defetiştii pericol tării - chronicling america...noastre şi contra voinţei poporului italian. de...

Antisemitismul Italian după CădereaLui Mussolini; Lecţie Pentru Noi

Cu răsturnarea lui Mussolini s’a dus şi an-tisemitismul. Italia n’a fost nici când înfăţi-şată cu aceasta boală de ură contra unui po-por. Dar cu întronarea fascismului, un val depropagandă' contra populaţiei evreeşti, neîn-semnată în număr în Italia, a fost lansat.

f

Când Mussolini s’a căsătorit cu Hitler, IIDuce şi asociaţii săi au imitat pe Hitler şi au

stabilit - aşa peste noapte că Italienii sunt“arieni curaţi’’. Ca urmare, Evreii din Italiaau fost descetăţeniţi, proprietăţile lor confis-cate, sau mai bine zis prădate de bandiţii luiMussolini şi supuşi unei terori de nesuferit.

Cu răsturnarea lui Mussolini, poporul ita-lian, prin declaraţia Frontului Naţional de E-liberare, a cerut guvernului, ca toate legilearţtisemite să fie abrogate imediat.

Sentimentele Adevărate ale PoporuluiPoporul italian, care n’a fost nici când anti-

semit, nu s’a mărginit numai la acest gest. Incursul demonstraţiilor monstre, ce au avutloc pe străzile oraşelor Turin, Milan, Romaşi alte oraşe, Italienii au fraternizat cu Evreiişi şi-au exprimat bucuria lor nespusă c’auscăpat de monstrul fascist, îmbrăţişându-se u-nii pe alţii.

In multe oraşe, fasciştii, cari au pus mânape întreprinderile evreşti au venit la caseleproprietarilor originali, înmânăndu-lc cheileşi rugându-i să uite de relele cauzate.

Ministrul de finanţe, Barcolini, forţat de o-pinia publică, a dat ordin băncilor să îngheţetoate fondurile aparţinătoare fasciştilor ita-lieni, cari au obţinut proprietăţile şi averileprin arianizarea proprietăţilor evreeşti. v

Apologia Presei

Un fapt mai important, însă, a fost atitu-dinea presei faţă de Evrei. Ziarul bine cunos-cut COURIERA DELA SERA din Milan apublicat o APLOGIE PUBLICA pentru ar-ticolele antisemite publicate în cursul dom-niei regimului fascist. Declaraţia ziarului dinMilan spune că propaganda antisemită a fostforţată asupra noastră, însă contra voinţeinoastre şi contra voinţei poporului italian.

De 20 de ani, spune declaraţia, am fost siliţisă publicăm articole şi ştiri contra Evreilor,cari au fost contrare tradiţilor şi sentimente-lor noastre liberale. Posturile de radio italieneau încetat să radiofuzeze propaganda anti-evreiască, furnizată de moara antisemită dinBerlin.

Antisemitismul Contra PoporuluiAstfel de declaraţii se găsesc şi în alte ziare

italiene.Toate manifestaţiile, in special ale poporului

italian, scot în evidenţă că antisemitismul, fra-te de cruce cu fascismul, nu e un produs nă-scut din popor, ci o ură impusă de o clică decriminali, cari vor să exploateze poporul şisă-l subjuge. Antisemitismul e un produs alteroarei fasciste, sub o formă mai cruntă şimai brutală ca deobiceiu. Dar antisemitismula existat înaintea nazismului. Dar unde aexistat sau există nu e produsul poporului derând, ci al unei clici stăpânitoare, ce vrea sădomineze poporul, să-l exploateze şi să-l su-pună robiei. Pentru a reuşi în scopul acestacriminal, e nevoie a găsi un mijloc de a di-vizia poporul, fie pe bază de culoare, rasă sau

naţionalitate. Ura contra poporului negru pro-vine din aceleaşi izvoare şi e pentru acelâş ţel.Insă, oriunde antisemitismul îşi ridică capul,acolo e fascismul în creştere şi constitue o pri-mejdie pentru poporul în general.

Nu există o singură excepţie în această pri-vinţă. De aceea, când de pildă, în rândurilegrupului nostru naţional, se constată că aceiacari sunt sub influenţa gardistă sau fascistă şiîncep să răspândească ura contra poporuluievreu sau yra contra poporului negru, tre-bue să facem totul să-l exterminăm şi pe răs-pânditorii antisemitismului sau al urei con-tra poporului negru să-i denunţăm ca agenţifascişti, trădători ai ţării şi ai victoriei Naţiu-nilor Unite. Orice concesii la aceştia, nu înse-amnă decât trădare naţională.

Masele române americane vor fi convinseîncă mai bine despre acest fapt, dacă le amin-tim că în patria noastră de naştere, trădătoriiţării au recurs la aceasta armă ura contrapoporului evreu, deslănţuirea de masacre con-tra lui, în tocmai cum Ku Klux Klan au fă-cut contra poporului Negru, au venit în faţapoporului român, aceşti antisemiţi, cu pro-misiunea că îndată ce Evreii vor fi scoşi de-la funcţii publice, îndată ce averile lor vor fiprădate, Românii vor fi fericiţi.

Concluzii Pentru Grupul Nostru NaţionalRezultatul a fost însă altul. Qela ofensiva

criminală contra populaţiei evreeşti din Ro-mânia, Garda de Fier, Antonescu, fostul regeCarol şi regele Mihai, împreună cu restul ban-dei antisemite, au pornit la alte acte crimi-nale, ce au ajuns până la vânzarea indepen-denţei Tării Româneşti şi aruncarea poporu-lui într’un ră.4boiu de anihilare.

De aceea, căderea primului lanţ al Axei ede o însemnătate extraordinară, căci arată po-sibilităţile mari ce există cu distrugerea com-plectă a nazismului şi fascismului. De aceea,trebue să facem totul, ca ofensiva începută inEuropa să se extindă în aşa măsură, ca distru-gerea Axei în Europa să fie înfăptuită in 1943.

Cu victoria în Europa, toate popoarele sub-jugate, cari au îndurat chinurile şi teroareanazi-fascistă, îşi vor recâştiga demnitatea şiindependenţa lor şi vor putea inaugura o nouaeră, unde popoarele, indiferent de originea lor,indiferent de crezul sau culoarea lor, vor pu-tea trăi în adevărata frăţietate omenească.

Intrigile Celor 2 DiplomaţiFascişti ai lui Antonescul Pc prima pagină publicăm un reportaj dinLondra cu privire la manevrele diplomaţilortrădători români Gafencu şi Cădere. Anto-nescu şi clica lui cât şi casa regală din Ro-mânia, văzând că zilele lor le sunt numărate,caută o scăpare.

Si manevra lor e de a prezenta pe Mihaiîn faţa opiniei publice a Naţiunilor Unite cao victimă a lui Hitjer şi Antonescu.

Ei speră în felul acesta să scape de vinovă-ţia crimelor perpetrate de ei singuri şi con-duse de ei. Ei speră în felul acesta să înăbuşeorice mişcare de eliberare în interiorul Ro-mâniei, cu gândul ca aliaţii îi vor lăsa la pu-tere în locul lui Antonescu.

Denunţarea cercurilor democrate române-şti din Londra e bine venită şi are tot supor-tul nostru. Ceeace cer pentru România, adi-că predarga necondiţionată, deasemenea aresuportul nostru şi suntem siguri că organiza-ţiile democrate şi patriotice române america-ne şi canadiene se vor pronunţa asupra pla-nului ipocrit şi trădător al diplomaţilor luiMihai şi Antonescu. Suntem siguri că vorsuştine, prin declaraţiile lor proprii, ţinuta co-rectă şi democrată a cercurilor democrate ro-mâne din Londra.

Când timpul va veni, aliaţii vor trata cu o-rice guvern ce ar fi la putere, cafe ar efectuapredarea necondiţionată a României. După a-ceea, poporul din România va lua măsurile ne-cesare de a curăţi patria noastra de naşterede toţi năvălitorii nazişti şi fascişti şi va pe-depsi cum se cuvine pe trădătorii băştinaşi, înfrunte cu călăul Antonescu.

Noi sperăm că frontul naţional român deeliberare şi alte forţe democratice în forma-ţie vor fi destul de unite, ca să fie pregătite,în momentul oportun, să ajute pe aliaţi ca săînfăptuiască complecta distrugere a fascismu-lui român şi eliberarea naţionala a poporuluiromân.

Arma Soldatului de pe FrontSi Arma Poporului de Acasa

Soldatul de pe front, oricât de mare ar fi cu-rajul lui, dacă n’are armele necesare e pier-dut. Soldatul de acasă, adică muncitorii de to-ate ocupaţiile şi profesiunile, micul comer-ciant. gospodinele, în fine poporul, are şi elo armă. Arma lui cea mai efectivă, pentru aajuta pe soldatul de pe front şi pe sine însuşi,în răsboiul contra Axei ş\ pentru o lume maibună, e votul.

Dacă nu se serveşte de această în mod inte-ligent, la toate ocaziile, atunci el nu serveşteţara şi nici pe luptătorii de pe front. In reali-tate, dacă nu se foloseşte de această armă, ac-tează contra intereselor sale şi contra ţării.

Muncitorimea, deobiceiu ia un interes maimare în alegerile naţionale congresionale şide Preşedinte. Astăzi, muncitorimea trebuc săse intereseze în toate alegerile, -în cele de stat,in cele locale şi când e vorba de diferite po-sturi, chiar în aparenţă neînsemnate.

Muncitorimea şi poporul trebuc să se inte-reseze nu numai în alegerile finale ci şi in ce-le primariale. In multe state, alegerile pri-mariale sunt încă mai importante, căci eledecid de soarta alegerilor finale.

In zadar ne plângem că consilierii munici-pali sau primarul sau guvernorul nu repre-zintă interesele ţării şi ale poporului. In zadar

#ne plângem că reprezentanţii şi senatorii nudur la îndeplinire programul de răsboiu alPreşedintelui, al ţării, când pun tot felul deobstacole în execuţia lor, prin lichidarea saureducerea la impotenţă a diferitelor agenţitguvernamentale de răsboiu. Plângerile nu voravea nici un efect, dacă nu luăm măsuri ca săne înregistrăm ca să putem vota şi când vo-tăm să votăm pentru acei candidaţi, care suntdevotaţi cauzei acestui răsboiu, atât pe fron-tul de luptă cât şi pe frontul de acasă.

Rom&nul AmericanTHE ROUMANIAN-AMERICAN

Published by TheRoumanian-Antertcan Puhllahing Association

(Incorporated)

Entered as Second Claaa Matter at the Post Officeat Detroit. Mich., under the Act of March 8, 1879.

Redactat* de un ComitetH. KAINARU, Managing Editor

M. MIIjA, lluxlncwi Manager

PUHLISHED WEEKLYŢa Statele Unite pe an f.7.00; ’ 6 luni 1.80In atrelniltate pe an 14.0.0; 6 luni 12.00

AB.VJ ( bene Street - Detroit 11, Mlelilgnn••ROMANUL AMERICAN"

Telefonul PLatia 2070

Româna! American

"In Numele Sacru al Libertăţii"

Defetiştii din China PunIn Pericol Victoria Tării

(Continual-*- do pe Pag.' 1)

tunel. Reformele din armată ţin-tite de a trena cadre noul, de areorganiza controla şl de a întă-ri disciplina, n’a fost complecta-

tă. Deasemenea n'a fost realiza-tă crearea unei baze proprii eco-nomice de răsboiu. Cauza princi-pală a acestor neajunsuri, pro-vine din activităţile "appeaseri-lor”, defetiştilor şi capitulato-rllor.

Resursele ecbnomiel de răsboiuale Chinei Naţionale (China Li-beră > sunt considerabile şl per-

mit crearea unei baze suficientepentru rearmarea şi furnizarea u-nel armate <fc masă.

Pe teritoriul el. China Naţio-nală are toate materiile primestrategice pentru conducerea u-nui răsboiu de lungă durată.

Totuşi, oonstrucţii y>e scarămare n'au fost iniţiate, din cau-ză că cercurile mari industriale şifinanciare preferă să se anga-jeze In profite decât să investezecapitalul lor in industria arma-mentelor.

Profitorii hrăpăreţi vin cu.‘‘te-orii” că poporul e sătul de răs-boiu, că e mai intâiu necesar dea satisface populaţia cu articolede consumaţie, etc.

Această situaţie duce la slăbi-rea capacităţii de luptă a armateişi duce la o dependenţă mai marepentru procurarea de armamente

Statele Unite, Marea Brita-nie, care a întâmpinat greută-ţi considerabile, de la izbucnirearăsbotulul japonez contra State-lor Unite şi Marel Britanii.

Elementele ce favorizează capi-tulare, au sabotat măsurile pen-tru mobilizarea resurselor inter-ne, cu scopul de a-şi crea baza lorproprie de economie de răsboiuşi măsuri pentru răsboiu econo-mic contra năvălitorilor japonezi.

Lipsesc ReînforţăriRegulate

China nu are lipsă de rezerveomeneşti, dar armata chineză nuprimeşte retnforţărl regulate. Nuexistă rezerve suficiente trenate.Nu există nici măcar o înregistra-

re organizată militară a popula-ţiei. PAnă'n ziua de azi. legea mi-litară universală nu e pe deplinpusă in vigoare. Armata primeşteun mare procentaj de oameni, ca-ri nu sunt huni pentru serviciumilitar.

Defectul principal al armateichineze e lipsa de ofiţeri trenaţi.Toţi observatorii militari străini,cari au vizitat armata chinezăsunt de acord că soldatul chineze tenqpe şi Îndurător pe câmpul

de luptă şi nu e pretenţios in ce-eace priveşte hrană şl uniforme,pe cănd comandanţii sunt foarteslabi şi înapoiaţi In ceeace pri-veşte trenare militară şi tehnică.

Echipamentul ArmateiEchipamentul armatei tot mal

e de calitate inferioară. Organiza-rea şl controlarea trupelor suntdeparte de a fi perfecte. Unuldin defectele armatei chineze elipsa unul comandament unificatefectiv şi lipsa operaţiilor coor-donate pe fronturile diverse.

Fricţiunile interne şl suspecţiaprintre generali nu poate decâtafecta capacitatea de luptă şl dis-ciplina trupelor.

Natural că in Chunking nusunt persoane care recomandă tnmod deschis predarea armateichineze, dar asta nu iroicamnă că'e o lipsă de defetiştl şl capitula-tor! in Chunking.

Capltulatorll şl defetlştil, cartocupă poziţii importante in Kuo-mlntang. slăbesc puterea Chinei,prin intrigile lor primejdioase şipolitice şl coustitue un pericol se-rios tn momentul de faţă.

Din 'Decembrie 1941, 'Japonezii

I şi-au concentrat atenţia lor inrăshoiul din Pacific. Răsboiu! inChina a fost neglijat. Aceasta adat naştere la un fel de nepăsaV-eprintre conducătorii militari şipolitici chinezi şi de care Japone-zii au profitat pentru a intensifi-ca "ofensiva lor de pace”.

Manevrele Japonezilor

Cuceritorii japonezi işi concen-trează eforturile lor pentru a a-dâncf şi ascuţi contrazicerile in-terne ale Chinei şi folosesc acestecontraziceri pentru a slăbi Chinaşi pentru a-şi întări poziţiile lorin lupta contra Chinei.

Aceste planuri japoneze profi-tă din manevrele “appeaserllor”chinezi, cari provoacă conflicte şiincidente până chiar şi lupte ar-mate. Japonezii fac tdtul să sub-mineze colaborarea militară acercurilor Kuomintangului cupartidul comunist şi provoacăpersecuţii şl distrugerea Armateia Opta şt a Patra, care ca unită-ţi ale armatei naţionale chineze,au scris multe pagini eroice in is-toria de rezistenţă a poporuluichinez contra năvălitorilor japo-

nezi.Armatele acestea cuprind cei

mal progresişti oameni, cei maitenace şi cu abnegaţie de sine aipoporului chinez. Ele sunt condu-se de partidul comunist, care sebucură de un prestigiu merituosprintre masele largi ale poporuluimuncitor şi care e considerat caorganizatorul luptei pentru elibe-rarea şi independenţa naţională.

Planul Unor GeneraliAstăzi, prin presiune directă

milţtarâ, se fac încercări de a a-duce disoluţia partidului comu-nist chinez şi lichidarea Armateia Opta şi a Patra.

Comandamentul chinez a trans-ferat noul divizii în districtele,unde sunt staţionate aceste ar-mate, cu provizii enorme de ali-mente şi muniţluni, cu scopul a-parent de a lansa un nou ataccontra acestor două armate, cusperanţa de a le lichida cu totul,chiar dacă asta ar înseamnă des-lănţuirea unui răsboiu civil.

Un astfel de atac din parteageneralilor dţn Chunking con-tra Armatei a Opta şl a Patra, de-şi neprovocat de cele din urmădouă armate, ar fi o trădare ne-fastă faţă de poporul chinez şi arfi să joace jocul imperialiştilorjaponezi, spre bucuria şi sâtlsfac-ţia duşmanului.

Un număr de conducători dis-tinşi din Chunking se opun laastfel de activităţi trădătoare dinpartea "appeaserilor". capitula-torilor şi provocatorilor.

Guvernul chinez, insă, nu dă| dovadă de fermitate, pentru a li-chida activităţile capltulatorllor,ce nu pot duce decât la submi-narea unităţii naţionale şi la slft-

j birea rezistenţei chineze contraagresiune! japoneze,

>1artori OculariJn ultimii câţiva ani, am avut

ocazia să vizitez mai bine de 15provincii In China. Atât pe frontcât şi in dosul frontului, in Shan-galul şi Manchucuo ocupate, re-prezentanţi ai diferitelor cercuriale Chinei privesc cu mare îngri-jorare activitatea criminală atrădătorilor, spionilor, defetişti-lor şl sahotorllor.

Totuşi toţi sunt de acord căplanurile de a provoca răsboiu ci-vil vor da greş, fiindcă China Na-ţională. In luptele duse, şt-a în-suşit o putere mare şl nu va per-

mite ca cauza eliberării naţiona-le a poporului chinez să moarâ.ş Cu resursele de materii primefără limită şi cil rezervele enormein oameni, China are toate posi-bilităţile de a fi victorioasă pesteinamicul*Japonez. *

Un Val de TeroareContra EvreilorDin Franţa

»

GENEVA, Elveţia (ONA) —

O adevărată vânătoare dupăEvrei a fost lansată în Fran-ţa sub directiva Gestapo-uluinazist, pentru a-i opri să se e-vadeze în Italia. Acest raporta fost primit din Paris.

Mii de Evrei francezi şl străinisunt adunaţi in condiţii oribile lacâmpul de concentrare din Dran-cy, in exteriorul Parisului. Des-cinderi iau loc pretutindeni. Mul-ţi Evrei sau ascuns in pădurileşi câmpiile din jurul oraşelorToulouse, Perpignan. Arles, Aix-en-Provence şi Limoges.

Poliţia a înregistrat 1.000 co-pii evrei din Paris pentru a fltransferaţi la Drancy, de undesunt deportaţi in Polonia. Nouăzecimi din cel deportaţi aparţinla vechi familii franceze evreştl.

Toţi Evreii din Bayonne, lângăfrontiera spaniolă, au fost depor-taţi tn vecinătatea oraşului Pau.I*a Clermont-Ferrand, oraşul na-tal al lui Plerre Laval, un soldatgerman a fost atacat, tn care n'aexistat nici o complicitate evrei-ască. Cu toate acestea, toţi evreiistrăini au fost deportaţi şi un nu-măr de evrei francezi au fost tri-mişi la Drancy.

Din izvoare pariziene, se rapor-tează. câ la finele lunei curente,toţi evreii străini vor fl dispărutdin Paris şi numai câţiva evreifrancezi vor rămâne in economiaoraşului. Trei sute de hlfinarl pa-rizieni, cari lucrau la comenzi ar-mate. au fost transferaţi la la-gărul de concentrare Drancy.

Lagărul acesta e sub directivaoficiantului Gestapo-ului nazist.Heinrich Brunner, care a elimi-nat populaţia evreiască din Vie-na. Gărzi germane păzesc pe celinternaţi I9 lagărul da concen-trare. Sub col mai mic pretext,victimile sunt bătute rău. Pache-te de alimente nu sunt permiseinternaţilor.

Ce Vrea FDR şiCe Face Biddle?

Una din durerile de cap alePreşedintelui Roosevelt şl spriji-nitorilor săi e de a duce la în-deplinire programul de ofensivăde pe frontul de acasă.

De exemplu, nu-i nici o Îndo-ială, că Preşedintele e extrem deÎngrijorat cu privire la provocă-rile şi violenta contra poporuluinegru şi consideră in mod serios,măsuri extraordinare pentru a ţi-ne faţă acestei situaţii grave.

Dar Attorney General FrancisBiddle n'a autorizat nici măcar oanchetă asupra insurecţiei dinDetroit din 21 lunie, când 34persoane au fost omorâte, din ca-re 25 negri.

HI Richard FYankensteen a de-nunţat pe oficianţii Departamen-tului de Justiţie, care au spusgrupelor din Detroit, cari au ce-rut acţiune contra Klaniştllor, că‘‘Klan e o organizaţie patrioticăşi e angajatâ in activltâţi de a-părare civilă”.

Deasemenea programul de re-ducere a preţurilor altelul a fost dela început submi-nat prin opoziţia din sânul admi-nistraţiei sau datorită sprijinuluipasiv al administratorului delaOPA, Prentiss Brown.

Aceia dintre liberali, cari aucrezut dt Preşedintele a abando-nat lupta, când a eliminat pe Jes-je Jones şl vicepreşedintele Wal-lace din instituţiile economice fe-derale, s’au înşelat.

E limpede din declaraţiile d-saie, că in curând. Preşedinteleva retnel ofensiva. .

f'ondlţiunilc necesare pentru a-ceastă victorie ronslstâ din reali-zarea de măsuri radicale pentrureorganizarea intregei economiide răsboiu, subordonând toată vi-aţa economică necesităţilor fron-tului şi întărind forţele armatecontra curentelor de capitulare şidefetiste, şl re-l mai important ti-

nitateş adevărată a tuturor for-ţelor naţionale In lupta de elibe-rare şi independenţă naţională.

In măsură in care Chiang Kal-sftek şl conducătorii din Chun-king vor înţelege importanţa a-cestel condiţii principale, rftsbo-lul, forţat asuprit poporului chi-nez de imperialiştii Japonezi, se

va termina in favorea poporuluichinez.

In mftsurft In care aceste forţe

de conducere vor ciuta să ellmi-neze provocarea unul răsboiu ci-vil, a căror urmări Inevitabile arînsemna ca‘ acest răsboiu civil săfie îndreptat contra Armatei aOpta şi a Patra şi contra partidu-lui comunist, in aceias măsură,duşmanul va putea fi învins şl po-porul chinez îşi va dobândi elibe-rarea şl Ihifeprtitlenţa naţlănală.

KUIBISHEV. (ALN). SirWalter Citrine, secretarul gene-

ral al Congresului Trade-Unioniş-

tllor Englezi, într'un articol in re-vista savletică "War and theWorking Class", a apelat la mun-citorii ţi conducătorii americanisâ efectueze unitatea sindicalăintre USA. Anglia al USSR.

Citrine, care a luat parte la a

Dela CetitoriiNoştri|

In Serviciul PoporuluiCampbell. Ohio

Onorată Redacţie:Primiţi vă rog suma de $3.00

costul abonamentului pentru a-nul in curgere, deşi cu o oarecaroîntârziere, pentru care viu să vicer scuzâ.

Regretabila întârziere nu se da-toreşte neglijenţei sau rea-voinţel,ci unui morb cauzat dintr’un ac-cident. care mă ţine inapoi de a-ml putea face datoria la timp.

lubirea şi plăcerea de a cetiziarul "Românul American” măva Îndemna să fiu mai prompt inviitor şl să îndemn şi pe «Ml fra-ţi români să cunoască această ga-

zetă.Doresc ziarului “Romănul A-

merican" Înaintare şi progres intoate, spre binele Românilor dinAmerica.

Cu toată stima.John VintilA

RecunoscătorNew York. N. Y.

Onorată Redacţie:Mulţumlndu-vă pentru trimite-

rea ziarului, alăturea suma de $3pentru retnolrea abonamentuluiDoresc ziarului d-voastră răspân-

dire şl succesul meritat.Cu toată stima.

B. D. Markoff

Frontul National Italian Cheamă*

Poporul Să Răstoarne pe Badoglto(Continuau4)- (Ir |>e I’atg. 1)

care creşte şi se măreşte şi e pe cale de a alunga odată pen-tru totdeauna a cincia coloană germană, Badoglio a extins sta-grea de asediu peste întreaga ţară. ţ

“Această măsură ticăloasă e îndreptată numai contra po-porului, contra mişcării de pace a poporului.

“Sabotaţi ordinilc guvernului! Răspundeţi guvernului prin- ‘tr'o declaraţie generală de grevă, acţiune armată, demonstra-ţii puternice de stradă, pentru pace şi libertate, pentru trans- Iferarea puterii în mâna unui guvern naţional de pace şi li- ibertate. Ocupaţi -municipalităţile şi prefecturile! Proclamaţiiputerea ponorului în toate oraşele şi satele Italici! *

Politică Pro-fascistă -

A

“Predaţi administraţia în mâinile comitetelor naţionale a-le poporului, care vor refuza să recunoască puterea guver-nului Badoglio şi vor proclama în mod solemn voinţa dece a poporului. B

“Toate poziţiile strategice, economice, administrative, poBlitice şi militare trebue să fie smulse din mâna fasciştilor, şflasociaţilor lor, şi transferate poporului.

“La arme, cetăţeni, pentru a zădărnici politica pro-fas-cistă a lui Badoglio, pentru a pune sfârşit rămăşiţelor fascis-mului, pentru a rupe cu Germanii, pentru a câştiga pace şilibertate pentru Italia. Voinţa poporului trebue să triumfe cuajutorul armelor”!

Postul de radio “Milano Liberta” a radiofuzat următorulapel cu privire la sindicatele italiene:

“Problemele sindicale ocupă atenţia centrală a ţării. To-tuşi, aici caşi în alte chestiuni, guvernul urmează un singurscop de a amăgi masele prin aşa măsuri ca să detragă a-tenţia lor dela problema principală, cea mai importantă •problema de răsboiu şi de pace.

“Sindicatele trebue să fie înapoiate muncitorilor. In a-ceastă privinţă nu trebue să existe nici o ezitare, nici o în-doială.

“Demnitarii fascişti, agenţii lui Mussolini şi ai lui Hitler,trebue să fie imediat înlăturaţi din toate posturile ce mai ocu-pă în sindicate.

“Forma însăşi de organizaţie in care au fost transformate ksindicatele de către fascişti, ca să servească ca o unealtă pen-tru politica lor de reacţiune şi răsboiu, trebue schimbată ime-diat.

Fortăreţe Invincibilei

“Sindicatele trebue să devie din nou organizaţii cu totullipsite de controlul guvernului. Ele trebue să se întoarcă laforma veche a mişcării muncitoreşti italiene.

“In fiecare oraş, în fiecare centru mare industrial şi ag-tar, trebue să se deschidă centre muncitoreşti, în jurul cărorasă se centralizeze din nou viaţa şi activităţile poporului mun- 1citor.

“Nici o concesie guvernului Badoglio în această privinţă.Muncitorimea o cere!

“Un guvern ce continuă răsboiul contra ţărilorte şi contra Uniunei Sovietice, de partea şi în interesul GerVmaniei hitleriste, nu poate sâ obţină nici o cooperare dela cla-sa muncitoare.

“In această privinţă, guvernul Badoglio şi clasa muncito-are nu pot avea alte relaţii decât aceia a luptei implacabile,luptă cruntă până ce guvernul va fi răsturnat şi va fi înlo-cuit cu un adevărat guvern naţional de pace şi libertate.

“Sindicatele, de sus în jos, trebue să devie centrul pu-ternic pentru organizarea luptei pentru pace şi a luptei pentrurăsturnarea guvernului de răsboiu Badoglio.

“Sindicatele, conduse de oameni cari se bucură de încre-derea maselor, trebue să devie fortăreţe de neînvins în luptade salvare a naţiunci”.

Sir Walter Citrine Pentru UnitateaSindicala Inţre Statele Unite,Marea Britanie şi Uniunea Sovietica

treia sesiune a Comitetului Sin-dical Anglo-Sovietic, la Moscova,

I scrie:•‘t'uin ceasul victoricil se a-

propie, trade-unionistR englezi ţin

a realiza deplină colaborare intreAmerica, l'niunea Sovietică şiAnglia, pentru a clădi fundamen-tul unei păci durabile.

Muncitorii englezi vor ca po-porul sovietic să albe pace al se-curitate, iH-ntru a-şi putea des-

j volta până la limită resursele vâ-

sle ale marel lor ţâri".

Extinderea Unităţii SindicaleUnul din subiectele discutate la

a treia sesiune a fost, cum să fie

Comitetul anglo-sovleMc extins, casă aducă înăuntru uniunile din

[Nord şi Sud America şi pe acelea(lin ţările care luptă de parteaNaţiunilor Unite.

După ce comitetul a ascultat[raportul lut Citrine, a adoptat orezoluţie ce exprimă regretul că"APL a respins propunerile de

[unitate" şi promite că "va face[toate eforturile pentru a efectua o[ colaborare cu mişcarea muncito-rească americană".

S'a luat acţiune ca aă se stabi-lească legături şi contacte cu u-

uiunile Individuale britanice şisovietice, pentru a ridica nivelulde producţie al muncii şl pentrua ajuta forţele armate.

Alte chestiuni discutate aufost: metode de unificare a mun-citorime!. indiferent de vederilelor politice, pentru acţiune comu-nă contra Germaniei, asuprastructurel organizatorice a trade-uniunllor sovietice şl engleze şlasupra condlţlunllor de muncă tnjambele ţâri.

('And Citrine s'a reîntors la.Moscova. In urma unei vizite lafabricile de armamente ta Urall ştSiberia, a dat presei următoareadeclaraţie:

"Am vâznt pretutindeni tot ceam volt să vedem şl ani fost pre*tutindent primiţi cu absolută pri-etenie şl fără nici O rezervă".

Sâmbătă, 21 August, IM3Pagina 2