curs 8 - mgsii.files. · pdf filecurs 8 ciclul cardiac (revolutia cardiaca) zgomote cardiace...

Post on 07-Feb-2018

241 Views

Category:

Documents

5 Downloads

Preview:

Click to see full reader

TRANSCRIPT

CURS 8 CICLUL CARDIAC (REVOLUTIA CARDIACA) ZGOMOTE CARDIACE SOC APEXIAN

DEBIT CARDIAC

CICLUL CARDIAC

• DEFINITIE sistola- contractie Diastola- relaxare Ciclul cardiac- toate evenimentele derulate pe parcursul unei batai cardiace

- perioada intre inceputul unei contractii cardiace si debutul contractiei urmatoare

Activitatea mecanica urmeaza evenimentelor electrice de

pe ECG.

CICLUL CARDIAC

• 1. sistola atriala

• 2. sistola ventriculara

- contractie izovolumetrica

- contractie izotonica- ejectie rapida

- ejectie lenta

• 3. diastola ventriculara

- relaxarea izovolumetrica

- umplere rapida

- umplere lenta

!!!! SISTOLA ATRIALA

!!!! ATENTIE PROTODIASTOLA

CICLUL CARDIAC

• DIASTOLA VENTRICULARA-

- relaxare izovolumetrica - EARLY DIASTOLA

- umplere rapida

- umplere lenta (diastaza) MID TO LATE DIASTOLA

- contractie atriala

SISTOLA VENTRICULARA-

- contractie izovolumetrica

- ejectie rapida

- ejectie lenta

!!!!! ATENTIE PROTODIASTOLA

DIASTOLA VENTRICULARA DV (MID-to-LATE)

• A si V- faza de relaxare (presiune redusa in cord)

• - prin valvele AV deschise- curgere pasiva a sangelui prin atrii si prin valvele AV spre V

• Presiunea in A este usor peste cea din V – deoarece A contin sange adus de vene

• Valve Aortica si Pulmonara inchise

• peste 80% din umplerea V

1.SISTOLA ATRIALA SA

• Restul de 20% - prin contractie atriala spre sfarsitul diastolei

1.SISTOLA ATRIALA SA

• 0.1 sec • Atriile se contracta • Ventricule relaxate • 1 Depolarizarea NSA determina depolarizarea A- unda P

• 2 Depolarizarea A- determina SA – exercita presiune

asupra sangelui-forteaza sangele prin valvele AV spre V • determina cresterea presiunii intraatriale – impinge sangele rezidual spre V

1.SISTOLA ATRIALA SA

• 3. SA- contribuie cu 25 mL volum sg in fiecare V

Sfarsitul SA= sfarsitul DV Ventriculele contin 130 mL la sf diastolei = volum

diastolic final In acest moment- V- finalul diastolei- au vol maxim de sange

Apoi relaxare atriala- si V se depolarizeaza (QRS complex). • 4 complex QRS marcheaza inceputul depolarizarii

ventriculare

Vander’s Human Physiology, 13th edition, 2014

2.SISTOLA VENTRICULARA SV

• 0.3 sec • VENTRICULE SE CONTRACTA • ATRIILE SE RELAXEAZA- DIASTOLA ATRIALA

• 5 DEPOLARIZARE VENTRICULARA determina sistola ventriculara - CRESTE PRESIUNEA intraventriculara- IMPINGE

SANGELE SI FORTEAZA INCHIDEREA VALVELOR AV- 0.05 s valvele SL (semilunare) si AV sunt inchise=

CONTRACTIE IZOVOLUMETRICA – punere in tensiune

M cardiac se contracta- dar nu se scurteaza

CONTRACTIE este izometrica volum cardiac nemodificat= izovolum

2. SISTOLA VENTRICULARA

Presiunea V continua sa creasca

• Cand ajunge superioara P din artere- se incheie faza izovolumetrica

2.SISTOLA VENTRICULARA SV

• 6. CONTRACTIA V izotonica-

- deschiderea valvelor are loc atunci cand -P Vstg >Pao (80 mmHg)

- P Vdr >Pao pulmonara (20 mmHg)

- creste presiunea rapid

P Vstg creste- ajunge la- la 120 mmHg

P V dr ajunge la 25–30 mmHg.

P aorta atinge 120 mmHg

FAZA DE EJECTIE- VENTRICULARA 0.25 sec.

RAPIDA- pana in momentul in care presiunea in V atinge valoarea maxima

LENTA- sincrona undei T pe ECG

2.SISTOLA VENTRICULARA SV

• 7 EJECTIE- Vstg- ejectie 70 mL in aorta

Vdr- ejectie 70 ml in a pulmonara

60 mL= VOLUM SISTOLIC FINAL- ventriculii nu se golesc complet!!!!!

VOLUM BATAIE = VOLUL DIASTOLIC FINAL- VOLUM SISTOLIC FINAL

• VOLUM BATAIE IN REPAUS este 130 mL -60 mL= 70 mL

2.SISTOLA VENTRICULARA SV

• Presiunea in V si aorta incep sa scada inaintea sfarsitului sistolei V- deoarece forta de contractie scade spre finalul acestei faze

• 8 unda T – marcheaza inceputul repolarizarii ventriculare

SISTOLA

Vander’s Human Physiology, 13th edition, 2014

3. DIASTOLA VENTRICULARA DV

• 9 Repolarizarea V determina DV 0.4 s

are loc relaxarea V si presiunea scade

RELAXARE IZOVOLUMETRICA Sangele din aorta si pulmonara reflueaza spre zonele cu

presiune redusa din ventriculi- inchid valvele semilunare

Valva AO se inchide la o presiune de 100 mm Hg.

Refluxul sangelui spre valva Ao inchisa- determina- UNDA DICROTA

• DUPA inchiderea valvelor semilunare- toate 4 valvele sunt inchise • Valvele AV sunt inchise deoarece presiunea din V este mai mare fata

de cea din A

Vander’s Human Physiology, 13th edition, 2014

3. DIASTOLA VENTRICULARA

10. PRESIUNEA SCADE RAPID-

• Cand atinge o valoare sub cea atriala- se deschid valvele AV

- Umplere ventriculara- 0.3

- umplere rapida - presiunea intraatriala scade rapid

- presiunea V creste

3. DIASTOLA VENTRICULARA

- umplere lenta- DIASTAZA- incepe in momentul in care presiunile A-V s-au egalizat

- dureaza pana la o noua SA

curgere lenta-

la sfarsitul perioadei de relaxare- ventriculii sunt 80% plini

• Unda P- semnaleaza inceputul unui nou ciclu cardiac

Vander’s Human Physiology, 13th edition, 2014

• FIZIOLOGIC- SV- incepe odata cu inchiderea valvelor AV

- se termina- odata cu deschiderea lor

CLINIC- SV- interval de timp intre inchiderea valvelor Av si a celor sigmoide

Silverthorn’s Human Physiology, 2013

Fox SR. Human Physiology 2011

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Silverthorn’s Human Physiology, 2013

MODIFICARI DE PRESIUNE SI VOLUM IN TIMPUL CICLULUI CARDIAC

• (1) CURGEREA CARDIACA A SANGELUI este controlata de modificarile de presiune

• (2) sangele curge de-alungul unui gradient de presiune PRINCIPIU CURGERII SANGELUI- curge de la presiune

crescuta spre presiune redusa • Modificarile de presiune- reflecta alternarea contractiei cu

relaxarea miocardului si determina deschiderea valvelor permitand curgerea sangelui

• 75/min- 0.8 sec

MODIFICARI DE PRESIUNE SI VOLUM IN TIMPUL CICLULUI CARDIAC

• INIMA DREAPTA/INIMA STANGA- presiuni diferite

- Presiuni sistolice si diastolice- artera pulmonara- sunt 24 si 10 mm Hg

- Presiuni sistolice si diastolice in aorta- 120 si 80 mm Hg

VOLUM DE SANGE EJECTAT ACELASI!!!!!

Silverthorn’s Human Physiology, 2013

MODIFICARI DE PRESIUNE SI VOLUM IN TIMPUL CICLULUI CARDIAC

• Punct A- sfarsitul contractiei V

- V contine minim cant de sange

- este relaxat

- presiunea este la valoarea minima

- sangele curge in atrii din venele pulmonare

MODIFICARI DE PRESIUNE SI VOLUM IN TIMPUL CICLULUI CARDIAC

Punct A- !!!! CAND presiunea in A> PRESIUNE V- deschiderea valvei mitrale

• Punct A-B- sangele curge din A in V si creste volumul V

Volumul V- creste dar presiunea creste foarte putin

• A’-B- Ultima faza a umplerii V- prin contractie atriala

• Punct B- Ventriculul contine cantitatea maxima de sange- volum diastolic final

• 70-kg- 130-135 mL cresterea frecventei cardiace foarte mult- volumul diastolic final

scade

MODIFICARI DE PRESIUNE SI VOLUM IN TIMPUL CICLULUI CARDIAC

• CONTRACTIA V- se inchide valva mitrala si tricuspida

!!!! valve AV si semilunare- inchise-

• V se contracta- CRESTE PRESIUNEA – CONTRACTIE IZOVOLUMETRICA (B-C)

• Atingerea unei P V>P Aorta- deschiderea valvei aortice (C)

• Presiunea continua sa cresca pe masura ce V se contracta dar volumul V scade pe masura ce sangele este impins in aorta (C-D)

MODIFICARI DE PRESIUNE SI VOLUM IN TIMPUL CICLULUI CARDIAC

• VOLUM SISTOLIC FINAL- cantitatea minima de sange continuta in V pe parcursul ciclului cardiac (D)

ESTE DE 60-65 mL

- Dupa contractie- relaxare cu Reducerea presiunii

- Reducerea P V<P aorta- se inchid valvele semilunare- V devine o incapere inchisa

- Relaxare IZOVOLUMETRICA- fara modificari ale volumului (D-A)

• Cand presiunea V stg scade sub cea atriala- se deschide valva mitrala- ciclul se reia

• Cresterea frecventei cardiace-reducerea perioadei

de relaxare- durata SA si a SV- se scurteaza usor

• BRADICARDIE- sportivi, somn, clinostatism

• TAHICARDIE- effort, emotii, perioada digestiei

• BRADICARDIE- hipotiroidism

• TAHICARDIE- hipertiroidism

ZGOMOTE CARDIACE

• lub-dup-

• Turbulenta sangelui asociata cu inchiderea valvelor • ZGOMOT I- lung, tonalitate joasa, intensitate crescuta

• ZGOMOT II- scurt, inalt, intensitate redusa

• Zg III, IV

• Pauza mica intre zg I si II si mai mare intre zg II si zg I

• Inregistrare grafica- fonocardiograma

ZGOMOTE CARDIACE

• ZGOMOT I- inchiderea valvelor AV- punctul la care Pres V creste peste cea atriala

- marcheaza inceputul SV

DETERMINAT DE :

1. vibratia sangelui data de inchiderea valvelor AV

2. reverberatia sangelui intre valvele supradestinse AV si perete V

3. deschiderea valvelor sigmoide- vibratia pereti aorta si sigmoida

4. turbulenta sangelui ejectat in aorta si pulmonara

ZGOMOTE CARDIACE

• Zgomot I- bicuspida- intensitate maxima

- tricuspida- intensitate maxima

Intensitate variaza

-Efort fizic

-Insuficienta cardiaca

ZGOMOTE CARDIACE

ZGOMOT II • Marcheaza debutul diastolei V

DETERMINAT DE : - turbulenta sangelui asociata cu inchiderea valvelor

sigmiode aortice si pulmonare la sf sistolei (inceputul diastolei ventriculare) - vibratia valvelor sigmioide si a peretilor arteriali

- reverberatia sangelui intre valve si peretele arterial - Dedublare fiziologice- copii, adolescenti

- Intensitate maxima- aorta- sp II intercostal drept pulmonara- sp II intercostal stg Intensitatea variaza – HTA, HTP

ZGOMOTE CARDIACE

• Valva mitrala se inchide inaintea celei tricuspide

• Valva aortica- inaintea celei pulmonare-

• ZG I si II se aud la suprafata toracelui- in locatii care sunt usor diferite fata de cele ale valvelor- !!!! Sunetul este “indepartat” fata de valve de catre curgerea sangelui

Marieb EN, Hoehn K. Anatomy and Physiology 2013

Tortora G, Derrikson B. Principles of anatomy and physiology 12th edition, 2009

ZGOMOTE CARDIACE

• ZGOMOT III- diastolic

- determinat de incetinirea brusca a curgerii sangelui- umplerea rapida- umplere lenta- vibratia valvelor AV si a peretilor V

- la tineri- cu perete toracic subtire- la vf inimii

- se intensifica- la marirea flux sg- effort fizic

- patologic in insuficienta cardiaca

ZGOMOTE CARDIACE

• ZGOMOT IV- neperceput fiziologic

- patologic

- datorat turbulentei sangvine din timpul sistolei atriale

- produs de atriu hipertrofiat

SOCUL APEXIAN

• Senzatia de izbitura la nivelul vf inimii in timpul SV

• Datorata modificarilor de forma, consistenta si pozitie a inimii

• SISTOLA- inima sferica, globuloasa

- consistenta crescuta

- torsionare de la stg la dr dispre posterior spre anterior

DIASTOLA- con flasc

- moale- ramane urma coastelor pe suprafata ei

Sp V IC LMC

DEBITUL CARDIAC

• Cantitatea de sange pompata in mica si marea circulatie de fiecare V/minut

• DC= Frecventa cardiaca X volum sistolic (bataie)

Volum sistolic (bataie VB)- volum de sange pompat de un ventricul pe o bataie cardiaca

- se coreleaza cu forta de contractie V EXEMPLU • DC= FC 75 /min X70 ml/bataie= 5.25 l/min

DEBITUL CARDIAC

• VALORI NORMALE= aprox. 5 L/min

• VARIATII

Fiziologice- femei vs barbati 10%

CRESTERI-

1. EFORT FIZIC - creste DC, consum O2, dif AV

controlat prin mec nervoase si umorale

DEBITUL CARDIAC

1. EFORT FIZIC

- Mecanisme NERVOASE- scoarta- SN adrenergic- creste ritm cardiac, forta de contractie, vasoconstrictie in zonele depozit de sange- creste intoarcerea venoasa

-scoarta- Nervii simpatici colinergici- vasodilatatie in musculatura scheletica- creste intoarcerea venoasa

!!!!! F IMP- vasodilatatia in muschiul care se contracta

DEBITUL CARDIAC

• 1. EFORT FIZIC

• Mecanisme UMORALE-

cataboliti- acid lactic, acid piruvic, CO2:

- actioneaza direct- determina dilatarea capilarelor

- stimuleaza receptorii- declanseaza reflexul de nutritie al lui Hess- vasodilatatie

DEBITUL CARDIAC

• 2. DIGESTIE cu 30% in primele ore

• 3. TERMOREGLARE- cald- crestere cu 30% - frig- creste- faza de frison termic

• 4. GRAVIDE- creste vol plasmatic - creste cu 30-40%

• 5. EMOTII/ANXIETATE- adrenalina creste cu 50%-100%

• 6. POST TRANSFUZII

DEBITUL CARDIAC

SCADERI- inaintarea in varsta

PATOLOGICE- CRESTERI-

hipertiroidism, febra, anemie, fistule Arterio-venoase

SCADERI

hipotiroidism, soc, Insuficienta cardiaca decompensata

top related