epilepsiile la copil şi adolescent
Post on 21-Oct-2015
48 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
EPILEPSIILE LA COPIL EPILEPSIILE LA COPIL ŞI ADOLESCENTŞI ADOLESCENT
Prof. Dr. Marcel PereanuProf. Dr. Marcel Pereanu
DEFINIŢIEDEFINIŢIE
Crizele epileptice constituie evenimente clinice Crizele epileptice constituie evenimente clinice datorate unei activităţi sincronizate şi paroxis-datorate unei activităţi sincronizate şi paroxis-tice ale unui număr mare de neuroni cerebralitice ale unui număr mare de neuroni cerebrali
Activitatea anormală produce dezorganizarea Activitatea anormală produce dezorganizarea paroxistică a funcţiilor cerebrale, fapt manifes-paroxistică a funcţiilor cerebrale, fapt manifes-tat prin apariţia de fenomene pozitive (motorii, tat prin apariţia de fenomene pozitive (motorii, sensitive, psihice) sau negative (pierderea sensitive, psihice) sau negative (pierderea conştienţei sau a tonusului muscular)conştienţei sau a tonusului muscular)
Convulsiile constituie contracţii musculare Convulsiile constituie contracţii musculare involuntare, fie continue (convulsiile tonice) fie involuntare, fie continue (convulsiile tonice) fie întrerupte (convulsiile clonice) întrerupte (convulsiile clonice)
FIZIOPATOLOGIEFIZIOPATOLOGIE
Criza epileptică este constitută din Criza epileptică este constitută din descărcarea epileptică, care în unele descărcarea epileptică, care în unele cazuri rămâne fără expresie clinică (crize cazuri rămâne fără expresie clinică (crize subclinice, evidenţiate doar EEG), pot subclinice, evidenţiate doar EEG), pot apare unilateral sau bilateral (crize apare unilateral sau bilateral (crize focale, respectiv generalizate)focale, respectiv generalizate)
Crizele pot apare spontan, fără cauză Crizele pot apare spontan, fără cauză dovedită (epilepsie idiopatică, esenţială, dovedită (epilepsie idiopatică, esenţială, criptogenetică) sau pot fi datorate unor criptogenetică) sau pot fi datorate unor cauze cunoscute (epilepsie secundară, cauze cunoscute (epilepsie secundară, simptomatică) simptomatică)
Factori etiologiciFactori etiologici
Factori prenataliFactori prenatali- hemoragii cerebrale- hemoragii cerebrale
Factori perinataliFactori perinatali- infecţioşi (meningită, encefalită, abces cerebral)- infecţioşi (meningită, encefalită, abces cerebral)- hemoragii (intraparenchimatoasă, subdurală, - hemoragii (intraparenchimatoasă, subdurală,
subarahnoidiană)subarahnoidiană)- encefalopatie hipoxic-ischemică- encefalopatie hipoxic-ischemică- metabolici sau toxici (hipoglicemie, - metabolici sau toxici (hipoglicemie,
hipocalcemie)hipocalcemie) Factori postnataliFactori postnatali
- infecţioşi- infecţioşi- hipoxie postnatală- hipoxie postnatală- TCC- TCC
CLASIFICARECLASIFICARE1. 1. Crizele epileptice ale copilărieiCrizele epileptice ale copilăriei
1.1. Spasmul infantil1.1. Spasmul infantil
1.2. Epilepsia Lennox-Gastaud1.2. Epilepsia Lennox-Gastaud
1.3. Epilepsia mioclonică a 1.3. Epilepsia mioclonică a copilărieicopilăriei
2. 2. Crizele epileptice ale adolescenţeiCrizele epileptice ale adolescenţei
2.1. Epilepsia petit-mal2.1. Epilepsia petit-mal
2.2. Epilepsia mioclonică juvenilă2.2. Epilepsia mioclonică juvenilă
3. 3. Status epilepticusStatus epilepticus
1.1. Spasmul infantil (hipsaritmia)1.1. Spasmul infantil (hipsaritmia)
Clinic apare triada:Clinic apare triada:
- spasme musculare- spasme musculare
- trasee EEG specifice, caracte-- trasee EEG specifice, caracte-rizate prin rizate prin hipsaritmiehipsaritmie
- deteriorare şi retardare mintală- deteriorare şi retardare mintală
SpasmeleSpasmele
Constau într-o contractură tonică de Constau într-o contractură tonică de scurtă durată care interesează scurtă durată care interesează musculatura proximală (gât, trunchi, musculatura proximală (gât, trunchi, extremităţi) bilateral, simetricextremităţi) bilateral, simetric
Se descriu 2 forme de spasme:Se descriu 2 forme de spasme:- în flexie (în formă de îmbrăţişare) cu - în flexie (în formă de îmbrăţişare) cu flexia gâtului, trunchiului, membrelorflexia gâtului, trunchiului, membrelor- în extensie (în formă de crucificare) cu - în extensie (în formă de crucificare) cu extensia capului, trunchiuluiextensia capului, trunchiului, iar, iar membrele membrele apar apar în abducţieîn abducţie
Caracteristicele spasmelorCaracteristicele spasmelor Apar în primul an de viaţăApar în primul an de viaţă Au caracter repetitiv (zeci pe zi)Au caracter repetitiv (zeci pe zi) Durată foarte scurtă, de 1-3 secundeDurată foarte scurtă, de 1-3 secunde Producerea este favorizată de stimuli cu Producerea este favorizată de stimuli cu
caracter reflex (sonor, vizual)caracter reflex (sonor, vizual) După criză apare o stare de akinezie care ţine După criză apare o stare de akinezie care ţine
câteva zeci de secundecâteva zeci de secunde Crizele se repetă 1-2 ani, după care disparCrizele se repetă 1-2 ani, după care dispar La vârsta de 4 ani majoritatea nu mai fac crize, La vârsta de 4 ani majoritatea nu mai fac crize,
dar persistă o întârzdar persistă o întârziiere psihicăere psihică
EEGEEG
Prezenta Prezenta hipsaritmieihipsaritmiei: înşiruire de : înşiruire de vârfuri, unde lente şi complexe vârf-vârfuri, unde lente şi complexe vârf-undă care apar la întâmplare, variază undă care apar la întâmplare, variază din moment în moment atât ca din moment în moment atât ca durată cât şi ca localizare, cu durată cât şi ca localizare, cu dispariţia completă a ritmului de dispariţia completă a ritmului de bază bază
Hipsaritmie Hipsaritmie
EVOLUŢIEEVOLUŢIE
Copii redevin normaliCopii redevin normali Se poate constitui un focar epileptic Se poate constitui un focar epileptic
(50% din cazuri)(50% din cazuri) Sindromul Aicardi – asociaţia Sindromul Aicardi – asociaţia
hipsaritmiei cu agenezia de corp hipsaritmiei cu agenezia de corp caloscalos
TRATAMENTTRATAMENT
ACTH şi corticosteroiziACTH şi corticosteroizi Succinimide, clonazepam, Succinimide, clonazepam,
vigabatrinavigabatrina
1.2. Sindromul Lennox-Gastaud1.2. Sindromul Lennox-Gastaud
Apare la copii în vârstă de 1-7 aniApare la copii în vârstă de 1-7 ani Clinic: polimorfism de crize (tonico-Clinic: polimorfism de crize (tonico-
clonice tip grand mal, crize tonice, clonice tip grand mal, crize tonice, mioclonice, atonice, crize parţiale mioclonice, atonice, crize parţiale sau psihomotorii)sau psihomotorii)
Retardarea mintală este prezentăRetardarea mintală este prezentă EEGEEG – complexe supravoltate de vârf- – complexe supravoltate de vârf-
undă lente cu durata de 1-2 undă lente cu durata de 1-2 cicli/secundă “petit mal variant”cicli/secundă “petit mal variant”
Sindrom Lennox-GastaudSindrom Lennox-Gastaud
EtiologiaEtiologia
35% sunt criptogenetice35% sunt criptogenetice Restul se datorează unor cauze:Restul se datorează unor cauze:
- prenatale (porencefalia, - prenatale (porencefalia, scleroza scleroza tuberoasă)tuberoasă)
- perinatale (naşteri laborioase)- perinatale (naşteri laborioase)
- postnatale (infecţii, boli - postnatale (infecţii, boli metabolice, degenerative, TCC)metabolice, degenerative, TCC)
PrognosticPrognostic
Este rezervatEste rezervat 80% prezintă crize şi din cauza 80% prezintă crize şi din cauza
acestora şi a deteriorării mintale acestora şi a deteriorării mintale doar o mică parte pot să ducă o viaţă doar o mică parte pot să ducă o viaţă independentăindependentă
Doar 10% prezintă un intelect normal Doar 10% prezintă un intelect normal
TratamentTratament
Posibilităţile terapeutice sunt Posibilităţile terapeutice sunt descurajantedescurajante
Se pot încerca combinaţii între sodiu Se pot încerca combinaţii între sodiu valproic, benzodiazepine, clonazevalproic, benzodiazepine, clonaze--pam, lamotriginapam, lamotrigina
Tratamentul stTratamentul steeroidian nu are efectroidian nu are efect
1.3. EPILEPSIA MIOCLONICĂ A 1.3. EPILEPSIA MIOCLONICĂ A COPILĂRIEICOPILĂRIEI
Constă în crize mioclonice adevărate (crize Constă în crize mioclonice adevărate (crize evidenţiate clinic de contracţii musculare foarte evidenţiate clinic de contracţii musculare foarte scurte) acompaniate EEG de grupări vârf-undă scurte) acompaniate EEG de grupări vârf-undă rapiderapide
Epilepsia mioclonică benignăEpilepsia mioclonică benignă – debut în primul – debut în primul an de viaţă a unor crize mioclonice, la copii an de viaţă a unor crize mioclonice, la copii normali. Evoluţia este benignă şi răspunsul la normali. Evoluţia este benignă şi răspunsul la tratament buntratament bun
Epilepsia mioclonică severăEpilepsia mioclonică severă – debut în lunile 4-6 – debut în lunile 4-6 de viaţă, prin crize clonice unilaterale. În cel de-de viaţă, prin crize clonice unilaterale. În cel de-al doilea an apar şi alte tipuri de crize şi o al doilea an apar şi alte tipuri de crize şi o retardare mintală progresivă. Fotosensibilretardare mintală progresivă. Fotosensibiliitate tate crescută la SLI crescută la SLI
2.1. Epilepsia petit mal2.1. Epilepsia petit mal
Cunoscută şi sub denumirea de absenţă Cunoscută şi sub denumirea de absenţă epileptică tipică se caracterizează printr-o epileptică tipică se caracterizează printr-o pierdere de cunoştinţă de scurtă durată pierdere de cunoştinţă de scurtă durată (câteva secunde până la 1 min.)(câteva secunde până la 1 min.)
Se împarte în:Se împarte în:
- absenţa epileptică a copilăriei - absenţa epileptică a copilăriei (picnolepsie)(picnolepsie)
- absenţa epileptică juvenilă - absenţa epileptică juvenilă (leptolepsie)(leptolepsie)
Absenţa epileptică a copilărieiAbsenţa epileptică a copilăriei Debutul între 3-8 ani, mai frecvent la fetiţeDebutul între 3-8 ani, mai frecvent la fetiţe Absenţele apar de câteva ori pe ziAbsenţele apar de câteva ori pe zi Uneori nu apare o pierdere de cunoştinţă Uneori nu apare o pierdere de cunoştinţă
completă, iar copiicompletă, iar copiiii sunt consideraţi distraţi sau sunt consideraţi distraţi sau neatenţi. Scrisul se poate opri pentru o scurtă neatenţi. Scrisul se poate opri pentru o scurtă perioadă de timpperioadă de timp
Alteori copilul se imobilizează bruscAlteori copilul se imobilizează brusc La alţii ochiul se ridică în sus, apar mici clonii La alţii ochiul se ridică în sus, apar mici clonii
faciale sau o înclinare a capuluifaciale sau o înclinare a capului Se pot asocia tulburări vegetative: paloare, Se pot asocia tulburări vegetative: paloare,
oprirea respiraţiei, rar tulburări urinareoprirea respiraţiei, rar tulburări urinare
EEGEEG
Traseul EEG este caracteristic: Traseul EEG este caracteristic: complexe de vârf-undă cu frecvenţa complexe de vârf-undă cu frecvenţa de 3 cicli/secde 3 cicli/sec care apar generalizat, care apar generalizat, sincron, simetric, cu debut şi sfârşit sincron, simetric, cu debut şi sfârşit bruscbrusc
Crizele pot fi provocate de SLI şi Crizele pot fi provocate de SLI şi hiperventilaţiehiperventilaţie
Între atacuri traseul EEG şi conştiinţa Între atacuri traseul EEG şi conştiinţa bolnavilor sunt normale bolnavilor sunt normale
Epilepsie petit malEpilepsie petit mal
EvoluţieEvoluţie
Absenţele pot persista, în 10-15% din Absenţele pot persista, în 10-15% din cazuri şi la vârsta adultăcazuri şi la vârsta adultă
Aproximativ 33% din cazuri pot Aproximativ 33% din cazuri pot dezvolta la vârsta adultă crize tonico-dezvolta la vârsta adultă crize tonico-clonice generalizateclonice generalizate
TratamentTratament
Valproat de sodiu Valproat de sodiu Succinimide (Suxilep)Succinimide (Suxilep)
Absenţa epileptică juvenilăAbsenţa epileptică juvenilă
Apare în jurul vârstei de 9-10 aniApare în jurul vârstei de 9-10 ani Absenţele sunt mai rare ca frecvenţă Absenţele sunt mai rare ca frecvenţă
şi apar grupate în orele care urmează şi apar grupate în orele care urmează trezirii din somntrezirii din somn
Răspund la valproat de NaRăspund la valproat de Na
2.1. Epilepsia mioclonică juvenilă2.1. Epilepsia mioclonică juvenilă
Debutul afecţiunii este între 12 şi 18 aniDebutul afecţiunii este între 12 şi 18 ani Este denumit şi petit-mal mioclonicEste denumit şi petit-mal mioclonic Crizele afectează umerii şi membrele Crizele afectează umerii şi membrele
superioare, rareori membrele inferioaresuperioare, rareori membrele inferioare Starea de conştienţă este păstratăStarea de conştienţă este păstrată Mişcările involuntare determină bolnavii să Mişcările involuntare determină bolnavii să
scape din mână obiectele în timpul crizelorscape din mână obiectele în timpul crizelor Descărcările apar de obicei dimineaţa Descărcările apar de obicei dimineaţa 90% dintre bolnavi prezintă crize tonico-90% dintre bolnavi prezintă crize tonico-
clonice asociateclonice asociate
EEGEEG
Grupare de vârfuri de frecvenţă şi Grupare de vârfuri de frecvenţă şi amplitudine crescută, urmată de una amplitudine crescută, urmată de una sau mai multe unde lentesau mai multe unde lente
Declanşarea apare prin deprivare de Declanşarea apare prin deprivare de somn sau SLI somn sau SLI
Epilepsia mioclonica juvenilaEpilepsia mioclonica juvenila
Epilepsia mioclonica juvenilaEpilepsia mioclonica juvenila
TratamentTratament
80% dintre bolnavi răspund bine la 80% dintre bolnavi răspund bine la tratamentul cu valproat de sodiutratamentul cu valproat de sodiu
STATUS EPILEPTICUSSTATUS EPILEPTICUS
Este o complicaţie majoră a epilepsiei şi Este o complicaţie majoră a epilepsiei şi constă în crize subintrante între care constă în crize subintrante între care bolnavul nu îşi recapătă cunoştinţabolnavul nu îşi recapătă cunoştinţa
Patogenia sa implică hipoxia progresivă, Patogenia sa implică hipoxia progresivă, excitotoxicitatea, insuficienţa de substrat excitotoxicitatea, insuficienţa de substrat energetic, depleţie de ATP şi acidoza energetic, depleţie de ATP şi acidoza intracelularăintracelulară
Incidenţa variază între 3-6% din epilepsii Incidenţa variază între 3-6% din epilepsii
ETIOLOGIEETIOLOGIE
Statusul criptogenetic apare la Statusul criptogenetic apare la bolnavi cu epilepsie cunoscută, de bolnavi cu epilepsie cunoscută, de obicei după întreruperea obicei după întreruperea tratametratamenntuluitului
Statusul simptomatic poate fi datorat Statusul simptomatic poate fi datorat unei afectări cerebrale cronice unei afectări cerebrale cronice (encefalopatie infantilă) sau acută (encefalopatie infantilă) sau acută (encefalită, afectare vasculară, TCC)(encefalită, afectare vasculară, TCC)
Spitalizarea este obligatorie într-o Spitalizarea este obligatorie într-o secţie de ATIsecţie de ATI
TRATAMENTTRATAMENT Evaluarea funcţiilor vitaleEvaluarea funcţiilor vitale Stabilirea unui acces intravenos şi Stabilirea unui acces intravenos şi
recoltarea de probe de sângerecoltarea de probe de sânge Administrare lentă de diazepam i.v. (0,25-Administrare lentă de diazepam i.v. (0,25-
0,5 mg/kg corp, nu mai repede de 2 0,5 mg/kg corp, nu mai repede de 2 mg/min.). Administrarea rapidă poate da mg/min.). Administrarea rapidă poate da stop respirator. Dacă această cale nu este stop respirator. Dacă această cale nu este posibilă se adminisposibilă se administtrează intrarectal, în rează intrarectal, în doză de 0,5-0,75 mg/kg corpdoză de 0,5-0,75 mg/kg corp
În cazul în care crizele persistă se repetă În cazul în care crizele persistă se repetă doza de diazepam sau se administredoza de diazepam sau se administreaază ză fenitoin i.v. în doză de 20 mg/kg corpfenitoin i.v. în doză de 20 mg/kg corp
CONVULSIILE FEBRILECONVULSIILE FEBRILE
Sunt crize comiţiale precipitate de febră, Sunt crize comiţiale precipitate de febră, care nu se datoreză unei infecţii care nu se datoreză unei infecţii intracraniene şi nu sunt precedate de intracraniene şi nu sunt precedate de crize comiţiale afebrile crize comiţiale afebrile
Frecvenţa – 2-5% din copii sub 5 aniFrecvenţa – 2-5% din copii sub 5 ani Febra este ridicată – peste 38,5oCFebra este ridicată – peste 38,5oC Factorii genetici – există o incidenţă Factorii genetici – există o incidenţă
familială crescută, transmisă poligenicfamilială crescută, transmisă poligenic
Tablou clinicTablou clinic Cele mai frecvente apar în primele 18 luni de Cele mai frecvente apar în primele 18 luni de
viaţăviaţă Crizele sunt de scurtă durată, bilaterale, tonice Crizele sunt de scurtă durată, bilaterale, tonice
sau tonico-clonicesau tonico-clonice Crizele unilaterale apar în 5% din cazuriCrizele unilaterale apar în 5% din cazuri Crizele cu durata de peste 15 min. sunt denu-Crizele cu durata de peste 15 min. sunt denu-
mite convulsii febrile complicate şi au un risc mite convulsii febrile complicate şi au un risc mare (10%) de a fi urmate de epilepsiemare (10%) de a fi urmate de epilepsie
Convulsiile febrile care durează peste 30 min. Convulsiile febrile care durează peste 30 min. sunt considerate o formă de status epilepticussunt considerate o formă de status epilepticus
Anomalii EEG apar la 1/3 dintre bolnaviAnomalii EEG apar la 1/3 dintre bolnavi
PrognosticPrognostic
Bun, 75% dintre copii au un singur Bun, 75% dintre copii au un singur episod. Doar 9% au mai mult de 3 episod. Doar 9% au mai mult de 3 episoadeepisoade
Riscul de a dezvolta convulsii afebrile Riscul de a dezvolta convulsii afebrile de tip grand mal este de 2-5%de tip grand mal este de 2-5%
Prognosticul neurocomportamental Prognosticul neurocomportamental este bun, cu excepţia celor care este bun, cu excepţia celor care dezvoltă epilepsiedezvoltă epilepsie
TratamentTratament
Tratamentul febrei cu paracetamolTratamentul febrei cu paracetamol Nu se recomandă instituirea unui Nu se recomandă instituirea unui
tratament anticomiţial profilactictratament anticomiţial profilactic Convulsiile febrile prelungite se Convulsiile febrile prelungite se
tratează cu fenobarbital (30-40 tratează cu fenobarbital (30-40 mg/kg corp/zi)mg/kg corp/zi)
Valproatul de Na nu se recomandă Valproatul de Na nu se recomandă din cauza riscului de insuficienţă din cauza riscului de insuficienţă hepaticăhepatică
TULBURĂRILE PAROXISTICE TULBURĂRILE PAROXISTICE ALE SOMNULUIALE SOMNULUI
Pavorul nocturnPavorul nocturn SomnambulismulSomnambulismul Mişcările involuntareMişcările involuntare Bruxismul Bruxismul Sindroamele de hipersomnieSindroamele de hipersomnie
- narcolepsia- narcolepsia
- cataplexia- cataplexia
Pavorul nocturnPavorul nocturn Apare de obicei după prima oră de somnApare de obicei după prima oră de somn Copilul începe să ţipe şi se ridică în şezut cu o Copilul începe să ţipe şi se ridică în şezut cu o
privire înspăimântată privire înspăimântată Deşi aparent trezit, nu recunoaşte părinţii şi nu Deşi aparent trezit, nu recunoaşte părinţii şi nu
poate fi consolat de aceştiapoate fi consolat de aceştia Un episod durează câteva minute, după care Un episod durează câteva minute, după care
copilul adoarme şi nu păstrează în memorie copilul adoarme şi nu păstrează în memorie evenimentulevenimentul
Episoadele pot să apară în fiecare noapte, după Episoadele pot să apară în fiecare noapte, după care disparcare dispar
Poate persista până la adolescenţă Poate persista până la adolescenţă 1-5% pot dezvolta mai târziu epilepsie grand 1-5% pot dezvolta mai târziu epilepsie grand
malmal Se poate administra profilactic, seara la Se poate administra profilactic, seara la
culcare, fenobarbital sau benzodiazepine culcare, fenobarbital sau benzodiazepine
BruxismulBruxismul
Constă în mişcări involuntare ale Constă în mişcări involuntare ale mandibulei în timpul somnului, cu mandibulei în timpul somnului, cu scrâşnirea dinţilorscrâşnirea dinţilor
Sindromul de apnee in somnSindromul de apnee in somn
Sindromul de apnee in somn de tip Sindromul de apnee in somn de tip obstructivobstructiv este asociat cu somnolenta este asociat cu somnolenta diurna, sforait zgomotos, insomnie, diurna, sforait zgomotos, insomnie, enurezis, modificari de comportamentenurezis, modificari de comportament
Sindromul de apnee in somn de tip cen-Sindromul de apnee in somn de tip cen-traltral, caracterizat printr-o absenta a impul-, caracterizat printr-o absenta a impul-surilor ventilatorii centrale in cursul som-surilor ventilatorii centrale in cursul som-nului, necesitand respiratie artificiala. nului, necesitand respiratie artificiala. Copilul respira normal in stare de vegheCopilul respira normal in stare de veghe
Sindromul PickwickSindromul Pickwick
Sindrom de hipoventilatie cu perioa-Sindrom de hipoventilatie cu perioa-de de apnee care apare la unii copii de de apnee care apare la unii copii obeziobezi
Este datorat unei limitari a Este datorat unei limitari a miscarilor diafragmatice date de miscarilor diafragmatice date de acumularea de grasimiacumularea de grasimi
Somnolenta diurna este o consecinta Somnolenta diurna este o consecinta a tulburarilor somnului nocturn prin a tulburarilor somnului nocturn prin apnee recurentaapnee recurenta
CataplexiaCataplexia
Pierderea bruscă a tonusului Pierderea bruscă a tonusului muscular precipitată de râs sau de o muscular precipitată de râs sau de o surpriză bruscăsurpriză bruscă
Are ca şi consecinţă căderea Are ca şi consecinţă căderea bolnavului la pământbolnavului la pământ
NarcolepsiaNarcolepsia Episoade irezistibile de somn care apar în Episoade irezistibile de somn care apar în
timpul zilei, cel mai adesea în cursul unor timpul zilei, cel mai adesea în cursul unor activităţi monotoneactivităţi monotone
Neurofiziologic este caracterizată prin Neurofiziologic este caracterizată prin scurte perioade de somn diurn (sub 10 scurte perioade de somn diurn (sub 10 min.) care apar de 3-5 ori pe zimin.) care apar de 3-5 ori pe zi
Cauza poate fi idiopatică sau secundară Cauza poate fi idiopatică sau secundară (TCC, leziuni hipotalamice)(TCC, leziuni hipotalamice)
Tratament: amfetaminTratament: amfetaminaa, metilfenidatul, , metilfenidatul, modafinilul (Provigil)modafinilul (Provigil), doze mari de imun-, doze mari de imun-globuline i.v.globuline i.v.
EtiologieEtiologie
Pierderea selectiva a neuronilor Pierderea selectiva a neuronilor secretanti de hipocretina (orexina) secretanti de hipocretina (orexina) din hipotalamusul posterolateraldin hipotalamusul posterolateral
top related