ec turismului proiect nord est
Post on 05-Aug-2015
157 Views
Preview:
TRANSCRIPT
UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA”,BRAȘOV, 2012
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICEŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor
Analiza ofertei şi cererii turistice la nivelul regiunii de dezvoltare Nord - Est
1
Cuprins
1. Localizarea si caracterizarea generala a regiunii de dezvoltare nord-est……1
1.1 Caracterizarea generală a regiunii1.2 Pozitionarea geografică
1.3 Structura administrativ teritorială
1.4 Principalele orase din regiunea de dezvoltare Nord-Est
1.5 Economia regionala
1.6 Date demografice
1.7 Mediul rural si dezvoltarea acestuia
1.8 Educatia
2. Potentialul turistic al regiunii de dezvoltare Nord – Est .…………..……...4
2.1 Judetul Bacau
2.2 Judetul Botosani
2.3 Judetul Iasi
2.4 Judetul Neamt
2.5 Judetul Suceava
2.6 Judetul Vaslui
2.7 Principalele trasee turistice
2.8 Principalele forme de turism practicate
2.9 Avantajul competitiv al regiunii
3. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii turistice……………8
3.1 Dimensiunea ofertei de cazare turistica
3.2 Analiza indicilor de dinamica si ritmurilor de evolutie a dimensiunii
ofertei de cazare turistica
3.3 Determinarea coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare
4. Analiza circulatiei turistice............................................................................15
4.1 Durata medie a sejurului
4.2 Analiza indicilor de dinamica si ritmurilor de evolutie a circulatiei turistice
5. Analiza SWOT...............................................................................................19
6. Propuneri…………….……………………………………………...………20
2
7. Concluzie…………………………………………………………………....22
Cap. 1 Localizarea şi caracterizarea generală a regiunii de dezvoltare nord-est
1.1Caracterizarea generală a regiunii
Regiunea de Dezvoltare Nord - Est a fost constituită în baza Legii nr. 151/1998 privind
dezvoltarea regională în Romania. Cu o suprafaţă de 36.850 km2, reprezentând 15,5% din
suprafaţa totală a României, Regiunea Nord-Est are cea mai mare întindere dintre cele 8
regiuni de dezvoltare. Regiunea înglobează 6 judeţe ( Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava
şi Vaslui ), având 32 oraşe, din care 16 municipii, 463 comune şi 2 445 sate.
1.2 Poziţionarea geografică
Regiunea de Dezvoltare Nord – Est, parte a provinciei istorice Moldova este o zonă în
care istoria, cultura şi tradiţia sunt prezente şi completează mediul natural deosebit de
atrăgător. Ea a fost multă vreme considerată o zonă îndepărtată şi misterioasă a Europei, dar
acum constituie graniţa estică a Uniunii Europene şi a Nato. Geografic, ea se limitează la est
cu Republica Moldova, la nord cu Ucraina, la nord-vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa-
Năsăud (Regiunea Nord-Vest), la vest cu judeţele Mureş, Harghita şi Covasna (Regiunea
Centru), iar la Sud cu judeţele Galaţi şi Vrancea (Regiunea Sud-Est).
1.3 Structura administrativ teritorială
Regiunea Nord-Est este alcătuită din şase judeţe (Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava,
Vaslui), care însumează o suprafaţă de 36.850 kmp, situându-se, din acest punct de vedere, pe
primul loc între cele opt regiuni ale ţării. Ca întindere, regiunea acoperă 15,46% din suprafaţa
totală ţării, cele mai întinse judeţe fiind Suceava, cu o suprafaţă de 8.553 kmp şi Bacău, cu
6.621kmp.
Populaţia regiunii numără 3 719 002 persoane ce se concentrează în 46 centre urbane, 506
comune si 2414 sate. Analizând populaţia fiecărui judeţ am constatat că judeţul Iaşi numără
cei mai mulţi locuitori (826 552), iar judeţul cel mai puţin populat fiind Botoşani cu 451 199
locuitori. Raportându-ne la ponderea mediului rural şi celui urban, se constată că cel mai
ruralizat judeţ este Vaslui cu 5 oraşe, 81 comune si 449 sate, iar Suceava este judeţul cu cele
mai multe oraşe (16).
Structura administrativ-teritorială a Regiunii de Nord-Vest în 2009
3
Indicatori Regiunea Nord- Est România
Pondere la nivel naţional - %
Număr de judeţe6 41 14,6
Număr de oraşe- dintre care municipii
4617
314103
14,616,5
Număr de commune 506 2827 17,8
Număr de sate 2414 12957 18,6
Sursa: Anuarul statistic al României 2010, INS
1.4 Principalele oraşe din regiunea de dezvoltare Nord-Est
Iaşi, puternic centru industrial şi totodată unul dintre cele mai importante centre
universitare, de cultură, artă, tradiţie şi spiritualitate din Romania, a fost vreme de secole
capitala Moldovei. Bacău, renumit în Evul Mediu ca punct vamal şi centru comercial, în
prezent este de asemenea un important centru industrial şi universitar, cu o economie
puternică, dinamică şi cu numeroase investiţii străine.
Suceava şi Piatra Neamţ, oraşe industriale, dar care nu şi-au pierdut din farmecul
istoric, au devenit centrele unei industrii turistice în dezvoltare şi importante puncte de
plecare în călătoria spirituală de vizitare a mănăstirilor sau pentru plimbările montane pe care
le oferă Carpaţii. Botoşani şi Vaslui, vechi centre comerciale şi agricole, aceste oraşe au fost
martore ale unor importante evenimente istorice şi loc de origine pentru artişti, scriitori şi
muzicieni români celebri. În prezent Botoşani şi Vaslui sunt centre importante pentru
dezvoltarea regională, în ceea ce priveşte industria textilă şi prelucrătoare.
1.5 Economia regională
Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltată a României. În interiorul
regiunii, cele mai sărace zone sunt sudul judeţului Iaşi, sud-estul judeţului Neamţ, estul
judeţului Bacău, judeţele Botoşani şi Vaslui. Indicele atractivităţii este cel mai scăzut în
această regiune - 19,7. În regiune funcţionează 2 parcuri industriale (Bacău şi Iaşi), 1 în
proprietate privată şi 1 realizat în parteneriat public-privat. Totodata activează un Centru
Euroinfo (încă din anul 1999), un IRE (Innovation Relay Centre) în Iaşi şi 33 de centre de
consultanţă. De asemenea, în această regiune se manifestă un alt fenomen îngrijorător, legat
4
de declinul oraşelor mici şi mijlocii, îndeosebi cele monoindustrirale, care tind sau chiar s-au
decuplat de la procesul de creştere economică, nemaiputând să-şi îndeplinească funcţiile
urbane.
1.6 Date demografice
Regiunea Nord-Est ocupă locul al doilea în ceea ce priveşte densitatea după Regiunea
Bucureşti-Ilfov). Populaţia regiunii este localizată cu precădere în mediul rural (56,6%).
Populaţia ocupată este apropiată mediei pe ţară, de 33,8%. O pondere foarte mare o deţine
populaţia ocupată în agricultură (42,7%), mai ales judeţele Botoşani (52,9%) şi Vaslui
(51,2%). Ponderea populaţiei ocupate în industrie şi servicii se află sub media pe ţară (23,5
%), respectiv 19,4, judeţele Botoşani (15,1%) şi Suceava (16,8%) având cel mai mic grad de
ocupare în industrie, iar judeţul Vaslui (30,0%) în domeniul serviciilor. De asemenea, aceste
judeţe se confruntă şi cu o evidentă rămânere în urmă a gradului de tehnologizare industriala
şi agrară, precum şi cu un nivel redus de calificare a populaţiei.
1.7 Mediul rural şi dezvoltarea acestuia
Alături de Sud si Sud-Vest, Regiunea Nord-Est deţine o populatie majoritară
concentrată în zona rurală. Aceasta deţine 14,47% din suprafaţa agricolă totală a ţării şi
18,26% din fondul forestier. Deşi Regiunea Nord-Est deţine o mare suprafată de teren agricol
din suprafaţa agricolă totală a ţării, această resursă nu poate fi eficient valorificată,
productivitatea fiind scazută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori:
calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, forţă de muncă îmbatranită, iar tineretul
migrează către centrele urbane, gradul mare de sărăcie a proprietarilor care întâmpină mari
dificultăţi în realizarea culturilor şi creşterea animalelor, lipsa capitalului pentru
restructurarea şi modernizarea agriculturii
1.8 Educaţia
Având în vedere că din cele opt regiuni de dezvoltare, Regiunea Nord- Est deţine cea
mai mare pondere a populaţiei şi a elevilor (17,2% si respectiv 17,7% ), numărul unităţilor
destinate procesului educaţional este mic, acesta reprezentând numai 10,19% din numărul
unităţilor de învăţământ pe ansamblul ţarii. Trei judeţe Bacău (23,6%), Iaşi (16,3%) şi
Suceava (14,4%) deţin aproximativ 60% din numărul total al şcolilor existentă la nivel
regional, având cea mai numeroasă populaţie şcolară, comparativ cu celelalte 3 judeţe din
regiune. Ele sunt în acelaşi timp şi centre universitare.
5
Cap.2 Potenţialul turistic al regiunii de dezvoltare Nord – Est
Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, purităţii aerului,
apelor, zonelor montane din judeţele Bacău, Neamţ şi Suceava, precum şi a inestimabilului
patrimoniu cultural şi religios existent, Regiunea Nord Est deţine un potenţial turistic relativ
ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din ţară şi din străinătate.
Alături de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiţiile populare, obiceiurile,
specificul gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele degustări de vinuri din podgoriile
Cotnari si Huşi dau culoare locală pentru atragerea turiştilor.
2.1 Judeţul Bacău
Turismul în judeţul Bacău dispune de importante resurse ce constau în peisaje
naturale, monumente istorice, muzee, case memoriale, localităţi pitoreşti şi renumite staţiuni
balneare şi climaterice. Judeţul Bacău deţine un număr mare de rezervaţii naturale, cum ar fi
Parcul Dendrologic Haghiac (situat pe Valea Doftanei, recunoscut mai ales prin numeroasele
specii de plante), Pădurea Slănic Moldova, Poiana Sărăriei, Pădurea Runc, Pădurea Arsura,
Rezervaţia de arini Dofteana, Stejarul din Borzeşti, lacuri precum lacul Bălătău (lac de baraj
natural), Poiana Uzului, Belci. Totodată în acest judeţ se află staţiunea Slănic Moldova
numită şi Perla Moldovei, fiind renumită pentru cele peste 20 de izvoare minerale cu efect
curativ şi oraşul Tg. Ocna unde există cel mai mare sanatoriu subteran din Europa, situat într-
o mina de sare. Acesta este folosit în tratarea bolilor aparatului respirator.
Ca resurse turistice antropice se găsesc monumente istorice: ruinele Curţii Domneşti
(Bacău, 1481), urme de aşezări dacice (Horgesti, sec.1 - 2 e.n), vestigii romane (la Tg.Ocna)
dar şi o multitudine de biserici si mânăstiri: Biserica din Borzesti, construită de Stefan cel
Mare (1493), Mânăstirea Răducanu (construită la Tg.Ocna de Radu Racoviţă în 1664),
Mânăstirea Sf. Sava din Berzunţi, Mânăstirea Caşin.
2.2 Judeţul Botoşani
Judeţul Botoşani este bogat în rezervaţii şi monumente ale naturii. Unele dintre
acestea sunt rezervaţia geologică şi floristică Stanca – Ştefăneşti, pădurea Ciornohal
(rezervaţie forestieră) , pădurea Vorona (rezervaţie floristică şi faunistică) pădurea Tudora cu
6
rezervaţia de tisă (prezintă specii de arbori de tisa - specie rară pentru ţara noastră- lemn de
esenţă foarte tare).
Resursele turistice antropice din această zonă sunt edificiile religioase, culturale şi
arta populară. Acest judeţ este cunoscut în ţară pentru numeroasele biserici şi mânăstiri
precum Biserica Sf. Nicolae din Popauţi, Biserica Sf. Gheorghe din Botoşani, Biserica
Lipovenească, Mânăstirea Agafton, Mânăstirea Vorona, etc. Ca edificii culturale se găsesc
Casa Memorială “Mihai Eminescu”, Casa Memorială “George Enescu”, Muzeul memorial
“Octav Onicescu’’ şi Muzeul judeţean din Botoşani, Teatrul de Stat “Mihai Eminescu”,
Ansamblul “Rapsozii Botoşanilor” etc. De asemenea portul popular şi meşteşugurile
tradiţionale sunt o atracţie pentru turişti.
2.3 Judeţul Iaşi
Resursele turistice naturale sunt rezervaţii naturale precum Dealul Repedea (rezervaţie
naturală complexă), rezervaţia botanică Fântânele de pe Valea lui David, Pădurea Cătălina,
Pădurea de salcâmi din Valea Lungă, rezervaţia naturală forestieră Pădurea Roşcani etc,
Grădina Botanică din Iaşi, Iazurile din Lunca Jijiei, Podgoria Bohotin si Potgoria Cotnari.
Ca resurse turistice antropice se găsesc Biserica Sf Gheorghe (în Harlău), Mânăstirea
Dobrovăţ (în Dobrovăţ), Casa Cantacuzino-Paşcanu (în Paşcani), Conacul lui P.P. Carp ( în
Tibaneşti), Palatul Al. I. Cuza (în Ruginoasa), Podul de Piatră (in Cârjoaia) şi Centrul
Folcloric (în Ruginoasa).
2.4. Judeţul Neamţ
Principalele atracţii turistice naturale ale judeţului Neamţ sunt masivul Ceahlău şi Cheile
Bicazului. Acestea adăpostesc o serie de formaţiuni carstice deosebite Peştera Munticelu,
Peştera Toşorog, complexul Detunate, Peştera Groapa cu Var şi Peştera Trei Fântâni, din care
primele două nu sunt accesibile publicului. Există şi o sumedenie de arii protejate, în care
accesul turiştilor este restricţionat. Acestea sunt rezervaţiile forestiere Pădurea de Argint,
Codrii de aramă, Pângăraţi, rezervaţiile fosilifere Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura,
parcurile cu arbori seculari, Piatra Teiului, Cheile Şugăului, Cascada Duruitoare, rezervaţia
naturală de la Vânători şi, bineînţeles, Parcul Naţional Ceahlău şi Parcul Naţional Cheile
Bicazului. Se pot vizita şi staţiunile balneare Bălţăteşti şi Oglinzi, staţiunea turistică Durău,
staţiunile Piatra-Neamţ şi Târgu Neamţ. Printre resursele turistice antropice se regasesc
Mânăstirea Neamţ, casa memorială Ion Creangă, , Conacul Crupenschi, Cazinoul de la
7
Băltăţeşti, Muzeul de istorie şi arheologie din Piatra Neamţ, Muzeul Cucuteni, Muzeul de
ştiinţe naturale, Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Istorie din Roman şi
Muzeul de istorie din Bicaz.
2.5 Judeţul Suceava
Specifice judeţului Suceava ca resurse turistice naturale sunt Cheile Lucavei, Cheile
Zugreni, Cheile Moara Dracului din Rarău, rezervaţii naturale precum Rezervaţia 12 Apostoli
situate în munţii Călimani, Rezervaţia Codrul secular Giumalău, Rezervaţia Pietrele Doamnei
situată pe creasta masivului Rarău, Parcul Naţional Călimani, Peştera Liliecilor, Cascada
Tihu, Salina Cacica şi Lacurile Fălticeni şi Lipoveni.
Printre resursele turistice antropice se numără muzee, unul dintre acestea fiind Muzeul de
Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc, case memoriale, precum Casa lui Mihail Sadoveanu
din Fălticeni, Oul încondeiat din Suceava. Importante mănăstiri din acest judeţ sunt Mânăstirea
Voroneţ, Mânăstirea Putna, Mânăstirea Moldoviţa, Catedrala Coborârea Sfântului Duh din Radauţi,
Chilia Sfântului Daniil Sihastrul, etc.
2.6. Judeţul Vaslui
În acest judeţ sunt prezente rezervaţii naturale precum Rezervaţia naturală Movila lui
Burcel, Rezervaţia naturală Pădurea Badeană, dar şi Punctul fosilifer Maluşteni şi Lacurile de
la Cârja care reprezintă resurse turistice naturale. Resursele turistice antropice sunt
reprezentate de muzee, precum Muzeul Municipal Huşi, Muzeul Judeţean Ştefan cel Mare,
Muzeul Sătesc Tăcuta, de case memoriale, cum ar fi Casa Memorială Emil Racoviţă, statuia
ecvestră a lui Ştefan cel Mare din Băcani, de mănăstiri, precum Mănăstirea Alexandru
Vlahuţă, Mănăstirea Sfântul Nicolae Fâstaci, Biserica Adormirea Maicii Domnului din
Cârjoani, dar şi de palate şi case, precum Palatul Mavrocordat, Casa Ghica din Vaslui şi
Podul Doamnei.
2.7 Principalele trasee turistice
Regiunea de Nord – Est cuprinde numeroase trasee turistice, însa cel mai important din
punct de vedere al parcurgerii de către turişti este Traseul Moldova de Nord în care se pot
vizita oraşul Suceava, oraşul Rădăuţi, mânăstirile Putna, Dragomirna, Suceviţa, Gura
Humorului, Voroneţ, Moldoviţa, oraşele Cîmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului, Piatra
Neamţ, lacul de acumulare Bicaz, Mânăstirile Văratec şi Agapia, oraşul Tîrgu-Neamţ –
mănăstirea Neamţ, oraşele Botoşani şi Dorohoi – casele memoriale „Mihail Eminescu” de la
8
Ipoteşti şi „George Enescu” din Dorohoi şi ascensiunea pe Vârful Rarău de la Cîmpulung
Moldovenesc într-un program de 10 zile.
2.8 Principalele forme de turism practicate
Dezvoltarea turismului în Regiunea Nord-Eest este axată pe numeroase tipuri de turism.
Primul tip de turism este turismul montan, având condiţii foarte bune de dezvoltare datorită
potenţialului oferit de Carpaţii Orientali. Se pot practica drumeţiile montane, sporturi de
iarnă, dar şi activităti specifice turismului de aventură şi sportiv: alpinismul, escalada,
mountain bike, zboruri cu parapanta.
Un alt tip de turism este turismul balnear care este o formă specifică a turismului de
odihnă. Regiunea Nord-Est oferă posibilităţi largi pentru dezvoltarea turismului balnear, doar
o parte din potenţialul curativ natural fiind valorificat prin cele 5 staţiuni de interes naţional
Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului din judeţul Suceava şi Slănic
Moldova şi Tg. Ocna din judeţul Bacău.
Turismul cultural şi religios este foarte dezvoltat în această regiune deoarece aceasta
beneficiază de un un valoros patrimoniu turistic antropic, reprezentat prin numeroase
monumente istorice, de arhitectură şi artă, edificii religioase, muzee şi case memoriale,
arhitectură şi creaţie tehnică populară, manifestări populare tradiţionale, etnografie,
importante instituţii culturale şi de ştiinţă, personalităţi locale.
Datorită zonelor rurale din regiunea Nord- Est, păstrătoare ale datinilor, tradiţiilor,
meşteşugurilor şi obiceiurilor străvechi, turismul rural şi agroturismul este un tip de turism
practicat în acestă regiune. Prin valorile sale culturale, istorice, etnografice, naturale şi socio-
economice, satul moldovenesc a devenit un produs turistic de mare originalitate şi de marcă
pentru turism.
2.9 Avantajul competitiv al regiunii
Avantajul competitiv al regiunii este reprezentat de domeniul economic tradiţional al
regiunii, şi anume industria de prelucrare a lemnului care a cunoscut o creştere semnificativă
în ultimii ani, nu numai în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă, dar mai ales privind
cifra de afaceri, creşterea ponderii industriei de mobilă în totalul cifrei de afaceri care
evidenţiază orientarea spre o valorificare superioară a lemnului, ofertă turistică diversificată,
cu specific în ecoturism şi agroturism, originalitatea peisajului bucovinean cât şi specificul
9
deosebit al satelor care pot susţine agroturismul, multitudinea mânăstirilor și bisericilor, dar și
posibilitatea dezvoltării ecoturismului în rezervaîiile naturale din regiune.
Cap. 3 Analiza bazei tehnico-materiale şi a ofertei de servicii turistice
3.1 Dimensiunea ofertei de cazare turistică
Tabel nr. 1: Număr de unităţi
Sursa: Breviar turism, 2010,2011
Figura nr. 1: Evoluţia în timp a numărului hotelurilor şi a totalului unităţilor de cazare
Anii
Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
Ponderea numărului de hoteluri din totalul structurilor de primire turistică (%)
Total Hoteluri
2008 463 77 16.63
2009 548 90 16.42
2010 554 91 16.42
10
Se poate observa o creştere în timp a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de
cazare turistică din anul 2008 pana în anul 2010, cât şi a numărului de hoteluri.
Tabel nr. 2: Locuri existente
Sursa: Breviar turism, 2010,2011
Figura nr. 2: Evoluţia în timp a numărului locurilor de cazare existente în total şi în hoteluri
Din anul 2008 pana în anul 2010 se observă o creştere continuă a locurilor existente totale,
cât şi a hotelurilor.
Tabel nr. 3: Capacitatea de cazare turistică în funcţiune
Anii Locuri existentePonderea locurilor existente în hoteluri din total locuri existente (%)
Total Hoteluri
2008 18986 8964 47.21
2009 21121 9858 46.67
2010 21279 9980 46.90
AniiCapacitatea de cazare turistică în funcţiune
Ponderea capacităţii de cazare turistică în funcţiune în hoteluri din totalul capacitatii de cazare turistică în funcţiune (%)
Total Hoteluri
2008 5716895 3137590 54.88
2009 6165462 3300864 53.53
2010 6359260 3357887 52.80
11
Sursa: Breviar turism, 2010,2011
Figura nr. 3 : Evoluţia în timp a capacităţii de cazare în funcţiune în total şi în hoteluri
Se observă o creştere a totalului capacităţii de cazare turistică în funcţiune, iar la hoteluri o creştere lentă.
3.2 Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a dimensiunii ofertei de cazare turisticăTabel nr. 4: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a numărului de hoteluri
Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii
12
Anii
De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii
Ritmul de evoluţie
Calculaţi din valori absolute
Calculaţi din valori relative
Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –
y
–
∆
–
I
–
R
2008 77 0 0 1 1 0 0
56 7 1.08
0.08
2009 90 13 1.16 1.16 1.16 0.16 0.16
2010 91 14 1.18 1.18 1.01 0.18 0.01
= 90-77 = 13
= 91-90 = 1
= 90/77 = 1.16
= 91/90 = 1.01
= 1-1 = 0
= 1.16-1 = 0.16
= (77+90+91)/3 = 56
= (91-77)/2 = 7
= = 1.08
= 1.08-1 = 0.08
Pe perioada 2008-2010 s-au înregistrat:
valoarea medie a numărului de hoteluri de 56 hoteluri;
13
spor mediu pozitiv de 7, însemnând că numărul hotelurilor a crescut în medie pe an cu 7;
indice mediu supraunitar de 1.08, înseamnând că numărul locurilor hotelurilor s-a modificat de 1.08 ori pe an;
ritm de evoluţie de 8%, însemnând că numărul hotelurilor a crescut în medie cu 8 procente.
Tabel nr. 5: Analiza indicilor de dinamica si ritmurilor de evolutie a locurilor existente in hoteluri
Anii
Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii
De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii
Ritmul de evoluţie
Calculaţi din valori absolute
Calculaţi din valori relative
Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –
y
–
∆
–
I
–
R
2008 8964 0 0 1 1 0 0
9600
.66
508
1.05
0.05
2009 9858 894 894 1.09 1.09 0.09 0.09
2010 9980 1016 122 1.11 1.01 0.11 0.01
= 9858 - 8964= 894
= 15188-153 = -118
= 9858/8964 =1.09
= 9980/9858=1.01
= 1-1 = 0
= 1.01-1 = -0.01
= (8964+9858+9980)/3 = 9600.66
14
= (9980-8964)/2 = 508
= = 1.05
= 1.05-1 = 0.05
Pe perioada 2008-2010 s-au înregistrat:
valoarea medie a locurilor de cazare existente în hoteluri de 9600; sporul mediu pozitiv de 508, însemnând că numărul locurilor de cazare existente în
hoteluri a crescut în medie pe an cu 508; indicele mediu supraunitar de 1.05, însemnând că numărul locurilor de cazare
existente în hoteluri s-a modificat de 1.05 ori pe an ritmul de evoluţie de 5%, însemnând că numărul locurilor de cazare existente în
hoteluri a crescut în medie cu 5 procente.
Tabel nr. 6: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a capacităţii de cazare in funcţiune din hoteluri
Anii
Indicatori absoluti Indicatori relativi Indicatori medii
De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii
Ritmul de evoluţie
Calculaţi din valori absolute
Calculaţi din valori relative
Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –
y
–
∆
–
I
–
R
15
2008 3137590 0 0 1 1 0 0
3265
447
1101
48
1.03
0.03
2009 3300864 163274 163274 1.05 1.05 0.05 0.05
2010 3357887 220297 57023 1.07 1.01 0.07 0.01
= 3300864-3137590 = 163274
= 3357887-3300864 = 220297
= 3300864/3137590 = 1.05
= 3357887/3300864 = 1.01
= 1.05 - 1 = 0.05
= 1.01-1 = 0.01
= (3137590+3300864+3357887)/3 = 3265447
= (3357887-3137590)/2 = 110148
= = 1.03
= 1.03-1 = 0.03
Pe perioada 2008-2010 s-au înregistrat:
valoarea medie a locurilor de cazare în funcţiune din hoteluri de 3265447; sporul mediu pozitiv de 1101148, însemnând că numărul locurilor de cazare în
funcţiune din hoteluri a crescut în medie pe an cu 1101148; indicele mediu supraunitar de 1.03, însemnând că numărul locurilor de cazare în
funcţiune din hoteluri s-a modificat de 1.03 ori pe ani; ritmul de evoluţie de 3%, însemnând că numărul locurilor de cazare în funcţiune din
hoteluri a crescut în medie cu 3 procente.
16
3.3 Determinarea coeficientului de utilizare a capacităţii de cazare
CUC= *100
-capacitatea efectiv utilizată este exprimată de numărul înnoptărilor sau indicatorul “zile-turist”;-capacitatea maxim posibilă se mai numeşte şi capacitatea turistică în funcţiune, este exprimată în locuri-zile se şi calculeaza sub forma relaţiei număr de locuri*număr de zile de funcţionare;
CUC2008= *100 = 29.32%
CUC2009= *100 = 24.48%
CUC2010 = *100 = 21.58%
Coefientul de utilizare a capacitatii de cazare:
Din calculul coeficientului de utilizare a capacităţii de cazare rezultă scăderea gradului de ocupare a locurilor de cazare de la un an la altul.
Cap. 4 Analiza circulaţiei turistice
Tabel nr. 7: Sosiri turişti
17
Ani Total turişti Turşti româniTurişti străini
Ponderea turiştilor români din total turişti (%)
Ponderea turiştilor străini din total turişti (%)
2008 725646 633674 91972 87.32 12.672009 656501 583491 73010 88.87 11.122010 620961 552082 68879 88.90 11.09
Sursa: Breviar turistic 2010, 2011
Tabel nr. 8: Număr înnoptări ale turiştilor
Ani Total turişti Turişti româniTurişti străini
Ponderea turiştilor români din total turişti (%)
Ponderea turiştilor străini din total turişti (%)
2008 1676761 1495092 181669 89.16 10.832009 1509550 1360098 149452 90.09 9.902010 1372623 1227386 145237 89.41 10.58
Sursa: Breviar turistic 2010, 2011
4.1 Durata medie a sejurului
Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de sejur a turiştilor într-o
anumită zonă si se determină împărţind numărul de zile – turist la numărul de turişti cazaţi în
structurile de primire turistică.
DMS2008 = = 2.31
DMS2009 = = 2.29
DMS2010 = = 2.21
4.2 Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a circulaţiei turistice
Tabel nr. 9: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a numărului de turişti sosiţi
Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii
De nivel Modificări absolute Indicele Ritmul de Calculaţi Calculaţi
18
Anii
dinamicii evoluţie din valori absolute
din valori relative
Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –
y
–
∆
–
I
–
R
2008 725646 0 0 1 1 0 0
6677
02.6
6
-523
42
0.92
-0.0
9
2009656501
-69145 -69145 0.9 0.9 -0.1 -0.1
2010620961
-104685 -35540 0.85 0.94 -0.15 -0.06
= 656501 - 725646= -69145
= 620961 – 656501 = -35540
= 656501/725646 = 0.9
= 620961/656501 = 0.94
= 0.9-1 = -0.1
= 0.94-1 = - 0.06
= (725646+656501+620961)/3 = 667702.66
= (620961-725646)/2 = -52342
= = 0.92
= 0.92 -1 = -0.09
Pe perioada 2008-2010 s-au înregistrat:
valoarea medie a numărului de sosiri turişti de 667702.66;
19
sporul mediu negativ de -52342, însemnând că numărul de sosiri ale turiştilor a scăzut în medie pe an cu 52342;
indicele mediu subunitar de 0.92, însemnând că numărul sosirilor turiştilor s-a modificat de 0.92 ori pe an;
ritmul de evoluţie de 0.9% ceea ce înseamnă că numărul sosirilor turiştilor a crescut în medie cu 0.9 procente.
Tabel nr. 10: Analiza indicilor de dinamică şi ritmurilor de evoluţie a numărului de înnoptări ale turiştilor
Anii
Indicatori absoluţi Indicatori relativi Indicatori medii
De nivel Modificări absolute Indicele dinamicii
Ritmul de evoluţie
Calculaţi din valori absolute
Calculaţi din valori relative
Yi ∆i/1 ∆i/i-1 Ii/1 Ii/i-1 Ri/1 Ri/i-1 –
y
–
∆
–
I
–
R
2008 1676761 0 0 1 1 0 0
1519
644.
67
-152
069
0.90
-0.1
20091509550
-167211 -167211 0.90 0.90 -0.1 -0.1
20101372623
-304138 -136927 0.81 0.90 -0.19 -0.1
= 1509550 – 1676761 = -167211
= 1372623 – 1509550 = -136927
= 1509550/1676761 = 0.90
= 1372623/1509550 = 0.90
= 0.9-1 = -0.1
= (1676761+1509550+1372623)/3 = 1519644.67
= (1372623-1676761)/2 = -152069
20
= = 0.90
= 0.90 -1 = -0.1
Pe perioada 2008-2010 s-au înregistrat:
valoarea medie a numărului înnoptari ale turiştilor de 1519644.67 sporul mediu negativ de -152069, însemnând că numărul de înnoptări ale turiştilor a
scăzut în medie pe an cu 152069; indicele mediu subunitar de 0.90, însemnând că numărul de înnoptări ale turiştilor s-a
modificat de 0.90 ori pe an; ritmul de evoluţie de 1%, însemnând că numărul de înnoptări ale turiştilor a crescut
în medie cu 1 procent.
Cap. 5 Analiza SWOT
Puncte tari:
Regiunea beneficiază de prezenţa a numeroase monumente istorice de importanţă
natională şi internatională (UNESCO);
În Regiunea Nord-Est funcţionează cel mai mare număr de muzee şi colecţii publice – 9
unitaţi de importantă naţională sunt concentrate în Iaşi;
Ofertă culturală diversificată: festivaluri, spectacole de teatru, concerte, expoziţii,
concursuri sportive, obiceiuri şi tradiţii;
Existenţa unui tezaur etnografic şi folcloric de mare originalitate cu un calendar bogat de
târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului;
Existenţa de izvoare minerale importante atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ
şi a facilităţilor oferite de staţiunile balneoclimaterice;
Existenţa unui număr mare de arii protejate (parcuri naţionale, naturale şi rezervaţii)
incluse în reţeaua europeană Natura 2000;
Creşterea capacităţii de cazare în pensiunile agro-turistice;
Structuri de cazare diversificate - hoteluri de 2-4 stele, pensiuni de 2-4 margarete, cabane,
campinguri;
Diversitatea produselor agro-alimentare ecologice;
Poluare redusă în majoritatea zonelor rurale;
Bucătarie tradiţională şi specialităţi regionale;
21
Desfăşurarea de multiple evenimente culturale, congrese naţionale şi internaţionale în
Iaşi.
Puncte slabe:
Nivel redus al indicelui de utilizare a capacităţii de cazare şi a duratei medie de
şedere în regiune, în raport cu potenţialul turistic existent;
Numărul scăzut de turişti străini care vizitează regiunea;
Bazele de tratament aferente unor staţiuni balneare au un grad înalt de uzură şi
neadaptate la standardele europene;
Lipsa unui sistem organizat de indicatoare pentru obiective şi trasee turistice în gări,
aerogări, autogări, drumuri europene;
Activităţi de marketing turistic şi management al destinaţiei insufient dezvoltate –
lipsa unei reţele de centre de informare şi promovare turistică şi a punctelor de
informare turistică în arealele turistice de mare interes;
Lipsa unui sistem de rezervare on-line;
Absenţa unui târg regional de turism;
Nivel scăzut al cooperării între operatorii de transport aerian şi agenţiile de turism –
lipsa pachetelor de tip “all inclusive”
Transportul public către obiectivele turistice este slab organizat şi promovat;
Număr redus şi lipsa caracterului integrat pentru itinerariile turistice tematice;
Insuficienţa punerii în valoare a monumentelor istorice prin amenajări arhitecturale
specifice;
Insuficienta dezvoltare/valorificare a infrastructurii de agrement;
Lipsa personalului specializat (conducere şi execuţie) la nivelul structurilor de primire
turistice ;
Insuficienta cooperare între diferiţi operatori din turism;
Lipsa unei structuri instituţionale de turism la nivel regional şi local
Accesibilitatea vest-est este deficitară datorită lipsei unui coridor european
Transilvania- Moldova;
Costul zborurilor către Regiunea Nord-Est este ridicat comparativ cu alte regiuni/ţări;
Număr insuficient de standuri care comercializează suveniruri, arta populară, cărţi
poştale etc;
22
Ineficienta ecologizare a arealelor turistice.
Oportunităţi:
Restaurarea/renovarea/reabilitarea obiectivelor turistice aferente patrimoniului
cultural-istoric şi valorificarea turistică a acestora;
Complexul muzeal naţional Moldova-Iaşi membru al Reţelei Naţionale a Muzeelor
din România – premize pentru promovarea naţională-internaţională;
Posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri prin valorificarea centrelor d
afaceri/expoziţionale existente;
Interes international crescut pentru turismul cultural, balnear (inclusiv tratamentul de
prevenţie – de tip wellness/spa), ecoturism, agroturism şi turism rural, de aventură;
Foarte bune perspective pentru a exploata zonele montane pe tot cursul anului prin
drumeţie, echitaţie, alpinism, sporturi extreme, schi;
Creşterea numărului de turişti care au ca motivaţie diferite forme de turism cultural;
Oportunităţi de finanţare a turismului prin fonduri publice;
Existenţa Master Planului de Dezvoltare a Turismului în România
Implementarea de proiecte de infrastructură turistică de către administraţia publică
locală.
Ameninţări:
Infrastructura de transport neadaptată la standardele comunitare;
Infrastructura de utlităţi (apă, canalizare, management al deşeurilor) slab dezvoltată în
zona rurală;
Competiţie puternică la nivel de destinaţie – destinaţii turistice externe la preţuri
similare şi condiţii superioare;
Imaginea deficitară a României poate afecta alegerea Regiunii Nord-Est ca destinaţie
turistică;
Continuarea procesului de migrare a forţei de muncă calificată;
Degradarea patrimoniului arhitectural rural prin depopularea localităţilor şi a
comunităţilor rurale;
Urbanizarea populaţiei rurale implicând pierderea autenticităţii şi specificul local;
Neconştientizarea rolului introducerii sistemului de management al calităţii în sectorul
turistic
23
Condiţii meteo nefavorabie, calamităţi naturale
Cap. 7 Propuneri
Având în vedere că regiunea Nord-Est este cea mai slab dezvoltată regiune a României,
principalul obiectiv pe care îl propunem este reducerea decalajului existent faţă de celelalte
regiuni de dezvoltare prin creşterea gradului de competivitate şi atractivitate regională. Pentru
atingerea acestui obiectiv este nevoie de dezvoltare pe mai multe planuri cum ar fi
infrastructura, mediul de afaceri, turism etc.
Am propus următoarele idei de dezvoltare:
Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale prezervând în acelaşi timp
condiţiile de mediu;
Consolidarea mediului de afaceri prin creşterea competivităţii şi eficienţei
microintreprinderilor şi IMM-urilor;
Realizarea de investiţii şi dezvoltarea de noi servicii turistice în vederea valorificării
potenţialului turistic regional
Dezvoltarea mediului rural în vederea creşterii nivelului de trai a locuitorilor
Adaptarea calificărilor şi a nivelului de calificare la cerinţele pieţei
Considerăm că prin modernizarea infrastructurii locale şi regionale de transport rutier, a
gărilor, a reţelei feroviare şi a infrastructurii aeroportuare se asigură un acces mai rapid şi
sigur către zonele urbane, turistice, de afaceri şi punctele de frontieră ale regiunii, astfel
regiunea fiind mai accesibilă turiştilor.
Pentru sprijinirea afacerilor ar trebui să se facă investiţii pentru crearea IMM-urilor şi a
microintreprinderilor, dar şi dezvoltarea celor existente. Totodată oferirea de servicii de
consultanţă în/şi pentru dezvoltarea afacerilor din regiune locuitorilor, va asigura un nivel
înalt al calităţii serviciilor turistice oferite care atrage tot mai mulţi turişti.
Investiţiile în turism au un rol important în dezvoltarea acestei regiuni, astfel reabilitarea
obiectivelor turistice, modernizarea facilităţilor pentru cazare şi masă, dezvoltarea bazei de
agreement cresc cu mult potenţialul turistic al zonei. De asemenea este nevoie de o mai bună
promovare a serviciilor turistice oferite, iar acest lucru se poate realiza prin crearea de
centre/oficii de informare regionale cu filiale în toate reşedinţele de judeţ şi orasele cu
24
potenţial turistic, organizarea de târguri, expoziţii muzeale, etnografice şi manifestări
culturale, festivaluri etc., sprijinirea intrării în circuitul internaţional a staţiunilor turistice,
editarea de publicaţii promoţionale, dar şi promovarea turismului ecologic.
Zona rurală a regiunii constituie un spaţiu cu tradiţii şi un bogat patrimoniu cultural-
istoric, fiind un cadru propice pentru revigorarea meseriilor tradiţionale (artizanatul),
promovarea obiceiurilor tradiţionale, a cadrului natural, a identităţii culturale şi spirituale,
existând premizele obţinerii de beneficii economice pentru comunitate prin atragerea
turiştilor şi investitori. Diversificarea activităţilor economice alternative în mediul rural,
instruirea localnicilor în practicarea turismului rural şi al agroturismului, dar şi sprijinirea
acestora în alocarea fondurilor europene pentru turism sau agricultură ar dezvolta atât zona
din punct de vedere economic, cât şi turismul din regiune.
Calitatea serviciilor care atrag turiştii depinde şi de modul în care sunt întampinaţi şi
serviţi aceştia de cei care lucrează în acest domeniu. Astfel, îmbunataţirea sistemului de
formare profesională a angajaţilor în vederea creării unei forţe de muncă adaptate la cerinţele
pieţei muncii, aflate în continuă schimbare poate ajuta la dezvoltarea turismului în regiune.
Cap.8 Concluzie
În concluzie, putem afirma că Regiunea Nord-Est reprezintă o importantă poartă a
comerţului datorită amplasării regiunii pe graniţa de est a Uniunii Europene. Deşi are o
productivitate slabă în agricultură, partea de Nord-Est a României deţine o infrastructură de
telecomunicaţii bine dezvoltată şi cu un grad ridicat de acoperire, de asemenea este bogată în
resurse de sol (păduri de răşinoase, soluri fertile), subsol (sare, hidrocarburi), resurse
hidroenergetice, iar oferta turistică este diversificată, cu specific în ecoturism şi agroturism.
Din perspectiva geografică, linia peisajului variază de la lanţurile muntoase împădurite din
Vest, spre podişurile line din centru şi apoi către câmpii în Est, cu lacuri, vii şi zone agricole
extinse. Toate acestea conferă României potenţial pentru dezvoltarea turismului, dar și a
mediului de afaceri ca rezultat al construcţiei parcurilor industriale, ştiinţifice şi a
incubatoarelor de afaceri, materiile prime: materiale de construcţii, lemn, fiind capabile să
atragă investitorii străini.
Referitor la oferta de cazare turistică în regiune în raport cu celelalte regiuni ale țării,
aceasta se află pe locul 4 cu un număr de 554 structuri de primire turistică cu funcțiuni de
25
cazare turistică în anul 2010, aflându-se dupa regiunea Sud – Est, Centru și respectiv Nord-
Vest. Din punct de vedere al sosirilor turiștilor, regiunea se situeaza pe locul 5 cu 620961
sosiri turistiti în anul 2010 din care 552082 români și 68879 turiști străini, fiind astfel la
medie în raport cu celelalte regiuni. În cadrul regiunii, ponderea cea mai mare în sosiri turiști
o are județul Suceava cu 35.5 %, iar cea mai mica pondere o are județul Vaslui cu 3.5 %.
Raportându-ne la potențialul turistic antropic al țării se remarcă faptul că în județul Iași se
situează un număr impresionant de monumente istorice – 1642, ocupând în plan național
locul 2 după București(2627 monumente).
Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală, regiunea îmbină în mod
armonios tradiționalul cu modernul și trecutul cu prezentul, potențialul acesteia putând fi
folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane.
De aceea putem spune că Regiunea de Nord-Est, alături de celelate 7 regiunii completează
peisajul României, fiind un adevarat punct de atracţie turistică atât pe plan național cât și
international
Bibliografie
Ispas Ana, Economia Turismului, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2010
Breviar turism 2011
Breviar turism 2010
http://www.adrnordest.ro/
http://www.mie.ro/_documente/regiuni/1.NE_ro.pdf
http://www.prefecturabotosani.ro/Regiunea_NE/analiza%20_soc-ec
26
top related