curs bazele contabilitatii hoanta
Post on 17-Jul-2015
231 Views
Preview:
TRANSCRIPT
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 1/148
CURS
BAZELE CONTABILITATII
CUPRINS
1. Obiectul, metoda si principiile contabilitatii1.1. Evidenta economica si formele ei1.2. Obiectul si functiile contabilitatii1.3. Metoda si procedeele contabilitatii1.4. Principiile contabilitatii
2. Elementele patrimoniale ale intreprinderii2.1. Activele intreprinderii2.2. Datoriile intreprinderii2.3. Capitalurile proprii (capital si rezerve)
3. Documentele folosite in activitatea economica
3.1. Rolul, importanta, continutul si intocmirea documentelor economice3.2. Tipizarea si clasificarea documentelor economice3.3. Verificarea si circulatia documentelor economice3.4. Clasarea si arhivarea documentelor economice
4. Evaluarea elementelor patrimoniale
4.1. Necesitatea si continutul evaluarii4.2. Principii si reguli de evaluare4.3. Reevaluarea imobilizarilor corporale
5. Situatiile financiare anuale5.1. Bilantul contabil si modificarea acestuia determinata de miscarea si
transformarea elementelor patrimoniale5.2. Contul de profit si pierderi5.3. Situatiile fluxurilor de trezorerie
6. Contul si dubla inregistrare a operatiunilor economice
6.1. Notiunea si structura grafica a contului6.2. Reguli de functionare a conturilor 6.3. Clasificarea conturilor 6.4. Inchiderea si redeschiderea conturilor
7. Inregistrarea in contabilitate7.1. Inregistrarea in partida dubla a operatiunilor economice7.2. Analiza contabila si articolul contabil7.3. Forme de inregistrare in contabilitate
8.3. Aplicatie8. Contabilitatea operatiunilor de capital
8.1. Notiunea de capital, componente si caracteristici8.2. Contabilitatea capitalului social
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 2/148
9.3. Aplicatii
10.3. Contabilitatea marfurilor
10.4. Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea stcurilor si producriei in curs deexecutie11.2. Contabilitatea datoriilor 11.3. Contabilitatea altor operatiuni
privind tertii
13.3.Contabilitatearezultatelor financiare
14.4. Intocmirea bilantului contabil
CAPITOLUL 1
OBIECTUL, METODA SI PRINCIPIILE CONTABILITATII
9. Contabilitatea imobilizarilor 9.1. Contabilitatea imoblizarilor corporale9.2. Contabilitatea imobilizarilor necorporale
10. Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie10.1. Contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale si productie in curs 10.2. Contabilitatea produselor finite
11. Contabilitatea creantelor si datoriilor 11.1. Contabilitatea creantelor
12. Contabilitatea trezoreriei12.1. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt12.2. Contabilitatea operatiunilor prin conturi la banci12.3. Contabilitatea disponibilitatilor banesti aflate in casierie si alte valori12.4. Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie12.5. Contabilitatea ajustarilor pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie
13. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor financiare13.1. Contabilitatea cheltuielilor 13.2. Contabilitatea veniturilor
14. Lucrarile contabile de inchidere a exercitiului financiar 14.1. Balanta de verificare contabila14.2. Organizarea si efectuarea inventarierii14.3. Regularizarea si inregistrarea diferentelor constatate la i
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 3/148
1.1. Evidenta economica si formele ei
A. Notiunea si rolul evidentei economice
Fiecare organizatie (colectivitate) umana are de regula un patrimoniu format
din bunuri materiale sau drepturi si obligatii evaluabile in bani referitoare la bunurimateriale. Intreprinderea este organizatia care este infiintata si functioneaza tocmai invedere cresterii patrimoniului initial de la infiintare, producand si vanzand bunuri siservicii aducatoare de profit. Pentru realizarea acestui deziderat, in cadrulintreprinderii au loc o serie de procese care determina modificari ale locului, marimiivalorii, formei bunurilor ce alcatuiesc patrimoniul. Acest fapt impune, din ratiuni decunoastere, de integritate si de lare a unor decizii, ca sa existe o evidenta a bunurilor din patrimoniu in fiecare faza a ciclului economic, de la iesirea banilor pentrurealizarea de cumparari (aprovizionari) si pana la reintoarecerea banilor inintreprindere in urma vanzarii si incasarii bunurilor si serviciilor.
Prin evidenta in general intelegem consemnarea, intr-o anumita ordine si pe baza unor principii stabilite, a fenomenelor social-economice care se petrec intr-unanumit loc si timp, in scopul obtinerii informatiilor necesare conducerii activitatiicurente.
Evidenta economica este un sistem unitar de inregistrare, urmarire si control,documentat si sistematic, in indicatori cantitativi si calitativi, a fenomenelor economice ce au loc in cadrul intreprinderilor, institutiilor bugetare, a altor unitatiorganizatorice, inclusiv in cadrul economiei nationale.
Importanta evidentei economice decurge din sarcinile pe care trebuie sa leindeplineasca. Astfel, evidenta economica trebuie sa ofere datele necesare planificarii,controlului realizarii planurilor, asigurarea integritatii patrimoniale, fundamentarii
luarii deciziilor operationale pentru realizarea obiectivelor, oferirea datelor privindstabilirea costurilor, preturilor si profitului.Pentru a indeplini in bune conditiuni sarcinile multiple ce ii revin, evidenta
economica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :a) sa dispuna de un sistem de indicatori care sa fie in concordanta cu sistemul
indicatorilor folositi in planificare. Aceasta inseamna ca evidenta trebuie saurmareasca si sa oglindeasca cum anume sunt realizate obiectivele si indeplinitiindicatorii din documentele de planificare ;
b) sa dispuna de o metoda unitara de calcul si de reflectare a indicatorilor pentru a asigura posibilitatea centralizarii si comparabilitatii datelor la diferite nivele, pana la nivelul economiei nationale ;
c) sa fie clara, simpla, precisa, documentata, sistematica, tinuta la zi, rapida sireala.
B. Etaloanele de evidenta
Evidenta economica se realizeaza pe baza unor etaloane de evidenta, adicaunitati de masura folosite pentru masurarea si exprimarea fenomenelor si proceselor economice. Evidenta economica se foloseste de etalonul natural, de etalonul banescsau valoric, de etalonul munca si de etalonul conventional-natural.
Etalonul natural serveste pentru exprimarea si masurarea mijloacelor economice (bunurilor) in unitati de masura specifice proprietatilor fizice ale bunurilor respective, adica se foloseste exprimarea cantitativa a acestora. Acest etalon esteindispensabil pentru realizarea sarcinilor ce revin evidentei economice, el servind
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 4/148
pentru asigurarea integritatii patrimoniului, pentru urmarirea indeplinirii sarcinilor de productie pe sortimente, pentru urmarirea respectarii normelor de consumuri specificeetc.
Etalonul valoric sau banesc serveste pentru masurarea si exprimareafenomenelor si proceselor economice pentru a asigura realizarea schimburilor, platilor
si incasarilor, exprimarea valorii patrimoniului si a elementelor componente(structurii). El este impus si de neomogenitatea unor bunri si procese economice, defaptul ca unele fenomene si procese economice nu pot fi exprimate si masurate decat
prin intermediul banilor (salariile, impozitele etc.), precum si de necesitatea urmaririirealizarii rationalizarii si eficientei activitatii.
Etalonul munca serveste pentru exprimarea cantitatii de munca consumata pentru realizarea unor activitati, bunuri ori servicii (in ore-munca, zile-munca). Elserveste la stabilirea normelor de productie, in functie de care se face salarizarea inacord, serveste la determinarea productivitatii muncii etc.
Etalonul conventional-natural se foloseste pentru exprimarea mai multor feluri de produse asemanatoare printr-un anumit produs a carui unitate se ia dreptunitate de masura conventionala (de exemplu, productia de tractoare poate fiexprimata in tractoare de 15 CP luate ca unitate de masura conventionala).
C. Formele evidentei economice
Evidenta economica are o sfera larga de cuprindere, ea trebuind sa oglindeascatoate laturile activitatii economice. Pentru a realize acest lucru, ea trebuie sa culeagasi sa prelucreze un volum foarte mare si variat de date, din diverse sectoare in scopurisi destinatii diverse. In functie de natura datelor culese, de procedeele folosite pentru
prelucrarea si prezentarea acestora se disting trei forme ale evidentei economice :
operativa, contabila si statistica. Fiecare din aceste trei forme ale evidenteieconomice isi are domeniul sau propriu, se foloseste de procedee proprii de lucru, isiare specificul sau, se delimiteaza intre ele, dar se completeaza reciproc si formeaza untot unitar.
Evidenta operativa reprezinta atat comensurarea si insumarea unor fenomenesi procese care au loc ca urmare a activitatii intreprinderii, cat si insumarea unor datedin documentatia primara in scopul obtinerii unor informatii necesare conduceriiactivitatii curente.
Din definitia data, rezulta ca evidenta operativa are doua surse de date:a) din consemnarea unor fenomene si procese in momentul si locul producerii
lor si care nu sunt cuprinse in celalte forme ale evidentei economice (de exemplu,
prezenta la lucru a salariatilor); b) prin insumarea unor date din documentatia primara1 in vederea obtineriiunor date de sinteze necesare desfasurarii activitatii curente (de exemplu,centralizarrea zilnica a vanzarilor dintr-un anumit produs).
Caracteristicile evidentei operative sunt:- inregistreaza fenomene si procese despre care sunt necesare informatii (date)
intr-un termen cu mult mai scurt decat cele furnizate prin prelucrarea datelor de catrecelelalte forme ale evidentei economice;
- se foloseste in acele sectoare de activitate in care evidenta contabila cu procedeele sale de lucru nu poate patrunde;
1 Totalitatea formularelor in care se inregistreaza faptele individuale in timpul si la locul in care se produc.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 5/148
p
- are sarcina de a furniza datele necesare pentru conducerea operative – zilnicaa activitatii intreprinderii;
- consemneaza unele fenomene si procese economice in momentul si locul producerii lor fie in formulare tipizate, fie in anumite register;
- foloseste cu preferinta etalonul valoric.
Evidenta statistica reprezinta inregistrarea, cu ajutorul procedeelor statistice,a faptelor si fenomenelor social-economice, prelucrarea acestor date pentru obtinereaunor indicatori generalizatori in vederea caracterizarii activitatii intreprinderilor, altor organizatii si a economiei nationale.
Evidenta statistica se realizeaza pe doua cai principale:a) prin inregistrarea, totalizarea si prelucrarea tuturor datelor referitoare la
cazurile individuale care compun fenomenul social in cadrul unor cercetari specialeorganizate in acest scop (recensaminte, anchete statistice etc.) si cu ajutorul unor
procedee statistice specifice; b) prin totalizarea si prelucrarea cu procedee statistice a datelor inregistrate
anterior in evidenta curenta (documentatia primara, evidenta operative si evidentacontabila).
Evidenta statistica nu se limiteaza insa numai la totalizarea si generalizareadatelor obtinute in celelalte doua forme de evidenta, ci confrunta si compara acestedate cu ajutorul unor procedee proprii, sintetizarea acestor date pentru a obtineelemente noi, din care sa deduca concluzii privind legaturile, interdependenteafenomenelor studiate, modul lor de manifestare si tendintele lor de dezvoltare.
1.2. Obiectul si functiile contabilitatii
Prima definitie a obiectului contabilitatii a fost data in 1494 de matematicianulItalian Luca Paciolo in sensul ca obiectul contabilitatii il constituie „tot ceea ce, dupa parerea negustorului ii apartine pe lume, precum si toate afacerile mari si marunte, inordinea in care au avut loc”. Contabilitatea poate fi privita ca stiinta si ca activitaterealizata in cadrul intreprinderilor, institutiilor, altor organizatii si la niveluleconomiei nationale.
Contabilitatea este considerata a fi stiinta, deoarece are metoda sa proprie decercetare, eleboreaza un sistem de principii si teze pentru urmarirea, controlul sioglindirea laturii concrete in care se manifesta si se produc fenomenele si fapteleeconomice.
Contabilitatea, privita ca activitate a intreprinderii, este o activitate
specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor,datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute de intreprindere.2 Inaceasta calitate, contabilitatea trebuie sa asigure inregistrarea cronologica sisistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitiafinanciara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerinteleinterne ale intreprinderii, cat si in relatiile cu tertii.
Contabilitatea are doua sectiuni: contabilitatea gennerala si contabilitateaanalitica a exploatarii (de gestiune).
Contabilitatea generala, numita si contabilitate financiara, are ca obiectinregistrarea tuturor operatiilor care afecteaza patrimoniul intreprinderilor spre adetermina rezultatele financiare ale acestora. Ea prezinta urmatoarele caracteristici:
2 Vezi Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 6/148
g , p
a) se realizeaza dupa o schema normativa, respectiv unificata, impusa de catreautoritatea statului (Ministerul Finantelor);
b) este organizata in vedere prezentarii patrimoniului si catre terti;c) prezinta patrimoniul intr-o viziune globala, fara a intra in detalierea
informatiilor;
d) rezultatele financiare au in vedere, de regula, din ratiuni juridice si fiscale,un ciclu (exercitiu) de un an.
Contabilitatea de gestiune (analitica a exploatarii) nu este obligatorie pentruintreprinderi, insa este utila deoarece este considerata de fapt contabilitatea activitatiide productie (exploatare). Caracteristicile ei sunt urmatoarele:
- are ca obiect gestiunea interna a patrimoniului;- este o contabilitate adaptabila la toate intreprinderile oricare ar fi marimea,
activitatea si structura lor;- este condusa cu o periodicitate variabila, adeseori legata de ciclul de
exploatare;- acopera insuficientele contabilitatii generale in materie de gestiune
(administrare).Contabilitatea, ca cea mai importanta componenta a evidentei economice,
indeplineste trei categorii de functii:1) functia de urmarire, control si reflectare a fenomenelor si proceselor
economice cu ansamblul implicatiilor pe care acestea le produc;2) functia de informare in cadrul sistemului informational3 care este
organizat atat la nivel de agent economic, cat pe nivelele superioare ale economieinationale.
Conducerea activitatii economice din orice domeniu presupune un sir neintrerupt de decizii, iar aceste decizii nu pot fi luate decat pe baza unei
fundamentari riguroase bazata pe informatii foarte precise sub forma datelor. Acesteinformatii sunt obtinute de contabilitate prin trei cai:- observarea faptelor zi de zi si inregistrarea lor in registrele contabile;- observarea periodica a faptelor, corectarea si punerea lor la punct prin
inventariere;- evaluarea periodica a faptelor care nu se preteaza la observare directa si
continua.3) functia de previziune a contabilitatii consta in oferirea datelor
informationale care sa permita prevederea actiunilor pentru perioada imediaturmatoare (pe termen scurt) si chiar pe perioade mai mari (pe termen lung).
Sub acest aspect, rolul contabilitatii este de a urmari toti acei indicatori care
sunt necesari sa fie cunoscuti in vederea orientarii actiunilor viitoare, precum si de afiltra si combina in asa fel datele de care dispune, incat acestea sa releve aspectelecele mai semnificative, dominante care trebuiesc asezate la baza elaborarii politicilor economice ale intreprinderii.
1.3. Metoda si procedeele contabilitatii
Prin metoda in general intelegem modul de a privi realitatea, modul de astudia, de a cerceta fenomenele naturii si societatii. Orice disciplina stiintifica, pe
3 Sistemul informational economic poate fi definit ca totalitatea metodelor, procedeelor, mijloacelor private ca un ansamblu integrat prin care se asigura inregistrarea, culegerea, transmiterea, circuitul, prelucrarea si valorificarea informatiilor de orice natura din domeniul economic.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 7/148
p
langa obiectul propriu de cercetare, care o deosebeste de alte discipline, are si ometoda proprie, specifica de lucru.
Metoda contabilitatii este definita ca fiind totalitatea procedeelor, principiilor si instrumentelor (contul, balanta de verificare, bilantul, inventarierea, evaluarea,calculatia si documentele) pe care le foloseste contabilitatea in vederea reflectarii si
controlul tuturor elementelor ce se includ in obiectul ei.Prin procedeu se intelege modalitatea, maniera de a actiona pentru realizarea
unui obiectiv determinat, iar prin principiu – element primordial ce trebuie avut invedere intr-un anumit domeniu.
In vedere realizarii sarcinilor ce decurg din obiectul ei, contabilitatea (la fel casi toate stiintele) se foloseste de unele procedeee comune tuturor stiintelor ca de
pilda: observatia, rationamentul, comparatie, clasificarea, verificarea, analiza, sintezaetc.
Observatia consta in contemplarea, supravegherea metodica si intentionata aunui obiect sau a unui proces. Ea este punctul de pornire a cercetarilor pe care leintreprinde orice stiinta in vedrea cunoasterii fenomenelor supuse studiului ei.
Rationamentul este procesul de gandire cu ajutorul caruia dintr-o cunostintainitiala, obtinem o cunostinta noua, dedusa. Astfel, cunoscand regulile generale defunctionare ale conturilor, prin rationament putem stabili felul in care urmeaza a seinregistra contabil operatiunile economice.
Comparatia este procedeul sau operatiunea prin care se stabilesc asemanarilesi deosebirile dintre obiecte, notiuni si fenomene prin alatuarea lor.
Clasificarea inseamna ordonarea obiectelor sau fenomenelor on grupeomogene pe baza unor caracteristici comune in asa fel, incat fiecare grupa sa ocupe unloc constant si precis fixat in raport cu celelalte grupe. Contabilitatea foloseste pescara larga acest procedeu.
Verificarea consta in controlul exactitatii datelor. Contabilitatea foloseste siacest procedeu in dese ocazii. Analiza este un procedeu de cercetare a fenomenelor bazat pe descompunerea
lor in partile componente in scopul unei examinari mai amanuntite.Sinteza este un procedeu de cercetare a fenomenelor bazat pe trecerea de la
particular la general, de la simplu la compus pentru a ajunge la generalizare.Dintre procedeele contabilitatii se pot enumera:- documentarea operatiunilor economice;- evaluarea;- inregistrarea operatiunilor economice prin sistemul de conturi in partida
simpla sau dubla;
- calculatia pretului de cost;- inventarierea;- generalizarea si sintetizarea datelor privind situatia ai activitatea economica
prin situatiile financiare anuale (bilant, contul rezultatului ecercitiului, politicicontabile si note explicative).
In vederea aplicarii procedeelor de care se foloseste, contabilitatea a elaboratsi instrumentele, mijloacele corespunzatoare. Printre aceste instrumente amintim:
- documentele economice;- contul;- registrele contabile;- balanta de verificare;
- bilantul;- inventarul etc.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 8/148
Aplicarea in practica a procedeelor prin instrumentele corespunzatoare inscopul realizarii sarcinilor ce revin contabilitatii se numeste tehnica contabila. Inacest sens vorbim de tehnica documentarii, a inregistrarii operatiunilor economice, aintocmirii bilantului, a efectuarii inventarierii etc.
1.4. Principiile contabilitatii
In scopul crearii unei imagini fidele a pozitiei financiare (patrimoniului), a performantei financiare si a fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii este necesar caaceasta sa respecte in afara regulilor de evaluare a patrimoniului si principiilecontabile generale4. Principiile contabile generale sunt prezentate in cele ce urmeaza.
1. Principiul continuitatii activitatii presupune ca entitatea isi continua in modnormal functionarea, fara a intra in stare de lichidare sau reducere semnificativa aactivitatii.
2. Principiul permanentei metodelor cere ca metodele de evaluare si politicilecontabile, in general, sa fie aplicate in mod consecvent de la un exercitiu financiar laaltul.
3. Principiul prudentei prevede ca la intocmirea situatiilor financiare anuale,evaluarea trebuie facuta pe o baza prudenta si, in special:
- in contul de profit si pierdere poate fi inclus numai profitul realizat ladata bilantului;
- trebuie sa se tina cont de toate datoriile aparute in cursul exercitiuluifinanciar curent sau al unui exercitiu precedent, chiar daca acestea devin evidentenumai intre data bilantului si data intocmirii acestuia;
- idem in cazul datoriilor previzibile; in acest scop sunt avute in vedere
si eventualele provizioane, precum si datoriile rezultate din clauze contractuale;- trebuie sa se tina cont de toate deprecierile, indiferent daca rezultatulexercitiului financiar este pierdere sau profit.
4. Principiul independentei exercitiului prevede ca trebuie sa se tina cont deveniturile si cheltuielile aferente exercitiului financiar, indiferent de data incasariiveniturilor sau data platii cheltuielilor.
5. Principul evaluarii separate a elementelor de active si de datorii presupuneca componentele elementelor de active si de datorii sa fie evaluate separat.
6. Principiul intangibilitatii spune ca bilantul de deschidere pentru fiecareexercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere al exercitiuluifinanciar precedent.
7. Principiul necompensarii spune ca orice compensare intre elementele deactive si datorii sau intre elementele de venituri si cheltuieli este interzisa.8. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului prevede ca
prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilant si contul de profit si pierdere seface tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al operatiunii raportate, si nunumai de forma juridica a acestora.
9. Principiul pragului de semnificatie spune ca valoarea elementelor de bilantsi de cont de profit si pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinatadaca:
- acestea reprezinta o suma nesemnificativa sau
4 A se vedea Ordinul 3055/2009 al MFP pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cudirectivele europene (Directiva a IV-a si a VII-a a Comunitatilor Economice Europene).
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 9/148
p ( p )
- o astfel de combinare ofera un nivel mai mare de claritate, cu conditiaca elementele astfel combinate sa fie prezentate separat in notele explicative.
In cazuri exceptionale pot fi efectuate abateri de la principiile contabilegenerale de mai sus. Orice astfel de abateri trebuie prezentate in notele explicative,
precum si motivele care le-au determinat, impreuna cu o evaluare a efectului acestora
asupra activelor, datoriilor, pozitiei financiare si a profitului.
CAPITOLUL 2
ELEMENTELE PATRIMONIALE ALE INTREPRINDERII
In vederea realizarii obiectului lor de activitate, intreprinderile au nevoie demijloace economice care sa fie folosite in scopul producerii de bunuri, servicii sirealizarea diferitelor tranzactii. Acestea se compun din active, datorii si capitaluri
proprii si formeaza patrimoniul intreprinderii. Asadar, patrimoniul intreprinderiieste format din totalitatea drepturilor si obligatiilor acesteia, evaluabile in bani, si a
bunurilor la care se refera acestea.Activele sunt drepturi fata de terti (creante) si bunuri detinute si folosite pentru
desfasurarea activitatii intreprinderii. Ele sunt obtinute pe calea finantarii fie prindatorii, fie prin capitaluri proprii. Datoriile si capitalurile proprii sunt obligatiileintreprinderii fata de creditori, actionari/asociati si investitori care asigura sursele definantare a activelor.
2.1. Activele intreprinderii
Potrivit reglementarilor contabile romanesti5, armonizate cu cele comunitare,un activ reprezinta o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimentetrecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate.
Beneficiile economice reprezinta potentialul de a contribui, direct sau indirect, lafluxul de numerar sau echivalente de numerar catre entitate.O prima clasificare a activelor se refera la activele nefinanciare si activele financiare.Un activ financiar este orice activ care reprezintă:
a) numerar;b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entităţi;c) un drept contractual:- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o altă entitate; sau- de a schimba active sau datorii financiare cu altă entitate în condiţii care sunt
potenţial favorabile entităţii; saud) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri
proprii şi este:- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată să
primească un număr variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii; sau
5 Reglementari contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, anexa laOrdinul nr. 3055 din 29 octombrie 2009 de aprobare a acestor reglementari (MO 766 si 766 bis din10.11.2009
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 10/148
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat în alt fel decât prinschimbul unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un număr fix dininstrumentele de capital ale entităţii. În acest scop, instrumentele de capital aleentităţii nu includ instrumente care sunt ele însele contracte pentru primirea saulivrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entităţii.
O alta clasificare imparte activele unei intreprinderi in active imobilizate siactive circulante.
A. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizarii pe o bazacontinua, pe o perioada mai mare de un an, in scopul desfasurarii activitatiiintreprinderii. Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economiceviitoare si detinute pe o perioada mai mare de un an. Prin beneficii economice viitoarese intelege potentialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau deechivalent de numerar catre intreprindere.
Activele imobilizate sunt formate din trei grupe:a) imobilizari necorporale;
b) imobilizari corporale;c) imobilizari financiare
A.1. Imobilizarile necorporale
O imobilizare necorporala este un activ identificabil, nemonetar, fara suportmaterial si detinut pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sauservicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative.
O intreprindere controleaza o imobilizare necorporala daca intreprinderea arecapacitatea de a obtine beneficii economice viitoare de pe urma resursei si de arestrictiona accesul altora la acele beneficii. Beneficiile economice viitoare care
decurg dintr-o imobilizare necorporala pot include venitul din vanzarea produselor sau serviciilor, economisirii de costuri sau alte beneficii rezultate din utilizareaimobilizarii de catre intreprindere.
In cadrul imobilizarilor necorporale se includ:- cheltuielile de constituire – cheltuielile ocazionate de infiintarea sau
dezvoltarea unei intreprinderi (taxe si alte cheltuieli de inscriere si inmatriculare,cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni s.a.;
- cheltuielile de dezvoltare – sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetariisau a altor cunostinte intr-un plan sau proiect ce vizeaza productia de materiale,dispozitive, produse, procese, sisteme sau servicii noi sau imbunatatite substantial,inaintea de inceperii productiei sau utilizarii comerciale;
- concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activelesimilare, cu exceptia celor create intern de intreprindere;- fondul comercial ;- alte imobilizari necorporale – programele informatice create de
intreprindere sau achizitionate de la terti pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si retete, formule, modele, proiecte si prototipuri;
- avansurile acordate furnizorilor de imobilizari necorporale ; si- imobilizarile necorporale in curs de executie.
A.2. Imobilizarile corporale
Imobilizarile corporale reprezinta active care indeplinesc urmatoarele douaconditii:
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 11/148
a) sunt detinute de o intreprindere pentru a fi utilizate in productia de bunurisau prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuriadministrative; si
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.Imobilizarile corporale cuprind:
- terenuri si constructii;- instalatii tehnice si masini;- alte instalatii, utilaje si mobilier;- avansuri (acordate furnizorilor de imobilizari corporale) si imobilizari
corporale in curs de executie.Din punct de vedere contabil, specificitatea imoblizarilor corporale, ca si a
celor necorporale, consta in faptul ca ele se supun procesului de amortizare, adica deincludere pe cheltuielile de exploatare a unor sume anuale determinate prin aplicareaunor cote de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor, pana la recuperareaintegrala a valorii lor de intrare.
A.3. Imobilizarile financiare
Imobilizarile financiare cuprind:- actiunile detinute de intreprindere la entitatile afiliate;- imprumuturile acordate intreprinderilor afiliate;- interesele de participare;- imprumuturile acordate intreprinderilor de care intreprinderea este legata in
virtutea intereselor de participare;- alte investitii detinute ca imobilizari;- alte imprumuturi.
Prin interese de participare se intelege drepturile in capitalul altor entitati,reprezentate sau nu prin titluri, care, prin crearea unei legaturi durabile cu acesteentitati, sunt destinate sa contribuie la activitatile intreprinderii. Detinerea unei partidin capitalul unei alte entitati se presupune ca reprezinta un interes de participare,atunci cand depaseste un procentaj de 20%.
B. Activele circulante
Un activ este considerat activ circulant atunci cand:- se asteapta sa fie realizat sau este detinut cu intentia de a fi vandut sau
consumat in cursul normal al ciclului de exploatare al intreprinderii;
- este detinut, in principal, in scopul tranzactionarii;- se asteapta a fi realizat in termen de 12 luni de la data bilantului; sau- este reprezentat de numarar sau echivalente de numerar a caror utilizare nu
este restrictionata. Toate celelalte active reprezinta active imobilizate.Prin ciclul de exploatare al unei intreprinderi se intelege perioada de timp
dintre achizitionarea activelor care sunt destinate procesarii si finalizarea acestora innumerar sau echivalente de numerar.
Echivalentele de numerar reprezinta investitiile financiare pe termen scurt,extrem de lichide, care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui riscnesemnificativ de schimbare a valorii.
In categoria activelor circulante se cuprind:
a) stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmitafactura;
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 12/148
b) creante;c) investitii pe termen scurt;d) casa si conturi la banci
B.1. Stocurile
O prima clasificare a stocurile este cea a destinatiei acestora, dupa care sedisting:
a) stocuri detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale aactivitatii;
b) stocuri in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurariinormale a activitatii;
c) stocuri sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile careurmeaza sa fie folosite in procesul de productie sau pentru prestari de servicii.
In categoria stocurilor se cuprind si activele cu ciclu lung de fabricatie,destinate vanzarii. De asemenea, atunci cand un teren este cumparat in scopulconstruirii pe acesta de constructii destinate vanzarii, acesta este inregistrat la stocuri.
Dupa forma care o imbraca stocurile aflate in procesul de productie sau in celde prestare de servicii se disting urmatoarele componente ale stocurilor :
- marfurile, si anume bunurile pe care intreprinderea le cumpara in vederearevanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;
- materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc în produsul finit integral sau partial, fie în starea lor initiala, fie transformata;
- materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentruambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materialeconsumabile), care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a
se regasi, de regula, în produsul finit; materialele de natura obiectelor de inventar; produsele, si anume: semifabricatele, prin care se întelege produsele al caror proces
tehnologic a fost terminat într-o sectie (faza de fabricatie) si caretrec în continuare în procesul tehnologic al altei sectii (faze defabricatie) sau se livreaza tertilor;
produsele finite, adica produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioareîn cadrul intreprinderii, putând fi depozitate în vederea livrarii sauexpediate direct clientilor;
rebuturile, materialele recuperabile si deseurile;- animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel
(vitei, miei, purcei, mânji si altele) crescute si folosite pentru reproductie, animalele si pasarile la îngrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pentru productie - lâna, lapte si blana;
- ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate,destinate produselor vândute si care în mod temporar pot fi pastrate de terti, cuobligatia restituirii în conditiile prevazute în contracte;
- productia în curs de executie, reprezentând productia care nu a trecut printoate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute în procesul tehnologic, precum si
produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate în întregime. Încadrul productiei în curs de executie se cuprind, de asemenea, serviciile si studiile încurs de executie sau neterminate.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 13/148
B.2. Creantele
Creantele reprezinta sumele care urmeaza sa fie incasate de catre intreprinderesi se compun din:
1. Creante comerciale (sume de incasat din livrari de marfuri si produse,dervicii prestate, precum si alte operatiuni similare efectuate).
2. Sume de incasat de la entitatile afiliate3. Sume de incasat de la entitatile de care compania este legata in virtutea
intereselor de participare4. Alte creante5. Capital subscris si nevarsat
B.3. Investitiile pe termen scurt
In cadrul investitiilor pe termen scurt se includ:1. Actiuni detinute de entitatile afliate2. Alte investitii pe termen scurt, in care sunt cuprinse:
- obligatiunile emise si rascumparate;- obligatiunile achizitionate;- alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui profit
intr-un termen scurt;- depozitele bancare pe termen scurt.
B.4. Casa si conturi la banci
Conturile la banci cuprind:- valori de incasat (cecurile si efectele comerciale depuse la banci);- disponibilitatile in lei si in valuta;- cecurile intreprinderii;- creditele bancare pe termen scurt;- dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor acordate de banci in
conturile curente.
2.2. Datoriile intreprinderii
Datoriile intreprinderii reprezinta obligatii contractuale fata de un tert de arestitui, transfera, constitui in folosul acestuia un drept real asupra unui bun sau de aindeplini anumite actiuni, beneficiarul (tertul) posedand in raport cu datornicul(intreprinderea) o creanta.Potrivit reglementarile contabile aratate, o datorie reprezinta o obligatie actuala a
entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sarezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. In cadrul uneiintreprinderi pot exista datorii nefinanciare si datorii financiare. O datoriefinanciară este orice datorie care reprezintă:
a) o obligaţie contractuală:- de a ceda lichidităţi sau alt activ financiar unei alte entităţi; sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu altă entitate în condiţii care sunt potenţial nefavorabile pentru entitate;
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 14/148
saub) un contract care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri
proprii ale entităţii şi este:- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligată să
livreze un număr variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii; sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel decât prinschimbul unei sume fixe de numerar, sau alt activ financiar în schimbul unui număr fix din propriile instrumente de capitaluri proprii ale entităţii. În acest scop, propriileinstrumente de capitaluri proprii ale entităţii nu includ instrumente care pot fi eleînsele contracte pentru primirea sau livrarea viitoare a propriilor instrumente decapitaluri proprii ale entităţii.
Datoriile, pana la achitarea lor, reprezinta o sursa temporara de finantare aactivelor intreprinderii, adica a activelor imobilizate si a celor circulante.
O intreprindere poate avea fata de terti datorii pe termen scurt si/sau datorii petermen lung.
O datorie se considera a fi datorie pe termen scurt, denumita si datoriecurenta, atunci cand:
a) se asteapta sa fie decontata (platita) in cursul normal al ciclului deexploatare al intreprinderii; sau
b) este exigibila6 in termen de 12 luni de la data bilantului.In cadrul datoriilor pe termen scurt sunt cuprinse:
1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni2. Sume datorate institutiilor de credit3. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Datorii comerciale – furnizori5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate entitatilor afiliate7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtuteaintereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarilesociale.
Datoriile pe termen lung sunt acele datorii care nu sunt clasificate ca datorii pe termen scurt, adica reprezinta sumele care trebuie platite intr-o perioada mai marede un an..
In cadrul datoriilor pe termen lung sunt incluse:1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor 4. Datorii comerciale – furnizori5. Efecte de comert de platit6. Sume datorate entitatilor afiliate7. Sume datorate entitatilor de care compania este legata in virtutea
intereselor de participare8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile
sociale.Intrucat am definit mai sus activul financiar si datoria financiara, vom defini
acum instrumentul financiar , care reprezinta orice contract ce genereaza simultan unactiv financiar pentru o entitate si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri
proprii pentru o alta entitate.6 Adica poate fi ceruta plata de catre creditor a obligatiei/datoriei debitorului (intreprinderii).
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 15/148
p p g ( p )
2.3. Capitalurile proprii (capital si rezerve)
Capitalurile proprii (capitalul si rezervele) reprezinta dreptul actionarilor asupra activelor intreprinderii, dupa deducerea tuturor datoriilor.
Capitalurile proprii, ca si datoriile, reprezinta o sursa de finantare a activelor
intreprinderii. Spre deosebire insa de datorii, care reprezinta o sursa temporara definantare, capitalurile proprii sunt o sursa permanenta de finantare a activelor uneiintreprinderi.
Capitalurile proprii cuprind:1. Aporturile de capital (capitalul subscris)2. Primele de capital3. Rezervele4. Rezultatul reportat5. Rezultatul exercitiului financiar Capitalul este reprezentat de capitalul social al intreprinderii sau de
patrimoniul regiei, daca este vorba de o regie. Primele de capital cuprind:
- primele de emisiune - diferenta dintre valoarea/pretul de emisiune denoi actiuni sau parti sociale si valoarea nominala a acestora; are menirea de aasigura conditii de egalitate la obtinerea viitoarelor dividende atat pentruactionarii noi cat si pentru cei vechi;
- primele de fuziune - diferenta dintre valoarea aportului rezultat dinfuziune si valoarea cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante;
- primele de aport – diferenta dintre valoarea bunurilor aportate (aduseca si capital social) si valoarea nominala a capitalului social cu care au fostremunerate aceste aporturi;si
- primele de conversie – diferenta dintre valoarea nominala aobligatiunilor corespunzatoare imprumuturilor obligatare si valoarea actiunilor emise potrivit prevederilor contractuale, atunci cand valoarea obligatiunilor depaseste valoarea actiunilor corespunzatoare.
Rezervele se compun din rezerve din reevaluare si din alte rezerve. Rezervele din reevaluare reprezinta plusul sau minusul rezultat din
reevaluarea imobilizarilor corporale.Pozitia alte rezerve se compune din:- rezerve legale – se constituie anual din profitul intreprinderii, in
cotele si limitele prevazute de lege, si din alte surse prevazute de lege;- rezerve statutare sau contractuale – se constituie anual din profitul
net al intreprinderii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia;- alte rezerve neprevazute de lege sau de statut si pot fi constituite
facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau inalte scopuri, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor,cu respectarea prevederilor legale.
Rezultatul (profit sau pierdere) reportat reprezinta rezultatul din contulde profit si pierdere al exercitiului financiar precedent, precum si rezultatulreportat provenit din corectarea erorilor contabile.
Rezultatul (profit sau pierdere) exercitiului financiar se determina cadiferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului.
Din cele expuse in legatura cu elementele patrimoniale ale uneiintreprinderi, rezulta ca ele pot fi sintetizate astfel:
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 16/148
ELEMENTELE PATRIMONIALE ALE INTREPRINDERII
Active Datorii si capitaluri proprii(surse de finantare)
A. Active imobilizate
A.1. Imobilizari corporale1. Cheltuieli de constituire2. Cheltuieli de dezvoltare3. Concesiuni, brevete, licente,
marci comerciale, drepturi si activesimilare
4. Fondul comercial5. Avansuri si imobilizari
necorporale in curs de executie
A.2. Imoblizari corporale1. Terenuri si constructii2. Instalatii tehnice si masini
3. Alte instalatii, utilaje simobilier
4. Avansuri si imobilizaricorporale in curs de executie
A.3. Imobilizari financiare1. Actiuni detinute la entitatile
afiliate 2. Imprumuturi acordateentitatilor afiliate
3. Interese de participare4. Imprumuturi acordate
entitatilor de care compania estelegata in virtutea intereselor de
participare5. Investitii detinute ca
imobilizari6. Alte imprumuturi
C. Datorii
C.1. Datorii pe termen scurt1. Imprumuturi din emisiunea de
obligatiuni2. Sume datorate institutiilor
de credit3. Avansuri incasate in contul
comenzilor 4. Datorii comerciale –
furnizori5. Efecte de comert de platit6. Sume datorate entitatilor
afiliate7. Sume datorate entitatilor de
care compania este legata in virtuteaintereselor de participare
8. Alte datorii, inclusivdatoriile fiscale si datoriile privindasigurarile sociale.
C.2. Datorii pe termen lung
1. Imprumuturi din emisiuneade obligatiuni2. Sume datorate institutiilor
de credit3. Avansuri incasate in contul
comenzilor 4. Datorii comerciale –
furnizori5. Efecte de comert de platit6. Sume datorate entitatilor
afiliate
7. Sume datorate entitatilor decare compania este legata in virtuteaintereselor de participare
8. Alte datorii, inclusivdatoriile fiscale si datoriile privindasigurarile sociale.
B. Active circulante
B.1. Stocuri1. Materii prime si materiale
consumabile2. Productia in curs de executie
D. Capitaluri proprii (capital sirezerve)
D.1. Capital subscris
1.Capital subscris si varsat2.Capital subscris si nevarsat
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 17/148
3. Produse finite si marfuri4. Avansuri pentru cumparari
de stocuri
B.2. Creante
1. Creante comerciale2. Sume de incasat de la
entitatile afiliate3. Sume de incasat de la
entitatile de care compania este legatain virtutea intereselor de participare
4. Alte creante5. Capital subscris si nevarsat
B.3. Investitii pe termen scurt1. Actiuni detinute la entitatile
afiliate2. Alte investitii pe termen
scurt
B.4. Casa si conturi la banci
D.2. Prime de capital
D.3. Rezerve din reevaluare
D.4. Rezerve1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare saucontractuale
3. Alte rezerve
D.5. Profitul sau pierderearaportat(a)
D.6. Profitul sau pierdereaexercitiului financiar
CAPITOLUL 3
DOCUMENTELE FOLOSITE IN ACTIVITATEA ECONOMICA
3.1. Rolul, importanta, continutul si intocmirea documentelor economice
Datele care caracterizeaza fenomenele si procesele economice, inainte de a fi prelucrate, trebuie sa fie cunoscute. Aceasta cunoastere poate avea loc numai pe caleaobservarii si urmaririi fenomenelor si proceselor urmand apoi relatarea scrisa a celor observate si urmarite, ceea ce se infaptuieste prin documentarea operatiunilor economice.
Prin documentarea operatiunilor economice se intelege consemnarea acestorain momentul si locul in care acestea se desfasoara. Actele rezultate din consemnareaoperatiunilor economice se numesc documente economice sau documente deevidenta, de unde si denumirea de documentare a operatiunilor.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 18/148
Documentarea operatiunilor economice constituie unul din procedeelecontabile, deoarece ea reprezinta modalitatea indispensabila pentru urmarirea si
prezentarea fenomenelor si proceselor economice. Documentele de evidenta sunt acte scrise (inscrisuri) in care se consemneaza
fenomenele si procesele economice in momentul si locul producerii lor. Ele
reprezinta, asadar, suportul tuturor datelor informationale cu privire la activitateaeconomica a intreprinderilor. Consemnarea in astfel de documente se face letric si/saucifric in etalon natural si/sau valoric.
Inregistrarile contabile in mod necesar trebuie sa se intemeieze pe documente,ceea ce constituie principiul documentarii inregistratrilor contabile. Respectareaintocmai a acestui principiu permite verificarea in orice moment a realitatiiinregistrarilor contabile.
Potrivit legii contabilitatii, orice operatiune economico-financiara efectuata seconsemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la bazaintregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ sicare angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precumsi a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz.
Importanta documentelor consta in urmatoarele:a) prin datele pe care le contin, documentele fac dovada operatiunilor
realizate/produse, constituind in acelasi timp sursa pentru obtinerea informatiilor operative, statistice si contabile;
b) stau la baza efectuarii controlului economic si financiar, fiind un mijloc deconstatare a operatiunilor nelegale, a lipsurilor in gestiune si de stabilire araspunderilor patrimoniale (materiale), contraventionale sau penale, dupa caz, a
persoanelor vinovate ;c) au caracter probatoriu in justitie in caz de litigii, intrucat fac dovada
imprejurarilor si a modului de efectuare a actelor de natura economica.In privinta continutului, documentele trebuie sa contina descrierea clara sicompleta a operatiunilor pentru care sunt intocmite. In acest scop, documentele
justificative trebuie sa cuprinda, de regula, urmatoarele elemente :- denumirea documentului ;- denumirea si sediul intreprinderii care intocmeste documentul ;- numarul de ordine si data intocmirii documentului ;- indicarea partilor care participa la efectuarea operatiunii respective ;- continutul operatiunii economice si justificarea efectuarii ei (temeiul legal);- exprimarea cantitativa si valorica sau numai valorica a operatiunii effectuate;- numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund atat
pentru legalitatea operatiei consemnate in document, cat si pentru continutul real alacesteia ;- alte elemente menite sa asogure consemnarea completa a operatiilor
efectuate.Inscrierea datelor in documentele justificative se poate face manual sau cu
mijloace de prelucrare automata, astfel incat acestea sa fie lizibile, nefiind admisestersaturi, razaturi, modificari sau alte asemenea procedee, precum si lasarea de spatiilibere intre operatiile inscrise in aceste documente. La terminarea unei pagini, peultimul rand liber, coloanele valorice vor fi totalizate sub mentiunea „De reportat”. Pe
primul rand al paginii urmatoare se va inscrie suma reportata sub mentiunea „Report”.Daca se greseste la intocmirea unui document, se foloseste asa-zisul „sters
contabil”, adica textul sau suma gresita se bareaza cu o linie, astfel incat sa se poata
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 19/148
citi ce a fost scris, iar deasupra (sau alaturi) se completeaza corect textul sau suma subsemnatura celui care a efectuat corectura si cu indicarea datei efectuarii corecturii.In cazul in care eroarea se descopera dupa ce operatiunea consemnata in document afost inregistrata in registrele contabile, pe document nu se mai admit niciun fel decorecturi. In acest caz se intocmeste un proces verbal in care se arata eroarea si
corectarea ei. Acest proces verbal serveste ca baza si pentru efectuarea inregistrarilor contabile necesare.
Nu sunt admise corecturi pe documente privind incasari si plati in numerar (chitante, state de plata a salariilor etc.), precum si pe documentele bancare (ordine de
plata, foi de varsamant, cecuri etc.). in cazul completarii gresite a unor astfel dedocumente, ele se anuleaza, in locul lor intocmindu-se un alt document corect.
3.2.Tipizarea si clasificarea documentelor economice
Pentru consemnarea operatiunilor economie in general se folosesc formulare(imprimate). Formularul este un imprimat cu text determinat si cu spatii in alb care secompleteaza in vederea consemnarii unui act sau operatiune de natura economica.
Prin tipizarea formularelor se intelege stabilirea de norme unitare privindforma si continutul imprimat al diferitelor categorii de formulare. Tipizareaformularelor prezinta importanta prin aceea ca pe aceasta cale se asigura caracterulunitar al consemnarii operatiunilor de acelasi fel si prin aceasta posibilitateacentralizarii si prelucrarii lor la diferite niveluri organizatorice.
Varietatea mare a operatiunilor economice si a modului lor de consemnareatrage dupa sine si o varietate corespunzatoare a documentelor.
Documentele economice pot fi clasificate in functie de urmatoarele criterii:- dupa functia care o indeplinesc;- dupa locul de intocmire;- dupa continut;- dupa regimul legal;- dupa sfera de aplicare;- dupa natura operatiilor consemnate.a) Dupa functia pe care o indeplinesc, documentele se pot grupa in:- documente de dispozitie, prin care se transmite o dispozitie/ordin/comanda
de a efectua o operatiune economica si care nu stau la baza inregistrarilor incontabilitate: comanda, dispozitia de livrare etc.;
- documente justificative sau de executie, care consemneaza efectuarea deoperatiuni economice si care stau la baza inregistrarilor in evidenta contabila: chitantafiscala, factura, extrasul de cont, stat de salarii etc.;
- documente cu caracter mixt , sunt initial documente de dispozitie, iar dupaefectuarea operatiunii economice consemnate in ele stau la baza inregistrarilor incontabilitate: bon de consum, dispozitie de plata/incasare catre casierie etc.;
- documente contabile in care sunt consemnate operatiuni contabile. b) Dupa locul de intocmire si destinatie se disting:- documente interne, respectiv cele intocmite in cadrul intreprinderii si care
consemneaza operatiile economice desfasurate de aceasta;- documente externe sunt cele provenite de la alte persoane juridice sau fizice,
care contin informatii privitoare la relatiile intreprinderii cu acestea.c) Dupa continutul lor, documentele se impart in:
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 20/148
- documente primare care consemneaza operatiunile economice in momentulsi locul producerii lor: bon de consum, chitanta fiscala, fisa de magazie, factura etc.;
- documente centralizatoare, intocmite pentru a grupa si centraliza operatiileeconomice consemnate in documentele primare: jurnale, borderouri, registre,documente cumulative etc.
d) Dupa regimul legal , se disting:- documente cu regim ordinar (fara regim special, adica formulare tipizate
comune) cuprind:nota receptie si constatarea de diferente, bon de consum, nota decontabilitate, lista de inventar, foaia de varsamant etc.;
- documente cu regim special sunt cele pentru care dispozitiile legale prevadun regim deosebit de tiparire, completare, circulatie si arhivare si se refera, in general,la documentele folosite in gestionarea valorilor materiale si banesti: aviz de insotire amarfii, chitanta si chitanta fiscala, factura si factura fiscala etc.
e) Dupa sfera de aplicare, documentele pot fi clasificate in:- documente comune sau de uz general , utilizate in toate sectoarele de
activitate: chitanta, bon de consum, stat de salarii etc.;- documente specifice unor sectoare de activitate.f) Dupa natura operatiunilor consemnate, exista:- documente privind mijloacele fixe: registrul numerelor de inventar, registrul
privind evidenta mijloacelor fixe, fisa mijlocului fix, bon de miscare a mijloacelor fixe, proces verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe/de declasare a unor
bunuri materiale;- documente privind evidenta activelor circulante materiale: nota de receptie
si constatare de diferente, bon de consum, aviz de insotire a marfii, fisa de magazie,registrul stocurilor, lista de inventariere etc;
- documente privind mijloacele banesti si decontari: chitanta, chitanta fiscala,
registrul de casa etc.;- documente privind salarii si alte drepruri de personal : sat de salarii, fisa deevidenta a salariilor, ordin de deplasare, decont de cheltuieli etc.;
- documente privind contabilitatea generala: nota de contabilitate, tota dedebitare/creditare, extras de cont, diferite jurnale, balanta de verificare etc.;
- documente de sinteza contabila: bilantul contabil la agenti economici sidarea de seama contabila la institutii publice.
3.3. Verificarea si circulatia documentelor economice
A. Verificarea documentelor
Documentele constituie baza inregistrarilor contabile, prin faptul ca sunt purtatoare a acelor informatii care urmeaza sa fie prelucrate contabil. Din acest motiv,calitatea datelor cuprinse in documente determina calitatea datelor contabile, fapt
pentru care se cere verificarea lor inainte de prelucrarea acestora.Verificarea documentelor se face sub trei aspecte:- verificarea formei;- verificarea de fond;- verificarea cifricaVerificarea formei se refera la controlul intocmirii corecte a documentului. In
acest sens se verifica daca:
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 21/148
- pentru consemnarea operatiunii economice s-a folosit imprimatulcorespunzator;
- daca contine toate elementele necesare (obligatorii conform normelor legalein vigoare);
- daca contine toate datele necesare pentru redarea integrala a operatiei;
- daca continutul documentului corespunde actelor justificative anexate (dacae cazul);
- daca nu contine corecturi necertificate sau nedmise.Verificarea de fond consta in verificarea realitatii, necesitatii, oportunitatii si
legalitatii operatiunii consemnata in document. Verificarea realitatii consta incontrolul faptului daca operatiunea a avut loc la data si in conditiile consemnate indocument. Necesitatea operatiei economice este indicata de masura in care ea esteutila intreprinderii. Prin verificarea oportunitatii operatiei se intelege stabilireafaptului daca momentul in care s-a efectuat operatiunea economica a fost bine ales,daca necesitatea a fost reala in momentul in care s-a efectuat operatia. Verificarea
legalitatii operatiei consta in a cerceta daca operatiunea economica a fost efectuata curespectarea dispozitiilor legale in vigoare.
Verificarea cifrica consta in controlul exactitatii calculelor cuprinse indocumente.
In vederea stabilirii raspunderii in ceea ce priveste verificarea documentelor, pe fiecare document trebuie sa existe in mod obligatoriu mentiunea de verificare sisemnatura celui care a verificat, care in principiu trebuie sa fie o alta persoana decatcea care a intocmit documentul.
B. Circulatia documentelor
Una din problemele centrale care conditioneaza organizarea evidentei siinformarea operativa a tuturor compartimentelor intreprinderii este stabilirea uneicirculatii rationale a documentelor.
Prin circulatia documentelor se intelege miscarea pe care o efectueazaacestea prin diferitele verigi ale intreprinderii din momentul intocmirii sau primirii si
pana la predarea lor arhivei generale.In circulatia documentelor se cuprind:- documentele primite (intrarile de documente) de la alte entitati;- documentele trimise (iesirile de documente) altor entitati;- documentele din circuitul intern al intreprinderii.Organizarea circuitului documentelor prezinta importanta deosebita pentru
desfasurarea in bune conditii a lucrarilor contabile si ea trebuie sa ia in considerareurmatoarele:a) circulatia documentelor sa se faca pe caile cele mai scurte si printr-un
numar cat mai redus de verigi. Aceasta inseamna ca documentele din momentulintrarii sau intocmirii lor sa treaca numai prin locurile de munca (structurileorganizatorice) interesate nemijlocit in rezolvarea actului si prin maini cat mai putine;
b) in circulatia documentelor prin diferite verigi sa existe cintinuitate;circulatia actelor trebuie astfel organizata incat traseul pe care-l parcurg diferiteledocumente sa urmeze succesiunea lucrarilor si prelucrarilor pe care le reclama.
Expediere documentelor are loc dupa ce au fost inregistrate, mentionandu-sein registru: data, numarul de ordine, adresa destinatarului, continutul si numarul
anexelor.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 22/148
3.4. Clasarea si arhivarea documentelor economice
A. Clasarea documentelor
Clasarea documentelor consta in ordonarea acestora pe baza unor criterii
stabilite in vederea manuirii, pastrarii si regasirii lor cu usurinta. Ea prezinta oimpoertanta deosebita in practica contabila prin faptul ca ordoneaza materialul foartevast si variat al actelor de natura economica. Clasarea documentelor esteindispensabila pentru desfasurarea in conditii bune a lucrarilor contabile, pentruregasirea cu usurinta a informatiilor solicitate.
La clasarea documentelor trebuie sa sa aiba in vedere urmatoarele:- a aiba la baza criterii de clasificare a documentelor;- a permita asezarea si regasirea cu usurinta si rapida a actelor;- sa existe stabilitatea locului de amplasare a diferitelor categorii de
documente;- sa se asigure maximum de vizibilitate respectiv posibilitatea de a regasi
dintr-o privire documentul solicitat;- sa se preteze cu usurinta la extinderile necesare ca urmare a majorarii
numarului documentelor si al dosarelor;- sa se aleaga varianta care sa permita folosirea optima a spatiului existent.Clasarea documentelor poate fi efectuata in functie de urmatoarele criterii de
clasare:- alfabetic;- numeric;- alfa-numeric;- dupa obiect;
- cronologic;- geografic.La clasarea alfabetica, clasele sunt formate din documente a caror denumire
incepe prin una sau mai multe litere comune. In cadrul acestei clasificari, actele seaseaza in ordinea alfabetica (A, B, C etc.), iar in subdiviziune se respecta o succesiune„stransa” alfabetica (Aa, Ab, Ac, etc).
Clasarea numerica ordoneaza documentele in ordinea numerelor pe care lecomporta sa li se atribuie.
De exemplu: 1 – 1000; 1001 – 2000 etc. Numarul documentelor intr-o diviziune a clasificarii este deci fixata odata
pentru totdeauna. Prin urmare este imposibil de a intercala documente noi intre cele
deja clasate. Aceasta este caracteristica distinctiva a clasarii numerice, ca ea sedezvolta liniar, fara limita, pe cand celelalte clasari se dezvolta in profunzime.
Clasarea alfa-numerica are la baza ordonarea actrelor in ordinea alfabetica, iar in cadrul alfabetului in succesiunea numerelor de ordine. Exemplu: A/1, A/2, A/3 etc.
Clasarea dupa obiect , numita si metodica sau analitica, consta in ordonareaactelor in functie de continutul lor. De exemplu: F = finante; D = diverse etc.
Clasarea cronologica reprezinta ordonarea documentelor in functie de dataelaborarii sau primirii lor.
Clasarea geografica are in vedere ordonarea documentelor in functie deimpartirea administrativa sau pe localitatile la care se refera (folosita mai ales candintreprinderea are mai multe puncte de lucru, subunitati etc.).
B. Arhivarea documentelor
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 23/148
Arhivarea documentelor consta in activitatea de pastrare a actelor.Organizarea arhivei prezinta o deosebita importanta atat pentru asigurareainformatiilor necesare mai mult timp, cat si pentru controlul legalitatii operatiunilor economice efectuate si al exactitatii datelor evidentiate.
Se disting doua tipuri de arhivare: arhivare curenta si arhivare definitiva. Arhivarea curenta are loc in cadrul serviciilor intreprinderii si cuprinde toate
documentele care sunt legate de activitatea curenta. Ea poate fi organizata prin diferitemoduri de clasare si asezare a actelor. Arhiva personala a fiecarui loc de muncatrebuie organizata in modul cel mai rational, incar sa deserveasca operativ si cuminimum de efort si timp salariatul respectiv. La sfarsitul anului, actele seindosariaza, se numeroteaza si se predau cu proces verbal arhivei generale aintreprinderii.
La alegerea solutiei tehnice pentru organizarea arhivei generale, prin care serealizeaza arhivarea definitiva, trebuie avute in vedere urmatoarele considerente:
- sa necesite cheltuieli cat mai reduse;- sa ocupe un spatiu cat mai redus;- sa permita gasirea cu multa usurinta a documentelor.Fiecare intreprindere are reglementat modul de arhivare a documentelor,
potrivt legislatiei in vigoare, in care se prevede si modul cum sunt scoase din arhivagenerala documente, perioada de arhivare, ce trebuie facut la expirarea actei perioadeetc.
CAPITOLUL 4
EVALUAREA ELEMENTELOR PATRIMONIALE
4.1. Necesitatea si continutul evaluarii
Prin evaluare se intelege actiunea de determinare, de stabilire a valoriidiferitelor elemente care compun bilantul sau patrimoniul unei intreprinderi.
Contabilitatea nu poate proceda la consemnarea si inregistrarea fenomenelor si proceselor economice numai in masura in care acestea prin evaluare pot fi exprimatevaloric. Altefel, spus, prezentarea unei imagini de ansamblu asupra patrimoniului uneiintreprinderi sau a altei entitati si a rezultatelor financiare obtinute, ca si descriereaoperatiunilor economice si a efectelor pe care acestea le produc, nu pot fi infatisatedecat prin exprimarea lor valorica.
Pentru contabilitate, evaluarea reprezinta un procedeu care consta incuantificarea, masurarea in expresie baneasca a existentei, miscarii si transformariielementelor patrimoniale in scopul reflectarii acestora in contabilitate.
E = Q x EbE – evaluare/valoareQ – elementul cantitativ (metri, kilograme etc.)
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 24/148
Eb – elementul banescIn mod general, evaluarea presupune in final calcularea produsului dintre un
element cantitativ si unul exprimat in etalon banesc. Elementul banesc reprezinta untermen generalizator folosit in evaluare, care reprezinta unica modalitate de a aduce laun numitor comun diversele operatiuni si elemente patrimoniale. El poate imbraca
urmatoarele forme: cost, pret, tarif si valoare, toate exprimate pe unitatea de masura.Costurile, ca forma a elementului banesc, sunt formate din totalitatea
cheltuielilor efectuate in vederea intrarii in patrimoniu a unor bunuri, lucrari sauservicii. Ele pot fi defalcate la randul lor in costuri de achizitie si costuri de productie.
a) Costul de achizitie este utilizat pentru evidentierea in contabilitate a bunurilor achizitionate de la terti si este format din:
- pretul de cumparare;- taxele de import si alte taxe (cu exceptia acelora pe care intreprinderea le
poate recupera de la autoritatile fiscale);- cheltuielile de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuite
direct achizitiei bunurilor respective;- comisioanele, taxele notariale, cheltuielile cu obtinerea de autorizatii si alte
cheltuieli nerecuperabile, atribuite direct bunurilor respective.Reducerile comerciale7 acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie
ajusteaza, in sensul reducerii, costul de achizitie al bunurilor.b) Costul de productie al unui bun cuprinde costul de achizitie a materiilor
prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului (materiale, directe, energie consumata in scopuri tehnologice, manoperadirecta si alte cheltuieli directe de productie, costul proiectarii produselor, precum sicota cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational ca fiind legata defabricatia acestora).
In costul de productie poate fi inclusa o proportie rezonabila din cheltuielilecare sunt indirect atribuite bunului, in masura in care acestea sunt legate de perioadade productie.
Valoarea justa este suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunavoieintre parti aflate in cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul determinatobiectiv.
Valoarea justa a activelor se determina, in general, dupa datele de evidenta de pe piata, printr-o evaluare efectuata, de regula, de profesionisti calificati in evaluare.In situatia in care nu exista date pe piata privind valoarea justa, din cauza naturiispecializate a activelor si a frecventei reduse a tranzactiilor, valoarea justa se poatedetermina prin alte metode utilizate, de regula, de catre profesionistii in evaluare.
4.2. Principii si reguli de evaluare
Evaluarea elementelor patrimoniale in contabilitate tine seama, in principal, detrei principii: principiul prudentei, principiul permanentei metodelor (deja prezentate)si principiul costului istoric, potrivit caruia la iesirea din patrimoniu bunurile urmeazaa fi evaluate la costul cu care au fost inregistrate la intrarea lor in patrimoniu.7 Reducerile comerciale pot fi, de exemplu:a) rabaturile – se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare ; b) remizele – se primesc in cazul vanzarilor superioare volumului convenit sau daca cumparatorul are
un statut preferential ;c) risturnele – sunt reduceri de prêt calculate asupra ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert,in decursul unei perioade determinate.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 25/148
p
Evaluarea elementelor prezentate in situatiile financiare anuale se face, deregula, pe baza principiului costului de achizitie sau al costului de productie.
Evaluarea de catre intreprindere a elementelor patrimoniale are loc inurmatoarele situatii:
- evaluarea la data intrarii in intreprindere;
- evaluarea la inventar si prezentarea elementelor in bilant;- evaluarea la data iesirii din intreprindere.
1. Evaluarea la data intrarii in intreprindere.La intrarea in intreprindere, bunurile se evalueaza si se inregistreaza in
contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileste astfel:a) la cost de achizitie – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de productie – pentru bunurile produse de intreprindere;c) la valoarea de aport, stabilita in urma evaluarii – pentru bunurile
reprezentand aport la capitalul social;d) la valoarea justa – pentru bunurile obtinute cu titlu gratuit sau constatate
plus la inventariere.
2. Evaluarea la inventar si prezentarea elementelor de bilant .In situatiile financiare anuale elementele de natura activelor, datoriilor si
capitalurilor proprii se reflecta si se evalueaza la valoarea contabila, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.
Valoarea contabila a unui activ este valoarea la care acesta este recunoscutdupa ce se deduc amortizarea cumulata, pentru activele amortizabile, si ajustarileacumulate din depreciere sau pierdere de valoare.
La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se aplica principiul prudentei,
potrivit caruia se va tine seama de toate ajustarile de valoare datorate deprecierilor sau pierderilor de valoare.Pentru elementele de natura activelor inregistrate la cost, diferentele constatate
in minus intre valoarea de inventar si valoarea contabila se evidentiaza distinct incontabilitate, in conturi de ajustari, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor deintrare.
Evaluarea imobilizarilor corporale si necorporale, cu ocazia inventarierii, seface la valoarea de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului, starea acestuia si
pretul pietei.Corectarea valorii imoblizarilor necorporale si corporale si aducerea lor la
nivelul valorii de inventar se efectueaza, in functie de tipul de depreciere existenta. In
cazul in care se constata o depreciere ireversibila se inregistreaza o amortizaresuplimentara, iar in cazul in care se constata o depreciere reversibila se constituie sause suplimenteaza ajustarile pentru depreciere.
La data bilantului, evaluarea imobilizarilor corporale se efectueaza la cost, mai putin amortizarea si ajustarile cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluata(daca a avut loc o reeevaluare), aceasta fiind valoarea justa la data reevaluarii, mai
putin orice amortizare ulterioara cumulata si orice pierderi din depreciere ulterioarecumulate.
Evaluarea activelor de natura stocurilor, cu ocazia inventarierii, se face lavaloarea contabila8, mai putin ajustarile pentru depreciere constatate cu ocazia
8 Valoarea contabila a unui active este valoarea la care acesta este recunoscut dup ace se deducamortizarea acumulata, pentru activele amortizabile, si ajustarile acumulate din depreciere sau pierderede valoare.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 26/148
inventarierii. In cazul in care valoarea contabila a stocurilor este mai mare decatvaloarea de inventar, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila
neta9, prin constituirea unei ajustari pentru depreciere. Evaluarea la inventar a creantelor si a datoriilor se face la valoarea lor
probabila de incasare sau de plata. Diferentele constatate in minus intre valoarea de
inventar stabilita la inventariere si valoarea contabila a creantelor se inregistreaza incontabilitate pe seama ajustarilor pentru deprecierea creantelor.
Titlurile pe termen scurt (actiuni si ale investitii financiare) admise latranzactionare pe o piata reglementata se evalueaza la valoarea de cotatie din ultima zide tranzactionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai putin eventualeleajustari pentru pierdere de valoare.
Titlurile pe termen lung (actiuni si alte investitii financiare) se evalueaza lacostul istoric mai putin eventualele ajustari pentru pierdere de valoare.
Capitalurile proprii raman evidentiate la valorile din contabilitate.
3. Evaluarea la data iesirii din intreprindere
La data iesirii din intreprindere sau la darea in consum, bunurile se evalueazasi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt inregistratein contabilitate (de exemplu, valoarea reeevaluata pentru imobilizarile corporale careau fost reevaluate sau valoarea justa pentru valorile mobiliare pe termen scurt admisela tranzactionare pe o piata reglementata).
4.3. Reevaluarea imobilizarilor corporale
Reevaluarea imobilizarilor corporale este prevazuta ca o regula de evaluare
alternativa de catre Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a CEE.Intreprinderile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitulexercitiului financiar, astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea
justa, cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile financiare intocmite pentru acel exercitiu.
Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului, aceasta determinandu-se pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare.
Reevaluarile trebuie sa fie facute cu suficienta regularitate, astfel incatvaloarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosindvaloarea justa de la data bilantului. Valoarea justa a imobilizarilor coroprale este
determinata, in general, plecand de la valoarea lor de piata.Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale trebuie sa fie reevaluatesimultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiareanuale a unor valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la datediferite.
9 Prin valoare realizabila neta a stocurilor se intelege pretul de vanzare estimate care ar putea fi obtinut
pe parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului,atunci cand este cazul (daca e vorba de stoc sub forma produselor finite), si costurile estimate necesarevanzarii.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 27/148
Daca un activ dintr-o grupa de active nu poate fi reevaluat, de exemplu, dincauza ca nu exista o piata activa10 pentru acel activ, activul este prezentat in bilant lacost, minus ajustarile cumulate de valoare.
Ajustarile de valoare se calculeaza in fiecare exercitiu financiar pe baza valoriiatribuite imobilizarii la incheiere acelui exercitiu financiar.
Este necesar a fi subliniat ca imobilizarile necorporale nu pot fi reevaluate. Deasemenea, operatia de reevaluare a imobilizarilor corporale corecteaza bilantul dar nusi rezultatele financiare.
CAPITOLUL 5
SITUATIILE FINANCIARE ANUALE
Documentele oficiale de prezentare a situatiei economico-financiare aintreprinderii sunt situatiile financiare anuale, stabilite potrivit legii11, care trebuie saofere o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalteinformatii referitoare la activitatea desfasurata.
In functie marimea afacerii intreprinderii, situatiile financiare pot fi maiextinse sau mai restranse. Astfel, cele care depasesc limitele a doua din cele trei criteii
de mai jos12, intocmesc:- bilant,- cont de profit si pierdere,- situatia modificarilor capitalului propriu,- situatia fluxurilor de numerar,- notele explicative la situatiile financiare anuale.Intreprinderile care la data bilantului nu depasesc limitele a doua dintre
criteriile de marime aratate, intocmesc situatii financiare simplificate care cuprind:- bilant,- cont de profit si pierdere,- note explicative la situatiile financiare anuale simplificate.Optional, intreprinderile aflate in a doua situatie, pot intocmi situatia
modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de numerar.Potrivit legii contabilitatii, situatiile financiare anuale trebuie insotite de o
declaratie scrisa de asumare a raspunderii conducerii intreprinderii pentru intocmirea
10 O piata este activa daca sunt indeplinite in mod cumulative conditiile:a) elementele comercializate sunt omogene; b) pot fi gasiti in permanenta cumparatori si vanzatori interesati;c) preturile sunt cunoscute de cei interesati.11 Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, anexala Ordinul nr.3055/2009 al MFP12 - total active: 3.650.000 euro;
- cifra de afaceri neta: 7.300.000 euro,- numar mediu de salariati in cursul exercitiului financiar : 50.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 28/148
situatiilor financiare anuale potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Directivaa IV-a a Comunitatilor Economice Europene.
Situatiile financiare anuale trebuie sa indeplineasca patru caracteristicicalitative, care sunt atribute care determina utilitatea informatiei oferite de acestea.Ele sunt: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si comparabilitatea.
Inteligibilitatea se refera la aceea ca informatiile furnizate de situatiilefinanciare anuale trebuie sa fie usor intelese de utilizatori (investitori; angajati;creditori; furnizori si alti creditori; clenti; institutiile statului si alte autoritati si
public). Relevanta, adica insusirea informatiilor de a influenta deciziile economice ale
utilizatorilor, ajutandu-i pe acestia sa evalueze evenimente trecute, prezente siviitoare, sa confirme sau sa corecteze evaluarile anterioare.
Credibilitatea se refera la faptul ca informatia sa nu contina erorisemnificative (sa reprezinte cu fidelitate tranzactiile si alte evenimente, sa fiecompleta), sa nu fie partinitoare (sa fie neutra, lipsita de inflente), iar utilizatorii sa
poata avea incredere ca reprezinta corect ceea ce si-a propus sa reprezinte sau ceea cese asteapta, in mod rezonabil, sa reprezinte.
Comparabilitatea presupune existenta posibilitatii compararii situatiilor financiare ale intreprinderii in timp, pentru a identifica tendintele in pozitia financiarasi performantele sale
5.1. Bilantul contabil si modificarea acestuia determinata demiscarea si transformarea elementelor patrimoniale
In scopul prezentarii unei imagini fidele a pozitiei financiare oriceintreprindere este obligata sa elaboreze bilant, care prezinta marimea si structura
patrimoniului la un moment dat.Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementelede activ, datorii si capital propriu ale intreprinderii la sfarsitul exercitiului financiar,
precum si in celelalte situatii prevazute de lege.Elementele de activ reprezinta mijloacele economice pe care le are la
dispozitie intreprinderea pentru realizarea obiectului sau de activitate, iar datoriile sicapitalul propriu formeaza impreuna sursele de finantare (de acoperire cu fluxuri
banesti) a activelor. Elementele de activ formeaza impreuna ceea ce se numesteactivul bilantier, iar sursele de finantare reflectate in bilant mai sunt cunoscute si ca
pasiv bilantier.Bilantul, pe langa prezentarea elementelor de activ, a datoriilor si a capitalului
obtinut ca aport de la actionari/asociati, reflecta si rezultatele financiare obtinute pe o perioada data, adica profitul sau pierderea exercitiului financiar. Aceste rezultate seconstituie in element al capitalurilor proprii si influenteaza marimea surselor definantare a elementelor de activ din bilant.
Un anumit element de activ sau de pasiv (datorii si capitaluri proprii) trecut in bilant cu denumirea si suma care arata marimea sa, poarta denumirea de post (pozitie)de bilant.
Bilantul este o situatie statica, adica reprezinta situatia activelor, datoriilor sicapitalurilor proprii la un moment dat. Cu toate acestea, dat fiind faptul ca datele din
bilant se refera la doua momente diferite de timp situate la interval de un an de zile(inceputul si sfarsitul exercitiului), bilantul reprezinta atat o sursa informationala
multipla privind pozitia financiara si performanta financiara a intreprinderii, cat si o
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 29/148
baza pentru elaborarea previziunilor pentru perioada urmatoare. Ca atare el raspundenevoilor de informare si previziune.
In bilant elementele de activ si datorii sunt grupate dupa natura si lichiditate,respectiv natura si exigibilitate.
Prezentam mai jos formatul si structura bilantului contabil simplificat: BILANT PRESCURTAT
la data de …
Denumirea elementului Nr.rd.
Sold la :
Inceputulexercitiuluifinanciar
Sfarsitulexercitiuluifinanciar
A BA. ACTIVE IMOBILIZATEI. IMOBILIZARI NECORPORALE 01II. IMOBILIZARI CORPORALE 02III. IMOBILIZARI FINANCIARE 03ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL(rd. 01 la 03)
04
B. ACTIVE CIRCULANTEI. STOCURI 05II. CREANTE 06III. INVESTITII PE TERMEN SCURT 07
IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 08ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL(rd. 05 la 08)
09
C. CHELTUIELI IN AVANS 10D. DATORII : SUMELE CARE TREBUIEPLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LAUN AN
11
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORIICURENTE NETE
(rd. 09 +10-11-19)
12
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORIICURENTE
(rd. 4 +12)
13
G. DATORII : SUMELE CARE TREBUIEPLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DEUN AN
14
H. PROVIZIOANE 15I. VENITURI IN AVANS
(rd. 17 + 18), din care:16
Subventii pentru investitii 17Venituri inregistrate in avans – total
(rd. 19 + 20), din care :
18
Sume de reluat intr-o perioada de pana la un 19
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 30/148
anSume de reluat intr-o perioada mai mare de un
an20
J. CAPITAL SI REZERVEI. CAPITAL (rd. 22 la 24), din care : 21
-capital subscris varsat 22-capital subscris nevarsat 23-patrimoniul regiei 24
II. PRIME DE CAPITAL 25III. REZERVE DIN REEVALUARE 26IV. REZERVE 27
Actiuni proprii 28Castiguri legate de instrumentele de capitaluri
proprii29
Pierderi legate de instrumente de capitaluri proprii
30
V. PROFITUL SAU PIERDEREAREPORTAT (A)
VI. PROFITUL SAU PIERDEREAEXERCITIULUI FINANCIAR
REPARTIZAREA PROFITULUI 35CAPITALURI PROPRII – TOTAL(rd. 21 + 25 + 26 + 27 – 28 + 29 -30 + 31 – 32 +33 – 34 – 35)
36
Patrimoniul public 37CAPITALURI – TOTAL (rd. 36 + 37) 38
In scop didactic, in vederea usurarii orientarii si a desprinderii legaturilor de
corelatie dintre elementele de activ si pasiv si pentru a usura analiza situatiei si aactivitatii pe baza bilantului, vom prezenta in continuare bilantul schematic sub formaunui tabel cu doua parti: partea stanga in care apar elementele de activ si parteadreapta unde apar elementele de pasiv. De altfel, denumirea de bilant vine din latina siinseamna balanta, cantar cu doua talere.
BILANT (prescurtat) -in mii lei-Elemente de activ Sold Elemente de pasiv SoldActive imobilizate 200.000 Datorii
- datorii curente- datorii pe o perioada mai
mare de un an
450.000300.000150.000
Active circulante- stocuri- creante
- investitii pe termen scurt- casa si conturi la banci
400.000300.00075.000
10.00015.000
Capitaluri proprii- capital social- prime de capital
- rezerve- profit
150.000
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 31/148
Total activ 600.000 Total pasiv 600.000
Potrivit modului de concepere, bilantul trebuie sa respecte egalitatea bilantiera:
Active = Datorii + Capital propriu
Avand in vedere ca elementele de activ ce compun structura patrimoniala aunei intreprinderi se afla intr-o continua miscare si transformare, acest fapt determinain mod automat o modificare a elementelor din pasivul bilantului (fie datorii, fiecapitaluri proprii). Orice modificare a unui a unui post de bilant determina in modobligatoriu si automat modificarea si a altui post.
Modificarile pe care miscarea/transformarea elementelor patrimoniale le produc asupra posturilor din bilant se pot imparti in doua grupe: (1) modificari devolum si (2) modificari de structura.
1. Modificarile de volum se concretizeaza fie in majorarea cu o suma a unui post din activului bilantului si concomitent cu aceeasi suma a unui post din pasivul bilantului, fie in micsorarea cu o suma a unui post din activul bilantului si in acelasitimp micsorarea cu aceeasi suma a unui post din pasivul bilantului. In urma acestui tipde modificare, se majoreaza sau se micsoreaza concomitent si cu aceasi suma atatactivul cat si pasivul bilantului, mentinandu-se egalitatea bilantiera:
Total Activ = Total Pasiv
Modificarile de volum in bilant, asa cum s-a vazut,sunt de doua feluri:modificari care duc la cresterea si modificari care duc la diminuarea bilantului
(patrimoniului)a) Modificarile care duc la cresterea bilantului, adica si a activului si pasivului cu aceeasi suma se pot prezenta prin formula:
A + x = P + x
in care: A este activul bilantului, P este Pasivul bilantului si x este suma cucare creste atat activul, cat si pasivul.
In categoria acestui tip de modificari se includ: aprovizionarile de bunuri de lafurnizori; majorarile de capital social; inregistrarea pe cheltuieli a salariilor etc.
De exemplu, daca intreprinderea cumpara de la furnizori materie prima de
50.000 mii lei, vor creste si obligatiile/datoriile curente (sub un an) cu suma de 50.000mii lei. Ca urmare, va creste in activ elementul stocuri cu 50.000 mii lei, iar in pasivcel al datoriilor curente cu aceeasi suma.
In urma acestei operatiuni, bilantul13 se prezinta in felul urmator:
BILANT (prescurtat)-in mii lei-
Elemente de activ Sold Elemente de pasiv SoldActive imobilizate 200.000 Datorii 500.000
13 Din ratiuni pur didactice, vom intocmi un nou bilant de fiecare data cand vom analiza un nou tip de
modificare ce poate surveni intr-un bilant contabil ca urmare a producerii unor operatiuni economice incadrul intreprinderii. Bilantul contabil se intocmeste doar anual si in cazurile speciale prevazute delege.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 32/148
g
- datorii curente- datorii pe o perioada mai
mare de un an
350.000150.000
Active circulante
- stocuri- creante
- investitii pe termen scurt- casa si conturi la banci
450.000
350.00075.00010.00015.000
Capitaluri proprii
- capital social- rezerve
150.000
120.00030.000
Total activ 650.000 Total pasiv 650.000
b) Modificari care duc la scaderea bilantului, adica micsorarea cu aceeasisuma atat a activului cat si a pasivului se pot prezenta prin formula:
A – x = P – x
In cadrul acestui tip de modificari se regasesc: achitarea datoriilor catrefurnizori personal, bugetul statului si alte bugete; rambursarea creditelor bancare;retragerea aportului asociatilor la capitalul social; scoaterea din functiune aimobilizarilor necorporale si corporale amortizate integral etc.
De exemplu, daca intreprinderea achita unui creditor suma de 5.000 mii lei dindisponibilul sau din contul de la banca, vor scadea datoriile curente cu suma de maisus si cu aceeasi suma va scadea si elementul „casa si conturi la banci”.
In urma acestei operatiuni, bilantul va arata astfel:
BILANT (prescurtat) -in mii lei-Elemente de activ Sold Elemente de pasiv SoldActive imobilizate 200.000 Datorii
- datorii curente- datorii pe o perioada mai
mare de un an
495.000345.000150.000
Active circulante- stocuri- creante
- investitii pe termen scurt- casa si conturi la banci
445.000350.00075.000
10.00010.000
Capitaluri proprii- capital social- rezerve
150.000120.000
30.000
Total activ 645.000 Total pasiv 645.000
2. Modificarile in structura bilantului se pot produce fie in partea de activ,fie in cea de pasiv (surse), bilantul ramanand neschimbat in urma modificarilor, adicaactivul si pasivul vor avea aceeasi marime si dupa modificari. Si in cadrul acesteigrupe de modificari bilantiere se intalnesc doua posibilitati: modificari structurale inactivul bilantului si modificari structurale in pasivul bilantului.
a) Modificarile structurale in activul bilantului constau in cresterea cu oanumita suma (valoare) a unui element (unor elemente) din activ concomitent cu
scadera cu aceeasi suma (valoare) a unui alt elemente (alte elemente) tot din activ.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 33/148
A + x – x = P
Acest tip de modificari se intalnesc in urma unor operatiuni de genul:incasarea unor sume de la clienti; ridicari sau depuneri de numerar de la/la banca;eliberari in consum de materii prime si materiale consumbabile etc.
De exemplu, intreprinderea incaseaza in numerar 5.000 lei de la un debitor. Inacest caz se mareste suma numerarului aflat la dispozitia intreprinderii cu 5.000 lei siscade cu aceeasi suma creantele fata de debitori. In urma acestei operatiuni,modificari se produc numai in activ si anume elementul „casa si conturi in banci” semajoreaza cu suma de 5.000 lei, iar elementul „creante” se micsoreaza cu aceeasisuma. In urma efectuarii acestei operatiuni, bilantul nou intocmit se va prezenta infelul urmator:
BILANT (prescurtat)-in mii lei-
Elemente de activ Sold Elemente de pasiv SoldActive imobilizate 200.000 Datorii
- datorii curente- datorii pe o perioada mai
mare de un an
495.000345.000150.000
Active circulante- stocuri- creante
- investitii pe termen scurt- casa si conturi la banci
445.000350.00074.99510.00010.005
Capitaluri proprii- capital social- rezerve
150.000120.000
30.000
Total activ 645.000 Total pasiv 645.000 b) Modificarile structurale in pasivul bilantului presupun cresterea cu o
anumita suma a unui element (unor elemente) din pasiv insotita concomitent descaderea cu aceeasi suma a altui element (altor elemente) tot din pasiv.
Astfel de modificari pot avea loc datorita unor operatiuni ca: incorporarearezervelor in capitalul social; retinerea din salariile personalului a imozitului pesalarii, contributiei pentru pensia suplimentarea si a fondului de somaj; anularea de
provizioane devenite fara obiect etc.De exemplu, intreprinderea obtine aprobarea actionarilor sai sa incorporeze in
capitalul social rezerve statutare in suma de 10.000 mii lei. In urma acestei operatiuni,
elementul de pasiv „Capital social” creste cu 10.000 mii lei (adica de la la), iar elementul de pasiv „Rezerve” scade cu aceeasi suma, totalul bilantului (pasivului siactivului) ramanand nemodificat. Bilantul se va prezenta astfel:
BILANT (prescurtat)-in mii lei-
Elemente de activ Sold Elemente de pasiv SoldActive imobilizate 200.000 Datorii
- datorii curente- datorii pe o perioada mai
mare de un an
495.000345.000150.000
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 34/148
Active circulante- stocuri- creante
- investitii pe termen scurt- casa si conturi la banci
445.000350.00074.99010.00010.005
Capitaluri proprii- capital social- rezerve
150.000130.000
20.000
Total activ 645.000 Total pasiv 645.000
Operatiunile prezentate ca exemplu de modificari structurale in bilant suntconsiderate operatii simple, deoarece dau nastere la modificari doar la doua elementedin bilant. Totusi, sunt frecvente cazurile in care operatiunile economice producmodificarea concomitenta a mai multor elemente (posturi) din bilant. Dar, oricat decomplexe ar fi aceste operatiuni, ele pot fi descompuse in operatii simple care, apoi,
pot fi incadrate in unul din cele patru tipuri de modificari pe care le suporta bilantul caefect al operatiunilor economice care au loc in cadrul intreprinderilor.
5.2. Contul de profit si pierdere
Performana financiara a intreprinderii este stabilita cu ajutorul documentului„Cont de profit si pierdere”. Contul de profit si pierdere este un document-situatiede sinteza prin care se prezinta veniturile obtinute, cheltuielile ocazionate si, in final,
profitul sau pierderea net(a) al(a) exercitiului financiar.Structura simplificata a contului de profit si pierderi este urmatoarea:I. Veniturile din exploatare;II. Cheltuielile de exploatare;
III. Profitul sau pierderea din exploatare (I-II),IV. Veniturile financiare;V. Cheltuielile financiare;VI. Profitul sau pierderea financiara (IV – V);VII. Profitul sau pierderea curenta (III-VI);VIII. Veniturile extraordinare;IX. Cheltuielile extraordinare;X. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara (VIII-IX);XI. Veniturile totale (I + IV + VIII);XII. Cheltuielile totale (II + V + IX);XIII. Profitul sau pierdere bruta (XI – XII);
XIV. Impozitul pe profit;XV. Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar (XIII- XIV).
Prin venituri se intelege cresteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor orireduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, alteledecât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
Elementul principal al veniturilor din exploatare il constituie cifra de afacerineta. Ea cuprinde sumele rezultate din vanzarea de produse si furnizarea de serviciicare se inscriu in activitatea curenta a intreprinderii, dupa deducerea reducerilor comerciale si a taxei pe valoarea adaugata, precum si a altor taxe legate direct de cifra
de afaceri.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 35/148
Prin cheltuielile se intelege diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor oricreşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, alteledecât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. Elementele extraordinare sunt veniturile sau cheltuielile rezultate din
evenimente sau tranzacţii ce sunt clar diferite de activităţile curente ale entităţii şicare, prin urmare, nu se aşteptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.
Activităţile curente reprezintă orice activităţi desfăşurate de o entitate, ca parte integrantă a afacerilor sale, precum şi activităţile conexe în care aceasta seangajează şi care sunt o continuare a primelor activităţi menţionate, incidente acestorasau care rezultă din acestea.
5.3. Situatia fluxurilor de trezorerie (numerar)
Situatia fluxurilor de numerar prezinta modul in care o entitate genereaza siutilizeaza numerarul si echivalentele de numerar. Ea este prezentata pentru fiecare
perioada pentru care sunt prezentate situatiile financiare anuale. Fluxurile de numerar sunt intrarile si iesirile de numerar si echivalente de
numaerar. Numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere, in timpce echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt, extrem delichide, care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuseunui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
Situatia fluxurilor de numerar prezinta fluxurile de numerar ale entitatii dincursul perioadei, clasificate pe activitati de exploatare, de investitie si de finantare.
Activitatile de exploatare sunt principalele activitati generatoare de venituri
ale intreprinderii, precum si alte activitati care nu sunt activitati de investitie saufinanciare. Activitatile de investitie constau in achizitionarea si cedarea de active
imobilizate si de alte investitii care nu sunt incluse in echivalente de numerar. Activitatile de finantare sunt activitati care au drept rezultat modificari ale
valorii si structurii capitalurilor proprii si imprumuturilor intreprinderii.In cadrul fluxurilor de numerar nu intra miscarile intre elemente care
constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac partedin gestiunea numerarului unei intreprinderi, si nu din activitatile de exploatare,investitie si finantare.
Gestiunea numerarului presupune plasarea excedentului de numerar in
echivalente de numerar.Structura exemplificativa a situatiei fluxurilor de numerar, intocmita atuncicand fluxurile de numerar din activitatea de exploatare sunt prezentate pe bazametodei directe (adica sunt evidentiate clasele principale de incasari si plati), esteurmatoarea :
SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR la date de …
Denumirea elementuluiExercitiul financiar
Precedent Curent
A 1 2Fluxuri de numerar din activitati de exploatare :
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 36/148
Incasari de la clientiPlati catre furnizori si angajatiDobanzi platiteImpozit pe profit platitIncasari din asigurarea impotriva cutremurelor
Numerar net din activitati de exploatareFluxuri de numerar din activitati de investitie :Plati pentru achizitionarea de actiuniPlati pentru achizitionarea de imobilizari corporaleIncasari din vanzarea de imobilizari corporaleDobanzi incasateDividende incasate
Numerar net din activitati de investitieFluxuri de numerar din activitati de finantare :Incasari din emisiunea de actiuniIncasari din imprumuturi pe termen lungPlata datoriilor aferente leasing-ului financiar Dividende platite
Numerar net din activitati de finantareCresterea neta a numerarului si echivalentelor denumerar
Numerar si echivalente de numerar la inceputulexercitiului financiar
Numerar si echivalente de numerar la sfarsitulexercitiului financiar
In cazul in care fluxurile de numerar sunt prezentate conform metodeiindirecte, situatia fluxurilor de numerar are urmatoarea forma :
Profi brutAjustari pentru :
Cheltuieli cu amortizareaCheltuieli cu provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de
valoareVenituri din reluari de provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de
valoare
Cheltuieli financiareVenituri financiareCheltuieli privind activele cedateVenituri din vanzarea activelor Variatia soldurilor conturilor de creante comerciale si alte creante din
exploatareVariatia soldurilor conturilor de datoriii comerciale si alte datorii din
exploatareVariatia soldurilor conturilor de stocuri
Numerar generat de exploatareDobanzi platite
Impozit pe profit platit
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 37/148
CAPITOLUL 6
CONTUL SI DUBLA INREGISTRARE A OPERATIUNILOR ECONOMICE
6.1. Notiunea si structura grafica a contului
Dupa cum s-a vazut, contabilitatea are sarcina de a oglindi toate operatiunile
economice care dau nastere la miscarea si transformarea activelor unei intreprinderi,la formarea si utilizarea capitlului propriu si a datoriilor, precum si la obtinerearezultatelor din asctivitatea intreprinderii. Prezentarea in forma sintetica a activelor,dupa componenta, si pasivelor (datoriilor si capitalului propriu), dupa sursa, serealizeaza cu ajutorul bilantului.
Bilantul este insa o situatie statica care nu oglindeste procesele economicecare s-au efectuat si nici modificarile si schimbarile pe care le-au suferit activele si
pasivele intreprinderii ca urmare a realizarii acestor procese. De asemenea, in bilantelementele patrimoniale sunt prezentate sintetic, ori desfasurarea activitatii zilnice aintreprinderii presupune o serie de operatiuni economice care dau nastere la miscari sitransformari ale elementelor patrimoniale ce trebuie inregistrate pentru a putea apoi sa
fie sintetizate sub forma bilantului. Din aceasta cauza, contabilitatea a elaborat uninstrument propriu de lucru, numit cont.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 38/148
Contul este un instrument al contabilitatii cu ajutorul caruia se inregistraza inmod operativ operatiunile economice care dau nastere la miscari si transformari legatede activele si pasivele intreprinderii. Astfel, pentru reflectarea existentei, miscarii sitransformarii fiecarui element patrimonial din activul si pasivul intreprinderii, aceastadeschide cate un cont. Rezulta ca intreprinderea va deschide atatea conturi cate
elemente de activ si de pasiv detine ea, determinate de procesele economice ce au locin cadrul intreprinderii. Totalitatea conturilor utilizate de contabilitate in vedereareflectarii efectelor operatiunilor economice asupra patrimoniului intreprinderiiformeaza sistemul conturilor.
Contul este astfel conceput incat sa permita urmarirea distincta pe elemente, pe de o parte a existentei elementelor patrimoniale, iar pe de alta parte a tuturor modificarilor care survin in cadrul acestora. In acest sens, trebuie avut in vedere ca inlegatura cu toate elementele de activ si de pasiv intervin modificari in doua sensuricontrarii. Aceste modificari se produc fie in sensul cresterii (maririi), fie in cel alscaderii (reducerii, micsorarii). Datorita acestui fapt contul este conceput astfel incatsa permita inregistrarea intr-o parte ceea ce exista si operatiunile privind crestereaelementului respectiv, iar in cealalta parte a operatiunilor privind micsorarea aceluiasielement.
In vederea oglindirii distincte a cresterii de cea a scaderii unui element patrimonial (de bilant), forma grafica a contului a fost conceputa sub forma literei Tsau a unei balante. In felul acesta, intr-o parte se trec toate operatiunile care produccresteri, iar in partea opusa operatiunile care produc scaderi ale elementului a careiexistenta se tine cu ajutorul contului respectiv. Trebuie mentionat ca existenteleinitiale si cresterile, pe de o parte, si scaderile, pe de alta parte, ocupa partea dinstanga sau din drepata contului in mod diferit, in functie de continutul economic alelementului patrimonial evidentiat (activ sau pasiv).
Contul are urmatoarele elemente care formeaza structura contului :a) titlul sau denumirea si simbolul contului,
b) cele doua parti opuse ale contului (debitul si creditul),c) miscarile intervenite in cont (rulajul contului),d) explicatia operatiunii inregistrata in cont,e) soldul contului
a) Titlul (denumirea) si simbolul contului exprima continutul economic alcontului, adica indica elemental de active sau de pasiv a carui evidenta o tine. De
pilda : conturile „Capital”, „Credite bancare pe termen lung”, „Constructii”, „Materii
prime” etc.
DebitCont de
activ Credit DebitCont de pasiv Credit
Existentiniţial
Creşteri
Existentiniţial
CreşteriMicşorări
Micşorări
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 39/148
Fiecare cont are si un simbol format din trei sau patru cifre. Simbolurileconturilor din tara noastra sunt stabilite de catre Ministerul Finantelor prin „Planul deconturi general”, fiind interzisa utilizarea de conturi cu alte simboluri si denumiri.Simbolurile pentru conturile date ca exemplu mai sus sunt: 101 „Capital”, 162„Credite bancare pe termen lung”, 212 „Constructii” si 301 „Materii prime”.
b) Cele doua parti ale contului permit inregistrarea separata a operatiunilor care produc modificari de un anumit sens in cele de celalalt sens. In mod conventionals-a admis ca partea stanga a contului sa poarte denumirea de debit („titularul de cont
– datoreaza”), iar partea dreapta de credit („cineva ne imprumuta”).In debitul contului se inregistreaza:- existentul initial si cresterile, daca este vorba de un cont care reflecta un
element de activ patrimonial (cont de activ);- descresterile, daca este vorba de un cont care reflecta un element de pasiv
patrimonial (cont de pasiv)In creditul contului se inregistreaza:- existentul initial si cresterile, daca este vorba de un cont de pasiv;- descresterile, daca este vorba de un cont de activ.
A debita un cont inseamna a inscrie o suma in debitul acestuia, iar a credita uncont inseamna inregistrarea unei sume in creditul acestuia. Sumele inscrise in debitulcontului se numesc sume debitoare, in timp ce cele inscrise in creditul contului senumesc sume creditoare.
c) Miscarile intervenite in cont (rulajul contului) reprezinta totalitatea sumelor inregistrate in cont ca urmare a operatiunilor economice care s-au infaptuit intr-o
perioada data. Rezulta ca rulajul contului nu cuprinde si sumele existente la inceputul perioadei sau soldurile initiale. Rulajul debitor reprezinta totalitatea operatiunilor inregistrate in debitul contului, iar rulajul creditor reprezinta totalitatea operatiunilor
inscrise in creditul contului.Asadar, spre deosebire de sumele debitoare sau creditoare care cuprind siexistentele sau soldurile initiale, rulajul contului cuprinde numai operatiunileinregistrate ulterior datei la care se refera soldurile initiale.
d) Explicatia operatiunii inregistrate consta in descrierea operatiunii inscrisein cont, care poate fi explicatie descriptiva (descrierea sumara a operatiunii care seinregistraza in debitul sau creditul contului) si explicatie contabila (indicarea contuluicorespondent ca urmare a principiului dublei inregistrari).
e) Soldul contului reprezinta diferenta dintre totalul sumelor debitoare sitotalul celor creditoare, el reprezentand valoarea elementului patrimonial la unmoment dat.
In functie de momentul la care se refera, soldul unui cont poate fi sold initial sau sold final . La randul lor, cele doua tipuri de sold pot imbraca forma soldului
debitor , cand totalul sumelor debitoare este mai mare decat totalul sumelor creditoaresi soldului creditor , cand totalul sumelor creditoare este mai mare decat totalulsumelor debitoare.
Soldul final debitor: soldul initial debitor + rulaj debitor > rulaj creditor Soldul final creditor: soldul initial creditor + rulaj creditor > rulaj debitor La un moment dat, un cont nu poate avea decat un singur sold, fie debitor, fie
creditor.Structura grafica a contului se poate referi fie la (a) conturi bilaterale (cele
care au coloane separate pentru data, explicatii si suma de ambele parti ale conului),
fie (b) conturi unilaterale (cele in care data si explicatiile se scriu in stanga, iar sumele debitoare si creditoare figureaza alaturate la dreapta).
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 40/148
Data Explicatia Suma Data Explicatia Suma
Data Explicatii Sume debitoare Sume creditoare
Fiecare cont are un continut economic determinat de elementul sau procesul14
a carui evidenta o oglindeste si poate fi:- o categorie de elemente de active, de exemplu: constructii, materii prime
etc.;- o categorie de elemente de pasiv (susa), de exemplu: capital social, imprumut
bancar pe termen lung etc.;- o categorie de proces economic, cum ar fi vanzarea produselor finite,
procesul de fabricatie etc.
In cadrul sistemului unitar de conturi, conturile indeplinesc urmatoarelefunctii:
a) functia economica, prin faptul ca tine evidenta activelor si surselor lor definantare, precum si a proceselor economice;
b) funcia de documentare, prin faptul ca datele pe care le contin servesc lainformarea decidentilor;
c) functia de calcul prin faptul ca unele conturi prin datele inregistrate in eleservesc la determinarea unor indicatori economici, ca de exemplu cifra de afaceri si
profitul;
d) functia de control prin faptul ca prin datele pe care le oglindesc, ele permitcontrolul integritatii patrimoniului, indeplinirii unor indicatori economico-financiarietc.;
e) functia de grupare si sistematizare prin faptul ca in conturi evidenta se tine pe grupe de elemente omogene, iar operatiunile sunt inregistrate dupa caracterul lor (cresteri sau scaderi; intrari sau iesiri);
f) functia contabila este legata de aplicarea regulilor de functionare elaboratede contabilitate pentru diferitele categorii de conturi si care permit operationalizareacelolalte functii enumerate.
6.2. Reguli de functionare a contului
Contul, prin constructia sa, permite inregistrarea distincta a modificarilor deorice natura – cresteri sau scaderi, majorari sau micsorari, intrari sau iesiti – careintervin in legatura cu elementul sau procesul ce trebuie evidentiat in contabilitate.
Problema care se ridica este aceea de a cunoaste cum anume trebuie sa fieinregistrate diversele modoficari in diferitele categorii de conturi. In acest scop,contabilitatea a elaborat norme dupa care diversele categorii de conturi sunt debitate sicreditate si care sunt denumite reguli de functionare a conturilor. Deci, prin reguli defunctionare a conturilor se intelege acele norme dupa care diferite categorii deconturi se debiteaza si crediteaza.
14 De exemplu : procesul de amortizare, procesul de realizare a cheltuielilor, procesul de obtinere aveniturilor etc.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 41/148
Pentru a usura intelegerea regulilor de functionare a conturilor, vom porni dela un exemplu de bilant si vom prelua in conturi datele continute de el. Facem aceastasi pentru ca intre bilant si conturi exista o stransa legatura, in sensul ca:
- datele din bilant sunt culese din conturi;- existentele de fiecare inceput de exercitiu financiar reapar in conturi din
bilant;- oglindirea modificarile pe care operatiunile economice le provoaca in cadrul
elementelor din bilant se realizeaza cu ajutorul conturilor.Presupunem ca la inceputul anului bilantul unei intreprinderi se prezinta in
felul urmator:
BILANT (prescurtat)-in mii lei-
Elemente de activ Sold Elemente de pasiv SoldActive imobilizate 200.000 Datorii
- datorii curente- datorii pe o perioada
mai mare de un an
495.000345.000150.000
Active circulante- materii prime- produse finite
- creante- investitii pe termen scurt
- casa si conturi la banci
445.000250.000100.00074.99510.00010.005
Capitaluri proprii- capital social
- rezerve
150.000130.000
20.000
Total activ 645.000 Total pasiv 645.000Pe baza acestui bilant se deschid cate un cont pentru fiecare element de activ si
de pasiv. Conturile care se deschid pentru elemente de activ, pentru a oglindi activuldupa componenta, se numesc conturi de activ, iar conturile care se deschid pentruelementele de pasiv, pentru oglindirea surselor de finantare a elementelor de activ, senumesc conturi de pasiv.
Noi vom deschide doar un cont de activ si un cont de pasiv, pentruexemplificare si intelegere.
Dat fiind faptul ca in bilant existentele de elemente de activ figureaza in partea
stanga, adica in activul acestuia, acestea au fost trecute tot in partea stanga a contuluidat ca exemplu, adica in debitul acestuia. La fel, datorita ca in bilant sumele
D. Materii prime C D. Furnizori C
S.I. 100.000 S.I. 50.000
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 42/148
reprezentand existentele elementelor de surse de finantare figureaza in partea dreapta,adica in pasivul acestuia, acestea au fost trecute (preluate) in partea dreapta a contuluidat ca exemplu, adica in creditul acestuia.
Din cele de mai sus se desprind primele doua reguli de functionare aconturilor:
1. Conturile de activ incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cuexistentul (soldul) initial al activelor patrimoniale preluat din bilant.
2. Conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cuexistentul (soldul) initial de pasive patrimoniale (surse de finantare) preluat din bilant.Celor doua reguli li se mai adauga inca sase reguli, dupa cum urmeaza:
3. Conturile de activ se debiteaza cu toate intrarile, majorarile, cresterile deelemente de activ.
4. Conturile de pasiv se crediteaza cu toate cresterile elementelor de pasiv,adica datoriilor si capitalului propriu.
5. Conturile de activ se crediteaza cu toate iesirile, micsorarile, scaderile deelemente de activ.
6. Conturile de pasiv se debiteaza cu toate scaderile, micsorarile, reducerileelementelor de pasiv, adica ale datoriilor si capitalului propriu.
7. Conturile de activ pot avea numai solduri debitoare, care reprezintaexistentul de active la un moment dat.
8. Conturile de pasiv pot avea numai solduri creditoare, care reprezintaexistentul de surse de finantare compuse din datorii si capital propriu.
In concluzie putem spune urmatoarele:Conturile de activ incep sa functioneze prin a se debita; se debiteaza cu
existentele, intrarile, cresterile, majorarile si se crediteaza cu iesirile, scaderile,micsorarile de elemente de activ; pot avea numai solduri debitoare.
Conturile de pasiv incep sa functioneze prin a se credita; se crediteaza cuexistentele, cresterile, majorarile si se debiteaza cu toate scaderile, micsorarile,reducerile de surse de finantare ale activelor; pot avea numai sold creditor.
In general, conturile au o singura functe contabila, si anume aceea de conturide activ sau aceea de conturi de pasiv. Aceste conturi se spune ca au caracter deconturi monofunctionale.
Contabilitatea se foloseste insa si de o serie de conturi bifunctionale, care secaracterizeaza prin:
a) incep sa functioneze prin a se debita, dar pot prezenta, dupa caz, solddebitor sau sold creditor; de exemplu, contul 456 „Decontari cu actionarii/asociatii
privind capitalul;
b) incep sa functioneze prin creditare, dar pot prezenta, dupa caz, sold debitor sau sold creditor; de exemplu, contul 117 „Rezultatul reportat”;c) pot incepe uneori sa functioneze prin debitare, dar alte ori prin creditare,
dupa caz, si pot prezenta sold debitor sau sold creditor.
6.3. Clasificarea conturilor
Totalitatea conturilor care se folosesc in contabilitate alcatuiesc sistemul deconturi. Conturile care-l compun pe acesta se pot clasifica dupa trei critetii:
- dupa continutul economico-financiar al conturilor;- dupa functia contabila a conturilor;
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 43/148
- dupa sfera de cuprindere a conturilor.
1. Continutul economico-financiar al unui cont are in vedere baturaelementelor patrimoniale sau proceselor economice pe care le reflecta. Astfel,continutul economico-financiar al uni cont poate fi: un element de activ, de datorie
sau de capital; un venit sau o cheltuiala; un proces economic.Din punct de vedre al continutului economico-financiar, conturile sunt
structurate in contabilite pe urmatoarele clase:Clasa 1 – Conturi de capitaluriClasa 2 – Conturi de imobilizariClasa 3 – Conturi de stocuri si productie in curs de executieClasa 4 – Conturi de tertiClasa 5 – Conturi de trezorerieClasa 6 – Conturi de cheltuieliClasa 7 – Conturi de venituriClasa 8 – Conturi specialeClasa 9 – Conturi de gestiuneConturile din clasele 1-5 sunt considerate conturi de bilant, deoarece soldul
final al acestora se regaseste in bilant.Conturile din clasele 6 si 7 sint conturi de rezultate, pentru ca pe baza lor se
determina rezultatul financiar (profit sau pierdere) al intreprinderii.Conturile din clasa 8 (conturi speciale) reflecta elementele patrimoniale care
nu se afla in proprietatea intreprinderii si nu sunt reflectate in bilantul acesteia. Cuajutorul lor se inregistreaza operatii care nu modifica structura patrimoniuluiintreprinderii.
In afara celor 8 clase de conturi incluse in planul de conturi general mai exista
conturile de gestiune care se folosesc la calculul costului productiei, lucrarilor siserviciilor intreprindeii si nu au legatura cu bilantul. Pentru organizarea contabilitatiide gestiune, nu este obligatorie utilizarea conturilor din clasa 9.
Clasa 1 – Conturile de capitaluri - reflecta elementele de pasiv ce au ca sursade provenienta fie proprietarii intreprinderii, fie creditori ai acesteia, fie activitatea deexploatare a intreprinderii pentru cazul rezultatului financiar. Proprietatea asupraelementelor reflectate in conturile de capitaluri apartine actionarilor/asociatilor sicreditorilor, dupa caz.
Din aceasta clasa fac parte urmatoarele 6 grupe de conturi:- capital si rezerve (simbol0);- rezultatul reportat (11);
- rezultatul exercitiului financiar (12);- castiguri sau pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedareacu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (14);
- provizioane (15);- imprumuturi si datorii asimilate (16);In general, conturile de capital sunt conturi de pasiv, exceptiile fiind formate
din:- conturile de rezultate si cele privind rezervele de conversie, care sunt
bifunctionale;- conturile privind actiunile proprii detinute (simbol 109), cel privind
repartizarea profitului (129), cel in care se reflecta pierdereri legate de emiterea,
rasumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 44/148
capitaluri proprii (149) si cel referitor la prime privind rambursarea obligatiunilor (169), care sunt conturi de activ15.
Clasa 2 – Conturile de imobilizari - reflecta elemente de activ (bunuri sauvalori) detinute pe o perioada mai mare de un an in scopul desfasurarii activitatiiintreprinderii. Din aceasta clasa fac parte 7 grupe de conturi:
- imoblizari necorporale (20);- imobilizari corporale (21);- imobilizari corporale in curs de aprovizionare (22);- imobilizari in curs si avansuri pentru imobilizari (23);- imobilizari financiare (26);- amortizari privind imobilizarile (28);- ajustari pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor (29).In general, conturile din aceasta clasa sunt conturi de activ, cu exceptia celor
din grupa „Amortizari privind imobilizarile” (simbol 28) si din grupa „Ajustari privind deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizarilor” (29) care sunt conturi de pasiv.
Clasa 3 – Conturi de stocuri si productie in curs de executie – reflectaelementele de activ sub forma stocurilor detinute de intreprindere. Din aceasta clasafac parte urmatoarele 9 grupe de conturi:
- materii prime (30);- stocuri in curs de aprovizionare (32);- productie in curs de executie (33);- produse (34)- stocuri aflate la terti (35) ;- animale (36);- marfuri (37);
- ambalaje (38);- ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie (39).In general, conturile din aceasta clasa sunt conturi de activ, cu exceptia celor
din grupa 39 care sunt de pasiv si a conturilor de diferente de pret (la marfuri siambalaje) care sunt bifunctionale.
Clasa 4 – Conturi de terti – reflecta datoriile si creantele intreprinderii inrelatiile acesteia cu furnizorii, clentii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului,entitatile afiliate si cele legate prin interese de participare, asociatii/actionarii,debitorii si creditorii diversi.
Dupa functia lor contabila, conturile din aceasta clasa sunt fie de activ (daca serefera la creante), fie de pasiv (daca se refera la datorii). Din aceasta clasa fac parte
urmatoarele 10 grupe de conturi:- furnizori si conturi asimilate (40);- clienti si conturi asimilate (41)- personal si conturi asimilate (42);- asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate (43);- bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate (44);- grup si actionari/asociati (45);- debitori si creditori diversi (46);- conturi de subventii, regularizare si asimilate (47);- decontari in cadrul unitatii (48);- ajustari pentru deprecierea creantelor (49).
15 In conturile cu trei cifre, cifra terminala 9 semnifica operatiuni de sens contrar celor acoperite in modnormal de conturile de nivel superior din grupa din care fac parte. Iata explicatia exceptiilor aratate.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 45/148
p g p p p p
Clasa 5 – Conturi de trezorerie – reflecta evidenta existentei si miscariiactiunilor detinute la entitatile afiliate, altor investitii pe termen scurt,disponibilitatilor in conturi la banci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt si altor valori de trezorerie.
Dupe functia lor contabila, conturile din aceasta clasa sunt fie de activ (daca se
refera la valori detinute in casa sau la banci, in actiuni, obligatiuni si alte plasamente pe termen scurt si alte valori detinute), fie de pasiv (daca se refera la credite angajate,dobanzi de platit si ajustari pentru pierederea de valoare a conturilor de trezorerie), fie
bifunctionale (contul 581 „Viramente interne”).Din aceasta clasa fac parte urmatoarele 6 grupe de conturi:- investitii pe termen scurt (50);- conturi la banci (51);- casa (53);- acreditive (54);- viramente interne (58);- ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie (59).
Clasa 6 – Conturi de cheltuieli – asigura evidenta cheltuielilor (valorilor platite pentru consumuri de stocuri, de munca vie – salarii si asimilate -, serviciiexecutate de terti etc.) intreprinderii pe feluri de cheltuieli.
Conturile de cheltuieli functioneaza dupa regula conturilor de activ in sensulca se debiteaza pe parcursul lunii cu cheltuielile realizate dupa natura lor (deexploatare, financiare si extraordinare), indiferent daca plata s-a facut sau nu. Lafinele lunii, totalul sumelor inregistrate in conturi de cheltuieli se deconteaza asuprarezultatului prin intermediul contului 121 „Profit si pierdere”, astfel incat la finelelunii conturile de cheltuieli nu prezinta sold.
Din aceasta clasa fac parte 10 clase de conuri, dupa cum urmeaza:
- cheltuieli privind stocurile (60);- cheltuieli cu serviciile executate de terti (61);- cheltuieli cu alte servicii executate de terti (62);- cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (63);- cheltuieli cu personalul (64);- alte cheltuieli de exploatare (65);- cheltuieli financiare (66);- cheltuieli extraordinare (67);- cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau
pierdere de valoare (68);- cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite (69).
Clasa 7 – Conturi de venituri – asigura evidenta veniturilor intreprinderiiconstand din sumele sau valorile incasate sau de incasat in nume propriu din activitaticurente16 (vanzari, prestari de servicii, comisioane, redevente, chirii, subventii,dobanzi, dividende) si castigurile din orice alte surse.
Conturile de venituri functioneaza dupa regula conturilor de pasiv, in sensul cain decursul lunii in creditul lor se inregistreaza veniturile incasate sau de incasat,
potrivit naturii lor (de exploatare, financiare, exceptionale). La finele lunii, totalulsumelor creditoare ale conturilor de venituri se incorporeaza in rezultate, prinintermediul contului 121 „Profit si pierderi, pentru a acoperi cheltuielile ocazionate derealizarea veniturilor. La finele lunii conturile de venituri nu prezinta sold.
In clasa 7 sunt incluse urmatoarele 8 grupe de conturi:
16 Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de intreprindere, ca parte integranta a obiectuluisau de activitate, precum si activitatile conexe acestora.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 46/148
, p
- cifra de afaceri (70);- venituri aferente costului productiei in curs de executie (71);- venituri din productia de imobilizari (72);- venituri din subventii de exploatare (74);- alte venituri din exploare (75);
- venituri financiare (76);- venituri extraordinare (77);- venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare
(78).Clasa 8 – Conturi speciale – se refera la doua grupe de conturi:- conturi in afara bilantului;- bilant (89)2. Dupa functia contabila avuta, asa dupa cum am vazut deja, exista trei tipuri
de conturi:a) conturi de activ;
b) conturi de pasiv;c) conturi bifunctionale (de activ-pasiv).3. Dupa sfera de cuprindere, conturi se clasifica in:- conturi sintetice;- conturi analitice.Conturile sintetice sunt conturi in care se oglindesc in expresie valorica
existenta si modificarile privind grupurile de elemente omogene de active, datorii sicapitaluri, precum si procese economice. Spre exemplu, in contul sintetic „Materii
prime” sunt reflectate valoric toate materiile prime, fara a se tine seama de compozitiaacestora (sortimente) sau de locurile de depozitare.
Conturile sintetice au simbolul format din doa cifre si se pot desfasura pe doua
categorii:- conturi sintetice de gradul I , cu simbolul format din trei cifre, care au uncontinut economic general;
- conturi sintetice de gradul II , cu simbolul format din patru cifre, care permitoglindirea in mai buna masura elementul patrimonial pe care-l evidentiaza.
Spre exemplificare a celor de mai sus, contul sintetic de gradul I, 531 „Casa”,se desfasoara pe urmatoarele doua conturi sintetice de gradul II:
- 5311 „Casa in lei”;- 5314 „Casa in valuta”.Conturile analitice sunt conturi cu ajutorul carora se oglindesc distinct, in
expresie valorica si cantitativa, existenta si modificarile fiecarui element de activ,
datorie si proces economic. Asadar, cu ajutorul conturilor analitice se detaliazacontinutul economic al conturilor sintetice, reflectand diverse elemente specifice cecompun elementul patrimonial generalizator reflectat de un cont sintetic. Spreexemplu, contul sintetic de gradul I „Materii prime” poate fi desfasurat (dezvoltat) pemai multe conturi analitice, functie de numarul locurilor de depozitare ale acestora inintreprindere. La randul lor, conturile analitice deschise po locuri de depozitare vor fidetaliate in conturi analitice de grad inferior pe sortimente de materii prime.
Dezvoltarea in analitic a unui cont sintetic se poate face fie in virtutea unei prevederi legale, fie pe baza optiunilor intreprinderii, dupa caz.
Datorita faptului ca conturile analitice nu reprezinta altceva decatdezmembrarea pe componente a contului sintetic, ele urmeaza regulile de functionare
a contului sintetic.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 47/148
Conturile analitice pot folosi alaturi de etalonul valoric si etalonul natural saucantitativ. Din aceasta cauza a fost adoptata o structura grafica corespunzatoare pentrucontul analitic. De exemplu:
Titlul contului
Debit CreditData Explicatia Cantitatea Suma Data Explicatia Cantitatea Suma
Intre evidenta sintetica, pe de o parte, si evidenta analitica, pe de alta parte,trebuie sa existe o concordanta deplina. Aceasta concordanta, la anumite intervale detimp, trebuie verificata, verificarea constand in confruntarea datelor conturilor analitice cu datele contului sintetic pe care-l dezvolta, prin intocmirea unor situatiinumita balanta de verificare analitica. Concordanta urmarita se refera la:
a) soldul initial al contului sintetic trebuie sa fie egal cu suma soldurilor initiale ale conturilor sale analitice;
b) totalul sumelor debitoare ale conturilor analitice trebuie sa fie egal cutotalul sumei debitoare a contului sintetic;
c) totalul sumelor creditoare ale conturilor analitice trebuie sa fie egal cutotalul sumei creditoare a contului sintetic;
d) soldul contului sintetic trebuie sa fie egal cu totalul soldurilor conturilor analitice.
Balanta de verificare analiticaa contului „Materii prime”
Conturile Debit Credit Debit CreditMaterii prime- sortiment A- sortiment B
Total
300.000170.000130.000300.000
150.00080.00070.000
150.000
150.00090.00060.000
150.000
6.4. Inchiderea si redeschiderea conturilor
La inceputul fiecarui exercitiu financiar, conturile se deschid pe baza
bilantului exercitiului financiar precedent. In cursul exercitiului financiar curent, inconturi se inregistreaza toate operatiunile care au avut loc, ca la sfarsitul exercitiuluifinanciar sa se faca inchiderea lor.
In vederea inchiderii se stabileste soldul contului si acesta se trece, pentruegalare, in partea contrara. Astfel, conturile care au sold debitor se inchid prin trecereaacestui sold la credit. Soldul creditor al conturilor se trece in debitul conturilor respective.
La inceputul exercitiului financiar se procedeaza la redeschiderea conturilor.Aceasta are loc prin scrierea din nou a soldurilor in partea e unde au provenit. Astfel,conturile care au avut sold debitor se redeschid prin inscrierea soldului in debit.Conturile care au avut sold creditor se redeschid prin inscrierea acestui sold la creditul
contului respectiv.
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 48/148
De exemplu, sa presupunem ca la sfarsitul exercitiului financiar situatia dinurmatoarele conturi se prezinta in felul urmator:
In vedera inchiderii conturilor, se stabileste soldul lor si se trece in parteacontrara de unde au provenit. In exemplul luat se procedeaza astfel:
Pentru redeschidere, soldurile conturilor vor fi inscrise in partea de unde au provenit, in cazul exemplului luat situatia se va prezenta astfel:
D. Materii prime C D. Furnizori C100.000 50.00050.000 20.000
D. Materii prime C D. Furnizori C
100.000 50.00050.000 20.000
Sold 50.000
100.000 100.000
30.000 - Sold
50.000 50.000
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 49/148
In continuare vom prezenta planul de conturi general utilizabil in intreprinderi.El se bazeaza pe clasificarea zecimala a conturilor. Simblolul contului alaturi de titlulcontului serveste la identificarea operatiilor ce se inregistreaza in contabilitate.
PLANUL DE CONTURI GENERAL
CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI
10. CAPITAL ŞI REZERVE101. Capital
1011. Capital subscris nevărsat (P)1012. Capital subscris vărsat (P)1015. Patrimoniul regiei (P)
1016. Patrimoniul public (P)104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune (P)1042. Prime de fuziune/divizare (P)1043. Prime de aport (P)1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni (P)
105. Rezerve din reevaluare (P)106. Rezerve
1061. Rezerve legale (P)1063. Rezerve statutare sau contractuale (P)1064. Rezerve de valoare justă (P)1065. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (P)
D. Materii prime C D. Furnizori C
Sold 50.000 Sold 30.00
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 50/148
1067. Rezerve din diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-oentitate străină (A/P)
1068. Alte rezerve (P)107. Rezerve din conversie (A/P)108. Interese care nu controlează
1081. Interese care nu controlează - rezultatul exerciţiului financiar (A/P)1082. Interese care nu controlează - alte capitaluri proprii (A/P)
109. Acţiuni proprii1091. Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt (A)1092. Acţiuni proprii deţinute pe termen lung (A)
11. REZULTATUL REPORTAT
117. Rezultatul reportat1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperită (A/P)1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai
puţin IAS 299 (A/P)1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor
contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene (A/P)
12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR 121. Profit sau pierdere (A/P)129. Repartizarea profitului (A)
14. CÂŞTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA,
RĂSCUMPĂRAREA, VÂNZAREA, CEDAREA CU TITLU GRATUIT SAUANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII141. Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii
(P)149. Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit
sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (A) 15. PROVIZIOANE
151. Provizioane1511. Provizioane pentru litigii (P)1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor (P)
1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similarelegate de acestea (P)1514. Provizioane pentru restructurare (P)1515. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (P)1516. Provizioane pentru impozite (P)1518. Alte provizioane (P)
16. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P)1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci (P)
1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P)1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (P)
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 51/148
162. Credite bancare pe termen lung1621. Credite bancare pe termen lung (P)1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă (P)1623. Credite externe guvernamentale (P)1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625. Credite bancare externe garantate de bănci (P)1626. Credite de la trezoreria statului (P)1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)
166. Datorii care privesc imobilizările financiare1661. Datorii faţă de entităţile afiliate (P)1663. Datorii faţă de entităţile de care compania este legată prin interese de
participare (P)167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate (P)
168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni (P)1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)1685. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate (P)1686. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile de care compania este legată
prin interese de participare (P)1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate (P)
169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor (A)
CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZĂRI
20. IMOBILIZĂRI NECORPORALE201. Cheltuieli de constituire (A)
203. Cheltuieli de dezvoltare (A)205. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare (A)207. Fond comercial
2071. Fond comercial pozitiv (A)2075. Fond comercial negativ (P)
208. Alte imobilizări necorporale (A)
21. IMOBILIZĂRI CORPORALE211. Terenuri şi amenajări de terenuri (A)
2111. Terenuri2112. Amenajări de terenuri
212. Construcţii (A)213. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) (A)2132. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare (A)2133. Mijloace de transport (A)2134. Animale şi plantaţii (A)
214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şimateriale şi alte active corporale (A) 22. IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE
223. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii în curs de
aprovizionare (A)
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 52/148
224. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şimateriale şi alte active corporale în curs de aprovizionare (A) 23. IMOBILIZĂRI ÎN CURS ŞI AVANSURI PENTRU IMOBILIZĂRI
231. Imobilizări corporale în curs de execuţie (A)
232. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale (A)233. Imobilizări necorporale în curs de execuţie (A)234. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale (A)
26. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
261. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)263. Interese de participare (A)264. Titluri puse în echivalenţă (A)265. Alte titluri imobilizate (A)267. Creanţe imobilizate
2671. Sume datorate de entităţile afiliate (A)2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate (A)2673. Creanţe legate de interesele de participare (A)2674. Dobânda aferentă creanţelor legate de interesele de participare (A)2675. Împrumuturi acordate pe termen lung (A)2676. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung (A)2678. Alte creanţe imobilizate (A)2679. Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate (A)
269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare2691. Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţile afiliate (P)2692. Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare (P)
2693. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare (P) 28. AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
280. Amortizări privind imobilizările necorporale2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale,
drepturilor şi activelor similare (P)2807. Amortizarea fondului comercial (P)2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale (P)
281. Amortizări privind imobilizările corporale
2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri (P)2812. Amortizarea construcţiilor (P)2813. Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor
(P)2814. Amortizarea altor imobilizări corporale (P)
29. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE AIMOBILIZĂRILOR
290. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale2903. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)2905. Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor
comerciale, drepturilor şi activelor similare (P)2907. Ajustări pentru deprecierea fondului comercial (P)
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 53/148
2908. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale (P)291. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale
2911. Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri (P)2912. Ajustări pentru deprecierea construcţiilor (P)2913. Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor
şi plantaţiilor (P)2914. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale (P)
293. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie2931. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuţie (P)2933. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de execuţie
(P)296. Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare
2961. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate(P)
2962. Ajustări pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P)2963. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)2964. Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entităţile afiliate
(P)2965. Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor legate de interesele de
participare (P)2966. Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen
lung (P)2968. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate (P)
CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DEEXECUŢIE
30. STOCURI DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE301. Materii prime (A)302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare (A)3022. Combustibili (A)3023. Materiale pentru ambalat (A)3024. Piese de schimb (A)3025. Seminţe şi materiale de plantat (A)3026. Furaje (A)3028. Alte materiale consumabile (A)
303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale (A/P)
32. STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE321. Materii prime în curs de aprovizionare (A)322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare (A)323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare (A)326. Animale în curs de aprovizionare (A)327. Mărfuri în curs de aprovizionare (A)328. Ambalaje în curs de aprovizionare (A)
33. PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE331. Produse în curs de execuţie (A)
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 54/148
332. Servicii în curs de execuţie (A)
34. PRODUSE341. Semifabricate (A)345. Produse finite (A)
346. Produse reziduale (A)348. Diferenţe de preţ la produse (A/P)
35. STOCURI AFLATE LA TERŢI351. Materii şi materiale aflate la terţi (A)354. Produse aflate la terţi (A)356. Animale aflate la terţi (A)357. Mărfuri aflate la terţi (A)358. Ambalaje aflate la terţi (A)
36. ANIMALE361. Animale şi păsări (A)368. Diferenţe de preţ la animale şi păsări (A/P)
37. MĂRFURI371. Mărfuri (A)378. Diferenţe de preţ la mărfuri (A/P)
38. AMBALAJE381. Ambalaje (A)388. Diferenţe de preţ la ambalaje (A/P)
39. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎNCURS DE EXECUŢIE
391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P)392. Ajustări pentru deprecierea materialelor
3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile (P)3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P)
393. Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie (P)394. Ajustări pentru deprecierea produselor
3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P)3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P)
3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale (P)395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi (P)3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi (P)3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi (P)3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi (P)3956. Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi (P)3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi (P)3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi (P)
396. Ajustări pentru deprecierea animalelor (P)397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P)
398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P)
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 55/148
CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI
40. FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE401. Furnizori (P)403. Efecte de plătit (P)
404. Furnizori de imobilizări (P)405. Efecte de plătit pentru imobilizări (P)408. Furnizori - facturi nesosite (P)409. Furnizori - debitori
4091. Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor (A)4092. Furnizori - debitori pentru prestări de servicii (A)
41. CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE411. Clienţi
4111. Clienţi (A)4118. Clienţi incerţi sau în litigiu (A)
413. Efecte de primit de la clienţi (A)418. Clienţi - facturi de întocmit (A)419. Clienţi - creditori (P)
42. PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE421. Personal - salarii datorate (P)423. Personal - ajutoare materiale datorate (P)424. Prime reprezentând participarea personalului la profit15 (P)425. Avansuri acordate personalului (A)426. Drepturi de personal neridicate (P)
427. Reţineri din salarii datorate terţilor (P)428. Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul4281. Alte datorii în legătură cu personalul (P)4282. Alte creanţe în legătură cu personalul (A)
43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE431. Asigurări sociale
4311. Contribuţia unităţii la asigurările sociale (P)4312. Contribuţia personalului la asigurările sociale (P)4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P)4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate (P)
437. Ajutor de şomaj4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (P)4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj (P)
438. Alte datorii şi creanţe sociale4381. Alte datorii sociale (P)4382. Alte creanţe sociale (A)
44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE441. Impozitul pe profit/venit
4411. Impozitul pe profit (P)4418. Impozitul pe venit (P)
442. Taxa pe valoarea adăugată4423. TVA de plată (P)
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 56/148
4424. TVA de recuperat (A)4426. TVA deductibilă (A)4427. TVA colectată (P)4428. TVA neexigibilă (A/P)
444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
445. Subvenţii4451. Subvenţii guvernamentale (A)4452. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii (A)4458. Alte sume primite cu caracter de subvenţii (A)
446. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (P)447. Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate (P)448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
4481. Alte datorii faţă de bugetul statului (P) 4482. Alte creanţe privind bugetul statului (A)
45. GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI451. Decontări între entităţile afiliate
4511. Decontări între entităţile afiliate (A/P)4518. Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate (A/P)
453. Decontări privind interesele de participare4531. Decontări privind interesele de participare (A/P)4538. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare (A/P)
455. Sume datorate acţionarilor/asociaţilor 4551. Acţionari/asociaţi - conturi curente (P)4558. Acţionari/asociaţi - dobânzi la conturi curente (P)
456. Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul (A/P)
457. Dividende de plată (P)458. Decontări din operaţii în participaţie4581. Decontări din operaţii în participaţie - pasiv (P)4582. Decontări din operaţii în participaţie - activ (A)
46. DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI461. Debitori diverşi (A)462. Creditori diverşi (P)
47. CONTURI DE SUBVENŢII, REGULARIZARE ŞI ASIMILATE471. Cheltuieli înregistrate în avans (A)
472. Venituri înregistrate în avans (P)473. Decontări din operaţii în curs de clarificare (A/P)475. Subventii pentru investitii
4751. Subvenţii guvernamentale pentru investiţii (P)4752. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii (P)4753. Donaţii pentru investiţii (P)4754. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P)4758. Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii (P)
48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII481. Decontări între unitate şi subunităţi (A/P)
482. Decontări între subunităţi (A/P)
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 57/148
49. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR 491. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - clienţi (P)495. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - decontări în cadrul grupului şi cu
acţionarii/asociaţii (P)496. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - debitori diverşi (P)
CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE
50. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT501. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)505. Obligaţiuni emise şi răscumpărate (A)506. Obligaţiuni (A)508. Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate
5081. Alte titluri de plasament (A)5088. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament (A)
509. Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt5091. Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute la entităţile afiliate (P)5092. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt (P)
51. CONTURI LA BĂNCI511. Valori de încasat
5112. Cecuri de încasat (A)5113. Efecte de încasat (A)5114. Efecte remise spre scontare (A)
512. Conturi curente la bănci5121. Conturi la bănci în lei (A)
5124. Conturi la bănci în valută (A)5125. Sume în curs de decontare (A)518. Dobânzi
5186. Dobânzi de plătit (P)5187. Dobânzi de încasat (A)
519. Credite bancare pe termen scurt5191. Credite bancare pe termen scurt (P)5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă (P)5193. Credite externe guvernamentale (P)5194. Credite externe garantate de stat (P)5195. Credite externe garantate de bănci (P)
5196. Credite de la trezoreria statului (P)5197. Credite interne garantate de stat (P)5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)
53. CASA531. Casa
5311. Casa în lei (A)5314. Casa în valută (A)
532. Alte valori5321. Timbre fiscale şi poştale (A)5322. Bilete de tratament şi odihnă (A)
5323. Tichete şi bilete de călătorie (A)5328. Alte valori (A)
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 58/148
54. ACREDITIVE541. Acreditive
5411. Acreditive în lei (A)5412. Acreditive în valută (A)
542. Avansuri de trezorerie(A)
58. VIRAMENTE INTERNE581. Viramente interne (A/P)59. AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE
TREZORERIE591. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate (P)595. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate (P)596. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor (P)598. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe
asimilate (P)
CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE601. Cheltuieli cu materiile prime602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare6022. Cheltuieli privind combustibilii6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat6026. Cheltuieli privind furajele6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 604. Cheltuieli privind materialele nestocate605. Cheltuieli privind energia şi apa606. Cheltuieli privind animalele şi păsările607. Cheltuieli privind mărfurile608. Cheltuieli privind ambalajele609. Reduceri comerciale primite
61. CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile612. Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile613. Cheltuieli cu primele de asigurare614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările
62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI621. Cheltuieli cu colaboratorii622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile623. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 59/148
627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
64. CHELTUIELI CU PERSONALUL641. Cheltuieli cu salariile personalului642. Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor 643. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit644. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii645. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
6451. Contribuţia unităţii la asigurările sociale6452. Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj6453. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate6456. Contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative6457. Contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE652. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător 654. Pierderi din creanţe şi debitori diverşi658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi6582. Donaţii acordate6583. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital
6588. Alte cheltuieli de exploatare66. CHELTUIELI FINANCIARE663. Pierderi din creanţe legate de participaţii664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate6642. Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 666. Cheltuieli privind dobânzile667. Cheltuieli privind sconturile acordate668. Alte cheltuieli financiare
67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE671. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare
68. CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILEPENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi ajustările pentrudepreciere
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 60/148
686. Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere devaloare
6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare aimobilizărilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a
activelor circulante6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligaţiunilor
69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE691. Cheltuieli cu impozitul pe profit698. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele
de mai sus
CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI
70. CIFRA DE AFACERI NETĂ701. Venituri din vânzarea produselor finite702. Venituri din vânzarea semifabricatelor 703. Venituri din vânzarea produselor reziduale704. Venituri din servicii prestate705. Venituri din studii şi cercetări706. Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii707. Venituri din vânzarea mărfurilor 708. Venituri din activităţi diverse709. Reduceri comerciale acordate
71. VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCŢIEI ÎN CURS DEEXECUŢIE
711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse712. Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie
72. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI721. Venituri din producţia de imobilizări necorporale722. Venituri din producţia de imobilizări corporale
74. VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE
741. Venituri din subvenţii de exploatare7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale
consumabile7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie socială7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare7417. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată
75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 61/148
758. Alte venituri din exploatare7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi7582. Venituri din donaţii primite7583. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii
7588. Alte venituri din exploatare
76. VENITURI FINANCIARE761. Venituri din imobilizări financiare
7611. Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate7613. Venituri din interese de participare
762. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt763. Venituri din creanţe imobilizate764. Venituri din investiţii financiare cedate
7641. Venituri din imobilizări financiare cedate7642. Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate
765. Venituri din diferenţe de curs valutar 766. Venituri din dobânzi767. Venituri din sconturi obţinute768. Alte venituri financiare
77. VENITURI EXTRAORDINARE771. Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare
78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERESAU PIERDERE DE VALOARE
781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea deexploatare7812. Venituri din provizioane7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor 7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante7815. Venituri din fondul comercial negativ
786. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare7863. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor
financiare7864. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor
circulante
CLASA 8 - CONTURI SPECIALE
80. CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI801. Angajamente acordate
8011. Giruri şi garanţii acordate8018. Alte angajamente acordate
802. Angajamente primite8021. Giruri şi garanţii primite8028. Alte angajamente primite
803. Alte conturi în afara bilanţului
8031. Imobilizări corporale luate cu chirie8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 62/148
8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie8034. Debitori scoţi din activ, urmăriţi în continuare8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă8036. Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate8037. Efecte scontate neajunse la scadenţă
8038. Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie8039. Alte valori în afara bilanţului
804. Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe8045. Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
805. Dobânzi aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunsela scadenţă
8051. Dobânzi de plătit8052. Dobânzi de încasat
806. Certificate de emisii de gaze cu efect de seră807. Active contingente808. Datorii contingente89. BILANŢ891. Bilanţ de deschidere892. Bilanţ de închidere
CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE
90. DECONTĂRI INTERNE901. Decontări interne privind cheltuielile902. Decontări interne privind producţia obţinută903. Decontări interne privind diferenţele de preţ
924. Cheltuieli generale de administraţie925. Cheltuieli de desfacere
93. COSTUL PRODUCŢIEI
92. CONTURI DE CALCULAŢIE921. Cheltuielile activităţii de bază922. Cheltuielile activităţilor auxiliare923. Cheltuieli indirecte de producţie
931. Costul producţiei obţinute 933. Costul producţiei în curs de execuţie
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 63/148
CAPITOLUL 7
INREGISTRAREA IN CONTABILITATE
7.1. Inregistrarea in partida dubla a operatiunilor economice
Fiecare operatiune economica provoaca efecte bilaterale, adica in doua sensuri,directii, asa cum s-a vazut cand am cercetat modificarile pe care le produc operatiunileeconomice in cadrul elementelor de activ si a celor de pasiv ale unui bilant. Dat fiind cafiecare operatiune economica provoaca efecte duble, fie in cadrul a doua elemente deactiv, fie a doua elemente de pasiv, fie intr-un element de activ si unul de pasiv, rezulta ca pentru oglindirea acetora trebuie sa folosim intotdeauna doua conturi.
Inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatiuni economice indoua conturi distincte si in parti opuse ale acestora (in debitul unui cont si in creditulceluilalt cont) se numeste dubla inregistrare sau inregistrare in partida dubla.
Procedeul inregistrarii in partida dubla prezinta mai multe avantaje, dintre careamintim:a) face posibila reflectarea in conturi a tuturor laturilor modificarilor produse de
operatiunile economice inregistrate; b) face posibila verificarea exactitatii inregistrarilor in conturi prin compararea
modificarii reflectate intr-un cont cu cea corespunzatoare din celalalt cont(corespondent);
c) permite sesizarea unor fenomene care pot fi urmarite numai pe bazainregistrarilor in partida dubla (in special deprecierile sau pierderile de valoare);
d) este un mijloc important in directia dezvoltarii gandirii economice si contabile,deoarece inregistrarea in partida dubla presupune analizarea proceselor ce urmeaza a fi
inregistrate si de asemenea permite cercetarea si analizarea corelatiei dintre diferiteleelemente patrimoniale.Folosirea procedeului inregistrarii in partida dubla creaza o legatura determinata,
de un anumit fel, intre conturile folosite pentru inregistrarea operatiunilor economice.Aceasta legatura care se stabileste intre doua conturi in vederea inregistrarii uneioperatiuni economice se numeste legatura de corespondenta, iar conturile intre care sestabileste o astfel de legatura se numesc conturi corespondente.
63
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 64/148
In functie de continutul economic al operatiei econimice ce se inregistreaza, potexista urmatoarele categorii de legaturi de corespondenta:
1) Corespondenta intre doua conturi de activ.De exemplu, se vand ca atare materii prime din depozitele intreprinderii int-o
anumita suma. In acest caz se vor folosi conturile 301 „Materii prime” si 371 „Marfuri”.
Contul „Materii prime” fiind un cont de activ si avand loc o iesire de materii prime, se vacredita cu suma respectiva; in acelasi timp, contul 371 „Marfuri”, fiind tot un cont deactiv, se va debita cu aceeasi suma, deoarece a avut loc o intrare in categoria marfurilor amateriilor prime vandute.
In cazul luat, legatura de corespondenta ce s-a stabilit este:
Debit: 371 „Marfuri” 301 „Materii prime” Credit
Se poate spune ca, pentru exemplul luat, contul „Marfuri” are corespondent contul„materii prime” si invers.
2) Corespondenta intre doua conturi de pasiv.
De exemplu, intreprinderea incorporeaza primele de capital in capitalul social alaceteia. In aceasta situatie se vor folosi conturile 104 „Prime de capital” si 101 „Capitalsocial”. Contul 104 „Prime de capital”, fiind un cont de pasiv si avand loc oiesire/scadere de prime de capital, se debiteaza; in acelasi timp, contul 101 „Capitalsocial”, fiind tot un cont de pasiv, se va credita cu aceeasi suma, deoarece a avut loc ocrestere a capitalului social (sursa).
In acest caz, legatura de corespondenta se s-a stabilit este:
Debit: 104 „Prime de capital” 101 „Capital social” Credit
Se poate afirma ca, in exemplul de mai sus, contul „Prime de capital” are
corespondent contul „Capital social” si invers.3) Corespondenta intre un cont de activ si un cont de pasiv.De exemplu, intreprinderea achita din casierie o suma unui colaborator
(furnizor). Pentru aceasta operatiune se vor folosi conturile 531 „Casa” si 401„Furnizori”. Contul 531 „Casa”, fiind un cont de activ si avand loc o iesire de bani/oscadere a soldului casa, se crediteaza; totodata, contul 401 „Furnizori”, fiind un cont de pasiv, se va debita, deoarece are loc o diminuare/scadere a obligatiilor catrecolaboratori/furnizori.
Corespondenta dintre cele doua conturi este:
Debit: 401 „Furnizori” 531 „Casa” Credit
Se poate spune ca, in acest caz, contul „Furnizori” are corespondent contul „Casa”si invers.
Operatiunile luate ca exemple pentru ilustrarea diferitelor tipuri de corespondentadintre conturi au fost alese in asa fel incat sa necesite numai doua conturi intre care sestabilesc legaturi de corespondenta. Trebuie insa sa subliniem ca sunt numeroaseoperatiuni pentru a caror inregistrare se folosesc mai mult de doua conturi. In aceste
64
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 65/148
cazuri un singur cont debitat va avea in corespondenta mai multe conturi creditoare, sauun singur cont creditat va avea in corespondenta mai multe conturi debitoare.
7.2. Analiza contabila si articolul contabil
Operatiunile economice care urmeaza sa fie inregistrate in contabilitate suntconsemnate in diverse categorii de documente economice. Pe baza acestor documente poate contabilitatea, folosind procedee proprii, sa treaca la inregistrarea lor. Problemacare se pune este aceea de a determina modul corect in care urmeaza a se inregistraoperatiunile economice, adica de a determina care anume conturi trebuie folosite si in cecorespondenta, pentru ca respectand regulile de functionare ale acestora sa poata reda realsi corect fiecare operatiune economica in parte.
Raspunsul la aceasta problema este dat de operatiunea prealabila de analizacontabila a operatiunilor economice ce urmeaza a fi inregistrate. Analiza contabilaconsta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatiuni economice in parte in
vederea determinarii conturilor si a partilor acestora in care urmeaza a se inregistra in baza principiului inregistrarii in partida dubla operatiunile respective.Efectuarea analizei contabile presupune, in general, parcurgerea a patru momente
sau etape succesive de gandire, si anume:1. determinarea naturii operatiunii economice ce urmeaza a fi inregistrata;2. determinarea efectelor economice si a schimbarilor pe care le produce
operatiunea respectiva in cadrul elementelor de activ si de pasiv;3. determinarea conturilor corespondente de care trebuie sa ne folosim pentru
inregistrarea operatiunilor economice;4. aplicarea regulilor de functiomare a conturilor.De exemplu, intreprinderea cumpara pe baza de factura materii prime in valoare
de 125.000 lei.Procedand la analiza contabila a operatiunii consemnate in factura (documentuleconomic), vom stabili:
- natura operatiunii: cumparare de materii prime;- efectele economice pe care le produce: intrarea de materii prime si cresterea
datoriei/obligatiei fata de furnizor;- conturile care se folosesc: contul 301 „Materii prime” si contul 401 „Furnizori”;- aplicarea regulilor de functionare a conturilor: a) contul 301 „Materii prime”
este un cont de activ, iar in cazul de fata, avand loc o intrare de materii prime, sedebiteaza; b) contul 401 „Furnizori” este un cont de pasiv si, in cazul de fata, avand loc ocrestere a obligatiei, se crediteaza.
Corespondenta stabilita se prezinta astfel:150.000 Materii prime = Furnizori 150.000 sau:
Materii prime = Furnizori 150.000
65
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 66/148
O astfel de formula stabilita sub forma de egalitate intre doua sau mai multeconturi corespondente in vederea inregistrarii contabile a unei operatiuni economice senumeste articol contabil.
Se poate observa ca intre conturile corespondente s-a pus semnul egalitatii,aceasta prezentand o dubla semnificatie. Pe de o parte, exprima egalitatea ce trebuie sa
existe in virtutea principiului dublei inregistrari intre suma cu care se debiteaza unul dincinturi si suma cu care se crediteaza celalalt cont, pe de alta parte simbolizeazadelimitarea contului care se debiteaza de contul care se crediteaza. In felul acesta, contul(conturile) care este (sunt) trecut(e) in partea stanga a semnului egal urmeaza sa fiedebitat(e) cu suma operatiei economice, iar contul (conturile) trecut(e) in partea dreapta asemnului egal urmeaza sa fie creditat(e) cu suma respectiva.
Avand in vedere ca operatiunile economice se consemneaza in documente carestau la baza inregistrarii in contabilitate, succesiunea lucrarilor contabile este urmatoarea:
a) consemnarea operatiunilor economice in document; b) stabilirea pe baza documentului a articolului contabil;c) inregistrarea operatiunilor pe baza articolului contabil in conturile sintetice;
d) inregistrarea operatiunilor in conturile sintetice. Articolul contabil se compune din urmatoarele elemente:- data inregistrarii;- indicarea documentului care condtituie temeiul inregistrarii;- contul debitat;- contul creditat;- suma debitoare;- suma creditoare.In functie de sistemul de contabilitate aplicat, articolul contabil poate fi conceput:1. sub forma de formula inscrisa cu toate elementele componente in ordine
cronologica intr-un registru legat (registrul jurnal);
2. sub forma de formula inscrisa cu toate elementele componente intr-un formular tipizat, numit nota contabila (in cazul folosirii sistemului de contabilitate Maestru-sah);3. sub forma de formula inscrisa pe documentul care consemneaza operatiunea
economica de inregistrat (in cazul folosirii sistemului de contabilitate pe jurnale) simodalitatea de inscriere a articolului contabil se numeste contare.
In cazul folosirii notei contabile sau a contarii, in vederea simplificarii lucrarilor,in articolul contabil denumirea conturilor este inlocuita cu simbolul lor cifric din planulde conturi.
In functie de numarul de conturi folosite, articolul contabil poate fi:- articol contabil simplu, atunci cand un singur cont este debitat in corespondenta
cu un singur cont creditat;
- articol contabil compus, atunci cand un singur cont este debitat in corespondentacu mai multe conturi creditate sau invers.Un exemplu de articol contabil compus este ce de mai jos, unde semnul „%”
inseamna urmatoarele:
Contul A = %Contul BContul C
66
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 67/148
Corectarea erorilor de inregistrare in contabilitate se pate face in doua feluri: prin inversarea articolului contabil gresit intocmit (stornarea in negru) sau prin corectareacu semnul minus a operatiunii initiale (stornare/anulare in rosu), in functie de politicacontabila si programele informatice utilizate.
a) prin inversarea articolului contabil gresit intocmit
Presupunem ca, din greseala articolul contabil a fost intocmit astfel:
1) 150.000 Furnizori = Materii prime 150.000
- pentru anularea inregistrarii gresite se inverseaza articolul gresit:
2) 150.000 Materii prime = Furnizori 150.000
- in urma acestei inregistrari in conturi, a fost anulata inregistrarea gresita, dupacare se trece la intocmirea articolului contabil corect:
3) 150.000 Materii prime = Furnizori 150.000Prin aceasta metoda are loc denaturarea rulajului conturilor, respectiv se
indica miscari (intrari si iesiri) care efectiv nu au loc. Or, rulajul contului, pe o perioada data, trebuie sa reflecte miscarile/modificarile efective care au avut loc,deoarece numai astfel de date ofera posibilitatea efectuarii unor aprecieri,interpretari si analize reale. b) stornarea in rosu este modalitatea care inlatura lacuna de mai sus.Luand exemplul precedent, conform modalitatii stornarii in rosu se procedeaza infelul urmator:
- se repeta articolul contabil gresit intocmit, prin inscrierea semnului
minus in fata sumei sau inscriind suma in chenar:Furnizori = Materii prime -150.000
- se scrie articolul contabil corect:
Materii prime = Furnizori 150.000
7.3. Forme de inregistrare in contabilitate
Forma de inregistrare contabila se refera la modul de organizare a cicluluicontabil si de prelucrare a datelor in scopul obtinerii informatiilor care sa caracterizeze, inexpresie valorica, starea si miscarea elementelor patrimoniale. Modul de prelucrare adatelor in cadrul ciclului contabil formeaza continutul formei de contabilitate, iar formularele de evidenta formeaza instrumentele de lucru ale acesteia. Ca urmare, prinforma de inregistrare in contabilitate se mai intelege si sistemul de formulare/registre,
67
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 68/148
corelate intre ele, care servesc la inregistrarea, dupa anumite reguli, a operatiunilor economice ce au loc in decursul unui exercitiu financiar in cadrul intreprinderii.
Formele de inregistrare in contabilitate cele mai cunoscute sunt: forma saumetoda „maestru-sah”, forma de contabilitate „pe jurnale”, forma „jurnal-cartea mare” siforma de contabilitate bazata pe tehnica electronica de calcul.
1. Forma de contabilitate „maestru-sah” se bazeaza pe urmatoarele principaleinstrumente de lucru: documentele, Registrul-jurnal, fisele de conturi, balantele deverificare, inventarul si bilantul.
Documentele justificative sunt actele scrise care fac dovada realizarii operatiunilor economice si sunt intocmite pe feluri de operatii si au denumiri specifice. Pentruoperatiile interne care nu au la baza documente specifice se intocmeste un documentcomun - nota de contabilitate.
Registrul-jurnal este un document obligatoriu de inregistrare cronologica sisistematica a miscarii elementelor patrimoniale ale intreprinderii. Se intocmeste zilnicintr-un singur exemplar, dupa ce a fost numerotat, snuruit, certificat si parafat. Totalullunar al jurnalului trebuie sa fie egal cu totalul rulajului din balanta de verificare a
conturilor sintetice.Registrul – jurnal
Nr.crt
Datainreg.
Documentul(felul, nr.,
data)
Explicatii Simbol conturi Sume
Debitoare
Creditoare Debitoare Creditoare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report: x x
De reportat:
Fisele de cont formeaza Cartea mare (sah), deoarece se prezinta pe principiulsahului). Se intocmeste lunar, intr-un exemplar, separat pentru debitul si separat pentrucreditul fiecarui cont sintetic. In ambele fise, rulajele sunt desfasurate pe conturicorespondente.
CARTEA MARE (SAH)Denumirea contului................................
Nr.dinregistrul jurnal
Dataoper.
Suma Conturi corespondente
Simbol cont Debit PaginaCredit
68
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 69/148
Fisele de conturi analitice formeaza Cartea mare analitica si sunt utilizate pentrureflectarea grupelor de active, pasive sau procese. Acestea au forme si functii diferite. Fisa pentru operatii diverse este o fisa simpla cu evidenta valorica, utilizata pentrumajoritatea conturilor, cu exceptia conturilor de active cu continut material. Fisa pentruvalori materiale foloseste la evidenta atat in etalon valoric, cat si natural. Fisele complexeau liniaturi diverse si sunt utilizate in contabilitatea de gestiune adaptate nevoilor decalculatie a costurilor.
Balanta de verificare se intocmeste lunar pe baza datelor din conturile sintetice sianalitice si servesc in special pentru verificarea exactitatii inregistrarilor si pentruintocmirea bilantului.
Registrul inventar serveste ca document obligatoriu de inregistrare anuala si degrupare a rezultatelor inventarierii patrimoniului. Se intocmeste anual pe baza listelor deinventariere si a proceselor verbale de inventariere. Diferentele constatate corecteazavaloarea elementelor patrimoniale, aducand-o la valoarea actuala.
Ordinea de efctuare a lucrarilor in cadrul acestei forme de contabilitate esteurmatoarea:
- documentele justificative contate si notele contabile se inscriu in ordinecronologica in Registrul-jurnal, dupa care sumele se inregistreaza in fisele de conturisintetice si analitice;
- la sfarsitul lunii se intocmesc balantele de verificare analitice si balanta sintetica;- daca se verifica (daca exista) corelatiile intre analitice si sinteticile lor si a
corelatiei rulajelor din balanta sintetica si jurnal, se trece la intocmirea bilantului;- la sfarsitul anului se intocmeste Registrul-inventar, iar diferentele de inventar constatate, pentru a fi inregistrate, reintra in fluxul de prelucrare a datelor prezentat.
2. Forma de contabilitate „pe jurnale” foloseste ca principale instrumente delucru: jurnalele, situatiile, cartea-mare, balanta de verificare, registrul-inventar si bilantul.
Jurnalele servesc pentru inregistrarea cronologica si sistematica a operatiunilor economice. Pentru creditul unui cont sau pentru mai multe conturi care au legatura intreele se deschide lunar cate un jurnal in care se inregistreaza toate operatiile referitoare lacontul respectiv, pe baza documentelor primare si centralizatoare.
Inregistrarea sumelor in jurnale, care sunt de mai multe tipuri, se face sub formade schema sah in creditul contului pentru care s-a deschis jurnalul in corespondenta cu
conturile debitoare.Situatiile sunt documente care servesc pentru controlul exactitatii datelor sau pentru contabilitatea analitica.
Cartea-mare serveste la stabilirea rulajelor lunare si a soldurilor pe conturisintetice, la verificarea inregistrarilor contabile si la intocmirea balantei de verificare.
Celelate instrumente mentionate se intocmesc asemanator celor aratate la formade contabilitate „maestru-sah”.
69
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 70/148
Ordinea efectuarii lucrarilor in cadrul acestei forme de contabilitate esteurmatoarea:
- toate operatiunile economice din documente se inregistreaza in registrul„Jurnal”;
- datele din jurnale, dupa ce sunt verificate cu ajutorul situatiilor, se trec in
registrul „Cartea mare”;- totalul sumelor inregistrate in forma sistematica in „Cartea mare” se verifica sacorespunda cu totalul sumelor din jurnale pe baza balantei de verificare;
- pe baza balantei de verificare se trece la intocmirea bilantului;- la sfarsitul anului se intocmeste Registrul-inventar, iar diferentele de inventar
constatate, pentru a fi inregistrate, reintra in fluxul de prelucrare a datelor prezentat.3. Forma de contabilitate bazata pe tehnica electronica de calcul utilizeaza
instrumentele de lucru specifice contabilitatii, dar si instrumente tehnice de lucruspecifice sistemelor de prelucrare autoamata.
Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa precizeze tipul de suport pentru pastrarea datelor de intrare (hartie sau alt suport care sa asigure conservarea in
siguranta a acestora), precum si listele inregistrarilor efectuate in evienta contabila pe baza de documente justificative care sa fie numerotate in ordine cronologica, intezicand-se inserari, inercalari, precum si orice eliminari sau adaugiri ulterioare.
Fiecare data inregistrata in contabilitate trebuie sa aiba la baza continutul unuidocument scris, la care sa poata avea acces atat beneficiarii, cat si organele de control.
Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa permita, in orice moment,reconstituirea elementelor si continutului conturilor, a listelor si informatiilor supuseverificarii.
Toate soldurile conturilor trebuie sa fie rezultatul unei liste de inregistrari si, dupacaz, a unui sold anterior al acelui cont. Fiecare inregistrare trebuie sa aiba la bazaelemente de identificare a datelor supuse prelucrarii.
CAPITOLUL 8
CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE CAPITAL
8.1. Notiunea de capital, componente si caracteristici
Din punct de vedere contabil, capitalul unei intreprinderi este reprezentat decapitalul social al acesteia. Capitalul si rezervele formeaza capitalurile proprii, sireprezinta dreptul actionarilor asupra activelor, dupa deducerea tuturor datoriilor.
70
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 71/148
Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatulreportat si rezultatul exercitiului financiar.
Din punct de vedere financiar , conceptul de capital este sinonim cu activele netesau cu capitalurile proprii ale intreprinderii.
Capitalul social al intreprinderii, la un moment dat, este format din:
- capitalul subscris si varsat la constituirea intreprinderii, reprezentand produsul dintre numarul de actiuni/parti sociale si valoarea nominala a uneiactiuni/parti sociale;
- majorarea capitalului prin subscrierea si emisiunea de noi actiuni,incorporarea rezervelor si alte operatiuni, potrivit legii;
- micsorarea capitalui prin reducerea numarului de actiuni sau parti socialesau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor actionarisau asociati, rascumpararea actiunilor, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti sau alte operatiuni, potrivit legii.Primele legate de capital cuprind primele de emisiune, fuziune, aport si de
conversie.
Prima de emisiune se determina ca diferenta intre pretul de emisiune de noiactiuni sau parti sociale si valoarea nominala a acestora. Prima de fuziune se determina ca diferenta intre valoarea aportului rezultat din
fuziune si valoarea cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante. Prima de aport se calculeaza ca diferenta intre valoarea bunurilor aportate si
valoarea nominala a capitalului social cu care au fost remunerate aceste aporturi. Prima de conversie a obligatiunilor in actiuni se calculeaza ca diferenta intre
valoarea nominala a obligatiunilor corespunzatoare imprumuturilor obligatare si valoareaactiunilor emise potrivit prevederilor contractuale, atunci cand valoarea obligatiunilor depaseste valoarea actiunilor corespunzatoare.
Rezervele sunt formate din rezervele din reevaluare si alte rezerve.
Rezervele din reevaluare sunt formate din plusul sau minusul rezultat dinreevaluarea imobilizarilor corporale. Dimnuarea rezervelor din reevaluare poate fiefectuata numai in limita soldului creditor existent, aferent imoblizarilor respective. Acesttip de rezerve au ub caracter nedistribuibil.
Alte rezerve ce pot fi constituite de intreprindere se refera la: rezerve legale,rezerve statuare sau contractuale si alte rezerve neprevazute de lege sau statutulintreprinderii.
Rezervele legale pot fi constituite numai in conditiile prevazute de lege.Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al
intreprinderii, conform prevederilor din actul constitutiv al acesteia.Alte rezerve neprevazute de lege sau de statut pot fi constituite facultativ pe
seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau in alte scopuri, potrivithotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, cu respectarea prevederilor legale.
Rezultatul (profit sau pierdere) reportat reprezinta rezultatul din contul de profit si pierdere al exercitiului financiar precedent, precum si rezultatul reportat provenit dincorectarea erorilor contabile.
Rezultatul (profit sau pierdere) exercitiului financiar se determina ca diferentaintre veniturile si cheltuielile exercitiului.
71
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 72/148
Contabilitatea capitalului si rezervelor se tine cu ajutorul clasei 1 „Conturi decapitaluri”. Din cadrul acestei clase fac parte urmatoarele grupe de conturi;
- grupa 10 „Capital si rezerve”;- grupa 11 „Rezultatul reportat”;- grupa 12 „Rezultatul exercitiului financiar”;
- grupa 14 „Castiguri sau pierderei legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea,cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”;- grupa 15 „Provizioane”;- grupa 16 „Imprumuturi si datorii asimilate”Din grupa 10 „Capital si rezerve” fac parte conturile:- 101 „Capital”;- 104 „Prime de capital”;- 105 „Rezerve din reevaluare”;- 106 „Rezerve”;- 107 „Rezerve din conversie”;- 108 „Interese care nu controleaza”;
- 109 „Actiuni proprii”.Functionarea principalelor conturi din grupa 10 „Capital si rezerve” va fi prezentata in continuare, in acest capitol, urmand ca despre conturile din grupa 11„Rezultatul reportat” sa revenim si in capitolul 13, in cadrul prezentarii contabilitatiicheltuielilor, veniturilor si rezultatului exercitiului financiar.
Principalele operaţiuni care se înregistrează în contabilitate cu privire la majorareacapitalului sunt: subscrierea şi emisiunea de noi acţiuni, încorporarea rezervelor şi alteoperaţiuni, potrivit legii.
Operaţiunile care se înregistrează în contabilitate cu privire la micşorareacapitalului sunt, în principal, următoarele: reducerea numărului de acţiuni sau părţisociale sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor acţionari
sau asociaţi, răscumpărarea acţiunilor, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenţisau alte operaţiuni, potrivit legii.
8.2. Contabilitatea capitalului social si a altor elemente asimilate
Evidenta capitalului subscris, varsat si nevarsat, in natura si/sau in numerar, decatre actionarii/asociatii intreprinderii, precum si a majorarii sau reducerii capitalului setine cu ajutorul contului 101 „Capital”, care este un cont de pasiv. Contabilitatea analiticăa capitalului social se ţine pe acţionari sau asociaţi, cuprinzând numărul şi valoarea
nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale subscrise şi vărsate.Constituirea si majorarea capitalului social se reflecta in creditul contului 101„Capital”, in corespondenta, in debit cu alte conturi, in functie de modalitatea deconstituire si majorare a capitalului social, astfel:
- capitalul subscris de actionari/asociati si majorarea acestuia, in corespondentain activ cu contul 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul”;
456 „Decontari cu actionarii/asociatii = 101 „Capital”
72
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 73/148
privind capitalul”
- profitul contabil realizat in exercitiile financiare precedente, utilizat ca sursa demajorare a capitalului social, in corespondenta in debit cu contul 117 „Rezultatulreportat”
117 „Rezultatul reportat” = 101 „Capital”
- rezervele destinate majorarii capitalului social , potrivit legii, in corespondentacu in debit cu contul 106 „Rezerve”
106 „Rezerve” = 101 „Capital”
- primele de capital incorporate in capitalul social , in corespondenta in debit cucontul 104 „Prime de capital”
104 „Prime de capital” = 101 „Capital” Reducerea capitalului social se reflecta in debitul contului 101 „Capital”, in
corespondenta, in credit, cu alte conturi, in functie de modalitatea prin care se realizeazareducerea, astfel:
- capitalul retras de actionari/asociati, in corespondenta in credit cu contul 456„Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul”
101 „Capital” = 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul”
- acoperirea pierderilor contabile realizate in exercitiile financiare precedente,
care reduc capitalul social, conform hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor,in corespondenta in credit cu contul 117 „Rezultatul reportat”
101 „Capital” = 117 „Rezultat reportat”
- reducerea capitalului social cu valoarea actiunilor proprii rascumparate sianulate, potrivit legii, in corespondenta cu creditul contului 109 „Actiuni proprii”
101 „Capital” = 109 „Actiuni proprii”
- diferenta dintre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate
si valoarea lor de rascumparare, in corespondenta cu creditul contului 141 „Castigurilegate de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”
101 „Capitaluri” = 141 „Castiguri legate de vanzarea sau anulareainstrumentelor de capitaluri proprii”
Soldul contului 101 „Capital” reprezinta capitalul subscris, varsat/nevarsat.
73
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 74/148
Contabilitatea castigurilor sau pierderilor legate de instrumentele decapitaluri proprii se tine prin intermediul conturilor din grupa 14 „Castiguri sau pierderei legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sauanularea instrumentelor de capitaluri proprii”. Din care fac parte urmatoarele douaconturi: 141 „Castiguri legate de de vanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii” si 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlugratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”.Contul 141 „Castiguri legate de de vanzarea sau anularea instrumentelor de
capitaluri proprii” este un cont de pasiv, in creditul sau inregistrandu-se:- diferenta intre pretul de vanzare al instrumentelor de capitaluri proprii si
valoarea lor de rascumparare, in corespondenta cu debitul conturilor 461 „Debitoridiversi” si 512 „Conturi curente la banci”;
- diferenta intre valoarea nominala a instrumentelor de capitaluri proprii anulate sivaloarea lor de rascumpare, in corespondenta cu debitul contului 101 „Capial”.
In debitul contului se inregistreaza castigurile legate de vanzarea sau anulareainstrumentelor de capitaluri proprii.
Soldul contului reprezinta castigurile legate de vanzarea sau anulareainstrumentelor de capitaluri proprii.Contul 149 „Pierderi legate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea
cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” este un cont deactiv, in debitul sau inregistrandu-se, in principal:
- diferenta intre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri propriianulate si pretul de vanzare, in corespondenta cu creditul contului 109 „Actiuni proprii”;
- diferenta intre valoarea de rascumparare a instrumentelor de capitaluri propriianulate si valoarea nominala, in corespondenta cu creditul contului 109 „Actiuni proprii”;
- valoarea instrumentelor de capitaluri proprii cedate cu titlu gratuit, incorespondenta cu creditul contului 109 „Actiuni proprii”.
In creditul contului se inregistreaza pierderile legate de emiterea, rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii,acoperite din rezerve, in corespondenta cu debitul contului 106 „Rezerve”.
Provizioanele17 pentru litigii, garantii acordate clientilor, pentru restructurare, pensii si obligatii similare, pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiunisimilare legate de acestea se evidentiaza in contabilitate prin contul 151 „Provizioane”,singurul cont al grupei 15 „Provizioane.
Contul 151 „Provizioane” este un cont de pasiv, in creditul sau inregistrandu-se, in principal:
- valoarea provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor, in corespondenta cudebitul contului 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si
ajustarile pentru depreciere”.In debitul sau se inregistreaza:- sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor, in corespondenta
cu cu creditul contului 781 „Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de valoare”.
17 Provizioanele sunt rezerve constituite pe seama cheltuielilor pentru a fi utilizate pentru acoperirea unor eventuale pierderi din activiatea viitoare. Ele sunt destinate sa acopere datoriile a caror natura este clar definita si care la data bilantului este probabil sa existe, sau este cert ca vor exista, dar care sunt incerte inceea ce priveste valoarea sau data la care vor aparea.
74
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 75/148
8.3. Contabilitatea imprumuturilor si datoriiilor asimilate
Alaturi de capitaluri proprii, pentru finantarea pe termen mai indelungat a
activelor, intreprinderea poate folosi si imprumuturi si datorii asimilate, formate din:imprumuturile din emisiuni de obligatiuni, creditele bancare pe termen lung, precum sialte imprumuturi si datorii asimilate. Contabilitatea acestor surse de finantare se tine cuconturi ce fac parte din clasa 1 – Conturi de capitaluri.
Din punct de vedre financiar, capitalurile proprii impreuna cu imprumuturile sidatoriile asimilate formeaza ceea ce este cunoscut sub denumirea de capital permanent.Acesta este folosit la finantarea activelor care au un caracter de imoblizare pe o perioadamai mare in cadrul intreprinderii.
Evidenta imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni se tine cu ajutorul contului161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni”, care este un cont de pasiv.
Suma imprumutului obligatar ce urmeaza a fi primita de intreprindere se
inregistreaza in creditul contului 161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni”, incorespondenta, in debit, cu contul 461 „Debitori diversi”, cont de activ, prin urmatorularticol contabil:
461 „Debitori diversi” = 161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni”
Incasarea efectiva a sumei care face obiectul imprumutului obligatar de lainvestitori se inregistreaza prin creditarea contului 461 „Debitori diversi” (ceea cesemnifica achitarea datoriei de catre investitori catre intreprindere) si debitarea contului512 „Conturi curente la banci”, cont de activ, prin articolul contabil:
512 „Conturi curente la banci” = 461 „Debitori diversi”
Rambursarea imprumutului obligatar se inregistreaza prin debitarea contului 161„Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni” si creditarea contului 512 „Conturi curente la banci”:
161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni” = 512 „Conturi curente la banci”
Evidenta creditelor bancare pe termen lung se tine cu ajutorul contului 162„Credite bancare pe termen lung”, care este un cont de pasiv.
Incasarea sumelor din credite bancare pe termen lung se inregistreaza in creditul
contului 162 „Credite bancare pe termen lung”, in corespondenta, in debit, cu contul 512„Conturi curente la banci”, prin articolul contabil:
512 „Conturi curente la banci” = 162 „Credite bancare pe termen lung”
Rambursarea unui imprumut bancar pe termen lung se face prin inversareaarticolului contabil precedent, adica prin articolul contabil:
75
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 76/148
162 „Credite bancare pe termen lung” = 512 „Conturi curente la banci”
8.4. Aplicatie
Asociatii unei intreprinderi hotarasc sa majoreze capitalul social cu suma de100.000 lei, din care se varsa odata cu subscrierea jumatate din suma, cealalta jumatateurmand a se varsa ulterior prin aducerea ca aport in natura a unui mijloc de transport invaloare de 50.000 lei.
1. Subscrierea
a) operatiunea economica consta in subscrierea de capital social in suma de100.000 lei;
b) in bilant operatia genereaza o modificare de volum: in activ (creste dreptul decreanta al intreprinderii) si in pasiv (are loc majorarea capitalului social
subscris);c) conturile corespondente sunt: 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privindcapitalul” si 1011 „Capital subscris nevarsat”
d) articolul contabil pentru operatiunea de subscriere este:
456 „Decontari cu actionarii/asociatii = 1011 „Capital subscris nevarsat” 50.000 privind capitalul”
2. Varsarea unei jumatati din suma subscrisa
a) operatia economica consta in varsarea in numerar de capital social de catre
asociati in suma de 50.000 lei; b) are loc o modificare doar in activul bilantului, constand in reducerea dreptuluide creanta al intreprinderii fata de asociati si cresterea numerarului dincasierie cu suma de 50.000 lei;
c) conturile care intra in corespondenta sunt: 456 „Decontari cuactionarii/asociatii privind capitalul”, cont bifunctional si in urma operatiei seva credita, si contul 5311 „Casa in lei”, cont de activ, care in urma operatiunii prezentate se va credita;
d) articolul contabil pentru operatiunea de varsare partiala a capitalului socialsubscris este:
5311 „Casa in lei” = 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” 50.000Concomitent se va inregistra in contabilitate trecerea capitalului social subscris
nevarsat la capitalul social subscris varsat in suma de 50.000 lei, operatiune ce producemodificari doar in structura pasivului, in sensul cresterii acestuia cu aceeasi suma cu carese reduce.
1011 „Capital subscris nevarsat” = 1012 „Capital subscris varsat” 50.000
76
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 77/148
3. Varsarea si celeilalte jumatati din capitalul social subscris sub forma aportului innatura
a) operatiunea consta in aport de capital social de catre asociati sub forma unuimihloc de transport;
b) are loc o modificare doar in activul bilantului, constand in reducerea dreptuluide creanta al intreprinderii fata de asociati si cresterea activului intreprinderiicu suma de 50.000 lei;
c) conturile care intra in corespondenta sunt: 456 „Decontari cuactionarii/asociatii privind capitalul”, cont bifunctional, iar in urma operatieise va credita, si 213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii”, cont de activ, care in urma operatiunii se va debita;
d) articolul contabil este:
213 „Instalatii tehnice, = 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” 50.000mijloace de transport,
animale si plantatii”Concomitent se va inregistra in contabilitate trecerea capitalului social subscris
nevatsat la capital social subscris varsat in suma de 50.000 lei. Aceasta operatie produceo modificare doar in structura pasivul bilantului, in sensul diminuarii si cresterii acestuiacu aceeasi suma. Conturile corespondente sunt: 1011 „Capital subscris nevarsat, cont de pasiv, care in urma operatiei de mai sus se va debita si 1012 „Capital subscris varsat”,cont de pasiv, care se va credita, deoarece are loc cresterea valorii capitalului socialvarsat.
1011 „Capital subscris nevarsat” = 1012 „Capital subscris varsat” 50.000
CAPITOLUL 9
CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR
Contabilitatea imobilizarilor se tine cu ajutorul conturilor din clasa 2 – Conturi
de imoblizari. Imobilizarile fiind formate din diferite elemente de active bilantiere,conturile din clasa 2 sunt aproape toate conturi de activ, exceptie facand conturile care serefera la amortizarea si respectiv ajustarea pentru deprecierea sau pierderea de valoare aimobilizarilor.
Imoblizarile corporale referindu-se la cele trei tipuri de astfel de imobilizari:necorporale, corporale si financiare, vom trata separat contabilitatea privind fiecare tip deimobilizare.
77
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 78/148
9.1. Contabilitatea imobilizarilor necorporale
Asa cum am vazut in capitolul 2, in cadrul imobilizarilor necorporale se cuprind:cheltuielile de constituire; cheltuielile de dezvoltare; concesiunile, brevetele, licentele,marcile comerciale, drepturile si activele similare, cu exceptia celor create intern de
intreprindere; fondul comercial; alte imobilizari necorporale; avansurile acordatefurnizorilor de imobilizari necorporale si imobilizari necorporale in curs de executie.Imobilizarile necorporale se inregistreaza initial in contabilitate la costul de
achizitie sau de productie, dupa caz.Cheltuielile ulterioare efectuate cu o imobilizare necorporala dupa cumparare sau
finalizarea acesteia se inregistreaza in conturile de cheltuieli atunci cand sunt efectuate.Aceste cheltuieli vor majora costul imobilizarilor necorporale atunci cand este probabilca aceste cheltuieli vor permite activului sa genereze beneficii economice viitoare peste performanta prevazuta initial si pot fi evaluate credibil.
La data bilantului imobilizarile necorporale sunt prezentate in bilant la valoareade intrare, mai putin ajustarile cumulate de valoare.
Scoaterea din evidenta a imobilizarilor necorporale se face la cedare sau atuncicand nu se mai asteapta niciun beneficiu economic viitor din utilizarea sau cedarea lor.La scoaterea lor din evidenta, sunt evidentiate distinct veniturile din vanzare, cheltuielilereprezentand valoarea neamortizata a imobilizarile necorporale si alte cheltuieli legate decedarea acestora.
Imobilizarile necorporale se reflecta in contabilitate cu ajutorul conturilor dingrupa 20 „Imobilizari necorporale”.
Din punct de vedere al continutului economic, acestea sunt conturi de activeimobilizate, iar dupa functia contabila sunt conturi de activ. Aceasta inseamna ca sedebiteaza cu intrarile de imobilizari necorporale si se crediteaza cu imobilizarilenecorporale iesite din patrimoniul intreprinderii (fie ca urmare a amortizarii integrale, fie
ca urmare a iesirii din alte motive – vanzare, donatie etc.). Soldul conturilor din aceastagrupa indica valoarea imobilizarilor necorporale aflate in patrimoniu.Imobilizarile necorporale sunt supuse procesului de amortizare a valorii lor.
Amortizarea valorii activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare economicareprezinta alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui activ pe intreaga durata deutilizare economica.
Amortizarea presupune doua aspecte:economic si financiar. Din punct de vedereeconomic este vorba de a include in cheltuielile fiecarui exercitiu suma totala adeprecierilor suferite de imobilizari. Din punct de vedere financiar este vorba de aconstitui fonduri/surse din sumele incluse pe cheltuiel sub forma amortizarii fie pentru ainlocui imobilizarilecand ele sunt scoase din uz, fie pentru a realiza o noua investitie.
Valoarea amortizabila este reprezentata de cost sau alta valoare care substituiecostul (de exemplu, valoarea reevaluata).Prin durata de utilizare economica se intelege durata de viata utila, aceasta
reprezentand:a) perioada in care un activ este prevazut a fi disponibil pentru utilizare de catre
intreprindere; sau b) numarul unitatilor produse sau al unor unitati similare ce se estimeaza ca vor fi
obtinute de intreprindere prin folosirea activului respectiv.
78
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 79/148
Imobilizarile necorporale se amortizeaza fie in cadrul unei perioade de maximumcinci ani (activele de natura cheltuielilor de constituire, fondul comercial18 si alteimobilizari necorporale), fie pe durata contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz(activele de natura cheltuielilor de dezvoltare), fie pe durata prevazuta pentru utilizarealor de catre intreprinderea care le detine (concesiunile, brevetele, licentele, marcile
comerciale, drepturile si alte active similare; alte imobilizari necorporale).Amortizarea imobilizarilor necorporale (ca si a celor corporale) se inregistreaza incontabilitate lunar. Suma amortizararii lunare (Al) se calculeaza ca raport intre valoareaamortizabila (Va) si durata de utilizare economica (Du), exprimata in luni:
Al =u
a
D
V
Amortizarea imobilizarilor necorporale astfel calculata se inregistreaza incontabilitate lunar in debitul unui cont de cheltuieli, intitulat 681 „Cheltuieli deexploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere”, in
corespondenta cu creditul contului 280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale”.Contul 280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale”, din punct de
vedere al continutului economic, este un cont rectificativ al valorii de inregistrare aactivelor reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 20, iar dupa functia contabila este uncont de pasiv.
Se crediteaza cu amortizarea lunara inclusa in cheltuielile de exploatare prindebitarea contului de cheltuieli corespunzator, contul 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere”.
Se debiteaza cu valoarea amortizarii aferenta imobilizarilor necorporale scoasedin evidenta, in corespondenta cu creditul contului care indica imobilizarea necorporalascoasa din evidenta (201, 203, 205, 207, 208).
Soldul contului este creditor si indica amortizarea imobilizarilor necorporale , laun moment dat, inregistrata pe cheltuielile de exploatare ale intreprinderii.
9.2. Contabilitatea imobilizarilor corporale
Contabilitatea imobilizarilor corporale se tine cu ajutorul conturilor din grupele 21„Imobilizari corporale”, 22 „Imobilizari corporale in curs de aprovizionare” si 23„Imobilizari in curs si avansuri pentru imoblizari”. Rezulta ca in cadrul imobilizarilor corporale sunt evidentiate in mod distinct imobilizarile corporale in curs de executie(grupa 23 „Imobilizari in curs si avansuri pentru imobilizari”), precum si acele
imobilizari corporale cumparate, pentru care s-au transferat riscurile si benefuiciileaferente, dar care sunt in curs de aprovizionare (grupa 22 „Imobilizari corporale in cursde aprovizionare).
Conturile din grupele de conturi mentionate, din punct de vedere al continutuluieconomic, sunt conturi de active imobilizate, iar dupa functia lor contabila, sunt conturi
18 Totusi, intreprinderile pot sa amortizeze fondul commercial in mod systematic intr-o perioada de pestecinci ani, cu conditia ca aceasta perioada san u depaseasca durata de utilizare economica a activului sis a fie
prezentata si justificata in notele explicative.
79
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 80/148
de activ. Aceasta inseamna ca se debiteaza cu valoarea de inregistrare a imobilizarilor corporale si se crediteaza cu valoarea de inregistrare a imobilizarilor corporale iesite din patrimoniul intreprinderii. Soldurile acestor conturi sunt debitoare si reflecta valoarea deinregistrare a imobilizarilor corporale aflate la un moment dat in patrimoniulintreprinderii.
Imobilizarile corporale refera la:- terenuri si amenajari de terenuri, evidenta lor tinandu-se cu ajutorul contului211, cu aceeasi titulatura;
- constructii, evidenta carora se tine cu ajutorul contului 212, cu aceeasi titulatura;- instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii, evidenta carora se
tine cu ajutorul contului 213, cu aceeasi titulatura;- mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale, evidenta lor tinandu-se cu ajutorul contului 214, cuaceeasi titulatura.
O imobilizare corporala, la intrarea in intreprindere se evalueaza si seinregistreaza in contabilitate la costul sau determinat potrivit regulilor de evaluare
stabilite de MF, in functie de modalitatea de intrare in intreprindere.De exemplu, in legatura cu constructia unei imobilizari corporale pot fi ocazionatesi sunt recunoscute drept cost al imobilizarii corporale respective urmatoarele tipuri decosturi:
a) costurile reprezentând salariile angajaţilor, contribuţiile legale şi alte cheltuielilegate de acestea, care rezultă direct din construcţia imobilizării corporale;
b) cheltuieli materiale;c) costurile de amenajare a amplasamentului;d) costurile iniţiale de livrare şi manipulare;e) costurile de instalare şi asamblare;f) cheltuieli de proiectare şi pentru obţinerea autorizaţiilor;
g) costurile de testare a funcţionării corecte a activului, după deducereaîncasărilor nete provenite din vânzarea elementelor produse în timpul aducerii activului laamplasamentul şi condiţia de funcţionare (cum ar fi eşantioanele produse la testareaechipamentului);
h) onorariile profesionale plătite avocaţilor şi experţilor etc.Investitiile ulterioare efectuate la imobilizarile corporale sub forma cheltuielile
ulterioare sunt recunoscute ca o componenta a activului sub conditia ca acestea sa aiba caefect imbunatatirea parametrilor tehnici initiali ai acestora si sa conduca la obtinerea de beneficii economice viitoare (cresterea veniturilor sau scaderea cheltuielilor de intretineresi functionare), suplimentare fata de cele estimate initial.
Imobilizarile corporale in curs de executie reprezinta investitiile neterminate
efectuate in regie proprie sau in antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de productiesau costul de achizitie, dupa caz.La data bilantului, imobilizarile corporale sunt evaluate la valoarea de intrare, mai
putin ajustarile cumulate de valoare.Imobilizarile corporale, cu exceptia terenurilor, sunt supuse procesului de
amortizare, amortizarea stabilindu-se prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valoriide intrare a imobilizarilor. Amortizarea imobilizarilor corporale se calculeaza incepandcu luna urmatoare punerii in functiune si pana la recuperarea intergrala a valorii de
80
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 81/148
intrare. La stabilirea amortizarii imobilizarilor corporale sunt avute in vedere duratele deutilizare economica si conditiile de utilizare a acestora.
Amortizarea imobilizarilor corporale concesionate, inchiriate sau in locatie degestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre intreprinderea care leare in proprietate. La expirarea contractului de inchiriere, valoarea investitiilor efectuate
si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului imobilizarii. In functie declauzele cuprinse in contractul de inchiriere, transferul poate reprezenta o vanzare deactive sau o alta modalitate de cedare.
Intreprinderile amortizează imobilizările corporale utilizând unul din următoareleregimuri de amortizare:
a) amortizarea liniară realizată prin includerea uniformă în cheltuielile deexploatare a unor sume fixe, stabilite proporţional cu numărul de ani ai duratei deutilizare economică a acestora;
b) amortizarea degresivă , care constă în multiplicarea cotelor de amortizareliniară cu un anumit coeficient, caz în care poate fi avută în vedere legislaţia în vigoare;
c) amortizarea accelerată , care constă în includerea, în primul an de funcţionare,
în cheltuielile de exploatare a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare aimobilizării. Amortizările anuale pentru exerciţiile financiare următoare sunt calculate lavaloarea rămasă de amortizat, după regimul liniar, prin raportare la numărul de ani deutilizare rămaşi. Deoarece amortizarea calculată trebuie să fie corelată cu modul deutilizare a activului şi, întrucât în cazuri rare o imobilizare corporală se consumă în primul an în procent de până la 50%, rezultă că metoda de amortizare accelerată este mai puţin utilizată în scopuri contabile;
d) amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu, atunci când naturaimobilizării justifică utilizarea unei asemenea metode de amortizare.
In vederea intelegerii mai bune a tipurilor de amortizare vom considera ca oinstalatie tehnica a fost achizitionata cu suma de 80.000 lei si a fost pusa in functiune la
1.02 a anului si are o durata de utilizare economica de 5 ani. El va fi amortizat, in cazulfolosirii metodei liniare, dupa urmatorul tabel:
Anul Valoarea deamortizat
Amortisment Amortismentcumulat
Valoareacontabila neta
123456
80.00080.00080.00080.00080.00080.000
14.66716.00016.00016.00016.0001.333
14.66730.66746.66762.66778.66780.000
65.33349.33333.33317.3331.333
-
Pentru a afla amortizarea calculata si inclusa pe cheltuielile de exploatare in primul an (11 luni) se unmulteste costul de achizitie cu rata anuala procentuala (in cazulluat 20%) si cu peroada de functionare din an (11/12).
80.000 x 20% x 11/12 = 14.667In cazul in care se utilizeaza metoda degresiva sumele care reprezinta amortizarea
anuala descresc in fiecare an. Fiecare suma se obtine prin aplicarea unei cote procentualela valoarea contabila neta a imobilizarii la inceputul exercitiului. Cotele procentuale de
81
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 82/148
amortizare degresiva se obtin multiplicandu-se cotele procentuale liniare corespunzatoarecu un coeficient care variaza in functie de durata de utilizare economica.
Daca consideram ca acesti coeficienti sunt:1,5 daca durata de utilizare economica este de 3-4 ani;2 daca durata de utilizare economica este de 5-6 ani;
2,5 daca durata de utilizare economica este de peste 6 aniPentru exemplul luat rezulta ca se va multiplica cota de 20% cu 2 si va fi de 40%.
Anul Valoarea deamortizat
Amortisment Amortismentcumulat
Valoareacontabila neta
123456
80.00080.00080.00080.00080.00080.000
29.33320.26912.1597.2964.3776.566
29.33349.60261.76169.05773.43480.000
50.66730.39818.23910.9436.566
-
Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale se inregistreaza in contabilitate ca ocheltuiala. Contul contabil in care se evidentiaza amortizarea imobilizarilor corporale este281 „Amortizari privind imobilizarile corporale”. Din punct de vedere al continutuluieconomic, este un cont rectificativ al valorii de intrare a imobilizarilor corporale, iar dupafunctia contabila este un cont de pasiv.
Contul 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale” se crediteaza cuamortizarea calculata si inclusa lunar pe cheltuielile de exploatare, in corespondenta cudebitul contului 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele siajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare”.
Contul 281 „Amortizari privind imobilizari corporale” se debiteaza cu valoarea
amortizarii imobilizarilor corporale scoase din evidenta.Soldul contului reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale existente la unmoment dat in patrimoniul intreprinderii.
Imobilizarile coprorale trebuie scoase din evidenta la cedare sau casare, atuncicand nu mai este asteptat niciun beneficiu economivc viitor din utilizarea lor ulterioara.Cu ocazia scoaterii din evidenta, veniturile din vanzare, cheltuielile reprezentand valoareaneamortizata si alte cheltuieli legate de cedarea imobilizarilor corporale sunt evidentiatedistinct.
9.3. Aplicatii
A. Exemple privind modul inregistrare in contabilitate a imobilizarilornecorporale:
Exemplul 1. Presupunem ca intreprinderea a efectuat cheltuieli ocazionate deinfiintarea sa in suma totala 960 lei, din care 400 lei prin cont bancar si 560 lei prin platain numerar.
82
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 83/148
a) Operatiunea economica consta in efectuarea de cheltuieli ocazionate deinfiintarea sa in suma de 1.000 lei.
b) Modificarea ce se produce in structura bilantului se localizeaza doar in activulacestuia prin cresterea cu 960 lei a cheltuielilor de constituire si scaderea cu aceeasi sumaa disponibilitatilor banesti aflate in casa si in conturi la banci.
c) Conturile care intra in corespondenta sunt:- 201 „Cheltuieli de constituire”, cont de activ, care conform regulilor defunctionare a conturilor se va debita (a avut loc o crestere) cu suma de 960 lei;
- 5311 „Casa in lei”, cont de activ, care in urma operatiunii prezentate se vacredita (a avut loc o scadere) cu suma de 560 lei;
- 5121 „Conturi la banci in lei”, cont bifunctional (care in situatia de fatafunctioneaza ca un cont de activ), care se va credita cu suma de 400 lei.
d) Se constata, pe baza celor aratate, ca trebuie folosit un articol contabil compus,care contine un cont care se debiteaza si doua conturi care se crediteaza, astfel:
201 „Cheltuieli de constituire” = % 960
5311”Casa in lei” 5605121 „Conturi la banci in lei” 400
Exemplul 2. Intreprinderea a hotarat sa amortizeze valoarea cheltuielilor deconstituire intr-o perioada de 12 luni. In aceasta situatie, amortizarea lunara inclusa pecheltuielile de exploatare va fi de 80 lei (960: 12 luni = 80 lei).
a) Operatiunea consta in includerea pe cheltuielile de exploatare a amortizariilunare a cheltuielilor de constituire.
b) Modificarea ce se produce in structura bilantului se localizeaza atat in activul,cat si in pasivul acestuia, respectiv se majoreaza activul prin cresterea cheltuielilor cuamortizarea si se majoreaza de asemenea cu aceeasi suma pasivul prin cresterea
amortizarii necorporale.c) Conturile care intra in corespondenta sunt:- 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile
pentru depreciere”, cont de activ, care prin majorarea sumei cheltuielilor se va debita;- 280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale”d) Articolul contabil este:
681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, = 280 „Amortizari privind 80provizioanele si ajustarile pentru depreciere” imobilizarile necorporale”
Nota : Inregistrarea pe cheltuielile de exploatare a amortizarii cheltuielilor de
constituire se va repeta in fiecare luna, in exemplul luat timp de 12 luni, pana laamortizarea integrala a cheltuielilor de constituire ocazionate de infiintarea intreprinderii.In acel moment, in creditul contului 280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale”va fi evidentiata o suma egala cu valoarea de inregistrare a cheltuielilor de constituire,reflectata in debitul contului 201 „Cheltuieli de constituire”. In momentul in care seajunge la amortizarea completa a cheltuielilor de constituire se procedeaza la scaderea dinevidenta a acestora.
83
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 84/148
Exemplul 3. Intreprinderea procedeaza la scaderea din evidenta a cheltuielilor deconstituire in suma de 960 lei, amortizate complet.
a) Operatiunea economica consta in scoaterea din evidenta contabila aintreprinderii a imobilizarilor necorporale formate din cheltuielile de constituire,amortizate integral.
b) Modificarea produsa in bilant are loc atat in activ cat si in pasiv, respectiv postul de activ „Cheltuieli de constituire” se diminueaza cu suma de 960 lei siconcomitent se diminueaza cu aceeasi suma postul din pasiv „Amortizari privindimobilizarile necorporale”.
c) Conturile corespondente ce intervin urmare acestei operatiuni economice sunt:- 201 „Cheltuieli de constituire”, cont de activ, care se crediteaza, deoare are loc o
iesire de active;- 280 „Amortizari privind imobilizarile necorporale”, cont de pasiv, care se
crediteaza, pentru ca are loc o diminuare a valorii amortizarii incluse in acest cont;d) Articolul contabil este:
280 „Amortizari privind = 201 „Cheltuieli de constituire” 960imobilizarile necorporale”
B. Exemple de inregistrare in contabilitate a imobilizarilor corporale
Exemplul 1. O intreprindere achizitioneaza o instalatie tehnica (utilaj) in valoarede 60.000 lei de la un furnizor, caruia ii va plati factura peste 60 zile (beneficiaza deci deun credit comercial).
a) Operatia consta in achizitia cu plata ulterioara a unei instalatii tehnice de la unfurnizor.
b) Modificarea produsa de acesta operatie in bilant este una de volum (A + x = P
+ x), in sensul cresterii activului cu valoarea instalatiei tehnice, concomitent cu crestereacu aceeasi suma a pasivului prin cresterea datoriei/obligatiei de plata catre furnizorul deimobilizari.
c) Conturile corespondente sunt:- 213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii”, cont de activ,
care, dat fiind faptul ca va indica o crestere a valorii evidentiate de acesta, se debiteaza;- 404 „Furnizori de imobilizari”, cont de pasiv, care in exemplul luat indica o
crestere a obligatiei de plata fata de furnizorii de imobilizari si din aceasta cauza se vacredita.
d) Articolul contabil este:
213 „Instalatii tehnice, mijloace = 404 „Furnozori de imobilizari” 60.000De transport, animale si plantatii”
Exemplul 2. La scadenta de 60 de zile de la achizitie, intreprinderea achitafunizorului suma datorata din contul sau bancar.
a) Operatia consta in achitarea datoriei de plata catre furnizor. b) Modificarea produsa in bilant de o astfel de operatiune este una de volum, in
sensul scaderii atat a activului cat si a pasivului cu aceeasi suma (A – x = P – x). Activul
84
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 85/148
se reduce prin reducerea disponibilitatilor din contul de la banca, iar pasivul se reduce prin diminuarea datoriilor catre furnizorii de imobilizari.
c) Conturile corespondente folosite pentru reflectarea incontabilitate a acesteioperatii sunt:
- 5121 „Conturi la banci in lei”, cont de activ, care, in urma scaderii
disponibilitatilor banesti, se va credita;- 404 „Furnizori de imobilizari”, cont de pasiv, care, in urma scaderii obligatiei de plata, se va debita.
d) Articolul contabil este urmatorul:
404 „Furnizori de imobilizari = 5121 „Conturi la banci in lei” 60.000
Exemplul 3. Se calculeaza si se inregistreaza pe cheltuieli de exploatareamortizarea lunara a instalatiei tehnice. Presupunem ca durata de utilizare economica estede 5 ani (60 de luni). Amortizarea lunara ce trebuie inclusa pe cheltuielile de exploatareale intreprinderii este de 1.000 lei (60.000: 60).
a) Operatia consta in inregistrarea in evidenta contabila a amortizarii lunare ainstalatiei tehnice. b) Modificare produsa in bilant de operatiunea de mai sus este una de volum, in
sensul cresterii atat a activului , cat si a pasivului cu aceeasi suma (A + x = P + x).Concret, are loc cresterea cheltuielilor de exploatare ale intreprinderii si totodata creste sivaloarea amortizarii imobilizarilor corporale.
c) Conturile corespondente folosite sunt:- 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile
pentru depreciere sau pierdere de valoare”, cont de activ, care, deoarece ca reflecta omajorare de cheltuiala, se va debita;
- 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale”, cont de pasiv, care fiindca
reflecta a majorare de amortizare, se va credita.d) Articolul contabil folosit este:
681 „Cheltuieli de exploatare privind = 281 „Amortizari privind 1.000amortizarile, provizioanele si imobilizarile corporale”ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare”
Exemplul 4. La expirarea duratei de utilizare economica, intreprinderea decidescoaterea din evidenta contabila a instalatiei tehnice amortizata integral.
a) Operatia consta in scaterea din evidenta contabila a instalatiei tehnice
amortizata integral. b) Modificarea ce are loc in bilant este de volum, in sensul scaderii si activului si pasivului cu aceeasi suma (A – x = P – x); activul se reduce cu valoarea de intrare ainstalatiei tehnice, iar pasivul se reduce cu amortizarea aferenta instalatiei tehnice.
c) Conturile corespondente ce intervin pentru reflectarea in contabilitate a acesteioperatiei sunt:
85
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 86/148
- 213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii”, cont de activ,care, din cauza ca reflecta o iesire din activul intreprinderii a unui element de activ, se vacredita;
- 281 „Amortizari privind imobilizarile corporale”, cont de pasiv, care, pentru cava reflecta o diminuare a amortizarii (sursa de finantare, deci element de pasiv), se va
debita. d) Articolul contabil folosit este:
281 „Amortizari privind = 213 „Instalatii tehnice, mijloace de 60.000imobilizarile corporale” de transport, animale si plantatii”
Avand in vedere ca o intreprindere utilizeaza un ansamblu de imobilizarinecorporale si corporale, este necesar sa fie subliniate urmatoarele aspecte:
- in debitul conturilor de imobilizari necorporale si corporale se inregistreazavaloarea de intrare in patrimoniul intreprinderii a acestora;
- pe toata durata economica de utilizare a imobilizarilor necorporale si corporale,
acestea raman reflectate in debitul conturilor de imobilizari la valoarea lor de intrare;- amortizarea imobilizarilor se reflecta, luna de luna, in creditul conturilor 280„Amortizari privind imobilizarile necorporale” si respectiv 281 „Amortizari privindimobilizarile corporale”;
- scoaterea din evidenta a imobilizarilor amortizate integral se face prin creditareaconturilor corespunzatoare de amortizari, mentionate mai sus, si debitarea conturilor corespunzatoare de imobilizari.
CAPITOLUL 10
CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE
Stocurile reprezinta unul din cele mai importante componente ale activelor circulante. Ele, ca si celelalte componente ale activelor circulante, sunt evaluate la costulde achizitie sau costul de productie, dupa caz.
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul incare se gasesc.
Costul stocurilor care in mod obisnuit nu sunt fungibile19 si al acelor bunuri sauservicii produse si destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarespecifica a costurilor individuale.
19 Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele.
86
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 87/148
Pentru determinarea costului pot fi folosite, de asemenea, metoda costului standard , in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul, in comertul cuamanuntul.
Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor siconsumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie se evidentiazadistinct in contabilitate, fiind recunoscute in costul activului.Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor
se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:
Soldul iniţial al Diferenţe de preţ aferente
diferenţelor de preţ + intrărilor în cursul
perioadei, cumulat de la
începutul exerciţiului
financiar până la finele
perioadei de referinţă
Coeficient de2 = ─────────────────────────────────────────────────── x 100
repartizare Soldul iniţial al Valoarea intrărilor în
stocurilor la preţ + cursul perioadei la preţ
de înregistrare de înregistrare, cumulat
de la începutul exerciţiului
financiar până la finele
perioadei de referinţă
Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la prêt deinregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care aufost inregistrate bunurile iesite.
La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurileconturilor de stocuri, la prêt de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoareastocurilor la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
Diferenţele de preţ se înregistrează proporţional atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi asupra bunurilor rămase în stoc.
În comerţul cu amănuntul poate fi utilizată metoda preţului cu amănuntul, pentrua determina costul stocurilor de articole numeroase şi cu mişcare rapidă, care au marjesimilare şi pentru care nu este practic să se folosească altă metodă.
În această situaţie, costul bunurilor vândute se calculează prin deducerea valoriimarjei brute din preţul de vânzare al stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute. La ieşirea din gestiune a stocurilor şi altor active fungibile, acestea se evalueazăşi înregistrează în contabilitate prin aplicarea uneia din următoarele metode:
a) metoda primul intrat - primul ieşit - FIFO;
b) metoda costului mediu ponderat - CMP;c) metoda ultimul intrat - primul ieşit - LIFO.
Potrivit metodei „primul intrat - primul ieşit” (FIFO), bunurile ieşite dingestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al primei intrări (lot). Pemăsura epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţiesau de producţie al lotului următor, în ordine cronologică. Metoda „costului mediu ponderat” (CMP) presupune calcularea costului fiecăruielement pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate în stoc la
87
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 88/148
începutul perioadei şi a costului elementelor similare produse sau cumpărate în timpul perioadei.
Media poate fi calculată periodic sau după fiecare recepţie. Perioada de calcul nutrebuie să depăşească durata medie de stocare.
Potrivit metodei „ultimul intrat - primul ieşit” (LIFO), bunurile ieşite din gestiune
se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al ultimei intrări (lot). Pe măsuraepuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de producţie al lotului anterior, în ordine cronologică.
În cazul în care aplicarea metodei LIFO conduce la solduri creditoare în conturilede stocuri, această diferenţă se reia pe seama altor venituri din exploatare.
Valoarea produselor şi serviciilor în curs de execuţie se determină prininventarierea producţiei neterminate la sfârşitul perioadei, prin metode tehnice deconstatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şievaluarea acesteia la costurile de producţie.
Contabilitatea stocurilor se ţine cantitativ şi valoric sau numai valoric prinfolosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.
Exemplificari ale metodelor de evaluare a stocurilor la iesirea lor din gestiune.Se presupune urmatoare fisa de stoc pentru un anumit bun:
Data Explicatii Intrari Iesiri StocCant. P.U. Val. Cant. P.U. Val. Cant. P.U. Val.
1.01 Stocinitial 600 10 6.000 - - - 600 10 6.000
7.01 Intrare 200 10,2 2.040 - - - 800 10,05 8.04013.01
Iesire - - - 400 10,05 4020 400 10,05 4.020
17.0
1
Intrare 300 10,5 3.150 - - - 700 10,24 7.170
20.01
Iesire - - - 500 10,24 5120 500 10.24 5.120
Daca se utilizeaza metoda FIFO fisa de stoc va arata astfel:
Data Explicatii Intrari Iesiri StocCant. P.U. Val. Cant. P.U. Val. Cant. P.U. Val.
1.01 Stocinitial 600 10 6.000 - - - - - -
7.01 Intrare 200 10,2 2.040 - - - 600
200
10
10,2
6.000
2.04013.01
Iesire - - - 400 10 4.000 200200
1010,2
2.0002.040
17.01
Intrare 300 10,5 3.150 - - - 200200300
1010,210,5
2.0002.0403.150
20.01
Iesire - - - 200200
1010,2
2.0002.040
200 10,5 2.100
88
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 89/148
100 10,5 1.050Total 1.10
010,1
711.19
0900 10,1 9.090 200 10,5 2.100
Daca se foloseste metoda LIFO fisa de stoc va arata astfel:
Data Explicatii Intrari Iesiri StocCant. P.U. Val. Cant. P.U. Val. Cant. P.U. Val.
1.01 Stocinitial 600 10 6.000 - - - 600 10 6.000
7.01 Intrare 200 10,2 2.040 - - - 800 10,05 8.04013.01 Iesire - - - 200
20010,210
2.0402.000
400 10 4.000
17.01 Intrare 300 10,5 3.150 - - - 400300
1010,5
4.0003.150
20.01 Iesire - - - 300
200
10,5
10
3.150
2.000
200 10 2.000
Total 1.100
10,17
11.190
900 10,2 9.190 200 10 2.000
În condiţiile folosirii inventarului permanent , în contabilitate se înregistreazătoate operaţiunile de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în oricemoment a stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric. Inventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor încontabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sfârşitul perioadei.
Metoda inventarului intermitent constă în faptul că intrările de stocuri nu seînregistrează prin conturile de stocuri, ci prin conturile de cheltuieli.
Stabilirea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei are la bază inventarierea faptică astocurilor la sfârşitul perioadei. Ieşirile de stocuri se determină ca diferenţă între valoareastocurilor iniţiale, la care se adaugă valoarea intrărilor, şi valoarea stocurilor la sfârşitul perioadei stabilite pe baza inventarului.
Inventarul intermitent nu se utilizează în comerţul cu amănuntul în situaţia încare se aplică metoda global-valorică.
In bilant, stocurile nu trebuie reflectate la o valoare mai mare decat valoarea carese poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor. In acest scop, valoarea stocurilor sediminueaza pana la valoarea realizabila neta, prin reflectarea unei ajustari pentrudepreciere.
10.1. Contabilitatea stocurilor de materii prime, materiale si productiein curs de excutie
Pentru evidenta contabila a stocurilor de materii prime si materiale se folosescurmatoarele conturi din grupa 30 „Stocuri de materii prime si materiale”:
- 301 „Materii prime”;- 302 „Materiale consumabile”;
89
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 90/148
- 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”20;- 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale”.Dupa continutul lor economic, conturile de mai sus sunt conturi in care se
evidentiaza elementele de active circulante de natura materiala, iar dupa functia contabilasunt conturi de activ, cu exceptia contului 308 „Diferente de pret la materii prime si
materiale” care este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime,materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar.In debitul conturilor 301 „Materii prime”, 302 „Materiale consumabile” si
contul 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” se inregistreaza, in principal:- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si a
materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate de la terti, in corespondenta incredit cu unul din conturile cu urmatoarele simboluri: 401, 408, 446, 321, 542);
- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si amaterialelor de natura obiectelor de inventar reprezentand aport in natura alactionarilor/asociatilor, in corespondenta cu creditul contului 456 :Decontari cuactionarii/asociatii privind capitalul”;
- valoarea materiilor prime, materialelor consumabile si a materialelor de naturaobiectelor de inventar constatate plus de inventar, a celor primite cu titlu gratuit si a celor rezultate din dezmembrarii, in corespondenta cu creditul conturilor 601 „Cheltuieli cumaterii prime”, 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile”, 603 „Cheltuieli privindmaterialele de natura obiectelor de inventar” si respectiv 758 „Alte venituri dinexploatare” (pentru bunurile primite gratuit);
- diferentele de pret in minus sau favorabile, aferente materiilor prime,materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate,in corespondenta cu creditul contului 308 „Diferente de pret la materii prime simateriale”.
In creditul celor trei conturi (301, 302 si 303) se inregistreaza:
- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si amaterialelor de natura obiectelor de inventar incluse pe cheltuieli, precum si a celor constatate lipsa la inventar sau distruse, in corespondenta cu debitul contului 601;
- valoarea la pret de inregistrare a acestor bunuri vandute ca atare, incorespondenta cu debitul contului 371 „Marfuri”;
- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime iesite prin donatie sau distruse prin calamitati, in corespondenta cu debitul conturilor 658 „Alte cheltuieli de exploatare”si respectiv 671 „Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”.
Soldul conturilor 301, 302 si 303 este debitor si reprezinta valoarea bunurilor respective existente in stoc.
Contul 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” este utilizat in
situatia in care la evaluarea stocurilor se utilizeaza costul standard sau prestabilit, inscopul de a evidentia diferentele in plus sau nefavorabile respectiv in minus saufavorabile intre costul de inregistrare standard si costul de achizitie aferent materiilor prime, materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar.
20 Prin obiecte de inventar se inteleg bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a ficonsiderate active corporale, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu o durata mai mica de un an,indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protectie, echipamentulde lucru, imbracamintea speciala, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele, SDV-urile, aparatele demasura si control, matritele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare).
90
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 91/148
Dupa continutul economic, contul 308 este un cont rectificativ al valorii deinregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si a materialelor de naturaobiectelor de inventar.
Contul 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” se debiteaza cu:- diferentele de pret in plus sau nefavorabile (costul de achititie este mai mare
decat costul standard) aferente materiilor prime, materialelor consumabile si amaterialelor de natura obiectelor de inventar intrate in gestiune, in corespondenta cucreditul conturilor 401 „Furnizori”, daca plata are loc ulterior, si 542 „Avansuri detrezorerie”, pentru aprovizionarile achitate in numerar;
- diferentele de pret in minus sau favorabile atrente materiilor prime, materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune, incorespondenta cu creditul conturilor corespunzatoare de cheltuieli: 601, 602, 603.
Contul 308 se crediteaza cu:- diferentele de pret in minus sau favorabile aferente materiilor prime,
materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate,in corespondenta cu debitul conturile corespunzatoare bunurilor (301, 302 sau 303) si
542; - diferentele de pret in plus sau nefavorabile aferente materiilor prime,materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar iesite dingestiune, in corespondenta cu conturile de cheltuieli corespunzatoare: 601, 602, 603.
Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente materiilor prime,materialelor consumabile si a materialelor de natura obiectelor de inventar existente instoc.
Exemplu de inregistrare in contabilitate in cazul aplicarii inventarului permanent, cu evaluarea stocurilor la pret standard:
In acest caz, asa cum am vazut se va folosi contul 308 „Diferente de pret lamaterii prime si materiale”, pentru a inregistra diferenta dintre pretul de cumparare
(costul de acizitie) si pretul sau costul standard.1. Cumpararea de materii prime la costul de achizitie de 315.000 lei, pretulstandard fiind de 300.000 lei (deci cu o diferenta in plus sau nefavorabila de 15.000 lei).
% = 401 „Furnizori” 315.000301 „Materii prime” 300.000308 „Diferente de pret la 15.000
materii prime si materiale”
2. Darea in consum a unor materii prime la pretul standard de 200.000 lei.Concomitent se repartizeaza si cota-parte din diferentele de pret aferenta:
K = debit cont 308/debit cont 301K = 15.000/300.000 = 0,05
Cota parte din diferentelor de pret aferente iesirilor se obtine aplicand coeficientulcalculat la valoarea materiilor prime date in consum:
200.000 lei x 0,05 = 10.000 lei
601 „Cheltuieli cu materiile prime” = % 210.000
91
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 92/148
301 „Materii prime” 200.000308 „Diferente de pret la
materii prime si materiale” 10.000
3. O noua cumpararea de materii prime la costul de achizitie de 580.000 lei, pretul
standard fiind de 600.000 lei (deci cu o diferenta in minus sau favorabila de 20.000 lei).
301 „Materii prime” = % 600.000401 „Furnizori” 580.000308 Diferente de pret la materii 20.000
prime si materiale”
4. Se dau in consum materiale in valoare de 650.000 lei (pretul standard).Concomitent se repartizeaza si cota-parte din diferentele de pret aferent, pe bazacoeficientului de repartizare al carui mod de calcul a fost prezentat deja:
K ( ) 0167,0000.900000.15
000.20000.580000.300000.20000.10000.150 −=
−=
++
−−+=
Valoarea negativa a coeficientului arata ca in contul 308 s-au acumulat diferentefavorabile (negative) in creditul contului mai mari decat diferentele evidentiate in debitulacestuia.
Diferentele de pret ce se repartizeaza asupra iesirii (darii in consum) de materii prime de la inceputul anului (200.000 lei + 650.000) lei se determina astfel:
850.000 x 0,0167 = 14.195 leiInregistrarile contabile vor fi:
601 „Cheltuieli cu materiile prime” = 301 „Materii prime” 650.000308 „Diferente de pret la materii = 601 „Cheltuieli cu materii prime” 14.195prime si materiale”
Potrivit inregistrarilor facute, in creditul contului 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale” apar inregistrate sumele de 10.000 lei si 20.000 lei, iar in debit sumelede 15.000 lei si 14.195 lei. Soldul creditor al contului in suma de 805 lei reprezintadiferentele de pret favorabile (negative) aferente materiilor prime existente in stoc invaloare de 50.000 lei.
In situatia aplicarii inventarului intermitent se procedeaza astfel:- stocurile existente la inceputul exercitiului financiar, precum si intrarile in cursul
perioadei de materii prime, materialelor consumabile si a materialelor de naturaobiectelor de inventar se inregistreaza direct in debitul conturilor corespunzatoare decheltuieli: 601, 602, 603.
- conturile 301, 302 si 303 se debiteaza numai la sfarsitul perioadei cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si a materialelor denatura obiectelor de inventar, prin creditul conturilor 601, 602, 603, iar la inceputul perioadei imediat urmatoare, pentru repectarea permanentei metodelor, se reiau pecheltuieli la aceeasi valoare.
92
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 93/148
Exemplu de inregistrare in contabilitate in cazul aplicarii inventarului permanent :
1.Cumpararea de materii prime in valoare de 200.000 lei, in sold existand lainceputul exercitiului financiar materii prime in valoare de 100.000 lei:
601 „Cheltuieli cu materii prime” = 401 „Furnizori” 300.000
2. In timpul perioadei nu se fac inregistrari privind iesirile de materii prime dingestiune.
3. La sfarsitul perioadei imediat urmatoare se inregistreaza, la pret de inregistrare,valoarea materiilor prime existente in stoc, stabilita pe baza inventarului; presupunem caaceasta valoare este de 80.000 lei:
301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu materii prime” 80.000
4. La inceputul perioadei imediat urmatoare se reiau pe cheltuieli la aceeasivaloare stocurile de materii gasite la inventariere:
601 „Cheltuiel cu materii prime” = 401 „Furnizori” 80.000
Contabilitatea produciei in curs de executie se realizeaza prin intermediulgrupei 33 „Productie in curs de excutie”. Productia in curs de executie este productiacare nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime.In cadru productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, serviciile si studiile incurs de executie sau neterminate.
Valoarea produselor si serviciilor in curs de executie se determina prininventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei, prin metode tehnice deconstatare a gradului de finalizare sau a stadiului de efectuare a operatiunilor tehnologicesi evaluarea acesteia la costurile de productie.
Din grupa 33 „Productie in curs de executie” fac parte urmatoarele douaconturi cu functie de activ:
- 331 „Produse in curs de executie” – in debitul caruia se inregistreaza valoareala pret de cost de productie a stocului de produse in curs de executie la sfarsitul perioadei,stabilita pe baza de inventar (prin creditarea contului 711 „Venituri aferente costurilor de produse”), iar in creditul sau se inregistreaza scaderea din gestiune a valorii produselor incurs de executie la inceputul perioade urmatoare (prin debitarea contului 711);
- 332 „Lucrari si servicii in curs de executie” – functioneaza in mod identic cucontul 331 „Produse in curs de executie”, atata doar ca in loc de „produse” apar „lucrarisi servicii”.
Soldurile celor doua conturi indica valoarea la cost de productie a produselor aflate in curs de executie, respectiv a serviciilor in curs de executie, la sfarsitul perioadei.
Exemplu: O intreprindere are in exercitiul financiar in curs urmatoarea situarie astocurilor:
93
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 94/148
Explicatii Produse in curs de executie Produse finiteStocuri initiale 200.000 1.000.000IntrariIesiri
--
5.000.0005.200.000
Stocuri finale 50.000 800.000
Stocuri la inventar 50.000 800.000
Valoarea la pret de vanzare a produselor finite iesite a fost de 5.720.000 lei la carese adauga TVA de 18%. Se foloseste metoda inventarului permanent.
1. Intrarea de produse la pret de inregistrare:
345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor de produse” 5.000.000
2. Vanzarea de produse finite
411 „Clienti” = % 6.749.600
701 „Venituri din vanzarea produselor finite” 5.720.0004427 „TVA colectata” 1.029.600
3. Iesirea produselor din gestiune:
711 „Venituri aferente costurilor = 345 „Produse finite” 5.200.000de produse”
4. Scaderea din gestiune a stocului initial de produse in curs de executie:
711 „Venituri aferente costurilor = 331 „Produse in curs de executie” 200.000
de produse”
5. Inregistrarea stocului final de produse in curs de executie:
331 „Produse in curs = 711 Venituri aferente costurilor de produse” 50.000de executie”
10.2. Contabilitatea produselor
Contabilitatea produselor se refera la semifabricate, la produse finite si la produsereziduale. Semifabricatele sunt acele produse care nu au parcurs toate fazele procesuluitehnologic din intreprindere, urmand a parcurge restul fazeloe pentru a deveni produsefinite, sau pot fi vandute in aceasta stare, catre clienti. Produsele finite sunt produselecare au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de
94
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 95/148
prelucrari ulterioare in cadrul intreprinderii, putand fi depozitate in vederea livrarii sauexpediate direct clientilor. Produsele reziduale sunt produse care rezulta din acelasi proces de fabricatie, dar sunt fie necorespunzatoare calitativ, fie o rezultanta inerenta a procesului de fabricatie si care vor primi o alta intrebuintare; ele sunt compuse dinrebuturi, materiale recuperabile sau deseuri.
Evidenta contabila a produselor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 34„Produse” care include urmatoarele conturi, potrivit tipului de produs la care se refera:341 „Semifabricate”, 345 „Produse finite”, 346 „Produse reziduale” si contul 348„Diferente de pret la produse”.
Dupa continutul lor economic, conturile de mai sus sunt conturi in care seevidentiaza elementele de active circulante de natura materiala, iar dupa functia contabilasunt conturi de activ, cu exceptia contului 348 „Diferente de pret la produse” care este uncont rectificativ al valorii de inregistrare a produselor.
In debitul conturilor 341, 345 si 346 se inregistreaza, in principal:- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite si produselor reziduale,
respectiv valoarea la pret de inregistrare sau pret de productie in cazul semifabricatelor,
in corespondenta cu creditul contului 711 „Venituri aferente costului productiei in curs deexecutie”.In creditul conturilor 341, 345 si 346 se inregistreaza, in principal:-valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor, produselor finite si a
produselor reziduale vandute si lipsurile constate la inventariere, prin debitul contului 711„Venituri aferente costului productiei in curs de executie”;
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate in magazinele devanzare proprii, in corespondenta cu debitul contului 371 „Marfuri”;
- valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor consumate in aceeasi unitate,in corespondenta cu debitul cont 301 sau 302, dupa caz.
Cu ajutorul contului 348 „Diferente de pret la produse” se tine evidenta
diferentelor intre pretul standard (prestabilit) si costul de productie al produselor finite sisemifabricatelor. Contul 348 „Diferente de pret la produse” este utilizat pentru situatiain care la costul de productie difera de pretul standard sau prestabilit, in scopul de aevidentia diferentele in plus sau nefavorabile respectiv in minus sau favorabile aferente produselor intrate sau iesite din gestiune. El este deci un cont rectificativ al valorii deinregistrare a produselor finite si semifabricatelor.
In debitul contului 348 se inregistreaza:- diferentele de pret in plus sau nefavorabile (costul de productie este mai mare
decat pretul standard), aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie, incorespondenta cu creditul contului 711 „Venituri aferente costului productiei in curs deexecutie”;
- diferentele de pret in minus sau favorabile repartizate asupra produselor iesitedin gestiune, prin creditarea contului 711.In creditul contului 348 se inregistreaza:- diferentele de pret in minus sau favorabile (costul de productie este mai mic
decat pretul standard), aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie, incorespondenta cu debitul contului 711 „Venituri aferente costului productiei in curs deexecutie”
95
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 96/148
- diferentele de pret in plus sau nefavorabile repartizate asupra produselor iesitedin gestiune, prin debitarea contului 711.
Exemplu:O intreprindere are la inceputul exercitiului financiar urmatoarele stocuri:- produse finite 1.000 buc x 1.000 lei/buc (pretul standard) = 1.000.000 lei;
- diferente de pret favorabile la produse 10.000 lei;- produse in curs de executie in valoare de 50.000 lei.In cursul exercitiului financiar au avut loc urmatoarele operatii economice:- s-au obtinut produse finite: 4.000 bucati;- s-au vandut produse finite: 3.800 bucati la pretul de 950 lei/buc.Inregistrarile contabile sunt:1. Obtinerea produselor finite:
4.000 buc. x 1.000 lei/buc. = 4.000.000 lei
345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costului 4.000.000productiei in curs de executie”
2. Iesirea produselor finite din stoc, la pret standard, prin vanzare:3.800 buc. x 1.000 lei/buc. = 3.8000.000 lei
711 „Venituri aferente costului = 345 „Produse finite” 3.800.000productiei in curs de executie”
3. Inregistrarea diferentelor de pret la finele perioadei afrente produselor intrate ingestiune din productie proprie:
4.000 buc. x (1.000 – 950) = 200.000 lei (favorabila)
711 „Venituri aferente costului = 348 „Diferente de pret 200.000productiei in curs de executie” la produse”
4. Calculul si inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute:
K = soldul contului 348/soldul debitor al contului 345K = 210.000 lei/5.000.000 lei = 0,042
Cota parte a diferentelor de pret aferenta produselor finite iesite din gestiune(vandute) este: 3.800.000 x 0,042 = 159.600 lei
Pentru inregistrarea cotei-parti a diferentelor de pret la produsele finite iesite dingestiune se articolul contabil este:
348 „Diferente de pret = 711 „Venituri aferente costului 159.600la produse” productiei in curs de executie”
In mod asemanator functioneaza si celelalte conturile din grupa 34.
96
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 97/148
10.3. Contabilitatea marfurilor
Marfurile sunt bunurile pe care intreprinderea le cumpara in vederea revanzarii si
produsele finite transferate magazinelor proprii.Contabilitatea marfurilor se tine cu ajutorul conturilor din grupa 37 „Marfuri”, sianume:
- 371 „Marfuri”;- 378 „Diferente de pret la marfuri”Contul 371 „Marfuri” asigura evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri.
Din punct de vedere al continutului economic este un cont de active circulante materiale,iar dupa functia coontabila este un cont de activ.
In debitul contului 371 „Marfuri” se inregistreaza, in principal:- valoarea de inregistrare a marfurilor achizitionate, in corespondenta cu creditul
conturilor 401, 408, 446, 327, 542, dupa caz;
- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile,materialelor de natura obiectelor de inventrar, animalelor, pasarilor si ambalajelor,vandute ca atare, in corespondenta cu creditul conturilor respective de stocuri: 301, 302,303, 361, 381;
- valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate magazinelor proprii, in corespondenta cu creditul contului 345 „Produse finite”;
- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate plus de inventar sau primite cu titlu gratuit, in corespondenta cu creditul contului 607 si respectiv 758;
- valoarea adaosului comercial si taxa pe valoarea adaugata neexigibila, in situatiain care evidenta marfurilor se tine la pret cu amanuntul, in corespondenta cu creditulconturilor 378 „Diferente de pret la marfuri” si 4428 „TVA neexigibila”.
In creditul contului 371 „Marfuri” se inregistreaza, in special:- valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare silipsurile in gestiune, in corespondenta cu debitul contului 607 „Cheltuieli privindmarfurile”;
- valoarea adaosului comercial si a taxei pe valoarea adaugata neexigibila aferentamarfurilor iesite din gestiune, in corespondenta cu debitul conturilor 378 si 4428.
Soldul contului 371 „Marfuri” reprezinta valoarea la pret de inregistrare amarfurilor existente in stoc la sfarsitul perioadei.
Cu ajutorul contului 378 „Diferente de pret la marfuri” se tine evidentaadaosului comercial (marja comerciantului) aferent marfurilor din unitatile comerciale. Eleste un cont rectificativ al valoarii de inregistrare a marfurilor.
In creditul contului se inregistreaza:- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune, incorespondenta cu creditul contului 371 „Marfuri”;
In debitul contului se inregistreaza:- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiune, in
corespondenta cu debitul contului 371 „Marfuri”.
97
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 98/148
Exemplu de inregistrare in contabilitate a marfurilor pe baza pretului cuamanuntul.
Diferentele de pret inregistrate in creditul acestui cont cu ocazia cumparariimarfurilor se repartizeaza cu ocazia vanzarii. In acest scop se deremina coeficientul derepartizare al diferentelor de pret prin raportarea datelor din creditul contului de diferente
de pret la datele din debitul contului de marfuri, astfel:
K = credit cont 378/debit cont 371
Diferentele de pret de repartizat se detremina inmultind rulajul creditor al contuluide marfuri cu coeficientul calculat.
Pentru a usura intelegerea operatiunilor ce vor fi prezentate, subliniem mai intaiurmatoarele:
Pretul de vanzare cu amanuntul se compune din costul bunurilor vandute (pretulcu care au fost achizitionate de catre comerciant) si marja bruta (marja comerciantului).Deci costul de achizitie se obtine din pretul de vanzare cu amanuntul prin scaderea marjei
brute. Daca se lucreaza cu marja exprimata procentual, atunci exista urmatoarele relatii:- daca pretul (costul) de achizitie se inmulteste cu (1 + % marja bruta) se obtine
pretul de vanzare cu amanuntul ;- invers, daca pretul de vanzare cu amanuntul se imparte la (1 + %marja bruta) se
obtine costul de achitizie;- daca se scade din pretul de vanzare cu amanuntul costul de achizitie se obtine
marja bruta in suma absoluta;- daca se conoaste pretul de vanzare cu amanuntul si procentul marjei brute
reduse se poate obtine costul de achititie;- marja bruta redusa (mbr) se obtine cu formula sutei majorate:
mbr =marjabruta
emarjeibrut x
%100
%100
+
- costul de achiztie se poate obtine din pretul cu amanuntul (P a) pe baza formuleide mai jos, cunoscuta ca formula sutei micsorate:
Costul de achizitie =mbr
P a
−100
Presupunem ca in soldul magazinului se afla marfuri in valoare de 375.000 lei, iar marja bruta redusa este de 20%, deci costul marfurilor este de 300.000 lei.
1. Se cumpara marfuri in valoare de 500.000 lei. Marja bruta procentuala este de
25%, in suma absoluta insemnand 125.000 lei, iar pretul cu amanuntul este de 625.000lei. Nota: inregistrarea TVA va face obiectul altui capitol.Articolul contabil este:
371 „Marfuri” = % 625.000401 „Furnizori” 500.000378 „Diferente de pret la marfuri” 125.000
98
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 99/148
2. Se vand din gestiune marfuri in valoare de 500.000 lei, la pretul cu amanuntul.Marja bruta redusa fiind de 20%, rezulta ca pretul de achizitie este de 400.000 lei.
a. Se inregistreaza iesirea din gestiune a marfurilor vandute:
% = 371 „Marfuri” 500.000
607 „Cheltuieli privind marfurile” 400.000378 „Diferente de pret la marfuri” 100.000
b. Se inregistreaza vanzarea marfurilor:
411 „Clienti” = 707 „Venituri din vanzarea marfurilor” 500.000
3. Se cumpara din nou marfuri la pretul cu amanuntul de 800.000 lei, marja bruta(adaosul comercial) fiind de 160.000 lei, ceea ce inseamna ca pretul de achizitie este de640.000 lei (marja bruta redusa de 20%).
371 „Marfuri” = % 800.000401 „Furnizori” 640.000378 „Diferente de pret la marfuri” 160.000
4. Se vand marfuri in valoare de 450.000 lei, carora la o marja bruta redusa de20% le corespunde un cost de achizitie de 360.000 lei.
a. Se inregistreaza iesirea marfurilor din gestiune:
% = 371 „Marfuri” 450.000607 „Cheltuieli privind marfurile” 360.000378 „Diferente de pret la marfuri” 90.000
b. Se inregistreaza vanzarea marfurilor:
411 „Clienti” = 707 „Venituri din vanzarea marfurilor” 450.000
5. Se inchide contul de cheltuieli:
121 „Profit sau pierdere” = 607 „Cheltuieli privind marfurile” 760.000
6. Se inchide contul de venituri:
707 „Venituri din = 121 „Profit sau pierdere” 950.000vanzarea marfurilor”
Daca se recapituleaza inregistrarile in conturi si se fac soldurile acestora, dupaoperatiunile prezentate, vor rezulta urmatoarele:
- soldul contului 371 este de 475.000 lei;- soldul contului 378 este de 95.000 lei- costul de achizitie al marfurilor din stoc este de 380.000 lei.
99
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 100/148
10.4. Contabilitatea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor siproductiei in curs de executie”
Avand in vedere ca activitatea intreprinderii se desfasoara in conditii de risc,inclusiv gestionarea stocurilor presupunand anumite riscuri de pierdere, in mod preventiv,intreprinderea trebuie sa-si creeze anumite „provizii” pe care sa le foloseasca ulterior pentru acoperirea eventualelor pierderi prin depreciere. Aceste provizii numite ajustari seconstituie, de regula, la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar, urmand a fi utilizate in anulurmator la acoperirea deprecierii constatate.
Pentru stabilirea sumelor pentru ajustari se procedeaza astfel:- se compara soldul conturilor de ajustari constituite anterior cu ajustarile necesare
stabilite la sfarsitul anului curent;- daca ajustarile necesare sunt mai mari decat cele constituite, se va inregistra o
suplimentare de ajustari, iar daca ajusustarile necesare sunt mai mici decat celeconstituite se va inregistra o reducere de ajustari;- constituirea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de
executie se face prin includerea unei cote-parti in cheltuielile cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cont 681.
Reflectarea in contabilitate a ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si productieiin curs de executie se realizeaza prin intermediul conturilor din grupa 39 „Ajustari pentrudeprecierea stocurilor si productiei in curs de executie”:
- 391 „Ajustari pentru deprecierea materiilor prime”;- 392 „Ajustari pentru deprecierea materialelor”;- 393 „Ajustari pentru deprecierea productiei in curs de executie”
- 394 „Ajustari pentru deprecierea produselor”;- 395 „Ajustari pentru deprecierea stocurilor aflate la terti”;- 396 „Ajustari pentru deprecierea animalelor”;- 397 „Ajustari pentru deprecierea marfurilor”;- 398 „Ajustari pentru deprecierea ambalajelor”.Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta constituirii, de regula, la
sfarsitul exercitiului financiar, a ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si productiei incurs de executie, precum si a suplimentarii, diminuarii sau anularii acestora, potrivit politicilor adoptate de intreprindere.
Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv. In creditul lor se inregistreaza:- valoarea ajustarilor pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs,
constituite sau suplimentate, pe feluri de ajustari, in corespondenta cu debitul contului681 „Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere sau pierderide valoare”.
In debitul acestor conturi se inregistreaza:- sumele reprezentand diminuarea sau anularea ajustarilor pentru deprecierea
stocurilor si productiei in curs, in corespondenta cu creditul contului 781 „Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare”.
100
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 101/148
Exemplu: Situatia ajustarilorlor aferente stocurilor si productiei in curs deexecutie pentru o anumita intreprindere se prezinta astfel:
Elementul de stoc Ajustarileexistente
Ajustarilenecesare
Suplimentareaajustarilor
Diminuareasau
anulareaajustarilor Materii prime
MaterialeProductie in curs de
executieProduse
Ambalaje
50.000180.000
100.000230.000
20.000
85.000210.000
60.000250.000
-
35.00030.000
-20.000
-
-
40.000-
20.000Total 580.000 605.000 85.000 60.000
Inregistrarile sunt:
1. Suplimentarea ajustarilor la elementele la care se impune acest lucru:
681 „Cheltuieli cu amortizarile, = % 85.000 provizioanele si ajustarile pentru 391 „Ajustari pentru deprecierea 35.000depreciere sau pierderi de valoare” materiilor prime”
392 „Ajustari pentru 30.000deprecierea materialelor”394 „Ajustari pentru 20.000deprecierea produselor”
2. Diminuarea si anularea ajustarilor la elementele de stoc la care se impune acetlucru:
% = 781 „Venituri din provizioane 60.000si ajustari pentru depreciereprivind activitatea de exploatare”
393 „Ajustari pentru deprecierea 40.000productiei in curs”
398 „Ajustari pentru deprecierea 20.000ambalajelor”
101
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 102/148
CAPITOLUL 11
CONTABILITATEA TERTILOR
(CONTABILITATEA CREANTELOR SI DATORIILOR)
Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor intreprinderii inrelatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile sociale, bugetul statului,entitatile afiliate su cele legate prin interese de participare, asociatii/actionarii, debitorii sicreditorii diversi.
In baza contabilitatii de angajamente, intreprinderea trebuie sa evidentieze incontabilitate toate veniturile si cheltuielile, respectiv creantele si datoriile rezultate ca
urmare a unor prevederi legale sau contractuale.Contabilitatea furnizorilor si clientilor, a celorlalte datorii si creante se tine pe
categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. In acest sens, in contabilitateaanalitica furnizorii si clientii se grupeaza astfel: interni si externi, iar in cadrul acetora petermene de plata, respectiv de incasare.
11.1. Contabilitatea creantelor
Creantele reprezinta, in general, drepturi ale unor persoane, denumite creditori,
de a pretinde de la alte persoane, denumite debitori, sa le recompenseze pentru anumitefapte realizate in virtutea unor prevederi contractuale sau legale: munca prestata, bun,lucrare sau serviciu livrat, obligatie stabilita prin lege, imprumut sau suma de baniacordat(a) etc.
In scopul prezentarii in situatiile financiare anuale, creantele se evalueaza lavaloarea probabila de incasat. Atunci cand se estimeaza ca o creanta nu se va incasaintegral, in contabilitate se inregistreaza ajustari pentru depreciere la nivelul sumei carenu se mai poate recupera.
Creantele incerte se inregistreaza distinct in contabilitate (in contul 4118 „Clientiincerti sau in litigiu” sau in conturi analitice ale conturilor de creante, pentru alte creantedecat clientii).
Creantele intreprinderii se contabilizeaza prin intermediul conturilor din grupa 41„Clienti si conturi asimilate”, contul 46 „Debitori diversi” din cadrul grupei 46 „Debitorisi creditori diversi”, precum si alte conturi dispersate in alte grupe ale clasei de conturi 4(425 „Avansuri acordate personalului”, 4424 „Taxa pe valoarea adaugata de recuperat” sicele de decontari din grupa 45 „Grup si actionari/asociati”).
Contul 411 „Clienti” este folosit pentru tinerea evidentei creantelor sidecontarilor in relatiile cu clientii interni si externi pentru produse, semifabricate,
102
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 103/148
materiale, marfuri etc. vandute, servicii prestate pe baza de facturi, inclusiv a clientilor incerti, rau-platnici, dubiosi sau aflati in litigiu.
Dupa continutul economic este un cont de active circulante in decontare, iar dupafunctia contabila este un cont de activ.
In debitul contului 411 se inregistreaza in principal:
- valoarea la pret de vanzare a marfurilor, produselor etc. livrate si serviciilor prestate, precum si TVA aferenta, prin creditarea conturilor de vebnituri de la 701 la 708si a celui privind TVA colectata, cont 4427;
- valoarea creantelor reactivate, in corespondenta cu creditul contului 754„Venituri din creante reactivitate si debitori diversi”;
- valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate de terti, incorespondenta cu creditul contului 758 „Alte venituri din exploatare”;
- diferentele favorabile de curs valutar 21, aferente creantelor in valuta, inregistratela finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar, prin creditarea contului 765„Venituri din diferente de curs valutar”;
- diferentele favorabile aferente creantelor exprimate in lei, a caror decontare se
face in functie de cursul unei valute, inregistrate la finele lunii, respectiv la inchidereaexercitiului financiar, prin creditarea contului 768 „Alte venituri financiare”.In creditul contului 411 se inregistreaza, in principal:- sumele incasate de la clienti, in corespondenta cu conturile 512 sau 531;- valoarea cecurilor si efectelor comerciale acceptate, in corespondenta cu debitul
conturilor 511 „Valori de incasat” si 413 „Efecte de primit de la clienti”;- valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturari, in corespondenta cu
debitul contului 709 „Reduceri comerciale acordate”;- valoarea sconturilor acordate clientilor, prin creditul contului 667 „Cheltuieli
privind sconturile acordate”;- sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau
in litigiu, prin creditarea contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare”Soldul contului 411 reprezinta sumele datorate de clienti.Contul 413 „Efecte de primit de la clienti” se foloseste pentru evidenta
creantelor de incasat, pe baza de efecte comerciale22.Dupa continutul economic, contul 413 este un cont de active circulante in
decontare, iar dupa functia contabila este un cont de activ.In debitul contului 413 „Efecte de primit de la clienti” se inregistreaza:- sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate,
prin creditarea contului 411 „Clienti”;
21 Cursul valutar este raportul de schimb dintre doua monede. Diferenta de curs valutar este diferenta cerezulta din conversia unui anumit numar de unitati ale unei monede intr-o alta moneda la cursuri de schimb
diferite. Diferentele de curs valutar care apar cu ocazia decontarii creantelor si datoriilor in valuta la cursuridiferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul lunii sau fata de cele la care suntinregistrate in contabilitate trebuie recunoscute, in luna in care apar, ca venituri (daca sunt favorabile) saucheltuieli (da sunt nefavorabile) din diferente de curs valutar.22 Efectele comerciale (sau de comert) reprezinta denumirea generica atribuita titlurilor de credittransferabile (cambia, bilete la ordin, cecuri etc.) care atesta existenta unei creante de o valoare determinate,
platibila imediat sau la un termen scurt. Ele sunt emise de cumparator si acceptate de vanzator. Prin acestetipuri de inscrisuri (titluri) de valoare emise se stinge dreptul de creanta al vanzatorului (furnizorului) fatade cumparator, deoarece prin depunerea la banca a unui asemenea instrumen de credit, furnizorul incaseazain mod neconditionat suma inscrisa in acesta.
103
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 104/148
- diferentele favorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de incasat,inregistrate la finele lunii, respectiv la inchiderea exercitiului financiar, in corespondentacu creditul contului 765 „Venituri din diferente decurs valutar”.
In creditul contului 413 „Efecte de primit de la clienti”se inregistreaza:- efectele comerciale primite de la clenti, concomitent cu debitarea contului 511
„Valori de incasat”;- sumele incasate de la clienti prin conturile curente, in corespondenta cu debitulcontului 512 „Conturi curente la banci”;
- diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor datorate de clientiiexterni, a caror decontare se face pe baza de efecte comerciale, inregistrate la primireaefectelor comerciale sau cu ocazia evaluarii creantelor la finele lunii, respectiv lainchidetrea exercitiului financiar, in corespondenta cu debitul contului 665 „Cheltuielidin diferente de curs valutar”.
Soldul contului 413 reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.Contul 461 „Debitori diversi” serveste la tinerea evidentei debitorilor proveniti
din pagube materiale create de terti, alte creante provenind din existenta unor titluri
executorii si a altor creante, altele decat entitatile afiliate si entitatile legate prin interesede participare.Dupa continutul economic, contul 461 este un cont de active circulante in
decontare, iar dupa functia contabila este un cont de activ. El se debiteaza in principalcu:
- valoarea bunurilor constatate lipsa sau deteriorate, imputate tertilor, incorespondenta cu creditul conturilor 758 „Alte venituri din exploatare” si 4427 „TVAcolectata”;
- valoarea debitelor reactivate, in corespondenta cu creditul contului 754„Venituri din creante reactivate”;
- suma imprumuturilor obtinute prin obligatiunile emise, in corespondenta cu
creditul contului 161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni”;- sumele de incasat reprezentand alte imprumuturi si datorii asimilate, incorespondenta cu creditul contului 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate”;
- valoarea despagubirilor si a penalitatilor datorate de terti, in corespondenta cucreditul contului 758.
In creditul contului 461 se inregistreaza, in principal:- valoarea debitelor incasate, in corespondenta cu debitul conturilor 512 sau 531,
dupa caz;- valoarea sconturilor acordate debitorilor, in corespondenta cu debitul contului
667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”;- sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a debitorilor, in
corespondenta cu debitul creditului 654 „Pierderi din creante si debitori diversi”;- creantele prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, in corespondenta cu debitulcontului 658 „Alte cheltuieli de exploatare”.
Soldul contului 461 reprezinta sumele datorate intreprinderii de catre debitori.
11.2. Contabilitatea datoriilor
104
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 105/148
Datoriile sau obligatiile intreprinderii fata de terti (persoane fizice si juridice) segrupeaza astfel:
- datorii fata de furnizori pentru aprovizionarile de bunuri si servicii prestate;- datorii fata de personalul angajat privind drepturile cuvenite acetuia pentru
munca prestata;
- datorii privind contributiile pentru asigurarile sociale si protectia sociala;- datorii fata de bugetul statului, fondurile speciale privind plata impozitelor,taxelor si altor varsaminte;
- datorii fata de alte persoane juridice si fizice.
A. Contabilitatea datoriilor fata de furnizori
Reflectarea in contabilitate a operatiunilor economice privind obligatiileintreprinderii fata de furnizori se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 40 „Furnizorisi conturi asimilate”, care cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I: 401„Furnizori”, 403 „Efecte de platit”, 404 „Furnizori de imobilizari”, 405 „Efecte de platit
pentru imobilizari”, 408 „Furnizori – facturi nesosite” si 409 „Furnizori – debitori”.Toate conturile acestei grupe, cu exceptia contului 409, dupa functia economica,sunt conturi de datorii (surse atrase), iar dupa fuctia contabila sunt conturi de pasiv,contul 409 fiind de activ.
Contul 401 „Furnizori” asigura evidenta datoriilor si decontarilor in relatiile cufurnizorii pentru aprovizionarile de bunuri sau serviciile prestate. In creditul acestui contse inregistreaza, in principal:
- valoarea la pret de cumpara sau standard (prestabilit) al aprovizionarilor destocuri cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi, in corespondenta cu debitul conturilor respective de stocuri;
- valoarea serviciilor prestate de teri, in corespondenta, dupa caz, cu debitul
conturilor de cheltuieli de la 611 la 626, 628 si 471 „Cheltuieli inregistrate in avans”;- valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate tertilor, incorespondenta cu debitul contului 658 „alte cheltuieli de exploatare”.
In debitul contului 401 se inregistreaza, in principal:- platile efectuate catre furnizori, in corespondenta cu creditul conturilor 512, 531,
541, 542, dupa caz;- valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit, in corespondenta cu creditul
contului 403;- datorii prescrise, scutite sau anulate, potrivit legii, in corespondenta cu creditul
contului 758;- valoarea sconturilor obtinute de la furnizori, in corespondenta cu creditul
contului 767 „Alte venituri financiare”.Soldul contului 401 reprezinta sumele datorate furnizorilor.Contul 403 „Efecte de plata” este utilizat pentru evidentierea obligatiilor de
platit catre furnizori pe baza de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie etc.). In creditulacestui cont se evidentiaza in principal valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit(in corespondenta cu debitul contului 401), iar in debit platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale (in corespondenta cu creditul contului 512). Soldul contuluireprezinta valoarea efectelor comerciale de platit.
105
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 106/148
Contul 404 „Furnizori de imobilizari” functioneaza asemanator contului 401„Furnizori”, cu deosebirea, de continut, ca se utilizeaza cu ocazia achizitionarii deimobilizari, si nu pentru active circulante.
Contul 405 „Efecte de platit pentru imobilizari” functioneaza asemanator contului 403 „Efecte de platit”
Contul 408 „Furnizori – facturi nesosite” se crediteaza cu valoarea bunurilor siserviciilor primite, dar pentru care nu au sosit facturile, si se debiteaza cu valoareafacturilor sosite (creditandu-se in acelasi timp contul 401).
Contul 409 „Furnizori – debitori” este utilizat pentru evidenta avansurilor acordate furnizorilor pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestaride servicii. Fiind un cont de activ, in debitul contului se inregistreaza valoareaavansurilor facturate (prin creditarea contului 401), iar in credit valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu acestia (prin debitarea contului401). Soldul contului reprezinta avansuri acordate furnizorilor, nedecontate.
B. Contabilitatea datoriilor fata de salariati
Salariile reprezinta pretul fortei de munca, precum si expresia valorica a acelei parti din venitul national care este destinata consumului individual stabilit de fiecaresalariat in parte. Salariul are doua componente esentiale: salariul brut si salariul net.Salariul brut este format din salariul de baza pentru timpul efectiv lucrat (negociat saustabilit prin lege, dupa caz) la care adauga alte drepturi de personal, cum ar fi premiile siorice alte stimulente. Salariul net se obtine din scaderea din salariul brut (imozabil) atuturor retinerilor constand din impozite, contributii si alte retineri.
Retinerile din salariile personalului pot fi grupate in trei categorii:- retineri fiscale (impozitul pe salarii),- retineri sociale (contributia pentru pensia suplimentara, contributia pentru
asigurarile sociale de sanatate si contributia pentru sonstituirea fondului de somaj); si- alte retineri (chirii, popriri, garantii etc).Toate elementele care se refera la salariul brut, retineri si salariul net se regasesc
in statul de salarii ce se intocmeste la finele fiecarei luni de catre fiecare angajator. Pentruintreprindere elementele componente ale salariului brut (salariu net plus retineri)reprezinta o cheltuiala de exploatare si, in acelasi timp, o obligatie de plata catre angajati,referitor la salariul net, si catre terti, referitor la retineri.
Contabilitatea datoriilor fata de salariati se realizeaza prin intermediul conturilor din grupa 42 „Personal si conturi asimilate”, din care fac parte:
- 421 „Personal – salarii datorate”,- 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”,
- 424 „Prime reprezentand participarea personalului la profit”,- 425 „Avansuri acordate personalului”,- 426 „Drepturi de personal neridicate”,- 427 „Retineri din salarii datorate tertilor”,- 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul.Conturile din aceasta grupa, dupa continutul economic sunt conturi de datorii
(surse atrase sau pasive stabile), iar dupa functia contabila sunt conturi de pasiv, cuexceptia contului 425 (de activ) si 428 (bifunctional).
106
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 107/148
Contul 421 „Personal – salarii datorate” asigura evidenta decontarilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia in bani sau in natura, inclusiv asporurilor, adaosurilor, premiilor etc. In creditul lui se inregistreaza salariile si altedrepturi cuvenite personalului (cu debitarea contului 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”), iar in debit se inregistreaza:
- retinerile din salarii, in corespondenta cu creditul conturilor: 425, 427, 431, 437,428, 444, dupa caz);- drepturi de personal neridicate, in corespondenta cu creditul contului 426;- salariile nete achitate personalului, cu creditarea conturilor 512 sau 531, dupa
caz.
Exemplu:Conform centralizatorului listelor de avans chenzinal pe luna mai a.c. se
inregistreaza acordarea avansurilor cuvenite personalului.
425 „Avansuri acordate = 512 „Conturi curente la banci”
La sfarsitul lunii mai a.c. se inregistreaza operatiile privind salariile brute siretinerile din salarii, conform statului de salarii.
1. Inregistrarea salariilor brute:
641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal – salarii datorate”
2. Inregistrarea retinerilor din salarii:
421 „Personal – salarii datorate” = %444 „Impozitul pe venituri de
natura salariilor”431 „Asigurari sociale”437 „Ajutor de somaj”427 „Retineri din salarii
datorate tertilor”428 „Alte datorii si creante
in legatura cu personalul”425 „Avansuri acordate
personalului”
3. Plata salariilor nete:
421 „Personal – salarii datorate” = 512 „Conturi curente la banci”
4. Inregistrarea salariilor neplatite:
421 „Personal – salarii datorate” = 426 „Drepturi de personal neridicate”
107
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 108/148
C. Contabilitatea datriilor fata de asigurarile sociale si protectia sociala
Reglementarile din domeniul asigurarilor sociale si al protectiei sociale prevadobligativitatea intreprinderilor care angajeaza salariati sa suporte pe cheltuielile deexploatare si sa achite organismelor de protectie sociala urmatoarele contributii:
- contributia la asigurarile sociale de stat;- contributia la fondul de somaj;- contributia pentru asigurarile sociale de sanatate;- contributia la fondul de risc si accident;- alte contributii, functie de specificul intreprinderii.Contabilitatea decontarilor privind contributia intreprinderilor si a personalului
pentru asigurarile sociale, pentru asigurarile sociale de sanatate si alte drepturi deasigurari sociale se tine cu ajutorul contului 431 „Asigurari sociale”. Acest cont este uncont de pasiv. In creditul sau se inregistreaza:
- contributia angajatorului la asigurarile sociale, asigurarile sociale de sanatate sialte drepturi de asigurari sociale, in corespondenta cu debitul contului 645 „Cheltuieli
privind asigurarile si protectia sociala”;- contributia personalului la asigurari sociale si pentru asigurari sociale desanatate, in corespondenta cu debitul conturilor 421 si 423, dupa caz.
In debitul contului 431 „Asigurari sociale” se inregistreaza:- sumele virate asigurarilor sociale si asigurarilor sociale de sanatate, in
corespondenta cu cu creditul contului 512;- sumele datorate personalului, ce se suporta din asigurarile sociale, in
corespondenta cu cu creditul contului 423 „Personal – ajutoare materiale datorate”.Soldul contului reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale.Contabilitatea decontarilor privind ajutorul de somaj, datorat de angajator, precum
si de personal se tine cu ajutorul contului 437 „Ajutor de somaj”. Acest cont este un
cont de pasiv. In creditul sau se inregistreaza:- sumele datorate de angajator pentru constituirea fondului de somaj, incorespondenta cu debitul contului 645;
- sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de somaj, incorespondenta cu debitul conturilor 421 si 423, dupa caz.
In debitul contului 437 „Ajutor de somaj” se inregistreaza:- sumele virate reprezentand contributia intreprinderii si a personalului pentru
constituirea fondului de somaj, in corespondenta cu debitul contului 512.Soldul contului reprezinta ajutorul de somaj datorat.
D. Contabilitatea privind obligatiile fata de stat
Obligatiile intreprinderii fata de bugetul de stat constau in urmatoarele: calculareasi virarea impozitului pe profit, taxei pe valoarea adaugata, impozitului pe salarii,varsamintelor catre fondurile speciale si alte datorii catre bugetul statului.
Contabilitatea obligatiilor fata de stat se realizeaza cu ajutorul conturilor dingrupa 44 „Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate”, din care fac parteconturile:
- 441 „Impozitul pe profit/venit”,
108
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 109/148
- 442 „Taxa pe valoarea adaugata”,- 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor”,- 445 „Subventii”,- 446 „Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”,- 447 „Fonduri asimilate – taxe si varsaminte asimilate”,
- 448 „Alte datorii si creante cu bugetul statului”.D1. Cu ajutorul contului 441 „Impozitul pe profit/venit” se tine evidentadecontarilor cu bugetul statului/bugetelor locale privind impozitul pe profit/venit. Acestaeste un cont de pasiv. In creditul sau se inregistreaza sumele datorate de intreprinderecatre bugetul statului/bugetelor locale, reprezentand impozitul pe profit/venit, incorespondenta cu debitul conturilor 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” sau, dupa caz698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar in elementele demai sus” (venitul microintreprinderilor). In debitul contului se inregistreaza sumele virate bugetului de stat/bugetelor locale reprezentand impozitul pe profit/venit, incorespondenta cu creditul contului 512.
D2. Evidenta decontarilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adaugata se
tine cu ajutorul contului 442 „Taxa pe valoarea adaugata”, care este un cont bifunctional.Pentru evidentierea distincta a taxei pe valoarea adaugata se utilizeaza
urmatoarele conturi sintetice de gradul II:- 4423 „TVA de plata”- 4424 „TVA de recuperat”- 4426 „TVA deductibila”- 4427 „TVA colectata”- 4428 „TVA neexigibila”.Contul 4423 „TVA de plata” este un cont de pasiv si cu ajutorul lui se tine
evidenta TVA de platit la bugetul statului. In creditul contului 4423 se inregistreaza:
- diferentele rezultate la finele perioadei intre TVA colectata mai mare (4427) siTVA deductibila (4426). In debitul contului 4423 se inregistreaza:- platile efectuate catre bugetul statului reprezentand TVA, in corespondenta cu
creditul contului 512;- sumele compensate cu TVA de recuperat (negativa) din perioada precedenta, in
corespondenta cu creditul contului 4424.Soldul contului reprezinta TVA de plata.Contul 4424 „TVA de recuperat” este un cont de activ si cu ajutorul lui se tine
evidenta TVA de recuperat de la bugetul statului. In debitul contului 4424 seinregistreaza:
- diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre TVA deductibila mai mare (4426)si TVA colectata (4427). In creditul contului 4424 se inregistreaza:- TVA incasata de la bugetul statului, in corespondenta cu debitul contului 512;- TVA de recuperat compensata in perioada urmatoare cu TVA de plata (4423)
sau cu alte taxe si impozite, potrivit legii.Soldul contului reprezinta TVA de recuperat de la bugetul statului.
109
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 110/148
Contul 4426 „TVA deductibila” este un cont de activ si cu ajutorul lui se tineevidenta TVA deductibila, potrivit legii. In debitul contului 4426 se inregistreaza, inspecial, sumele reprezentand TVA deductibila potrivit legii, in corespondenta, dupa cazcu creditul conturilor: 401, 404, 451, 453, 512 sau 4427 in cazul in care se aplica taxareinversa).
In creditul contului 4426 se inregistreaza, in principal:- sumele compensate la sfarsitul perioadei din TVA colectata, in corespondenta cudebitul contului 4427;
- diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre TVA deductibila mai mare siTVA colectata, in corespondenta cu creditul contului 4424.
La sfarsitul perioadei, contul 4426 nu prezinta sold.Contul 4427 „TVA colectata” este un cont de pasiv si cu ajutorul lui se tine
evidenta TVA colectata, potrivit legii. In creditul contului 4427 se inregistreaza:- TVA colectata aferenta livrarilor de bunuri si prestari de servicii taxabile,
avansurile pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii raxabile, in corespondenta cudebitul conturilor: 411, 428, 451, 453, 461, 531, dupa caz, precum si taxa aferenta
operatiunilor pentru care se aplica taxare inversa, potrivi legii, in corespondenta cudebitul contului 4426;- TVA aferenta operatiunilor care sunt asimilate livrarilor de bunuri si prestarilor
de servicii, taxabile potrivit legii, in corespondenta cu debitul conturilor: 428, 461, 635,dupa caz;
- TVA nexigibila devenita exigibila, in corespondenta cu deitul contului 4428. In debitul contului 4427 se inregistreaza:- TVA deductibila, compensata la sfarsitul perioadei, potrivit legii, in
corespondenta cu creditul contului 4426;- TVA de plata, datorata bugetului statului, stabilita potrivi legii, in corespondenta
cu creditul contului 4423.
La sfarsitul perioadei, contul 4427 nu prezinta sold.Contul 4428 „TVA neexigibila” este un cont bifunctional cu ajutorul caruia seevidentiaza, potrivit legii, TVA neexigibila. Soldul contului reprezinta TVA neexigibila.
Exemple:1. Se inregistreaza factura furnizorului privind aprovizionarea cu materii prime in
valare de 200.000 lei, la care se adauga TVA de 18%.
% = 401 „Furnizori” 236.000301 „Materii prime” 200.0004426 „TVA deductibila” 36.000
2. Se inregistreaza vanzarea de produse finite in valoare de 300.000 lei, la care seadauga TVA de 18%.
411 „Clienti” = % 354.000701 „Venituri din vanzarea 300.000
produselor finite”4427 „TVA colectata” 54.000
110
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 111/148
3. Regularizarea TVA la sfarsitul luniia) Se inchide contul 4426 „TVA deductibila”:
4427 „TVA colectata” = 4426 „TVA deductibila” 36.000
b) Se inchide contul 4427 „TVA colectata”:
4427 „TVA colectata” = 4423 „TVA de plata” 18.000
c) Se plateste TVA catre stat:
4423 „TVA de plata” = 512 „Conturi curente 18.000la banci”
Daca se presupune ca vanzarea de produse finite este doar de 100.000 lei,
celelalte conditii ramanand neschimbate, regularizarea TVA la sfarsitul lunii va arataastfel:
a) Se inchide contul 4427 „TVA colectata”:
4427 „TVA colectata” = 4426 „TVA deductibila” 18.000
b) Se inchide contul 4426 „TVA deductibila”:
4424 „TVA de recuperat” = 4426 „TVA deductibila” 18.000
c) Se incaseaza suma de 18.000 lei de la bugetul statului:512 „Conturi curente la banci = 4426 „TVA de recuperat” 18.000
D3. Pentru reflectarea in contabilitate a operatiunilor privind impozitele peveniturile de natura salariilor si a altor drepturi similare se utilizeaza contul 444„Impozitul pe venituri de natura salariilor”. Acest cont este un cont de pasiv, increditul sau inregistrandu-se:
- sumele reprezentand impozitul pe venituri de natura salariilor, retinut dindrepturile banesti cuvenite personalului, potrivit legii, in corespondenta cu debitulconturilor 421, 423, 424, dupa caz;
- sumele reprezentand impozitul datorat de catre colaboratorii intreprinderii pentru platile efectuate catre acestia, in corespondenta cu debitul contului 401. In debitul contului 444 se inregistreaza sumele virate la bugetul statului
reprezentand impozitul pe veniturile de natura salariilor si a altor drepturi similare, incorespondenta cu creditul contului 512.
Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului statului.D4. Pentru reflectarea in contabilitate a operatiunilor privind decontarile cu
bugetul statului sau cu bugetele locale privind taxele si varsamintele asimilate, cum sunt:
111
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 112/148
accizele, impozitul pe dividende, impozitul pe cladiri si impozitul pe terenuri, alteimpozite si taxe, intreprinderea utilizeaza contul 446 „Alte impozite, taxe si varsaminteasimilate”. Acest con este un cont de pasiv, in creditul sau inregistrandu-se:
- valoarea altor impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate bugetului statuluisau bugetelor locale, in corespondenta cu debitul contului 635 „Cheltuieli cu alte
impozite, taxe si varsaminte asimilate”;- impozitul pe dividende datorat, in corespondenta cu debitul contului 457„Dividende de plata”;
- valoarea taxelor vamale aferente aprovizionarilor din import, in corespondentacu debitul conturilor: 213, 214, 301, 302, 303, 371, 381, dupa caz.
In debitul contului 446 se inregistreaza platile efectuate la bugetul statului sau bugetele locale privind alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, in corespondenta cudebitul contului 512.
Soldul contului reprezinta sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale.D5. Reflectarea in contabilitate a datoriilor si a varsamintelor efectuate catre alte
organisme publice, potrivit legii, se face cu ajutorul contului 447 „Fonduri speciale –
taxe si varsaminte asimilate”. Acesta este un cont de pasiv, in creditul sauinregistrandu-se datoriile si varsamintele de efectuat, conform prevederilor legale, catrealte organisme publice (in corespondenta cu debitul contului 635), iar in debit seinregistreaza platile efectuate catre organismele publice (in corespondenta cu debitulcontului 512).
Soldul contului reprezinta sumele datorate.D6. Reflectarea in contabilitate ale altor datorii si creante cu bugetul statului se
face cu ajutorul contului 448 „Alte datorii si creante cu bugetul statului”. Acesta esteun cont bifunctional, care incepe prin a se credita cu:
- valoarea despagubirilor, amenzilor, penalitatilor datorate bugetului statului, incorespondenta cu debitul contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare”;
- sumele restituite de la buget, reprezentand varsaminte efectuate in plus dinimpozite, taxe si alte creante, in corespondenta cu debitul contului 512. In debitul contului 448 se inregistreaza:- sumele virate la bugetul statului reprezentand alte datorii cu bugetul statului, in
corespondenta cu creditul contului 512;- sumele cuvenite intreprinderii, datorate de bugetul de stat, altele decat impozite
si taxe, in corespondenta cu creditul contului 758 „Alte venituri din exploatare”.
E. Contabilitatea opertiilor in cadrul grupului si cu actionarii/asociatii
Contabilitatea opertiilor in cadrul grupului si cu actionarii/asociatii se tine cu
ajutorul conturilor din grupa 45 „Grup si actionari/asociati” din care fac parte conturile:- 451 „Decontari intre entitatile afiliate” – cu ajutorul caruia se tine evidentaoperatiilor intre entitatile afiliate, fiind cont bifunctional;
- 453 „Decontari privind interesele de participare” – cu ajutorul caruia se tineevidenta decontarilor privind interesele de participare, fiind cont bifunctional;
- 455 „Sume datorate actionarilor/asociatilor” – cu ajutorul caruia se tine evidentasumelor lasate temporar la dispozitia intreprinderii de catre actionari/asociati, fiind contde pasiv;
112
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 113/148
- 456 „Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul” - cu ajutorul caruia setine evidenta decontarilor cu actionarii/asociatii privind capitalul, fiind un cont bifunctional;
- 457 „Dividende de plata” - cu ajutorul caruia se tine evidenta dividendelor datorate actionarilor/asociatilor corespunzator aportului la capitalul social, fiind un cont
de pasiv;- 458 Decontari din operatii in participatie” - cu ajutorul caruia se tine evidentadecontarilor din operatii in participatie, respectiv a decontarii cheltuielilor si veniturilor realizate din operatii in participatie, precum si a sumelor virate intre coparticipanti, fiindun cont bifunctional.
Interes mai mare prezinta contul 457 „Dividende de plata”, prin prismaraspandirii folosirii lui. In creditul contului 457 se inregistreaza dividendele datorateactionarilor/asociatilor din profitul realizat in exercitiile precedente (in corespondenta cudebitul contului 117 „Rezultatul reportat”), iar in debit se inregistreaza:
- sumele achitate actionarilor/asociatilor, reprezentand dividende datorateacestora, in corespondenta cu creditul conturilor 512 sau 531, dupa caz;
- impozitul pe dividende, in corespondenta cu creditul contului 446;- sumele lasate temporar la dispozitia intreprinderii, reprezentand dividende, incorespondenta cu creditul contului 455.
Soldul contului reprezinta dividende datorate actionarilor/asociatilor.
F. Contabilitata creditorilor si debitorilor diversi
Contabilitata creditorilor si debitorilor diversi se tine cu ajutorul a doua conturireunite in grupa 46 „Debitori si creditori diversi”.
Cu ajutorul contului 461 „Debitori diversi” se tine evidenta debitorilor provenitidin pagube materiale create de terti, alte creante provenind din existenta unor titluri
executorii si a altor creante. Acest cont a fost prezentat cand s-a analizat contabilitateacreantelor.Cu ajutorul contului 462 „Creditori diversi” se tine evidenta sumelor datorate
tertilor, pe baza de titluri executorii sau a unor obligatii ale intreprinderii fata de terti provenind din alte operatii.
Contul 462 „Creditori diversi” este un cont de pasiv, in creditul sauinregistrandu-se, in principal:
- sumele incasate si necuvenite, in corespondenta cu debitul contului 512 sau 531,dupa caz;
- cheltuielile ocazionate de infiintarea sau dezvoltarea intreprinderii, incorespondenta cu debitul contului 201;
- sumele datorate tertilor reprezentand despagubiri si penalitati, in corespondentacu debitul contului 658. In debitul contului se inregistreaza, in principal:- sumele achitate creditorilor, in corespondenta cu debitul contului 512 sau 531,
dupa caz;- sconturile obinute de la creditori, in corespondenta cu debitul contului 767.Soldul contului reprezinta sumele datorate creditorilor diversi.
113
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 114/148
11.3. Contabilitatea altor operatiuni privind tertii
Din cadrul contabilitatii privind tertii fac parte si operatiile care sunt oglindite de
ultimile trei grupe de conturi de aceasta natura: grupa 47 „Conturi de regularizare siasimilate”, grupa 48 „Decontari in cadrul unitatii” si grupa 49 „Ajustari pentrudeprecierea creantelor”.
Din grupa 47„Conturi de regularizare si asimilate” fac parte conturile:- contul 471 Cheltuieli inregistrate in avans” – cu ajutorul caruia se tine evidenta
cheltuielior efectuate in avans care urmeaza a se suporta esalonat pe cheltuieli, pe bazaunui scadentar, in perioadele/exercitiile financiare viitoare, fiind un cont de activ;
- contul 472 „Venituri inregistrate in avans” - cu ajutorul caruia se tine evidentaveniturilor inregistrate in avans (din chirii, abonamente, asigurari etc.), fiind un cont de pasiv;
- contul 473 „Decontari din operatii in curs de clarificare” - cu ajutorul caruia se
tine evidenta sumelor in curs de clarificare, ce nu pot fi inregistrate pe cheltuieli/venituri,sau in alte conturi in mod direct, fiind necesare cercetari si lamuriri suplimentare (plati,sume restituite necuvenite unitatii), contul fiind bifunctional;
- contul 475 „Subventii pentru investitii” - cu ajutorul caruia se tine evidentasubventiilor guvernamentale pentru investitii, imprumuturile nerambursabile cu caracter de subventii pentru investitii, donatiilor pentru investitii, plusurilor de inventar de naturaimobilizarilor si a altor sume primite cu caracter de subventii pentru investitii, contulfiind de pasiv.
Din grupa 48 „„Decontari in cadrul unitatii” fac parte:- contul 481 „Decontari intre unitate si subunitati” – cu ajutorul caruia se tine
evidenta decontarilor (valoari materiale si banesti transferate/primite) intre unitate si
subunitatile sale fara personalitate juridica, care conduc contabilitate proprie, contul fiind bifunctional;- contul 482 „Decontari intre subunitati” - cu ajutorul caruia se tine evidenta
decontarilor (valoari materiale si banesti transferate/primite) intre subunitatile fara personalitate juridica din cadrul aceleiasi unitati, care conduc contabilitate proprie, contulfiind bifunctional.
Din grupa 49 „Ajustari pentru deprecierea creantelor” fac parte:- contul 491 „Ajustari pentru deprecierea creantelor – clienti” - cu ajutorul caruia
se tine evidenta ajustarilor constituite pentru deprecierea creantelor din conturile declienti (clienti incerti, dubiosi, rau-platnici sau aflati in litigiu), fiind un cont de pasiv;
- contul 495 „Ajustari pentru deprecierea creantelor – decontari in cadrul grupului
si cu actionarii/asociatii” - - cu ajutorul caruia se tine evidenta ajustarilor constituite pentru deprecierea (de natura financiara) creantelor evidentiate in conturile de decontariin cadrul grupului si cu actionarii/asociatii, fiind un cont de pasiv.
- contul 496 „Ajustari pentru deprecierea creantelor – debitori diversi” - - cuajutorul caruia se tine evidenta ajustarilor constituite pentru deprecierea creantelor – debitori diversi, contul fiind de pasiv.
114
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 115/148
CAPITOLUL 12
CONTABILITATEA TREZORERIEI
In general, prin trezorerie se intelege ansamblul operatiunilor banesti sifinanciare prin care o intreprindere isi constituie si utilezaza fondurile banesti in vedereaasigurarii desfasurarii activitatii in conditii de continuitate si urmarind eficienta. Tinandseama de importanta fondurilor banesti, organizarea corespunzatoare a evidentei siutilizarii lor constituie obiective primordiale pentru o intreprindere.
In vedere usurari intelegerii contabilitatii trezoreriei, este utila cunoastereastructurii fondurilor banesti in functie de unele criterii. Astfel, in functie de locul in care
se afla, fondurile banesti pot fi: in casierie sau in conturi la banci. In functie de destinatialor , fondurile banesti se pot referi la activitati de exploatare, de investitii, financiare saualte activitati. In functie de modul de prezentare, fondurile banesti se pot prezenta canumerar sau echivalente de numerar 23.
Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei ai miscarii actiunilor detinutela entitatile afiliate, altor investitii pe termen scurt, disponibilitatilor in conturi la banci/casierie, creditelor bancare pe termen scurt si a altor valori de trezorerie.
La intrarea in intreprindere, investitiile pe termen scurt (actiunile detinute laentitatile afiliate, obligatiunile emise si rascumparate, obligatiunile achizitionate si altevalori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui profit intr-un termen scurt,inclusiv depozitele bancare pe termen scurt) se evalueaza la costul de achizitie, prin care
se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.La iesirea din gestiune a investitiilor pe termen scurt, cu exceptia depozitelor bancare pe termen scurt, se evalueaza si inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneiadin urmatoarele metode:
- metoda primul intrat-primul iesit – FIFO;- metoda cosului mediu ponderat – CPM;- metoda ultimul intrat-primul iestit – LIFO.La sfarsitul exercitiului financiar, pentru deprecierea investitiilor detinute ca
active circulante, se reflecta ajustari pentru pierdere de valoare, inregistrate pe seamacheltuielilor.
Contabilitatea trezoreriei este asigurata de grupele de conturi din clasa 5 „Conturi
de trezorerie”, astfel: 50 „Investitii pe termen scurt”, 51 „Conturi la banci”, 53 „Casa”, 54„Acreditive”, 58 „Viramente interne” si 59 „Ajustari pentru pierederi de valoare aconturilor de trezorerie”.
23 Echivalentele de numerar reprezinta investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide,care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.
115
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 116/148
12.1. Contabilitatea investitiilor pe termen scurt
Contabilitatea investitiilor pe termen scurt asigura evidenta existentei si miscariiactiunilor detinute la entitatile afiliate si a altor investitii pe termen scurt aleintreprinderii. Pentru aceasta se utilizeaza urmatoarele conturi din grupa 50 „Investitiipe termen scurt”:
- contul 501 „Actiuni detinute la entitatile afiliate”- contul 505 „Obligatiuni emise si rascumparate”- contul 506 „Obligatiuni”- contul 508 „Alte investitii pe termen scurt si creante asimilate”- contul 509 „Varsaminte de efectuat pentru investitiile pe termen scurt”.Toate conturile din grupa 50 sunt conturi de activ, cu exceptia contului 509 care
este un cont de pasiv. Aceste conturi de activ au rolul de a tine evidenta investitiilor petermen scurt ale intreprinderii in: actiuni la entitatile afiliate in vederea obtinerii devenituri financiare intr-un termen scurt (501), obligatiuni emise si rascumparate (505),obligatiuni cumparate (506), depozite bancare pe termen scurt si a altor investitii petermen scurt si creante asimilate, cumparate (508).
Functiunea generala a acestor conturi (cu exceptia contului 509) este relativasemanatoare, in sensul ca se debiteaza cu valoarea investitiilor pe termen scurt realizate(in actiuni la entitatile afiliate, obligatiuni, depozite bancare pe termen scurt si alteinvestitii pe termen scurt si creante asimilate), in corespondenta cu creditul contului 509„Varsaminte de efectuat pentru investitii pe termen scurt”, 512 „Conturi curente la banci”si 531 „Casa”.
Soldul conturilor este debitor si reprezinta valoarea investitiei pe termen scurt inactivul la care se refera.Exemple:A. O intreprindere cumpara 100.000 actiuni la o entitate afiliata la un cost de
achizitie de 1leu/actiune in vederea obtinerii de venituri financiare intr-un termen scurt.La finele exercitiului financiar actiunile detinute sunt evaluate la bursa la 1,08 lei/actiune.
1. Se inregistreaza cumpararea actiunilor:
501 „Actiuni detinute = 509 „Varsaminte de efectuat pentru 100.000la entitatile afiliate” investitiile pe termen scurt”
2. Se achita valoarea actiunilor cumparate:
509 „Varsaminte de efectuat pentru = 512 „Conturi curente la banci” 100.000investitiile pe termen scurt”
3. Se inregistreaza diferentele favorabile din evaluarea la incheierea exercitiuluifinanciar a actiunilor:
116
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 117/148
501 „Actiuni detinute = 768 „Alte venituri financiare” 8.000la entitatile afiliate”
B. O intreprindere cumpara de pe bursa 10.000 obligatiuni la costul de achizitiede 120 lei/obligatiune, pe care le vinde dupa 45 de zile cu pretul de 118 lei/0bligatiune.
1. Se inregistreaza cumpararea obligatiunilor:
506 „Obligatiuni” = 509 „Varsaminte de efectuat pentru 120.000investitiile pe termen scurt”
2. Se achita obligatiunile cumparate:
509 „Varsaminte de efectuat pentru = 512 „Conturi curente la banci” 120.000investitiile pe termen scurt”
3. Se vand obligatiunile:
461 „Debitori diversi” = 506 „Obligatiuni” 118.000
4. Se incaseaza pretul obligatiunilor vandute:
512 „Conturi curente la banci” = „Debitori diversi” 118.000
5. Se inregistreaza pierderea reprezentand diferenta dintre valoarea contabila ainvestitiei pe termen scurt in obligatiuni si pretul lor de cesiune:
664 „Cheltuieli privind investitiile = = 506 „Obligatiuni” 2.000
financiare cedate”
12.2. Contabilitatea operatiunilor prin conturi la banci
In vederea inregistrarii operatiunilor de incasari si plati prin conturile deschise la banci, intreprinderile folosesc mai multe documente, cum sunt: „Cecul” - pentru ridicareade numerar, „Foaia de varsamant – chitanta” – pentru depunerile de numerar din casierie,„Dispozitia de plata” (sau de incasare) – pentru viramente prin banca, „Ordinul de plata”,„Cambia”, „Biletul la ordin” etc.
Contabilitatea operatiunilor prin conturi la banci se realizeaza cu ajutorulconturilor din grupa 51 „Conturi la banci”, compusa din:-contul 511 „Valori de incasat”-contul 512 „Conturi curente la banci”-contul 518 „Dobanzi”-contul 519 „Credite bancare pe termen scurt”Contul 511 „Valori de incasat” este utilizat pentru evidenta valorilor de incasat,
cum sunt cecurile si efectele comerciale primite de la clienti. Este un cont cu functie
117
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 118/148
contabila de activ, in debit inregistrandu-se valoarea cecurilor si efectelor comerciale primite de la clienti (in corespondenta cu creditul conturilor 411 si 413, dupa caz), iar incredit valoarea cecurilor si a efectelor comerciale incasate (in corespondenta cu debitulcontului 512) si cu valoarea sconturilor acordate (in corespondenta cu debitul contului667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”).
Soldul contului reprezinta valoarea cecurilor si a efectelor comerciale neincasate.Exemplu:O intreprindere accepta o cambie de la un client caruia i-a facturat bunuri in
valoare de 140.000 lei, cu termen de plata 30 noiembrie 20xx. La data de 20 noiembrieintreprinderea sconteaza24 cambia, banca percepand o dobanda de 10% pe an pentrucreditul acordat pe 10 zile (intreprinderea incaseaza cu 10 zile mai devreme de scadenta banii de la banca, urmand ca aceasta la scadenta sa se indrepte pentru incasare laemitentul cambiei).
1. Acceptarea efectului comercial
413 „Efecte de primit de la clienti” = 411 „Clienti” 140.000
2. Primirea efectului comercial:
511 „Valori de incasat” = 413 „Efecte de primit de la clienti” 140.000
3. Scontarea efectului comercial:
Scontul = 389360
10,010000.140=
x x
Suma cuvenita intreprinderii dupa achitarea scontului catre banca 139.611 lei% = 511 „Venituri de incasat” 140.000
512 „Conturi curente la banci” 139.611667 „Cheltuieli privind 389
sconturile acordate”
Contul 512 „Conturi curente la banci” este utilizat pentru a se tine evidentadisponibilitatilor in lei si in valuta aflate in conturi la banci, a sumelor in curs dedecontare, precum si a miscarii acestora. Dupa continutul economic, el este un cont deactive circulante banesti, iar dupa functia contabila este cont bifunctional . In debitul
acestui cont se reflecta sumele depuse sau virate in cont si sumele incasate din diverseoperatiuni (din vanzari, din credite bancare si fin activitati diverse). In creditul contuluise reflecta ridicarile de numerar din cont sau virate in alt cont de trezorerie, platileefectuate (catre furnizori, rambursari de credite si plata dobanzilor aferente, catre buget si
24 Scontul comercial – reprezinta operatiunea prin care, in schimbul unui efect de comert (cambia, bilet laordin), institutia de credit pune la dispozitia posesorului creantei valoarea efectului, mai putin agio (taxa descont si comisioanele aferente), fara a astepta scadenta efectului respectiv, iar institutia de credit are dreptde recurs asupra benefiarului fondurilor.
118
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 119/148
diverse autoritati publice, precum si alte iesiri de bani din cont pentru divese operatiuniale intreprinderii).
Soldul debitor reprezinta disponibilitatile in lei si in valuta, iar soldul creditor,creditele primite.
Contul 518 „Dobanzi” se utilizeaza pentru evidenta dobanzilor datorate, precum
si a dobanzilor de incasat, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente,respectiv disponibilitatile aflate in conturile curente. Ca si contul 512 „Conturi curente la banci”, contul 518 :Dobanzi” este un cont de active circulante banesti, dupa continutulsau economic, iar dupa functia contabila este cont bifunctional . Debitul acetui contreflecta:
- dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente, incorespondenta cu creditul contului 766 „Venituri din dobanzi”;
- dobanzile platite, aferente imprumuturilor primite, in corespondenta cu creditulcontului 512.
Creditul contului 518 „Dobanzi” reflecta:- dobanzile datorate, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, in
corespondenta cu debitul contului 666 „Cheltuieli privind dobanzile”;- dobanzile incasate aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente, incorespondenta cu debitul contului 512.
Contul 519 „Credite bancare pe termen scurt” este folosit pentru evidentacreditelor pe termen scurt acordate de banci intreprinderii. Dupa continutul economiceste un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv. Increditul contului se inregistreaza creditele bancare pe termen scurt, acordate de banca pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte, inclusiv dobanzile aferente (incorespondenta cu debitul conturilor 512 si 666). In debitul contului se inregistreazacreditele pe termen scurt restituite, inclusiv dobanzile platite (in corespondenta cucreditul contului 512).
Soldul contului reprezinta creditele bancare pe termen scurt nerestituite.Exemple:A. 1. Pentru soldul debitor la contului 512 „Conturi curente la banci”, la finele
tremestrului I al anului, banca a calculat dobanzi in suma de 85.900 lei.
518 „Dobanzi” = 766 „Venituri din dobanzi” 85.900
2. Se incaseaza dobanzile cuvenite intreprinderii:
512 „Conturi curente la banci” = 518 „Dobanzi” 85.900
B. 1. La sfarsitul trimestrul II al anului, pentru soldul creditor al contului 512„Conturi curente la banci”, banca a calculat dobanzi in suma de 267.500 lei.
666 „Cheltuieli privind dobanzile” = 518 „Dobanzi” 267.500
2. Se platesc dobanzile datorate:
518 „Dobanzi” = 512 „Conturi curente la banci” 267.500
119
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 120/148
C. La 1 iulie intreprinderea contracteaza si angajeaza un imprumut bancar pentrunevoi temporare de 600.000 lei pentru 90 de zile cu o dobanda de 10% pe an.Rambursarea se face lunar la finele fiecarei luni in rate egale de cate 200.000 lei.
1. Angajarea creditului in suma de 600.000 lei;
512 „Conturi curente la banci” = 519 „Credite bancare pe termen scurt” 600.000
2. Calcularea de catre banca a dobanzii aferenta creditului utilizat in primele 30 dezile:
Se foloseste formula dobanzii simple:
D =360
Cxrxt
in care: C este suma creditului angajat, r este rata dobanzii (exprimata sub forma decoeficient), iar t este perioada pentru care se calculeaza dobanda.
Facand calculele obtinem valoarea dobanzi in suma de 5.000 lei.
666 „Cheltuieli privind dobanzile” = 518 „Dobanzi” 5.000
3. Achitarea dobanzii:
518 „Dobanzi” = 512 „Conturi curente la banci” 5.000
4. Intreprinderea ramburseaza prima rata din imprumut in suma de 200.000 lei.
519 „credite bancare pe termen scurt” = 512 „Conturi curente la banci” 200.000
Nota: La finele urmatoarelor doua luni se calculeaza de catre banca dobanzile lasoldul ramas angajat (400.000 lei, respectiv 200.000 lei) si intreprindrea ramburseaza cate200.000 lei din credit. Operatiunile 2-4 se repeta de fiecare data la finele urmatoarelor doua luni.
12.3. Contabilitatea disponibilitatilor banesti aflate in casierie si a altor valori
Contabilitatea disponibilitatilor banesti aflate in casierie si a altor valori serealizeaza cu ajutorul a doua conturi din grupa 53 „Casa”:- contul 531 „Casa”- contul 532 „Alte valori”Contul 531 „Casa” este utilizat pentru evidenta numerarului aflat in casieria
intreprinderii, precum si a miscarii acestuia, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate.Dupa continutul sa economic, contul 531 „Casa” este un cont de active circulante
banesti, iar dupa functia contabila este un cont de activ. Se debiteaza cu sumele ridicate
120
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 121/148
de la banci si cu sumele incasate din operatiuni diverse si se crediteaza cu depunerile denumerar la banci si cu platile efectuate pentru diverse operatiuni.
Soldul contului reprezinta numerarul existent in casierie.Contul 532 „Alte valori” se utilizeaza pentru evidenta bonurilor valorice,
timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratamen si odihna, tichetelor si biletelor de
calatorie, tichetelor de masa, a altor valori, precum si a miscarii acestora.Dupa continutul sau economic, contul 532 „Alte valori” este un cont de activecirculante banesti, iar dupa functia contabila este un cont de activ. In debitul sau seinregistreaza valoarea bonurilor valorice, timbrelor fiscale si postale, biletelor detratamen si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie, tichetelor de masa, a altor valori,achizitionate, in corespondenta cu creditul conturilor 401, 531, 542, dupa caz.
In creditul contului 531 „Alte valori” se inregistreaza valoarea bonurilor valorice, timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratamen si odihna, tichetelor si biletelor de calatorie, tichetelor de masa, a altor valori, consumate, in corespondenta cu debitulconturilor 302, 428, 624, 625, 626, dupa caz.
Soldul contului este debitor si reprezinta alte valori existente (achizitionate si
neconsumate).
12.4. Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie
Acreditivul este o modalitate de decontare prin care o banca isi asumaangajamentul de a plati, din ordinul cumparatorului, in favoarea vanzatorului de marfurisau servicii, o anumita suma, cu conditia ca vanzatorul sa prezinte documentele prevazute, care atesta livrarea marfurilor sau prestarea serviciilor, in cadrul perioadei detimp prestabilite. Concret, cumparatorul deschide la banca un cont special de acreditive
din care banca urmeaza sa faca plati, din ordinul cumparatorului, catre vanzator, inconditiile respectarii conditiilor prevazute la deschiderea acreditivului.Contul 541 „Acreditive” se utilizeaza pentru evidenta acreditivelor deschise in
banci pentru efectuarea de plati in favoarea tertilor. Dupa continutul sau economic, contul541 „Acreditive” este un cont de active circulante banesti, iar dupa functia contabila esteun cont de activ.
In debitul contului se inregistreaza:- valoarea acreditivelor deschise la dispozitia tertilor, in corespondenta cu creditul
contului 581 „Viramente interne”;- diferentele favorabile de curs valutar, aferente soldului privind acreditivele
deschise in valuta, inregistrate la finele lunii, respectiv inchiderea exercitiului financiar,
in corespondenta cu creditul contului 765 „Venituri din diferente de curs valutar”.In creditul contului 541 „Acreditive” se inregistreaza:- sumele platite tertilor sau virate in conturile de disponibilitati ca urmare a
incetarii valabilitatii acreditivului, in corespondenta ci debitul conturilor 401, 404, 581,dupa caz;
- diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente operatiunilor efectuate in valutain cursul perioadei sau soldului privind acreditivele deschise in valuta, la finele perioadei,respectiv exercitiului financiar, sau la lichidarea acestora, in corespondenta cu debitulcontului 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”.
121
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 122/148
Contul 542 „Avansuri de trezorerie” se utilizeaza pentru evidenta avansurilor de trezorerie. Dupa continutul sau economic, contul 542 „Avansuri de trezorerie” este uncont de active circulante banesti, iar dupa functia contabila este un cont de activ. Indebitul sau se inregistreaza avansurile de trezorerie acordate si diferentele favorabile decurs valutar aferente avansurilor de trezorerie in valuta, inregistrate la finele lunii,
respectiv la inchiderea exercitiului financiar, in corespondenta cu creditul conturilor 531si respectiv 765. In credit se inregistreaza, in principal:
- avansurile de trezorerie justificate prin achizitia de stocuri, inclusiv diferentelede pret nefavorabile aferente, in corespondenta cu debitul conturilor de stocuri sirespectiv 401;
- cheltuielile reprezentand valoarea materialelor nestocate, consumurilor deenergie, apa, intretinere si reparatii, primele de asigurare, studii si cercetare executate deterti, comisioane si onorarii, protocol, reclama si publicitate, transport de bunuri,deplasari, postale si telecomunicatii, alte servicii executate de terti, in corespondenta cudebitul conturilor 602, 604, 605, 611 la 614, 622 la 626, 628;
- sumele reprezentand avansuri nejustificate, in corespondenta cu debitul contului428;- sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate, in
corespondenta cu debitul contului 531.Pentru evidentierea viramentelor de disponibilitati intre conturile de trezorerie se
utilizeaza contul 581 „Viramente interne” (singurul cont existent in grupa 58„Viramente interne”). Este un cont de activ, in debitul sau inregistrandu-se sumele viratedintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie (in corespondenta cu creditulconturilor 512, 531, 541), iar in credit sumele intrate dintr-un cont de trezorerie in altcont de trezorerie (in corespondenta cu debitul conturilor 512, 531, 541). Exemple:
A.1. In vederea aprovizionarii unui anumit material, intreprinderea deschide unacreditiv pe numele furnizorului in suma de 425.000 lei
541 „Acreditive” = 512 „Conturi curente la banci” 425.000
2. Se primeste factura furnizorului in valoare de 400.000 lei
302 „Materiale consumabile” = 401 „Furnizori” 400.000
3. Se plateste furnizorul din acreditiv:
401 „Furnizori” = 541 „Acreditive” 400.0004. Se inchide acreditul pentru suma neutilizata:
512 „Conturi curente la banci” = 541 „Acreditive” 25.000
B. Un salariat primeste un avans de trezorerie pentru cumpararea unor materialeconsumabile in suma de 50.000 lei. Dupa cumpare justifica avansul primit:
122
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 123/148
-materiale cumparate 38.000 lei- cheltuieli de depasare 300 lei- sume nefolosite 11.700 lei1. Acordarea avansului din casierie:
542 „Avansuri de trezorerie” = 531 „Casa” 50.000
2. Justificarea avansului primit:
% = 542 „Avansuri de trezorerie” 50.000302 „Materiale consumabile” 38.000625 „Cheltuieli de depasari, 300
detasari si transferuri”531 „Casa” 11.700
12.5. Contabilitatea ajustarilor pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie
Datorita faptului ca de la o perioada la alta conditiile pietei se schimba, activelede trezorerie sufera si ele modificari de valoare ce trebuie reflectate in contabilitate pentru exprimarea corecta si exacta a patrimoniului de la un moment dat (finele lunii,momentul realizarii tranzactiei, inchiderea exercitiului financiar).
Contabilitatea ajustarilor pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie serealizeaza cu ajutorul grupei 59 „Ajustari pentru pierdere de valoare a conturilor detrezorerie”, din care fac parte conturile:
- 591 „Ajustari pentru pierdere de valoare a actiunilor detinute la entitatile
afiliate”;- 595 „Ajustari pentru pierdere de valoare a obligatiunilor emise si rascumparate”;- 596 „Ajustari pentru pierdere de valoare a obligatiunilor”;- 598 „Ajustari pentru pierdere de valoare a altor investitii pe termen scurt si
creante asimilate”Cu ajutorul conturilor din aceasta grupa se tine evidenta constituirii ajustarilor
pentru pierderea de valoare a investitiilor financiare la entitati afiliate, a obligatiunilor emise si rascumparate, obligatiunilor si a altor investitii financiare si creante asimilate, precum si a suplimentarii, diminurarii sau anularii acestora, dupa caz.
Conturile din aceasta grupa sunt conturi de pasiv.In creditul conturilor din grupa 59 „Ajustari pentru pierdere de valoare a
conturilor de trezorerie” se inregistreaza:- valoarea ajustarilor pentru pierdere de valoare a conturilor de trezorerie,constituite sau suplimentate, dupa caz, in corespondenta cu debitul contului 686„Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere de valoare”.
In debitul conturilor din grupa 59 „Ajustari pentru pierdere de valoare aconturilor de trezorerie” se inregistreaza:
123
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 124/148
- sumele reprezentand diminuarea sau anularea ajustarilor pentru pierderea devaloare a conturilor de trezorerie, in corespondenta cu creditul contului 786 „Veniturifinanciare din ajustari pentru pierdere de valoare”.
Soldul conturilor reprezinta valoarea ajustarilor constituite pentru pierderile devaloare, existente la sfarsitul perioadei.
CAPITOLUL 13
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR, VENITURILOR SI REZULTATELORFINANCIARE
13.1. Contabilitatea cheltuielilor
Cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteaza patrimoniul intreprinderii prin diminuarea activului sau prin marirea pasivului. Eleconstituie diminuari ale beneficiilor economice inregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub forma de iesiri sau scaderi ale activelor ori cresteri ale datoriilor, care seconcretizeaza in reduceri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate dindistribuirea acestora catre actionari.
Cheltuielile unei intreprinderi reprezinta valorile platite sau de platit pentru:- consumuri de stocuri su servicii prestate, de care benefiziaza intreprinderea;- salariile personalului si celelalte elemente ce se pot adauga acestora (sporuri,
adaosuri, premii etc.);- onorarea unor obligatii legale sau contactuale etc.Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:- cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de achiziţie al
obiectelor de inventar consumate; costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecutedirect asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei consumate; valoarea animalelor şi păsărilor; costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor;
- cheltuieli cu serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi(colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate;transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale şitaxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;
124
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 125/148
- cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuielicu personalul, suportate de entitate);
- alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediuluiînconjurător, aferente perioadei; pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri,amenzi şi penalităţi; donaţii, sponsorizări şi alte cheltuieli similare; cheltuieli privind
activele cedate şi alte operaţii de capital; creanţe prescrise potrivit legii; certificatele deemisii de gaze cu efect de seră achiziţionate potrivit legislaţiei în vigoare şi ale căror costuri pot fi determinate, aferente perioadei curente etc.);
b) cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creanţe legate de participaţii;cheltuieli privind investiţiile financiare cedate; diferenţele nefavorabile de curs valutar;dobânzile privind exerciţiul financiar în curs; sconturile acordate clienţilor; pierderi dincreanţe de natură financiară şi altele;
c) cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente extraordinare).Cheltuielile cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau
pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite,calculate potrivit legii, se evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.
Pentru reflectarea in contabilitate a cheltuielilor se folosesc conturile din clasa 6„Conturi de cheltuieli” din care fac parte urmatoarele 10 grupe de conturi:- 60 „Cheltuieli privind stocurile”;- 61 „Cheltuieli cu serviciile executate de terti”;- 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”;- 63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”;- 64 „Cheltuieli cu personalul”;- 65 „Alte cheltuieli de exploatare”;- 66 „Cheltuieli financiare”;- 67 „Cheltuieli extraordinare”;- 68 „Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustari pentru depreciere sau
pierdere de valoare”- 69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”.Conturile din clasa 6 „Conturi de cheltuieli” sunt conturi cu functie de activ, cu
exceptia contului 609 „Reduceri comerciale primite”, care are functie de pasiv.La sfarsitul perioadei, soldul acestor conturi se transfera asupra contului de profit
si pierdere (121).Conturile sintetice de venituri şi de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice,
în funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor propriiale intreprinderii.
Primele 6 grupe de conturi de cheltuieli privesc cheltuielile de exploatare,fiecare grupa avand mai multe conturi.
Grupa 60 „Cheltuieli privind stocurile” cuprinde urmatoarele conturi:- 601 „Cheltuieli cu materii prime”;- 602 „Cheltuieli cu materiale consumabile”;- 603 „Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar”;- 604 „Cheltuieli privind materialele nestocate”- 605 „Cheltuieli privind energia si apa”’- 606 „Cheltuieli privind animalele si pasarile”;- 607 „Cheltuielile privind marfurile”;
125
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 126/148
- 608 „Cheltuieli privind ambalajele”;- 609 „Reduceri comerciale primite”.In cursul perioadei in conturile de cheltuieli, de activ, au loc inregistrari numai in
debitul acestora. Inregistrarile din debitul conturilor din grupa 60 „Cheltuieli privindstocurile” privesc in deosebi valoarea consumurilor de stocuri, lipsuri la inventariere,
valoarea marfurilor vandute si sume in curs de clarificare.Din grupa 61 „Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti” fac parteconturile:
- 611 „Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile”;- 612 „Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile”;- 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare”;- 614 „Cheltuieli cu studiile si cercetarile”.In cursul perioadei, se fac inregistrari numai in debitul acestor conturi referitoare
la plati efectuate catre terti pentru respectivele lucrari si servicii prestate, precum sisumele in curs de clarificare.
Din grupa 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terti” fac parte conturile:
- 621 „Cheltuieli cu colaboratorii;- 622 „Cheltuieli privind comisioanele si onorariile”;- 623 „Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate”;- 624 „Cheltuieli cu transportul de bunuri de personal”;- 625 „Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferuri”;- 626 „Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii”;- 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate”;- 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti”.In cursul perioadei, se fac inregistrari numai in debitul acestor conturi referitoare
la plati efectuate catre terti pentru respectivele lucrari si servicii prestate, precum sisumele in curs de clarificare.
Din grupa 63 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate” face parte doar contul 635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”. Cuajutorul acestui cont se tine evidenta, prin inregistrari in cursul perioadei in debitul sau) acheltuielilor cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate bugetului statului saualtor organisme publice:
- taxa pe valoarea adaugata pentru bunurile si serviciile folosite in scop personal, predate cu titlu gratuit care depasesc limitele prevazute delege, cea aferenta lipsurilor peste normele legale, precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura;
- impozitul pe cladiri si impozitul pe terenuri, precum si alte impozite si taxe.- sume in curs de clarificare.
Din grupa 64 „Cheltuieli cu personalul” fac parte conturile:- 641 „Cheltuieli cu salariile personalului”;- 642 „Cheltuieli cu tichetele de masa acordate salariatilor”;- 643 „Cheltuieli cu primele reprezentand participarea personalului la profit”;- 644 „Cheltuieli cu remunerarea in instrumente de capitaluri proprii”;- 645 „Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala”.In cursul perioadei, se fac inregistrari numai in debitul acestor conturi referitoare
la plati de salarii si a altor drepturi efectuate catre salariati, prime reprezentand
126
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 127/148
participarea personalului la profit, instrumente de capitaluri proprii (actiuni) acordateangajatilor si sumele platite drept contributii ale intreprinderii la asigurarile sociale si desanatate, la constituirea fondului de somaj etc., precum si sumele acordate personalului, potrivit legii, pentru protectie sociala.
Din grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare” fac parte conturile:
- 652 „Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator”;- 654 „Pierderi din creante si debitori diversi”;- 658 „Alte cheltuieli de exploatare”.In debitul contului 652 „Cheltuieli cu protectia mediului inconjurator” se
inregistreaza platile obligatorii catre autoritatile de mediu (taxe de mediu, certificate deemisii de gaze cu efect de sera achizitionate), iar in debitul contului 654 „Pierderi dincreante si debitori diversi” se inregistreaza sumele trecute pe cheltuieli cu ocaziascoaterii din evidenta a clientilor incerti sau a debitorilor.
In debitul contului 658 „Alte cheltuieli de exploatare” se inregistreaza:- valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor, datorate sau platite tertilor si
bugetului, in corespondenta cu creditul conturilor: 401, 404, 448, 462, 408, 512, dupa
caz; - valoarea donatiilor acordate, in corespondenta cu creditul conturilor: 301-303,345, 371, 381, 512, 531, dupa caz;
- valoarea neamortizata a imobilizarilor necorporale sau corporale scoase dinactiv, prin crditul conturilor: 203, 205. 2071, 208, 211, 212, 213, 214;
- valoarea imobilizarilor in curs scoase din evidenta, in corespondenta cu creditulconturilor 231, 233, dupa caz;
- sume in curs de clarificare, prin creditul contului 473;- sume prescrise, scutite sau anulate, potrivit prevederilor legale, reprezentand
creante fata de clienti, debitori diversi etc., prin ccreditul conturilor: 411, 461 si alteconturi in care urmeaza sa se ecidentieze sumele prescrise sau anulate.
Cheltuielile financiare sunt evidentiate cu conturile din grupa 66 „Cheltuielifinanciare”, din care fac parte conturile:- 663 „Pierderi din creante legate de participatii” – in debitul caruia se
inregistreaza valoarea pierderilor din creante imobilizate 9in credit 267);- 664 „Cheltuieli privind investitiile financiare cedate” – in debitul caruia se
inregistreaza imobilizarile financiare scoase din activ (in credit 261, 263, 265) si pierderea reprezentand diferenta dintre valoarea contabila a investitiilor financiare petermen scurt si pretul lor de cesiune (in credit 501, 506, 508);
- 665 „Cheltuieli din diferente de pret” – in debitul caruia se inregistreazadiferentele nefavorabile de curs valutar din diverse operatii);
- 666 „Cheltuieli privind dobanzile”;
- 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate”- 668 „Alte cheltuieli financiare” – in debitul caruia se inregistreaza diferentelenefavorabile aferente unor operatiuni a caror decontare se face in functie de cursul uneivalute) .
Cheltuielile extraordinare sunt evidentiate cu ajutorul contului 671 „Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare”, singurul cont al grupei 67„Cheltuieli extraordinare”
127
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 128/148
In debitul contului 671 „Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimenteextraordinare” se inregistreaza valoarea pierderilor din calamitati, exproprieri de active,in corespondenta cu creditul conturilor 211-214, 231, 301-303, 341, 345, 351, 361, 371,381, dupa caz.
Grupa 68 „Cheltuieli cu amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru
depreciere sau pierdere de valoare” cuprinde urmatoarele doua conturi:- 681 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarile, provizioanele si ajustari pentru depreciere” - in debitul caruia se inregistreaza: valoarea provizioanelor (incorespondenta cu creditul contului 151); amorizarea aferenta imobilizarilor necorporale sicorporale (in credit 280 si 281); valoarea ajustarilor pentru deprecierea (constituita saumajiorata): imobilizarilor corporale si necorporale (in credit 290, 291, 293), stocurilor si productiei in curs de executie (in credit 391 la 398), precum si a creantelor neincasabile sia clientilor dubiosi constituite sau majorate ( in credit 491, 496)
- 686 „Cheltuieli financiare privind amortizarile si ajustarile pentru pierdere devaloare” – in debitul caruia se inregistreaza: valoarea primelor de rambursare aobligatiunilor amortizate (in credit 169), valoarea ajustarilor pentru pierdere de valoare a
imobilizarilor financiare (in credit 296) si a investitiilor pe termen scurt (in credit 591,595, 596, 598), precum si valoarea ajustarilor pentru deprecierea creantelor din decontaridin cadrul grupului si cu actionarii/asociatii (in credit 495).
Ultima grupa de conturi de cheltuieli este grupa 69 „Cheltuieli cu impozitul peprofit si alte impozite”, din care fac parte urmatoarele doua conturi:
- 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” – in debitul caruia se inregistreazavaloarea impozitului pe profit (in credit 441);
- 698 „Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar inelementele de mai sus” – in debitul caruia se inregistreaza valoarea impozitului pe venitulmicrointreprinderilor (in credit 444).
13.2. Contabilitatea veniturilor
In general, prin venit se intelege ceea ce se obtine din desfasurarea unei activitati,din plasarea unei sume de bani etc. In sens contabil, veniturile constituie cresteri ale beneficiilor economice pe parcursul perioadei contabile, sub forma de intrari sau cresteriale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat cele rezultate din contributii ale actionarilor.
In cazul intreprinderilor, in categoria veniturilor se includ atat sumele sau valorileincasate sau de incasat in nume propriu din activitati curente25, cat si castigurile din oricesurse.
Castigurile reprezinta cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nuca rezultat din activitatea curenta, dar nu difera ca natura de veniturile din aceastaactivitate.
25 Activitatile curente sunt orice activitati desfasurate de o entitate, ca parte integranta a obiectului sau deactivitate, precum si activitatile conexe acestora.
128
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 129/148
Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi:vanzari, prestari de servicii, comisioane, redevente, chrii, subventii, dobanzi, dividende.
Prin insumarea veniturilor rezultate din livrari de bunuri si prestari de servicii sialte venituri din exploatare, mai putin reducerile comerciale acordate clientilor, se obtinecifra de afaceri neta.
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:a) venituri din exploatare;b) venituri financiare;c) venituri extraordinare.
Veniturile din exploatare cuprind:a) venituri din vânzarea de produse şi mărfuri, precum şi prestări de servicii. În
această categorie se includ şi veniturile realizate din vânzarea de locuinţe de cătreentităţile ce au ca activitate principală obţinerea şi vânzarea de locuinţe.
b) venituri aferente costului producţiei, reprezentând variaţia în plus (creştere)sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producţie efectiv a stocurilor de produse şi servicii în curs de execuţie de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor
iniţiale ale produselor şi serviciilor în curs de execuţie, neluând în calcul ajustările pentrudepreciere reflectate;c) venituri din producţia de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuate de
entitate pentru ea însăşi, care se înregistrează ca imobilizări corporale şi necorporale;d) venituri din subvenţii de exploatare, reprezentând subvenţiile pentru acoperirea
diferenţelor de preţ şi pentru acoperirea pierderilor, precum şi alte subvenţii de care beneficiază intreprinderea;
e) alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanţerecuperate, penalităţi contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum şi alte venituri din exploatare. Veniturile financiare cuprind:
a) venituri din imobilizări financiare; b) venituri din investiţii pe termen scurt;c) venituri din creanţe imobilizate;d) venituri din investiţii financiare cedate;e) venituri din diferenţe de curs valutar;f) venituri din dobânzi;g) venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;h) alte venituri financiare.Veniturile extraordinare sunt acele venituri (sume primite sau de primit drept
compensatie pentru pierderi) pe care intreprinderea le realizeaza in imprejurariexceptionale, ca urmare a efectuarii unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare
Contabilitatea veniturilor se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 7 „Conturide venituri” din care fac parte urmatoarele grupe:- 70 „Cifra de afaceri neta”;- 71 „Venituri aferente costului productiei in curs de executie”;- 72 „Venituri din productia de imobilizari”;- 74 „Venituri din subventii de exploatare”;- 75 „Alte venituri din exploatare”;- 76 „Venituri financiare”;
129
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 130/148
- 77 „Venituri extraordinare”;- 78 „Venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere sau pierdere de
valoare”.Conturile din clasa 7 „Conturi de venituri” sunt conturi de pasiv, cu exceptia
contului 709 „Reduceri comerciale acordate”, care are functie de activ, si cele din grupa
71 „Venituri aferente costului productiei in curs de executie”, care sunt bifunctionale.La sfarsitul perioadei, soldul conturilor din clasa 7 „Conturi de venituri” setransfera asupra contului de profit si pierderi (121).
Contabilitatea veniturilor din exploatare se tine cu ajutorul conturilor din primele6 grupe, respectiv grupele 70 la 75.
Contabilitatea veniturilor care formeaza cifra de afaceri neta se realizeaza prinintermediul conturilor din grupa 70 „Cifra de afaceri neta”.
În contabilitate, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează în momentul predării bunurilor către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte condiţii prevăzute în contract, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective, către clienţi.
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc în momentul în care sunt îndepliniteurmătoarele condiţii:a) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care
decurg din proprietatea asupra bunurilor;b) entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care ar fi făcuto, în
mod normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu mai deţine controlulefectiv asupra lor;
c) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzacţiei să fie generate către
entitate; şie) costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.
O promisiune de vânzare nu generează contabilizarea de venituri.Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsuraefectuării acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi oricealte operaţiuni care nu pot fi considerate livrări de bunuri.
Stadiul de execuţie al lucrării se determină pe bază de situaţii de lucrări careînsoţesc facturile, procese-verbale de recepţie sau alte documente care atestă stadiulrealizării şi recepţia serviciilor prestate.
Veniturile din redevenţe, chirii, dobânzi şi dividende se recunosc astfel:a) dobânzile se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura generării
venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;b) redevenţele şi chiriile se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente,
conform contractului;c) dividendele se recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a leîncasa.
Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru deprecieresau pierdere de valoare se evidenţiază distinct, în funcţie de natura acestora.
Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentrudepreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la venituri în
130
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 131/148
cazul în care nu se mai justifică menţinerea acestora, are loc realizarea riscului saucheltuiala devine exigibilă.
Din grupa 70 „Cifra de afaceri neta” fac parte urmatoarele conturi:- 701 „Venituri din vanzarea produselor finite”;- 702 „Venituri din vanzarea semifabricatelor”;
- 703 „Venituri din vanzarea de produse reziduale”;- 704 „Venituri din lucrari executate si servicii prestate”;- 705 „Venituri sin studii si cercetari”;- 706 „Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii”;- 707 „Venituri din vanzarea de marfuri”;- 708 „Venituri din activitati diverse”;- 709 „Reduceri comerciale acordate”.Inregistrari in cu cursul perioadei in aceste conturi (cu exceptia contului 709) se
fac numai in creditul lor, inregistrandu-se:- pretul de vanzare al produselor finite, semifabricatelor, produselor reziduale,
marfurilor, dupa caz, prin debitarea fie a contului 411, fie 418, daca nu s-au intocmit
facturi; - tarifele serviciilor prestate, prin debitarea conturilor 411, 418, dupa caz;- valoarea studiilor si a contractelor de cercetare, a redeventelor, a chriilor,
locatiilor de gastiune, sume facturate sau datorate de clienti din activitati diverse etc.,dupa caz, prin debitarea conturilor 411 sau 418, dupa caz.
Contul 709 „reduceri comerciale acordate” are functie de activ, in debitul sauinregistrandu-se valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturarii, incorespondenta cu creditul contului 411 „Clienti”.
Veniturile aferente costului productiei in curs de executie se tine cu ajutorulconturilor din grupa - 71 „Venituri aferente costului productiei in curs de executie”,din care fac parte doua conturi:
- 711 „Venituri aferente costului stocurilor de produse”;- 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor in curs de executie”. In creditul contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” se
inregistreaza:- la sfarsitul perioadei, costul produselor in curs de executie, prin debitarea
contului331;- costul de productie la pret de inregistrare a stocurilor de produse (semifabricate,
produse finite, produse reziduale) obtinute, la finele perioadei, constate in plus lainventar, precum si diferentele de pret intre pretul prestabilit si costul de productie aferent – prin debitarea conturilor 341, 345, 346, 348, dupa caz;
- costul de productie la pret de inregistrare al animalelor si pasarilor obtinute din
productie proprie, diferentele de pret aferente, precum si sporurile in greutate si plusurilede inventar – prin debitarea conturilor 361, 368. In debitul contului 711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse” se
inregistreaza:- reluarea produselor in curs de executie, la inceputul perioadei – prin creditarea
contului 331;- costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor, produselor
finite, produselor reziduale, animalelor si pasarilor vandute, constate lipsa la inventariere,
131
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 132/148
precum si diferentele de pret aferente – prin creditarea conturilor 341, 345, 346, 348, 361,368.
In creditul contului 712 „Venituri aferente costurilor serviciilor in curs deexecutie” se inregistreaza, la sfarsitul perioadei, costul serviciilor in curs de executie(prin debitarea contului 332), iar in debitul sau reluarea serviciilor in curs de executie, la
inceputul perioadei (prin creditarea contului 332).Veniturile obtinute de intreprindere din productia de imobilizari secontabilizeaza prin urmatoarele doua conturi din grupa 72 „Venituri din productia deimobilizari”:
- 721 „Venituri din productia de imobilizari necorporale” – in creditului caruia seinregistreaza valoarea imobilizarilor necorporale realizate pe cont propriu (prin debitareaconturilor 203, 208, 233);
- 722 „Venituri din productia de imobilizari corporale” – in creditul caruia seinregistreaza costul de productie al diferitelor imobilizari corporale, realizate pe cont propriu, precum si al investitiilor efectuate la cele existente (prin debitarea contului 211,231, dupa caz).
Intreprinderile care primesc subventii tin evidenta acestora cu ajutorul contului741 „Venituri din subventii de exploatare”, singurul din grupa 74 „Venituri dinsubventii de exploare”. In creditul contului se inregistreaza:
- subventiile de exploatare primite sau care urmeaza a fi primite, prin debitareaconturilor 512, 445, dupa caz;
- subventii pentru venituri, recunoscute anterior ca venituri amanate, prindebitarea contului 472.
Grupa 75 „Alte venituri din exploatare” are in componenta doua conturi:- 754 „Venituri din creante reactivate si debitori diversi” – in creditul caruia
se inregistreaza veniturile din creantele reactivate (prin debitarea conturilor 411, 461,451, 453, dupa caz);
- 758 „Alte venituri de exploatare” – in creditul caruia se inregistreazaveniturile realizate din alte surse decat cele nominalizate in conturile distincte de venituriale activitatii de exploatare.
Veniturile financiare realizate de intreprindere din diferite surse se evidentiaza prin intermediul conturilor din grupa 76 „Venituri financiare” in care se includconturile:
- 761 „Venituri din imobilizari financiare”;- 762 „Venituri din investitii financiare pe termen scurt”;- 763 „Venituri din creante imobilizate:- 764 „Venituri din investitii financiare cedate”;- 765 „Venituri din diferente de curs valutar”;
- 766 „Venituri din dobanzi”;- 767 „Venituri din sconturile obtinute”;- 768 „Alte venituri financiare”.Veniturile extraordinare (sumele primite sau de primit drept compensatie pentru
pierderi inregistrate ca urmare a efectuarii unor cheltuieli generate de evenimenteextraordinare) sunt evidentiate de intreprinderi in creditul contului 771 „Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare”, singurul din grupa 77„Venituri extraordinare”.
132
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 133/148
In fine, ultima grupa de conturi de venituri este grupa 78 „Venituri dinprovizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare”. Dinaceasta grupa fac parte conturile: 781 „Venituri din provizioane si ajustari pentrudepreciere privind activitatea de exploatare” si 786 „Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare”.
Cu ajutorul contului 781 „Venituri din provizioane si ajustari pentrudepreciere privind activitatea de exploatare” se tine evidenta veniturilor obtinute dindiminuarea sau anularea provizioanelor, a ajustarilor pentru deprecierea imobilizarilor corporale si necorporale, a activelor circulante.
In creditul contului se inregistreaza:- sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor, prin debitarea
contului 151;- sumele reprezentand diminuarea sau anularea ajustarilor pentru deprecierea
imobilizarilor, prin debitarea conturilor 280, 291, 293, dupa caz;- sumele reprezentand diminuarea sau anularea ajustarilor pentru deprecierea
stocurilor si productiei in curs de executie, prin debitarea conturilor 391 la 398;
- sumele reprezentand diminuarea sau anularea ajustarilor pentru depreciereacreantelor-clienti, prin debitarea conturilor 491, 496.Cu ajutorul contului 786 „Venituri financiare din ajustari pentru pierdere de
valoare” se tine evidenta veniturilor financiare din ajustari pentru pierdere de valoare.In creditul contului se inregistreaza:- sumele reprezentand dimunuarea sau anularea ajustarilor pentru pierdere de
valoare a imobilizarilor financiare, prin debitarea contului 296;- sumele reprezentand dimunuarea sau anularea ajustarilor pentru pierdere
deprecierea creantelor – decontari in cadrul grupului si cu actionarii/asociatii, prindebitarea contului 495;
- sumele reprezentand dimunuarea sau anularea ajustarilor pentru pierdere
deprecierea creantelor-clienti, prin debitarea conturilor 491, 496.
13.3. Contabilitatea rezultatelor financiare
Performana financiara a intreprinderii este stabilita cu ajutorul documentului„Cont de profit si pierdere” in care apare atat profitul sau pierderea brut (a) si net(a) aexercitiului financiar, cat si profitul sau pierderea din fiecare din cele trei activitatiimportante ale intrerinderii: din activitatea de exploatare; din activitatea financiara si dinactivitatea extraordinara. Profitul sau pierderea cu care se incheie exercitiul financiar alintreprinderii se mai numeste si rezultatul financiar.
In contabilitate, profitul sau pierderea se stabileste cumulat de la inceputulexercitiului finananciar. Rezultatul exercitiului se determina ca diferenta intre veniturilesi cheltuielile exercitiului. Rezultatul definitiv al exercitiului financiar se stabileste lainchiderea acestuia si reprezinta soldul final al contului de profit sau pierdere.
Structura profitului sau pierderii intreprinderii, asa cum apare ea in „Contul de profit si pierdere” este urmatoarea:
- (1) profitul sau pierdere din exploatare;- (2) profitul sau pierdere financiar(a);
133
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 134/148
- (3) profitul sau piererea curent(a) = (1) + (2)- (4) profitul sau pierderea din activitatea extraordinara;- (5) profitul sau pierderea brut(a) = (3) + (4)- (6) profitul sau pierderea net(a) = (5) – impozitul pe profit si alte impozite ce nu
se regasesc in alta parte ca si cheltuieli.
Contabilitatea rezultatului exercitiului financiar de conduce cu ajutorul conturilor din grupa 12 „Rezultatul exercitiului financiar” din care fac parte conturile: 121 „Profitsau pierdere” si 129 „Repartizarea profitului”.
Contul 121 „Profit sau pierdere” este un cont bifunctional , cu ajutorul luitinandu-se evidenta profitului sau pierderii realizat(e) in exercitiul financiar curent.
In creditul contului se inregistreaza:- la sfarsitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7 )701 la 786);- pierderile contabile realizate in exercitiul financiar incheiat, transferate la
inceputul exercitiului financiar urmator asupra rezultatului reportat., prindebitarea contului 117 „Rezultatul reportat”;
In debitul contului se inregistreaza:
- la sfarsitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli (601 la 698);- profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat, care a fost repartizat larezerve, conform prevederilor legale, prin creditarea contului 129;
- profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat, evidentiat la inceputulexercitiului financiar urmator in rezultatul reportat, prin creditarea contului117.
Soldul creditor al contului reprezinta profitul realizat, iar soldul debitor pierderearealizata.
Repartizarea profitului, facuta in conformitate cu prevederile legale in vigoare, seinregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare anuale.
Prima repartizare este cea a pentru constituirea unor rezerve legale din profitul
exercitiului financiar curent, in baza unor prevederi legale, prin articolul contabil 129„Repartizarea profitului” = 106 „Rezerve”.Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exerciţiului
financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale în contul 117"Rezultatul reportat", de unde urmează a fi repartizat pe celelalte destinaţii hotărâte deadunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale.Evidenţierea în contabilitate a destinaţiilor profitului contabil se efectuează dupăadunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor care a aprobat repartizarea profitului, prinînregistrarea sumelor reprezentând dividende cuvenite acţionarilor sau asociaţilor,rezerve şi alte destinaţii, potrivit legii.
Închiderea conturilor 121 „Profit sau pierdere” şi 129 „Repartizarea profitului” se
efectuează la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se întocmescsituaţiile financiare anuale. Ca urmare, cele două conturi apar cu soldurilecorespunzătoare, în bilanţul întocmit pentru exerciţiul financiar la care se referă situaţiilefinanciare anuale.
În contul 117 „Rezultatul reportat” se evidenţiază distinct rezultatul reportat provenit din preluarea la începutul exerciţiului financiar curent, a rezultatului din contulde profit şi pierdere al exerciţiului financiar precedent, precum şi rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile.
134
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 135/148
Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului financiar şi celreportat, din rezerve, prime de capital şi capital social, potrivit hotărârii adunării generalea acţionarilor sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederilegale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă este la latitudineaadunării generale a acţionarilor sau asociaţilor, respectiv a consiliului de administraţie.
În cazul corectării de erori care generează pierdere contabilă reportată, aceastatrebuie acoperită înainte de efectuarea oricărei repartizări de profit.Contul 129 „Repartizarea profitului” este un cont de activ, cu ajutorul lui
tinandu-se evidenta repartizarii profitului realizat in exercitiul curent si repartizat, potrivitlegii.
In debitul contului se inregistreaza rezervele constituite, potrivit legii, din profitul realizat in exercitiul financiar curent (prin creditarea contului 106 „Rezerve”), iar in creditul lui profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat, care a fost repartizat larezerve conform prevederilor legale (prin debitarea contului 121).
Soldul contului reprezinta profitul repartizat, aferent exercitiului financiar incheiat.
Practic, profitul net sau pierderea realizat(a) in exercitiului financiar incheiatapare la inceputul anului urmator in conturile 106 „Rezerve” si 117 „Rezultatul reportat”.Contul 106 „Rezerve” este un cont de pasiv, cu ajutorul caruia se tine evidenta
rezervelor constituite. In creditul contului se inregistreaza, in special:- profitul net contabil realizat la inchiderea exercitiului curen repartizata la
rezerve in baza unor prevederi legale, prin de bitarea contului 129;- profitul net realizat in exercitiile anterioare, repartizat la rezerve, conform
adunarii generale a actionarilor/asociatilor, prin debitarea contului 117;- primele de capital transferate la rezerve, prin debitarea contului 104 „Prime de
capital”.In debitul contului se inregistreaza, in special:
- rezervele destinate majorarii capitalului, potrivit legii, prin creditarea vontului101 „capital”;- rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor contabile inregistrate in
exercitiile precedente, conform hotararii adunarii generale aactionarilor/asociatilor, prin creditarea contului 117.
Soldul contului 106 „Rezerve” reprezinta rezervele existente si neutilizate.Contul 117 „Rezultatul reportat” este utilizat pentru evidentierea rezultatului
sau partii din rezultatul exercitiului precedent nerepartizat de catre adubarea generala aactionarilor/asociatilor, respectiv a pierderii neacoperite si a rezultatului provenit dincorectarea erorilor contabile. Contul 117 „Rezultatul reportat” este un cont bifunctional .
Contul incepe prin a se credita, in creditul sau inregistranduse, in princupal:
- profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat, evidentiat la inceputulexercitiului financiar urmator in rezultatul reportat, prin debitarea contului 121„profit sau pierdere”;
- pierderile contabile ale exercitiilor financiare precedente, acoperite din primede capital, conform hotararii adunarii generale a actionarilor/asociatilor, prindebitarea contului 104;
- pierderile contabile ale exercitiilor financiare precedente, acoperite dinrezerve, potrivit legii, prin debitarea contului 106;
135
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 136/148
- pierderile contabile ale exercitiilor financiare precedente, acoperite prinreducerea capitalului social, conform hotararii adunarii generale aactionarilor/asociatilor, prin debitarea contului 101;
- pierderile contabile ale exercitiilor financiare precedente, acoperite dinrezultatul reportat reprezentand profit, conform hotararii adunarii generale a
actionarilor/asociatilor, prin debitarea contului 117;In debitul contului se inregistreaza, in principal:- pierderile contabile realizate in exercitiul financiar incheiat, transferate lainceputul exercitiului financiar urmator asupra rezultatului reportat, princreditarea contului 121;- profitul contabil realizat in exercitiile financiare precedente, utilizat ca sursa
de majorare a capitalului social, potrivit legii, prin creditarea contului 101;- profitul net realizat in exercitiile financiare precedente, si care se repartizeaza
in exercitiile financiare urmatoare pe destinatiile aprobate de adunareagenerala a actionarilor/asociatilor, potrivit legii, prin creditarea conturilor:1068 „Alte rezerve”, 117 „Rezultatul reportat”, 446 „Alte impozite, taxe si
barsaminte asimilate” si 456 „Dividende de plata”.Soldul debitor al contului reprezinta pierderea neacoperita, iar soldul creditor, profitul nerepartizat.
Exemplu: Se presupune ca dupa inchiderea tuturor conturilor de cheltuieli, princreditarea lor si debitarea contului 121 „Profit sau pierdere”, precum si a tuturor conturilor de venituri, prin debitarea lor si creditarea contului 121 „Profit sau pierdere”,soldul acestui cont este creditor cu suma de 330.000 lei, adica s-a obtinut profit care vatrebui impozitat si apoi repartizat pe destinatii.
1. Se calculeaza si se inregistreaza impozitul pe profit:Daca se ia in considerare o rata a impozitului pe profit de 16%, impozitul pe profit
va fi:
330.000 lei x 16% = 52.800 lei691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit” = 441 „Impozitul pe profit” 52.800
2. Se inchide contul 691 „Cheltuieli privind impozitul pe profit”:
121 „Profit sau pierdere” = 691 „Cheltuieli privind impozitul pe profit” 52.800
Dupa aceasta operatiune, soldul contului 121 „Profit sau pierdere” reflecta profitul net, supus repartizarii, si care este de 324.400 lei.
3. Se calculeaza si se inregistreaza rezerva legala de 5% din profitl brut:
330.000 lei x 5% = 16.500 lei
121 „Profit sau pierdere” = 129 „Repartizarea profitului” 16.500
129 „Repartizarea profitului” = 106 „Rezerve” 16.500
136
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 137/148
4. La inceputul exercitiului financiar urmator se evidentiaza in rezultatul reportat profitul net realizat in exercitiul financiar incheiat in suma de 307.900 lei (324.400 lei – 16.500 lei):
121 „Profit sau pierdere” = 117 „Rezultatul reportat” 307.900
5. Se inregistreaza dividendele de plata hotarate de adunarea generala in suma de200.000 lei:
117 „Rezultatul reportat” = 457 „Dividende de plata” 200.000
6. Se vireaza la bugetul statului impozitul pe profit in suma de 52.800 lei:
441 „Impozitul pe profit” = 512 „Conturi curente la banci” 52.800
7. Se aproba plata dividendelor catre actionari/asociati in suma de 200.000 lei,
impozitul retinut fiind de 16%:457 „Dividende de plata” = % 200.000
512 „Conturi curente la banci” 168.000446 „Alte impozite, taxe si 32.000
varsaminte asimilate”
8. Se vireaza la bugetul statului impozitul pe dividende:
446 „Alte impozite, taxe si = 512 „Conturi curente la banci” 32.000varsaminte asimilate”
CAPITOLUL 14
LUCRARI CONTABILE DE INCHIDERE A EXERCITIULUI FINANCIAR
In tara noastra, exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31decembrie a fiecarui an. Prin exceptie, la intreprinderile nou infiintate, primul exercitiu
137
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 138/148
financiar se intinde intre data infiintarii (inregistrarii la Oficiul Registrului Comertului) sidata de 31 decembrie a anului respectiv.
Incheierea exercitiului financiar se finalizeaza, din punct de vedere contabil, prinintocmirea contului de profit sau pierdere, a bilantului si a situatiilor financiare.
Procesul de inregistrarii in contabilitate a operatiunilor economice in vederea
reflectarii prin bilant si contul de profit sau pierdere a pozitiei financiare si respectiv a performantei financiare obtinute in cursul exercitiului financiar, implica o serie de lucrari premergatoare specifice, cum sunt:
1. Verificarea inregistrarilor din conturi privitoare la toate operatiunile economicesi financiare efectuate in timpul anului sau in perioada pentru care se intocmeste bilantul.
2. Intocmirea primei balante de verificare (a rulajelor si a soldurilor), inainteainventarierii.
3. Inventarierea generala a patrimoniului.4. Verificarea concordantei dintre datele inregistrate in conturi si realitatea
constatata la inventariere si stabilirea diferentelor de inventar.5. Inregistrarea in conturi a diferentelor constatate si efectuarea tuturor
regularizarilor: stabilirea provizioanelor, amortizarilor si deprecierilor, delimitarea intimp a cheltuielilor si veniturilor; intocmirea balantei de verificare dupa inventarierea patrimoniului si efectuarea regularizarilor.
6. Stabilirea rezultatelor financiare finale ale exercitiului si intocmirea contului de profit sau pierdere.
7. Intocmirea bilantului si a situatiilor (modificarii capitalului propriu, fluxurilor de numerar) si a notelor explicative la situatiile financiare anuale.
14.1. Balanta de verificare contabila
Dupa ce s-au efectuat verificarile privind inregistrarile din conturi din timpulanului pentrua depista eventuale eori sau omisiuni de inregistrare a unor operatiunieconomice, se trece la intocmirea primei balante de verificare, inaintea inventarieii patrimoniului.
Balanta de verificare este un document contabil care serveste pentru verificareainregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate in conturi pe baza principiului inregistrarii in partida dubla26. Ea se intocmeste cel putin anual, la incheiereaexercitiului financiar sau la termenele de intocmire a raportarilor contabile stabilite delege si cuprinde, de regula, urmatoarele elemente:
- simbolul si denumirea conturilor, in ordinea din planul de conturi;
- soldurile initiale debitoare si creditoare;- rulajele debitoare si creditoare;- totalul sumelor debitoare si creditoare- soldurile finale debitoare si creditoare.Cu ajutorul balantei de verificare se verifica corelatiile dintre egalitatile generate
de dubla inregistrare a operatiunilor economice patrimoniale in contabilitate, respectiv
26 Poarta denumirea de „balanta” deoarece, intocmirea ei, sprijinandu-se pe principiul dublei inregistrari,duce la obtinerea unor egalitati intre datele inregistrate in conturi.
138
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 139/148
concordanta dintre totalul inregistrarilor in registrul-jurnal si totalul rulajelor debitoare sitotalul rulajelor creditoare din balanta, precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din cartea mare si totalul soldurilor finale debitoare sicreditoare din balanta.
Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile sintetice, cat si pentru
cele analitice, cu specificare ca pentru conturile analitice se poate intocmi numai situatiasoldurilor.Prin intermediul balantei de verificare analitice se verifica concordanta dintre
conturile sintetice si conturile lor analitice.Dupa numarul de egalitati, balantele de verificare pot fi:a) balante de verificare cu o serie de egalitati; b) balante de verificare cu doua serii de egalitati;c) balante de verificare cu trei serii de egalitati;d) balante de verificare cu patru serii de egalitati;
a) Balanta de verificare cu o serie de egalitati este mai rar utilizata in practica
contabila si se prezinta sub doua variante:a1) Balanta de verificare a sumelor cuprinde doua coloane de sume (debitoare sicreditoare), al caror total trebuie sa fie egal.
BALANTA DE VERIFICARE A SUMELOR Simbolul conturilor Denumirea conturilor Total sume
Debitoare Creditoare101....
Total x
a2) Balanta de verificare a soldurilor este asemanatoare balantei de verificare asumelor, numai ca in loc de total sume apare soldurile finale (debitoare si creditoare).Totalul soldurilor finale debitoare trebuie sa fie egal cu totalul soldurilor creditoare.
b) Balanta de verificare cu doua serii de egalitati este o agregare/combinatie a balantei de sume cu cea de solduri. Prima serie se refera la sume totale, iar a doua lasolduri finale. In cazul acestei balante se verifica egalitatea intre totalul sumelor debitoarecu totalul sumelor creditoare si intre totalul soldurilor debitoare cu totalul soldurilor creditoare. Structura grafica a acestei balante este urmatoarea:
BALANTA DE VERIFICARE CU DOUA SERII DE EGALITATISimbolul
conturilor
Denumirea
conturilor
Sume totale Solduri finale
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare101...
Total x
Aceasta balanta, prin faptul ca in coloanele de suma preia totalul debitului sicreditului contului, oglindeste cumulat soldurile initiale precum si rulajul pana la data
139
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 140/148
intocmirii. In acest fel este suficienta verificarea egalitatilor aratate, fara sa apara datelecu privire la rulajele conturilor in perioada la care se refera.
c) Balanta de verificare cu trei serii de egalitati cuprinde urmatoarele coloane:- rulaje cumulate debitoare si creditoare, intre care trebuie sa existe egalitate;- total sume debitoare si creditoare, intre care trebuie sa existe egalitate;
- solduri finale debitoare si creditoare, intre care trebuie sa existe egalitate.d) Balanta de verificare cu patru serii de egalitati este ceruta a fi intocmita dereglementarile contabile romanesti si cuprinde patru serii de egalitati:
- solduri initiale debitoare si creditoare;- rulaje cumulate debitoare si creditoare;- total sume debitoare si creditoare;- solduri finale debitoare si creditoare.
BALANTA DE VERIFICARE CU PATRU SERII DE EGALITATISimbolulconturilor
Denumireaconturilor
Solduriinitiale
Rulajecumulate
Total sume Soldurifinale
D C D C D C D C101...
Total x
In functie de tipul conturilor pentru care se intocmesc, exista:- balnte de verificare analitice;- balante de verificare generale.1. Balantele de verificare analitice se intocmesc lunar, numarul lor fiind egal cu
numarul de conturi sintetice care necesita dezvoltare in analitice. Printre conturile care sedezvolta obligatoriu in conturi analitice sunt: 301 „Materii prime”; 401 „Furnizori”; 411
„Clienti”. 461 „Debitori diversi”; 462 „Creditori diversi”etc.Balantele de verificare analitice asigura legatura dintre contul sintetic respectiv siconturile analitice in care acesta se dezvolta. Spre deosebire de balantele de verifcaresintetice, cele analitice nu se bazeaza pe serii de egalitati, ele urmarind doar corelatii intrecontul sintetic si conturile analitice componente.
In practica, cel mai des intalnit tip il reprezinta balantele analitice de solduri cu unsingur etalon de evidenta (valoric) sau cu doua etaloane de evidenta (cantitativ si valoric).Slodul final (debitor sau creditor, dupa caz) trebuie sa fie egal cu soldul final debitor saucreditor al contului sintetic.
BALANTA DE VERIFICARE A CONTULUI „CLIENTI”
Conturi analitice Denumireaconturilor analitice TOTAL SUME SoldDebitoare Creditoare411.01
....Total x
Contul sinteticClienti
x
140
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 141/148
2. Balantele de verificare generale cuprind toate conturile sintetice si contin 1-4serii de egalitati valorice. Intreprinderile au obligatia sa intocmeasca lunar o singura balanta de verificare generala (sintetica), care contine toate conturile sintetice.
Balanta de verificare este un instrument indispensabil in activitatea contabila,deoarece cu ajutorul sau se pot depista multe din eventualele erori care s-au comis la
inregistrarea operatiunilor economice in conturi, astfel:- omisiunea inregistrarii unei sume, la unul din conturi;- inregistrarea gresita a unei sume in unul din conturi;- stabilirea gresita a soldului unui cont;- adunarea fresita a sumelor in cadrul articolelor contabile compuse.Toate erorile de mai sus sunt descoperite in urma faptului ca nu se obtin egalitatile
intre seriile balantei de verificare. Identificarea erorilor poate acea loc prin mai multe procedee, dintre care cel mai utilizat este prin punctare. Procedeul punctarii consta inverificarea prin confruntare a datelor integistrarilor cronologice efectuate in perioadadintre doua balante de verificare cu datele inregistrarilor sistematice, iar daca este necesar chiar cu datele documentelor care au stat la baza inregistrarilor respective.
In afara erorilor enumerate si care pot fi sesizate cu ajutorul balantei de verificare,sunt multiple erori ce nu pot fi depistate nici cu ajutorul acesteia, cum ar fi:- omisiunea inregistrarii unei operatiuni;- inregistrarea repetata a unei operatiuni;- erorile de compensare, adica acele erori care constau in inregistrarea in plus sau
in minus a unei sume in debitul unui cont cu repetarea aceleiasi erori in creditul altuicont;
- erorile de imputare, care constau in inregistrarea unor sume corecte atat indebitul, cat si in creditul unor conturi, care insa nu corespund continutului economic aloperatiunii.
14.2. Organizarea si efecturarea inventarierii
Una din conditiile fundamentale cerute evidentei contabile este aceea de a reflecta prin datele sale realitatea. Chiar si in cazul respectarii principiului documentariiinregistrarilor contabile, pot apare neconcordante intre datele contabile si realitateafaptica. Cauzele generatoare de diferente intre datele contabile si realitatea faptica (dinteren) pot fi:
- modificari de volum, greutate etc. pe cale naturala a unor bunuri;- sustragerea, furtul sau distrugerea unor bunuri;
- greseli in numarare, cantarire, masurare a diferitelor elemente de activ;- greseli de inregistrare etc.In scopul verificarii concordantei datelor contabile cu situatia reala si a desoperirii
tuturor abaterilor/neconcordantelor dintre acestea, contabilitatea se serveste de procedeulinventarierii.
Inventarierea reprezinta ansamblul operatiilor prin care se constata existentatuturor elementelor de activ si de pasiv, cantitativ si valoric sau numai valoric, dupa caz,existente in patrimoniul intreprinderii la data la care aceasta se efectueaza.
141
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 142/148
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a patrimoniuluiintreprinderii si cuprinde toate elementele patrimoniale, precum si bunurile cu orice titluapatinand altor persoane juridice sau fizice.
In general, dupa sfera de cuprindere, inventarierea poate fia) inventariere generala – cand toate activele si pasivele intreprinderii sunt
supuse inventarierii; b) inventariere partiala – cand numai anumite categorii de active si/sau pasivesunt supuse inventarierii
Intreprinderile au obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor deactiv si de pasiv in urmatoarele situatii:
- la inceputul activitatii (avand ca obiect principal stabilirea si evaluareaelementelor patrimoniale ce constituie aportul in natura);
- cel putin o data pe an, de regula cu ocazia incheiereii exercitiului financiar, pe parcursul functionarii lor;
- in cazul fuziunii sau incetarii activitatii;- in alte situatii prevazute de lege.
.In legatura cu efectuarea in bune conditii a operatiunii de inventariere a patrimoniului, intreprinderile au urmatoarele obligatii principale:a) stabilirea perioadelor in care se realizeaza inventarierea; b) organizarea si numirea persoanelor imputernicite sa efectueze inventarierea;c) pregatirea conditiilor necesare efectuarii inventarierii;d) inregistrarea in contabilitate a tuturor operatiilor aferente exrcitiului;e) efectuarea faptica a inventarierii;f) determinarea rezultatelor inventarierii;g) valorificarea rezultatelor inventarierii.Inventarierea in general este o lucrare de amploare care presupune parcurgerea
succesiva a mai multor faze.
Fazele inventarierii in ordinea succesiunii lor sunt:1. Pregatirea inventarierii;2.Constatarea, descrierea si evaluarea elementelor patrimoniale;3. Stabilirea diferentelor dintre datele inventarierii si cele ale evidentei contabile;4. Regularizarea plusurilor si minusurilor de inventar.Pregatirea inventarierii presupun executarea a doua categorii de lucrari:- lucrari de natura organizatorica (numirea si pregatirea comisiei de inventariere;
intocmirea planului de desfasurare a inventarierii; pregatirea gestiunilor si a elementelor patrimoniale in vederea defasurarii in conditii cat mai bune a inventarierii etc.);
- lucrari contabile (inregistrarea la zi a tuturor documentelor si verificareaexactitatii inregistrarilor in conturi cu ajutorul balantei de verificare).
Constatarea, descrierea si evaluarea elementelor inventariate reprezintainventarierea propriu-zisa.Inventarierea se efectueaza la locurile de existenta, de depozitare sau pastrare a
bunurilor, prin numarare, cantarire, masurare sau prin alte mijloace de determinare aexistentei faptice a acestora.
Toate bunurile inventariate, grupate pe gestiuni si categorii de bunuri, se inscriu inliste de inventariere, care se semneaza de persoanele imputernicite sa efectueazainventarierea.
142
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 143/148
Cu ocazia inventarierii, disponibilitatile aflate in conturile de la banci, precum sicreantele si obligatiile fata de terti sunt supuse, de regula, verificarii si confirmarii pe baza extraselor de cont sau punctajelor reciproce in functie de necesitati, dupa caz.
Pentru toate celelalte elemente patrimoniale, de activ si pasiv, cu ocaziainventarierii se verifica realitatea soldurilor conturilor respective.
Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau detetriorate, fara desfacere sau greuvandabile, comers in curs abandonate sau sistate, precum si pentru creantele si obligatiileincerte sau in litigiu se intocmesc, de regula, liste de inventariere separate.
Evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii se face asa cum s-a prezentat in capitolul 4.
Rezultatele inventarierii elementelor de activ si de pasiv, grupate dupa natura lor,se inscriu in registrul-inventar , care este un document contabil obligatoriu. Elementele deactiv si de pasiv inscrise in registrul-inventar au la baza listele de inventariere, procesele-verbale de inventariere si situatiile analitice, dupa caz, care justifica continutul fiecarui post din bilant.
Registrul-inventarla data de 31 decembrie...
Nr.crt.
Recapitulatia elementelor inventariate
Valoareacontabila
Valoarea deinventar
Diferente dinevaluare (deinregistrat)
valoare Cauzele dif.
1 2 3 4 5 6
Intocmit, Verificat,
Stabilirea plusurilor si minusurilor de inventar are loc prin compararea datelor inventarierii cu soldurile corespunzatoare ale conturilor sintetice si analitice. Comisia de
inventariere verifica exactitatea lucrarilor de inventariere si consemneaza intr-un proces-verbal concluziile si propunerile facute in urma analizarii cauzelor diferentelor constatate.Procesul verbal al comisiei de inventariere se aproba de conducatorul intreprinderii pentr a se trece la ultima faza a inventarierii.
14.3. Regularizarea si inregistrarea diferentelor constatate lainventariere
143
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 144/148
Intreprinderea are obligatia inregistrarii in contabilitate atat a plusurilor, cat si aminusurilor constate cu ocazia inventarierii.
A. Inregistrarea plusurilor de inventar:a) inregistrarea plusurilor de inventar la imobilizarile necorporale:- imoblizarile necorporale de natura cheltuielilor de dezvoltate:
203 „Cheltuieli de dezvoltare” = 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizarilor”
- imobilizarilor necorporale constand in programe informatice si alte imobilizarinecorporale:
208 „Alte imobilizari necorporale”= 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizarilor”
b) inregistrarea plusurilor de inventar la imoblizarile coroprale:- plusurile de inventar constatate la instalatii tehnice, mijloace de transport,
animale si plantatii:
213 „Instalatii tehnice, mijloace = 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizarilor”de transport, animale siplantatii”
- plusurile de inventar constatate la mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale:
214 „Mobilier, aparatura birotica = 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizarilor”echipamente de protectiea valorilor umane si materiale
si a altor active coroprale”c) inregistrarea plusurilor de inventar la stocuri:- la materii prime:
301 „Materii prime” = 601 „Cheltuieli cu materiile prime”
- in mod identic se procedeaza cu plusurile celorlalte tipuri de stocuri demateriale, numai ca in debit vor apare conturile respective de stocuri (302, 303), iar incredit cele de cheltuieli aferente stocurilor in cauza (602, 603).
- la produse finite:
345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente costurilor de produse”
- la semifabricate si produse reziduale, in debit apare contul 341 „Semifabricate”si respectiv contul 346 „Produse reziduale”, iar in credit la ambele articole contabileapare contul 711 „Venituri aferente costurilor de produse”.
- la marfuri:
144
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 145/148
371 „Marfuri” = 607 „Cheltuieli privind marfurile”
- la ambalaje:
381 „Ambalaje” = 608 „Cheltuieli privind ambalajele”
B. Inregistrarea minusurilor de inventarActivele constate minus in gestiune se scot din evidenta la data constatarii lipsei
acestora.a) la imobilizarile corporale scoase din evidenta:- la constructii:
% = 212 „Constructii”658 Alte cheltuieli de exploatare”281 „Amortizari privind
imobilizarile necorporale”
In contul 658 „Alte cheltuieli de exploatare” se inregistreaza valoareaneamortizata a constructiilor scoase din evidenta, iar in contul 281 „Amortizari privindimobilizarile necorporale” se inregistreaza amortizarea constructiilor scoase din evidenta.
- la celelalte imobilizari corporale articolul contabil are in debit aceleasi conturi camai sus, iar in credit apare contul de imobilizari corporale la care se refera scoaterea dinevidenta.
b) la stocuri se face prin folosirea articolelor contabile inverse celor aratate pentru plusurile de inventar.
In cazul in care se impune imputarea unor bunuri constatate lipsa la inventariere(sau cu alta ocazie) se face si inregistrarea urmatoare:
461 „Debitori diversi” = %758 „Alte venituri din exploatare”4427 „TVA colectata”
In creditul contului 758 „Alte venituri din exploatare” se inregistreaza costul deachizitie al bunului respectiv la data constatarii pagubei, iar in creditul contului 4427„TVA colectata” se inregistreaza suma rezultata din aplicarea cotei legale de TVA asupracostului de achizitie al bunului respectiv, valabila la data constatarii pagubei.
Daca debitorul este un angajat al intreprinderii, atunci in locul contului 461„Debitori diversi” se va folosi contul 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul”.
14.4. Intocmirea bilantului contabil
145
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 146/148
Pe baza registrului-inventar si a balantei de verificare intocmite la 31 decembriese intocmeste bilantul care face parte din situatiile financiare anuale, ale carui posturitrebuie sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu situatia realaa elementelor de activ si de pasiv stabilita pe baza inventarului.
Intocmirea propriu-zisa a bilantului presupune centralizarea soldurilor conturilor
de la 31 decembrie prin insumare algebrica pe fiecare pozitie de bilant in ordinea indicatade formularul emis de Ministerul Finantelor.Pentru fiecare element de bilant trebuie prezentata si valoarea aferenta
elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent.Bilantul prezinta intr-o forma sintetica si generalizata pozitia financiara a
intreprinderii, insa informatiile sale sunt limitate tocmai de caracterul lor sintetic sigeneralizator. Pentru a se prezenta si alte aspecte ale activitatii desfasurate deintreprindere, aceasta are obligatia intocmirii si a unor note explicative la situatiilefinanciare anuale.
Reamintim ca pentru intreprinderile cu un patrimoniu mai consistent (active totalede peste 3.650.000 euro, cifra de afaceri neta de peste 7.300.000 euro – adica dublul
activelor – si peste 50 de salariati) situatiile financiare anuale cuprind:- bilantul;- contul de profit sau pierdere;- situatia modificarilor capitalului propriu;- situatia fluxurilor de numerar;- notele explicative la situatiile financiare anuale.In cazul celorlalte intreprinderi decat cele la care s-a facut referire mai sus, se
intocmesc situatii financiare anuale simplificate care cuprind:- bilant prescurtat;- cont de profit sau pierdere;- note explicative la situatiile financiare anuale simplificate.
Notele explicative la situatiile financiare anuale trebuie sa acopere informatiireferitoare cel putin la:- activele imobilizate;- provizioane;- repartizarea profitului;- analiza rezultatului din exploatare;- situatia creantelor si datoriilor;- principii, politici si metode contabile;- participatii si surse de finantare;- informatii privind salariatii si membrii organelor de administrare, conducere si
de supraveghere;
- exemple de calcul si analiza a principalilor indicatori economico-financiari;- alte informatii.Prezentam in continuare modelul pentru trei din aceste note care au legatura
directa cu bilantul.
146
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 147/148
Nota 1
Active imobilizateDenumire
aelementul
ui deimobilizar
e
Valoarea bruta Ajustari de valoare(amortizari si ajustari pentru depreciere sau
pierdere de valoare)Soldul lainceputulexercitiul
uifinanciar
Cresteri
Cedari,transferuri si altereduceri
Sold lasfarsitul
exercitiului
financiar
Sold lainceputulexercitiul
uifinanciar
Ajustariinregistrat
e incursul
exercitiului
financiar
Reduceri saureluari
Sold lasfarsitul
exercitiului
financiar
0 1 2 3 4=1+2-3 5 6 7 8=5+6-7
Nota 2Provizioane
Denumirea provizionului
Soldul lainceputul
exercitiuluifinanciar
Transferuri Sold la sfarsitulexercitiului financiar
in cont din cont
0 1 2 3 4 = 1+2-3
Nota 5Situatia creantelor si datoriilor
CreanteSoldul la sfarsitulexercitiului financiar
Termen de lichiditateSub 1 an Peste 1 an
0 1 = 2 + 3 2 3
CreanteSoldul la sfarsitul
exercitiului financiar Termen de exigibilitate
Sub 1 an 1-5 ani Peste 5 ani
147
5/14/2018 Curs Bazele Contabilitatii Hoanta - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/curs-bazele-contabilitatii-hoanta 148/148
0 1 = 2 + 3 + 4 2 3 4
Bibliografie de redactare a cursului
Balteş, N. 2001. Bazele contabilităţii , Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu.
Balteş, N. şi Eşanu N. 2002. Bazele contabilităţii , Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu.
Bojin, O. 1996. Contabilitatea întreprinderilor , Editura Eficient, Bucureşti.
Dumitrean, Emilian, Contabilitate financiară .Teste grilă, Editura Secom Libris, Iaşi, 2010.
Matiş Dumitru, Bazele contabilităţii , Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010.
Minu Mihaela, Contabilitate. Vol. 1, Editura ASE, Bucureşti, 2009.
Pantea I.P. şi Pop A. 1992. Contabilitatea generală a economiei de piaţă , Editura Dacia, Cluj- Napoca.
Rus I. 2010. Bazele contabilităţii , Ediţia a II a, Editura Economică, Bucureşti.Rusu, D. 1980. Bazele contabilităţii, Ediţia a doua, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Simtion D. 2002. Bazele contabilităţii , Editura Alma Mater, Sibiu.
Tabără N. 2009. Bazele contabilităţii, concepte, modele, aplicaţii, Editura SedCom Libris, Sibiu.
Bibliografie minimală pentru studenţi
Balteş N., 2001. Bazele contabilităţii, Editura Universităţii Lucian Blaga, Sibiu.
Balteş N., Eşanu N., 2002. Bazele contabilităţii, Editura Universităţii Lucian Blaga,Sibiu.
Coloian F., 2008. Bazele contabilităţii, Editura C.H. Beck, Bucureşti.Dumitrean, Emilian, Contabilitate financiară .Teste grilă, Editura Secom Libris, Iaşi, 2010.
Matiş Dumitru, Bazele contabilităţii , Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010.
Minu Mihaela, Contabilitate. Vol. 1, Editura ASE, Bucureşti, 2009.
Hoanţă N., 2009. Bazele contabilităţii, Note de curs, Universitatea Alma Mater, Sibiu.
Horomnea E. (coord.), 2009. Bazele contabilităţii, concepte, modele, aplicaţii, EdituraSedCom Libris, Sibiu.
Mati D., 2010.ș Bazele contabilităţii. Fundamente şi premize pentru raţionament profesional autentic, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj.
Rus I., 2010. Bazele contabilităţii, Ediţia a II a, Editura Economică, Bucureşti.
Simtion D., 2002. Bazele contabilităţii, Editura Alma Mater, Sibiu.
top related