curs 8 -constanta anatomia clinica a capului si gatului
Post on 28-Oct-2015
204 Views
Preview:
DESCRIPTION
TRANSCRIPT
7/14/2019 Curs 8 -Constanta Anatomia Clinica a Capului Si Gatului
http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-constanta-anatomia-clinica-a-capului-si-gatului 1/10
Anatomia clinica a capului si gatului
Leziunile capului
Leziunile la nivelul extremitatii cefalice figureaza printre cauzele cele mai frecvente si majore in
acelasi timp ale mortalitatii si invaliditatii, ele avand consecinta hemoragii, infectii, osteomielita sau
inflamatia maduvei osoase si a osului subiacent putand merge pana la leziuni ale encefalului si ale
nervilor cranieni
Cand sunt mai grave se insotesc de pierderea constientei, care este simptomul frecvent al leziunii
cefalice
Un alt simptom care insoteste leziunile extremitatii cefalice este durerea, care poate insa fi si
rezultatul existentei unor tumori craniene ( cefalee = durere de cap)
Nevralgii
Durerea poate fi cu caracter lancinant(intensa) si se numeste nevralgie, ea fiind pe traiectul unui
nerv si fiind provocata de o leziune nervoasa demielinizanta
Aceste nevralgii sunt frecvente la nivel facial. Nevralgia faciala este o senzatie dureroasa difuza
fara o localizare precisa; atunci cand are o localizare precisa luand numele regiunii respective:
odontalgie – dinti, otolgie - ureche
Este insotita de cefalee, febra, o tensiune nervoasa, oboseala si in cel mai grav caz este produsa
de o tumora cerebrala putand fi produsa si de o hemaoragie subarahnoidiana, o meningita
Leziunile extremitatii cefalice au devenit frecvente din a doua jumatate a secolului XX datorita
proceselor de industrializare si a stilului de viata actual. De asemenea, este o cauza de mortalitate -
mai frecventa la persoanele tinere –
si de invaliditate.
In SUA se apreciaza ca circa 10% din decese se datoreaza leziunilor cefalice, encefalul fiind implicat
in ½ din decesele prin traumatism. Aceste accidente (decese + invaliditati) sunt mai frecvente la
sexul masculin (3-4 x mai multe decat la femei).
Leziunile la nivelul arcadei sprancenare
Arcada sprnacenara este o formatiune osoasa sub tesutul subcutanat de forma unei creste si
printr-o lovitura direct ase produce compresiunea tesuturilor moi pe portiunea osoasa cu
rupturi ale vaselor si formarea unui hematom.
In lezarea arcadelor sprancenare, hematomul se paote deplasa si spre pleoapa superioara si
chiar inferioara dand ochiul in “bere neagra”
Eritemul malar( zigomatic) Este o roseata la nivelul pometului obrazulu icare corespunde osului zigomatic care apare in
timpul febrei si nu numai, iar dintre maladii este caracteristic eritemului din TBC
Eritemul poate fi si fiziologic datorita diferentelor de temperatura (roseata obraji)
Fracturile maxilei
LE FORT le imparte in 3 categorii:
7/14/2019 Curs 8 -Constanta Anatomia Clinica a Capului Si Gatului
http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-constanta-anatomia-clinica-a-capului-si-gatului 2/10
1. O fractura orizontala - trece deasupra procesului alveolar, prin osoasa a septului nazal si prin
procesele pterigoide
2. O fractura care merge din partea posterioara si laterala a sinusului maxilar, se indreapta
supero-medial prin gaura infraorbitara, interesand osul lacrimal si ajungand la radacina
nasului. Acest tip de fractura desolidarizeaza portiunea centrala a fetei (procesul alveolar si
palatul dur) de restul masivului facial
3. Este tot o fractura orizontala – trec prin fisura orbitala superioara, prin osul etmoid, oasele
nazale, aripa mare a sfenoidului si sutura fronto-zigomatica. Cand este insotita si de fractura
arcului zigomatic desolidarizeaza oasele maxila si zigomatic de restul craniului
Fractura mandibulara
Frecvent este dubla
Fractura capului mandibular este o fractura simpla
Fractura colului mandibular este transversala si se insoteste de luxatie temporo-mandibulara
homolaterala
Fractura la nivelul unghiului mandibular are un traiect care de obicei trece prin molarul 3. Aceste
fracturi sunt cel mai frecvent oblice
Fractura corpului mandibular cel mai frecvent trece prin alveola caninului
Resorbtia osului alveolar
In urma efractiilor dentare sau a caderii dintilor alevola se umple cu tesut osos fiind urmata de o
resorbtie alveolara care in cazul edentatiei extinse sau totale are ca urmare ascensionarea gaurii
mentonier catre marginea alveolara, putand chiar sa sa si dispara, disparitia fiind urmata de
tulburari nervoase prin comrpesiunea in timpul masticatiei a pachetului mentonier
In astfel de stiuatii probleme deosebite ridica si presiunea exerctiata de proteza dentara,
masticatia fiind foarte dureroasa
In edentatiile totale apare un prognatism mandibular si apar niste pliuri verticale in afara
comisurilor bucale
Fracturi ale boltii craniene
Se produc cel mai frecvent ca urmare a unor lovituri puternice la acest nivel care au ca urmare
infundarea osului cu comprimare sau chiar lezare a encefalului subiacent.
Aceste fracturi pot fi liniare care se produc la nivelul actiunii factorului traumatizant sau se pot
produce si la distanta de locul agresiunii
1. Fracturi cominutive
Existenta mai multor fragmente osoase din care unele pot patrunde in masa encefalica
In zonele in care grosimea boltii este mare nu se produc fracturi ci se produce o
incurbare a osului respectiv
2. Fracturi in contralovitura
Agentul traumatizant este aplicat de o parte si fractura apare de partea cealalta
In aprecierea localizarii fracturilor, pterionul este reperul important in clinica fiind situat la 2
laturi de deget deasupra arcadei zigomatice si un lat de deget (al policelui) inapoia procesului
frontal al osului zigomatic
7/14/2019 Curs 8 -Constanta Anatomia Clinica a Capului Si Gatului
http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-constanta-anatomia-clinica-a-capului-si-gatului 3/10
Importanta pterionului consta si in faptul ca la acest nivel se gaseste artera cerebrala anterioara
cu ramurile sale care paote fi lezata i nfracturi in aceasta zona
In afara solzului temporalului, dura mater este aderenta de fata interna a oaselor cutiei
craniene. Neaderenta durei materului la nivelul solzului temporalului face ca lezarea arterei/ram
din cerebrala anterioara sa permita formarea unui hematom cu compresiune pe substanta
encefalica subiacenta si daca nu se intervine in timp util, poate surveni decesul. Este asa numita
zona decolabila a lui GERAND MARCHAND (FERRE)
Fractura de baza de craniu
Cand e o simpla fisura nu pune probleme decat de exchilibru
Cea mai periculoasa este cand traiectul fracturii trece prin sinusul cavernos si cand prin lezarea
ACI care se afla in interiorul sangelui venos al sinusului se paote creea o fistula arterio-venoasa.
Aceasta are ca urmare prin trecerea sangelui arterial in sinus o crestere a presiunii si a volumului
sanguin la acest nivel, sangele deviind in vene colaterale, mai ales in vena oftalmica, carora le
depaseste presiunea.
Trecerea sangelui in vena oftalmica determina producerea unei exoftalmii care are caracter
puslatil, sincrona cu pulsul arterial. De asemenea, apar rupturi ale vaselor mici de la nivelul partii
anterioare a ochiului ( conjunctiva oculara) dand chemozis.
Tinand cont d enervii care se gasesc in peretii si in interiorul sinusului apar tulburari nervoase in
nervii III IV si VI precum si in ramurile oftalmic si maxilar ale V.
Dezvoltarea craniului
La nou-nascut, viscerocraniu are cam 1/8 din dimensiunea craniului
La adult este cam 1/3 datorita dezvoltarii mari a masivului facial
Dimensiunile mici ale masivului facial la nou nascut se datoreaza
Maxila cu dimensiuni redusa, sinudul maxilar fiind redus sau chiar absent
Mandibula are dimensiuni redusa, pentru ca atat mandibulei si maxilei le lipseste
procesul alveolar
La nivelul acesto oase se gasesc doar 5 muguri pentru dintii deciudali
Sinusurile paranazale sunt foarte reduse sau chiar inexistente
Reduse sunt si cavitatile nazale
Se mentine sutura frontala, sutura intermaxilara si intermandibulara
Este absent procesul mastoidian si cel stiloidian
Absenta acestor procese osoase face ca traiectul facialului sa fie superficial, putand fi
lezat cu usurinta in interventiile chirurgicale, o presiune exercitandu-se si in timpul
nasterii
La nou nascut, oasele cutiei craniene sunt netede si unilaterale Avand in vedere structura oaselor precum si absenta unor procese osoase craniul nou
nascutului paote fi lezat in timpul nasterii. Cand nasteerea este greoaie inca se mai
foloseste forcepsul care poate leza si nervul facial care mai poate fi lezat si in timpul
interventiilor chirurgicale, mai ales pe cele care necesita incizii posterior pavilionului
urechii
7/14/2019 Curs 8 -Constanta Anatomia Clinica a Capului Si Gatului
http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-constanta-anatomia-clinica-a-capului-si-gatului 4/10
La nastere, intre oasele boltii cutiei craniene exista spatii care sunt acoperite de
membrane fibroase, spatii care se numesc fontanele. Ele sunt in numar de 6
2 pe linia mediana anterioara si posterioara
Celelalte 4 pe partile laterale, fiind perechi ( ant-lat – sfenoidala/pterica si post-lat-
mastoidiana/asterica)
Aceste fontanele ne dau indicatii asupra procesulu ide crestere osoasa, a gradulu ide
hidratare a nou-nascutului (Cand hidratarea e deficitara se produce o infundare a
fontanelelor) si asupra presiunii intracraniene (cand este crescuta testul fibros al
fontanelei e bombat
Fontanela anterioara/bregmatica/fronto-parietala
Are o forma rombica
Se sudeaza la circa 18-24 de luni
Anterior se continua cu sutura metopica care se sudeaza incepand de la
varsta de doi ani putand persista pana la 8 ani si uneori mai mult sub forma
de creasta metopica si la adult
Posterior se continua cu sutura sagitala
Fontanela posterioara/lambdatica
Se sudeaza in jurul varstei de 1 an
In special cea anterioara poate fi folosita pentru recoltari venoase cand nu
este posibila in alta zona si pentru administrarea de solutii medicamentoase
si hranitoare
Fontanele antero si postero laterale
Cea anterioara e acoperita de osul temporal
Sunt mai putin importante fiind protejate de catre muschi
Nu sunt folosite in clinica
Oasele nou-nascutului sunt foarte elastice
La nastere, frontalul nou-nascutului se aplatizeaza iar occipitalu lse alungeste. Cele doua
parietale se pot incaleca partial oasele revenindu-si la pozitia lor fiziologica in cateva zile
dupa nastere datorita elasticitatii
Craniul nou-nascutului cunoaste o dezvoltare accentuata la nivelul neurocraniului in
primii doi ani datorita dezvoltarii mari a encefalului si creste progresiv pana la 15-16 ani
Modificari ale fetei in raport cu varsta
La nivel facial mandibula este osul dinamic si osificarea simfizei mentoniere incepe
la varsta de 2 ani
Protuberanta mentoniere apare la circa 2 ani si se dezvolta pana la pubertate Masivul creste si datorita aparitiei dintilor, prima eruptie dentara avand loc la 6 luni
( incisiv central inferior)
Corpul mandibular se alungeste mai ales prin dezvoltare inapoia gaurii mentoniere,
aceasta crestere fiind marcata o data cu aparitia dentitiei definitve. Eruptia dintilor
temporari determina o crestere rapida iar cresterea verticala a partii superioare a
fetei se datoreaza dezvolatarii dento-alveolare
7/14/2019 Curs 8 -Constanta Anatomia Clinica a Capului Si Gatului
http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-constanta-anatomia-clinica-a-capului-si-gatului 5/10
Largirea front-faciala se datoreaza dezvoltarii sinusurilor paranazale iar modificarile
fetei datorita aparitiei sinusurilor sunt insotite si de modificari ale vocii, sinusurile
constituind camere de rezontanta
Inchiderea suturilor craniene
Suturile craniene se inchid initial pe fata interna, incepand cu varsta de 30-40 de ani
Inchiderea suturii pe fata externa incepe pe la varsta de 40-50 de ani, deci cu 10 ani
mai tarziu
Prima care se inchide este sutura bregmatica urmata in ordine de sutura sagitala,
coronara si lambdoida
O data cu inaintarea in varsta oasele cutiei craniene devin mai subtiri si usoare
deoarece tesutul osos spongios de la nivelul diploiei prezinta o substanta
gelatinoasa care inlocuieste maduva osoasa
Sunt situatii in care suturile se inchid prematur. Aceasta malformatie craniana se
numeste craniosinostoza (1 caz la 2000 de nou-nascuti). Pentru ca nu se cunoaste
cauza se numeste o afectiune idiopatica si se pune pe seama factorilor genetici
Aceasta anomalie de dezvoltare poate sa cuprinda si baza craniului si ea exercita o
tenisune pe dura mater ducand la perturbarea dezvoltarii normale a suturilor. Este
mai frecventa la baieti decat la fetite fiind insotite si de alte anomalii ale scheletului
Inchiderea prematura a suturii sagitale face ca fontanela anterioara sa se reduca in
dimensiuni sau chiar sa dispara. Craniul se va alungi antero-posterior lunad un
aspect angular afectiune care se numeste scafocefalie, scafocefalia reprezentand
aproximativ ½ din craniostenoze ( tulburari de osificare) – se caracterizeaza prin
faptul ca aceasta anomalie n uda tulburari encefalice
Inchierea prematura unilaterala a sutirii coronare sau lambdoide da nastere la un
craniu rasucit, asimetric si se numeste plagiocefalie Inchiderea prematura a suturii coronare, paroximativ 30% din craniostenoza, da
nastere unui craniu alungit vertical care se numeste oxi/turicefalie fiind mai
frecventa la sexul feminin
Plagile fetei
O leziune la nivelul tegumentului facial face ca plaga sa ramana deschisa deoarece la nivel facial
nu exista fascie profunda si tesutul subcutanat dintre fata profunda a tegumentului si patura
musculara este lax. De aceea sutura plagii trebuie facuta cu foarte mare atentie pentru a nu
duce la cicatrici inestetice
Prezenta testului subcutanat lax permite acumulasrea exudatului in infalmatii precum si a
sangelui in hemoragii. De aceea infalamtiile faciale precum si hemoragiile duc la tumefactii mariale regiunii faciale
O data cu inaintarea in varsta, tegumentul facial isi pierde elasticitatea, dand nastere la aparitia
pliurilor sau a ridurilor care sunt perpendiculare pe directia fibrelor musculare. De aceea inciziile
chirurgicale la nivel facial – incizii LANGER – se fac perpendiculare pe directia fibrelor musculare,
avand drept urmare formarea unor cicatrici minime
7/14/2019 Curs 8 -Constanta Anatomia Clinica a Capului Si Gatului
http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-constanta-anatomia-clinica-a-capului-si-gatului 6/10
Lezarea nervului VII si VII bis
Este urmata de paralizia unor muschi ai fetei in functie de ramurile faciale lezate.
Frecvent are loc inflamatia nervului VII la iesirea din gaura stilo-mastoidiana, inflamatia fiind
insotita de edem cu compresiunea nervului la nivelul canalului nervului facial
Este insotita de disparitia tonusului muschiului orbicular al ochiului cu eversia pleoapei
inferioare care pierde contactul cu globul ocular, corneea nu mai este astfel suficient hidratata,
nemaifiind lubrefiata de lacrimi si devine astfel vulnerabila la ulceratii
Pacientul nu poate sufla, fluiera, prezentatand si tulburari masticatorii datorita unor muschi
cutanati ce intervin in masticatie mai ales buccinatorul si orbicularul buzelor
Atunci cand muschii contralaterali nu sunt afectati se produce o cadere a comisurii bucale de
partea afectata cu scurgere de saliva sau alimente si aceste paralizii de facial pot avea mai multe
cauze.
1. Multe dintre ele sunt de cauze necunoscute – paralizia idiopatica a lui BELL
2. Altele pot sa apara prin expunere la frig, viscol – paralizii afrigore
3. In timpul interventiilor chirugicale, mai ales la nivelul parotidei
4. In diferite injectii anestezii vaccinuri
5. In infectii ale urechii medii mai ales la otita
6. In sarcina in SIDA
Anestezia nervului infraorbitar
Este necesara atunci cand se tenteaza a se face o interventie la nivelul partii inferioare a fetei,
mai ales in raniri ale buzei superiaore, ale regiunii geniene
Se intervine cu acul de anestezie la nivelul orifiuiului infraorbitar, cele trei orificii infra supra
orbitar si mentonier gasindu-se in mod normal pe aceeas ilinie verticala
Se patrunde cu acul prin orificiul infraorbitar si inainte de a introduce anestezicul se ascpira
pentru a nu fi patruns in artera infraorbitara sau vena infraorbitara
Ca accidente transfuzionale, cel mai periculos este ca se patrunde prea puternic si anestezicul
poate fi injectat in orbita cu anestezia temporara a muschilor extrinseci ai globului ocular
Anestezia nervului alveolar inferior
Se face prin palparea spinei lui Spix/ lingula de pe fata mediala a ramurii mandibulare si de
asemenea se aspira intai si dupa aceea se introduce anestezicul
Se face pentru interventia pe dintii mandibulari si se intampla uneori sa se intepe artera =>
hematom
Ca accident este patrunderea prea profunda ajungand in glanda parotida.
Anestezia nervului mentonier si nervului incisiv
Se face prin orificiul mentonier si este necesara prin interventii la nivelul tegumentului barbiei si
a buzei inferioare la nivelul mucoasei acesteia
Anestezia nervului bucal
In interventii pe tegument si la nivelul mucoasei faciale
Se face prin introducerea anestezicului posterior molarului 3 mandibular
Nevralgia nervului V
Apare ca urmare a tulburarilor produse la nivelul radacinii senzitive si se caracterizeaza printr-o
durere intensa la nivel facial care apare in crize repetate, o criza durand circa 15 minute
7/14/2019 Curs 8 -Constanta Anatomia Clinica a Capului Si Gatului
http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-constanta-anatomia-clinica-a-capului-si-gatului 7/10
In nevralgiile trigeminale, cel mai frecvent este interesat nervul maxilar urmand apoi nervul
mandibular si cel mai rar interesat fiind oftalmicul
Nu se stie cu precizie cauza aparitiei acestei nevralgii insa se presupune, gasindu-se in unele
cazuri o artera aberanta care exercita o compreiunea asupra ramurii nervoase
Leziunea nervului V
O lezare totala a nervului trigemen este urmata de o anestezie foarte intinsa care cuprinda ½
anterioara a pielii capului (de partea afectata), a fetei cu exceptia unghiului mandibular, corneei
si conjunctivei, mucoasa nazala, mucoasa orala si mucoasa martii anterioare a limbii precum si
paralizia muschilor masticatori
Herpes zoster
Este o infectie virala care produce leziuni ggl nervosi spinali sau ai nervilor cranieni
Se carcterizeaza prin apartia de vezicule pe traiectul ramurii nervoase la nivel cutanat insotita de
dureri si care in decurs de 5 – 7 zile erup singure sau se poate folosi tratament
Cel mai frecvent afectat ( cca 20%) este ggl Gasser si afectarea sa duce la aparitia herpesului in
zona oftalmica
Explorarea functiei senzitive a nervului V
Se face cu pacinetul avand ochii inchisi si trebuind sa raspunda la o atingere care poate fi un gaz
sau un lichid cald sau rece sau la un ac
Se exploreaza astfel sensibilitatea la nivelul fetei si mandibulei si se testeaza bilateral
Tromboflebita venei faciale
Vena faciala are conexiuni cu sinusul cavernos prin intermediul venei oftalmice superioare si cu
plexul venos pteriogoidian prin intermediul venelor faciala profunda si a venei oftalmice
inferioare
Se descrie la nivel facial un triunghi periculos, facial, cu baza localizata pe buza superioara la 1
cm jumate de la nivelul comisurii bucale si varful la nivelul regiunii intersprancenoase
Epitelionul spino-celular al buzei inferioare(bazocelular)
O forma de cancer care poate sa apara datorita expunerii la radiatiile solare, datorita unor iritatii
(mai ales la cei care fumeaza pipa)
Poate fi localizat central la nivelul buzei inferioare putandu-se extinde la nivelul planseului bucal
si a varfului limbii si metastazand prin intermediul nodulilor submentali
In localizarea pe partile laterale ale buzelor metastazeaza prin nodulii submandibulari
Leziunile ramurilor nervului VII si VII bis
Au ca urmare paralizia muschilor fetei si abolirea senzatiei gustative in 2/3 anterioare ale limbii,
atlerarea secretiei salivare si lacrimale
Leziunile care intereseaza nervul VII apropae de originea sa, mai precis proximal de originea
nervului pietros mare superficial sunt urmate de perturbari ale functiei motorii gustative si
autonome
Leziunile distale de ggl geniculat dar anterior de originile nervulu icoarda timoanului dau
aceleasi tulburari fara afectarea secretiei lacrimale
Leziunile in apropierea gaurii stilomastoidiene afecteaza doar functia motorie
Leziunea ramului zigomatic este urmata de o paralizie a pleoapei inferioare cu o abolire a
muschiului orbicular al pleoapei inferioare
7/14/2019 Curs 8 -Constanta Anatomia Clinica a Capului Si Gatului
http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-constanta-anatomia-clinica-a-capului-si-gatului 8/10
Paralizia ramului bucal impedica elimincarea alimentelor din vestibulul bucal si ingreuneaza si
masticatia prin alterarea functiilor orbicularului gurii si masticatorului. Este cel mai usor de
diagnosticat pentru ca pacientii folosesc degetul pentru a scoate alimentele dintre buza
superioara si cea inferioara
Paralizia ramului mandibular apare ca urmare a lezarii ramului respectiv prin incizii pe marginea
inferioara a mandibulei. Aceste incizii se fac la interventii pe glanda submandibulara care uneori
necesita extirpare. Se caracterizeaza printr-o cadere dizgratioasa a comisurii bucale
Exista o paralizie idiopatica a lui BELL care apare de regula intre 30 si 50 de ani
Compresiunea arterei faciale
Se face in caz de hemoragie si trebuie sa se faca bilateral chiar daca lezarea este doar pe o parte,
pentru ca la nivel facial cele doua artere faciale au anastomoze foarte bogate.
Pulsul arterial la nivel facial
La nivel facial, mai ales in timpul interventiilor chirurgicale se ia pulsul bolnavului prin
comprimarea arterelor temporala superificiala si faciala
1. Temporala superficiala se comprima preauricular
2. Faciala se comprima pe marginea inferioara a corpului mandibulei si pe marginea anterioara
a maseterului
Interventiile la nivelul glandei parotide
Glanda parotida situata in loja parotdiana este bogata in alimente vasculonervoase ceea ce face
ca interventia chirurgicala sa fie dificila si dureaza 6 7 ore
Sunt interventii care necesita extirparea intregii glande parotide sau interventii care necesita o
paraidectomie partiale
Parotidite- infectii ale parotidei
sunt de natura infectioasa si constau in marirea de volum a glandei parotide cu durere care se
accentueaza in masticatie
virusulul poate determina si inflamatia canalului stenon care se poate depista prin cercetatrea
orificiului de deschidere a acestuia in dreptul celui de-al doilea molar superior al vestibulului
bucal care se numeste papila parotidiana si care e rosie in aceasta inflamatie
apar dureri la nivelul pavilionului urechii, la nivelul meatului acustic extern, in regiunea
temporala si a articulatiei temporo-mandibulare
parotidita epidemica se mai numeste OREILLON si apare in copilarie dar poate aparea si mai
tarziu pentru cei care nu o fac in timpul copilariei
una din complicatiile parotiditei este orhita care reprezinta o infectie la nivelul testiculului ( orhis
= testicul). Ea este urmata de diminuarea pana la instalarea sterilitatii masculine
pe canalul stenon se pot forma calculi salivari ce blocheaza eliminarea salivei in vestibulul bucal.
Secretia salivara parotidiana fiind permanenta, acumularea salivei duce la marirea de volum a
glandei parotide care creste si poate sa duca la o confuzie cu parotidita. Diagnosticul se pune
prin sialografie (introducerea substantei de cotrast prin papila parotidiana in vestibulul bucal si
efectuarea unui examen radiologic pentru localizarea calcului)
Sunt glande parotide accesorii pe suprafata muschiului maseter. De regula cand sunt pe
suprafata muschiului maseter sunt mici, intre canalul parotidian si arcada zigomatica in numar
7/14/2019 Curs 8 -Constanta Anatomia Clinica a Capului Si Gatului
http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-constanta-anatomia-clinica-a-capului-si-gatului 9/10
de 1-3. Fiecare glanda accesorie are canal de excretie care se deschide in canalul principal sau in
vestibulul bucal
Leziunile pielii capului
Este insotita de multe sangerari pentru ca pielea capului este foarte bine vascularizata
Intre pielea capului si aponevroza epicraniana exista un tesut grasos bogat
Hemoragia nu poate fi oprita decat prin aplicarea unui garou circular pentru ca vasele care sunt
lezate se retracta in tesutul grasos si nu pot fi gasite
Hemoragiile de la nivelul pielii capului nu afecteaza planul osos care este vascularizat de ramuri
ale arterelor meningee
Aceste leziuni au o importanta in functie de profunzimea lor
Atunci cand nu e intereata aponevroza epicraniana sutura se face intr-un singur strat.
Tot intr-un singur strat se face si atunci cand aponevroza epicraniana este sectionata
antero-posterior deoarece cele doua margini nu se departeaza una de celalat asi se vor
suda singura
Este nevoie de sutura a aponevrozei atunci cand leziunile sunt transversale, deci pe
convexitatea cutiei craninene, cele doua mase ale aponevrozei fiind trase de occipital si
frontal
Infectiile pielii capului
Tesutul conjuctiv lax este considerat o zona periculoasa la acest nivel putandu-se acumule
colectii purulente sau sanghinolente
Prin venele emisare infectia se poate transmite si in interiorul cavitatii craniene, complicandu-se
prin meningita si encefalita
Infectia nu se poate propaga la gat datorita insertiei muschiului occipital care impiedica acest
lucru
Nu se poate propaga nici posterior datorita insertiei occipitalului si pe mastoida iar lateral nu se
poate propaga datorita insertiei aponevroizei epicraniene pe arcada zigomatica pe care se
fixeaza si aponevroza epicraninanac are intra astfel in contact cu aponevroza temporala
Se poate propaga la pleoape si lar adacina nasului pentru ca insertia se face pe marginea
profunda a tegumentului si nu pe os
Chiste sebacee
Firele de par au anexate la radacina lor glandee sebacee la nivelul foliculilor pilosi si canalele
excretoare ale acestor glande se pot obstrua. Sebumul se aduna si maresc glanda in volum si
dau aceste chiste palpabile si mobile o data cu pielea capului
Ele se pot rezolva spontan fiind urmate de o perioada de repaus dupa care pot sa reapara
Volete osoase
Regenerarea osoasa a pericraniului la adult este slaba si de aceea in caz de fracturi repararea se
face cu fir metalic. Acest lucru este posibil doar atunci cand nu exista pierderi mari.
Cand pierderile sunt intinse, regenerarea nefiind posibila se practica inlocuirea portiunii osoase
fie cu o placa metalica fie cu o placa de natura sintetica.
Luxatie ATM(art temporo-mandibulare)
Se produce ca urmare a unei deschideri exagerate a gurii care are ca urmare o contractie
puternica a muschiului pterigoidian lateral producandu-se astfel o luxatie anterioara, cea
7/14/2019 Curs 8 -Constanta Anatomia Clinica a Capului Si Gatului
http://slidepdf.com/reader/full/curs-8-constanta-anatomia-clinica-a-capului-si-gatului 10/10
posterioara fiind foarte rara datorita tubercvulului posterior existent si pentru ca ligamentul
lateral al articulatiei este foarte puternic
Poate fi produsa si ca urmare a unei lovituri puternice in regiunea mentoniera cand individul sta
cu cavitatea bucala deschisa. Aici luxatia este unilaterala
De regula se rezolva prin interventie chirurgicala si trebuie sa se tina cont de existenta celor doi
nervi din aceasta regiune VII si auriculotemporal care nu trebuiesc lezati
Artroza ATM
Este o degenerescenta la nivelul ATM care poate fi responsabila de o inflamare a ATM
Sunt afectate ocluzia dentara adica atunci cand se produc miscari de ridicare si coborare ale
mandibulei se aud crepidatii caracterisitce la nivel artiuclar care se datoreaza unei intarzieri a
deplasarii meniscului articular
Este afectata de asemenea masticatia
top related