
ze şi
căm
ăşi p
entru
fe
mei
şi fe
te, t
ricot
ate
sau
croş
etat
e16
510
Piei
de
bovi
ne sa
u ca
balin
e,
fără
păr
, în
afară
de p
iei d
e ca
pră
neag
ră33
07Je
rseu
ri, p
ulov
ere,
ja
chet
e,ve
ste,
etc
. tric
otat
e sa
u cr
oşet
ate
3834
But
elii
de st
iclă
, bor
cane
, fl a
coan
e, d
opur
i, et
c.66
66Se
minţe
de
fl oar
ea-s
oare
lui
1529
9
Cov
oare
ţesu
te, n
etiv
ite, c
u sm
ocur
i32
91G
râu şi
malţ
3510
Poru
mb
6259
Cup
ru, a
liaj d
e cu
pru,
deşe
uri d
e cu
pru
1379
5
Nuc
i cu
exce
pţia
cel
or d
e co
cos,
mah
on, p
roas
pete
sa
u us
cate
3141
Poru
mb
3263
Vin
uri (
incl
usiv
al
cool
izat
e), m
ust d
in
stru
guri
6224
Gip
s, an
hidr
idă,
pla
stic
12
737
Mel
asă
de la
ext
racţ
ia sa
u ra
fi nar
ea z
ahăr
ului
3116
Mai
ouri,
blu
ze şi
alte
ves
te,
trico
tate
sau
croş
etat
e31
07C
ostu
me
spec
iale
, cos
tum
e pe
ntru
schi
at şi
cos
tum
e de
ba
ie, a
lte c
onfe
cţii
5329
Man
tour
i pen
tru băr
baţi şi
bă
ieţi,
căc
iuli,
scur
te, e
tc.
1268
8
Porc
i vii
3051
Cos
tum
e pe
ntru
băr
baţi
sau
băieţi,
saco
uri,
pant
alon
i, et
c.
netri
cota
te30
62B
enzi
lam
inat
e la
cal
d,
tijă
din
fi er/oţe
l, în
căt
uşe
nere
gula
te50
95B
luze
pen
tru fe
mei
sau
fete
, că
măş
i sau
ves
te12
103
Man
tour
i pen
tru băr
baţi şi
bă
ieţi,
căc
iuli,
scur
te, e
tc.
2643
Ouă
de
pasă
re, î
n co
ajă,
pr
oasp
ete,
con
serv
ate
sau
gătit
e25
19En
ergi
e el
ectri
că41
81Je
rseu
ri, p
ulov
ere,
ja
chet
e,ve
ste,
etc
. tric
otat
e sa
u cr
oşet
ate
1199
3
Surs
e: C
omtr
ade şi
cal
cule
le a
utor
ilor
1
23
EXP
ER
T-G
RU
P
Schimbări majore în exporturile Moldovei spre UE
Din punct de vedere analitic este deosebit de interesant de urmărit cum s-a schimbat valoarea exporturilor diferitor produse moldove-neşti în UE. Toate produsele pot fi divizate în trei grupuri majore: „supernove” (exportul cărora a crescut puternic), „stele căzătoare” (exportul cărora a ajuns în prezent la zero pornind de la valori rela-tiv mari în anii 1990) şi produse noi (adică care nu au fost exporta-te în general în anii de referinţă, dar în prezent se exportă în valori relativ mari). În toate cazurile dezagregarea este făcută la nivelul de 4 cifre, iar rezultatele sunt ilustrate în Tabelele 3-5.
Pentru identifi carea „supernovelor”, ca an referinţă a fost ales anul 1996 (adică înainte de intrarea în vigoare a GSP şi înainte de cri-za fi nanciară rusă), iar ca an de comparaţie a fost ales anul 2006 (deoarece în 2007 s-a produs o secetă majoră care a afectat semni-fi cativ exporturile moldoveneşti). Au fost eliminate din calcule ex-porturile cu valoarea sub 50 mii USD în 2006, precum şi cele care în 1996 nu au fost exportate. Rezultatele calculelor sunt incluse în Tabelul 5, unde sunt arătate primele zece produse exportul cărora a crescut cel mai repede. Nu este surprinzător faptul că printre cele mai dinamice exporturi spre UE-15 se numără produsele textilele, dar mai neaşteptat este faptul că regăsim printre aceste exporturi asemenea poziţii ca remorcile, aparate de măsură, echipamentul electric, produse din plastic, jucării, hârtie şi carton. Aceasta de-monstrează că producătorii moldoveni în principiu au capacitatea de a ataca nişele de piaţă pentru care regulamentele de securitate industrială, sanitară sau alimentară nu sunt atât de dure.
Anume produsele pentru care aceste regulamente instituie standar-de deosebit de riguroase reprezintă o bună parte din grupul „ste-lelor căzătoare” ale exporturilor moldoveneşti. Acest grup este compun din produse exportul cărora a scăzut de la valori mari la mijlocul anilor 1990 şi care se exportau în mod principal spre ţările din UE-10 şi UE. După cum arată Tabelul 6, înălţimea „căderii”
24 EXPERT-GRUP
de p
e pi
eţel
e U
E-15
est
e în
gen
eral
mai
mică,
deo
arec
e şi
exp
ortu
rile
spre
ace
ste
dest
inaţ
ii er
au m
ai
mic
i la
mijl
ocul
ani
lor 1
990.
În c
azul
ţăril
or U
E-10
şi U
E-2
se re
mar
că în
mod
deo
sebi
t pie
rder
ea d
e că
tre M
oldo
va a
poz
iţiilo
r la
expo
rtul d
e ca
rne,
alc
ool e
tilic
, lac
tate
şi a
rtico
le d
e az
best
o-ci
men
t şi a
ici
prac
tic e
ste
vorb
a de
pie
rder
i abs
olut
e nu
rela
tive
ale
nişe
lor d
e pi
aţă.
În c
ateg
oria
pro
duse
lor n
oi e
xpor
tate
pe
pieţ
ele
UE
apar
, în
mod
surp
rinză
tor,
asem
enea
poz
iţii „
netra
-diţio
nale
” pe
ntru
Rep
ublic
a M
oldo
va, p
recu
m a
rtico
lele
indu
strie
i met
alur
gice
şi c
onst
rucţ
ii de
bet
on
pref
abric
ate şi
trac
toar
e (fără
a m
ai v
orbi
pro
duse
cu
totu
l exo
tice
pent
ru e
cono
mia
mol
dove
neas
că
cum
ar fi
cea
iul (
H0-
0902
) sau
bat
erii
elec
trice
(H0-
8506
), ve
deţi
mai
mul
te d
etal
ii în
Tab
elul
7).
Pro-
duse
din
indu
stria
text
ilă îş
i fac
apa
riţia
în to
ate
cele
3 su
breg
iuni
şi a
ici s
e fa
c re
mar
cate
une
le te
ndinţe
de
pro
gres
are
a pr
oducăt
orilo
r mol
dove
ni d
e-a
lung
ul la
nţul
ui v
alor
ic. O
bună
parte
din
noi
le p
rodu
se
expo
rtate
spr
e pi
eţel
e eu
rope
ană
prov
in d
e la
pro
ducă
tori
loca
lizaţ
i în
raio
nale
de
est a
le R
epub
licii
Mol
dova
şi c
are,
după
înre
gist
rare
a le
gală
de
către
aut
orităţil
e va
mal
e de
la C
hişi
nău,
au
prim
it po
sibi
-lit
atea
de
a ex
porta
în re
gim
nor
mal
pe
pieţ
ele
euro
pene
. Se
face
rem
arca
tă c
reşt
erea
deo
sebi
t de
pute
r -ni
că a
pro
duse
lor i
ndus
triei
met
alur
gice
spr
e ţă
rile
din
Euro
pa C
entra
lă şi
de
Est (
UE-
10).
În sp
ecia
l, es
te v
orba
de
bare
şi t
ije d
e m
etal
(cod
HO
-721
3), v
aloa
rea
expo
rturil
or căr
ora
în 2
006
atin
sese
21,
6 m
ilioa
ne U
SD. D
eşi î
n 20
07 e
xpor
turil
e da
te p
e pi
eţel
e U
E-10
au
scăz
ut, a
ceas
tă s
căde
re m
ai m
ult
decâ
t a fo
st c
ompe
nsată
de c
reşt
erea
exp
ortu
rilor
spre
Rom
ânia
şi B
ulga
ria.
1
25
EXP
ER
T-G
RU
P
Tabe
l 5. „
Supe
rnov
ele”
exp
ortu
lui R
epub
licii
Mol
dova
pe
pieţ
ele
UE
UE
-15
UE
-10
UE
-2
Cod
D
escr
iere
Rat
a de
cr
eşte
re,
ori
Cod
D
escr
iere
Rat
a de
cr
eşte
re,
ori
Cod
D
escr
iere
Rat
a de
cr
eşte
re,
ori
H0-
8716
Rem
orci
şi se
mire
mor
ci p
entru
to
ate
vehi
cule
le19
68,1
H0-
6204
Taio
are,
setu
ri, ja
chet
e, ro
chii,
fu
ste,
pan
talo
ni, s
alop
ete
cu b
rete
le, s
ortu
ri pe
ntru
fe
mei
/fete
438,
2H
0-27
10U
leiu
ri di
n pe
trol s
au u
leiu
ri di
n m
iner
ale
bitu
min
oase
31
36,7
H0-
9028
Con
toar
e de
gaz
, de
lichi
de sa
u de
ele
ctric
itate
738,
1H
0-90
31In
stru
men
te, a
para
te şi
maş
ini
de măs
ură
sau
de c
ontro
l14
2,6
H0-
9401
Scau
ne (a
ltele
dec
ât c
ele
stom
atol
ogic
e, p
entru
sa
loan
ele
de c
oafu
ră)
2664
,2
H0-
6102
Palto
ane,
can
adie
ne, p
eler
ine,
ha
nora
ce, b
luzo
ane şi
ar
ticol
e si
mila
re, t
ricot
ate
sau
croş
etat
e, p
entru
fem
ei sa
u fe
te
602,
5H
0-94
03A
lt m
obili
er şi
parţi
ale
aces
tuia
12
8,2
H0-
0806
Stru
guri,
pro
aspeţi
sau
uscaţi
834,
2
H0-
8543
Maş
ini s
i apa
rate
ele
ctric
e 48
7,1
H0-
4407
Lem
n tă
iat s
au c
iopl
it lo
ngitu
dina
l, sp
inte
cat s
au
cojit
, chi
ar g
elui
t, şl
efui
t sau
lip
it pr
in a
sam
blar
e
102,
2H
0-95
03
Alte
jucă
rii; m
inim
odel
e si
mod
ele
sim
ilare
pen
tru
dive
rtism
ent,
anim
ate
sau
nu;
jocu
ri en
igm
istic
e (p
uzzl
e) d
e or
ice
fel
788,
5
H0-
5603
Arti
cole
neţ
esut
e, c
hiar
im
preg
nate
, îm
brăc
ate,
ac
oper
ite sa
u st
ratifi
cat
e 29
8,2
H0-
6203
Cos
tum
e sa
u co
mpl
euri,
se
turi,
saco
uri,
pant
alon
i, sa
lope
te c
u br
etel
e, p
anta
loni
sc
urţi şi
şortu
ri, p
entru
băr
baţi
sau
băieţi
89,7
H0-
8422
Maş
ini p
entru
spăl
at v
esel
a;
maş
ini ş
i apa
rate
pen
tru
curăţa
t sau
usc
at st
icle
şi a
lte
reci
pien
te; p
entru
um
plut
, în
chis
, etic
heta
t stic
le, s
aci
581,
7
H0-
3923
Arti
cole
de
trans
port
sau
de
amba
lare
din
mat
eria
le p
last
ice
139,
0H
0-95
03A
lte ju
cării
; min
imod
ele
şi m
odel
e si
mila
re p
entru
di
verti
smen
t28
,0H
0-18
06C
ioco
lata
şi a
lte p
repa
rate
al
imen
tare
car
e co
nţin
cac
ao
497,
7
H0-
8544
Fire
, cab
luri
si a
lte
cond
ucto
are
elec
trici
izol
ate,
cu
sau
fără
con
ecto
ri; c
ablu
ri de
fi br
e op
tice
din
fi bre
izol
ate
123,
8H
0-20
09Su
curi
de fr
ucte
si su
curi
de
legu
me,
nef
erm
enta
te, fără
adao
s de
alco
ol25
,1H
0-17
04Pr
odus
e za
haro
ase
(incl
usiv
ci
ocol
ată
alba
), ca
re n
u co
nţin
cac
ao
440,
5
26 EXPERT-GRUP
UE
-15
UE
-10
UE
-2
Cod
D
escr
iere
Rat
a de
cr
eşte
re,
ori
Cod
D
escr
iere
Rat
a de
cr
eşte
re,
ori
Cod
D
escr
iere
Rat
a de
cr
eşte
re,
ori
H0-
6210
Îmbrăcăm
inte
con
fecţ
iona
ta
din
fl ane
lă sa
u st
ofă
căpt
uşită
12
1,4
H0-
1704
Prod
use
zaha
roas
e (in
clus
iv
cioc
olat
a al
ba),
care
nu
conţ
in
caca
o23
,6H
0-48
05A
lte h
ârtii
si c
arto
ane,
ne
cret
ate
314,
6
H0-
1905
Prod
use
de b
rută
rie, d
e pa
tiser
ie şi
bis
cuiţi
63
,6H
0-70
10
Dam
igen
e, st
icle
, bor
cane
, fi o
le si
alte
reci
pien
te p
entru
tra
nspo
rt sa
u am
bala
re;
reci
pien
te p
entru
con
serv
e;
dopu
ri, c
apac
e, d
in st
icla
16,4
H0-
4905
Hprţi,
lucrăr
i car
togr
afi c
e şi
harţi
sim
ilare
de
oric
e fe
l, in
clus
iv a
tlase
, hărţi
de
pere
te, p
lanu
ri to
pogr
afi c
e şi
gl
obur
i, im
prim
ate
284,
8
H0-
7326
Arti
cole
din
fi er
sau
din
oţel
55,5
H0-
0409
Mie
re n
atur
ală
14,1
H0-
1206
Sem
inţe
de
fl oar
ea-s
oare
lui
246,
5
Surs
e: c
alcu
lele
aut
orilo
r pe
baza
Com
trad
e
Tabe
l 6. „
Stel
ele
căză
toar
e” a
le e
xpor
tulu
i Rep
ublic
ii M
oldo
va p
e pi
eţel
e U
E
UE
-15
UE
-10
UE
-2
Cod
D
escr
iere
Valo
area
în
1996
, USD
Cod
D
escr
iere
Valo
area
în
1996
, USD
Cod
D
escr
iere
Valo
area
în
1996
, USD
H0-
7403
Cup
ru ra
fi nat
şi a
liaje
de
cupr
u su
b fo
rmă
brută
2280
68H
0-02
03C
arne
de
porc
ină,
pro
aspă
tă
sau
refr
iger
ată
3417
217
H0-
0201
Car
ne d
e bo
vine
pr
oaspătă
sau
refr
iger
ată
3388
071
H0-
5101
Lina
, nec
arda
tă,
nepi
eptă
nată
20
2749
H0-
2207
Alc
ool e
tilic
ned
enat
urat
; al
cool
etil
ic şi
alte
dis
tilat
e de
natu
rate
11
6095
4H
0-22
07A
lcoo
l etil
ic n
eden
atur
at;
alco
ol e
tilic
şi a
lte
dist
ilate
den
atur
ate
10
7390
9
H0-
1512
Ule
iuri
din
sem
inţe
de
fl oa-
rea-
soar
elui
, de şo
frăn
aş, d
e bu
mba
c şi
fracţiu
nile
lor
1866
45H
0-04
02La
pte
si fr
işcă
. Con
cent
rată
sa
u în
dulc
ită
1045
793
H0-
8450
Maş
ini d
e spăl
at şi
de
usca
t hai
nele
2881
00
H0-
2106
Prep
arat
e al
imen
tare
ne
denu
mite
si n
ecup
rinse
în
altă
par
te16
4432
H0-
6811
Arti
cole
din
azb
ocim
ent,
celu
lozo
cim
ent s
au si
mila
re
4821
92H
0-86
02Lo
com
otiv
e de
tren
, di
esel
, abu
r26
7478
1
27
EXP
ER
T-G
RU
P
H0-
8702
Aut
oveh
icul
e pe
ntru
tra
nspo
rtul d
e m
inim
um10
pe
rsoa
ne, i
nclu
siv şo
feru
l 15
0000
H0-
5101
Lînă
, nec
arda
tă, n
epie
ptăn
ată
4400
78H
0-28
03C
arbo
n 26
4437
H0-
9999
Bun
uri n
ecla
sifi c
ate
1200
00H
0-74
04D
eşeu
ri si
rest
uri d
e cu
pru
29
6271
H0-
8704
Aut
oveh
icul
e pe
ntru
tra
nspo
rtul m
ărfu
rilor
2542
20
H0-
2309
Prep
arat
e de
tipu
rile
celo
r fo
losi
te p
entru
hra
na
anim
alel
or
9210
7H
0-72
16U
nghi
uri,
form
e şi
secţ
iuni
din
scăr
i de
fi er s
au a
liaj
2514
73H
0-11
07M
alţ
2358
11
H0-
3501
Cas
eină
, cas
einaţi şi
alţi
de
rivaţ
i ai c
asei
nei;
clei
uri
de c
asei
nă
9194
2H
0-18
01B
oabe
de
caca
o, în
tregi
sau
fărâ
miţa
te, n
epre
lucr
ate
sau
prăj
ite13
6850
H0-
4102
Piei
bru
te d
e ov
ine,
chi
ar
epila
te sa
u de
spic
ate
2344
84
H0-
8108
Tita
n şi
arti
cole
din
tita
n,
incl
usiv
deş
euri şi
rest
uri
5486
9H
0-84
50M
aşin
i de
spăl
at şi
de
usca
t ha
inel
e11
9331
H0-
4101
Piei
bru
te d
e bo
vine
sau
de c
abal
ine
2186
63
H0-
4102
Piei
bru
te d
e ov
ine
5140
2H
0-41
03A
lte p
iei b
rute
cu
exce
pţia
ce-
lor d
e bo
vine
, cab
alin
e, o
vine
1125
94H
0-85
07A
cum
ulat
oare
ele
ctric
e20
4708
Surs
e: C
alcu
lele
aut
orilo
r pe
baza
Com
trad
e
Tabe
l 7. P
rodu
se n
oi e
xpor
tate
de
Rep
ublic
a M
oldo
va p
e pi
eţel
e U
E
UE
-15
UE
-10
UE
-2
Cod
D
escr
iere
Valo
are
2006
, USD
C
od
Des
crie
reVa
loar
e 20
06, U
SDC
od
Des
crie
reVa
loar
e 20
06, U
SD
H0-
7213
Bar
e şi
tije
lam
inat
e la
cal
d,
rula
te în
spire
nea
ranj
ate
din
fi er s
au d
in oţe
luri
neal
iate
29
9645
0H
0-72
13B
are şi
tije
lam
inat
e la
cal
d,
rula
te în
spire
nea
ranj
ate,
din
fi e
r sau
din
oţe
luri
neal
iate
21
6374
02H
0-12
01B
oabe
de
soia
1800
643
H0-
9406
Con
stru
cţii
pref
abric
ate
2255
021
H0-
6403
Încă
lţăm
inte
cu
feţe
din
pi
ele
natu
rală
10
5160
92H
0-61
10Je
rseu
ri, p
ulov
ere,
car
diga
-ne
, ves
te şi
arti
cole
sim
ilare
, tri
cota
te sa
u cr
oşet
ate
12
9249
7
H0-
6107
Slip
uri,
indi
spen
sabi
li, că-
măş
i de
noap
te, p
ijam
ale,
ha
late
de
baie
şi a
rtico
le si
mi-
lare
, tric
otat
e sa
u cr
oşet
ate,
pe
ntru
băr
baţi
sau
băieţi
1684
914
H0-
7214
Alte
bar
e şi
tije
din
fi er
sau
oţel
uri n
ealia
te, s
impl
u fo
rja-
te, l
amin
ate,
tras
e sa
u ex
-tru
date
la c
ald,
incl
usiv
cel
e to
rsio
nate
după
lam
inar
e
4313
411
H0-
5107
Fire
din
lînă
pie
ptăn
ata,
ne
cond
iţion
ate
pent
ru
vânz
are
cu a
măn
untu
l 83
1770
28 EXPERT-GRUP
UE
-15
UE
-10
UE
-2
Cod
D
escr
iere
Valo
are
2006
, USD
C
od
Des
crie
reVa
loar
e 20
06, U
SDC
od
Des
crie
reVa
loar
e 20
06, U
SD
H0-
8701
Trac
toar
e 14
8745
6H
0-64
02A
ltă în
călţă
min
te c
u tă
lpi
exte
rioar
e şi
feţe
din
cau
ciuc
sa
u di
n m
ater
ial p
last
ic
2729
534
H0-
2304
Turte
şi a
lte re
zidu
uri s
olid
e,
rezu
ltate
din
ext
racţ
ia
ulei
ului
de
soia
58
9106
H0-
7214
Bar
e şi
tije
din
fi er
sau
oţel
uri
neal
iate
, sim
plu
forja
te,
lam
inat
e, tr
ase
sau
extru
date
la
cal
d du
pă la
min
are
8619
41H
0-15
07U
lei d
e so
ia şi
fracţiu
nile
lu
i, ch
iar r
afi n
ate,
dar
ne
mod
ifi ca
te c
him
ic
1986
428
H0-
1507
Ule
i de
soia
şi fr
acţiu
nile
lui,
dar n
emod
ifi ca
te c
him
ic
5752
50
H0-
8465
Maş
ini-u
nelte
(pen
tru
prel
ucra
rea
lem
nulu
i, pl
utei
, os
ului
, ebo
nite
i, m
ater
iale
lor
plas
tice
dure
5664
59H
0-82
12B
rice şi
apa
rate
de
ras,
şi la
mel
e de
ras (
incl
usiv
eb
osel
e în
ben
zi)
1220
394
H0-
0902
Cea
i48
5269
H0-
4106
Piei
tăbă
cite
sau
sem
ifi ni
te
ale
alto
r ani
mal
e, fă
ră păr
5312
02H
0-94
04So
mie
re; a
rtico
le d
e pa
t şi
artic
ole
1127
691
H0-
2105
Îngh
eţat
e si
alte
form
e de
gh
eaţă
com
estib
ilă
4457
70
H0-
6404
Încă
lţăm
inte
cu
fete
din
m
ater
iale
text
ile
3509
05H
0-62
10Îm
brăcăm
inte
con
fecţ
iona
ta
din
fl ane
lă sa
u st
ofă
căpt
uşită
8936
89H
0-61
05Căm
ăşi ş
i blu
ze, t
ricot
ate
sau
croş
etat
e, p
entru
băr
baţi
sau
băieţi
39
5050
H0-
8483
Arb
ori d
e tra
nsm
isie
şi
man
ivel
e; la
găre
şi c
uzin
eţi;
angr
enaj
e şi
roţi
de fr
icţiu
ne;
tije
fi let
ate
cu ro
le sa
u bi
le;
redu
ctoa
re; a
mbr
eiaj
e, ş.
a.
3089
22H
0-85
06Pi
le şi
bat
erii
de p
ile
elec
trice
76
8731
H0-
3925
Arti
cole
pen
tru e
chip
area
co
nstru
cţiil
or, d
in m
ater
iale
pl
astic
e38
7235
H0-
8535
Apa
ratu
ra p
entru
com
utar
ea,
tăie
rea,
pro
tecţ
ia, b
ranş
area
, ra
cord
area
sau
cone
ctar
ea
circ
uite
lor e
lect
rice,
pen
tru o
te
nsiu
ne p
este
100
0 vo
lţi
3029
94H
0-84
33M
aşin
i şi u
tilaj
e pe
ntru
re
colta
t sau
trei
erat
pro
duse
ag
ricol
e73
3082
H0-
2206
Alte
bău
turi
ferm
enta
te (d
e ex
: cid
ru d
e m
ere
sau
de
pere
, hid
rom
el)
2374
65
Surs
e: c
alcu
lele
aut
orilo
r pe
baza
Com
trad
e
29
EXP
ER
T-G
RU
P
CAPITOLUL II
Abordarea exporturilor moldoveneşti prin prisma modelului gravitaţional
Descrierea modelului gravitaţional şi specifi caţia econometrică a modelului
Abordarea gravitaţională a fl uxurilor comerciale reprezintă un in-strument empiric important în analiza tendinţelor şi performanţe-lor comerţului internaţional şi a fost propusă de către Tinbergen în 19621. Modelul gravitaţional a fost dezvoltat în baza teoriei gravi-taţionale a lui Newton, conform căreia atracţia gravitaţională dintre două corpuri este proporţională cu produsul maselor lor divizat la distanţa la pătrat dintre centrele gravitaţionale ale acestora. Analo-gic, fl uxurile comerciale dintre două state sunt direct proporţionale cu produsul dintre “masele economice” ale acestora exprimate prin Produsul Intern Brut şi invers proporţionale distanţei dintre centre-le economice ale acestora. Astfel, ecuaţia gravitaţională economi-că pentru fl uxurile comerciale între ţara i şi j în anul t este
unde i şi j sunt indicii ţărilor respective, t – indicele anului, c – con-stanta de proporţionalitate, şi
Mijt – fl uxurile comerciale bilaterale între ţara i şi j în anul t;
PIBit – Produsul intern brut al ţării i în anul t;
PIBjt – Produsul intern brut al ţării j în anul t;
D2ij – Pătratul distanţei dintre capitalele ţării i şi j;
1 Tinbergen Jan, 1962. Shaping the World Economy: Suggestion s for an International Eco-nomic Policy
2
30 EXPERT-GRUP
Modelul gravitaţional clasic, care utilizează totalitatea fl uxurilor comerciale existente între fi ecare dintre statele grupului analizat, reprezintă o estimare mai precisă a fl uxurilor comerciale pentru că utilizează modifi carea cererii, ofertei şi a altor factori cu impact asupra comerţului concomitent în toate statele. Totuşi, studii mai recente au fost efectuate utilizând doar fl uxurile unilaterale dintre un stat şi partenerii săi comerciali în procesul de analiză a comer-ţului extern al statului dat2.
Pentru o abordare cât mai exactă a fl uxurilor comerciale, pe lângă variabilele de bază ale modelului gravitaţional se utilizează varia-bile adiţionale care reprezintă facilităţile sau barierele în comerţul internaţional. Utilizarea regimurilor comerciale ca variabile inde-pendente în estimarea econometrică a modelului gravitaţional este un fenomen relativ recent care s-a dezvoltat odată cu diversifi carea regimurilor comerciale existente.
Dat fi ind scopul studiului de a evalua impactul regimurilor comer-ciale asupra exporturilor moldoveneşti, funcţia de export estimată este defi nită în felul următor:
unde:Xijt – Exporturile moldoveneşti în ţara j în anul t (exporturile totale şi exporturile totale cu excepţia băuturilor alcoolice – a se vedea explicaţia în secţiunea de descriere a datelor);Yit – PIB-ul Republicii Moldova în anul t;
Yjt – PIB-ul ţării j în anul t;
2 Selami Xhepa, Mimoza Agolli, 2004. Albania’s Foreign Trade through a Gravity Ap-proach
2
31
EXP
ER
T-G
RU
P
SIMijt- variabila de similitudine a PIB-ului Republicii Moldova şi a ţării j în anul t (a se vedea formula de calcul în secţiunea urmă-toare);Dij- distanţa dintre capitalele Republicii Moldova şi ţării j;Njt- populaţia ţării j în anul t;CSI - variabilă binară cu valoarea 1 pentru statele membre ale CSI şi valoarea 0 altfel;EU - variabilă binară cu valoarea 1 pentru statele membre ale Uni-unii Europene în anul t şi valoarea 0 altfel;FTAjt - variabilă binară cu valoarea 1 pentru regimul de comerţ liber oferit Republicii Moldova de către ţara j în anul t şi valoarea 0 altfel;GSPjt- variabilă binară cu valoarea 1 pentru Sistemul Generalizat de Preferinţe oferit Republicii Moldova de către ţara j în anul t şi valoarea 0 altfel;GSPplusjt- variabilă binară cu valoarea 1 pentru sistemul generali-zat de preferinţe plus oferit Republicii Moldova de către ţara j în anul t şi valoarea 0 altfel;HOT- variabilă binară cu valoarea 1 pentru ţările ce se învecinează direct cu Republica Moldova;uijt- eroareaAstfel, funcţia de export estimată lărgeşte spectrul modelului gra-vitaţional, controlând şi alţi factori care reprezintă facilităţi sau ba-riere în calea exporturilor, interesul de bază în cadrul studiului dat fi ind regimurile comerciale oferite de partenerii comerciali.
Datele şi eşantionul
Variabilele utilizate în estimarea gravitaţională a exporturilor mol-doveneşti sunt:
• Exporturile anuale totale şi exporturile totale cu excepţia băuturilor alcoolice ale Republicii Moldova. Tradiţional, mo-
32 EXPERT-GRUP
delul gravitaţional estimează exporturile totale ale unei ţări. Totuşi, datorită specifi cului exporturilor moldoveneşti, care au fost afectate de factori ce nu pot fi încorporaţi în funcţia de ex-port, am estimat exporturile cu excepţia băuturilor alcoolice. Embargoul impus de Federaţia Rusă în 2006 la importul vinu-rilor moldoveneşti a diminuat semnifi cativ exporturile totale şi a contribuit la modifi carea structurii geografi ce a exporturilor fără schimbări ale variabilelor incluse în funcţia econometri-că de export. Datorită faptului că în 2005 vinurile reprezentau produsul principal exportat de Republica Moldova (25% din valoarea totală a exporturilor), includerea lor ar putea cauza distorsiuni majore în model. În statistica descriptivă (Tabel 8) se observă că abaterea medie este mult mai mică pentru expor-turile care nu includ băuturile alcoolice. În anexă sunt incluse rezultatele estimării exporturilor totale a Republicii Moldova utilizând aceeaşi funcţie de export. Datele privind exporturile Republicii Moldova au fost obţinute de la Biroul Naţional de Statistică şi sunt exprimate în mii USD în preţuri curente.
• Exporturile din anul precedent sunt incluse în ecuaţie pentru a urmări trendul relaţiilor economice şi evalua impactul rela-ţiilor comerciale istorice asupra exporturilor. În conformitate cu rezultatele studiilor pe diverse eşantioane ne aşteptăm la un coefi cient pozitiv al acestei variabile.
• Produsul Intern Brut al Republicii Moldova şi a ţărilor im-portatoare sunt utilizate ca măsură directă a masei economice a ţărilor date. Acestea conţin factori ce explică potenţialul de ex-port al ţării şi potenţialul de import al ţărilor partenere. Datorită faptului că comerţul este un fenomen interactiv, PIB-ul ţărilor în ecuaţie de asemenea apare ca proces interactiv; dar utilizarea PIB-ului Moldovei şi a ţării importatoare ca termeni separaţi în ecuaţia estimată nu schimbă esenţial rezultatele acesteia şi nu infl uenţează semnifi caţia statistică a celorlalţi factori ai re-gresiei. Din cauză că exporturile sunt exprimate în mii USD la
2
33
EXP
ER
T-G
RU
P
preţuri curente, PIB-ul ţărilor de asemenea este exprimat în mii USD la preţuri curente. Altă variabilă care caracterizează poten-ţialul de import al ţărilor importatoare este populaţia acestora, exprimată în milioane locuitori. Populaţia Republicii Moldova nu a fost inclusă în model ca variabilă exogenă după cum se obişnuieşte în modelele gravitaţionale cu fl uxuri bilaterale între toate statele. Aceasta pentru că populaţia nu s-a schimbat sem-nifi cativ pe parcursul anilor şi includerea acestei variabile ar rezulta în valori similare pentru toate observaţiile din eşantion. PIB-urile şi populaţia ţărilor din eşantion au fost obţinute din World Economic Outlook Database (FMI).3
• Variabila de similitudine 4 reprezintă gradul de similaritate în-tre mărimea economică a două state. Aceasta este calculată în felul următor:
Astfel, coefi cientul variază între 0 şi 0.5. Valoarea 0.5 denotă PIB-uri egale ale ţărilor parteneri, iar o valoare ce tinde spre zero arată gradul redus de similaritate între ţările parteneri. Prezumţia gene-rală este că ţările mai dezvoltate au comerţ mai intens cu ţări cu grad înalt de similaritate. Valorile gradului de similaritate arată că exporturile Republicii Moldova sunt direcţionate mai puţin în ţări cu grad înalt de similaritate, adică cu PIB aproximativ egal cu cel al Republicii Moldova. Iar statistica descriptivă a PIB-urilor ara-tă că exporturile moldoveneşti sunt orientate spre ţări cu PIB mai mare în comparaţie cu PIB-ul Moldovei, ceea ce nu este surprin-zător în condiţiile unei economii atât de mici. Gradul mai mare de divergenţă între state tinde să reducă exporturile şi să majoreze importurile în ţara dată.
3 http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2008/01/weodata/weoselgr.aspx4 Egger Peter, 2002. A Note on the proper econometric specifi cation of the Gravity Equation
34 EXPERT-GRUP
• Distanţa şi variabila binară “hotar comun” cuantifi că costuri-le de transport. Distanţele dintre capitalele ţărilor au fost obţi-nute din City Distance Tool în km5.
• Variabila binară CSI a fost inclusă în ecuaţie pentru a controla efectul trecutului comun cu anumite state.
• Variabila binară UE este inclusă în regresie datorită proceselor specifi ce care derivă în acest grup de ţări. Uniunea Europeană reprezintă un grup de ţări capabile să creeze condiţii specifi ce în dezvoltarea relaţiilor comerciale atât între statele membre cât şi statele din afara Uniunii.
• Variabilele binare pentru regimurile comerciale, care sunt va-riabile de interes în studiul dat sunt: Regimul de Comerţ Liber (FTA), Sistemul Generalizat de Preferinţe (GSP) şi Sistemul Generalizat de Preferinţe Plus de care benefi ciază Republica Moldova din partea Uniunii Europene din 2006 (GSP plus). Ca variabilă de control este Regimul Naţiunii celei mai Favorizate (MFN).
Diverse studii utilizează variabile adiţionale. O variabilă des întâl-nită în estimarea gravitaţională a fl uxurilor comerciale este limba comună, care facilitează procesul de negociere. Însă în cazul Re-publicii Moldova aceasta este acoperită în întregime de variabilele CSI (pentru limba rusă) şi HOT (pentru limba română).
5 www.geobytes.com
2
35
EXP
ER
T-G
RU
P
Tabel 8. Statistica descriptivă a variabilelor modeluluiSt
atis
tica
desc
ript
ivă
Exp
ort t
otal
(m
ii U
SD)
Exp
ort t
otal
-ex
port
de
bă-
utur
i alc
oolic
e (m
ii U
SD)
PIB
-ul R
epu-
blic
ii M
oldo
va
(mii
USD
, pre
-ţu
ri c
uren
te)
PIB
-ul ţăr
ilor
impo
rtat
oare
(m
ii U
SD
preţ
uri
cure
nte)
SIM
Popu
laţia
(m
ilioa
ne)
Dis
tanţ
a (k
m)
Media 18826.22 13995.30 2116308 508079476 0.141 53.1637 2026.381Mediana 2807.80 2366.45 1695000 49088500 0.070 10.1755 1412.500Minim 1.1 11 1171000 1267000 0.0002 0.651 357.0Maxim 508778.9 262218.9 4227000 13843825000 0.499 1123.970 7979.0Abaterea standard 52731.35 32450.86 879549.4 1536042225 0.1566 159.1786 1784603
Nr. de observaţii 546 546 546 546 546 546 546
Estimarea corectă a ecuaţiei, presupune utilizarea unui panel ba-lansat. Din această cauză au fost selectate statele în care Republica Moldova a exportat în mod constant în fi ecare an pe o perioadă de 13 ani. Astfel, eşantionul a cuprins 42 de ţări importatoare a produselor moldoveneşti pe perioada 1995-2007. (Lista ţărilor este prezentată în Anexa 1).
Metodele de estimare
Studiile empirice de estimare a modelelor gravitaţionale nu dau un răspuns concret privind metoda cea mai efi cientă de estimare a acestora. Din aceste considerente modelul a fost estimat utili-zând trei metode: Polled Cross-Section, Fixed Effects şi Random Effects. Rezultatele metodelor utilizate nu diferă mult, aceleaşi va-riabile păstrând semnifi caţia statistică (detalii vedeţi în Tabel 9). Pentru evaluarea rezultatelor au fost efectuate testele corespunză-toare. Random Effect, care presupune că efectul individual me-diu este încadrat în termenul constant, iar termenul eroare include efectul individual neobservat este metoda efi cientă atunci când se compară cu Fixed Effect şi Pooled Cross-Section. În acest scop au fost efectuate testele de specifi caţie: Hausman Test, Chow Test, Breusch-Pagan LM test.
36 EXPERT-GRUP
Tabel 9. Random Effect Estimation. Variabila dependentă , unde = export total-export de băuturi alcoolice
Variabile dependente Ecuaţia 1 Ecuaţia 2 Ecuaţia 3 Ecuaţia 4
Termenul constant -2.2452(1.6427)
-2.1266(1.7048)
-1.9265(1.6639)
-2.7100(0.7128)
0.7028(0.0291)*
0.7023(0.0291)*
0.6979(0.0294)*
0.7045(0.0287)*)
- 0.2482(0.1124)** - -
- 0.2336(0.0441)* - -
0.2447(0.0551)* - 0.2431
(0.0551)*0.2690
(0.0311)*0.0149
(0.0655) - -0.0091(0.0685) -
0.0506(0.0451)
-0.0490(0.0450)
0.0322(0.0476) -
-0.4939(0.0778)*
-0.4952(0.0775)*
-0.5217(0.0812)*
-0.5130(0.0706)*
0.4483(0.1190)*
0.4497(0.1190)*
0.4709(0.1217)*
0.5418(0.1045)*
- - -0.1153(0.1041)
-0.1756(0.0819)**
0.0369(0.2252)
0.0393(0.2249)
0.0144(0.2257) -
0.1842(0.1307)
0.1858(0.1339)
0.1377(0.1363) -
0.0698(0.1089)
0.0679(0.1084)
0.0914(0.1104) -
-0.0062(0.1664)
-0.0009(0.1684)
0.0485(0.1725) -
R squared 0.83 0.83 0.83 0.83Adjusted R -squared 0.83 0.83 0.83 0.83Observaţii 504 504 504 504
* Semnifi cativ la 1% nivel de confi denţă**Semnifi cativ la 5% nivel de confi denţă
2
37
EXP
ER
T-G
RU
P
Funcţia de export din secţiunea “Descrierea modelului gravitaţio-nal şi specifi caţia econometrică a modelului” a fost estimată şi pen-tru exporturile totale ale Republicii Moldova. Rezultatele nu diferă după nivelul de semnifi caţie statistică şi sunt incluse în anexă.
Rezultatele estimării şi interpretarea lor
Conform estimărilor din secţiunea precedentă, ecuaţia fi nală este:
Toate variabilele statistic semnifi cative au direcţia aşteptată. Ast-fel, exportul istoric are cel mai mare impact asupra comerţului din anii ce urmează. Aceasta înseamnă că odată ce exportatorii moldo-veni pătrund pe piaţa unei ţări, exporturile în aceste ţări încep să crească. Omiterea acestei variabile din regresie rezultă în coefi ci-enţi statistic semnifi cativi pentru variabilele binare de interes GSP şi GSP+. Totuşi, aceasta rezultă într-un model incorect, deoarece exporturile au crescut şi în statele care nu au schimbat regimul co-mercial cu Moldova. Aceasta a fost verifi cat prin Omitted Varia-bles Test – Likelihood Ratio.
Termenul de interacţiune între PIB-urile statelor are semnul aştep-tat şi este statistic semnifi cativ. Astfel, creşterea unitară în cerere/ofertă rezultă în creşterea volumului exporturilor cu un indice me-diu de 0.26. Variabila de similitudine nu este semnifi cativă şi poate fi exclusă din regresie după cum arată şi testul Wald de restricţie a coefi cienţilor. Nici populaţia, care reprezintă un alt factor al cererii nu este semnifi cativă în regresie. Creşterea pieţii (cererii) în ter-meni de populaţie nu rezultă în creşterea exporturilor Moldovei pe aceste pieţe şi aceasta se explică prin oferta relativ mică şi limitată a Moldovei care nu poate răspunde la creşterea cererii pe pieţele în care exportă.
38 EXPERT-GRUP
Distanţa dintre state afectează semnifi cativ exporturile, pe când imediata apropiere cu România şi Ucraina este nesemnifi cativă. Aceasta se poate explica prin numărul mic de state cu care Repu-blica Moldova se învecinează. Elasticitatea exporturilor la distanţă este de -0.5.
Variabila binară CSI este semnifi cativă şi pozitiv corelată cu expor-turile, demonstrând importanţa trecutului comun cu aceste state, care se caracterizează prin recunoaşterea produselor moldoveneşti pe pieţele acestor ţări şi prin absenţa unor diferenţe în standardele sanitare şi fi tosanitare. Adică aceste standarde nu reprezintă barie-re semnifi cative în exportul pe pieţele acestor ţări, spre deosebire de statele din UE. În modelul din anexa, unde se estimează expor-turile totale, care includ şi băuturile alcoolice, variabila CSI are un impact şi mai mare. Variabila binară UE devine semnifi cativă în regresie la eliminarea variabilelor care caracterizează regimurile comerciale. Impactul negativ se poate explica anume prin stan-dardele sanitare şi fi tosanitare diferite şi cerinţele înalte de calitate la care producătorii autohtoni nu pot face faţă. De asemenea, este posibil că odată cu intrarea noilor membri în Uniunea Europeană să se intensifi ce comerţul anume între aceste state în detrimentul comerţului cu statele din afara Uniunii Europene, dar pentru a testa această ipoteză este nevoie de estimat un model cu fl uxuri bilate-rale între toate ţările, ceea ce nu a fost posibil în cadrul acestui stu-diu. Ecuaţia a fost estimată şi cu includerea variabilei binare CO-MECON cu valoarea 1 pentru statele care au fost parte a acestui acord şi care reprezintă relaţii istorice de cooperare diferite de cele din cadrul CSI. Dar variabila dată s-a dovedit a fi nesemnifi cativă.
Variabilele binare ale regimurilor comerciale nu sunt semnifi cative. Astfel, chiar regimul de comerţ liber, care a există între Moldova şi statele CSI, statele balcanice (regim oferit din 2005), România şi Bulgaria nu are un efect pozitiv semnifi cativ asupra exporturilor. Nici Sistemul Generalizat de Preferinţe nu a condus la creşterea exporturilor spre UE, creşterea acestora având ca bază creşterea
2
39
EXP
ER
T-G
RU
P
economică a statelor cuprinse în eşantion. În capitolul următor vor fi analizate cauzele care nu au permis creşterea exporturilor către ţările membre ale Uniunii Europene în pofi da regimurilor comerci-ale unilaterale oferite de acestea Republicii Moldova.
Metode alternative de evaluare a impactului regimurilor comerciale asupra exporturilor moldoveneşti
Unul din neajunsurile importante ale modelului estimat în secţiu-nile precedente este că statele din eşantion nu au fost selectate în mod aleator, fi ind incluse doar statele în care Moldova a exportat pe parcursul a 13 ani consecutiv, ceea ce poate amplifi ca sau dimi-nua efectul unor variabile. Astfel, pentru testarea impactului regi-murilor comerciale au mai fost estimate câteva modele.
• Modelul gravitaţional a fost estimat şi pentru eşantionul ce cu-prinde toate statele în care Republica Moldova a exportat pe parcursul anilor 1995-2007. Acesta însă nu reprezintă un panel balansat şi funcţia a fost estimată ca Pooled Cross-Section. Funcţia de export estimată este:
Rezultatele modelului estimat nu diferă din punct de vedere a sem-nifi caţiei statistice de rezultatele modelului şi eşantionului prece-dent. Variabilele binare ale regimurilor comerciale oferite de UE au rămas statistic nesemnifi cative, doar regimul de comerţ liber este semnifi cativ la nivelul de 10% de confi denţă. Coefi cienţii variabi-lelor însă sunt mai mari din cauza omiterii din model a exporturilor din perioada precedentă. Rezultatele sunt prezentate în anexă.
• Pentru estimarea efectului GSP plus a fost utilizat şi metoda Diffs-in-Diffs-in-Diffs. Acest model estimează efectul cauzal al unui “tratament” sau al unei intervenţii prin compararea di-
40 EXPERT-GRUP
ferenţelor în rezultatele înainte şi după ce a avut loc schimba-rea pentru grupuri afectate de schimbare şi pentru grupuri care nu au fost afectate de aceasta. Astfel, a fost estimată diferenţa dintre creşterea exporturilor la produsele care sunt acoperite de GSP + şi care nu au fost acoperite de regimul comercial dat până şi după intrarea lui în vigoare în 2006. Ecuaţia estimată este
- este diferenţa dintre creşterea anuală a exporturilor în 2006 faţă de creşterea anuală a exporturilor în 2005
- variabilă binară cu valoarea 1 pentru produsele acope-rite de GSP plus, pentru care tariful vamal a fost redus sau anulat începând cu 2006. Au fost alese doar produsele pentru care a fost redus tariful sau pentru care acesta a fost eliminat pentru că multe dintre produse deja se exportau sub tariful vamal zero conform re-gimului comercial GSP acordat Republicii Moldova încă în 1999, deci pentru aceste produse nu a existat o schimbare a condiţiilor de export.
Pentru estimarea acestui model au fost utilizate datele de la Biroul Naţional de Statistică privind exporturile în Uniunea Europeană la nivel de produse dezagregate la nivel de 8 cifre. Produsele care cad sub incidenţa GSP+ sunt specifi cate în Anexa II la Regulamentul Consiliului privind aplicarea schemei de preferinţe tarifare genera-lizate6. Iar tariful vamal pentru produsele exportate de Republica Moldova care intră sub incidenţa GSP plus a fost obţinut Directo-ratul Comisiei Europene pentru Taxe şi Uniunea Vamală. Astfel, eşantionul cuprinde 581 observaţii – produse care au fost exporta-te de către Republica Moldova în 25 ţări ale Uniunii Europene în 2004, 2005 şi 2006. 6 Regulamentul Consiliului nr.980 din 2005.
2
41
EXP
ER
T-G
RU
P
Rezultatele estimării dau un coefi cient statistic nesemnifi cativ pen-tru variabila GSP plus
(22.69) (24.66)
Controlul pentru variabile adiţionale în regresie îmbunătăţeşte pu-terea de explicare a acesteia, crescând R2 , dar coefi cientul variabi-lei de interes nu devine semnifi cativ.
Astfel, regimurile comerciale unilaterale oferite de către Uniunea Europeană Republicii Moldova nu au avut efectul aşteptat asupra exporturilor moldoveneşti în UE. Partea de concluzii ale acestui studiu este dedicată cauzelor care nu au permis valorifi carea la un nivel mai înalt a facilităţilor comerciale acordate de UE.
43
EXP
ER
T-G
RU
P
ConcluziiÎN LOC DE CONCLUZII: de ce regimurile comerciale nu au avut efectul aşteptat?În perioada 1995-2007 comerţul extern al Republicii Moldova a evoluat în mod deosebit de dezechilibrat. Importurile sale au cres-cut accelerat, ajungând ca în 2007 să depăşească de 2,7 ori valoa-rea exporturilor. Acest model de creştere a fost rezultatul unei crize economice deosebit de lungi şi profunde, asociat şi cu infl uxuri de venituri valutare provenite de la emigranţi. Să menţionăm că în comparaţie cu celelalte ţări în tranziţie, Moldova a realizat cea mai mică expansiune comercială (defi nită ca raport dintre variaţia exporturilor şi variaţia importurilor pe parcursul unei perioade).
În pofi da unei performanţe comerciale puţin impresionante, nu pot fi omise cu vederea modifi cările favorabile în structura geografi că şi pe produse ale exporturilor moldoveneşti. În 1995-2007 exporturile spre UE-15 au crescut de 4,1 ori, spre CSI-vest de 1,1 ori, spre CSI – Caucaz/Asia Centrală de 3,2 ori, spre UE-10 (ţările care au aderat în 2004) de 2,9 ori, iar UE-2 (România şi Bulgaria) - de 1,9 ori. Drept urmare, în 2007 UE a ajuns cel mai important partener comercial pentru Republica Moldova în comparaţie cu toate celelalte regiuni.
Totodată, s-a observat şi o tendinţă de diversifi care şi de reducere a gradului de concentrare a exporturilor moldoveneşti pe pieţele europene, în timp ce asortimentul exportat pe pieţele răsăritene s-a îngustat în mod permanent. Astfel, dacă în 1995 Moldova exporta 482 produse spre ţările care azi fac parte din UE, în 2007 numărul acestora era de 589. Orientarea exporturilor spre pieţele europene, unde accesul este garantat numai de avantaje competitive, nu pre-ferinţe politice sau amintiri istorice, a revelat Republicii Moldova
44 EXPERT-GRUP
produsele pentru producerea cărora într-adevăr dispune de avan-taje relative. Astfel, în anii 2000 s-au profi lat o serie de produse noi care în anii 1990 practic nu erau exportate pe pieţele europene (cum ar fi produsele industriei electrotehnice, metalurgice, produ-sele de plastic, construcţii de beton prefabricate, jerseuri, pulovere şi altele). În cazul altor produse care erau exportate şi în anii 1990, exportul acestora pur şi simplu a explodat în anii („produse-super-nove”: remorci, costume pentru femei, produse petroliere, aparate de măsurat, struguri de masă). Dar pătrunderea pe pieţele europene cu produse noi şi „supernove” încă nu înseamnă ancorarea pe ter-men lung, producătorii moldoveni urmând încă să-şi demonstreze capacitatea de menţinere a exporturilor. Mierea, pe care Comisia Europeană a permis să fi e importată din Moldova în 2006, în pre-zent este din nou sub interdicţie de import din cauza faptului că producătorii moldoveni nu au putut să menţină standardele de se-curitate înaintate faţă de produsele de origine animalieră.
Pe lângă acestea, există şi o serie de „stele căzătoare”, adică produ-se ale căror exporturi au colapsat de la volume relativ importante în anii 1990 la exporturi foarte mici sau chiar nule în anii 2000. Lâna, alcoolul etilic, carnea de porcine şi ovine, produsele lactate, maşinile de spălat, pielea netăbăcită, acestea sunt exemple ale ce-lor mai mari stele căzătoare.
Se ştie că în trecut şi în prezent Uniunea Europeană a oferit Repu-blicii Moldova preferinţe comerciale pentru o listă largă de produ-se. Care a fost rolul acestor preferinţe în dinamica exporturilor mol-doveneşti pe pieţele europene? Rezultatele regresiilor efectuate în cadrul acestui studiu pe baza unui model gravitaţional al comer-ţului internaţional arată că regimurile comerciale oferite de UE Republicii Moldova (GSP şi GSP+) nu au avut practic nici un rol în evoluţia exporturilor moldoveneşti pe pieţele europene. Care ar putea fi explicaţiile posibile ale acestei stări de lucruri?
45
EXP
ER
T-G
RU
P
• Prima explicaţie derivă din faptul că pe lângă UE şi ceilalţi par-teneri comerciali ai Republicii Moldova (ţările CSI, România şi Bulgaria până în 2007) au acordat preferinţe comerciale simila-re sau chiar mai favorabile exporturilor moldoveneşti. În situa-ţia când producătorii şi exportatorii moldoveni au fost destul de lenţi în descoperirea noilor pieţe, iar pieţele estice erau „clare” şi mult timp destul de stabile, aceasta a determinat o „îngheţa-re” a exporturilor pe pieţele tradiţionale.
• După cum arată modelul gravitaţional aplicat în cadrul acestui studiu, creşterea cererii externe (estimate de creşterea PIB-uri-lor ţărilor partenere) şi a ofertei interne (estimate de creşterea PIB-ului Republicii Moldova) au un rol mult mai important în creşterea exporturilor decât regimurile comerciale. Deşi mai lent decât alte ţări, comerţul Republicii Moldova a urmat o ten-dinţă de convergenţă spre structura geografi că „normală”, dic-tată de variabilele economice fundamentale. Cu alte cuvinte, se poate presupune că după ce Moldova va atinge limitele creşterii exporturilor determinate de variabilele fundamentale, preferin-ţele comerciale ar putea să aibă un rol mult mai important în direcţionarea comerţului extern al ţării, dar aceasta se întâmpla numai pentru un număr foarte mic de produse.
• O bună parte din produsele moldoveneşti pătrund cu greu sau în general nu pot pătrunde pe piaţa europeană din cauza faptu-lui că nu sunt competitive sau nu se încadrează în standardele sanitare şi alimentare dure impuse de UE. Aceasta explică de ce o serie de produse moldoveneşti „tradiţionale” nu pot face faţă concurenţei, iar exporturile sunt în scădere. Aceasta se referă nu doar la exporturile în ţările din UE-15, dar şi la cele care au aderat în 2004-2007. Exemplul cel mai elocvent este carnea de bovine şi porcine, care în anii 1990 se exporta în cantităţi im-portante (câte 3,4 milioane în UE-2 şi, respectiv UE-10), dar în 2006 exporturile erau nule. Pe lângă aceasta, au scăzut esenţial exporturile de lactate, uleiuri şi grăsimi animaliere şi vegetale, conserve de legume.
46 EXPERT-GRUP
Care sunt implicaţiile acestor concluzii?
Îmbunătăţirile consecutive ale regimului comercial acordat de Uniunea Europeană Republicii Moldova nu au devenit o panacee pentru exporturile moldoveneşti pe piaţa comunitară. Cu alte cu-vinte, facilitarea regimului comercial este condiţie necesară, dar nu şi sufi cientă pentru creşterea robustă şi calitativă a exporturilor pe pieţele externe, în cazul dat, cele europene. Impactul nesem-nifi cativ al schimbărilor în regimurile comerciale pune în lumină defi cienţe importante în ceea ce priveşte „dezvoltarea economică” în interiorul Republicii Moldova.
Aceasta implică concluzia că acordarea de către UE a Preferinţelor Comerciale Autonome începând cu martie 2008 va efecte pozitive pentru comerţul bilateral, însă potenţialul acestora rămâne neex-plorat pe deplin de către Republica Moldova. Şi nu este vorbă de cotele instituite de partea europeană, ci de incapacitatea guvernului moldovenesc de a înlătura toate barierele interne care stau în calea sporirii exporturilor moldoveneşti pe piaţa europeană şi incapaci-tăţii producătorilor moldoveni de a creşte şi diversifi ca oferta.
În mod ideal, facilităţile comerciale âar trebui să rezulte la sporirea exporturilor atât din partea industriilor existente prin produse noi şi cele tradiţionale mai calitative, cât şi din partea unor industrii nou-create ca răspuns la aceste facilităţi. Însă crearea produselor noi şi înfi inţarea industriilor noi implică o revizuire şi abordare în ansamblu a politicii de reforme şi dezvoltare economică în ţara noastră.
Categoria cea mai simplu de abordat este cea a produselor tradiţi-onale care ar trebui să devină mai calitative. Este vorbă în primul rând de bariere interne „behind-borders”. Despre multe din acestea se vorbeşte şi în Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova: începând cu stabilirea sistemului de trasabilitate a ani-malelor, continuând cu modernizarea laboratoarelor de control sa-
47
EXP
ER
T-G
RU
P
nitare şi fi tosanitare, şi terminând cu implementarea măsurilor de monitorizare a respectării cerinţelor FSP. O atenţie aparte o merită continuare reformei serviciului vamal, simplifi carea procedurilor vamale şi eradicarea corupţiei din sistem.
Acest studiu demonstrează că în exporturile moldoveneşti spre pieţele europene au apărut şi produse noi. Dar acestea reprezintă în marea parte activităţi „în lohn” sau de multe ori sunt concentrate în sectoare „low value-added” sau moştenite de pe timpurile sovieti-ce. Astfel, schimbarea regimurilor comerciale nu a dus la transfor-mări structurale sau chiar „revoluţionare” în economia naţională. Dar asemenea progrese devin realiste doar în cazul unor noi ale-geri în cadrul „development policy”, şi necesită progres constant în climatul de afaceri şi investiţii, modernizarea infrastructurii, in-vestiţii în capitalul uman şi R&D, etc. Şi, în mod evident, aseme-nea acţiuni au nevoie de mai mult timp pentru a se materializa în rezultate palpabile.
49
EXP
ER
T-G
RU
P
AnexeANEXE
Anexa 1. Lista statelor cuprinse în eşantion
Albania Germania PortugaliaArmenia Grecia Regatul Unit al marii BritaniiAustria India Republica CehăAzerbaidjan Iordania RomâniaBelarus Israel SlovaciaBelgia Italia SloveniaBulgaria Kazahstan SpaniaCanada Kîrgistan SUACipru Letonia TurciaElveţia Liban TurkmenistanEstonia Lituania UcrainaFederaţia Rusă Macedonia UngariaFranţa Olanda UzbekistanGeorgia Polonia Vietnam
Anexa 2. Testele de specifi caţie pentru alegerea metodei de estimare
Testul Valoarea statistică calculată
Valoarea statistică critică
Metoda aleasă
Hausman Test (Random vs Fixed Effect)
70.28 Random Effect
Chow Test (Pooled vs Fixed Effect) 1.68 8.5 Pooled Cross-
SectionBreusch-Pagan LM test (Pooled vs Random Effect)
5.55 5.51 Random Effect
50 EXPERT-GRUP
Anexa 3. Random Effect Estimation. Variabila dependentă unde = export total
Variabile dependente Ecuaţia 1 Ecuaţia 2
Termenul constant -1.9065(1.5933)
-2.6178(0.6819)*
0.7080(0.0289)*
0.7114(0.0284)*
- -
- -
0.2321(0.0289)*
0.2575(0.0301)*
-0.0165(0.0655) -
0.0194(0.0456) -
-0.4808(0.0780)*
-0.4796(0.0677)*
0.6122(0.1252)*
0.6569(0.1077)*
-0.1212(0.0997)
-0.1584(0.0777)*
0.0326(0.2165) -
0.1021(0.1304) -
0.0645(0.1059) -
0.0343(0.1649) -
R squared 0.84 0.84Adjusted R -squared 0.83 0.83Observaţii 504 504
* Semnifi cativ la 1% nivel de confi denţă**Semnifi cativ la 5% nivel de confi denţă
51
EXP
ER
T-G
RU
P
Anexa 4. Pooled Cross-Section Estimation. Variabila dependentă unde = export total - export băuturi alcoolice
Variabile dependente Ecuaţia 1Termenul constant
1.4870(0.0999)*
0.7372(0.0467)*-1.7424
(0.0943)*2.0726
(0.2440)*-0.6959
(0.24373)*0.4799
(0.2640)***0.3464
(0.2455)-0.3037(0.3708)
R squared 0.43Adjusted R -squared 0.42Observaţii 763
* Semnifi cativ la 1% nivel de confi denţă**Semnifi cativ la 5% nivel de confi denţă***Semnifi cativ la 10% nivel de confi denţă
top related