diagnosticul financiar al rentabilitatii si riscului in credit area agentilor economici
Post on 29-Jul-2015
208 Views
Preview:
TRANSCRIPT
REZUMATUL
tezei de doctorat intitulată
DIAGNOSTICUL FINANCIAR
AL RENTABILITĂŢII ŞI RISCULUI
ÎN CREDITAREA AGENŢILOR ECONOMICI
elaborată de doctorand Elena Ciucaşu - Chirulescu
1. CUPRINS
INTRODUCERE
CAP. I ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND EFICIENŢA ŞI
RENTABILITATEA ACTIVITĂŢII ECONOMICE ÎN ECONOMIA DE PIAŢĂ
1.1 Eficienţă şi raţionalitate în activitatea agenţilor economici în economia
concurenţială contemporană
1.2 Abordări contemporane cu privire la indicatorii de evaluare şi eficienţă
1.3 Noul concept de eficienţă în gândirea economică modernă
1.4 Interdependenţa factorială în asocierea "rentabilitate - risc", o dilemă pentru
manageri în aprecierea eficienţei firmei
CAP.II ANALIZA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR - TEORII ŞI PRACTICI
CARE STAU LA BAZA ACORDĂRII ÎMPRUMUTURILOR BANCARE
2.1 Rolul şi importanţa analizei economico-financiare în exercitarea actului
managerial
2.1.1 Premise ale proiectării şi modernizării managementului firmei
2.1.2 Noi valenţe ale analizei economico-financiare
2.2 Diagnosticul financiar, metodă de analiză în practicile bancare pentru creditarea
agenţilor economici
2.2.1 Consideraţii generale privind analiza diagnostic în aprecierea firmei
1
2.2.2 Practici şi modele moderne de analiză diagnostic recomandate de firmele de succes
2.2.3 Particularităţile diagnosticului bancar în creditarea agenţilor economici
2.2.4 Aprecieri personale privind caracteristicile diagnosticului financiar pentru creditarea
agenţilor economici
2.3 Sistemul de indicatorii economico-financiari în teoria economică modernă
2.3.1 Rolul indicatorilor în evaluarea firmei
2.3.2 Sistemul indicatorilor economico-financiari utilizaţi în diagnosticul bancar pentru
creditarea agenţilor economici
2.3.3 Indicatorii de analiză a bonităţii agenţilor economici în procesul de creditare. Practici
bancare pentru reducerea riscului de credit
CAP.III ANALIZA RENTABILITĂŢII ŞI A ALTOR INDICATORI
ECONOMICI ŞI FINANCIARI UTILIZAŢI DE BĂNCI LA SOLICITAREA
DE ÎMPRUMUTURI DE CĂTRE FIRMELE MARI ŞI MICI
3.1 Profitul, măsura eficienţei obţinute de agenţii economici şi argument pentru bancă
în fundamentarea deciziei de creditare a agenţilor economici
3.2 Pârghii manageriale pentru creşterea eficienţei activităţii economice a firmelor de
succes - obiective de interes pentru băncile creditoare
3.3 Metode de previziune a profitului întreprinderii sau tehnici bancare de anticipare a
posibilităţilor agenţilor economici de rambursare a creditelor
CAP. IV ANALIZA RISCURILOR AVUTE ÎN VEDERE LA ACORDAREA,
GARANTAREA ŞI RAMBURSAREA CREDITELOR BANCARE
4.1 Creditul bancar – elemente definitorii şi riscurile aferente acestora
4.1.1 Produse tip credit destinate agenţilor economici pentru susţinerea activităţii curente
şi de investiţii
4.1.2 Contractul de credit – elemente obligatorii şi riscuri potenţiale asociate acestora
4.2 Costurile creditării: dobânzile şi comisioanele bancare
4.2.1 Dobânda – preţul banului
4.2.2 Comisioanele – contravaloarea prestaţiei
4.3 Destinaţia creditului sau nevoia reală de finanţare şi riscurile asociate
4.4 Garanţiile – instrumente de partajarea riscului de credit
4.4.1 Raţionalitatea măsurilor de garantare a creanţelor bancare
2
4.4.2 Garanţiile de tip tradiţional. Mijloacele juridice de garantare a obligaţiilor de plată
4.4.3 Mecanisme moderne de garantare a creditelor bancare. Garanţiile ca instrument
financiar pentru dezvoltarea antreprenoriatului
4.5 Rambursarea creditelor bancare – posibilităţi de finalizare cu succes a procesului
de creditare a agenţilor economici
CAP. V PERFECŢIONAREA METODOLOGIEI DE GESTIONARE A
RISCURILOR ÎN CONTEXTUL PREVEDERILOR ACORDURILOR
INTERNAŢIONALE
5.1 Contextul macroeconomic - factor favorizant schimbării continue şi extinderii
riscurilor bancare
5.1.1 Globalizarea – sursă a capabilităţilor şi riscurilor contemporane
5.1.2 Efectele globalizării în mediile financiar – bancare. Riscurile dominaţiei financiare
5.1.3 Riscul sistemic – efect de antrenare al riscului de dereglementare
5.2 Comitetul de la Basel – organism internaţional de supraveghere bancară
5.2.1 Istoria şi necesitatea Acordurilor Basel în activitatea bancară
5.2.2 Acordul Basel II – provocări şi soluţii în gestionarea riscurilor bancare
5.3 Elemente de risc tradiţional în Acordul Basel II. Riscul de credit
5.4 Implementarea Acordului Basel II –avantaj competitiv pentru băncile din
România
5.4.1 Soluţii legislative şi IT pentru implementarea practicilor prudenţiale în sistemul bancar
autohton
5.4.2 Preocupările băncilor din România pentru diminuarea riscului de credit în relaţiile cu
agenţii economici. Exemplul Băncii Comerciale Române
CAP.VI STUDII DE CAZ ŞI ANALIZE PRIVIND DIAGNOSTICUL
FINANCIAR AL RENTABILITĂŢII ŞI RISCURILOR REFERITOARE LA
CREDITAREA AGENŢILOR ECONOMICI DIN JUDEŢUL BRĂILA
6.1 Analiza diagnostic a potenţialului economic din judeţul Brăila. Aspecte financiare
şi non-financiare privind economia judeţului Brăila şi implicaţiile acestora asupra
creditelor bancare
6.2 Comportamentul financiar al agenţilor economici şi al populaţiei, factor
determinant în aprecierea stabilităţii financiare din judeţul Brăila
3
6.3 Studii de caz privind unii factori care pot influenţa, la nivelul judeţului Brăila,
rentabilitatea şi riscul în creditare, inclusiv calitatea portofoliului de credite
bancare
6.4. Profitabilitatea bancară prin fructificarea riscurilor la nivelul unei sucursale
bancare din judeţul Brăila
CONCLUZII GENERALE ŞI PROPUNERI PRIVIND DIAGNOSTICUL
FINANCIAR AL RENTABILITĂŢII ŞI RISCULUI ÎN CREDITAREA
AGENŢILOR ECONOMICI
LISTA TABELELOR
LISTA SCHEMELOR
BIBLIOGRAFIE
2. CUVINTE CHEIE
DIAGNOSTIC, DIAGNOSTIC FINANCIAR, ANALIZĂ, ANALIST,
INDICATORI, EFICIENŢĂ, SINERGIE, SINERGISM, RENTABILITATE, RISC,
CREDIT, CREDITARE, AGENT ECONOMIC, BĂNCI, DEZVOLTARE
DURABILA
3. SINTEZE ALE PĂRŢILOR PRINCIPALE ALE TEZEI DE DOCTORAT
Tendinţele globale care se manifestă în epoca modernă şi care ne
afectează prezentul dar mai ales ne influenţează viitorul, modificările
rezultate din procesul de liberalizare financiară, dezvoltarea unui mediu
puternic competitiv, au fost câteva dintre motivele care au determinat
alegerea temei investigate, aşa cum se arată în INTRODUCERE. În acest
context, se subliniază necesitatea revizuirii noţiunilor dar şi atitudinii faţă de
două dintre coordonatele esenţiale ale existenţei noastre şi, implicit, ale
economiei contemporane: rentabilitatea şi riscul.
4
Să minimizezi riscul ca posibilitate de manifestare, nu să reduci
activitatea pentru a minimiza riscul este ideea care conduce spre progres şi
asupra căreia a fost orientat studiul pentru realizarea lucrării.
Structura lucrării cuprinde şase capitole astfel prezentate încât să
evidenţieze particularităţile, rolul şi importanţa analizei diagnostic a
rentabilităţii şi riscului în desăvârşirea actului managerial privind creditarea
agenţilor economici.
În cadrul primului capitol intitulat « Abordări teoretice privind
eficienţa şi rentabilitatea activităţilor economice în economia de piaţă » se
accentuează faptul că abordările manageriale privind eficienţa trebuie să se
desprindă de rutina anterioară şi să se orienteze spre practici care asigură
succesul, respectiv câştigul, pentru satisfacţia tuturor deţinătorilor de
interese – clienţii, angajaţii, furnizorii, comunitatea, investitorii, managerii.
Câştigurile sunt percepute prin depăşirea performanţelor concurenţilor şi nu
în mod deosebit prin eficienţă sporită.
La nivelul acestui capitol se învederează că nu numai procesul
managerial este supus provocărilor generate de schimbare ci şi instrumentele
sale de lucru din categoria cărora fac parte indicatorii de evaluare şi de
eficienţă. Astfel, conform noului concept de eficienţă, se arată că, în
economia modernă au prioritate indicatorilor care au legătură cu
clientul/consumatorul iar indicatorii de performanţă, fără a fi neglijaţi, sunt
puşi pe un alt plan.
Inovaţiile legate de procesul de integrare, contribuţia la realizarea
unor scopuri superioare, economie de forţe, sinergism şi sinergie, eficacitate,
raţionalitate, dezvoltare durabilă şi acceptarea riscului în construcţia şi
anticiparea viitorului sunt câteva dintre sensurile identificate că definesc
noul concept de eficienţă şi care sunt dezvoltate în prima parte a lucrării.
5
Cercetarea insistă pe aprecierea că armonizarea indicatorilor de
apreciere va fi o nouă provocare pentru managerii de succes alături de
dilema generată de interdependenţa factorială apărută odată cu asocierea
"rentabilitate - risc".
În acest context, se propune recunoaşterea de către teoria financiară a
noii entităţi rezultate prin consolidarea şi aprofundarea asocierii dintre
rentabilitate şi risc. Riscul şi rentabilitatea sunt entităţi care se asociază şi
interacţionează formând un cuplu de interese, dezvoltând o relaţie de tip
„câştig-câştig” în care, după prioritatea intervenţiei, gradul de implicare şi
efectele de antrenare, riscul reprezintă partea activă.
Se accentuează ideea potrivit căreia, de funcţionarea sistemului
« 2R » - risc & rentabilitate - depinde succesul şi progresul viitor al
omenirii, teoria financiară fiind chemată să descifreze şi să inoveze
principiile de funcţionare şi căile de up-gradare.
Dincolo de teorie, cercetând şi realitatea micro-economică, s-a
punctat, încă de la începutul lucrării, că dinamica mediilor de afaceri induce
activităţii de bază a agentului economic riscuri din interior dar şi din exterior
sub formă economică, juridică şi politică, financiară şi de faliment. La
acestea se adaugă şi o serie de riscuri particulare precum: riscul de piaţă,
riscul de operare, riscul valutar şi riscul de mediu atunci când intervine
creditul bancar.
O altă ipoteză, subliniată în această primă parte a lucrării, dezvoltă
ideea potrivit căreia, în relaţia debitor-creditor, cei doi actori purtători de
risc şi rentabilitate sunt nu numai forţe ci şi grupări funcţionale distincte dar
şi interdependente. În conlucrarea dintre doi agenţi economici (din care unul
poate fi o bancă), fiecare parte reprezintă un factor de risc pentru celălalt şi
fiecare parte are o ţintă de rentabilitate. Astfel, se demonstrează că,
6
asocierea sau tandemul 2R - risc & rentabilitate - aduce noutatea acceptării
riscurilor de contrapartidă şi a convergenţei scopului : supravieţuirea şi
creşterea consumatorului, cu valorile sporite din era revoluţiei digitale.
Nici gestionarea defectuoasă a riscurilor nu poate rămâne indiferentă
părţilor implicate, după cum se arată în studiu. Nesupravegherea riscului de
credit de către bancă afectează profitabilitatea, lichiditatea şi solvabilitatea
acesteia şi perturbează pieţele declanşând crize sistemice care destabilizează
economic şi financiar prin efectul de contaminare.
În capitolul doi al lucrării s-a prezentat « Analiza diagnosticului
financiar – teorii şi practici care stau la baza acordării de împrumuturi
bancare ». Abordarea interdisciplinară, după coordonatele ştiinţelor
economice şi medicale, este susţinută de aprecierile privind consumatorul
care este, mai mult ca niciodată, uman şi are nevoi, dorinţe şi cerinţe
ridicate la rang de lege.
De altfel, pe parcursul cercetării se insistă pe faptul că, date fiind
multitudinea de variabile care compun mediul ambiant, managementul
modern trebuie să se concentreze pe factorul uman în acţiunea de
implementare a unui sistem managerial concurenţial în proiectarea şi
modernizarea căruia perspectiva se axează pe îmbunătăţirea continuă prin
eforturile echipelor concentrate asupra proceselor şi indivizilor care aşteaptă
satisfacţie şi valoare. În acest context, se demonstrează că noile principii
manageriale, în care valoarea şi satisfacţia sunt indicatorii care contează, au
pus bazele unui nou concept de analiză economico-financiară potrivit căruia
aceasta (analiza economico-financiară) este, în economia modernă, o
disciplină, o meserie, un instrument de management şi un proces.
Totodată, s-a realizat şi un portret moral şi profesional al analistului
financiar contemporan care trebuie să fie : bine pregătit şi informat, optimist,
7
integrat comportamental şi metodic grupării profesionale, rezervat în
aprecieri personale, eficace şi credibil.
O atenţie specială s-a acordat analizei diagnostic, în general, şi
diagnosticului financiar realizat de bancă, în special.
Se arată că, faţă de alte metode şi tehnici de analiză, analiza
diagnostic prezintă câteva particularităţi care o diferenţiază şi o recomandă
ca pe o metodă managerială actuală, modernă şi de viitor în economia
globală concurenţială.
Evidenţiind distincţiile precum: dimensiunea participativă,
complexitatea deosebită, abordarea cauzală, caracterul predecizional se
apreciază că diagnosticul este atât o procedură completă şi complexă de
analiză ce trebuie realizată de cei mai buni specialişti, cât şi un instrument de
lucru în managementul modern.
Se subliniază că folosind numai indicatorii care contează şi care sunt
suficienţi echipei manageriale pentru pilotarea unei firme pentru a desăvârşi
politica şi strategia acesteia, diagnosticul financiar se axează pe rentabilitate,
competitivitate, dezvoltare şi competenţă.
Scopul analizei diagnostic este de a stabili nevoile agentului economic
de asumare a riscurilor pentru atingerea obiectivelor propuse şi mai puţin
starea economică iniţială a agentului economic. Prospecţiunile pot surprinde
activitatea generală a întreprinderii, a liniilor funcţionale sau a diverselor
sectoare de activitate precum, tehnic, juridic, economic, financiar, bancar şi
altele.
Utilitatea analizei diagnostic constă în a fi folosită ca factor decizional
în acţiunile de restructurare, asociere, acordarea de subvenţii bugetare,
credite bancare, etc.
8
Particularizând prin referiri la creditarea agenţilor economici, proces
specific instituţiilor de credit, se dezvoltă ideea potrivit căreia, diagnosticul
financiar constituie doar o parte din analiza bancară pentru fundamentarea
deciziei de creditare.
Analiza efectuată de către bancă pentru acordarea de credite vizează
activitatea împrumutatului sub toate laturile ei; se pune accent pe aspectele
economico-financiare însă, aspectele non-financiare sunt uneori mai
importante în luarea deciziei de creditare.
La nivelul instituţiilor de credit, analiza diagnostic pentru creditarea
agenţilor economici este un proces complex, predecizional şi prospectiv care
consolidează aprecierile privind :
1. profitabilitatea financiară a firmei sau proiectului;
2. impactul economic, social şi de mediu în evaluarea sustenabilităţii
proiectului propus creditării;
3. calitatea şi cantitatea optimă de intervenţie financiară din partea
creditorilor în completarea surselor proprii deţinute de agenţii economici
materializată în nevoia financiară pentru acoperirea riscurilor - de
dezvoltare, de retehnologizare, de garantare, de lichiditate şi altele - pe
care aceştia şi le asumă pentru obţinerea rentabilităţii prognozate;
4. capacitatea agentului economic de a degaja lichidităţi ca principală sursă
de rambursare a creditului şi de plată a dobânzii;
5. recunoaşterea cash flow-ului ca veritabil instrument de reducerea riscului
de credit.
Se insistă asupra particularităţilor diagnosticului bancar. Se arată că,
diagnosticul financiar, ca metodă de analiză în practicile bancare pentru
creditarea agenţilor economici, se distinge prin :
9
1. rolul în identificarea elementelor componente ale riscului de credit:
riscul clientului, riscul tranzacţiei şi riscul garanţiei ;
2. evaluarea critică a unui set de informaţii şi date. În procesul de analiză a
întreprinderii, banca foloseşte o colecţie de informaţii care trebuie atent
judecate şi evaluate critic pentru reducerea riscului de credit ; informaţiile
trebuie să fie viabile şi semnificative ;
3. retratarea informaţiilor contabile cu scopul de a regrupa, prin metode
precum: reclasarea, gruparea, înlăturarea datelor neimportante şi
acordarea de concesii, informaţiile pentru analize economice prospective;
procedura este necesară pentru corectarea lipsei de viziune a contabilităţii
şi evidenţierea principalelor aspecte financiare ale afacerii pentru a
identifica mai uşor influenţele factorilor conjuncturali;
4. utilizarea indicatorilor economico-financiari specifici tendinţelor din
economia modernă precum: randamentul investiţiilor, randamentul
activelor, ponderea profitului în vânzări, valoarea activelor, vânzările
anuale, costurile de operare, valoarea adăugată pe un angajat, capitalurile
proprii;
5. consolidarea principiilor privind prudenţa bancară şi spiritul de
răspundere în vederea acoperirii riscurilor specifice ;
6. flexibilitate şi adaptabilitate. Analiza diagnostic, în general şi
diagnosticul bancar în particular sunt, prin excelenţă, abordări inovative
cu posibilităţi inepuizabile de îmbunătăţire.
În procesul de creditare, pe lângă indicatorii de structură şi de
performanţă intervin calcule şi interpretări specifice guvernate de prudenţa
bancară şi spiritul de răspundere, fiecare indicator fiind şi un instrument de
reducere a riscului de credit după cum se demonstrează în capitolul trei
10
intitulat « Analiza rentabilităţii şi a altor indicatori financiari utilizaţi de
bănci la solicitarea de împrumuturi de către agenţii economici ». În
conţinutul acestui capitol, prin aprecieri precum :
profitul, măsura eficienţei realizate de agenţii economici poate fi
şi argument pentru bancă în fundamentarea deciziei de creditare a
agenţilor economici;
pârghiile manageriale pentru creşterea eficienţei activităţii
economice a firmelor de succes pot fi, de asemenea, obiective
bancare pentru fundamentarea deciziei de creditare ;
metodele de previziune a profitului întreprinderii pot fi tehnici
bancare de anticipare a posibilităţilor agenţilor economici de
rambursare a creditelor,
se insistă pe folosirea unui sistem de indicatori care să ţină seama de
interdependenţele dintre interesele tuturor actorilor implicaţi în procesul de
creditare. Băncile trebuie să fie preocupate atât de gestionarea internă a
riscurilor cât şi de managementul riscurilor la nivelul agenţilor economici
creditaţi, procedând împreună la analize economico - financiare anterioare şi
ulterioare deciziei de creditare după cum se specifică şi în capitolul patru
intitulat sugestiv « Analiza riscurilor avute în vedere la acordarea,
garantarea şi rambursarea creditelor ».
Perimarea produselor de creditare şi a instrumentelor tradiţionale de
garantare alături de nevoile crescânde din mediul de afaceri fac loc
inovaţiilor din sfera instrumentelor financiare ca mijloace moderne de
creditare şi de garantare a creditelor bancare, cu impact favorizant şi asupra
extinderii riscurilor. La nivelul capitolului cinci intitulat « Perfecţionarea
metodologiei de gestionare a riscurilor în contextul prevederilor acordurilor
internaţionale » este surprinsă nevoia de inovare în managementul riscurilor.
11
Implementarea cerinţelor Acordului Basel II este tratată, în conţinutul
capitolului menţionat, ca fiind un avantaj competitiv pe care băncile din
România nu şi-l pot refuza în era banului ca şi mijloc de comunicare şi a
dereglementării ca stil de viaţă.
Prin evidenţierea preocupărilor din sistemul financiar bancar, s-a
punctat necesitatea şi normalitatea cerinţelor pentru dezvoltarea unui mediu
de afaceri sănătos, bazat pe principiile dezvoltării durabile.
Ultimul capitol a fost dedicat studiilor de caz care desăvârşesc
demersul ştiinţific.
Analiza diagnostic a potenţialului de creditare din judeţul Brăila
surprinde implicaţiile aspectelor non-financiare asupra creditelor bancare şi
comportamentului financiar al clientelei bancare, persoane fizice şi juridice.
Pentru relevanţă s-au cercetat şi factorii care pot influenţa
rentabilitatea şi riscul în creditare, inclusiv calitatea portofoliului de credite
bancare. În ultima parte a lucrării, s-a punctat, din experienţa personală, trei
situaţii de caz privind analiza bancară, efectele imprevizibile ale unor
decizii manageriale şi posibilităţile de îmbunătăţire a rentabilităţii
economice prin inovare cu ajutorul diagnosticului financiar.
Studiul demonstrează că expertiza anterioară este doar o parte a
vieţii noastre pe care ne putem baza şi care ne dă valoare la un moment.
Intuiţia, anticipaţia, creativitatea, inovarea, asumarea riscurilor şi
recunoaşterea diagnosticului, în general, şi a diagnosticului financiar, în
special, ca instrument modern de previziune în dezvoltarea şi evoluţia
noastră viitoare sunt doar câteva exemple dintre factorii cheie spre succesul
viitor.
12
4. CURRICULUM VITAE
DATE PERSONALE
Nume şi prenume: CHIRULESCU ELENA
Numele anterior: CIUCAŞU
Adresa: Brăila, Str.Ştefan cel Mare, nr.544
Telefon: 0239 643050
Data naşterii: 11 martie 1957
Starea civilă: căsătorită
STUDII
1972-1976 Liceul economic „Ion Ghica” Brăila, secţia finanţe-credit, media de
absolvire: 9,20
1976-1980 Universitatea din Timişoara, Facultatea de ştiinţe economice, Secţia
finanţe-contabilitate, nota la examenul de licenţă: 10;
1985-1986 Cursuri postuniversitare în specialitatea finanţe, Academia de Studii
Economice, Bucureşti; calificativul obţinut: "foarte bine"
1986 Expert contabil, Ministerul Finanţelor, promoţia Brăila
1993 Curs de instruire cu tema”Bank Exec International” – Banca
Comercială Română, promoţia Bucureşti ; calificativul obţinut:
"foarte bine"
1994 Curs de instruire în domeniul noului sistem de contabilitate
organizat de Ministerul Finanţelor, Colegiul consultativ al
contabilităţii, nota la examenul de licenţă: 10;
1994 Curs cu tema Managementul bancar, organizat de Banca Comercială
Română, promoţia Bucureşti
1995 Curs cu tema Marketingul bancar, organizat de Banca Comercială
Română, promoţia Constanţa
13
1995 Curs cu tema Creditarea în băncile străine organizat de Banca
Comercială Română & Banca Irlandei, promoţia Constanţa
1996 Curs cu tema Finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, organizat
de Institutul Bancar Român & Commercial Bank of Greece,
promoţia Brăila
1997 Curs cu tema Introducere în utilizarea calculatoarelor personale-
elemente de birotică, organizat de Banca Comercială Română,
promoţa Bucureşti
1997 Curs cu tema Tehnici manageriale în activitatea bancară, organizat
de Banca Comercială Română, promoţia Bucureşti
1997 Curs cu tema Probleme privind activitatea valutară, organizat de
Banca Comercială Română, promoţia Bucureşti
1997 Curs cu tema Operaţiuni comerciale în valută(acreditive, garanţii,
Cambii)- 2 module de studiu, organizat de Banca Comercială
Română, promoţia Bucureşti
2000 Curs cu tema Succesul relaţiei bancă-client, organizat de Banca
Comercială Română, promoţia Braşov
2001 Curs cu tema WORD organizat de Banca Comercială Română,
promoţia Braşov
2001 Curs cu tema Traducător engleza de afaceri, organizat de Fundaţia
Oamenilor de Afaceri & Ministerul Educaţiei Naţionale, promoţia
Brăila
2001 Curs cu tema Internet - Intranet, organizat de Banca Comercială
Română, promoţia Braşov
14
2002 Curs cu tema Gestionarea riscurilor în activitatea bancară, organizat
de Banca Comercială Română, promoţia Braşov
2002
Curs cu tema Analiza performanţei globale a băncii, organizat de
Banca Comercială română, promoţia Braşov
2003 Curs de psihologie, organizat de Banca Comercială Română,
promoţia Bucureşti
2004 Curs de formare lectori TTT, organizat de Banca Comercială
Română, promoţia Braşov
2005 Curs privind creditul ipotecar, organizat de Institutul Bancar
Român, Bucureşti
2005 Curs privind implementarea conceptului de retail bancar organizat
de Banca Comercială Română, Bucureşti
2006
Curs de vânzări „on going retail”, organizat de Banca Comercială
Română, Bucureşti
ACTIVITATE PROFESIONALĂ
1980-1983 Economist Banca Naţională Română, Sucursala
Brăila
1983-1989 Inspector credite Banca Naţională Română, Sucursala
Brăila
1989-1990 Şef serviciu plan Banca Naţională Română, Sucursala
Brăila
15
1990-1991 Şef serviciu coordonare Banca Comercială Română, Sucursala,
judeţeană Brăila
1991-2007 Director executiv adjunct Banca Comercială Română, Sucursala
judeţeană Brăila
2007-până în
prezent
Director judeţean retail Banca Comercială Română, Sucursala
judeţeană Brăila
De la absolvirea facultăţii până în prezent, am profesat ca economist
numai în domeniul bancar. Activitatea mea s-a desfăşurat atât la Banca
Naţională a României, sucursala Judeţeană Brăila cât şi la Banca Comercială
Română din momentul înfiinţării sale.
La Banca Naţională a României, Sucursala Judeţeană Brăila am avut
atât funcţii executive cât şi funcţii de conducere. Pe durata întregii mele
activităţii am fost în contact permanent cu întreprinderile economice,
desfăşurând simultan şi o activitate de control asupra activităţii economice a
acestora.
Activitatea mea în cadrul Băncii Naţionale a României, a fost legată de
mai multe departamente, precum, departamentul de credite, departamentul
de analiză şi planificare.
După înfiinţarea Băncii Comerciale Române, la nivelul judeţului Brăila,
din poziţia de Director Adjunct, am coordonat activităţile de creditare, de
trezorerie şi managementul riscului.
Privatizarea şi reorganizarea Băncii Comerciale Române, au produs o
serie de modificări în cadrul structurii de management al băncii, iar pentru
mine au reprezentat numirea în postul de Director Judeţean, atribuţiile mele
16
de conducere s-au extins cuprinzând în prezent şi pe cea de administrator
general al întregii activităţi desfăşurate de către B.C.R. în judeţul Brăila.
ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ ŞI DE CERCETARE
Axată, în principal, pe dezvoltarea competenţei bancare, activitatea mea
de economist şi mai apoi cea de director adjunct şi cea de director judeţean a
inclus şi proiecte de cercetare metodologică şi bancară. Astfel, am
experimentat câteva modalităţi de abordare competitivă bancară, venind în
sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii, atât în cadrul judeţului Brăila , cât
şi în cadrul regiunilor vecine.
Studiul nostru s-a orientat asupra comportamentului întreprinderilor
mici şi mijlocii prin evidenţierea preocupărilor din sistemul bancar şi s-a
punctat necesitatea şi normalitatea cerinţelor pentru dezvoltarea unui mediu
de afaceri sănătos, bazat pe principiile dezvoltării durabile.
În paralel cu activitatea de conducere, am desfăşurat şi activitate de
cercetare ştiinţifică, a cărei etapă de început se leagă de sesiunile cercurilor
ştiinţifice studenţeşti. Munca de cercetare din perioada studenţiei s-a
materializat în participări la sesiunile studenţeşti. De altfel, la absolvire, am
primit recomandarea consiliului profesoral al facultăţii pentru cercetare.
Preocupările de acest ordin s-au manifestat constant pe două direcţii:
a. îmbunătăţirea metodelor de management bancar, după cum se vede
şi din cadrul cursurilor postuniversitare;
b. cercetări strict bancar - financiare legate de diagnosticul bancar şi de
managementul riscului precum şi analiza acestora.
În timp ce prima direcţie s-a reflectat în activitatea de conducere, cea de
17
a doua s-a concretizat, în principal, în pregătirea a tezei de doctorat
" Diagnosticul financiar al rentabilităţii riscului în creditarea agenţilor
economici".
Cercetarea pe care se întemeiază teza, investighează o zonă interesantă
a diagnosticului financiar, pe care tendinţele globale în epoca contemporană
o abordează, modificând-o şi nuanţând-o.
În domeniul managementului bancar, am beneficiat de mai multe
programe de instruire şi cercetare.
Unele dintre rezultatele muncii de cercetare din domeniul financiar
bancar au fost publicate – peste 20 de articole - în reviste de specialitate
precum şi în cadrul unor manifestări ştiinţifice.
ALTE ACTIVITĂŢI
ca economist şi cadru de conducere, munca mea a fost orientată spre
perfecţionarea individuală şi a echipelor coordonate, astfel încât să
asigur relaţii normale de comunicare dintre personalul şi clienţii băncii;
în perioada în care am activat ca lector în cadrul Corpului Experţilor
Contabili şi Contabililor autorizaţi din România, Sucursala Brăila, am
predat cursuri organizate în vederea obţinerii calităţii de expert-contabil
autorizat;
am activat ca trainer la Banca Comercială Română, Sucursala judeţeană
Brăila pentru pregătirea profesională a personalului propriu ;
am fost membru în comisia de evaluare a lucrărilor de licenţă pentru
master la disciplina finanţe, bănci, asigurări, Universitatea „Constantin
Brâncoveanu” Piteşti, Facultatea Management şi Marketig în Afaceri
Economice, Centrul Universitar Brăila;
18
am avut participări radio la diverse emisiuni pe teme financiar bancare
organizate de postul de radio local cu prilejul lansării programelor de
finanţare Phare, Sapard şi sprijinirea IMM-urilor înfiinţate de tineri şi
şomeri;
am participat la diverse emisiuni televizate pe teme financiar bancare
organizate de” Antena 1” Brăila-Galaţi în calitate de unic invitat.
19
top related