etapa adultĂ

ETAPA ETAPA ADULTĂADULTĂ

SUBETAPE:

adultul tânăr – 20-40 ani

adultul de mijloc – 40-65 ani

vârsta a treia – peste 65 ani

Etapa adultă tânărăEtapa adultă tânără

Tranziţia de la adolescenţă la vârsta adultă – 18-25 ani

Adultul propriu-zis

◦ Influenţe culturale...

Dezvoltare fizicăDezvoltare fizicăse consideră că această

subetapă este una de maximă funcţionare fizică: sănătate maximă, energie, rezistenţă fizică, funcţionare optimă a sistemelor interne

performanţă maximă în general între 25-30 de ani

deteriorările sunt extrem de mici şi de aceea nu sunt resimţite◦ “vârful” dezvoltării de observă cel

mai bine la sportivii de performanţă (Poole et al., 2007)

Stilul de viaţă sănătos este esenţial pentru menţinerea unei funcţionări optime!!!

La nivel cerebralLa nivel cerebral

Integrare optimă a reţelelor neuronale

Creşte în continuare volumul substanţei albe

eficienţă mai mare în procesarea informaţiei (Poole et al., 2007)

Începe scăderea volumului cerebral datorată vârstei, însă nu este resimţită încă (Fotenos et al., 2005)

Dezvoltare cognitivăDezvoltare cognitivă

toate procesele cognitive pot funcţiona optim

dezvoltarea se referă în primul rând la lărgirea experienţei - care are drept rezultat sporirea cunoştinţelor şi reorganizarea acestora

Unii autori vorbesc despre gândire postformală în această perioadă (Aiken, 1998; Sinnott, 1998)

Alţii vorbesc despre inteligenţă cotidiană/practică (Cornelius & Caspi, 1987)

De fapt se combină eficient procesarea analitică cu procesarea bazată pe experienţă.

Se dezvoltă înţelepciunea, întrucât gândirea flexibilă îi ajută pe indivizi să accepte ◦ inconsistenţele, ◦ contradicţiile, ◦ imperfecţiunea,◦ compromisul astfel încât să rezolve cu succes

problemele din viaţa reală.

Experimentele care analizează diferenţele dintre experţi şi novici arată că:◦novicii respectă întru totul regulile

învăţate,◦experţii utilizează şi intuiţia în luarea

de decizii, care îi ajută să treacă dincolo de regulile stricte.

Labouvie-Vief et al. (1987) – studiu în care li s-a cerut subiecţilor să analizeze problema:◦Lui John îi place să bea mult, mai ales

la petreceri. Soţia lui, Mary, îl avertizează că dacă se mai îmbată o dată va lua copiii şi îl va părăsi. John vine totuşi acasă beat după o petrecere de la birou. Îl părăseşte Mary pe John?

Se modifică abordarea problemelor morale, datorită reevaluării criteriilor utilizate pentru a judeca ce e bine şi ce e rău, fapt care îi diferenţiază pe adulţii tineri de adolescenţi.

Luare de decizii ◦ deciziile luate acum vor afecta

întreaga viaţă a individului (funcţionare fizică, profesională, viaţă personală)

Care credeţi că sunt diferenţele şi asemănările dintre capacitatea de luare de decizii a adolescenţilor şi cea a adulţilor?

Învăţare Învăţare în perioada copilăriei şi a adolescenţei

accentul este pus pe „ce trebuie să ştiu?” (respectiv achiziţie de abilităţi)

se trece acum la „cum ar trebui să folosesc ceea ce ştiu?” (integrarea abilităţilor din perspectivă practică) şi la „de ce ar trebui să ştiu?” (căutarea sensului şi a scopului) (Papalia & Olds, 1992)

Se consideră că urmarea unui colegiu sau a unei facultăţi determină dezvoltarea capacităţii de a integra mai multe perspective în identificarea de soluţii la probleme întâlnite.

Se pare că vârsta adultă tânără este şi perioada în care creativitatea este la cote maxime (mai ales între 30-40 de ani) ( Aiken, 1998)◦Atenţie la diferenţele în funcţie de

domenii...

Dezvoltare socialăDezvoltare socială

Modificările importante în viaţa adultului tânăr (carieră, viaţă personală) se bazează extrem de mult pe deciziile luate... ... ...

Tranziţia de la 30 de ani (“criza”)◦dorinţa profundă de a schimba

propria viaţă

“Aşezarea” – 30/33-40 ani◦perioada unor alegeri majore în jurul

cărora se vor construi noile structuri ale vieţii individului

Relaţii socialeRelaţii sociale

Formarea de cupluri

Singurătatea

Competenţa emoţională

Modificarea “tipurilor” de Modificarea “tipurilor” de familiefamilie

DivorţPărinţi singuriMame angajateFamilii vitregeConcubinajFamilii fără copiiPărinţi de acelaşi sex

ParentingParenting Stiluri parentale - Baumrind (1971)

Există 2 dimensiuni ale stilului parental considerate a fi hotărâtoare (Maccoby & Martin, 1983):

◦gradul de căldură, suport şi acceptare (vs. respingere şi lipsa răspunsului) – “responsiveness”

◦gradul de control şi “demandingness”

Responsiveness

Demandingness

Ridicat Scăzut

Ridicat STIL ECHILIBRAT (AUTHORITATIVE)

STIL AUTORITAR (AUTHORITARIAN)

Scăzut STIL PERMISIV STIL NEANGAJAT (REJECTING-

NEGLECTING)

De citit pentru cursul De citit pentru cursul viitor:viitor:The psychology of regret – Poole et

al. (2007), p. 501-502Beliefs that make smart people

dumb - Poole et al. (2007), p. 552